ORDIN 3129 21/12/2005 - Portal Legislativ

(27)şi ale art. 5 lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 4 alin.

(3)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 19 decembrie 2005, prin care s-au aprobat reglementările contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, având în vedere Avizul Ministerului Finanţelor Publice nr. 26.741 din data de 20 decembrie 2005,preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin: + Articolul 1

(1)Se aprobă reglementările contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor, cuprinse în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. ... __________ Notă ... *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.187 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

(2)Reglementările prevăzute la alin.

(1)cuprind Reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor şi Reglementările contabile conforme cu directivele europene privind situaţiile financiare consolidate ale societăţilor din domeniul asigurărilor. ... + Articolul 2

(1)Reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor se aplică de către societăţile de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare şi de către brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare. ...

(2)Subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor juridice prevăzute la alin.

(1), cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit reglementărilor menţionate la alin.

(1). ... + Articolul 3Societăţile de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, potrivit legii. + Articolul 4

(1)Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mărime: ... - total active: 3.650.000 euro;- cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50 au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, potrivit legii.

(2)Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alin.

(1)au obligaţia verificării situaţiilor financiare anuale, potrivit legii. ...

(3)Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care au auditat situaţiile financiare anuale vor asigura verificarea situaţiilor financiare anuale numai dacă în două exerciţii financiare consecutive nu depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute la alin.

(1). ...

(4)Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare care au verificat situaţiile financiare anuale conform prevederilor alin.

(2)vor audita situaţiile financiare anuale numai dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute la alin.

(1). ...

(5)Pentru situaţiile financiare ale anului 2006, întocmite potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute la alin.

(1)se efectuează pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar

1. ... + Articolul 5Potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor. + Articolul 6Situaţiile financiare consolidate sunt elaborate în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu directivele europene privind situaţiile financiare consolidate ale societăţilor din domeniul asigurărilor. + Articolul 7Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie
2. + Articolul 8La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:- Ordinul ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 2.328/2.390/2001 privind aprobarea Reglementărilor contabile specifice domeniului asigurărilor, armonizate cu Directivele europene şi Standardele internaţionale de contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 şi nr. 34 bis din 18 ianuarie 2002, şi orice alte dispoziţii contrare prezentului ordin. + Articolul 9Direcţia reglementări contabile din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. + Articolul 10Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Preşedintele Comisiei de Supravegherea Asigurărilor,Nicolae Eugen CrişanBucureşti, 21 decembrie 2005.Nr. 3.
3. + Anexa REGLEMENTARE CONTABILĂconformă cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor + Capitolul I ARIA DE APLICABILITATE ŞI MONEDA DE RAPORTARE1.

(1)Prezentele reglementări prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de evaluare, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare şi publicare a situaţiilor financiare anuale ale societăţilor de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, denumite în continuare asigurători, precum şi ale brokerilor de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, denumiţi în continuare brokeri de asigurare.

(2)Prezentele reglementări transpun: ... (

1. a)Directiva Comunităţilor Economice Europene 91/674/EEC din data de 19 decembrie 1991 privind situaţiile financiare anuale şi consolidate ale societăţilor de asigurare publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 374, din data de 31 decembrie 1991, cu modificările şi completările ulterioare;*1)------*1) Directiva Comunităţilor Economice Europene 91/674/EEC a fost modificată şi completată prin următoarele directive:- Directiva 2003/51/EEC a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/EEC, 83/349/EEC, 86/635/EEC şi 91/674/EEC privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 178 din 17 iulie 2003.(
2. b)Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene 78/660/EEC din data de 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 222 din data de 14 august 1978, cu modificările şi completările ulterioare.*2)------*2) Directiva a IV-a a fost modificată şi completată prin următoarele directive:- Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 193 din 18 iulie 1983;- Directiva a XI-a a Consiliului 89/666/EEC din 21 decembrie 1989 privind cerinţele de prezentare referitoare la sucursalele deschise într-un Stat membru de către anumite tipuri de societăţi comerciale care intră sub incidenţa legislaţiei unui alt stat, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 395 din 30 decembrie 1989;- Directiva Consiliului 90/604/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte excepţiile pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi publicarea conturilor în ecu, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;- Directiva Consiliului 90/605/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte aria de aplicabilitate a acestor directive, publicată în jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;- Directiva 2001/65/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC, Directivei 83/349/EEC şi a Directivei 86/635/EEC privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 283 din 27 octombrie 2001;- Directiva Consiliului 2003/38/EC din 13 mai 2003 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale în ceea ce priveşte sumele exprimate în euro, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 120 din 15 mai 2003;- Directiva 2003/51/EEC a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/EEC, 83/349/EEC, 86/635/EEC şi 91/674/EEC privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 178 din 17 iulie 2003.

(3)Prezentele reglementări se aplică împreună cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată. ...

(4)Prezentele reglementări se aplică de către următoarele categorii de persoane juridice (denumite în continuare entităţi): ...

1. a)societăţile de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare denumite în continuare asigurători; ...
2. b)brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare denumiţi în continuare brokeri de asigurare. ... Prezentele reglementări se aplică şi de către subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la lit. a)-b), cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate.

(5)Prevederile prezentelor reglementări referitoare la asigurarea de viaţă se aplică mutatis mutandis asigurătorilor care practică numai asigurări de sănătate cu respectarea exclusiv sau în principal a principiilor tehnice referitoare la asigurarea de viaţă. ... 2.

(1)Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.

(2)Pentru necesităţile proprii de informare, entităţile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi într-o altă monedă. ... Cursul utilizat pentru conversia în moneda naţională a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o altă monedă este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României valabil la data bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative. + Capitolul II FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE + Secţiunea 1 PREVEDERI GENERALE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE3.

(1)Situaţiile financiare anuale cuprind:- bilanţul,- contul de profit şi pierdere,- situaţia modificărilor capitalului propriu,- situaţia fluxurilor de trezorerie, şi- notele explicative la situaţiile financiare anuale.

(2)Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar. ... 4. Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.5.

(1)Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări: ...

1. a)un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; ...
2. b)beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii; ...
3. c)o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice; ...
4. d)capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. ... 6. În cazul în care aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă în înţelesul pct. 5, trebuie prezentate informaţii suplimentare.7. Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedeşte contrară obligaţiei prevăzute la pct. 5, trebuie să se facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele, în înţelesul pct. 5. Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi o situaţie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.8. Subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţă de verificare, fără a întocmi situaţii financiare.În acest sens, activitatea subunităţilor fără personalitate juridică, desfăşurată în străinătate şi care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România este inclusă în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi raportată pe teritoriul României, potrivit prezentelor reglementări.9.

(1)Asigurătorii autorizaţi să practice categoria de asigurări de viaţă şi clasele de asigurări de accidente şi asigurări de sănătate vor utiliza conturile sintetice aferente asigurărilor de viaţă.

(2)Evidenţierea elementelor de activ şi de pasiv, de venituri şi de cheltuieli pe cele două categorii de asigurări se va face direct, iar pentru elementele ce nu pot fi alocate prin această metodă se vor utiliza chei de repartiţie fundamentate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. ...

(3)Asigurătorii trebuie să prezinte în notele explicative ale situaţiilor financiare anuale modalitatea de alocare a elementelor de activ şi pasiv, de venituri şi cheltuieli şi principiile care stau la baza determinării cheilor de repartiţie pentru acele elemente ce nu pot fi alocate direct. ... 10.

(1)Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.

(2)În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere elementele trebuie prezentate separat în ordinea indicată. ...

(3)O subclasificare mai detaliată a elementelor se poate face numai în notele explicative. ... 11.

(1)Pentru fiecare element de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

(2)În cazul în care valorile prevăzute la alin.

(1)nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu comentarii relevante. ... 12. Un element de bilanţ sau din contul de profit şi pierdere pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.13.

