ORDIN 1289 14/07/2006 - Portal Legislativ

ORDIN 1289 14/07/2006 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Anexa Reveniti in topul paginii Forma printabilă ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006EMITENT MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 741 din 30 august 2006 Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,în scopul armonizării reglementărilor aeronautice civile naţionale în domeniul serviciilor de trafic aerian cu standardele şi practicile recomandate, emise de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, cuprinse în anexa nr. 3 la Convenţia de la Chicago privind aviaţia civilă internationala, editia 15, iulie 2004, cu amendamentele ulterioare,în temeiul prevederilor art. 12 lit. b) şi 1) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 lit. b), e) şi f), ale art. 62 şi ale art. 66 alin.

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 4 pct. 4.1. din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin.

(1)pct. 11 şi 12, precum şi ale art. 5 alin.

(4)din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin: + Articolul 1Se aprobă Reglementarea Aeronautica Civilă Română privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.--------- Notă ... *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr.

+ Articolul 2Direcţia generală aviatie civilă din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautica Civilă Română" şi Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA" vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 4La data intrării în vigoare a prezentului ordin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 665/2005 pentru aprobarea Reglementării Aeronautice Civile Române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 2.0/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 19 mai 2005, se abroga.Ministrul transporturilor,construcţiilor şi turismului,Radu Mircea BerceanuBucureşti, 14 iulie 2006.Nr. 1.
+ Anexa REGLEMENTAREprivind asistenţa meteorologica a activităţiloraeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006Informaţii referitoare la modul de interpretare a prevederilor prezentei reglementări pot fi solicitate la:MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUIDirecţia Generală Aviatie CivilăStr. Dinicu Golescu Nr. 38, Sector 1, BucureştiTel. +40.21.224.9018Fax. +40.21.222.5579Cererile pentru obţinerea de copii şi amendamente ale prezentei reglementări pot fi transmise la:AUTORITATEA AERONAUTICA CIVILĂ ROMÂNĂSos. BUCUREŞTI-PLOIESTI Km. 38-40Cod 013695, sector 1, BUCUREŞTITel. +40.21.208.1508Fax. +40.21.208.1572care le va livra contra cost.MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI RACR - ASMETReglementări Aeronautice Civile Române───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────INTRODUCEREREGULI DE AMENDAREPrezenta reglementare este amendabila în următoarele condiţii:

(1)Modificarea prevederilor prezentei reglementări se poate face numai prin amendament; ...

(2)Amendamentul este aprobat prin Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; ...

(3)După primirea amendamentului aprobat, fiecare deţinător va introduce noile pagini emise şi va distruge paginile înlocuite. ... INDEXUL AMENDAMENTELOR┌────┬────────────────┬───────────────┬────────────────────────────┬───────────┐│Nr. │ Numărul │ Data intrării │ Numele persoanei care a │ Semnatura ││crt.│ amendamentului │ în vigoare │ introdus amendamentul │ │├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤└────┴────────────────┴───────────────┴────────────────────────────┴───────────┘LISTA PAGINILOR ÎN VIGOARE┌────────────────┬─────────────────┐ ┌────────────────┬─────────────────┐│ NUMĂRUL │ EDITIA/DATA │ │ NUMĂRUL │ EDITIA/DATA ││ PAGINII │ │ │ PAGINII │ │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ Coperta │ 3.0/2006 │ │ 4-29 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ Contracopertă │ 3.0/2006 │ │ 4-30 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ i │ 3.0/2006 │ │ 4-31 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ îi │ 3.0/2006 │ │ 4-32 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ iii │ 3.0/2006 │ │ 5-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ iv │ 3.0/2006 │ │ 5-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ v │ 3.0/2006 │ │ 5-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ vi │ 3.0/2006 │ │ 5-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ vii │ 3.0/2006 │ │ 5-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ viii │ 3.0/2006 │ │ 5-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ ix │ 3.0/2006 │ │ 6-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ x │ 3.0/2006 │ │ 6-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ xi │ 3.0/2006 │ │ 6-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ xii │ 3.0/2006 │ │ 6-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ xiii │ 3.0/2006 │ │ 6-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ xiv │ 3.0/2006 │ │ 6-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-1 │ 3.0/2006 │ │ 7-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-2 │ 3.0/2006 │ │ 7-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-3 │ 3.0/2006 │ │ 7-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-4 │ 3.0/2006 │ │ 7-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-5 │ 3.0/2006 │ │ 7-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-6 │ 3.0/2006 │ │ 7-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-7 │ 3.0/2006 │ │ 7-7 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-8 │ 3.0/2006 │ │ 7-8 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-9 │ 3.0/2006 │ │ 7-9 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-10 │ 3.0/2006 │ │ 7-10 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-11 │ 3.0/2006 │ │ 7-11 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-12 │ 3.0/2006 │ │ 7-12 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 2-1 │ 3.0/2006 │ │ 8-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 2-2 │ 3.0/2006 │ │ 8-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 2-3 │ 3.0/2006 │ │ 8-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 2-4 │ 3.0/2006 │ │ 8-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 3-1 │ 3.0/2006 │ │ 9-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 3-2 │ 3.0/2006 │ │ 9-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 3-3 │ 3.0/2006 │ │ 9-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 3-4 │ 3.0/2006 │ │ 9-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-1 │ 3.0/2006 │ │ 9-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-2 │ 3.0/2006 │ │ 9-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-3 │ 3.0/2006 │ │ 9-7 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-4 │ 3.0/2006 │ │ 9-8 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-5 │ 3.0/2006 │ │ 9-9 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-6 │ 3.0/2006 │ │ 9-10 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-7 │ 3.0/2006 │ │ 9-11 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-8 │ 3.0/2006 │ │ 9-12 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-9 │ 3.0/2006 │ │ 9-13 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-10 │ 3.0/2006 │ │ 9-14 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-11 │ 3.0/2006 │ │ 9-15 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-12 │ 3.0/2006 │ │ 9-16 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-13 │ 3.0/2006 │ │ 10-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-14 │ 3.0/2006 │ │ 10-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-15 │ 3.0/2006 │ │ 10-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-16 │ 3.0/2006 │ │ 10-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-17 │ 3.0/2006 │ │ 10-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-18 │ 3.0/2006 │ │ 10-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-19 │ 3.0/2006 │ │ 11-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-20 │ 3.0/2006 │ │ 11-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-21 │ 3.0/2006 │ │ 11-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-22 │ 3.0/2006 │ │ 11-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-23 │ 3.0/2006 │ │ 11-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-24 │ 3.0/2006 │ │ 11-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-25 │ 3.0/2006 │ │ 11-7 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-26 │ 3.0/2006 │ │ 11-8 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-27 │ 3.0/2006 │ │ 11-9 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-28 │ 3.0/2006 │ │ 11-10 │ 3.0/2006 │└────────────────┴─────────────────┘ └────────────────┴─────────────────┘PREAMBUL

(1)Activitatea aeronautica civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Codul Aerian aprobat prin Legea nr. 130/2000, prin actele normative interne din domeniu, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte. ...

(2)Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi practicile recomandate în anexele la aceasta, precum şi cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a sistemului naţional de reglementări aeronautice civile române ...

(3)În conformitate cu prevederile Codului Aerian şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) în calitatea sa de autoritate de stat, asigura direct sau prin delegare de competenţa unor organisme tehnice specializate, instituţii publice sau, după caz, societăţi comerciale autorizate, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe. ...

(4)În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României (HGR nr. 405/12.09.1993) şi ale Ordinului Ministrului Transporturilor (OMT nr. 649/1999), Autoritatea Aeronautica Civilă Română (AACR) asigura aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau executa produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi executa prevederile înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte. ...

(5)Prezenta reglementare aeronautica civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa 3 la Convenţia privind aviaţia civilă internationala (referita în continuare ca Anexa 3 OACI), Servicii meteorologice pentru navigaţia aeriană internationala, ed. 15, iulie 2004, inclusiv amendamentele sale ulterioare. Anexa 3 OACI, împreună cu Planul European de Navigaţie Aeriană (EUR-ANP) reglementează furnizarea serviciilor meteorologice pentru aviaţia civilă internationala în Europa. ...

(6)Standardele şi practicile recomandate în Anexa 3 OACI, se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii meteorologice aeronautice, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul accepta responsabilitatea de a furniza servicii de navigaţie aeriană deasupra marii libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată. ...

(7)Orice diferenţe faţă de standardele şi practicile recomandate în Anexa 3 OACI, sau încetarea acestor diferenţe se notifica la OACI în baza Articolului 38 al Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Aceste diferenţe se publică şi prin serviciul de informare aeronautica. ...

