ORDIN 75 16/12/2005 - Portal Legislativ

(3)şi

(5)din Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 514/2002, modificat şi completat prin Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 4 alin.

(3)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,în şedinţa din data de 15 decembrie 2005,Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare a hotărât emiterea urmatorului ordin: + Articolul 1Se aprobă Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entitatilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, cuprinse în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin, şi se dispune publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.___________ Notă ... *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.175 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. + Articolul 2

(1)Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene se aplică de entitatile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, prevăzute la pct. 3 din aceste reglementări. ...

(2)Subunitatile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate au obligaţia sa organizeze şi sa conducă contabilitatea proprie, potrivit reglementărilor menţionate la alin.

(1). ... + Articolul 3Administratorii, directorii economici, contabilii-şefi şi orice alte persoane care au obligaţia gestionării entitatilor care intra sub incidenţa reglementărilor prevăzute la art. 1 vor asigura măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a acestora. De asemenea, aceste persoane răspund pentru adaptarea programelor informatice utilizate la prelucrarea datelor financiar-contabile, precum şi pentru exactitatea şi realitatea datelor care sunt prelucrate, respectiv înscrise în situaţiile financiare anuale. + Articolul 4

(1)Situaţiile financiare anuale întocmite de entitatile prevăzute la art. 2 alin.

(1)sunt auditate potrivit legii. ...

(2)Potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entitatilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare. ... + Articolul 5La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga:

1. a)Ordinul ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 1.742/106/2002 privind aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 şi nr. 947 bis din 23 decembrie 2002; ...
2. b)orice alte dispoziţii contrare prezentului ordin. ... + Articolul 6Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006. + Articolul 7Direcţia reglementare din cadrul Direcţiei generale autorizare reglementare, Secretariatul general şi directorul general executiv din cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.Preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare,Gabriela AnghelacheBucureşti, 16 decembrie 2005.Nr. 75. + Anexa REGLEMENTĂRI CONTABILEconforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabilă entitatilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare + Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE1. Prezentele reglementări prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de evaluare, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale.2. Prezentele reglementări se aplică împreună cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.3. Prezentele reglementări se aplică de către următoarele categorii de entităţi:
3. a)societăţi de servicii de investiţii financiare; ...
4. b)societăţi de administrare a investiţiilor; ...
5. c)organisme de plasament colectiv; ...
6. d)traderi; ...
7. e)consultanţi de investiţii; ...
8. f)Fondul de compensare a investitorilor; ...
9. g)operatori de piaţa; ...
10. h)Depozitarul Central; ...
11. i)case de compensare; ...
12. j)contraparti centrale; ...
13. k)alte entităţi nominalizate de CNVM prin acte normative. ... 4. Prezentele reglementări se aplică şi de către subunitatile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la pct. 3 lit.
14. a)- k), cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări. + Capitolul II REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA ŞI SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE + Secţiunea 1 CONTABILITATEA1.1. Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută.Pentru necesităţile proprii de informare, entitatile pot sa întocmească situaţiile financiare şi într-o alta moneda.Cursul utilizat pentru conversia în moneda naţionala a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o alta moneda este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, valabil pentru data bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative.1.2. Operaţiunile în devize se înregistrează în contabilitate, atât în devize, cat şi în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, valabil la data efectuării lor.1.3. Entitatile au obligaţia sa conducă contabilitatea în partida dubla şi sa întocmească situaţii financiare anuale.1.4. Societăţile de administrare a investiţiilor vor organiza şi tine distinct contabilitatea pentru organismele de plasament colectiv pe care le administrează, faţă de propria contabilitate.1.5.

(1)Planul de conturi conţine opt clase de conturi simbolizate cu o cifra, grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre, conturi sintetice de gradul III simbolizate cu cinci cifre.Conturile 1-7 din cele opt clase se utilizează de către toate entitatile.

(2)Dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice prevăzute în planul de conturi general este de competenţa fiecărei entităţi, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii. ...

(3)Conturile prevăzute în planul de conturi sunt ordonate în funcţie de lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor, în corelare cu normele care stau la baza întocmirii situaţiilor financiare. ... + Secţiunea 2 EXERCIŢIUL FINANCIAR2.1. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie a aceluiaşi an, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării la Oficiile Registrului Comerţului, potrivit legii. + Secţiunea 3 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE3.1.

(1)Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar.

(2)Potrivit Legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii entitatii pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene. ... 3.2.

(1)Entitatile, cu excepţia organismelor de plasament colectiv, întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

1. a)bilanţ, ...
2. b)cont de profit şi pierdere, ...
3. c)situaţia modificărilor capitalului propriu, ...
4. d)situaţia fluxurilor de trezorerie, ...
5. e)notele explicative situaţiilor financiare anuale. ...

(2)Organismele de plasament colectiv care sunt constituite prin act constitutiv întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: ...

1. a)bilanţ (comun entitatilor), ...
2. b)cont de profit şi pierdere, ...
3. c)situaţia modificărilor capitalului propriu (comun entitatilor), ...
4. d)situaţia fluxurilor de trezorerie (comun entitatilor), ...
5. e)notele explicative situaţiilor financiare anuale. ...

(3)Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: ...