(1)Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

(2)În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate. ... + Secţiunea 2 FORMATUL BILANŢULUI14. Formatul bilanţului pentru asigurători este următorul:BILANŢACTIVA. Active necorporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare dacă au fost achiziţionate cu titlu oneros4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat cu titlu oneros5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie6. Alte imobilizări necorporaleB. PlasamenteI. Plasamente în imobilizări corporale şi în curs1. Terenuri şi construcţii2. Avansuri şi plasamente în imobilizări corporale în curs de execuţieII. Plasamente deţinute la societăţile afiliate şi sub formă de interese de participare şi alte plasamente în imobilizări financiare1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate2. Titluri de creanţă şi împrumuturi acordate societăţilor afiliate3. Participări la societăţile în care există interese de participare4. Titluri de creanţă şi împrumuturi acordate societăţilor în care există interese de participare5. Alte plasamente în imobilizări financiareIII. Alte plasamente financiare1. Acţiuni, alte titluri cu venit variabil şi unităţi la fondurile comune de plasament2. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix3. Părţi în fonduri comune de investiţii4. Împrumuturi ipotecare5. Alte împrumuturi6. Depozite la instituţiile de credit7. Alte plasamente financiareIV. Depozite la societăţi cedenteC. Plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantuluiD. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurareI. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare la asigurări generale1. Partea din rezerva de prime aferentă contractelor cedate în reasigurare2. Partea din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă contractelor cedate în reasigurare3. Partea din rezerva de daune aferentă contractelor cedate în reasigurare4. Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în reasigurare

1. a)Partea din rezerva pentru riscuri neexpirate aferentă contractelor cedate în reasigurare ...
2. b)Partea din rezerva de catastrofă aferentă contractelor cedate în reasigurare ...
3. c)Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în reasigurare ... II. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare la asigurări de viaţă1. Partea din rezerva matematică aferentă contractelor cedate în reasigurare2. Partea din rezerva de prime aferentă contractelor cedate în reasigurare3. Partea din rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri aferentă contractelor cedate în reasigurare4. Partea din rezerva de daune aferentă contractelor cedate în reasigurare5. Partea din alte rezerve tehnice aferentă contractelor cedate în reasigurareIII. Partea din rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului cedată în reasigurareE. Creanţe (cu prezentarea distinctă a sumelor de încasat de la societăţile afiliate şi a celor din interese de participare)Sume de încasat de la societăţile afiliateSume de încasat din interese de participareI. Creanţe provenite din operaţiuni de asigurare directă1. Asiguraţi2. Intermediari în asigurări3. Alte creanţe provenite din operaţiuni de asigurare directăII. Creanţe provenite din operaţiuni de reasigurareIII. Alte creanţeIV. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsatF. Alte elemente de activI. Imobilizări corporale şi stocuri1. Instalaţii tehnice şi maşini2. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier3. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţieStocuri4. Materiale consumabile5. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Casa şi conturi la bănciIII. Alte elemente de activG. Cheltuieli în avansI. Dobânzi şi chirii înregistrate în avansII. Cheltuieli de achiziţie reportate1. Cheltuieli de achiziţie reportate aferente asigurărilor generale2. Cheltuieli de achiziţie reportate aferente asigurărilor de viaţăIII. Alte cheltuieli în avansPASIVA. Capital şi rezerveI. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevărsat)II. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. Rezerve1. Rezerve legale2. Rezerve statutare sau contractuale3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare4. Alte rezerve5. Acţiuni propriiV. Rezultatul reportatVI. Rezultatul exerciţiului financiarVII. Repartizarea profituluiB. Datorii subordonateC. Rezerve tehniceI. Rezerve tehnice privind asigurările generale, din care:1. Rezerva de prime asigurări generale2. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările generale3. Rezerva de daune privind asigurări generale
4. a)Rezerva de daune avizate ...
5. b)Rezerva de daune neavizate ... 4. Alte rezerve tehnice pentru asigurări generale, din care:
6. a)Rezerva pentru riscuri neexpirate ...
7. b)Rezerva de catastrofă ...
8. c)Alte rezerve tehnice ... II. Rezerve tehnice privind asigurările de viaţă, din care:1. Rezerve matematice2. Rezerva de prime asigurări de viaţă3. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările de viaţă.4. Rezerva de daune privind asigurările de viaţă
9. a)Rezerva de daune avizate ...
10. b)Rezerva de daune neavizate ... 5. Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţăIII. Rezerva de egalizareD. Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantuluiE. Provizioane1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare2. Provizioane pentru impozite3. Alte provizioaneF. Depozite primite de la reasigurătoriG. Datorii (cu prezentarea distinctă a datoriilor privind societăţile afiliate şi a celor privind interesele de participare)Sume datorate societăţilor afiliateSume datorate privind interesele de participareI. Datorii provenite din operaţiuni de asigurare directăII. Datorii provenite din operaţiuni de reasigurareIII. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile convertibile.IV. Sume datorate instituţiilor de creditV. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările socialeH. Venituri în avansI. Subvenţii pentru investiţiiII. Venituri înregistrate în avans15. Formatul bilanţului pentru brokerii de asigurare este următorul:A. Active imobilizateI. Imobilizări necorporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţieII. Imobilizări corporale1. Terenuri şi construcţii2. Instalaţii tehnice şi maşini3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţieIII. Imobilizări financiare1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate2. Împrumuturi acordate societăţilor afiliate3. Interese de participare4. Împrumuturi acordate societăţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare5. Investiţii deţinute ca imobilizări6. Alte împrumuturiB. Active circulanteI. Stocuri1. Materiale consumabile2. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Creanţe1. Creanţe legate de activitatea de intermediere2. Sume de încasat de la societăţile afiliate3. Sume de încasat de la societăţile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare4. Alte creanţe5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsatIII. Investiţii pe termen scurt1. Titluri de participare deţinute la societăţile afiliate2. Alte investiţii pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Datorii legate de activitate a de intermediere4. Sume datorate societăţilor afiliate5. Sume datorate societăţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare6. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeE. Active circulante nete/datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile.2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Datorii legate de activitatea de intermediere4. Sume datorate societăţilor afiliate5. Sume datorate societăţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare6. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeH. Provizioane1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare2. Provizioane pentru impozite3. Alte provizioaneI. Venituri în avans1. Subvenţii pentru investiţii2. Venituri înregistrate în avansJ. Capital şi rezerveI. Capital subscris1. Capital subscris vărsat2. Capital subscris nevărsatII. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. Rezerve1. Rezerve legale2. Rezerve statutare sau contractuale3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve de reevaluare4. Alte rezerve5. Acţiuni propriiV. Profitul sau pierderea reportat(ă)VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiarRepartizarea profitului16. În cazul în care un element de activ sau de pasiv are legătură cu mai mult de un element din formatul de bilanţ, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele explicative, dacă o asemenea prezentare este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale.17. Acţiunile la societăţile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop.18.

(1)Toate angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu există obligaţia de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative, şi trebuie făcută distincţie între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia naţională. De asemenea, trebuie făcută o prezentare separată a oricărei garanţii valorice care a fost prevăzută. Angajamentele de acest tip care există în relaţia cu societăţile afiliate trebuie prezentate distinct.

(2)Prevederile alin.

(1)nu se aplică obligaţiilor aferente contractelor de asigurare. ... + Secţiunea 3 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANŢ19.

(1)Mişcările diverselor elemente de imobilizări se prezintă în notele explicative. În acest scop, se prezintă distinct, începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, creşterile, cedările şi transferurile în cursul exerciţiului financiar iar, pe de altă parte, ajustările cumulate de valoare la începutul exerciţiului financiar şi la data bilanţului, precum şi rectificările efectuate în cursul exerciţiului financiar asupra ajustărilor de valoare din exerciţiile financiare precedente. Ajustările de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri clare din elementele corespunzătoare.

(2)Dacă, atunci când situaţiile financiare anuale se întocmesc conform prezentelor reglementări pentru prima oară, preţul de achiziţie sau costul de producţie al unei imobilizări nu poate fi determinat fără cheltuieli sau întârzieri exagerate, valoarea reziduală de la începutul exerciţiului financiar poate fi tratată drept preţ de achiziţie sau cost de producţie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentată în notele explicative. În acest scop valoarea reevaluată se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale. ...

(3)Atunci când se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, mişcările diverselor elemente de imobilizări, prevăzute la alin.

(1), se prezintă începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, rezultat din reevaluare. ...

1. Pentru asigurători, prevederile pct. 19 se aplică posturilor A, B (I) şi B (II).
2. Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, aşa cum sunt ele definite prin legislaţia naţională, trebuie prezentate la "Terenuri şi construcţii".
3. În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înţelege drepturile în capitalul altor societăţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste societăţi, sunt destinate să contribuie la activităţile entităţii. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte societăţi se presupune că reprezintă un interes de participare, atunci când depăşeşte un procentaj de 20%.23.

(1)Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior trebuie prezente în bilanţ la postul "Cheltuieli în avans".

(2)Veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, nu se încasează până la expirarea acestuia, trebuie prezentate la postul "Creanţe". În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate şi în notele explicative. ... 24.

(1)Ajustările de valoare cuprind toate ajustările destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

(2)Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor. ... 25.

(1)Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.

(2)Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. ... 26.

(1)Veniturile de încasat înainte de data bilanţului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate în bilanţ la postul "Venituri în avans".

(2)Cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul exerciţiului financiar ulterior, trebuie prezentate la postul "Datorii". În cazul în care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate şi în notele explicative. ... Prevederi referitoare la elementele de bilanţ aplicabile asigurătorilorActiv27. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix (Post B III 2)

(1)Acest post cuprinde obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix negociabile emise de către instituţiile de credit, de alte societăţi sau de organisme publice, dacă ele nu aparţin posturilor B II 2 şi B II 4. ...