(8)Prezenta reglementare, potrivit prevederilor Anexei 3 OACI, se aplică în vederea stabilirii în România, precum şi în teritoriile şi spaţiile aeriene de deasupra marii libere care sunt asimilate spaţiului aerian naţional din punctul de vedere al navigaţiei aeriene, după caz, a spaţiilor aeriene în care se furnizează servicii de asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile, a serviciilor şi unităţilor acestor servicii necesare în scopul asigurării desfăşurării navigaţiei aeriene în siguranţa, ordonat şi expeditiv. ...

(9)Regulile şi celelalte prevederi conţinute în prezenta reglementare aeronautica civilă română au fost elaborate cu acordarea consideratiei cuvenite intelesului standardelor şi practicilor recomandate adoptate de Consiliul OACI potrivit prevederilor Convenţiei de la Chicago şi care constituie conţinutul Anexelor la Convenţie. Astfel, potrivit prevederilor Convenţiei, statutul componentelor unei Anexe la Convenţia de la Chicago este după cum urmează: ... ■ Standardele constituie toate acele specificăţii privind caracteristici fizice, configuratii, materiale, performanţe, personal sau proceduri ale căror aplicare uniforma este recunoscută ca fiind necesară pentru siguranţa sau regularitatea navigaţiei aeriene internaţionale, specificăţii cărora statele contractante la Convenţia de la Chicago trebuie să li se conformeze potrivit prevederilor Convenţiei. În cazul imposibilităţii de conformare, statul contractant este obligat sa notifice Consiliul OACI, potrivit Art. 38 al Convenţiei;■ Practicile recomandate constituie toate acele specificăţii privind caracteristici fizice, configuratii, materiale, performanţe, personal sau proceduri ale căror aplicare uniforma este recunoscută ca fiind oportuna, de dorit, în interesul siguranţei, regularitatii sau eficientei navigaţiei aeriene internaţionale, specificăţii despre care se presupune ca statele contractante întreprind eforturile necesare în vederea conformarii cu ele, potrivit prevederilor Convenţiei.■ Apendicii ("Appendices") la Anexele OACI conţin prevederi grupate separat, din considerente practice, dar care fac parte integrantă din standardele şi practicile recomandate adoptate de Consiliul OACI.■ Definiţiile termenilor utilizaţi în standardele şi practicile recomandate nu au statut independent dar constituie părţi esenţiale ale fiecărui standard şi fiecărei practici recomandate în care se utilizează termenul respectiv, având în vedere ca orice schimbare a intelesului termenului respectiv ar afecta specificăţia.■ Tabelele şi figurile care suplimenteaza sau ilustreaza standardele şi practicile recomandate şi la care se face referire în cuprinsul textului fiecărei Anexe la Convenţie constituie parte integrantă a respectivelor standarde şi practici recomandate şi au acelaşi statut cu acestea.Totodată, se va avea în vedere ca Anexele OACI mai conţin anumite materiale aprobate de către Consiliul OACI spre publicare în asociere cu standardele şi practicile recomandate, după cum urmează:■ Preambuluri ("Forewords") - conţin explicaţii şi precizări în ceea ce priveşte istoricul acţiunilor Consiliului OACI, inclusiv precizări privind obligaţiile statelor contractante referitor la aplicarea standardelor şi practicilor recomandate ce decurg din Convenţia de la Chicago şi din Rezoluţia de Adoptare a Convenţiei;■ Introduceri ("Introductions") - cuprind explicaţii introduse la începutul părţilor, capitolelor sau secţiunilor Anexei, în scopul de a facilita înţelegerea modului cum trebuie aplicat textul;■ Note ("Notes") - sunt incluse în text, acolo unde este cazul, sunt menite a furniza informaţii sau îndrumări privind anumite documentaţii de referinţa care trebuie avute în considerare în asociere cu standardul sau practica recomandată în cauza; notele nu constituie parte integrantă din standarde sau din practicile recomandate;■ Suplimentele ("Attachements") - conţin prevederi suplimentare standardelor şi practicilor recomandate sau prevederi care sunt incluse ca indicaţii, în scopul aplicării lor.

(10)În sensul precizărilor de mai sus, se va avea în vedere ca prevederile RACR-ASMET au fost astfel elaborate încât: ... ■ Standardele prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse integral în RACR-ASMET ca reguli, în conformitate cu prevederile OACI, făcându-se totodată, acolo unde a fost cazul, particularizarile necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corecta (de ex., acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-ASMET precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, carei anume funcţii/instituţii - ex. autoritatea de stat, autoritatea delegată, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc - îi revine responsabilitatea respectiva).■ Practicile recomandate prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse fidel şi integral în RACR-ASMET ca reguli. Este valabilă aceeaşi observatie de mai sus în ceea ce priveşte precizările suplimentare ce au fost introduse în text, după caz;■ Apendicii ("Appendices") şi Suplimentele ("Attachements") la Anexa 3 vor fi transpuse integral, în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET.■ Tabelele şi figurile din Anexa 3 OACI, vor fi, de asemenea, transpuse fidel în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET, pastrandu-se conformitatea textului.■ Preambulul la prezenta reglementare preia, parţial, precizările din Preambulul Anexei 3 OACI.■ Notele din textul original au fost transpuse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat ca precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor.■ Au fost transpuse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 3 OACI pentru care serviciile meteorologice aeronautice din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei editii, de suportul tehnico-operational necesar, considerându-se însă ca implementarea acestor standarde şi practici ca reguli naţionale este necesară pentru dezvoltarea, în continuare, a serviciilor meteorologice aeronautice şi a sistemului SNA naţional.■ Elaborarea RACR-ASMET a păstrat, în cea mai mare măsura posibil, aceeaşi numaratoare/identificare a capitolelor, secţiunilor faţă de Anexa 3 OACI, cu observatia ca, prevederile conţinute în Partea a II-a au fost adăugate capitolelor şi paragrafelor corespunzătoare din Partea I fără a se realiza diferentierea dintre acestea. Acest fapt a fost considerat necesar întrucât ambele părţi conţin în egala măsura standarde şi practici recomandate necesar a fi implementate ca reguli pe plan naţional, existând o corespondenta intrinseca între acestea.

(11)Conformarea cu regulile şi recomandările prevăzute în RACR-ASMET trebuie realizată împreună cu aplicarea procedurilor şi instrucţiunilor de aeronautica civilă, asociate prezentei reglementări. Ele se elaborează şi se emit atât de către autoritatea meteorologica aeronautica, sub forma de documente tip PIAC aplicabile la nivel naţional (potrivit prevederilor RACR-11), cat şi, pe linie interna, de către administraţia meteorologica aeronautica. Orice furnizor de servicii de navigaţie aeriană supus regulilor RACR-ASMET trebuie să urmărească sa realizeze cerinţele respective specifice aplicând acele mijloace de conformare prevăzute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar şi utilizând materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile OMM şi Eurocontrol. Alte mijloace de conformare pot fi permise numai în condiţiile în care furnizorul de servicii de navigaţie aeriană în cauza justifica şi argumenteaza autorităţii meteorologice aeronautice, fără echivoc, ca prin utilizarea acestor alte mijloace de conformare se atinge acelaşi nivel de siguranţă. ... + Capitolul 1 TERMENI ŞI DEFINIŢII1.1. DefiniţiiAtunci când următorii termeni sunt intalniti în prezenta reglementare, aceştia vor avea următoarele semnificatii:Acord regional de navigaţie aerianăAcord aprobat de către Consiliul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), de obicei cu avizul unei reuniuni regionale de navigaţie aeriană.Administraţia meteorologica aeronauticaOrganizaţie desemnată de către autoritatea de stat drept responsabilă pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice într-un spaţiu aerian alocat.AerodromSuprafaţa delimitata pe pământ sau pe apa, inclusiv clădirile, instalaţiile şi echipamentele, destinată să fie utilizata, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea şi miscarea aeronavelor la sol. Un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport.Aerodrom de rezervaUn aerodrom spre care se poate indrepta o aeronava atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau sa aterizeze la aerodromul pe care intentiona sa aterizeze. Aerodromurile de rezerva includ următoarele:Aerodrom de rezerva la decolareUn aerodrom de rezerva pe care poate ateriza o aeronava, în caz ca acest lucru devine necesar, la scurt timp după decolare şi aerodromul de plecare nu se poate utiliza;Aerodrom de rezerva pe rutaUn aerodrom pe care poate ateriza o aeronava în urma apariţiei unei situaţii anormale sau de urgenta în timpul zborului pe ruta;Aerodrom de rezerva pe ruta ETOPSUn aerodrom de rezerva convenabil şi adecvat pe care poate ateriza o aeronava în cazul cedarii unui motor sau în urma apariţiei unei alte situaţii anormale sau de urgenta în timpul zborului pe ruta în timpul operarii ETOPS;Aerodrom de rezerva la destinaţieUn aerodrom de rezerva spre care se poate indrepta o aeronava în cazul în care devine imposibil sau nerecomandabil sa aterizeze pe aerodromul pe care intentiona sa aterizeze.Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezerva pe ruta sau de rezerva la destinaţie pentru acel zbor.AeronavaOrice aparat care se poate menţine în atmosfera cu ajutorul altor reactiuni ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului.AltitudineDistanta în plan vertical a unui nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, masurata faţă de nivelul mediu al marii (MSL).Altitudinea minima de sectorCea mai joasa altitudine care poate fi utilizata şi care oferă o înălţime minima de siguranţă de 300 m (1000