1. a)bilanţ; ...
2. b)situaţia veniturilor şi cheltuielilor. ... 3.3. Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanta cu prevederile prezentelor reglementări.3.4. Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidela a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entitatii.3.5. Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficienta pentru a oferi o imagine fidela în înţelesul pct. 3.4, trebuie prezentate informaţii suplimentare.3.6. Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedeşte contrară obligaţiei prevăzute la pct. 3.4, trebuie să se facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele, în înţelesul pct. 3.4. Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi o situaţie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.3.7. CNVM poate solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanta cu prezentele reglementări.3.8. Subunitatile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţa de verificare, fără a întocmi situaţiile financiare.Activitatea desfăşurată în străinătate de subunitatile fără personalitate juridică, şi care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României, potrivit prezentelor reglementări.3.9. În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se tine de către persoana juridică română, care răspunde potrivit legii. + Secţiunea 4 FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALESubsectiunea 1Aspecte generale4.1. Potrivit prezentelor reglementări:
3. a)bilanţul trebuie să prezinte posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10.1; ...
4. b)bilanţul pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv bilanţul trebuie să prezinte posturile enumerate în formatul de bilanţ prevăzut la pct. 4.10.2; ...
5. c)contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.29.1; ...
6. d)formatul contului de profit şi pierdere pentru organismele de plasament colectiv care sunt constituite prin act constitutiv formatul este prezentat la pct. 4.29.2.; ...
7. e)pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, contul de profit şi pierdere se numeşte situaţia veniturilor şi cheltuielilor, iar formatul este prevăzut la pct. 4.29.3; ...
8. f)situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele conţinute de modelele exemplificate în cap. IV; ...
9. g)situaţia modificărilor capitalului propriu va prezenta elementele conţinute de modelele exemplificate în cap. IV. ... 4.2. Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare anuale ale unei entităţi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţie.4.3. Bilanţul unei entităţi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat (4.10.1, 4.10.2, 4.29.1, 4.29.2 şi 4.29.3).4.4.
10. a)În situaţia în care specificul activităţii entitatii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierea efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu cifre arabe.
11. b)Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. ... 4.5. Elementele din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere indicate cu cifre arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare anuale ale unei entităţi dacă:
12. a)valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performantei entitatii pentru exerciţiul financiar respectiv; ...
13. b)cumularea imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative. ... 4.6. În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv:
14. a)dividendele propuse spre a fi plătite; ...
15. b)sumele repartizate la rezerve; ...
16. c)sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti; ...
17. d)sume privind alte repartizari. ... 4.7. Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei entităţi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată.4.8. În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost facuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.4.9. Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori, atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.Subsectiunea 2Formatul cerut pentru situaţiile financiare4.10. Formatul cerut pentru bilanţ este următorul:4.10.1. Pentru toate entitatile care au obligaţia să aplice prezentele reglementări, cu excepţia organismelor de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, formatul cerut pentru bilanţ este următorul:BilanţA. Active imobilizateI. Imobilizari necorporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţieII. Imobilizari corporale1. Terenuri şi construcţii2. Instalaţii tehnice şi maşini3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţieIII. Imobilizari financiare1. Acţiuni deţinute la entităţi afiliate2. Împrumuturi acordate entitatilor afiliate3. Interese de participare4. Împrumuturi acordate entitatilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare5. Investiţii deţinute ca imobilizari6. Alte împrumuturiB. Active circulanteI. Stocuri:1. Materiale consumabile2. Lucrări şi servicii în curs de execuţie3. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Creanţe:(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)1. Creanţe comerciale2. Sume de încasat de la entitatile afiliate3. Sume de încasat de la entitatile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare4. Alte creanţe5. Capital subscris şi nevarsatIII. Investiţii pe termen scurt:1. Acţiuni deţinute la entităţi afiliate2. Alte investiţii pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an:1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul clienţilor4. Datorii comerciale5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeE. Active circulante nete, respectiv datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an:1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul clienţilor4. Datorii comerciale5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeH. Provizioane1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare2. Provizioane pentru impozite3. Alte provizioaneI. Venituri în avansJ. Capital şi rezerveI. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevarsat)II. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. Rezerve:1. Rezerve legale2. Rezerve statutare sau contractuale3. Alte rezerveV. Rezultatul reportatVI. Rezultatul exerciţiului financiar4.10.2. Bilanţul cerut pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv este următorul:BilanţA. Active imobilizateI. Imobilizari financiare1. Titluri imobilizate2. Creanţe imobilizateB. Active circulanteI. Creanţe:(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)1. Creanţe2. Deconturi cu investitorii3. Alte creanţeII. Investiţii pe termen scurt:1. Investiţii pe termen scurtIII. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an:1. Avansuri încasate în contul clienţilor2. Datorii comerciale3. Efecte de comerţ de plătit4. Sume datorate privind decontări cu investitorii5. Alte datoriiE. Active circulante nete, respectiv datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an:1. Avansuri încasate în contul clienţilor2. Datorii comerciale3. Efecte de comerţ de plătit4. Sume datorate privind decontări cu investitorii5. Alte datoriiH. Venituri în avansI. Capital şi rezerveI. Capital privind unităţile de fond la valoare nominalăII. Prime de emisiuneIII. RezerveIV. Rezultatul reportatV. Rezultatul exerciţiului financiarSubsectiunea 3Reglementări referitoare la bilanţ4.11.

(1)Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entitatii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

(2)Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi datorii grupate după natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv natura, provenienţă şi exigibilitate. ...

(3)În înţelesul prezentelor reglementări: ...

1. a)un activ reprezintă o resursa controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; ...
2. b)o datorie reprezintă o obligaţie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice; ...
3. c)capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. ... 4.12. În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale.4.13. Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.4.14. Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.4.15. Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate.4.16. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o baza continua, în scopul desfăşurării activităţilor entitatii.4.17. Miscarile diverselor elemente de imobilizari se prezintă în notele explicative. În acest scop, se prezintă distinct, începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, creşterile, cedarile şi transferurile în cursul exerciţiului financiar iar, pe de altă parte, ajustarile cumulate de valoare la începutul exerciţiului financiar şi la data bilanţului, precum şi rectificările efectuate în cursul exerciţiului financiar asupra ajustarilor de valoare din exerciţiile financiare precedente. Ajustarile de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri clare din elementele corespunzătoare.4.18. Dacă, atunci când situaţiile financiare anuale se întocmesc conform prezentelor reglementări pentru prima oara, preţul de achiziţie sau costul de producţie al unei imobilizari nu poate fi determinat fără cheltuieli sau întârzieri exagerate, valoarea reziduala de la începutul exerciţiului financiar poate fi tratata drept preţ de achiziţie sau cost de producţie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentată în notele explicative.4.19. Atunci când se efectuează reevaluarea imobilizarilor corporale, miscarile diverselor elemente de imobilizari, prevăzute la pct. 4.17, se prezintă începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, rezultat din reevaluare. În acest scop, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale.4.20. Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, asa cum sunt definite de legislaţia naţionala, trebuie prezentate la "Terenuri şi construcţii".4.21. În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înţelege drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile entitatii. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune ca reprezintă un interes de participare, atunci când depăşeşte procentaj de 20%.4.22.

(1)Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanţe".

(2)Atunci când orice valoare privind "Cheltuieli în avans" este semnificativă, în notele explicative trebuie prezentate particularităţile fiecărei categorii de cheltuieli înregistrate în avans, precum şi explicatia privind natura şi valoarea lor. ... 4.23.

(1)Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".