(2)Sunt asimilate obligaţiunilor şi celorlalte titluri cu venit fix titlurile cu venit variabil în funcţie de factori specifici, de exemplu rata dobânzii pe piaţa interbancară sau pe europiaţă. ...

1. Părţi în fonduri comune de investiţii (post B III 3)Acest post cuprinde părţile deţinute de asigurători în plasamentele comune constituite de mai multe societăţi sau fonduri de pensii, a căror administrare a fost încredinţată uneia dintre aceste societăţi sau fonduri de pensii.
2. Împrumuturi ipotecare şi alte împrumuturi (post B III 4 şi 5)

(1)Împrumuturile garantate prin ipoteci trebuie evidenţiate ca atare chiar şi atunci când sunt garantate şi prin contracte de asigurare. ...

(2)Împrumuturile acordate asiguraţilor pentru care contractul de asigurare este garanţia principală trebuie înscrise în postul "Alte împrumuturi" şi suma lor trebuie să fie indicată în notele explicative. ...

(3)Atunci când valoarea totală a "altor împrumuturi" negarantate printr-un contract de asigurare este semnificativă, ea trebuie detaliată în notele explicative la situaţiile financiare. ...

1. Depozite la instituţiile de credit (post B III 6)Acest post cuprinde sumele care nu pot fi retrase decât după un anumit termen. Sumele depuse fără restricţie în privinţa retragerii trebuie să figureze la postul F II chiar dacă ele sunt purtătoare de dobânzi.
2. Alte plasamente financiare (post B III 7)Acest post cuprinde plasamentele care nu sunt înscrise în postul B III de la punctul 1 la
3. Atunci când aceste plasamente au o valoare semnificativă ele trebuie prezentate în notele explicative.
4. Depozite la societăţi cedente (post B IV)

(1)În bilanţul unui asigurător care acceptă în reasigurare, acest post cuprinde creanţele asupra asigurătorilor cedenţi corespunzătoare garanţiilor care sunt depozitate la asigurătorii cedenţi ori la terţi sau sumelor reţinute de către asigurătorii cedenţi. ...

(2)Aceste sume nu pot fi cumulate cu alte creanţe ale reasigurătorului faţă de asigurătorul cedent, nici compensate cu datorii ale reasigurătorului faţă de asigurătorul cedent. ...

(3)Titlurile de valoare deţinute la un asigurător cedent sau la terţi de către un asigurător care acceptă reasigurarea, dar care rămân în proprietatea acestuia, sunt înscrise de către acesta în cadrul plasamentelor, la o poziţie corespunzătoare. ...

1. Plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului (post C)Pentru asigurarea de viaţă acest post cuprinde, pe de o parte, plasamentele a căror valoare este utilizată în stabilirea valorii sau a ratei de profitabilitate a contractelor de asigurare legate la un fond de investiţii şi, pe de altă parte, plasamentele destinate acoperirii angajamentelor care sunt determinate prin referinţă la un indice.
2. Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare (Post D)

(1)Partea reasigurătorilor din rezervele tehnice cuprinde sumele de reasigurare, respectiv sumele reale sau estimate care, conform angajamentelor de reasigurare vizează cedările şi retrocedările. ...

(2)În ceea ce priveşte rezervele de prime, partea aferentă contractelor de reasigurare se calculează conform metodelor prevăzute pentru calculul rezervelor de prime sau conform clauzelor contractului de reasigurare. ...

(3)Pentru asigurările generale, asigurătorii vor înscrie la "Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare" următoarele elemente: ...

1. a)Rezerva de prime ...
2. b)Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri ...
3. c)Rezerva de daune ...
4. d)Alte rezerve tehnice, din care: ...
5. aa)Rezerva pentru riscuri neexpirate ...
6. bb)Rezerva de catastrofă ...
7. cc)Alte rezerve tehnice ...

(4)Pentru asigurările de viaţă, asigurătorii vor înscrie la "Partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare" următoarele elemente: ...

1. a)Rezerve matematice ...
2. b)Rezerva de prime privind asigurările de viaţă ...
3. c)Rezerva pentru participarea la beneficii şi risturnuri ...
4. d)Rezerva de daune privind asigurările de viaţă ...
5. e)Alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă ...

(5)Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului cedată în reasigurare va fi evidenţiată separat. ...

(6)Aceste posturi nu pot face obiectul unei regrupări. ...

1. Alte elemente de activ (post F III)Acest post cuprinde elementele de activ care nu sunt înscrise în posturile F I şi II. Atunci când aceste elemente au o valoare semnificativă, ele trebuie prezentate în notele explicative.
2. Dobânzi şi chirii înregistrate în avans (post G I)Acest post cuprinde sumele care reprezintă dobânzile şi chiriile înregistrate la data bilanţului, dar încă neexigibile.
3. Cheltuieli de achiziţie reportate (post G II)

(1)Acest post cuprinde sumele care reprezintă cheltuielile ocazionate de încheierea contractelor de asigurare, respectiv cheltuieli direct atribuibile (comisioane de achiziţie, cheltuieli de deschidere a dosarelor sau de admitere a contractelor de asigurare în portofoliu) şi cheltuieli indirect atribuibile (cheltuieli de publicitate, cheltuieli administrative legate de prelucrarea cererilor şi întocmirea contractelor de asigurare) efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior. ...

(2)În cazul asigurărilor generale, suma cheltuielilor de achiziţie reportate se calculează pe o bază care este compatibilă cu cea utilizată pentru calculul rezervei de prime. ...

(3)În cazul asigurărilor de viaţă, calcularea sumei cheltuielilor de achiziţie reportate trebuie să fie în concordanţă cu calculul rezervei matematice. ... Pasiv38. Capital subscris (post A I)

(1)Acest post cuprinde toate sumele materializate în acţiuni care constituie aport al acţionarilor unui asigurător. ...

(2)Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital. ...

(3)Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor subscrise şi vărsate. ... 39. Rezerve (post A IV)

(1)În acest post se vor înscrie următoarele tipuri de rezerve constituite de societate: ...

1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
4. Alte rezerve

(2)Rezervele trebuie prezentate ca sub-posturi ale postului A IV din pasiv, cu excepţia rezervei de reevaluare, care trebuie prezentată la postul A III de pasiv. ...

1. Datorii subordonate (post B)Datoriile materializate sau nu într-un titlu care, conform unor clauze contractuale, sunt plătite în caz de lichidare sau de faliment după acoperirea datoriilor către toţi ceilalţi creditori, trebuie evidenţiate la acest post.Rezerve tehnice
2. Rezerva de prime (post C I1 şi C II2)

(1)Acest post cuprinde suma reprezentând fracţiunea din primele brute subscrise care trebuie alocate exerciţiului financiar următor sau exerciţiilor ulterioare ...

(2)Calculul rezervei de prime se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ... 42. Alte rezerve tehnice (post C I4, post C II5)

(1)Acest post cuprinde printre altele rezerva pentru riscuri neexpirate şi rezerva de catastrofă. ...

(2)Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează pe baza estimării daunelor ce vor apărea după închiderea exerciţiului financiar, în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depăşesc rezerva de prime constituită pentru un anumit tip de contract de asigurare şi, drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de primă calculată conform normelor legale în vigoare nu va fi suficientă pentru acoperirea daunelor ce vor apărea în perioadele următoare. Atunci când valoarea riscurilor neexpirate este semnificativă, ea trebuie să fie detaliată separat, fie în bilanţ, fie în notele explicative la situaţiile financiare. ...

(3)Rezerva de catastrofă este destinată acoperirii despăgubirilor aferente daunelor de natură catastrofală. Calculul rezervei de catastrofă se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ... 43. Rezerve tehnice privind asigurările de viaţă (post C II)

(1)Acest post cuprinde rezervele matematice, rezerva pentru participarea la beneficii şi risturnuri şi alte rezerve tehnice. ...

(2)Rezervele pentru asigurarea de viaţă cuprind valoarea actuarială estimată a datoriilor asigurătorului, inclusiv participaţiile la beneficii deja alocate, după deducerea valorii actuariale a primelor viitoare. ...

(3)Rezervele pentru asigurarea de viaţă se calculează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ...

(4)Pentru contractele de asigurări de viaţă la care se prevede dreptul asiguratului de a participa la beneficiile obţinute din fructificarea rezervei matematice, asigurătorii vor constitui rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri conform obligaţiilor asumate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ...

