ORDIN 1752 17/11/2005 - Portal Legislativ

(1)pct. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,în baza prevederilor art. 4 alin.

(1)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,ministrul finanţelor publice emite următorul ordin: + Articolul 1

(1)Se aprobă reglementările contabile conforme cu directivele europene, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ...

(2)Reglementările prevăzute la alin.

(1)cuprind Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene. ... + Articolul 2

(1)Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene se aplică de persoanele juridice prevăzute la art. 1 alin.

(1)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată. ...

(2)Subunitatile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate au obligaţia sa organizeze şi sa conducă contabilitatea proprie, potrivit reglementărilor menţionate la alin.

(1). ... + Articolul 3

(1)Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a doua dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mărime: ... - total active: 3.650.000 euro;- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro;- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:- bilanţ;- cont de profit şi pierdere;- situaţia modificărilor capitalului propriu;- situaţia fluxurilor de trezorerie;- note explicative la situaţiile financiare anuale.

(2)Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a doua dintre criteriile de mărime prevăzute la alin.

(1)întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: ... - bilanţ prescurtat;- cont de profit şi pierdere;- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. Optional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie.

(3)Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene. ...

(4)Persoanele juridice care au întocmit situaţii financiare anuale simplificate vor întocmi situaţiile financiare anuale prevăzute la alin.

(1)numai dacă în doua exercitii financiare consecutive depăşesc limitele a doua dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute la alin.

(1). Persoanele juridice care au întocmit situaţiile financiare anuale prevăzute la alin.

(1)vor întocmi situaţii financiare anuale simplificate numai dacă în doua exercitii financiare consecutive nu depăşesc limitele a doua dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute la alin.

(1). ... + Articolul 4Pentru situaţiile financiare ale anului 2006, întocmite potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute la art. 3 alin.

(1)se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar al anului 2006, pe baza indicatorilor determinati din situaţiile financiare ale anului 2005. + Articolul 5

(1)Situaţiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice prevăzute la art. 3 alin.

(1)sunt auditate potrivit legii. ...

(2)Fac obiectul auditului financiar şi situaţiile financiare anuale întocmite de entitatile de interes public, astfel cum sunt definite potrivit legii. ...

(3)Situaţiile financiare anuale simplificate sunt verificate potrivit legii. ... + Articolul 6Prevederile art. 3 alin.

(2)nu se aplică de către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piaţa reglementată, astfel cum este definită de legislaţia în vigoare privind piaţa de capital. + Articolul 7

(1)Situaţiile financiare anuale consolidate sunt elaborate în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene. ...

(2)O societate-mama trebuie să întocmească situaţii financiare anuale consolidate dacă aceasta face parte dintr-un grup de societăţi şi îndeplineşte una dintre următoarele condiţii: ...

1. a)deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor într-o alta societate denumita filiala; ...
2. b)este acţionar sau asociat al unei societăţi şi majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere ale societăţii în cauza (filiala), care au îndeplinit aceste funcţii în cursul exerciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate, au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării drepturilor lor de vot; ...
3. c)este acţionar sau asociat al unei societăţi şi deţine singura controlul asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor societăţii, ca urmare a unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi; ...
4. d)este acţionar sau asociat şi are dreptul de a exercita o influenţa dominantă asupra filialei, în temeiul unui contract încheiat cu societatea în cauza sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, dacă legislaţia aplicabilă filialei permite astfel de contracte sau clauze; ...
5. e)societatea-mama deţine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenţa dominantă ori control asupra unei filiale; ...
6. f)este acţionar sau asociat şi are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau de supraveghere ale filialei; sau ...
7. g)societatea-mama şi filiala sunt conduse pe o baza unificata de către societatea-mama. ... + Articolul 8

(1)O societate-mama este scutită de la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate dacă, la data bilanţului consolidat, societăţile comerciale care urmează să fie consolidate nu depăşesc împreună, pe baza celor mai recente situaţii financiare anuale ale acestora, limitele a doua dintre următoarele 3 criterii: ... - total active: 17.520.000 euro;- cifra de afaceri neta: 35.040.000 euro;- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250.

(2)Scutirea prevăzută la alin.

(1)nu se aplică dacă una dintre filialele care urmează să fie consolidate este o societate comercială ale carei valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piaţa reglementată, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind piaţa de capital. ...

(3)Condiţiile în care o societate-mama este scutită de la obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate sunt prevăzute în Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene. ... + Articolul 9Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie

1. + Articolul 10La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga:- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 20 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 şi nr. 279 bis din 25 aprilie 2002, cu modificările ulterioare;- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.827/2003 pentru modificarea şi completarea unor reglementări în domeniul contabilităţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2004;- prevederile art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.775/2004 privind unele reglementări în domeniul contabilităţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 şi nr. 27 bis din 10 ianuarie 2005;- Ordinul ministrului finanţelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 11 august 2000, cu modificările ulterioare;- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.988/2001 privind nivelul cifrei de afaceri de la care exista obligaţia persoanelor juridice de a încheia contracte pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 22 octombrie 2001;- prevederile pct. 44 din Normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.753/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.174 din 13 decembrie 2004;- orice alte dispoziţii contrare prezentului ordin. + Articolul 11Direcţia de reglementări contabile va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. + Articolul 12Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul finanţelor publice,Sebastian Teodor Gheorghe VladescuBucureşti, 17 noiembrie 2005.Nr. 1.
2. + Anexa REGLEMENTĂRI CONTABILEconforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene + Capitolul I ARIA DE APLICABILITATE ŞI MONEDA DE RAPORTARE
3. -

(1)Prezentele reglementări prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de evaluare, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale.

(2)Prezentele reglementări transpun: ...