(2)Atunci când orice valoare privind "Veniturile înregistrate în avans" este semnificativă, în notele explicative trebuie prezentate particularităţile fiecărei categorii de venituri înregistrate în avans, precum şi explicaţii privind natura şi valoarea lor. ... 4.24.

(1)Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

(2)Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite în continuare amortizari, şi/sau ajustarile provizorii, denumite în continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor. ... 4.25. Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a căror natura este clar definită şi care la data bilanţului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor aparea.4.26.

(1)Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

1. a)o entitate are o obligaţie curenta (legală sau implicita) generata de un eveniment anterior; ...
2. b)este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva; ...
3. c)poate fi realizată o buna estimare a valorii obligaţiei. ...

(2)Dacă condiţiile menţionate la alin. 1, nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion. ... 4.27. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.4.28. Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.Subsectiunea 4Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere4.29. Formatul cerut pentru "Contul de profit şi pierdere" este următorul:4.29.1. Pentru toate entitatile care au obligaţia să aplice prezentele reglementări, cu excepţia organismelor de plasament colectiv, formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:Contul de profit şi pierdere1. Cifra de afaceri neta2. Variatia stocurilor3. Veniturile producţiei imobilizate4. Alte venituri din exploatare5. Cheltuieli cu materialele

1. a)Cheltuieli cu materiale ... - Alte cheltuieli cu materialele
2. b)Alte cheltuieli din afară ... 6. Cheltuieli cu personalul
3. a)Salarii ...
4. b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (cu menţionarea distinctă a celor referitoare la pensii) ... 7. Ajustari
5. a)Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale ...
6. b)Ajustarea valorii activelor circulante ... 8. Alte cheltuieli de exploatareProfitul sau pierderea din exploatare9. Venituri din interese de participare10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate (cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului)11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entitatile afiliate12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante13. Dobânzi de plătit şi cheltuielile similare, cu indicarea distinctă a celor privind entitatile afiliate14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta15. Venituri extraordinare16. Cheltuieli extraordinare17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară18. Impozitul pe profit19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus20. Rezultatul exerciţiului financiar4.29.2. Pentru organismele de plasament colectiv constituite prin act constitutiv formatul cerut pentru "Contul de profit şi pierdere" este următorul:Contul de profit şi pierdereA. Venituri totale din activitatea curenta1. Venituri din imobilizari financiare2. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt3. Venituri din creanţe imobilizate4. Venituri din investiţii financiare cedate5. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate6. Venituri din provizioane, creanţe reactivate şi debitori diversi7. Venituri din diferenţe de curs valutar8. Venituri din dobânzi9. Venituri din producţia imobilizata10. Alte venituri din activitatea curentaB. Cheltuieli totale din activitatea curenta11. Pierderi aferente creanţelor legate de participatii12. Cheltuieli privind investiţiile financiare13. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar14. Cheltuieli privind dobânzile15. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile16. Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate17. Amortizari, provizioane, ajustari pentru pierderi de valoare, pierderi din creanţe şi debitori diversi18. Alte cheltuieli din activitatea curentaa. Cheltuieli cu materialeleb. Cheltuieli privind energia şi apac. Cheltuieli cu personalul din care:c.1. salariic.2. cheltuieli privind asigurările şi protecţia socialăd. Cheltuieli privind prestaţiile externee. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilateC. Profitul sau pierderea din activitatea curenta- profit- pierdereD. Venituri din activitatea extraordinarăE. Cheltuieli din activitatea extraordinarăF. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară- profit- pierdere19. Total venituri20. Total cheltuieliG. Rezultatul brut- profit- pierdere21. Impozit pe profit22. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai susH. Rezultatul exerciţiului financiar- profit- pierdere4.29.3. Pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv formatul cerut pentru situaţia veniturilor şi cheltuielilor este următorul:Situaţia veniturilor şi cheltuielilorA. Venituri totale din activitatea curenta1. Venituri din imobilizari financiare2. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt3. Venituri din creanţe imobilizate4. Venituri din investiţii financiare cedate5. Venituri din dobânzi6. Alte venituri financiare7. Venituri din comisioane8. Alte venituri din activitatea curentaB. Cheltuieli totale din activitatea curenta9. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate10. Cheltuieli privind dobânzile11. Alte cheltuieli financiare12. Cheltuieli privind comisioanele, onorariile şi cotizaţiile13. Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate14. Cheltuieli privind alte servicii executate de terţi15. Cheltuieli cu taxe şi vărsăminte asimilate16. Alte cheltuieli din activitatea curentaC. Rezultatul din activitatea curenta17. Venituri din activitatea extraordinară18. Cheltuieli din activitatea extraordinarăD. Rezultatul din activitatea extraordinară19. Total venituri20. Total cheltuieliE. Rezultatul exerciţiului financiarSubsectiunea 5Reglementări referitoare la Contul de profit şi pierdere4.30.

(1)Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).

(2)Pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, contul de profit şi pierdere se va numi situaţia veniturilor şi cheltuielilor. ... 4.31. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activităţile curente ale entitatii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.4.32.

(1)Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entitatii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare".

(2)Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entitatii şi care, prin urmare, nu se asteapta să se repete într-un mod frecvent sau regulat. ...

(3)În înţelesul prezentelor reglementări, prin activităţi curente se înţelege orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestora sau care rezultă din acestea. ...

(4)Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimiteaza clar de activităţile curente ale entitatii, se are în vedere, mai degraba, natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de entitate, decât frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacţie poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu şi pentru o alta, datorită diferenţelor dintre activităţile curente ale acelor entităţi. De exemplu, pierderile rezultate în urma unui cutremur pot fi calificate de către o entitate ca element extraordinar. ...

(5)Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare în cazul majorităţii entitatilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. ... 4.

1. În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare, cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar precedent.Entitatile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Profitul sau pierderea din activitatea curenta" şi "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară".Subsectiunea 6Situaţia fluxurilor de trezorerie4.
2. Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele exemplificate în cap. IV.Subsectiunea 7Situaţia modificărilor capitalului propriu4.35.

(1)Situaţia modificărilor capitalului propriu, prezentată ca o componenta separată a situaţiilor financiare anuale, va evidenţia:

1. a)profitul net sau pierderea neta a perioadei; ...
2. b)efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale. ...

(2)În plus, entitatile trebuie să prezinte, fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative: ...