1. Rezerva de daune (post C I3 şi C II4)Rezerva de daune corespunde costului total estimat a fi suportat de asigurător pentru lichidarea tuturor daunelor survenite până la sfârşitul exerciţiului financiar, declarate sau nu, mai puţin sumele deja plătite în contul acestor daune. Calculul rezervei de daune se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
2. Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri (C I2)Rezerva pentru participare la beneficii şi risturnuri privind asigurările generale cuprinde sumele sub formă de participaţii la beneficii şi risturnuri destinate asiguraţilor sau beneficiarilor contractelor de asigurare. Calculul rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
3. Rezerva de egalizare (post C III)Rezerva de egalizare se creează la încheierea exerciţiului financiar cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor în exerciţiile financiare în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile. Rezerva de egalizare se constituie în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
4. Rezerva matematică aferentă asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului (post D)

(1)Această poziţie cuprinde rezervele tehnice constituite pentru a acoperi angajamentele legate de investiţii în cadrul contractelor de asigurare încheiate la asigurările de viaţă, a căror valoare sau randament sunt stabilite în funcţie de plasamentele pentru care asiguratul/contractantul suportă riscul sau în funcţie de un indice. ...

(2)Rezervele tehnice adiţionale care se constituie, dacă este cazul, pentru a acoperi riscurile de deces, cheltuielile de administrare sau alte riscuri (cum ar fi beneficiile garantate la scadenţă sau valorile de răscumpărare garantate) figurează la poziţia C II. ...

(3)Calculul acestei rezerve se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ... 48. Depozite primite de la reasigurători (post F)

(1)În bilanţul unei societăţi care cedează în reasigurare, acest post cuprinde sumele depuse de către reasigurător sau reţinute de la acesta, în virtutea contractelor de reasigurare. Aceste sume nu pot fi cumulate cu alte creanţe ale asigurătorului cedent, nici compensate cu datorii ale acestuia faţă de reasigurător. ...

(2)Atunci când societatea care cedează în reasigurare a primit în depozit titluri de valoare care i-au fost transferate în proprietate, această poziţie include suma datorată de societatea cedentă în virtutea depozitului. ... + Secţiunea 4 FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE4.1. Formatul contului de profit şi pierdere pentru asigurători49.

(1)Contul de profit şi pierdere este format din:- Contul tehnic al asigurării generale- Contul tehnic al asigurării de viaţă- Contul netehnic

(2)Contul tehnic al asigurării generale se va întocmi pentru activitatea de asigurări generale directe şi domeniile corespunzătoare de reasigurare. ...

(3)Contul tehnic al asigurării de viaţă se va întocmi pentru activitatea de asigurare de viaţă şi domeniile corespunzătoare de reasigurare. ...

(4)Asigurătorii a căror activitate constă în întregime în operaţiuni de reasigurare vor întocmi contul tehnic al asigurării generale pentru totalitatea operaţiunilor. Această prevedere se aplică şi societăţilor care practică activitatea de asigurări generale directă şi totodată reasigurarea. ... 50. Formatul cerut pentru contul tehnic al asigurării generale este următorul:I. Contul tehnic al asigurării generale1. Venituri realizate din prime, nete de reasigurare

1. a)venituri din prime brute subscrise (+) ...
2. b)prime cedate în reasigurare (-) ...
3. c)variaţia rezervei de prime sume brute (+/-) ...
4. d)variaţia rezervei de prime, cedate în reasigurare (+/-) ... 2. Cota din venitul net (diferenţa între veniturile şi cheltuielile din plasamente) al plasamentelor transferată din contul netehnic (poz. III 6) (+)3. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare (+)4. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare
5. a)daune plătite: ... - sume brute- partea reasigurătorilor (-)
6. b)variaţia rezervei de daune, netă de reasigurare: (+/-) ... - suma brută- partea reasigurătorilor (-)5. Variaţia altor rezerve tehnice, nete de reasigurare, din care:
7. a)Variaţia rezervei pentru riscuri neexpirate (+/-) ...
8. b)Variaţia rezervei de catastrofă (+/-) ...
9. c)Variaţia altor rezerve tehnice (+/-) ... 6. Variaţia rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri, netă de reasigurare (+/-)7. Cheltuieli de exploatare nete
10. a)cheltuieli de achiziţie ...
11. b)variaţia sumei cheltuielilor de achiziţie reportate (+/-) ...
12. c)cheltuieli de administrare ...
13. d)comisioane primite de la reasigurători şi participări la beneficii (-) ... 8. Alte cheltuieli tehnice, nete de reasigurare9. Variaţia rezervei de egalizare (+/-)10. Rezultat tehnic al asigurării generale (poz. III 1)51. Formatul cerut pentru contul tehnic al asigurării de viaţă este următorul:II. Contul tehnic al asigurării de viaţă1. Venituri realizate din prime, nete de reasigurare:
14. a)venituri din prime brute subscrise (+) ...
15. b)prime cedate în reasigurare (-) ...
16. c)variaţia rezervei de prime, netă de reasigurare (+/-) ... 2. Venituri din plasamente:
17. a)Venituri din participări la societăţile în care există interese de participare, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile afiliate ...
18. b)Venituri din alte plasamente, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile afiliate: ... - venituri provenind din terenuri şi construcţii- venituri provenind din alte plasamente
19. c)Venituri din ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a plasamentelor ...
20. d)Venituri provenind din realizarea plasamentelor ... 3. Plusvalori nerealizate din plasamente4. Alte venituri tehnice, nete de reasigurare5. Cheltuieli cu daunele, nete de reasigurare
21. a)sume plătite: ... - sume brute- partea reasigurătorilor (-)
22. b)variaţia rezervei de daune (+/-) ... - suma brută- partea reasigurătorilor (-)6. Variaţia rezervelor tehnice privind asigurările de viaţă (+/-):
23. a)variaţia rezervei matematice ... - suma brută- partea reasigurătorilor (-)
24. b)variaţia rezervei pentru participare la beneficii şi risturnuri ... - suma brută- partea reasigurătorilor (-)
25. c)variaţia altor rezerve tehnice ... - suma brută- partea reasigurătorilor (-)7. Variaţia rezervei matematice aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului (+/-),- suma brută- partea reasigurătorilor (-)8. Cheltuieli de exploatare nete:
26. a)cheltuieli de achiziţie ...
27. b)variaţia sumei cheltuielilor de achiziţii reportate (+/-) ...
28. c)cheltuieli de administrare ...
29. d)comisioane primite de la reasigurători şi participări la beneficii (-) ... 9. Cheltuieli cu plasamente:
30. a)cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu dobânzile ...
31. b)cheltuieli privind ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a plasamentelor ...
32. c)pierderi provenind din realizarea plasamentelor ... 10. Minusvalori nerealizate din plasamente11. Alte cheltuieli tehnice, nete de reasigurare12. Cota din venitul net al plasamentelor transferată în contul netehnic (poz. III 4)13. Rezultat tehnic al asigurării de viaţă (poz. III 2)52. Formatul cerut pentru contul netehnic este următorul:III. Contul netehnic1. Rezultatul tehnic al asigurării generale (poz. I 10)2. Rezultatul tehnic al asigurării de viaţă (poz. II 13)3. Venituri din plasamente:
33. a)Venituri din participări la societăţile în care există interese de participare, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile afiliate ...
34. b)Venituri din alte plasamente, cu prezentarea distinctă a veniturilor din plasamente la societăţile afiliate: ... - venituri provenind din terenuri şi construcţii.- venituri provenind din alte plasamente
35. c)Venituri din ajustări pentru depreciere/pierdere de valoare a plasamentelor ...
36. d)Venituri provenind din realizarea plasamentelor ... 4. Plus valori nerealizate din plasamente5. Cota din venitul net al plasamentelor transferată din contul tehnic al asigurării de viaţă (poz. II 12)6. Cheltuieli cu plasamentele:
37. a)Cheltuieli de gestionare a plasamentelor, inclusiv cheltuielile cu dobânzile ...
38. b)Cheltuieli privind ajustările pentru depreciere/pierdere de valoare a plasamentelor ...
39. c)Pierderi provenind din realizarea plasamentelor ... 7. Minusvalori nerealizate din plasamente8. Cota din venitul net al plasamentelor transferată în contul tehnic al asigurărilor generale (poz. 12)9. Alte venituri netehnice10. Alte cheltuieli netehnice, inclusiv provizioanele şi ajustările de valoare11. Rezultatul curent- Profit- Pierdere12. Venituri extraordinare13. Cheltuieli extraordinare14. Rezultatul extraordinar- Profit- Pierdere15. Venituri totale16. Cheltuieli totale17. Rezultatul brut- Profit- Pierdere18. Impozit pe profit19. Alte impozite (care nu figurează la poziţiile precedente)20. Rezultatul net al exerciţiului- Profit- Pierdere4.2. Formatul contului de profit şi pierdere pentru brokerii de asigurare53. Formatul contului de profit şi pierdere pentru brokerii de asigurare este următorul:1. Venituri din activitatea de brokeraj:
40. a)negocierea contractelor de asigurare şi reasigurare ...
41. b)efectuarea inspecţiilor de risc ...
42. c)regularizări în caz de daune ...
43. d)comisariat de avarii ...
44. e)alte activităţi în legătură cu obiectul de activitate ... 2. Venituri din subvenţii de exploatare3. Alte venituri din exploatare4.
45. a)Cheltuieli privind serviciile prestate de terţi- din care, cheltuieli cu colaboratorii
46. b)Cheltuieli cu materialele consumabile şi materialele de natura obiectelor de inventar ... 5. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate- din care, taxa de funcţionare6. Cheltuieli cu personalul:
47. a)Salarii şi indemnizaţii ...
48. b)Cheltuieli cu asigurările sociale şi protecţia socială ... 7.
49. a)Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
50. b)Ajustări de valoare privind activele circulante ... 8. Alte cheltuieli de exploatare9. Ajustări privind provizioanele10. Venituri din interese de participare- din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate11. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate- din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate12. Venituri din dobânzi- din care, veniturile obţinute de la societăţile afiliate13. Alte venituri financiare14. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare15. Cheltuieli privind dobânzile- din care, cheltuielile în relaţia cu societăţile afiliate16. Alte cheltuieli financiare17. Profitul sau pierderea din activitatea financiară18. Profitul sau pierderea din activitatea curentă19. Venituri extraordinare20. Cheltuieli extraordinare21. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară22. Profitul sau pierderea brută23. Impozitul pe profit24. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus25. Profitul sau pierdere a net(ă) a exerciţiului financiar + Secţiunea 5 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE APLICABILE ASIGURĂTORILOR54. Prime brute subscriseContul tehnic al asigurării generale poz: II (a)Contul tehnic al asigurării de viaţă: poz. III (a)Primele brute subscrise cuprind toate sumele aferente contractelor de asigurare care intră în vigoare în cursul exerciţiului financiar, independent de faptul că aceste sume se referă în întregime sau în parte la un exerciţiu ulterior. Primele brute subscrise mai includ:(
51. i)primele rămase de contabilizat, atunci când calculul primei se poate face numai la sfârşitul exerciţiului financiar;(îi) - primele unice, inclusiv anuităţile;- în asigurarea de viaţă, primele unice rezultate din rezerva pentru beneficii şi risturnuri, în măsura în care acestea trebuie considerate ca prime pe baza contractelor de asigurare emise,(iii) prime adiţionale în cazul plăţilor semestriale, trimestriale sau lunare şi sumele suplimentare plătite de deţinătorii de poliţă pentru acoperirea costurilor de achiziţie aferente poliţelor emise;(
52. iv)în cazul coasigurării, cota-parte ce revine societăţii din valoarea totală a primelor;(
53. v)primele de reasigurare cuvenite din cedare şi retrocedare aferente poliţelor de asigurare emise, inclusiv intrările în portofoliu, după deducerea:- ieşirilor din portofoliu în favoarea societăţilor cedente şi retrocedente;- anulărilor.Toate primele menţionate mai sus nu vor include taxe sau impozite care pot fi percepute, referitor la acestea.Primele brute subscrise primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în exerciţiul financiar, înainte de deducerea oricăror sume din acestea.Evidenţierea în contabilitate pe venituri a primei brute subscrise aferente unui contract de asigurare se va efectua conform normelor în vigoare.Cifra de afaceri conform prezentelor reglementări reprezintă primele brute subscrise din asigurarea directă, coasigurare şi reasigurare-acceptări în cursul exerciţiului financiar plus. Variaţia rezervelor de prime rezultată ca diferenţa între rezervele de la începutul perioadei şi rezervele de la sfârşitul perioadei.55. Primele cedate în reasigurareContul tehnic al asigurării generale: poz. I 1 (b)Contul tehnic al asigurării de viaţă: poz. II 1 (b)Primele cedate în reasigurare cuprind toate primele plătite sau de plătit aferente contractelor de reasigurare încheiate de către societatea de asigurare.Intrările în portofoliu ce urmează a fi plătite reasigurătorului la încheierea sau modificarea contractului de reasigurare trebuie adăugate.Ieşirile din portofoliu (în urma rezilierii contractelor sau diminuării sumelor de plătit) ce urmează a fi încasate de la reasigurător, trebuie scăzute.56. Variaţia rezervei pentru prime, nete de reasigurareContul tehnic al asigurării: poziţia I 1c) şi d)Contul tehnic al asigurării de viaţă: poziţia II 1c)În cazul asigurărilor de viaţă, variaţia rezervei de primă este prezentată în cadrul acestui post, în măsura în care aceasta nu a fost inclusă în variaţia rezervei matematice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.57. Cheltuieli cu dauneleContul tehnic al asigurării generale: poz. I 4Contul tehnic al asigurării de viaţă: poz. II 5