1. a)Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene 78/660/EEC din data de 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 222 din data de 14 august 1978, cu modificările şi completările ulterioare*1); ... --------------*1) Directiva a IV-a a fost modificată şi completată prin următoarele directive:- Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 193 din 18 iulie 1983;- Directiva a XI-a a Consiliului 89/666/EEC din 21 decembrie 1989 privind cerinţele de prezentare referitoare la sucursalele deschise într-un Stat membru de către anumite tipuri de societăţi comerciale care intra sub incidenţa legislaţiei unui alt stat, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 395 din 30 decembrie 1989;- Directiva Consiliului 90/604/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte excepţiile pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi publicarea conturilor în ecu, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;- Directiva Consiliului 90/605/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte aria de aplicabilitate a acestor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;- Directiva 2001/65/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC , Directivei 83/349/EEC şi a Directivei 86/635/EEC privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 283 din 27 octombrie 2001;- Directiva Consiliului 2003/38/EC din 13 mai 2003 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale în ceea ce priveşte sumele exprimate în euro, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 120 din 15 mai 2003;- Directiva 2003/51/EEC a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/EEC , 83/349/EEC , 86/635/EEC şi 91/674/EEC privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 178 din 17 iulie 2003.
2. b)art. 10 alin. 2 din Directiva 2004/25/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de preluare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 142 din 30 aprilie 2004. ...

(3)Prezentele reglementări se aplică de către următoarele categorii de persoane (denumite în continuare entităţi): ...

1. a)societăţile comerciale: ... - societăţile în nume colectiv;- societăţile în comandită simpla;- societăţile pe acţiuni;- societăţile în comandită pe acţiuni; şi- societăţile cu răspundere limitată.
2. b)societăţile/companiile naţionale; ...
3. c)regiile autonome; ...
4. d)institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; ...
5. e)societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale; ...
6. f)subunitatile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la lit.
7. a)- e), cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări. ... 2. -

(1)Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută.

(2)Pentru necesităţile proprii de informare, entitatile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi într-o alta moneda. ... Cursul utilizat pentru conversia în moneda naţionala a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o alta moneda este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, valabil pentru data bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative. + Capitolul II FORMATUL ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE + Secţiunea 1 DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE3.

(1)- Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a doua dintre următoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mărime):- total active: 3.650.000 euro,- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro,- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:- bilanţ,- cont de profit şi pierdere,- situaţia modificărilor capitalului propriu,- situaţia fluxurilor de trezorerie,- notele explicative la situaţiile financiare anuale.

(2)Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a doua dintre criteriile de mărime prevăzute la alin.

(1)întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: ... - bilanţ prescurtat,- cont de profit şi pierdere,- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.Optional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie.

(3)Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate constitute un tot unitar. ...

(4)Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene. ... 4. - Pentru situaţiile financiare ale anului 2006, întocmite potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute la pct. 3 alin.

(1)se efectuează pe baza indicatorilor determinati din situaţiile financiare ale anului 2005.5. -

(1)Situaţiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice prevăzute la pct. 3 alin.

(1)sunt auditate potrivit legii.

(2)Fac obiectul auditului financiar şi situaţiile financiare anuale întocmite de entitatile de interes public, asa cum sunt definite potrivit legii. ...

(3)Situaţiile financiare anuale simplificate sunt verificate potrivit legii. ... 6. - Pct. 3 alin.

(2)din prezentele reglementări nu se aplică de către entitatile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piaţa reglementată, asa cum aceasta este definită de legislaţia în vigoare privind piaţa de capital.7. -

(1)Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează sa mai depăşească limitele a doua dintre cele trei criterii prevăzute la pct. 3 alin.

(1), acest fapt afectează aplicarea derogarii prevăzute la acel punct, numai dacă acest lucru are loc în doua exercitii financiare consecutive.O entitate care a întocmit situaţii financiare anuale simplificate va întocmi situaţiile financiare anuale prevăzute la pct 3 alin.

(1)numai dacă, în doua exercitii financiare consecutive depăşeşte limitele a doua dintre cele trei criterii prevăzute la pct. 3 alin.

(1).O entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale prevăzute la pct. 3 alin.

(1)va întocmi situaţii financiare anuale simplificate, numai dacă, în doua exercitii financiare consecutive nu depăşeşte limitele a doua dintre cele trei criterii prevăzute la pct. 3 alin.

(1).

(2)Totalul activelor prevăzut la pct. 3 alin.

(1)cuprinde activele de la lit. A - C înscrise la "Active" din formatul bilanţului prevăzut la pct. 22 sau din formatul prevăzut la pct.

1. ...
2. - Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanta cu prevederile prezentelor reglementări.
3. - Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidela a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entitatii.
4. - Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficienta pentru a oferi o imagine fidela în înţelesul pct. 9, trebuie prezentate informaţii suplimentare.
5. - Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedeşte contrară obligaţiei prevăzute la pct. 9, trebuie să se facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele, în înţelesul pct.
6. Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi o situaţie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
7. - Subunitatile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţa de verificare, fără a întocmi situaţii financiare.Activitatea desfăşurată în străinătate de subunitatile fără personalitate juridică, şi care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României, potrivit prezentelor reglementări.
8. - În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se tine de către persoana juridică română, care răspunde potrivit legii.
9. - Autorităţile de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanta cu prezentele reglementări.
10. - Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.
11. - În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, elementele prevăzute la pct. 22, 23 şi 37 trebuie prezentate separat, în ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor se poate face numai în notele explicative.
12. - Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care natura specifică a unei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptari trebuie efectuate atunci când sunt cerute prin reglementări speciale emise de Autorităţile de reglementare.
13. -

(1)Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

(2)Dacă valorile prevăzute la alin.

(1)nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentată în notele explicative, însoţită de comentarii relevante. ... 19. Un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care exista un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent, în înţelesul pct. 18 alin.

(1).

1. - Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entitatii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
2. -

(1)În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natura şi lichiditate, respectiv natura şi exigibilitate.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări: ...