ft)deasupra tuturor obstacolelor situate într-o zona situata într-un sector de cerc cu raza de 46 km (25 NM) centrat pe un mijloc de radio-navigaţie.Asigurarea calităţiiToate activităţile planificate şi efectuate în mod sistematic implementate în cadrul unui sistem de calitate şi demonstrate ca necesare, pentru a oferi încredere ca organizaţia îndeplineşte cerinţele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii).Autoritate ATSMinisterul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, sau Autoritatea Aeronautica Civilă Română, ca organism tehnic specializat desemnat de către acesta, atunci când contextul se referă la o problemă de reglementare, autorizare (certificare) sau supraveghere a siguranţei pe linia responsabilităţilor autorităţii de stat în domeniul activităţilor aeronautice civile, sau după caz, administraţia sau alţi agenţi aeronautici desemnaţi de statul român pentru a furniza servicii de navigaţie aeriană atunci când contextul se referă la o problemă care este, conform legii, de competenţa agenţilor aeronautici autorizaţi pentru furnizarea de servicii de navigaţie aerianăAutoritate de statMinisterul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în calitate de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile.Autoritate meteorologica aeronauticaAutoritatea Aeronautica Civilă Română, în calitatea sa de organism tehnic specializat desemnat de către autoritatea de stat drept responsabil pentru reglementarea, autorizarea, controlul şi supravegherea agenţilor aeronautici civili care furnizează servicii meteorologice aeronautice.Atunci când este folosit în Anexa 3 OACI, termenul "autoritate" în funcţie de context, poate face referire la autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, la autoritatea căreia i-au fost delegate competente privind supravegherea siguranţei în aviaţia civilă, la administraţia serviciilor meteorologice aeronautice sau la o unitate a serviciilor meteorologice aeronautice care furnizează efectiv servicii în spaţiul aerian în cauza.Birou meteorologic de aerodromUnitate, situata la aerodrom, desemnată sa furnizeze servicii meteorologice pentru activităţile aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.Buletin meteorologicText care cuprinde informaţii meteorologice precedat de un antet corespunzător.Centru consultativ asupra cenusii vulcanice (VAAC)Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană sa furnizeze informaţii spre consultare către centrele de veghe meteorologica, centrele regionale de control, centrele de informare a zborurilor, centrele mondiale de prognoza de zona şi către băncile internaţionale de date OPMET, cu privire la extinderea orizontala şi verticala şi deplasarea prognozata a cenusii vulcanice în atmosfera după ce a avut loc o eruptie vulcanica.Centru consultativ asupra ciclonilor tropicali (TCAC)Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană sa furnizeze spre consultare informaţii prognozate cu privire la poziţia, direcţia şi viteza de deplasare, presiunea în centru şi vantul maxim la suprafaţa pentru ciclonii tropicali, către centrele de veghe meteorologica, centrele mondiale de prognoza de zona şi către băncile internaţionale de date OPMET.Centru de informare a zborurilorUnitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare.Centru de veghe meteorologicaUnitate desemnată sa furnizeze servicii meteorologice pentru activităţile aeronautice civile în limitele unei regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control, în conformitate cu prevederile prezentei reglementăriCentru mondial de prognoze de zonaCentru meteorologic destinat pentru elaborarea şi furnizarea la scara globală a prognozelor de timp semnificativ şi de altitudine, sub forma digitala, prin mijloacele adecvate, parte a serviciului fix aeronautic.Centru pentru coordonarea acţiunilor de salvareUnitate responsabilă pentru organizarea eficienta a serviciilor de căutare şi salvare şi pentru coordonarea desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare într-o regiune de căutare şi salvare.Centru regional de control (ACC)Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate, în regiunea/ile de control aflată/e în responsabilitatea sa.Ciclon tropicalTermen generic utilizat pentru un ciclon la scara sinoptica neînsoţit de un sistem frontal, care ia naştere deasupra apelor tropicale sau subtropicale şi care prezintă o convectie bine delimitata şi o mişcare ciclonica bine definită a vantului la suprafaţa.ConsultatieDiscuţie cu un meteorolog calificat asupra condiţiilor meteorologice existente şi/sau prevăzute relative la operaţiunile de zbor; discuţia include raspunsuri la întrebări.Control operationalExercitarea autorităţii asupra iniţierii, continuării, devierii sau terminării unui zbor, în interesul siguranţei zborului, ai regularitatii şi eficientei zborului.Controlul calităţiiTehnici şi activităţi operationale utilizate pentru a îndeplini cerinţele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii).Cota aerodromuluiCota celui mai înalt punct al suprafeţei de aterizare.CotaDistanta verticala a unui punct sau nivel, pe suprafaţa solului sau asimilat acesteia, masurata de la nivelul mediu al marii.Date în puncte de grila sub forma digitalaDate meteorologice prelucrate cu ajutorul calculatorului pentru un set de puncte distribuite uniform pe harta, pentru a putea fi transmise (de la un calculator la alt calculator) în forma codificata, apte pentru utilizare în sisteme automatizate. În majoritatea cazurilor, asemenea date sunt transmise pe canale de telecomunicaţii de viteze medii şi mari.Distanta vizuala în lungul pistei (RVR)Distanta până la care pilotul unei aeronave aflată în axa pistei poate vedea marcajele de pe suprafaţa pistei sau luminile care delimiteaza pista sau care identifica axa acesteia.Documentaţie de zborDocumente scrise de mana sau tipărite, incluzând harti sau formulare, care conţin informaţii meteorologice pentru un zbor.Expozeu verbal (briefing)Comentariu oral asupra condiţiilor meteorologice existente şi/sau prevăzute.Harta de niveluri înalteHarta meteorologica referitoare la o suprafaţa specifică la nivel înalt sau un strat precizat al atmosferei.Harta de prognozaReprezentare grafica pe harta a prognozei unui element meteorologic pentru un anumit moment sau interval de timp precizate şi pentru o regiune sau porţiune a spaţiului aerian precizată.Informaţie AIRMETInformaţie emisă de un centru de veghe meteorologica referitoare la apariţia sau apariţia prognozata a unor fenomene meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranţa zborului la niveluri joase şi care nu au fost deja introduse în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborului corespunzătoare sau într-o subregiune a acesteia.Informaţie meteorologicaUn mesaj de observatie meteorologica, analiza, prognoza şi orice alta descriere referitoare la condiţiile meteorologice existente sau prognozate.Informaţie SIGMETInformaţie elaborata şi comunicată de către centrul de veghe meteorologica asupra apariţiei sau apariţiei prognozate a unor fenomene meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranţa zborului.ÎnălţimeDistanta verticala a unui nivel, punct sau obiect considerat a fi un punct, masurata de la un sistem de referinţa specificat.Membru al echipajului de zborUn membru al echipajului, posesor al unei licenţe, căruia îi revin sarcini esenţiale pentru operarea aeronavei în timpul zborului.Managementul calităţiiToate activităţile incluse în managementul general al sistemului de calitate care stabilesc politica, obiectivele şi responsabilităţile şi le implementeaza prin metode de planificarea calităţii, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii în cadrul sistemului de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii).Mesaj meteorologicO descriere a condiţiilor meteorologice observate într-un anumit loc şi la un anumit moment de timp.NivelTermen generic utilizat referitor la poziţia pe verticala a unei aeronave în zbor şi care înseamnă, după caz, înălţime, altitudine sau nivel de zbor.Nivel de croazieraNivel menţinut de o aeronava pe parcursul unei porţiuni semnificative a zborului.Nivel de zborSuprafaţa izobara care este raportată la presiunea atmosferica standard de 1013,2 hectopascali (hPa) şi care este separată de alte suprafeţe izobare prin intervale de presiune specificate. Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu Atmosfera Standard:
a)va indica altitudinea atunci când este calat pe QNH; ...
b)va indica înălţimea deasupra unui element referit prin QFE atunci când este calat pe QFE; ...
c)poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe presiunea standard 1013,2 hPa. ... Termenii "înălţime" şi "altitudine", folosiţi mai sus, indica înălţimi şi altitudini altimetrice şi nu geometrice.Nori semnificativi din punct de vedere operationalNori cu baza sub 1500 m (5000