1. a)tranzacţiile de capital cu actionarii sau asociaţii şi distributiile către aceştia; ...
2. b)soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei, la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei; ...
3. c)o reconciliere între valoarea contabila a fiecărei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare. ... + Secţiunea 5 PRINCIPII CONTABILE ŞI REGULI DE EVALUARESubsectiunea 1Principiile contabile5.1. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evalueaza în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce trezoreria sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.5.2. Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume ca entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii.Acest principiu presupune ca entitatea îşi continua în mod normal funcţionarea, fără a intră în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea.5.3. Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.5.4. Principiul prudentei. Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta, şi în special:
4. a)poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului; ...
5. b)trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data, întocmirii acestuia; ...
6. c)trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
7. d)trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere. ... 5.5. Principiul independentei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli.5.6. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.5.7. Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.5.8. Principiul necompensarii. Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entitatii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.5.9. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora.Principiul prevalentei economicului asupra juridicului se aplică de către entitatile prevăzute la pct. 3 la întocmirea situaţiilor financiare individuale şi a situaţiilor financiare consolidate.5.10. Principiul pragului de semnificaţie. Elementele de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate dacă:
8. a)acestea reprezintă o sumă nesemnificativa; în înţelesul pct. 3.4; sau ...
9. b)o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative. ... 5.11. Principiul pragului de semnificaţie poate fi aplicat de către entitatile prevăzute la pct. 3.Subsectiunea 2Abateri de la principiile contabile5.12. Abaterile de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta subsectiune pot fi efectuate în cazuri excepţionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.Subsectiunea 3Reguli de evaluareA. REGULI GENERALE DE EVALUARE5.13. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evalueaza, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justa, se aplică prevederile prevăzute la subsectiunea B.5 - Reguli de evaluare alternative din prezentele reglementări.A.1. Evaluarea la data intrării în entitate5.14.

(1)La data intrării în entitate, bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

1. a)la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; ...
2. b)la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate; ...
3. c)la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social; ...
4. d)la valoarea justa - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit; ... În cazurile menţionate la lit.
5. c)şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achiziţie.

(2)Prin valoare justa se înţelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între doua părţi aflate în cunoştinţa de cauza, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv. ... 5.15.

(1)Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

(2)Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. ... 5.16.

(1)Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

(2)Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directa şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocata în mod raţional ca fiind legată de fabricatia acestora. ...

(3)În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabila din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. ... 5.17.

(1)Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.

(2)În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. ... A.

1. Evaluarea cu ocazia inventarierii5.
2. Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.A.
3. Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar5.19.

(1)La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evalueaza şi se reflecta în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

(2)În acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. În acest caz, se vor avea în vedere, printre altele: ...

1. a)pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabila neta a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. ... Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piaţa reglementată se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai puţin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.Valorile mobiliare pe termen lung se evalueaza la costul istoric mai puţin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.Prin valoare contabila neta se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
2. b)pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. ... 5.20.

(1)La fiecare data a bilanţului:

1. a)Elementele monetare exprimate în valută (disponibilitati şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli financiare, după caz. ...
2. b)Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, în funcţie de natura operaţiunii. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a). ...
3. c)Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei. ...
4. d)Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută (imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective. ...

(2)Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. ... 5.

1. Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.A.
2. Evaluarea la data iesirii din entitate5.
3. La data iesirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.A.
4. Evenimente ulterioare datei bilanţului5.23.

(1)Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

(2)Pot fi identificate doua situaţii: ...

1. a)entitatile obţin informaţii suplimentare faţă de cele existente la data bilanţului, pentru evenimente care avuseseră deja loc la data bilanţului. Dacă informaţiile suplimentare conduc la necesitatea înregistrării în contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste înregistrări; ...
2. b)entitatile obţin informaţii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaţiilor financiare, dar a căror prezentare este necesară pentru utilizatorii de informaţii. În aceasta situaţie, informaţiile respective se prezintă în notele explicative, fără efectuarea unor înregistrări în contabilitate. ...

(3)Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului, care trebuie reflectate în situaţiile financiare anuale pot fi următoarele: ...

1. a)rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanţului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoaşterea unui nou provizion; ...
2. b)insolventa unui client, înregistrat ulterior datei bilanţului, confirma ca la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţa, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabila a creanţei comerciale. ...

(4)Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului pentru care nu se fac ajustari ale situaţiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piaţa a investiţiilor financiare, în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare. ...

(5)Atunci când evenimentele au o asemenea importanţa încât neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente: ... a) natura evenimentului; şi ... b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie facuta. ... A.6. Corectarea erorilor contabile5.24.

(1)Corectarea erorilor constatate în contabilitate se efectuează pe seama rezultatului reportat.

(2)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi denaturari eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entitatii, pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultând din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaţii credibile care: ...

1. a)erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ...
2. b)ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare. ... Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretării gresite a evenimentelor şi fraudelor.

(3)În cazul corectării de erori care generează pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizari de profit. ... În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constate.B. ACTIVE IMOBILIZATEB.1. Reguli de evaluare de baza5.25.

(1)Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor pct. 5.26 şi 5.27.

(2)Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entitatii. ... 5.26.

(1)Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustarile de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economică.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţa utila, aceasta reprezentând: ...

1. a)perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau ...
2. b)numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimeaza ca vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. ... 5.27.

(1)Atunci când se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile financiare, trebuie făcute ajustari pentru pierderea de valoare astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilanţului.

(2)Imobilizarile trebuie să facă obiectul ajustarilor pentru depreciere, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mica valoare atribuibila acestora la data bilanţului, dacă se estimeaza ca reducerea valorii acestora este permanenta. ...

(3)Ajustarile de valoare prevăzute la alin.

(1)şi

(2)trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...

(4)Evaluarea la valorile minime, potrivit alin.

(1)şi

(2), nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost făcute ajustarile respective. ... 5.28. Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustarilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustarilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate.B.2. Imobilizari necorporaleB.2.1. Recunoaşterea imobilizarilor necorporale5.29. Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.5.30. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil.5.31. În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:

1. a)cheltuielile de constituire; ...
2. b)cheltuielile de dezvoltare; ...
3. c)concesiunile, brevetele, licentele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate; ...
4. d)fondul comercial; ...
5. e)alte imobilizari necorporale; şi ...
6. f)avansurile şi imobilizarile necorporale în curs de execuţie. ... B.2.2. Active de natura cheltuielilor de constituire5.32. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei persoane juridice (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, de publicitate şi alte cheltuieli de aceasta natura, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entitatii).5.33.

