ORDIN 401 09/06/2006 - Portal Legislativ

(2)şi

(3)şi al art. 25 alin.

(1)din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în baza art. 9 alin.

(6)din Hotărârea Guvernului nr. 155/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere Referatul de aprobare nr. 169.593 din 3 aprilie 2006,ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin: + Articolul IAnexa nr. 1 "Metodologia de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional" la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 58/2003 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional şi a Metodologiei de finanţare şi de executare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia, până la realizarea stării de masiv, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 24 februarie 2003, se modifica şi se completează după cum urmează:1. La capitolul II, litera B va avea următorul cuprins:"B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţionalContravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional se determina cu formula:VT = S x Cr x n x P(ML) x N,în care:VT = valoarea terenului, exprimată în lei;S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale şi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care au alta folosinţă decât «padure» sau sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A;n = numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:- 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii şi plopi;- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;- 20 de ani pentru celelalte specii;P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând seama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza."2. La capitolul III litera B, punctul 1 va avea următorul cuprins:"1. Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, cat şi a celor care se preiau în compensare se determina cu formula:VT = S x Cr x n x P(ML) x N,în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B.Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalentei acestora.În situaţia în care se realizează compensări parţiale, titularul aprobării va achită diferenţa dintre contravalorile celor două categorii de terenuri."3. Anexa nr. 2 la metodologie va avea următorul cuprins:"ANEXA Nr. 2la metodologieDEFALCAREApe specii şi pe grupe de specii a coeficientului de corectiea preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior Nr. crt. Specia sau grupa de specii Coeficientul care se aplică preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior 1. Răşinoase 1,20 2. Fag 1,30 3. Cvercinee, frasin 1,70 4. Diverse specii tari 1,10 5. Diverse specii moi 1,00 NOTĂ:

1. a)Preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior se stabileşte periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, şi este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ...
2. b)Indicatorul P ML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând seama de preţul de piaţa." ... 4. Anexa nr. 3 la metodologie va avea următorul cuprins:"ANEXA Nr. 3la metodologieCRITERIIpe baza cărora se determina coeficienţii N şi N1, utilizaţila calculul contravalorii terenurilor (VT), al chiriei (CHA) şi,respectiv, al contravalorii pierderii de creşteredeterminate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârstaexploatabilitatii (DVML) Nr. crt. CRITERII NOTA ACORDATĂ 0 1 2 3 1 Categorii de arboreturi sau terenuri de împădurit pe tipuri funcţionale Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenţii pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte produse nelemnoase, parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(I) 15 Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare, precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(II) 10 Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, cum sunt cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit, precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(III) 5 Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricţii în executarea tăierilor, precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(IV) 3 Arboreturile cu funcţii de producţie şi de protecţie la care nu sunt restricţii privind tratamentele, precum şi terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcţional T(V) şi T(VI) 2 Terenurile fără vegetaţie forestieră 1 2 Amplasarea terenului faţă de localităţi 2.A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita perimetrului construibil: - Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice 150 - Municipii-reşedinţă de judeţ, peste 100.000 locuitori 120 - Municipii-reşedinţă de judeţ, sub 100.000 locuitori 90 - Municipii 60 - Oraşe 40 - Sate reşedinţă de comună 20 - Sate 10 2.B. Între 2 şi 10 km de la limita perimetrului construibil: - Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice 80 - Municipii-reşedinţă de judeţ, peste 100.000 locuitori 60 - Municipii-reşedinţă de judeţ, sub 100.000 locuitori 40 - Municipii 30 - Oraşe 20 - Sate reşedinţă de comună 10 - Sate 5 2.C. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil: - Municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice 40 - Municipii-reşedinţă de judeţ, peste 100.000 locuitori 30 - Municipii-reşedinţă de judeţ, sub 100.000 locuitori 20 - Municipii 10 - Oraşe 5 - Sate reşedinţă de comună 3 - Sate 1 3 Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport 3.A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanţă de cel mult 1 km faţă de calea de transport): - Autostrăzi şi drumuri naţionale europene 40 - Alte drumuri naţionale 30 - Drumuri judeţene 20 - Drumuri comunale 10 - Drumuri forestiere, industriale şi alte asemenea 5 3.B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de staţie) 5 3.C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de port) 5 3.D. Transport maritim (în cazul în care terenul se află la o distanţă de cel mult 5 km faţă de port) 5 4 Alte utilităţi Reţele de apă-canal până la 500 m 5 Reţele de distribuţie a energiei electrice până la 500 m 5 Reţele de distribuţie a gazelor naturale până la 1000 m 5 5 Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional în cadrul judeţului Până la 10% 50 10-20% 40 20-30% 30 30-40% 20 Peste 40% 10 NOTĂ:- Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate.- Coeficientul N1 reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi sau terenuri de impadurit pe tipuri functionale).- Pentru criteriul «Amplasarea terenului faţă de localităţi», în cazul în care diferenţa dintre distanta faţă de localitatea cea mai apropiată şi distanta faţă de o localitate încadrată la o categorie de importanţa mai mare aflată în apropiere este mai mica de 10 km, se ia în considerare distanta faţă de localitatea de cea mai mare categorie.- În cazul criteriului «Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport» se cumulează, în funcţie de situaţie, notele de la pct. 3.A, 3.B, 3.C şi 3.D.- În cazul pct. 3.A se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai mare categorie." + Articolul IIPrezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.p. Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,Vasile Lupu,secretar de statBucureşti, 9 iunie 2006.Nr. 401.--------- Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro. Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții | Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile ×Inchide Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect. Inchide mesajul de atentionare ×Inchide Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect! Ce browser sa aleg? Google Chrome Descarca Browser Mozilla Firefox Descarca Browser Descarca Browser Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul? Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate. Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web. Inchide mesajul de atentionare