1. a)un activ reprezintă o resursa controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; ...
2. b)o datorie reprezintă o obligaţie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice; ... (
3. c)capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. + Secţiunea 2 FORMATUL BILANŢULUI22. - Formatul bilanţului este următorul:A. Active imobilizateI. Imobilizari necorporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţieII. Imobilizari corporale1. Terenuri şi construcţii2. Instalaţii tehnice şi maşini3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţieIII. Imobilizari financiare1. Acţiuni deţinute la entitatile afiliate2. Împrumuturi acordate entitatilor afiliate3. Interese de participare4. Împrumuturi acordate entitatilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare5. Investiţii deţinute ca imobilizari6. Alte împrumuturiB. Active circulanteI. Stocuri1. Materii prime şi materiale consumabile2. Producţia în curs de execuţie3. Produse finite şi mărfuri4. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Creanţe(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)1. Creanţe comerciale2. Sume de încasat de la entitatile afiliate3. Sume de încasat de la entitatile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare4. Alte creanţe5. Capital subscris şi nevarsatIII. Investiţii pe termen scurt1. Acţiuni deţinute la entitatile afiliate2. Alte investiţii pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale - furnizori5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale.E. Active circulante nete/datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale - furnizori5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeH. Provizioane1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare2. Provizioane pentru impozite3. Alte provizioaneI. Venituri în avansJ. Capital şi rezerveI. Capital subscris1. Capital subscris vărsat2. Capital subscris nevarsatII. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. Rezerve1. Rezerve legale2. Rezerve statutare sau contractuale3. Alte rezerveV. Profitul sau pierderea reportat(a)VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar23. - Formatul bilanţului prescurtat este următorul:A. Active imobilizateI. Imobilizari necorporaleII. Imobilizari corporaleIII. Imobilizari financiareB. Active circulanteI. StocuriII. Creanţe(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)III. Investiţii pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un anE. Active circulante nete/datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un anH. ProvizioaneI. Venituri în avansJ. Capital şi rezerveI. Capital subscris (prezentând-se separat capitalul vărsat şi capitalul nevarsat)II. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. RezerveV. Profitul sau pierderea reportat(a)VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar24. - Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul de bilanţ, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele explicative, dacă o asemenea prezentare este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale.25. - Acţiunile deţinute la entitatile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop.26. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu exista obligaţia de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative, şi trebuie facuta distincţie între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia naţionala. De asemenea, trebuie facuta o prezentare separată a oricărei garanţii valorice care a fost prevăzută. Angajamentele de acest tip care exista în relaţia cu entitatile afiliate trebuie prezentate distinct. + Secţiunea 3 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANŢ27. - Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate.28. - Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o baza continua, în scopul desfăşurării activităţilor entitatii.29. -

(1)Miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezintă în notele explicative. În acest scop, se prezintă distinct, începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, creşterile, cedarile şi transferurile în cursul exerciţiului financiar iar, pe de altă parte, ajustarile cumulate de valoare la începutul exerciţiului financiar şi la data bilanţului, precum şi rectificările efectuate în cursul exerciţiului financiar asupra ajustarilor de valoare din exerciţiile financiare precedente. Ajustarile de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri clare din elementele corespunzătoare.

(2)Dacă, atunci când situaţiile financiare anuale se întocmesc conform prezentelor reglementări pentru prima oara, preţul de achiziţie sau costul de producţie al unei imobilizari nu poate fi determinat fără cheltuieli sau întârzieri exagerate, valoarea reziduala de la începutul exerciţiului financiar poate fi tratata drept preţ de achiziţie sau cost de producţie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentată în notele explicative. ...

(3)Atunci când se efectuează reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor elemente de imobilizari, prevăzute la alin.

(1), se prezintă începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, rezultat din reevaluare. În acest scop, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale. ...

1. - Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, asa cum sunt definite de legislaţia naţionala, trebuie prezentate la "Terenuri şi construcţii".
2. - În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înţelege drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea, unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile entitatii. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune ca reprezintă un interes de participare, atunci când depăşeşte un procentaj de 20%.
3. -

(1)Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans".

(2)Veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauza, nu se încasează până la expirarea acestuia, trebuie prezentate la "Creanţe". În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate şi în notele explicative. ... 33. -

(1)Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

(2)Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite în continuare amortizari, şi/sau ajustarile provizorii, denumite în continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii activelor. ...

1. Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a căror natura este clar definită şi care la data bilanţului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor aparea.
2. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.36.-

(1)Veniturile de încasat înainte de data bilanţului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans".

(2)Cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauza, se vor plati numai în cursul exerciţiului financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". În cazul în care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate şi în notele explicative. ... + Secţiunea 4 FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE37. Formatul contului de profit şi pierdere este următorul:1. Cifra de afaceri neta2. Variatia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizata4. Alte venituri din exploatare5.

1. a)Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
2. b)Alte cheltuieli externe ... 6. Cheltuieli cu personalul:
3. a)Salarii şi indemnizaţii ...
4. b)Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii ... 7.
5. a)Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale şi imobilizarile necorporale
6. b)Ajustari de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depăşesc suma ajustarilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauza ... 8. Alte cheltuieli de exploatare9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entitatile afiliate10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entitatile afiliate11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entitatile afiliate12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind entitatile afiliate14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta15. Venituri extraordinare16. Cheltuieli extraordinare17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară18. Impozitul pe profit19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus20. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar + Secţiunea 5 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE38. -

(1)Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curenta a entitatii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

(2)În cazul entitatilor al căror obiect principal de activitate îl constituie activitatea de leasing, în cifra de afaceri neta se include şi dobânda cuvenită acestor contracte, aferentă perioadei de raportare. ... 39. -

(1)Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entitatii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare".

(2)Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entitatii şi care, prin urmare, nu se asteapta să se repete într-un mod frecvent sau regulat. ...