(1)O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

(2)În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. ... 5.

1. Sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în note.B.2.
2. Active de natura cheltuielilor de dezvoltare5.
3. Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării.5.36.

(1)Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.

(2)În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. ...

(3)În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. ...

(4)Sumele înregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative. ... B.2.4. Concesiunile, brevetele, licentele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare5.37.

(1)Concesiunile, brevetele, licentele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare aduse ca aport, achiziţionate sau dobândite pe alte cai, se înregistrează în conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport, costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz. În aceasta situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste.

(2)Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, şi nu o valoare amortizabila, în contabilitatea entitatii care primeşte concesiunea, se reflecta cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoaşterea unei imobilizari necorporale. ... B.2.5. Fondul comercial5.38. Fondul comercial apare, de regula, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justa, la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.5.39. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziţiei de către o entitate a acţiunilor altei entităţi - se au în vedere următoarele prevederi:

1. a)fondul comercial se amortizeaza, de regula, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani; ...
2. b)totuşi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative. ... B.2.6. Avansuri şi alte imobilizari necorporale5.40. În cadrul avansurilor şi altor imobilizari necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte imobilizari necorporale.B.2.7. Imobilizarile necorporale în curs de execuţie5.41. Imobilizarile necorporale în curs de execuţie reprezintă imobilizarile necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.B.2.8. Evaluarea iniţială a imobilizarilor necorporale5.42. Un activ necorporal se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, asa cum sunt definite în prezentele reglementări.5.43. Un element necorporal raportat drept cheltuiala într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.B.2.9. Cheltuieli ulterioare5.44.

(1)Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea acestuia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

(2)Cheltuielile ulterioare vor majoră costul activului necorporal atunci când este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. ... B.2.

1. Evaluarea la data bilanţului5.
2. Un activ necorporal trebuie prezentat în bilanţ la cost, mai puţin ajustarile cumulate de valoare.B.2.
3. Cedarea5.
4. Un activ necorporal trebuie scos din evidenta la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioară.5.
5. Câştigurile sau pierderile care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ necorporal se determina ca diferenţa între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala în contul de profit şi pierdere.B.
6. Imobilizari corporaleB.3.
7. Recunoaşterea imobilizarilor corporale5.
8. Imobilizarile corporale reprezintă active care: a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi ... b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ... 5.
9. Imobilizarile corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini; alte instalaţii, utilaje şi mobilier; avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie.5.50.

(1)Contabilitatea terenurilor se tine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.

(2)În contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe următoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele. ... 5.

1. Imobilizarile corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de natura contractului de leasing, stabilită potrivit legii cu respectarea prevederilor pct. 5.9.5.
2. În cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate în mod distinct imobilizarile corporale în curs de execuţie.B.3.
3. Evaluarea iniţială a imobilizarilor corporale5.
4. O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.B.3.
5. Cheltuieli ulterioare5.
6. Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.5.55.

(1)Costul reparaţiilor efectuate la imobilizarile corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este efectuată.

(2)Sunt recunoscute ca o componenta a activului investiţiile efectuate la imobilizarile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi sa conducă la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faţă de cele estimate iniţial. ... Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.5.56.

(1)Imobilizarile corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.

(2)Imobilizarile corporale în curs de execuţie se trec în categoria imobilizarilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz. ...

(3)Costul unei imobilizari corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ achiziţionat. ... B.3.

1. Evaluarea la data bilanţului5.
2. O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustarile cumulate de valoare.B.3.
3. Amortizarea5.58.

(1)Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.

(2)Amortizarea imobilizarilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora. ... 5.59. Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, închiriate sau în locatie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.5.60.

(1)Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

1. a)amortizarea liniara; ...
2. b)amortizarea degresiva; ...
3. c)amortizarea accelerata. ...

(2)Amortizarea aferentă imobilizarilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuiala. ...

(3)Terenurile nu se amortizeaza. ... Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizarii, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.B.3.

1. Cedarea şi casarea5.
2. O imobilizare corporală trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioară.5.
3. Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenţa între veniturile generate de scoaterea din evidenta şi valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuiala, după caz, în contul de profit şi pierdere.B.3.
4. Compensaţii de la terţi5.63.

(1)În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizari corporale, creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a incasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.

(2)Exemple de asemenea compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii: ...

1. a)sume plătite/de plătit de către companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizari corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt; ...
2. b)sume acordate de guvern, în schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate. ... B.4. Imobilizari financiare5.64. Imobilizarile financiare cuprind acţiunile deţinute la entitatile afiliate, împrumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entitatilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizari, alte împrumuturi.5.65. În conturile de creanţe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii.5.66.

(1)La alte împrumuturi acordate se cuprind garanţiile, depozitele şi cautiunile depuse de entitate la terţi.

(2)Entitatile care au evidentiate în contul de creanţe imobilizate creanţele aferente contractelor de leasing financiar, precum şi alte creanţe imobilizate cu scadenţa mai mare de un an, vor prezenta în bilanţ, la imobilizari financiare, numai partea cu scadenţa mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe. ... B.4.

1. Evaluarea iniţială5.
2. Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achiziţie sau valoarea determinata prin contractul de dobândire a acestora.B.4.
3. Evaluarea la data bilanţului5.
4. Imobilizarile financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.B.
5. Reguli de evaluare alternativeB.5.
6. Reevaluarea imobilizarilor corporale5.69.

(1)Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.

(2)În cazul efectuării reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere. ... 5.70.

(1)Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilanţului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluări efectuate, de regula, de profesionisti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.

(2)La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulată la data reevaluarii este tratata în unul din următoarele moduri: ...

1. a)recalculata proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabila a activului, după reevaluare, să fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau ...
2. b)eliminata din valoarea contabila bruta a activului şi valoarea neta, determinata în urma corectării cu ajustarile de valoare, recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţa. ... 5.71.

(1)În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinata în urma reevaluarii.

(2)Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. ...

(3)Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu exista nici o piaţa activa pentru acel activ. ...

(4)O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeaşi natura şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei entităţi. ...

(5)Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri; clădiri; maşini şi echipamente etc; ...

(6)Reevaluarile trebuie făcute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa nu difere substanţial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilanţului. ...

(7)Dacă un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu exista o piaţa activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus ajustarile cumulate de valoare. ...