(1)Cheltuielile cu daunele cuprind sumele plătite aferente exerciţiului financiar, majorate cu rezerva de daune şi diminuate cu rezerva de daune aferentă exerciţiului financiar anterior. ... Aceste sume cuprind anuităţile, răscumpărările, intrările şi ieşirile aferente rezervei de daune în favoarea şi provenind de la societăţile cedente şi de la reasigurători, cheltuielile externe şi interne de administrare a daunelor şi cheltuielile pentru daune apărute dar nedeclarate. Sumele recuperabile rezultate în urma acţiunilor de recuperare sau de subrogare trebuie scăzute.

(2)În cazul în care diferenţa dintre: ... - valoarea rezervei de daune constituită la începutul exerciţiului financiar pentru daune neachitate în cursul exerciţiilor financiare anterioare şi care rămân de plată, şi- sumele plătite în timpul exerciţiului financiar pentru daune survenite în cursul exerciţiilor financiare anterioare, precum şi valoarea rezervei de daune la sfârşitul exerciţiului financiar pentru astfel de daune rămase de achitat, este semnificativă, natura şi amploarea acestor diferenţe vor fi prezentate în notele explicative.58. Participări la beneficii şi risturnuriContul tehnic al asigurării generale: poz. I 6Contul tehnic al asigurării de viaţă: poz. II 6

(1)Participările la beneficii cuprind toate sumele imputabile exerciţiului financiar care sunt plătite sau trebuie plătite asiguraţilor sau beneficiarilor, sau sumele acordate ca beneficii în favoarea acestora, inclusiv sumele utilizate pentru majorarea rezervelor tehnice sau pentru reducerea primelor viitoare, în măsura în care aceste sume reprezintă alocarea unui excedent sau a unui profit rezultând din ansamblul operaţiunilor sau dintr-o parte a acestora, după deducerea sumelor incluse în cursul exerciţiilor financiare anterioare şi care nu mai sunt necesare. ...

(2)Risturnurile cuprind sumele care reprezintă o rambursare parţială de prime, efectuată pe baza performanţei contractelor. ...

(3)Atunci când au valori semnificative, sumele atribuite pentru participările la beneficii şi cele atribuite pentru risturnuri vor fi prezentate separat în notele explicative. ... 59. Cheltuieli de achiziţieContul tehnic al asigurării generale: poz. I 7a)Contul tehnic al asigurării de viaţă: poz. II 8a)

(1)Cheltuielile de achiziţie includ cheltuielile ocazionate de încheierea contractelor de asigurare. Ele cuprind atât cheltuielile direct atribuibile, cum sunt comisioanele de achiziţii şi cheltuielile de deschidere a dosarelor sau de admitere a contractelor de asigurare în portofoliu, cât şi cheltuielile atribuibile indirecte, cum sunt cheltuielile de publicitate sau cheltuielile administrative legate de prelucrarea cererilor şi de întocmirea contractelor. ...

(2)În cazul asigurărilor generale, cheltuielile de achiziţie vor include şi comisionul de reînnoire a contractelor. ...

(3)În cazul asigurărilor de viaţă, comisionul de reînnoire va fi inclus în cheltuielile de administrare. ...

1. Cheltuieli de administrareContul tehnic al asigurării generale: poz. I 7c)Contul tehnic al asigurării de viaţă: poz. II 8c)Cheltuielile de administrare cuprind în special cheltuielile pentru încasarea primelor, de administrare a portofoliului, cheltuielile de gestionare a participărilor la beneficii şi risturnuri precum şi cheltuielile de reasigurare acceptate şi cedate.Ele cuprind de regulă cheltuielile de personal şi cele cu amortizarea imobilizărilor corporale, în măsura în care acestea nu trebuie contabilizate în cheltuieli de achiziţie, cheltuieli cu daunele sau cu plasamentele.
2. Venituri şi cheltuieli din/cu plasamenteContul tehnic al asigurării de viaţă: poz. II 2 şi 9Contul netehnic: poz. III 3 şi 5

(1)Toate veniturile şi cheltuielile din/cu plasamente referitoare la asigurările generale sunt indicate în contul netehnic. ...