(3)În înţelesul prezentelor reglementări, prin activităţi curente se înţelege orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestora sau care rezultă din acestea. ...

(4)Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimiteaza clar de activităţile curente ale entitatii, se are în vedere, mai degraba, natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de entitate, decât frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacţie poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu şi pentru o alta, datorită diferenţelor dintre activităţile curente ale acelor entităţi. De exemplu, pierderile rezultate în urma unui cutremur pot fi calificate de către o entitate ca element extraordinar. ...

(5)Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare în cazul majorităţii entitatilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. ...

(6)Cu excepţia cazului în care veniturile şi cheltuielile prevăzute la alin.

(1)sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative trebuie prezentate explicaţii despre valoarea şi natura acestora. Aceeaşi prevedere se aplică veniturilor şi cheltuielilor legate de un alt exerciţiu financiar. ... 40. - Entitatile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Profitul sau pierderea din activitatea curenta" şi "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară". + Secţiunea 6 PRINCIPII CONTABILE GENERALE41. - Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evalueaza în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce trezoreria sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.42. - Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume ca entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii.Acest principiu presupune ca entitatea îşi continua în mod normal funcţionarea, fără a intră în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea.43. - Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.44. - Principiul prudentei. Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta, şi în special:

1. a)poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului; ...
2. b)trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
3. c)trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
4. d)trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. ... 45. - Principiul independentei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli.46. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.47. - Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.48. - Principiul necompensarii. Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entitatii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.49. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora.Principiul prevalentei economicului asupra juridicului se aplică de către entitatile prevăzute la pct. 3 alin.

(1)la întocmirea situaţiilor financiare individuale şi a situaţiilor financiare consolidate, iar entitatile prevăzute la pct. 3 alin.

(2), numai la întocmirea situaţiilor financiare consolidate.50. -

(1)Principiul pragului de semnificaţie. Elementele de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate dacă:(

1. a)acestea reprezintă o sumă nesemnificativa, în înţelesul pct. 9; sau(
2. b)o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.

(2)Principiul pragului de semnificaţie poate fi aplicat numai de către entitatile prevăzute la pct. 3 alin.

(1). ...

1. - Abateri de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune pot fi efectuate în cazuri excepţionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii. + Secţiunea 7 REGULI DE EVALUARE7.
2. REGULI GENERALE DE EVALUARE
3. - Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evalueaza, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justa, se aplică prevederile subsectiunii 7.2.5 din prezentele reglementări.7.1.
4. Evaluarea la data intrării în entitate
5. -

(1)La data intrării în entitate, bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

1. a)la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; ...
2. b)la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate; ...
3. c)la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social; ...
4. d)la valoarea justa - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. ... În cazurile menţionate la lit.
5. c)şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achiziţie.

(2)Prin valoare justa se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţa de cauza în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. ... 54.

(1)Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

(2)Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. ... 55. -

(1)Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

(2)Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directa şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocata în mod raţional ca fiind legată de fabricatia acestora. ...

(3)În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. ...

(4)Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel: ... - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise;- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie;- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participa la aducerea stocurilor în forma şi locul final;- costurile de desfacere.56.-

(1)Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.

(2)În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. ... 7.1.

1. Evaluarea cu ocazia inventarierii
2. - Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.7.1.
3. Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar
4. -

(1)La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evalueaza şi se reflecta în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

(2)În acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. În acest caz, se vor avea în vedere, printre altele: ...

1. a)Pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabila neta a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. ... Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piaţa reglementată se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai puţin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.Valorile mobiliare pe termen lung se evalueaza la costul istoric mai puţin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.Prin valoare contabila neta se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
2. b)Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. ... 59. -

(1)La fiecare data a bilanţului:

1. a)Elementele monetare exprimate în valută (disponibilitati şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli financiare, după caz. ...
2. b)Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a). ...
3. c)Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei. ...
4. d)Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data determinării valorilor respective. ...

(2)Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. ...

1. - Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.7.1.
2. Evaluarea la data iesirii din entitate
3. - La data iesirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.Evenimente ulterioare datei bilanţului
4. -

(1)Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

(2)Pot fi identificate doua situaţii: ...

1. a)entitatile obţin informaţii suplimentare faţă de cele existente la data bilanţului, pentru evenimente care avuseseră deja loc la data bilanţului. Dacă informaţiile suplimentare conduc la necesitatea înregistrării în contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste înregistrări; ...
2. b)entitatile obţin informaţii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaţiilor financiare, dar a căror prezentare este necesară pentru utilizatorii de informaţii. În aceasta situaţie, informaţiile respective se prezintă în notele explicative, fără efectuarea unor înregistrări în contabilitate. ...

(3)Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului, care trebuie reflectate în situaţiile financiare anuale pot fi următoarele: ...

1. a)rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanţului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoaşterea unui nou provizion; ...
2. b)insolventa unui client, înregistrată ulterior datei bilanţului, confirma ca la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţa, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabila a creanţei comerciale. ...

(4)Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului pentru care nu se fac ajustari ale situaţiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piaţa a valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare. ...

(5)Atunci când evenimentele au o asemenea importanţa încât neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente: ... a) natura evenimentului; şi ... b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie facuta. ... Corectarea erorilor contabile63. -

(1)Corectarea erorilor constatate în contabilitate se efectuează pe seama rezultatului reportat.

(2)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaţii credibile care: ...

1. a)erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ...
2. b)ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare. ... Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretării gresite a evenimentelor şi fraudelor.

(3)În cazul corectării de erori care generează pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizari de profit. ... În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constate.7.2. ACTIVE IMOBILIZATE7.2.1. Reguli de evaluare de baza64. -

(1)Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor pct. 65 şi 66.

(2)Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entitatii. ...

1. - Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustarile de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economică.În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţa utila, aceasta reprezentând: a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau ... b) numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimeaza ca vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. ...
2. -

(1)Atunci când se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare, trebuie făcute ajustari pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mica valoare atribuită acestora la data bilanţului.