(8)O piaţa activa este o piaţa unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: ...

1. a)elementele comercializate sunt omogene; ...
2. b)pot fi gasiti în permanenta cumpărători şi vânzători interesaţi; şi ...
3. c)preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi. ...

(9)Dacă valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata prin referinţa la o piaţa activa, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare. ... 5.72.

(1)În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluarii şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital şi rezerve". Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

(2)Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar, entitatile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii: ...

1. a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar; ...
2. b)diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar; ...
3. c)sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în vigoare; ...
4. d)valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar. ...

(3)Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. ... În sensul prezentelor reglementări câştigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului.

(4)Dacă rezultatul reevaluarii este o creştere faţă de valoarea contabila neta, atunci aceasta se tratează astfel: ... - ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", dacă nu a existat o descrestere anterioară recunoscută ca o cheltuiala aferentă acelui activ; sau- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscută anterior la acel activ.

(5)Dacă rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descresterii, iar eventuala diferenţa rămasă neacoperita se înregistrează ca o cheltuiala. ...

(6)Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate şi pentru obţinerea scopului sau. ...

(7)Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...

(8)Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat, situaţie în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat. ...

(9)Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.

(3)şi

(6), rezerva din reevaluare nu poate fi redusă. ... 5.73. Ajustarile de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizarii pentru acel exerciţiu financiar.5.74. În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizarilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:

1. a)valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate şi suma ajustarilor cumulate de valoare; sau ...
2. b)valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustarilor suplimentare de valoare. ... B.5.2. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare5.75.

(1)Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la alin.

(3)-

(5)din acest punct, entitatile pot evalua în situaţiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justa.

(2)1. Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru o întreprindere şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate. ... 2. Un activ financiar este orice activ care reprezintă:

1. a)trezorerie; ...
2. b)un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi; ...
3. c)un drept contractual: ... - de a vărsa numerar sau de a livra un alt activ financiar unei alte entităţi; sau- de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o alta entitate, în temeiul unor condiţii care ar putea să fie favorabile pentru emitent;
4. d)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri ale entitatii, şi este: ... - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să livreze un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau- un instrument derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei valori fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un număr fix din propriile sale instrumente de capitaluri proprii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.3. O datorie financiară este orice datorie care reprezintă:
5. a)o obligaţie contractuală: ... - de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entităţi; sau- de a schimba instrumente financiare sau alte datorii financiare cu alta entitate în condiţii care sunt potenţial nefavorabile pentru entitate;
6. b)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri ale entitatii, şi este: ... - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să livreze un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbul unui număr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.

(3)În înţelesul prezentelor reglementări, contractele bazate pe marfa care dau oricăreia dintre părţile contractante dreptul de decontare în numerar sau prin alte instrumente financiare se considera instrumente financiare derivate, cu excepţia cazurilor în care: ...

1. a)acestea au fost încheiate şi continua sa îndeplinească cerinţele asteptate ale entitatii privind cumpărarea, vânzarea sau utilizarea produsului de baza; ...
2. b)acestea au fost iniţial destinate unui astfel de scop; şi ...
3. c)se asteapta ca acestea să fie decontate prin livrarea mărfii. ...

(4)Evaluarea la valoarea justa se aplică numai datoriilor care sunt: ...

1. a)deţinute ca parte a unui portofoliu de tranzactionare; sau ...
2. b)instrumente financiare derivate. ...

(5)Evaluarea la valoarea justa nu se aplică: ...

1. a)instrumentelor financiare nederivate deţinute până la scadenta; ...
2. b)împrumuturilor şi creanţelor generate de entitate şi nedetinute în scopul tranzactionarii; şi ...
3. c)intereselor în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingenta într-o combinare de întreprinderi, precum şi altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale şi care, în concordanta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaza diferit faţă de alte instrumente financiare. ... În înţelesul prezentelor reglementări, prin combinarea de întreprinderi se înţelege gruparea unor entităţi individuale într-o singura entitate raportoare, determinata de obţinerea controlului de către o entitate asupra uneia sau mai multor întreprinderi.5.76.

(1)Valoarea justa prevăzută la pct. 5.75 se determina prin referire la:

1. a)valoarea de piaţa, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu usurinta o piaţa credibila. Dacă valoarea de piaţa nu se poate identifica cu usurinta pentru un instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piaţa poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau ...
2. b)o valoare determinata cu ajutorul unor modele şi tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu usurinta o piaţa credibila. Astfel de modele şi tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piaţa. ...

(2)În sensul prezentelor reglementări piaţa credibila are semnificatia pieţei active, asa cum apare prezentată aceasta la pct. 5.71

(7). ...

(3)Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele menţionate la alin.

(1), se evalueaza în conformitate cu regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări. ... 5.77.

(1)Prin excepţie de la prevederile pct. 5.4 din Capitolul I "Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare anuale", Secţiunea 5 "Principii contabile şi reguli de evaluare" subsectiunea 1 "Principiile contabile", atunci când un instrument financiar se evalueaza în conformitate cu pct. 5.76, modificarea valorii se include în contul de profit şi pierdere. Totuşi, o astfel de modificare se include direct în capitalul propriu, într-o rezervă de valoare justa, dacă:

1. a)instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificările de valoare sa nu fie înregistrate în contul de profit şi pierdere; sau ...
2. b)modificarea de valoare se referă la o diferenţa de schimb valutar aparuta la un element monetar care face parte dintr-o investiţie neta a entitatii într-o entitate străină. ... În înţelesul prezentelor reglementări prin investiţie neta într-o entitate străină se înţelege partea entitatii raportoare din activele nete ale acelei entităţi străine.

(2)Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, altul decât un instrument financiar derivat, poate fi inclusă direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justa. ... 5.78.

(1)Rezerva de valoare justa se ajusteaza atunci când sumele înregistrate în aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluării la valoarea justa.

(2)Rezerva de valoare justa va rămâne evidenţiată în contabilitate atât timp cat sunt evidentiate în bilanţ instrumentele financiare cărora le este aferentă. ... 5.79. Dacă a fost aplicată evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare, notele explicative prezintă:

1. a)ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu pct. 5.76 alin. 1 lit. (b); ...
2. b)pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificările de valoare incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi modificările incluse în rezerva de valoare justa; ...
3. c)pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informaţii privind aria şi natura instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul şi certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; şi ...
4. d)un tabel care să prezinte modificările rezervei de valoare justa în cursul exerciţiului financiar. ... C. ACTIVE CIRCULANTEC.1. GeneralitatiC.1.1. Recunoaşterea activelor circulante5.80.