ft)sau sub altitudinea minima de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m.Observatie (meteorologica)O descriere a unuia sau a mai multor elemente meteorologice.Observatie de la aeronava în zborEvaluarea unuia sau mai multor elemente meteorologice efectuată dintr-o aeronava în zbor.Operare pe distanta extinsă (ETOPS)Orice zbor efectuat de o aeronava cu doua turbomotoare, ai cărui timp de zbor, cu un motor inoperant la o viteză de croaziera anumită (în atmosfera standard şi în aer calm), de la un punct de pe ruta la un aerodrom de rezerva adecvat, este mai mare decât pragul de timp aprobat de autoritatea statului operatorului aerian.Operator aerianO persoana, o organizaţie sau o instituţie implicata în sau planificandu-şi să se implice în operarea aeronavelor.Pilot comandant de aeronavaPilotul desemnat de operatorul aerian, sau în cazul aviaţiei generale, proprietarul, responsabil pentru operarea în siguranţa a unei aeronave pe durata zborului.PistaO suprafaţa dreptunghiulara definită, situata pe un aerodrom, amenajată pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor.Plan european de navigaţie aeriană (EUR-ANP)Document internaţional stabilit de Consiliul OACI în care sunt evidentiate, în detaliu, facilităţile, serviciile şi procedurile cerute pentru navigaţia aeriană internationala în regiunea stabilită - EUROPA.Plan de zbor operationalPlanul operatorului aerian întocmit pentru desfăşurarea în siguranţa a zborului şi care tine seama de performanţele aeronavei, alte limitări operationale şi condiţiile relevante pe ruta şi la aerodromurile de interes.Planificare operationalaPlanificarea operaţiunilor de zbor de către un operator aerian.Pragul pisteiÎnceputul acelei porţiuni a pistei care poate fi utilizata pentru aterizare.Principii de factori umaniPrincipii care se aplică activităţilor de proiectare, certificare, pregătire, întreţinere precum şi operaţiunilor aeronautice şi care urmăresc realizarea unei interfete sigure între om şi alte componente ale sistemelor prin considerarea în mod adecvat a performantelor umane.PrognozaO descriere a condiţiilor meteorologice prevăzute pentru un anumit moment sau interval de timp şi pentru o anumită zona sau porţiune a spaţiului aerian.Prognoza de zona GAMETPrognoza de zona în limbaj clar abreviat în limba engleza, pentru zborurile la niveluri joase, pentru o regiune de informare a zborului sau părţi ale acesteia, elaborata de unităţile meteorologice aeronautice desemnate de administraţia meteorologica aeronautica şi autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica şi schimbată cu alte unităţi meteorologice aeronautice aparţinând unor regiuni de informare a zborului invecinate, pe baza unui acord convenit între autorităţile meteorologice aeronautice interesate.Punct de raport din zborUn reper geografic precizat, faţă de care se poate raporta poziţia unei aeronave.Raport din zbor (AIREP)Mesaj provenind de la o aeronava aflată în zbor şi emis în conformitate cu cerinţele pentru raportare a poziţiei şi raportarea informaţiilor operationale şi/sau meteorologice. Detalii cu privire la formatul mesajului AIREP se regăsesc în procedurile şi instrucţiunile de aeronautica civile, întocmite în baza documentului OACI PANS-ATM (Doc. 4444).Regiune de control (CTA)Porţiune din spaţiul aerian controlat, cu dimensiuni stabilite lateral şi pe verticala, care se întinde în sus de la o limita specificată deasupra suprafatei solului.Regiune de informare a zborului (FIR)Spaţiu aerian cu dimensiuni precizate, în limitele căruia se asigura serviciul de informare a zborului şi serviciul de alarmare.Reţeaua serviciului fix de telecomunicaţii aeronautice (AFTN)Reţea mondială de circuite fixe aeronautice, în cadrul serviciului fix aeronautic, destinată schimbului de mesaje şi/sau date numerice între staţiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicaţie identice sau compatibile.Rezumat climatologic de aerodromRezumat concis al unor elemente meteorologice specificate pentru un aerodrom, bazat pe date statistice.Satelit meteorologicSatelit artificial al Pământului ce efectuează observaţii meteorologice şi le transmite pe Pământ.Serviciu fix aeronautic (AFS)Serviciu de telecomunicaţii stabilit între puncte fixe specificate, furnizat în primul rând pentru siguranţa navigaţiei aeriene precum şi pentru operarea regulată, economică şi eficienta a serviciilor aeronautice.Serviciu mobil aeronautic (RR S1.32)Serviciu de telecomunicaţii mobil stabilit între staţiile aeronautice şi staţiile de la bordul aeronavelor, sau între staţiile de la bordul aeronavelor, la care pot participa şi staţii de salvare de la bord; de asemenea, mai pot participa în acest serviciu staţiile radiobaliza indicatoare a poziţiei în situaţii de urgenta, pe frecventele de alarmare sau de urgenta desemnate.Sistem de calitateStructura organizatorică, procedurile, procesele şi resursele, necesare pentru a implementa managementul calităţii (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii).Sistem mondial de prognoze de zona (WAFS)Sistemul mondial care asigura punerea la dispoziţie, într-o formă unica, standardizata, a prognozelor meteorologice aeronautice pe ruta, prin intermediul centrelor mondiale şi regionale de prognoze de zona.Statie de telecomunicaţii aeronauticeStatie din cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice.Statie meteorologica aeronauticaStatie desemnată pentru efectuarea observaţiilor şi întocmirea mesajelor de observatie meteorologice utilizate în activităţile aeronautice civile.Suprafaţa izobarica standardSuprafaţa izobarica folosită la nivel mondial pentru reprezentarea grafica şi analizarea condiţiilor în atmosfera.Supraveghere dependenta automată (ADS)Tehnica de supraveghere în care aeronava furnizează automat, prin transmisie de date digitale, date provenite de la sistemele de la bord pentru navigaţie şi determinare a poziţiei, inclusiv cele privind identificarea aeronavei, poziţia sa cvadridimensionala precum şi alte date suplimentare, după caz.Tabel climatologic de aerodromTabel care conţine date statistice asupra apariţiei unuia sau mai multor elemente (fenomene) meteorologice observate la un aerodrom.Turn de control de aerodrom (TWR)O unitate de trafic stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom.Unitate de control de apropiere (APP)O unitate de trafic desemnată pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru aeronavele controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri.Unitate a serviciilor de căutare şi salvareTermen generic, care de la caz la caz, poate fi un centru de coordonare a salvării, un centru ajutator pentru salvare sau un post de alarmare.Unitate a serviciilor de trafic aerianTermen generic însemnând, după caz, o unitate de control a traficului aerian, un centru de informare a zborului sau un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO).Unitate meteorologica aeronauticaEntitate operationala indeplinind una sau mai multe din funcţiile de statie meteorologica aeronautica, birou meteorologic de aerodrom sau centru de veghe meteorologica, desemnată să asigure asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile naţionale şi internaţionale în zona sa de responsabilitate.Veghe asupra vulcanilor în traficul aerian internaţional (IAVW)Acord internaţional pentru monitorizarea şi furnizarea către aeronave a avertizarilor de cenusa vulcanica în atmosfera. Sistemul internaţional de veghe asupra vulcanilor se bazează pe cooperarea între unităţile operationale ale aviaţiei şi ale altor domenii ce utilizează informaţii derivate din sursele şi reţelele de observare ale statelor. Veghea este coordonata de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale cu cooperarea altor organizaţii internaţionale interesate.VizibilitateVizibilitatea orizontala utilizata în domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre:
a)distanţa maximă la care poate fi observat şi recunoscut un obiect negru de dimensiuni potrivite, situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un fond luminos; ...
b)distanţa maximă la care pot fi observate şi recunoscute lumini de aproximativ 1000 de candele, atunci când sunt observate pe un fond intunecat ... Cele doua distanţe au valori diferite pentru acelaşi coeficient de transmitere dat şi cea de la
b)variaza cu iluminarea fondului. Cea de la
a)reprezintă distanta optica meteorologica (MOR).Vizibilitate predominantaValoarea vizibilitatii, observata în conformitate cu definitia "vizibilitatii", observata pe o jumătate de tur de orizont sau mai mult sau pentru cel puţin jumătate din suprafaţa aerodromului. Aceasta valoare poate să fie observata pentru o zona continua sau discontinuu, pe sectoare. Aceasta valoare poate fi observata de către meteorolog şi/sau cu ajutorul instrumentelor. Când sunt instalate aceste instrumente trebuie să se ţină seama de faptul ca vor fi utilizate pentru a obţine cea mai buna estimare a vizibilitatii predominante.VOLMETInformaţii meteorologice pentru aeronavele în zbor.VOLMET prin legătură de date (D-VOLMET)Furnizarea prin legătură de date a mesajelor regulate de observaţii meteorologice (METAR), mesajelor speciale de observaţii meteorologice (SPECI), prognozelor de aerodrom (TAF), mesajelor SIGMET, rapoartelor din zbor speciale care nu au fost incluse în SIGMET şi, unde sunt disponibile, mesajelor AIRMET;Emisiune VOLMETEmisiune radio cu caracter continuu şi repetitiv, conţinând, după caz, mesaje actuale METAR, SPECI, TAF şi SIGMET.Zona de responsabilitate (pentru sistemul mondial de prognoza de zona)O zona geografică pentru care centrul mondial de prognoza de zona este responsabil cu emiterea prognozelor de zona către serviciile meteorologice şi alţi utilizatori.Zona de contactParte din pista, situata imediat după pragul acesteia, unde conform calculelor, aeronavele care aterizeaza realizează primul contact cu suprafaţa pistei.1.2. Termeni cărora li se atribuie o definiţie restrânsăÎn prezenta reglementare, următorii termeni sunt utilizaţi cu înţelesul prezentat mai jos:
a)pentru a se evita orice confuzie între o entitate administrativă asigurând un serviciu şi termenul "serviciu meteorologic" corespunzător notiunii de "funcţie" sau de "serviciu asigurat", prima notiune este redata prin "administraţie meteorologica" în timp ce a doua este redata prin "serviciu"; ...
b)termenul "asigurarea serviciilor" se utilizează numai în legătură cu asigurarea asistenţei meteorologice sau a serviciului meteorologic aeronautic; ...
c)termenul "emite" se utilizează numai în acele cazuri când exista o obligaţie stabilită de autoritatea meteorologica aeronautica în privinta trimiterii de informaţii către un beneficiar; ...
d)termenul "a pune la dispoziţie" se utilizează numai în acele cazuri când obligaţia se limitează la asigurarea accesului beneficiarului la informaţie, ...
e)termenul "a furniza" se utilizează în acele cazuri când se folosesc termenii de la
c)sau d). ... + Capitolul 2 GENERALITATI2.1. Scopul, stabilirea şi asigurarea asistenţei meteorologice a activităţilor aeronautice civile2.1.1. Asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile din România trebuie să aibă ca obiectiv contribuţia la siguranţa, regularitatea şi eficienta navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale.2.1.2. Acest obiectiv trebuie să fie realizat prin furnizarea către următorii utilizatori: operatorilor aerieni, membrilor echipajelor aeronavelor, unităţilor serviciilor de trafic aerian, unităţilor serviciilor de căutare şi salvare, administraţiilor aeroporturilor şi altor agenţi aeronautici civili implicaţi în desfăşurarea activităţilor aeronautice civile naţionale şi internaţionale, a informaţiilor meteorologice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor pe care le deţin.2.1.3. Asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile în România este realizată în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, de către administraţia meteorologica aeronautica desemnată, prin unităţile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica. Asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile este asigurata în spaţiul aerian al României. Detalii cu privire la administraţia meteorologica aeronautica desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautica AIP România.2.1.4. Reglementarea, supravegherea şi controlul întregii activităţi de asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile este efectuată de autoritatea meteorologica aeronautica. Detalii cu privire la autoritatea meteorologica aeronautica desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautica AIP România.2.1.5. Personalul meteorologic aeronautic face parte din personalul aeronautic civil nenavigant. Pregătirea şi calificarile personalului meteorologic aeronautic care furnizează servicii de asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile sunt efectuate în conformitate cu reglementările aeronautice civile în vigoare şi prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, în baza cerinţelor Anexei 1 OACI şi respectiv, Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) din documentul nr. 49, Reglementări tehnice, Volumul I, Capitolul B.4 - Educaţie şi pregătire.2.2. Furnizarea, asigurarea calităţii şi utilizarea informaţiilor meteorologice aeronautice2.2.1. Administraţia meteorologica aeronautica, în calitate de furnizor al informaţiilor meteorologice aeronautice trebuie să menţină permanent legătură cu utilizatorii informaţiilor meteorologice asupra aspectelor care pot afecta furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice.2.2.2. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să stabilească şi sa implementeze un sistem de calitate organizat corespunzător, care să conţină procedurile, procesele şi resursele necesare asigurării managementului calităţii informaţiilor meteorologice furnizate utilizatorilor menţionaţi în paragraful 2.1.2.2.2.3. Sistemul de calitate stabilit în conformitate cu paragraful 2.2.2 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurarea calităţii seriile 9000 ale organizaţiei internaţionale pentru standardizare (ISO) şi trebuie să fie certificat de către o organizaţie de certificare recunoscută. Standardele de asigurarea calităţii seriile 9000 ale organizaţiei internaţionale pentru standardizare (ISO), oferă cadrul general pentru dezvoltarea programului de asigurarea calităţii. Implementarea programului de asigurarea calităţii în cadrul administraţiei meteorologice aeronautice trebuie să ţină seama de conformarea cu toate reglementările aeronautice civile române şi cu procedurile asociate specifice domeniului meteorologic aeronautic sau conexe acestuia.2.2.4. Sistemul de calitate trebuie să confirme utilizatorilor ca informaţiile meteorologice furnizate către aceştia sunt conforme cu cerinţele prezentei reglementări în ceea ce priveşte acoperirea geografică şi spatiala, formatul şi conţinutul, momentul de timp, frecventa emiterii, perioada de valabilitate, precum şi acuratetea măsurătorilor, observaţiilor şi prognozelor. Acolo unde sistemul de calitate indica faptul ca informaţiile meteorologice ce trebuie furnizate către utilizatori nu sunt conforme cu cerinţele prezentei reglementări şi procedurile de corectare automată a erorilor nu sunt corespunzătoare, aceste informaţii meteorologice nu trebuie să fie furnizate către utilizatori decât dacă sunt validate de către originator (emitent).2.2.5. Referitor la schimbul de informaţii meteorologice în scop operational, sistemul de calitate trebuie să includă procedurile de verificare a conformarii cu prevederile prezentei reglementări, de verificare şi validare şi resursele pentru monitorizarea conformarii cu programul prestabilit de transmitere a mesajelor individuale şi buletinelor de mesaje necesar a fi transmise şi momentele de timp ale definitivării acestora în scopul transmiterii. Sistemul de calitate trebuie să fie capabil sa identifice timpii de transfer excedentari pentru mesajele şi buletinele de mesaje primite.2.2.6. Demonstrarea conformarii sistemului de calitate aplicat trebuie să fie realizată prin audit. În cazul identificarii neconformitatilor trebuie să fie iniţiate acţiuni pentru a determina şi corecta cauzele acestora. Pentru toate rapoartele de audit trebuie să fie realizată evidenta şi corectitudinea documentelor.2.2.7. Informaţiile meteorologice furnizate către utilizatorii menţionaţi la paragraful 2.1.2 trebuie să ţină seama de principiile factorilor umani şi trebuie să fie într-un format care să necesite o interpretare minima de către utilizatori. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683.2.3. Notificări necesare din partea operatorilor aerieni2.3.1. Un operator aerian care solicită furnizarea serviciului de asistenţa meteorologica aeronautica sau modificări în furnizarea acestui serviciu trebuie să informeze, cu suficient timp înainte, unităţile meteorologice aeronautice sau administraţia meteorologica aeronautica, după caz. Perioada necesară notificării în avans trebuie să fie stabilită pe baza unui acord între administraţia meteorologica aeronautica sau unităţile meteorologice aeronautice, după caz şi operatorul aerian interesat.2.3.2. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să fie notificată de operatorul aerian care solicită furnizarea serviciului de asistenţa meteorologica, atunci când:
a)se planifica noi rute sau noi tipuri de zbor; ...
b)se fac modificări de durata în orarul curselor regulate; ...
c)se planifica alte schimbări care pot afecta furnizarea serviciului de asistenţa meteorologica aeronautica. ... Aceste informaţii trebuie să conţină toate detaliile necesare pentru ca administraţia meteorologica aeronautica să-şi poată planifica activităţile respective.2.3.3. Unitatea meteorologica aeronautica care asigura informarea meteorologica trebuie să fie notificată de operatorul aerian sau de un membru al echipajului aeronavei:
a)despre orarul zborurilor; ...
b)atunci când sunt efectuate zboruri neprogramate; şi ...
c)atunci când zborurile sunt întârziate, devansate sau anulate. ... 2.3.4. Înştiinţarea unităţii meteorologice aeronautice de către operatorii aerieni asupra efectuării unor zboruri individuale trebuie să conţină următoarele informaţii, exceptând cazul când, pentru zborurile planificate, pe baza unui acord între unitatea meteorologica aeronautica şi operatorul aerian, se poate renunţa parţial sau total la toate aceste date:
a)aerodromul de plecare şi ora estimată pentru decolare; ...
b)destinaţia şi ora estimată pentru sosire; ...
c)ruta prevăzută şi orele estimate de sosire şi plecare pentru orice aerodrom intermediar; ...
d)aerodromurile de rezerva necesare pentru a completa planul operational de zbor selectate din lista continuta în planul regional de navigaţie aeriană; ...
e)nivelul de croaziera; ...
f)pentru zborurile supersonice, nivelul de croaziera subsonic şi localizarea zonelor de accelerare sau decelerare transonica şi traiectoriile de urcare sau de coborare în regim subsonic; ...
g)tipul de zbor: efectuat conform regulilor de zbor la vedere sau regulilor de zbor instrumental; ...
h)tipurile de informaţii meteorologice cerute de membrii echipajului aeronavei: documentaţie de zbor şi/sau expozeu verbal sau consultatie; ...