(2)Imobilizarile trebuie să facă obiectul ajustarilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilanţului, dacă se estimeaza ca reducerea valorii acestora este permanenta. ...

(3)Ajustarile de valoare prevăzute la alin.

(1)şi

(2)trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...

(4)Evaluarea la valorile minime, potrivit alin.

(1)şi

(2), nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost făcute ajustarile respective. ...

1. - Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustarilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustarilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate.7.2.
2. Imobilizari necorporaleRecunoaşterea imobilizarilor necorporale
3. - Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.
4. - Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
5. - În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:- cheltuielile de constituire;- cheltuielile de dezvoltare;- concesiunile, brevetele, licentele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate;- fondul comercial;- alte imobilizari necorporale; şi- avansurile şi imobilizarile necorporale în curs de execuţie.Active de natura cheltuielilor de constituire
6. - Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de aceasta natura, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entitatii).
7. -

(1)O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

(2)În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. ... 73. - Sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în note.Active de natura cheltuielilor de dezvoltare74. -

(1)Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării.

(2)Exemple de activităţi de dezvoltare sunt: ...

1. a)proiectarea, construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor şi modelelor; ...
2. b)proiectarea uneltelor şi matritelor care implica tehnologie noua; ...
3. c)proiectarea, construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru producţia pe scara larga; ...
4. d)proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite. ... 75. -

(1)Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.

(2)În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. ...

(3)În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. ...

(4)- Sumele înregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative. ... Concesiunile, brevetele, licentele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare76. -

(1)Concesiunile, brevetele, licentele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare reprezentând aport, achiziţionate sau dobândite pe alte cai, se înregistrează în conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport sau costul de achiziţie, după caz. În aceasta situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste.

(2)Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, şi nu o valoare amortizabila, în contabilitatea entitatii care primeşte concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoaşterea unei imobilizari necorporale. ... Fondul comercial77. - Fondul comercial apare, de regula, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.78. - În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziţiei de către o entitate a acţiunilor altei entităţi - se au în vedere următoarele prevederi:

1. a)fondul comercial se amortizeaza, de regula, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani; ...
2. b)totuşi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative. ... Avansuri şi alte imobilizari necorporale79. - În cadrul avansurilor şi altor imobilizari necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte imobilizari necorporale.Imobilizarile necorporale în curs de execuţie80. - Imobilizarile necorporale în curs de execuţie reprezintă imobilizarile necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.Evaluarea iniţială a imobilizarilor necorporale81. - Un activ necorporal se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, asa cum sunt definite în prezentele reglementări.82. - Un element necorporal raportat drept cheltuiala într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.Cheltuieli ulterioare83. -

(1)Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea acestuia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

(2)- Cheltuielile ulterioare vor majoră costul activului necorporal atunci când este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. ... Evaluarea la data bilanţului

1. - Un activ necorporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustarile cumulate de valoare.Cedarea
2. - Un activ necorporal trebuie scos din evidenta la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioară.
3. - Câştigurile sau pierderile care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ necorporal se determina ca diferenţa între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, după caz, în contul de profit şi pierdere.7.2.
4. Imobilizari corporaleRecunoaşterea imobilizarilor corporale
5. - Imobilizarile corporale reprezintă active care: a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi ... b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ...
6. - Imobilizarile corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini; alte instalaţii, utilaje şi mobilier; avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie.
7. -

(1)Contabilitatea terenurilor se tine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.

(2)În contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe următoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele. ...

1. - Imobilizarile corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de natura contractului de leasing, stabilită potrivit legii, cu respectarea prevederilor pct. 49.
2. - În cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate în mod distinct imobilizarile corporale în curs de execuţie.Evaluarea iniţială a imobilizarilor corporale
3. - O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.Cheltuieli ulterioare
4. - Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
5. -

(1)Costul reparaţiilor efectuate la imobilizarile corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este efectuată.

(2)Sunt recunoscute ca o componenta a activului investiţiile efectuate la imobilizarile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi sa conducă la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faţă de cele estimate iniţial. ... Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.95. -

(1). Imobilizarile corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.

(2)Imobilizarile corporale în curs de execuţie se trec în categoria imobilizarilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz, ...

(3)Costul unei imobilizari corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ achiziţionat. Astfel, dacă entitatea produce active similare, în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacţii normale, atunci costul activului este de obicei acelaşi cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului. ... Evaluarea la data bilanţului96. - O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustarile cumulate de valoare.Amortizarea97. -

(1)Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.

(2)Amortizarea imobilizarilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora. ...

1. - Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, închiriate sau în locatie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.
2. -

(1)Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

1. a)amortizarea liniara; ...
2. b)amortizarea degresiva; ...
3. c)amortizarea accelerata. ...

(2)Amortizarea aferentă imobilizarilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuiala. ...

(3)Terenurile nu se amortizeaza. ... Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizarii, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.Cedarea şi casarea

1. - O imobilizare corporală trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioară.101 - Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenţa între veniturile generate de scoaterea din evidenta şi valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, după caz, în contul de profit şi pierdere.Compensaţii de la terţi
2. -

(1)În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizari corporale, creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a incasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.

(2)Exemple de asemenea compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii: ...

1. a)sume plătite/de plătit de către companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizari corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt; ...
2. b)sume acordate de guvern, în schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate. ... 7.2.4. - Imobilizari financiare103. - Imobilizarile financiare cuprind acţiunile deţinute la entitatile afiliate, împrumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entitatilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizari, alte împrumuturi.104. - În conturile de creanţe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii.105. -

(1)La alte împrumuturi acordate se cuprind garanţiile, depozitele şi cautiunile depuse de entitate la terţi.