(2)Toate veniturile şi cheltuielile din/cu plasamente referitoare la asigurările de viaţă sunt indicate în contul tehnic al asigurării de viaţă. ...

(3)În cazul asigurătorilor care practică în acelaşi timp asigurări de viaţă şi asigurări generale, veniturile şi cheltuielile din/cu plasamente sunt indicate în contul tehnic al asigurării de viaţă, în măsura în care ele sunt legate direct de asigurarea de viaţă. ... 62. Cota din venitul net al plasamentelorContul tehnic al asigurării generale: poz. I 2Contul tehnic al asigurării de viaţă: poz. II 12Contul netehnic: poz. III 4 şi 6

(1)Atunci când o parte din veniturile din plasamente este transferată în contul tehnic al asigurării generale, suma transferată va fi scăzută de la poz. III

(6)din contul netehnic şi adăugată la poz. I

(2)din contul tehnic al asigurării generale. ...

(2)Atunci când o parte din veniturile din plasamente indicate în contul tehnic al asigurării de viaţă este transferată în contul netehnic, suma transferată va fi scăzută de la poz. II

(12)din contul tehnic al asigurării de viaţă şi adăugată la poz. III

(4)din contul netehnic. ...

(3)În ambele cazuri de mai sus, motivele care au dus la realizarea acestor transferuri, ca şi modul lor de calculare, trebuie prezentate în notele explicative. ... 63. Plusvalorile şi minusvalorile nerealizate din plasamenteContul tehnic al asigurării de viaţă: poz. II 3 şi 10Contul netehnic: poz. III 4 şi 10

(1)Sumele înscrise la aceste poziţii din contul tehnic al asigurării de viaţă şi din contul netehnic se referă la plasamente care figurează la postul B din activul bilanţului, cu excepţia terenurilor şi construcţiilor, precum şi a celor care figurează la postul C din activul bilanţului, respectiv "Plasamente aferente asigurărilor de viaţă pentru care expunerea la riscul de investiţii este transferată contractantului", care sunt evaluate la valoarea actuală conform pct. 137 la pct. 142. ...

(2)În cadrul acestor posturi se înscrie diferenţa dintre: ... - evaluarea plasamentelor la valoarea lor actuală şi- evaluarea lor la valoare de achiziţie.Prevederi generale referitoare Ia elementele din contul de profit şi pierdere64. Veniturile şi cheltuielile extraordinare

(1)Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activitatea curentă a entităţii şi, ca urmare, nu apar cu regularitate. ...

(2)În notele explicative se vor prezenta explicaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare, cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. Similar, vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile legate de un alt exerciţiu financiar. ... 65. Impozit pe profitEntităţile trebuie să prezinte în notele explicative măsura în care impozitul pe profit afectează rezultatul curent şi rezultatul extraordinar. + Secţiunea 6 PRINCIPII CONTABILE GENERALE66. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajament. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.67. Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii.Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii entităţii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea.68. Principiul permanenţei metodelorMetodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.69. Principiul prudenţeiEvaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă, şi în special:

1. a)poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului; ...
2. b)trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
3. c)trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
4. d)trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. ... 70. Principiul independenţei exerciţiuluiTrebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli.71. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datoriiConform acestui principiu componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.72. Principiul intangibilităţiiBilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.73. Principiul necompensăriiOrice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.74. Principiul prevalenţei economicului asupra juridiculuiPrezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiilor sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora.75. Principiul pragului de semnificaţieElementele din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate într-un singur element în situaţiile financiare dacă:(
5. a)acestea au o valoare nesemnificativă, în înţelesul pct. 5; sau(
6. b)o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.În cazul asigurătorilor, combinarea nu este permisă pentru elementele din bilanţ privind rezervele tehnice şi elementele din contul de profit şi pierdere indicate la paragrafele cu una sau mai multe litere mici, cu excepţia poziţii lor I

(1), I

(4), II

(1),

(5),

(6).

1. Abateri de la principiile contabile generale pot fi efectuate numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii entităţii. + Secţiunea 7 REGULI DE EVALUARE7.
2. Reguli generale de evaluare
3. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau costului de producţie, în situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoare a justă, se aplică prevederile subsecţiunii 7.2.5 din prezentele reglementări.7.1.
4. Evaluarea la data intrării în entitate78.

(1)La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:(

1. a)la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;(
2. b)la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;(
3. c)la valoarea de aport stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;(
4. d)la valoarea justă pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.În cazurile menţionate la lit.
5. c)şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziţie.

(2)Prin valoare justă se înţelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv. ... 79.

(1)Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective.

(2)Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. ... 80.

(1)Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

(2)Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. ...

(3)În costul de producţie poate fi inclus o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. ... 81. Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel:- pierderile de materiale, manoperă sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise;- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie;- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final;- costurile de desfacere.82.

(1)Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. ... 7.1.

1. Evaluarea cu ocazia inventarierii
2. Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementări.7.1.
3. Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar84.

(1)La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

(2)În acest scop, valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar. În acest caz, se vor avea în vedere, printre altele: ...

1. a)Pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. ... Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
2. b)Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. ... 85.

(1)La încheierea exerciţiului financiar:

1. a)Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli financiare, după caz. ...
2. b)Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a). ...
3. c)Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie evaluate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei. ...
4. d)Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă trebuie evaluate utilizând cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective. ...

(2)Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. ...

1. Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.7.1.
2. La data ieşirii din entitate
3. La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor contabilă.7.
4. Active imobilizate7.2.
5. Reguli de evaluare de bază
6. Activele imobilizate trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor pct. 89 şi 90.89.

(1)Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustările de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economică.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând: ...

1. a)perioada pe parcursul căreia entitatea estimează că activul va fi disponibil pentru utilizare de către entitate; sau ...
2. b)numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. ... 90. Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului.91. Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă.92.

(1)Ajustările de valoare prevăzute la pct. 90 şi 91 trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere.

(2)Evaluarea la valorile minime, potrivit pct. 90 şi 91, nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare respective nu mai sunt aplicabile. ...

1. Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate.7.2.
2. Imobilizări necorporaleRecunoaşterea imobilizărilor necorporale
3. Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.
4. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
5. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:- cheltuielile de constituire;- cheltuielile de dezvoltare;- concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare cu excepţia celor create de entitate;- fondul comercial;- alte imobilizări necorporale; şi- avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţieCheltuieli de constituire
6. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea activităţii entităţii (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi modificarea activităţii entităţii).98.

(1)O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care, poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

(2)În cazul în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. ... 99. Sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în notele la situaţiile financiare.Cheltuielile de dezvoltare100.

(1)Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.

(2)Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. ...

(3)În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. ...

(4)În cazul în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. ...

(5)Sumele înregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie prezentate în notele explicative. ... Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare101.

(1)Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare aduse ca aport, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la valoarea de aport, costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz.

(2)Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, şi nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea societăţii care primeşte concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale. ... Fondul comercial102. Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.103. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziţiei de către o entitate a acţiunilor altei entităţi - se au în vedere următoarele prevederi:

1. a)fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani; ...
2. b)totuşi, entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative. ... Avansuri şi imobilizările necorporale în curs104. În cadrul avansurilor şi imobilizărilor necorporale în curs se înregistrează avansurile acordate pentru imobilizări necorporale, precum şi imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.Alte imobilizări necorporale105.

(1)În cadrul altor imobilizări necorporale se înregistrează programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, evaluate la costul de producţie, respectiv la valoarea de achiziţie, precum şi alte imobilizări necorporale.Evaluarea iniţială a imobilizărilor necorporale

1. Un activ necorporal se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, aşa cum sunt definite în prezentele reglementări.
2. Un element necorporal raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.Cheltuieli ulterioare108.

(1)Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea acestuia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

(2)Cheltuielile ulterioare vor majoră valoarea activului necorporal atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. ... Evaluarea la data bilanţului109. Un activ necorporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.Cedarea şi casarea110.

(1)Un activ necorporal trebuie scos din evidenţă la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea să ulterioară.

(2)Câştigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ necorporal se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea să neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere. ... 7.2.3. Imobilizări corporaleRecunoaşterea imobilizărilor corporale111. Imobilizările corporale reprezintă active care:

1. a)sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; ...
2. b)sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ... 112. Imobilizările corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini; alte instalaţii, utilaje şi mobilier; avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.113. Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de natura contractului de leasing stabilită potrivit legii, cu respectarea prevederilor pct. 74.114.

(1)În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidenţiate în mod distinct imobilizările corporale în curs de execuţie.

(2)Imobilizările corporale în curs reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză, care se evaluează la costul de producţie, respectiv costul de achiziţie. ...

(3)Imobilizările corporale în curs se trec în categoria imobilizărilor corporale după recepţie, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz. ... Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale

1. O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.Cheltuieli ulterioare
2. Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.117.

(1)Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuială în perioada în care este efectuată.