(1)Un activ se clasifica ca activ circulant atunci când:

1. a)este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se asteapta să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; ...
2. b)este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; ...
3. c)este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restrictionata. ...

(2)Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intra într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. ...

(3)Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. ... 5.81. În categoria activelor circulante se cuprind:

1. a)stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura; ...
2. b)creanţe; ...
3. c)investiţii pe termen scurt; ...
4. d)casa şi conturi la bănci. ... C.1.2. Evaluarea activelor circulante5.82.

(1)Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor alin. 2 de mai jos.

(2)Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mica valoare de piaţa sau, în circumstanţe speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la data bilanţului. ... 5.83. Evaluarea efectuată conform prevederilor de la pct. 5.82 alin.

(2)nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.5.

1. Dacă activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter excepţional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustarilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative.C.
2. Stocuri5.85.

(1)Stocurile sunt active circulante sub forma de materiale consumabile care urmează să fie folosite pentru prestarea de servicii.

(2)Materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a căror valoare totală este de o importanţa secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variaza în mod semnificativ. ... Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.5.86.

(1)La ieşirea din gestiune, stocurile şi alte active fungibile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

1. a)metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; ...
2. b)metoda costului mediu ponderat - CMP; ...
3. c)metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO. ...

(2)Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în alin. 1, diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piaţa cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active. ...

(3)Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrari (lot). Pe măsura epuizarii lotului, bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. ...

(4)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. ...

(5)Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrari (lot). Pe măsura epuizarii lotului, bunurile ieşite din gestiune se evalueaza la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică. ...

(6)Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii: ... - motivul schimbării metodei, şi- efectele sale asupra rezultatului.

(7)O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura şi utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată. ... 5.87.

(1)Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

(2)În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cat şi valoric. ...

(3)Inventarul intermitent consta în stabilirea iesirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determina ca diferenţa între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii. ... 5.88.

(1)Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabila neta se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului şi costurile estimate necesare vânzării. ... C.

1. Investiţii pe termen scurt5.
2. Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existenţei şi miscarii acţiunilor deţinute la entitatile afiliate, altor investiţii pe termen scurt, disponibilităţilor în conturi la bănci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie.5.
3. Alte investiţii pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.5.91.

(1)La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.

(2)La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt se aplică prevederile pct. 5.

1. ... 5.
2. Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare.5.
3. La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar sau la ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaza, diminuează sau anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru pierderi de valoare se anulează.C.
4. Casa şi conturi la bănci5.94.

(1)Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valuta, cecurile entitatii, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.

(2)Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entitatii şi neaparute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct. ...

(3)Conturile curente la bănci se dezvolta în analitic pe fiecare banca. ...

(4)Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt. ...

(5)Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz. ... 5.95. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a miscarii acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se tine distinct în lei şi în valută.5.96.

(1)Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţionala a României.

(2)Operaţiunile de vânzare - cumpărare de valuta se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea sa genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar. ... 5.

1. La încheierea exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.5.
2. În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, entitatile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.5.
3. Sumele depuse la bănci şi sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plati în favoarea entitatii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.5.
4. În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilitati băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entitatii.5.
5. Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţionala a României şi a altor reglementări emise în acest scop.D. TERŢI5.
6. Contabilitatea terţilor asigura evidenta datoriilor şi creanţelor entitatii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, asociaţii/actionarii, debitorii şi creditorii diversi.5.
7. În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, lucrările executate şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.5.
8. Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.5.
9. Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.5.106.

(1)Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se înregistrează într-un cont în afară bilanţului şi se menţionează în notele explicative.

(2)Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de forma şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată. ... 5.107.

(1)Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţionala a României, cat şi în valută.

(2)Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei. ... 5.108.

(1)Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se tine pe categorii, precum şi pe fiecare persoana fizica sau juridică.În acest sens, în contabilitatea analitica, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.

(2)În cadrul conturilor de furnizori şi clienţi, se grupează distinct datoriile şi creanţele rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezerva de proprietate. De asemenea, în contabilitatea analitica se grupează distinct clienţii şi furnizorii la care entitatea deţine participatii. ... 5.

1. Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.5.
2. Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natura datorate de entitate personalului pentru munca prestată şi care se suporta, potrivit reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii.5.
3. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.5.
4. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.5.
5. Retinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.5.
6. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.5.
7. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entitatii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.5.116.

(1)Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.

(2)Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. ... 5.

1. În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.5.
2. Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.5.119.

(1)Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).

(2)În situaţia în care exista decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea acesteia, totalul TVA se înregistrează într-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe măsura ce devine exigibilă, se trece la TVA colectata sau TVA deductibilă, după caz. ...

(3)De asemenea, în contul de TVA neexigibila se înregistrează şi TVA deductibilă sau colectata, pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile. ...

(4)Diferenţa de taxa, în plus sau în minus, dintre TVA colectata şi TVA deductibilă se înregistrează în conturi distincte (TVA de plată sau TVA de recuperat) şi se regularizează în condiţiile legii. ... 5.120. Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.5.121.

(1)La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

(2)Reflectarea în contabilitate a accizelor şi fondurilor speciale se face pe seama conturilor corespunzătoare de datorii, acestea fiind recuperate prin preţ, fără a tranzita prin conturile de venituri şi cheltuieli. ... 5.

1. Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct.5.
2. Contabilitatea decontărilor între entitatile din cadrul grupului şi cu actionarii/asociaţii, cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entitatii debitoare, cat şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu actionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile coparticipantilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.5.
3. Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conturile corespunzătoare de datorii, în conformitate cu prevederile pct. 5.176 şi pe. 5.177.5.
4. Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entitatii, precum şi dobânzile aferente se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.5.
5. Creanţele/datoriile entitatii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diversi.5.
6. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.5.128.

(1)Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

(2)Atunci când creanta sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu financiar în care a şi survenit, întreaga diferenţa de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu. Atunci când creanta sau datoria în valută este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar, care intervine până în exerciţiul decontării, se determina ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui asemenea exerciţiu financiar. ... 5.129.

(1)Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.

(2)În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri: chiriile, abonamentele şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare. ... 5.

1. Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere.D.
2. Contabilitatea angajamentelor şi altor elemente extrabilantiere5.131.