(2)Entitatile care au evidentiate în contul de creanţe imobilizate creanţele aferente contractelor de leasing financiar, precum şi alte creanţe imobilizate cu scadenţa mai mare de un an, vor prezenta în bilanţ, la imobilizari financiare, numai partea cu scadenţa mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe. ... Evaluarea iniţială

1. - Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achiziţie sau valoarea determinata prin contractul de dobândire a acestora.Evaluarea la data bilanţului
2. - Imobilizarile financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.7.2.
3. Reguli ele evaluare alternative7.2.5.
4. Reevaluarea imobilizarilor corporale
5. -

(1)Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.

(2)În cazul efectuării reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere. ... 109. -

(1)Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilanţului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de profesionisti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.

(2)La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulată la data reevaluarii este tratata în unul din următoarele moduri: ...

1. a)recalculata proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabila a activului, după reevaluare, să fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau ...
2. b)eliminata din valoarea contabila bruta a activului şi valoarea neta, determinata în urma corectării cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţa. ... 110. -

(1)În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinata în urma reevaluarii.

(2)Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. ...

(3)Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu exista nici o piaţa activa pentru acel activ. ...

(4)O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeaşi natura şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei entităţi. ...

(5)Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri; clădiri; maşini şi echipamente; nave; aeronave etc. ...

(6)Reevaluarile trebuie făcute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa nu difere substanţial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilanţului. ...

(7)Dacă un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu exista o piaţa activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus ajustarile cumulate de valoare. ...

(8)O piaţa activa este o piaţa unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: ...

1. a)elementele comercializate sunt omogene; ...
2. b)pot fi gasiti în permanenta cumpărători şi vânzători interesaţi; şi ...
3. c)preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi. ...

(9)Dacă valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata prin referinţa la o piaţa activa, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare. ... 111. -

(1)În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluarii şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital şi rezerve". Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

(2)Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar, entitatile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii: ...

1. a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar; ...
2. b)diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar; ...
3. c)sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în vigoare; ...
4. d)valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar. ...

(3)Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. ... În sensul prezentelor reglementări câştigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului.

(4)Dacă rezultatul reevaluarii este o creştere faţă de valoarea contabila neta, atunci aceasta se tratează astfel: ... - ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", dacă nu a existat o descrestere anterioară recunoscută ca o cheltuiala aferentă acelui activ; sau- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscută anterior la acel activ.

(5)Dacă rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descresterii, iar eventuala diferenţa rămasă neacoperita se înregistrează ca o cheltuiala. ...

(6)Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate şi pentru obţinerea scopului sau. ...

(7)Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...

(8)Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat, situaţie în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat. ...

(9)Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.

(3)şi

(6), rezerva din reevaluare nu poate fi redusă. ... 112. - Ajustarile de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizarii pentru acel exerciţiu financiar.113. - În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizarilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:

1. a)valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate şi suma ajustarilor cumulate de valoare; sau ...
2. b)valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustarilor suplimentare de valoare. ... 7.2.5.2. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare114. -

(1)Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la alin.

(3)-

(5)din acest punct, entitatile pot evalua în situaţiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justa.

(2)- Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru o entitate şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate. ... - Un activ financiar este orice activ care reprezintă:

1. a)trezorerie; ...
2. b)un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi; ...
3. c)un drept contractual; ... - de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate; sau- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate în condiţii care sunt potenţial favorabile entitatii; sau
4. d)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii şi este: ... - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată sa primească un număr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un număr fix din instrumentele de capital ale entitatii. În acest scop, instrumentele de capital ale entitatii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.- O datorie financiară este orice datorie care reprezintă:
5. a)o obligaţie contractuală: ... - de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entităţi; sau- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate în condiţii care sunt potenţial nefavorabile pentru entitate;sau
6. b)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii şi este: ... - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să livreze un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbul unui număr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.

(3)În înţelesul prezentelor reglementări, contractele bazate pe marfa care dau oricăreia dintre părţile contractante dreptul de decontare în numerar sau prin alte instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu excepţia cazurilor în care: ...

1. a)acestea au fost încheiate şi continua sa îndeplinească cerinţele asteptate ale entitatii privind cumpărarea, vânzarea sau utilizarea produsului de baza; ...
2. b)acestea au fost iniţial destinate unui astfel de scop; şi ...
3. c)se asteapta ca acestea să fie decontate prin livrarea mărfii. ...

(4)Evaluarea la valoarea justa se aplică numai datoriilor care sunt: ...

1. a)deţinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare; sau ...
2. b)instrumente financiare derivate. ...

(5)Evaluarea la valoarea justa nu se aplică: ...

1. a)instrumentelor financiare nederivate deţinute până la scadenta; ...
2. b)împrumuturilor şi creanţelor generate de entitate şi nedetinute în scopul tranzactionarii; şi ...
3. c)intereselor în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingenta într-o combinare de întreprinderi precum şi altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale şi care, în concordanta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaza diferit faţă de alte instrumente financiare. ... În înţelesul prezentelor reglementări, prin combinarea de întreprinderi se înţelege gruparea unor entităţi individuale într-o singura entitate raportoare, determinata de obţinerea controlului de către o entitate asupra uneia sau mai multor întreprinderi.115. -

(1)Valoarea justa prevăzută la pct. 114 se determina prin referire la:

1. a)valoarea de piaţa, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu usurinta o piaţa credibila. Dacă valoarea de piaţa nu se poate identifica cu usurinta pentru un instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piaţa poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau ...
2. b)o valoare determinata cu ajutorul unor modele şi tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu usurinta o piaţa credibila. Astfel de modele şi tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piaţa. ...

(2)În sensul prezentelor reglementări piaţa credibila are semnificatia pieţei active, asa cum apare prezentată aceasta la pct. 110

(8). ...

(3)Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele menţionate la alin.