(2)Sunt recunoscute ca o componentă a activului investiţiile efectuate la imobilizările corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi să conducă la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faţă de cele estimate iniţial. ... Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.Amortizarea118.

(1)Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale.

(2)Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora. ...

(3)Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate. ...

(4)Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: ...

1. a)amortizarea liniară; ...
2. b)amortizarea degresivă; ...
3. c)amortizarea accelerată. ...

(5)Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială. ... Cedarea şi casarea119.

(1)O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.

(2)Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea să neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în contul de profit şi pierdere. ... Evaluarea la data bilanţului120. O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.7.2.4. Plasamente121.

(1)Contabilitatea plasamentelor asigură evidenţa existenţei şi mişcării atât a plasamentelor pe termen lung efectuate de entităţi în terenuri, construcţii şi imobilizări financiare, cât şi a celor pe termen scurt.

(2)Entităţile pot investi în bunuri mobiliare şi imobiliare precum acţiuni, obligaţiuni, alte titluri de participare, depozite bancare, terenuri şi construcţii destinate activităţii proprii sau închirierii, conform prevederilor legale în vigoare. ...

1. Plasamentele în bunuri imobiliare de natura terenurilor şi construcţiilor sunt evidenţiate de către asigurători în contabilitate distinct.
2. Plasamentele în imobilizări financiare cuprind titlurile de participare deţinute la societăţile afiliate, titluri de creanţă şi împrumuturi acordate societăţilor afiliate, participaţii la societăţile în care există interese de participare, titluri de creanţă şi împrumuturi acordate societăţilor în care există interese de participare, alte plasamente financiare.
3. Plasamentele aferente contractelor în unităţi de cont pentru asigurarea de viaţă cuprind, pe de o parte plasamentele a căror valoare este utilizată în stabilirea ratei de profitabilitate a contactelor de asigurare asociate la un fond de investiţii, pe de altă parte, plasamentele destinate acoperirii angajamentelor care sunt determinate prin referinţă la un indice.125.

(1)În categoria altor plasamente financiare pe termen scurt se cuprind în funcţie de veniturile pe care le generează, titlurile cu venit variabil şi titlurile cu venit fix.

(2)Titlurile cu venit variabil includ în principal acţiunile cotate şi necotate. ...

(3)Titlurile cu venit fix sunt considerate titluri cu rată fixă a dobânzii cum sunt obligaţiunile, certificatele de trezorerie şi alte titluri cu venit fix. Sunt asimilate obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix, titlurile cu dobândă care variază în funcţie de anumiţi factori specifici, ca de exemplu rata dobânzii pe piaţa interbancară sau pe piaţa europeană. ...

(4)Părţile în fondurile comune de plasament cuprind părţile deţinute de societăţi în plasamentele comune constituite de mai multe societăţi sau fonduri de pensii, a căror gestiune a fost încredinţată uneia dintre aceste societăţi sau fonduri de pensii. ... Evaluarea iniţială126. Plasamentele în bunuri imobiliare de natura terenurilor şi construcţiilor se evaluează la costul de achiziţie sau la cost de producţie.127.

(1)Terenurile nu se amortizează.

(2)Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului. ...

1. Plasamentele în imobilizări financiare se evaluează la costul de achiziţie.Evaluarea la data bilanţului.
2. Plasamentele se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare.7.2.
3. Reguli de evaluare alternative7.2.5.
4. Reevaluarea imobilizărilor corporale130.

(1)Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.

(2)Imobilizările corporale cuprind plasamentele în imobilizări corporale şi în curs din postul de activ B I precum şi imobilizările corporale din postul de activ F I. (cu excepţia stocurilor). ...

(3)În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere. ... 131.

(1)Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.

(2)La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri: ...

1. a)recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. ... Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
2. b)eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă. ... 132.

(1)În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.

(2)Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. ...

(3)Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există nici o piaţă activă pentru acel activ. ...

(4)O grupă de imobilizări corporale cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei entităţi. ...

(5)Exemple de grupe de imobilizări corporale sunt: terenuri; clădiri; maşini şi echipamente. ...

(6)Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului. ...

(7)Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea să reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare. ...

(8)Valoarea de piaţă a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţă activă. ... O piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1. a)activele de pe piaţă sunt omogene; ...
2. b)pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; ...
3. c)preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi. ... 133.

(1)În cazul terenurilor şi construcţiilor, valoarea actuală este valoarea de piaţă la data evaluării, diminuată în conformitate cu alin. 5 şi 6.

(2)Valoarea de piaţă reprezintă preţul la care ar putea fi tranzacţionale un teren sau o construcţie, între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, presupunând că terenul sau construcţia ar putea fi tranzacţionale pe o piaţă activă în condiţii normale şi ca termenul disponibil pentru negocierea tranzacţiei este normal ţinând cont de natura bunului respectiv. ...

(3)Valoarea de piaţă va fi determinată printr-o evaluare separată a fiecărui teren şi construcţie efectuată cel puţin la fiecare cinci ani, în conformitate cu pct. 131 alin.

(1). ...

(4)Atunci când valoarea unui teren sau a unei construcţii s-a diminuat de la data evaluării făcute conform alin. 3, se operează o ajustare corespunzătoare a valorii. Valoarea diminuată astfel determinată nu se majorează în bilanţurile ulterioare, cu excepţia cazului când aceasta majorare rezultă dintr-o nouă determinare a valorii de piaţă, efectuată conform alin. 2 şi 3. ...

(5)Atunci când la data elaborării situaţiilor financiare, terenurile şi construcţiile au fost vândute sau trebuie să fie vândute în termen scurt, valoarea determinată în conformitate cu alin. 2 şi 4 este diminuată cu cheltuielile de realizare efective sau estimate. ...

(6)Când nu este posibil să se determine valoarea de piaţă a unui teren sau a unei construcţii, valoarea determinată pe baza principiului costului de achiziţie sau costului de producţie, este considerată a fi valoarea actuală. ...

(7)Metoda folosită pentru determinarea valorii actuale a terenurilor şi construcţiilor, precum şi mişcarea acestor valori în cursul exerciţiului financiar, vor fi prezentate în notele explicative. ... 134.

(1)În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital şi rezerve". Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

(2)Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar, entităţile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii: ...

1. a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar; ...
2. b)diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar; ...
3. c)sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în vigoare; ...
4. d)valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar. ...

(3)Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. ... În sensul prezentelor reglementări câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.

(4)Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel: ... - ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.

(5)Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. ...

(6)Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate şi pentru obţinerea scopului său. ...

(7)Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...

(8)Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat, situaţie în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat. ...

(9)Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.

(3)şi

(6), rezerva din reevaluare nu poate fi redusă. ... 135. Ajustările de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizării pentru acel exerciţiu financiar.136. În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:

1. a)valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate de valoare; sau ...
2. b)valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare. ... 7.2.5.2. Reevaluarea plasamentelor137. Entităţile pot evalua plasamentele din poziţia B a activului, altele decât terenurile şi construcţiile la valoarea lor actuală, cu respectarea pct. 142.138.

(1)Plasamentele din postul C al activului sunt evaluate la valoarea de piaţă.

(2)Valoarea de achiziţie a acestor plasamente se indică în notele explicative la situaţiile financiare, împreună cu descrierea metodei de evaluare aferente categoriilor de plasamente, precum şi influenţa asupra bilanţului şi contului de profit şi pierdere. ... 139.

(1)Atunci când plasamentele au fost evaluate la valoarea lor de achiziţie, valoarea lor actuală se indică în notele explicative la situaţiile financiare.

(2)Atunci când plasamentele sunt evaluate la valoarea lor actuală, valoarea de achiziţie se indică în notele explicative la situaţiile financiare. ...

1. Metoda aplicată fiecărei poziţie a plasamentelor se precizează în notele explicative la situaţiile financiare, împreună cu sumele astfel determinate.
2. Atunci când plasamentele din postul B al activului, altele decât terenurile şi construcţiile, precum şi plasamentele din postul C al activului se reevaluează la valoarea actuală, rezultatele reevaluării se înregistrează în contul de profit şi pierdere.142.

(1)În cazul plasamentelor, altele decât terenurile şi construcţiile, valoarea actuală este valoarea de piaţă. Costul de achiziţie al acestor plasamente va fi indicat în notele explicative.

(2)Atunci când plasamentele sunt admise la cota unei burse oficiale de valori mobiliare, valoarea de piaţă este valoarea stabilită la sfârşitul exerciţiului financiar, iar atunci când sfârşitul exerciţiului financiar nu este o zi de negociere la bursă, se ia în considerare ultima zi de negociere care precede această dată. ...

(3)Atunci când există o piaţă pentru plasamente, alta decât cea prevăzută la alin. 2, prin valoarea de piaţă se înţelege preţul mediu la care aceste plasamente erau negociate la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care sfârşitul exerciţiului financiar nu este o zi de negociere, se ia în considerare ultima zi de negociere care precede această dată. ...