(1)Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele entitatii se înregistrează în contabilitate în conturi în afară bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenta.În această categorie se cuprind angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie, debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare, redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum şi alte valori.

(2)O categorie distinctă de elemente extrabilantiere o reprezintă activele şi datoriile contingente. ...

(3)Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare şi a căror existenta va fi confirmată numai prin apariţia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entitatii. ... Un exemplu în acest sens îl reprezintă o creanta ce constituie obiectul unui litigiu în instanţa, în care este implicata entitatea şi al cărui rezultat este incert.Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot sa genereze intrari de beneficii economice în entitate.Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilantiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabila apariţia unor intrari de beneficii economice.Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece acest fapt ar putea determina recunoaşterea unui venit care să nu se realizeze niciodată.În cazul în care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certa, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. Dacă a devenit probabila o creştere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta activul contingent.

(4)O datorie contingenta este: ...

1. a)o obligaţie potenţiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute anterior datei bilanţului şi a carei existenta va fi confirmată numai de apariţia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entitatii; sau ...
2. b)o obligaţie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute anterior datei bilanţului, dar care nu este recunoscută deoarece: ... - nu este sigur ca vor fi necesare resurse care să incorporeze beneficii economice pentru stingerea acestei datorii; sau- valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.O entitate nu va recunoaşte în bilanţ o datorie contingenta, aceasta fiind prezentată în notele explicative. În situaţia în care o entitate are o obligaţie angajata în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingenta.Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabila o ieşire de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Dacă se considera ca este necesară ieşirea de resurse, generata de un element considerat anterior datorie contingenta, se va recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului.

(5)Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca: ... provizioanele sunt recunoscute ca şi datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece ele constituie obligaţii curente şi este probabil ca vor fi necesare resurse care să incorporeze beneficiile economice pentru stingerea obligaţiilor şidatoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece ele sunt:obligaţii posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligaţie curenta care poate genera o reducere de resurse care incorporeaza beneficii economice;obligaţii curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere în bilanţ (deoarece fie nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor entitatii care incorporeaza beneficii economice pentru stingerea obligaţiei, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de credibila a valorii obligaţiei).E. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN5.132.

(1)O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita şi datorie curenta, atunci când:

1. a)se asteapta să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau ...
2. b)este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. ...

(2)Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. ... F. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN5.

1. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se tine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung şi mediu, sumele datorate entitatilor afiliate şi celor la care se deţin interese de participare, alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi dobânzile aferente acestora.5.
2. Împrumuturile din emisiunile de obligaţiuni reprezintă contravaloarea obligaţiunilor emise potrivit legii. În cadrul acestora, trebuie evidentiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertibile.5.135.

(1)Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare se referă la bunurile preluate cu acest titlu de către entitatea primitoare, potrivit contractelor încheiate.

(2)La sfârşitul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situaţie în care are loc diminuarea datoriilor privind concesiunea. ... 5.136. Entitatile trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobânda în această categorie chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă:

1. a)termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; şi ...
2. b)exista un acord de refinantare sau de reesalonare a plăţilor, care este încheiat înainte ca situaţiile financiare anuale să fie autorizate pentru depunere. ... 5.137.

(1)Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentată în bilanţ, ca o corectie a datoriei, precum şi în notele explicative.

(2)Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizata printr-o sumă rezonabila în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei. ... G. PROVIZIOANE5.138. Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.5.139.

(1)Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta

(2)Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: ... o entitate are o obligaţie curenta generata de un eveniment anterior;este probabil ca o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva; şipoate fi realizată o estimare credibila a valorii obligaţiei.Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

(3)Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea: ...

1. a)datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plata a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi ...
2. b)cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilitatii acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general - mult mai redus decât în cazul provizioanelor. ... Angajamentele entitatilor sunt prezentate, de regula, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.5.140.

(1)Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.

(2)Se vor recunoaşte ca provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale entitatii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului înconjurător, pedepsite de lege, ambele generand iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entitatii. ... 5.141.

(1)Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

1. a)litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; ...
2. b)cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; ...
3. c)acţiunile de restructurare; ...
4. d)pensii şi obligaţii similare; ...
5. e)impozite; ...
6. f)alte provizioane. ...

(2)Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. ...

(3)Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii: ...

1. a)vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii; ...
2. b)închiderea unor sedii ale entitatii; ...
3. c)modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; ...
4. d)reorganizari fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entitatii. ...

(4)Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relaţia cu statul. ... 5.142.

(1)Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.

(2)Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile. ... 5.

1. Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai buna estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.5.
2. Câştigurile rezultate din cedarea preconizata a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.5.
3. Dacă se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terta parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur ca va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat.5.146.

(1)Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabila o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

(2)Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut. ...

(3)Provizionul se evalueaza înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală. ... 5.147. Provizioanele prezentate în bilanţ la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.H. SUBVENŢII5.148.

(1)În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.

(2)În cadrul subvenţiilor se reflecta distinct: ... - subvenţii guvernamentale;- împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;- donaţii;- alte sume primite cu caracter de subvenţii.5.149.

(1)Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, construiască sau achizitioneze active imobilizate.

(2)O subvenţie guvernamentală poate îmbracă forma transferului unui activ nemonetar, caz în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justa. ...

(3)În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizeaza şi plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale şi necorporale. ... 5.

1. Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.5.
2. Subvenţiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze.5.152.

(1)Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve.

(2)Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justa, se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat. Venitul amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. ... 5.153.

(1)Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabila.

(2)Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează fie prin reducerea veniturilor amânate dacă exista, fie, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor. ...

(3)În măsura în care suma rambursata depăşeşte venitul amânat sau dacă nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaşte imediat ca o cheltuiala. ... I. CAPITAL ŞI REZERVE5.154.

(1)Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor.

(2)Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar. ... I.1. Capital5.155.

(1)Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei etc., în funcţie de forma juridică a entitatii.

(2)Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital. ...

(3)Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate. ... 5.

1. Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni, încorporarea rezervelor şi alte operaţiuni, potrivit legii.5.
2. Operaţiunile care se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea capitalului sunt, în principal, următoarele: reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi, răscumpărarea acţiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti sau alte operaţiuni, potrivit legii.5.
3. Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corectie a capitalului propriu.5.159.

(1)Primele legate de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie) reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale.

(2)Primele legate de capital pot avea numai sold pozitiv. ... I.2. Rez