(1), se evalueaza în conformitate cu regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări. ... 116. -

(1)Prin excepţie de la prevederile pct. 44, atunci când un instrument financiar se evalueaza în conformitate cu pct. 115, modificarea valorii se include în contul de profit şi pierdere. Totuşi, o astfel de modificare se include direct în capitalul propriu, într-o rezervă de valoare justa, dacă:

1. a)instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificările de valoare sa nu fie înregistrate în contul de profit şi pierdere; sau ...
2. b)modificarea de valoare se referă la o diferenţa de schimb valutar aparuta la un element monetar care face parte dintr-o investiţie neta a entitatii într-o entitate străină. ... În înţelesul prezentelor reglementări, prin investiţie neta într-o entitate străină se înţelege partea entitatii raportoare din activele nete ale acelei entităţi străine.

(2)Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, altul decât un instrument financiar derivat, poate fi inclusă direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justa. ... 117. -

(1)Rezerva de valoare justa se ajusteaza atunci când sumele înregistrate în aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluării la valoarea justa.

(2)Rezerva de valoare justa va rămâne evidenţiată în contabilitate atât timp cat sunt evidentiate în bilanţ instrumentele financiare cărora le este aferentă. ... 118. - Dacă a fost aplicată evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare, notele explicative prezintă:

1. a)ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu pct. 115 alin. 1 lit. (b); ...
2. b)pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificările de valoare incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi modificările incluse în rezerva de valoare justa; ...
3. c)pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informaţii privind aria şi natura instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul şi certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; şi ...
4. d)un tabel care să prezinte modificările rezervei de valoare justa în cursul exerciţiului financiar. ... 7.3. ACTIVE CIRCULANTE7.3.1. GeneralitatiRecunoaşterea activelor circulante119. -

(1)Un activ se clasifica ca activ circulant atunci când:

1. a)este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se asteapta să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; ...
2. b)este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; ...
3. c)este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restrictionata. ...

(2)Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intra într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. ...

(3)Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. ... 120. - În categoria activelor circulante se cuprind:

1. a)stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura; ...
2. b)creanţe; ...
3. c)investiţii pe termen scurt; ...
4. d)casa şi conturi la bănci. ... Evaluarea activelor circulante121. -

(1)Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor alin.

(2)de mai jos.

(2)Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mica valoare de piaţa sau, în circumstanţe speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la data bilanţului. ... 122. - Evaluarea efectuată conform prevederilor de la pct. 121 alin.

(2)nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.

1. - Dacă activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter excepţional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustarilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative.7.3.
2. Stocuri
3. - Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; ... b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau ... c) sub forma de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. ...
4. -

(1)În cadrul stocurilor se cuprind;

1. a)mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpara în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii; ...
2. b)materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformata; ...
3. c)materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regasi, de regula, în produsul finit; ...
4. d)materialele de natura obiectelor de inventar; ...
5. e)produsele, şi anume; ... - semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (faza de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livreaza terţilor;- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare în cadrul entitatii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
6. f)animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele ţinere de orice fel (viţei, miei, purcei, manji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie - lana, lapte şi blana; ...
7. g)ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte; ...
8. h)producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate. ...

(2)În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri. ... 126. -

(1)Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

(2)În aplicarea alin.

(1)este necesar să se asigure: ...

1. a)receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se receptioneaza şi înregistrează distinct ca intrari în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afară bilanţului; ...
2. b)în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entitatii, se procedează astfel: ... - bunurile sosite fără factura se înregistrează ca intrari în gestiune atât la locul de depozitare cat şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor insotitoare;- bunurile sosite şi nereceptionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;
3. c)în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: ... - bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afară bilanţului;- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca iesiri din gestiune atât la locurile de depozitare cat şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirma ieşirea din gestiune potrivit legii;
4. d)bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrari şi, respectiv, la iesiri, atât în gestiune, cat şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate. ... Costul stocurilor127. -

(1)Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.

(2)Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directa şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocata în mod raţional ca fiind legată de fabricatia acestora. ...

(3)Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare. ...

1. - Materiile prime şi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a căror valoare totală este de o importanţa secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variaza în mod semnificativ.
2. -

(1)Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii produse şi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.

(2)Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele. ...

(3)Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse. ...

(4)Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regula fungibile. ... 130. -

(1)În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul.

(2)Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficientei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat. ...

(3)Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidentiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului. ...

(4)Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel: ... Soldul iniţial al Diferenţe de preţ diferenţelor de + aferente intrărilor preţ în cursul perioadei, cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţaCoeficient = --------------------------------------------------- x 100de repar- Soldul iniţial al Valoarea intrărilor întizare*2) stocurilor la preţ + cursul perioadei la preţ de înregistrare de înregistrare, cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţa------------- *2) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, solduliniţial al contului de mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfurinu vor include TVA neexigibila.Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.

(5)Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II, prevăzute în planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri. ...

(6)La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz. ...

(7)Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cat şi asupra bunurilor rămase în stoc. ...

(8)În comerţul cu amănuntul poate fi utilizata metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapida, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească alta metoda. ... În aceasta situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.131. -

(1)La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evalueaza şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

1. a)metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; ...
2. b)metoda costului mediu ponderat - CMP; ...
3. c)metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO. ...

(2)Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în alin.

(1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piaţa cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active. ...

(3)Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrari (lot). Pe măsura epuizarii lotului, bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. ...

(4)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. ...

(5)Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrari (lot). Pe măsura epuizarii lotului, bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică. ...

(6)Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii: ... - motivul schimbării metodei, şi- efectele sale asupra rezultatului.

(7)O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura şi utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată. ...

1. - Producţia în curs de execuţie se determina prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie.
2. -

(1)Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

(2)În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cat şi valoric. ...

(3)Inventarul intermitent consta în stabilirea iesirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determina ca diferenţa între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii. ... 134. -

(1)Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabila neta se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării. ... 7.3.