i)orele la care sunt cerute expozeul verbal, consultatia şi/sau documentaţia de zbor. ... + Capitolul 3 UNITĂŢI METEOROLOGICE AERONAUTICE3.1. Birouri meteorologice de aerodrom3.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească unul sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom şi/sau alte unităţi meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pentru furnizarea serviciului de asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile, în scopul satisfacerii cerinţelor navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale.3.1.2. Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească total sau parţial următoarele funcţii necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţiunilor de zbor la acel aerodrom:
a)elaborează şi/sau obţine prognoze sau alte informaţii meteorologice pentru zborurile a căror asistenţa o asigura; limita până la care sunt stabilite responsabilităţile unei asemenea unităţi privind elaborarea prognozelor trebuie să ţină seama de: posibilităţile locale de receptionare şi utilizare a materialelor de prognoza pentru ruta şi de aerodrom primite de la alte unităţi meteorologice aeronautice, precum şi de calificarea personalului meteorologic; ...
b)elaborează şi/sau obţine prognoze ale condiţiilor meteorologice locale; ...
c)menţine o supraveghere continua a condiţiilor meteorologice la aerodromurile pentru care este autorizat sa pregătească prognoze; ...
d)asigura expozeul verbal, consultatia şi documentaţia de zbor membrilor echipajelor aeronavelor şi/sau altui personal de operaţiuni zbor; ...
e)furnizează alte informaţii meteorologice beneficiarilor aeronautici; ...
f)afişează informaţiile meteorologice disponibile; ...
g)schimba informaţii meteorologice cu alte unităţi meteorologice aeronautice; ...
h)atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la activitatea vulcanica preeruptiva, eruptiile vulcanice sau norii de cenusa vulcanica unităţii de trafic aerian asociate, unităţii de informare aeronautica şi centrului de veghe meteorologica pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. ... 3.1.3. Birourile meteorologice de aerodrom pentru care este necesară documentaţie de zbor şi regiunile pentru care trebuie emisă aceasta documentaţie sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica şi publicate în EUR-ANP.3.1.4. Birourile meteorologice de aerodrom pentru care sunt necesare prognoze de aterizare sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica şi publicate în EUR-ANP.3.1.5. Pentru aerodromurile fără birouri meteorologice:
a)administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească una sau mai multe unităţi meteorologice aeronautice care să furnizeze informaţiile meteorologice solicitate; ...
b)administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească mijloacele prin care aceste informaţii pot fi furnizate aerodromurilor interesate. ... 3.1.6. În cazul în care un birou meteorologic de aerodrom poate îndeplini parţial funcţiile specificate în paragraful 3.1.2 de mai sus, administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice trebuie să stabilească o unitate meteorologica aeronautica care să elaboreze produsele respective în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.3.2. Centre de veghe meteorologica aeronautica3.2.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească, pentru o regiune de informare a zborurilor sau o regiune de control pentru care a acceptat responsabilitatea furnizarii serviciilor de trafic aerian, un centru de veghe meteorologica aeronautica, autorizat de către autoritatea meteorologica aeronautica.3.2.2. Centrul de veghe meteorologica aeronautica trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:
a)menţine veghea asupra condiţiilor meteorologice care pot afecta operaţiunile de zbor din zona sa de responsabilitate; ...
b)elaborează informaţii SIGMET şi alte informaţii pentru zona sa de responsabilitate; ...
c)furnizează informaţii SIGMET şi, la cerere, alte informaţii meteorologice către unităţile de trafic aerian asociate; ...
d)difuzează informaţii SIGMET; ...
e)în cazul în care EUR-ANP prevede acestea: ... 1) elaborează informaţii AIRMET pentru zona sa de responsabilitate;2) furnizează informaţii AIRMET către unităţile de trafic aerian asociate; şi3) difuzează informaţii AIRMET;
f)atunci când este cazul, furnizează informaţiile primite, referitoare la activitatea vulcanica preeruptiva, eruptiile vulcanice sau norii de cenusa vulcanica pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea şi către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR-ANP; şi ...
g)atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la eliberarea accidentala în atmosfera a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele invecinate acesteia, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate şi unităţilor de informare aeronautica, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informaţiile trebuie să conţină localizarea, data şi ora accidentului şi traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive. Aceste informaţii sunt furnizate, la solicitarea autorităţii meteorologice naţionale, de către centrele OMM meteorologice regionale specializate (RSMC) în furnizarea produselor rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecţiei mediului din punct de vedere radiologic. Aceste produse sunt transmise de către RSMC către punctul de contact din cadrul administraţiei meteorologice naţionale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC către administraţia meteorologica aeronautica pe baza procedurilor între aceştia. ... 3.2.3. Limitele zonei de responsabilitate pentru menţinerea supravegherii meteorologice de către centrul de veghe meteorologica trebuie să coincida, în măsura posibilităţii, cu limitele regiunii de informare a zborurilor sau a regiunii de control sau a combinatiei între regiunea de informare a zborurilor şi/sau regiunile de control, după caz, în funcţie de organizarea spaţiului aerian din România.3.2.4. Veghea meteorologica trebuie să fie menţinută continuu; totuşi, în zonele cu densitate scăzută a traficului, veghea poate fi restrictionata la perioada relevanta pentru operaţiunile de zbor planificate. + Capitolul 4 OBSERVAŢII ŞI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE4.1. Staţii şi observaţii meteorologice aeronautice4.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească, după cum considera necesar, staţii meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pentru fiecare aerodrom şi în orice alte puncte semnificative pentru navigaţia aeriană internationala de pe teritoriul României.4.1.2. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, poate stabili staţii meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pe platformele maritime sau în alte puncte semnificative pentru a furniza servicii operaţiunilor de zbor cu elicoptere către platformele maritime, dacă sunt necesare pentru navigaţia aeriană internationala.4.1.3. Staţiile meteorologice aeronautice trebuie să efectueze observaţii regulate la intervale fixe de timp. Pe aerodrom, observaţiile meteorologice regulate trebuie să fie suplimentate de observaţii meteorologice speciale ori de câte ori apar modificările stabilite în evoluţia vantului la suprafaţa, a vizibilitatii orizontale, a distantei vizuale în lungul pistei (RVR), a fenomenelor meteorologice de timp prezent, a norilor şi/sau temperaturii aerului.4.1.4. În scopul menţinerii unei înalte calităţi a observaţiilor meteorologice, administraţia meteorologica aeronautica trebuie să asigure inspectarea periodică a statiilor meteorologice aeronautice, trebuie să se asigure ca instrumentele şi indicatoarele funcţionează corect şi trebuie să verifice dacă reprezentativitatea acestora s-a schimbat semnificativ.4.1.5. În scopul deservirii operaţiunilor de zbor la apropierea finala, aterizare şi decolare, la aerodromurile pe care se desfăşoară operaţiuni de apropiere şi aterizare instrumentale de categoriile I, II şi III trebuie să fie instalate sisteme automate pentru măsurarea sau evaluarea, după caz, şi pentru monitorizarea şi indicarea la distanta a vantului la suprafaţa solului, a vizibilitatii, a RVR-ului, a inaltimii norilor, a temperaturii aerului şi temperaturii punctului de roua şi a presiunii atmosferice. Aceste sisteme trebuie să fie sisteme integrate automate de colectare, de prelucrare, transmitere/afişare în timp real a parametrilor meteorologici semnificativi pentru operaţiile de aterizare/decolare. Realizarea sistemelor integrate automate trebuie să ţină seama de principiile factorilor umani şi trebuie să includă proceduri de rezerva. Categoriile de precizie pentru operaţiunile de apropiere şi precizie sunt definite în reglementarea aeronautica JAR-OPS 1, potrivit prevederilor Anexei 6 OACI, Partea I. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683.4.1.6. Atunci când sunt utilizate sisteme integrate automate pentru difuzarea/afişarea informaţiilor meteorologice acestea trebuie să permită introducerea manuală a acelor elemente meteorologice care nu pot fi observate cu ajutorul mijloacelor automate.4.1.7. Observaţiile efectuate trebuie să stea la baza elaborării mesajelor de observatie destinate a fi difuzate în cadrul aerodromului emitent şi a mesajelor de observaţii care trebuie să fie difuzate în afară aerodromului.4.1.8. Datorită variabilitatii elementelor meteorologice în spaţiu şi în timp, a limitelor tehnicilor de observare şi a limitarilor cauzate de definiţiile anumitor elemente meteorologice, beneficiarul informaţiilor trebuie să aibă în vedere ca valorile concrete ale elementelor raportate în mesajele de observatie trebuie să fie înţelese ca cea mai buna aproximare posibila a condiţiilor reale existente în momentul efectuării observatiei. Indicaţii asupra preciziei măsurătorilor şi observaţiilor dorita din punct de vedere operational şi cea realizabila în prezent sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.4.1.9. Instrumentele meteorologice utilizate pe aerodrom trebuie să fie instalate în asa fel încât sa furnizeze date care sunt reprezentative pentru zona pentru care este necesară efectuarea măsurătorilor. Detalii cu privire la amplasarea echipamentelor şi instalaţiilor în zonele operationale, în scopul diminuării maxime a pericolului pe care îl prezintă ca obstacole pentru aeronave sunt conţinute în reglementarea aeronautica elaborata potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), Volumul I, Capitolul 8.4.1.10. Aparatura meteorologica a statiei meteorologice aeronautice trebuie să fie instalata, exploatată şi intretinuta conform procedurilor specifice stabilite de autoritatea meteorologica aeronautica şi ţinând seama de practicile, procedurile şi specificăţiile emise de Organizaţia Meteorologica Mondială, precum şi de reglementările naţionale specifice.4.1.11. Personalul meteorologic ce efectuează observaţii meteorologice la aerodrom trebuie să fie localizat, atât cat este posibil, astfel încât să poată efectua aceste observaţii meteorologice pentru a furniza date meteorologice reprezentative pentru zona în care sunt necesare aceste observaţii.4.1.12. Dacă un echipament de observaţii meteorologice automat face parte dintr-un sistem semiautomat integrat de observaţii meteorologice, afişările de date puse la dispoziţia unităţilor serviciilor de trafic aerian pe plan local trebuie să fie o parte a datelor şi afişate în paralel cu cele de la unitatea meteorologica locală. În aceste afisaje fiecare element meteorologic trebuie să fie însoţit de o specificare a locatiilor pentru care acel element este reprezentativ.4.2. Procedura de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica şi autoritatea ATS4.2.1. Între administraţia meteorologica aeronautica şi autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să fie stabilită o procedură de coordonare care trebuie să conţină, printre altele, detalii privind:
a)furnizarea afisajelor sistemelor automate integrate la unităţile serviciilor de trafic aerian; ...
b)calibrarea şi întreţinerea acestor afisaje/instrumente; ...
c)modul în care trebuie utilizate aceste afisaje/instrumente de către personalul serviciilor de trafic aerian; ...
d)informaţiile meteorologice de la aeronavele care decoleaza, sau aterizeaza (de exemplu asupra forfecarii vantului); ...
e)dacă sunt disponibile, informaţii meteorologice obţinute de la radarele meteorologice de sol. ... Materiale de îndrumare cu privire la procedura de coordonare între serviciile meteorologice aeronautice şi serviciile de trafic aerian se regăsesc în documentul OACI nr. 9377 "Manualul de coordonare a serviciilor de trafic aerian, serviciilor de informare aeronautica şi serviciilor meteorologice aeronautice".4.3. Observaţii regulate şi mesaje regulate de observaţii meteorologice4.3.1. La aerodromuri, observaţiile meteorologice regulate trebuie să fie efectuate 24 de ore zilnic, cu excepţia celor în care administraţia meteorologica aeronautica, administraţia ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi au agreat în comun un alt program. Aceste observaţii trebuie efectuate la intervale de o jumătate de ora pentru toate aerodromurile deschise traficului internaţional regulat sau de rezerva din România. Pentru alte staţii meteorologice aeronautice, care nu sunt situate la aerodromuri, programul şi intervalul de efectuare a observaţiilor se stabileşte de administraţia meteorologica aeronautica, ţinând seama de cerinţele unităţilor serviciilor de trafic aerian şi a operaţiunilor de zbor.4.3.2. Mesajele regulate de observaţii meteorologice corespunzătoare unei observaţii meteorologice regulate trebuie să fie emise ca:
a)mesaj regulat local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc şi care pleacă de la aerodrom); şi ...
b)mesaj METAR, pentru a fi difuzat în afară aerodromului emitent (destinat planificarii zborurilor, emisiunii VOLMET şi D-VOLMET). ... Informaţiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce şi D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observaţii meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautica RACR-ATS, capitolul 4, elaborata potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).4.3.3. La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore mesajele METAR şi mesajele difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate cu cel puţin două ore înainte de deschiderea aerodromului sau în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologica aeronautica, unităţile serviciilor de trafic aerian, operatorii aerieni şi alţi utilizatori locali interesaţi.4.4. Observaţii speciale, mesaje speciale de observaţii meteorologice4.4.1. Observaţiile speciale trebuie să fie efectuate în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica, autoritatea ATS corespunzătoare, operatorii aerieni şi alţi utilizatori interesaţi.4.4.2. Mesajele speciale de observati meteorologice corespunzătoare unei observaţii meteorologice speciale trebuie să fie emise ca:
a)mesaj special local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc şi care pleacă de la aerodrom); şi ...
b)mesaj SPECI, pentru a fi difuzat în afară aerodromului emitent (destinat planificarii zborurilor, emisiunii VOLMET şi D-VOLMET). ... Informaţiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce şi D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observaţii meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautica RAC-ATS, capitolul 4, potrivit Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).4.4.3. Observaţiile speciale trebuie să fie emise ca mesaje SPECI sau mesaje speciale locale pentru acele aeroporturi pentru care sunt efectuate observaţii meteorologice regulate din ora în ora şi aceste mesaje trebuie să fie transmise fără întârziere.4.4.4. La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore, odată cu reluarea efectuării observaţiilor meteorologice, mesajele SPECI şi mesajele speciale locale trebuie să fie emise, pe acelaşi principiu ca şi mesajele regulate, conform prevederilor 4.3.3 de mai sus.4.5. Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice4.5.1. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologica aeronautica potrivit prevederilor prezentei reglementări.4.5.2. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice în cod METAR şi SPECI trebuie să fie furnizate în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologica aeronautica pe baza codurilor OMM. Formele codificate METAR şi SPECI sunt utilizate în baza documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul 1.1, Partea A - Coduri alfanumerice.4.5.3. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice în cod METAR şi SPECI trebuie să fie furnizate băncilor de date OPMET internaţionale şi centrului responsabil pentru operarea SADIS.4.5.4. Mesajele regulate de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate către unităţile serviciilor de trafic aerian şi trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni şi altor beneficiari la aerodrom.4.5.5. Mesajele speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate imediat după apariţia condiţiilor meteorologice specifice. Totuşi, pe baza procedurii de coordonare între unitatea meteorologica aeronautica şi unităţile serviciilor de trafic aerian, acestea pot sa nu fie emise pentru:
a)orice element pentru care la unitatea locală a serviciilor de trafic aerian se afla un indicator similar cu cel existent la statia meteorologica şi dacă exista procedurile corespunzătoare pentru utilizarea acestui indicator la actualizarea informaţiilor incluse în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local; ...
b)RVR, când toate schimbările acestui element, corespunzând la diverse praguri de pe scara de raportare utilizata, sunt comunicate către unitatea locală a serviciilor de trafic aerian de un meteorolog aeronautic de pe aerodrom. ... Mesajele speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni şi altor beneficiari la aerodrom.4.6. Conţinutul mesajelor meteorologice4.6.1. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să conţină următoarele elemente în ordinea indicată mai jos:
a)identificatorul tipului de mesaj; ...
b)indicatorul de localizare; ...
c)ora observatiei; ...
d)identificatorul pentru mesaj automat sau mesaj lipsa, când este cazul; ...
e)viteza şi direcţia vantului la suprafaţa; ...
f)vizibilitatea orizontala; ...
g)distanta vizuala în lungul pistei, când este cazul; ...
h)fenomenele meteorologice de timp prezent; ...
i)nebulozitatea, tipul norilor (doar pentru Cumulonimbus şi Cumulus Congestus) şi înălţimea bazei norilor, sau în cazul în care este masurata, vizibilitatea verticala; ...
j)temperatura aerului şi temperatura punctului de roua; şi ...
k)QNH şi dacă este necesar, QFE (QFE trebuie inclus doar în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local). ... Indicatorii de localizare menţionaţi la punctul
b)şi semnificatia acestora este publicată în documentul OACI nr. 7910 - Indicatori de localizare.4.6.2. Suplimentar faţă de elementele enumerate mai sus, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să conţină informaţii suplimentare şi acestea trebuie incluse în mesaj după informaţiile de la punctul