(4)Atunci când la data elaborării situaţiilor financiare plasamentele prevăzute la alin. 2 şi 3 au fost vândute sau trebuie să fie vândute în scurt timp, valoarea de piaţă este diminuată cu cheltuielile de realizare efective sau estimate. ...

(5)În toate cazurile, metoda de evaluare este descrisă cu precizie în notele explicative şi alegerea ei este temeinic motivată. ... 7.2.6. Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare143.

(1)Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la alin.

(2)-

(4)din acest punct, entităţile pot evalua în situaţiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justă.

(2)Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru o entitate şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate. ... - Un activ financiar este orice activ care reprezintă:(

1. a)trezorerie;(
2. b)un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi;(
3. c)un drept contractual:- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate; sau- de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o altă entitate, în temeiul unor condiţii care ar putea să fie favorabile pentru emitent;(
4. d)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii şi este:- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să primească un număr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un număr fix din instrumentele de capital ale entităţii. În acest scop, instrumentele de capital ale entităţii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.O datorie financiară este orice datorie care reprezintă:
5. a)o obligaţie contractuală: ... - de a ceda lichidităţi sau alt activ financiar unei alte entităţi; sau- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt potenţial nefavorabile pentru entitate; sau
6. b)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii şi este: ... - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să livreze un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbul unui număr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.

(3)În înţelesul prezentelor reglementări, contractele bazate pe marfă care dau oricăreia dintre părţile contractante dreptul de decontare în numerar sau prin alte instrumente financiare se consideră instrumente financiare derivate, cu excepţia cazurilor în care: ...

1. a)acestea au fost încheiate şi continuă să îndeplinească cerinţele aşteptate ale entităţii privind cumpărarea, vânzarea sau utilizarea produsului de bază; ...
2. b)acestea au fost iniţial destinate unui astfel de scop; şi ...
3. c)se aşteaptă ca acestea să fie decontate prin livrarea mărfii. ...

(4)Evaluarea la valoarea justă se aplică numai datoriilor care sunt: ...

1. a)deţinute ca parte a unui portofoliu de tranzacţionare; sau ...
2. b)instrumente financiare derivate. ...

(5)Evaluarea la valoarea justă nu se aplică: ...

1. a)instrumentelor financiare nederivate deţinute până la scadenţă; ...
2. b)împrumuturilor şi creanţelor generate de entitate şi nedeţinute în scopul tranzacţionării; ... şi
3. c)intereselor în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingenţă într-o combinare de întreprinderi, precum şi altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale şi care, în concordanţă cu ceea ce este general acceptat, se contabilizează diferit faţă de alte instrumente financiare. ... În înţelesul prezentelor reglementări, prin combinarea de întreprinderi se înţelege gruparea unor entităţi individuale într-o singură entitate raportoare, determinată de obţinerea controlului de către o entitate asupra uneia sau mai multor întreprinderi.144.

(1)Valoarea justă prevăzută la pct. 143 se determină prin referire la:

1. a)valoarea de piaţă, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă. Dacă valoarea de piaţă nu se poate identifica cu uşurinţă pentru un instrument, dar poate fi identificată pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piaţă poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau ...
2. b)o valoare determinată cu ajutorul unor modele şi tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă. ... Astfel de modele şi tehnici asigură o aproximare rezonabilă a valorii de piaţă.

(2)În sensul prezentelor reglementări piaţa credibilă are semnificaţia pieţei active, aşa cum apare prezentată aceasta la pct. 132

(8). ...

(3)Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele menţionate la alin.

(1), se evaluează în conformitate cu regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări. ... 145.

(1)Prin excepţie de la prevederile pct. 69, atunci când un instrument financiar se evaluează în conformitate cu pct. 144, modificarea valorii se include în contul de profit şi pierdere. Totuşi, o astfel de modificare se include direct în capitalul propriu, într-o rezervă de valoare justă, dacă:

1. a)instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificările de valoare să nu fie înregistrate în contul de profit şi pierdere; sau ...
2. b)modificarea de valoare se referă la o diferenţă de schimb valutar apărută la un element monetar care face parte dintr-o investiţie netă a entităţii într-o entitate străină. ... În înţelesul prezentelor reglementări prin investiţie netă într-o entitate străină se înţelege partea entităţii raportoare din activele nete ale acelei entităţi străine.

(2)Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, altul decât un instrument financiar derivat, poate fi inclusă direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justă. ... 146.

(1)Rezerva de valoare justă se ajustează atunci când sumele înregistrate în aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluării la valoarea justă.

(2)Rezerva de valoare justă va rămâne evidenţiată în contabilitate atât timp cât sunt evidenţiate în bilanţ instrumentele financiare cărora le este aferentă. ... 147. Dacă a fost aplicată evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare, notele explicative prezintă:

1. a)ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu pct. 144 alin. 1 lit. (b); ...
2. b)pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi modificările incluse în rezerva de valoare justă; ...
3. c)pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informaţii privind aria şi natura instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul şi certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; şi ...
4. d)un tabel care să prezinte modificările rezervei de valoare justă în cursul exerciţiului financiar. ... 7.3. Active circulante7.3.1. Generalităţi148.

(1)Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

1. a)este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; ...
2. b)este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; ...
3. c)este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. ...

(2)Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de modificare a valorii. ... 149. În categoria activelor circulante se cuprind:

1. a)stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură; ...
2. b)creanţe; ...
3. c)casa şi conturi la bănci ...
4. d)alte elemente de activ (investiţii pe termen scurt). ... Evaluarea activelor circulante150.

(1)Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor alin.

(2)de mai jos.

(2)Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului. ... 151. Evaluarea la valoarea prevăzută la pct. 150 alin.

(2)nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.

1. Dacă activele circulante fac obiectul ajustărilor de valoare cu caracter excepţional exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative.7.3.
2. Stocuri153.

(1)Stocurile sunt active circulante:

1. a)deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; ...
2. b)în curs de prelucrare în vederea utilizării în desfăşurarea activităţii; sau ...
3. c)sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. ...

(2)În categoria stocurilor se cuprind şi: ...

1. a)materialele de natura obiectelor de inventar; ...
2. b)bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri. ... 154. Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.155. Materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a căror valoare totală este de o importanţă secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variază în mod semnificativ.156.

(1)La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

1. a)metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; ...
2. b)metoda costului mediu ponderat - CMP; ...
3. c)metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO. ...

(2)Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în alin. 1, diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active. ...

(3)Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. ...

(4)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. ...

(5)Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică. ...

(6)Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii: ... - motivul schimbării metodei, şi- efectele sale asupra rezultatului.

(7)O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată. ... 157.

(1)Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

(2)În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric. ...

(3)Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii. ... 158.

(1)Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului şi costurile estimate necesare vânzării. ... 7.3.3. Casa şi conturi la bănci159.

(1)Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile entităţii, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.

(2)Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct. ...

(3)Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă şi pe fiecare fel de valută. ...

(4)Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt. ...

(5)Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare, sau venituri financiare, după caz. ... 160. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.161.

(1)Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei comunicat de Banca Naţională a României.

(2)Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar. ...

1. La încheierea exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data închiderii exerciţiului financiar, se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
2. În vederea achitării unor obligaţii faţă de terţi, societăţile pot solicita deschiderea de acreditive în bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
3. Avansurile de trezorerie reprezentând sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
4. Operaţiunile de transferuri de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii, se înregistrează în contabilitate printr-un cont de viramente interne.
5. Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţională a României şi a altor reglementări emise în acest scop.167.

(1)Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflectă ajustări pentru pierdere de valoare.

(2)La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare reflectate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderi de valoare se anulează. ... 7.4. Rezerve tehnice168.

(1)Valoarea rezervelor tehnice trebuie să permită asigurătorului, în orice moment, să îşi onoreze, angajamentele ce rezultă din contractele de asigurare.

(2)Contabilitatea rezervelor tehnice asigură evidenţa rezervelor tehnice constituite de asigurător potrivit reglementărilor legale. ...

1. Asigurătorii au obligaţia să constituie şi să menţină categoriile de rezerve tehnice conform prevederilor legale în vigoare.
2. Rezervele tehnice se constituie şi evidenţiază distinct pentru activitatea de asigurări generale şi activitatea de asigurări de viaţă.
3. Sumele transferate rezervelor tehnice, constituite şi menţinute în condiţiile prevederilor legale, reprezintă obligaţii ale asigurătorului şi se deduc din veniturile acestuia în vederea determinării profitului.172.

(1)În cazurile în care, contractul de asigurare prevede încasarea primelor şi plata despăgubirilor în valută, rezervele tehnice aferente se pot constitui şi menţine în valută.

(2)Rezervele tehnice în valută se înreg