1. Investiţii pe termen scurt
2. - Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existenţei şi miscarii acţiunilor deţinute la entitatile afiliate, altor investiţii pe termen scurt, disponibilităţilor în conturi la bănci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie.
3. - Alte investiţii pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.
4. -

(1)La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.

(2)La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt se aplică prevederile pct. 131. ... 138. -

(1)Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare.

(2)La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaza, diminuează sau anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anulează. ... 7.3.4. Casa şi conturi la bănci139. -

(1)Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valuta, cecurile entitatii, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.

(2)Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entitatii şi neaparute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct. ...

(3)Conturile curente la bănci se dezvolta în analitic pe fiecare banca. ...

(4)Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt. ...

(5)Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz. ...

1. - Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a miscarii acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se tine distinct în lei şi în valută.
2. -

(1)Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţionala a României.

(2)Operaţiunile de vânzare - cumpărare de valuta se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea sa genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar. ...

1. - La încheierea exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
2. - În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, entitatile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
3. - Sumele depuse la bănci şi sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plati în favoarea entitatii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
4. - În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilitati băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entitatii.
5. Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţionala a României şi a altor reglementări emise în acest scop.7.
6. TERŢI
7. - Contabilitatea terţilor asigura evidenta datoriilor şi creanţelor entitatii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, asociaţii/actionarii, debitorii şi creditorii diversi.
8. - În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
9. - Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
10. - Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.
11. -

(1)Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se înregistrează într-un cont în afară bilanţului şi se menţionează în notele explicative.

(2)Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de forma şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată. ... 152. -

(1)Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţionala a României, cat şi în valută.

(2)Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei. ... 153. -

(1)Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se tine pe categorii, precum şi pe fiecare persoana fizica sau juridică.În acest sens, în contabilitatea analitica, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.

(2)În cadrul conturilor de furnizori şi clienţi, se grupează distinct datoriile şi creanţele rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezerva de proprietate. ...

1. - Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.
2. - Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariate, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natura datorate de entitate personalului pentru munca prestată.
3. - În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.
4. - Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.
5. - Retinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
6. - Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.
7. - Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entitatii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.
8. -

(1)Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.

(2)Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. ...

1. - În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
2. - Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.
3. -

(1)Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).

(2)În situaţia în care exista decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea acesteia, totalul TVA se înregistrează într-un cont distinct denumit TVA neexigibila care, pe măsura ce devine exigibilă potrivit legii, se trece la TVA colectata sau TVA deductibilă, după caz. ...

(3)De asemenea, în contul de TVA neexigibila se înregistrează şi TVA deductibilă sau colectata, pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile. ...

(4)Diferenţa de taxa, în plus sau în minus, dintre TVA colectata şi TVA deductibilă se înregistrează în conturi distincte (TVA de plată sau TVA de recuperat) şi se regularizează în condiţiile legii. ...

1. - Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
2. -

(1)La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

(2)Reflectarea în contabilitate a accizelor şi fondurilor speciale incluse în preţuri sau tarife se face pe seama conturilor corespunzătoare de datorii, fără a tranzita prin conturile de venituri şi cheltuieli. ...

1. - Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct.
2. - Contabilitatea decontărilor între entitatile din cadrul grupului şi cu actionarii/asociaţii, cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entitatii debitoare, cat şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu actionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile coparticipantilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.
3. - Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conformitate cu prevederile pct. 222.
4. - Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entitatii, precum şi dobânzile aferente se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
5. - Creanţele/datoriile entitatii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diversi.
6. - Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.
7. -

(1)Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

(2)Atunci când creanta sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu financiar în care a survenit, întreaga diferenţa de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu. Atunci când creanta sau datoria în valută este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar, care intervine până în exerciţiul decontării, se determina ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exerciţiu financiar. ... 174. -

(1)Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.

(2)În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri: chiriile, abonamentele şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare. ...

1. - Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere,Contabilitatea angajamentelor şi altor elemente extrabilantiere
2. -

(1)Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele entitatii se înregistrează în contabilitate în conturi în afară bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenta.În această categorie se cuprind angajamente (giruri, garanţii, cauţiuni) acordate sau primite în relaţiile cu terţii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie, debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare, redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum şi alte valori.

(2)În cadrul elementelor extrabilantiere sunt cuprinse şi activele şi datoriile contingente. ...

(3)Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenta va fi confirmată numai prin apariţia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entitatii. ... Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanta ce poate rezultă dintr-un litigiu în instanţa (de ex. o despăgubire), în care este implicata entitatea şi al cărui rezultat este incert.Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice în entitate. Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilantiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabila apariţia unor intrari de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece ele nu sunt certe iar recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.În cazul în care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certa, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabila o creştere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.

(4)O datorie contingenta este: ...

1. a)o obligaţie potenţiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului şi a carei existenta va fi confirmată numai de apariţia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entitatii; sau ...
2. b)o obligaţie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului, dar care nu este recunoscută deoarece: ... - nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau- valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.O entitate nu va recunoaşte în bilanţ o datorie contingenta, aceasta fiind prezentată în notele explicative. În situaţia în care o entitate are o obligaţie angajata în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingenta.Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabila o ieşire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Dacă se considera ca este necesară ieşirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului.

(5)Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca: ...

1. a)provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece constituie obligaţii curente la data bilanţului şi este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligaţiilor; şi ...
2. b)datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: ... - obligaţii posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligaţie curenta care poate genera o ieşire de resurse; sau- obligaţii curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere în bilanţ (deoarece fie nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligaţiei, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de credibila a valorii obligaţiei).7.5. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN177. -

(1)O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita şi datorie curenta, atunci când:

1. a)se asteapta să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau ...
2. b)este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. ...

(2)Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. ... 7.

1. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN
2. - Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se tine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung şi mediu, sumele datorate entitatilor afiliate şi entitatilor de care compania este le