k)de mai sus.4.6.3. Elementele opţionale care sunt raportate în grupa informaţiilor suplimentare şi care trebuie să fie incluse în mesajele METAR şi SPECI sunt:
a)informaţiile asupra temperaturii suprafeţei marii şi asupra stării marii de la staţiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operaţiunilor de zbor cu elicoptere; ...
b)informaţiile despre starea pistei furnizate de către administraţia aeroportului; ... 4.7. Criterii de emitere a mesajelor SPECI şi mesajelor speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local4.7.1. Criteriile pentru emiterea mesajelor speciale de observaţii meteorologice trebuie să includă următoarele:
a)acele valori care sunt apropiate cat mai mult de minimele de exploatare ale operatorilor care utilizează aerodromul respectiv; ...
b)acele valori care să satisfacă alte cerinţe locale ale unităţilor serviciilor de trafic aerian şi ale operatorilor aerieni; ...
c)o creştere a temperaturii aerului de 2°C sau mai mult faţă de valoarea indicată în ultimul mesaj, sau faţă de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administraţia meteorologica aeronautica, serviciile de trafic aerian şi operatorii aerieni interesaţi; ...
d)informaţiile suplimentare disponibile asupra apariţiei condiţiilor meteorologice semnificative în zona de apropiere şi urcare iniţială în conformitate cu procedurile specifice; şi ...
e)acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI. ... 4.7.2. SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care corespund următoarelor criterii:
a)direcţia medie a vantului la suprafaţa s-a modificat cu 60° sau mai mult, în comparatie cu direcţia indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vantului înainte şi/sau după aceasta modificare este de 10 kt (20 km/
h)sau mai mult; ...
b)viteza medie a vantului la suprafaţa s-a modificat cu 10 kt (20 km/
h)sau mai mult faţă de viteza indicată în ultimul mesaj de observatie; ...
c)variatia faţă de viteza medie a vantului la suprafaţa (rafala) a crescut cu 10 kt (20 km/
h)sau mai mult, în comparatie cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte şi/sau după modificare este de 15 kt (30 km/
h)sau mai mult; ...
d)vantul se schimba trecând prin valori de importanţa operationala. Valorile de prag trebuie stabilite în procedurile specifice între administraţia meteorologica aeronautica după consultarea cu operatorii aerieni şi serviciile de trafic aerian interesate, luând în considerare schimbările vantului care: ... 1) necesita schimbarea pistei în serviciu; şi2) indica componente ale vantului de spate şi ale vantului lateral pe pista trecând prin valori corespunzătoare limitelor principale de utilizare a aeronavelor care folosesc aerodromul;
e)vizibilitatea orizontala creşte, se schimba la sau trece una sau mai multe din următoarele valori sau vizibilitatea orizontala scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: ... 1) 800, 1 500 sau 3 000 m; şi2) 5000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;
f)RVR creşte, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori sau RVR scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 150, 350, 600 sau 800; ...
g)apariţia, încetarea şi modificarea intensitatii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinatii ale acestora: ... - precipitatii care ingheata- precipitatii moderate sau puternice (incluzând aversele)- furtuna de praf- furtuna de nisip;
h)apariţia, încetarea şi modificarea intensitatii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinatii ale acestora: ... - ace de gheaţa- ceata care ingheata- transport la sol de praf, nisip sau zapada- transport la înălţime de praf, nisip, sau zapada- oraj (cu sau fără precipitatii)- vijelie- tromba (terestra sau marina);
i)înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC creşte, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: ... 1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); şi2) 450 m (1500
ft)în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;
j)nebulozitatea unui strat de nori situat mai jos de 450 m (1500
ft)se schimba: ... 1) de la SKC, FEW sau SCT la BKN sau OVC, sau2) de la BKN sau OVC la SKC, FEW sau SCT; şi
k)cerul este invizibil şi vizibilitatea verticala creşte, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau vizibilitatea verticala scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft). ... 4.7.3. Când agravarea unui element sau fenomen meteorologic este însoţită de îmbunătăţirea altuia trebuie emis un singur mesaj SPECI; acesta trebuie considerat ca un mesaj de agravare.4.7.4. Mesajul "SPECI" care reprezintă o agravare a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze imediat după observatie. Mesajul "SPECI" care reprezintă o imbunatatire a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze numai dacă îmbunătăţirea se menţine pe un interval de timp de 10 minute; dacă este necesar, mesajul trebuie să se amendeze înaintea difuzării pentru a reflecta condiţiile predominante la sfârşitul intervalului de timp de 10 minute. Mesajul "SPECI" care reprezintă agravarea unui element produsă concomitent cu îmbunătăţirea altui element trebuie să fie difuzat imediat după efectuarea observatiei.4.8. Observarea şi raportarea vantului la suprafaţaReprezentativitate4.8.1. Direcţia medie şi viteza medie a vantului la suprafaţa, precum şi variatiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vantului trebuie să fie măsurate şi raportate în grade, faţă de Nordul adevărat şi respectiv, noduri (sau km/h).4.8.2. În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observaţiile asupra vantului la suprafaţa trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vantului la suprafaţa trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista.4.8.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile asupra vantului la suprafaţa trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile deasupra întregii piste, unde este o singura pista şi deasupra întregului complex de piste acolo unde exista mai multe piste.Amplasare4.8.4. Vantul la suprafaţa trebuie să fie observat la o înălţime de aproximativ 10 m (30
ft)deasupra pistei (pistelor).4.8.5. Observaţiile reprezentative asupra vantului la suprafaţa se pot obţine prin utilizarea senzorilor, situaţi în mod corespunzător. Senzorii pentru efectuarea observaţiilor asupra vantului la suprafaţa destinate mesajelor regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie amplasati astfel încât sa furnizeze cea mai buna indicaţie posibila asupra condiţiilor în lungul pistei şi asupra zonei de contact. Pe aerodromurile unde condiţiile topografice sau cele meteorologice predominante generează diferenţe însemnate ale vantului la suprafaţa pe diferite tronsoane ale pistei trebuie să fie instalati senzori suplimentari. Deoarece, în practica, vantul la suprafaţa nu poate fi măsurat direct pe pista, observaţiile asupra vantului la suprafaţa pentru aterizare şi decolare trebuie să reprezinte cea mai buna aproximare a vantului pe care îl poate intalni aeronava la decolare sau aterizare.Afişare4.8.6. Indicatoarele pentru vantul la suprafaţa referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se fiecare pista şi tronsoanele pistei supravegheate de senzorul corespunzător.4.8.7. Direcţia medie şi viteza medie a vantului la suprafaţa, precum şi variatiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vantului pentru fiecare senzor trebuie să fie calculate şi afişate de către echipamentele automate.Mediere4.8.8. Perioada de mediere pentru vantul la suprafaţa trebuie să fie:
a)2 minute pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru indicatoarele de vant amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi ...
b)10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor când direcţia şi/sau viteza vantului prezintă o discontinuitate marcanta în cursul acestei perioade de 10 minute şi în consecinţa, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate, iar perioada medierii redusă în consecinţa. O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca şi prelungită a direcţiei vantului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vantului de 10 kt (20 km/
h)înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vantului de 10 kt (20 km/
h)sau mai mult care se manifesta cel puţin 2 minute. ... 4.8.9. Perioada de mediere pentru măsurarea variatiilor faţă de viteza medie a vantului (rafalele) trebuie să fie de 3 secunde în cazul mesajelor regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, mesajelor METAR şi SPECI şi pentru indicatoarele amplasate la unităţile de trafic aerian.Raportare4.8.10. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, direcţia şi viteza vantului la suprafaţa trebuie să fie raportate în praguri de 10 grade faţă de Nordul adevărat pentru direcţie şi respectiv, 1 kt (1 km/
h)pentru viteza. Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximate la valoarea cea mai apropiată.4.8.11. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:
a)trebuie să fie indicate unităţile de măsura pentru viteza vantului; ...
b)variatiile de la direcţia medie a vantului, cu o variatie totală de 60° sau mai mult, observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate după cum urmează: ... 1) dacă variatia totală a direcţiei vantului este între 60° şi 180° şi viteza vantului este de 3 kt (6 km/
h)sau mai mult, variatia directionala trebuie să fie raportată ca cele doua direcţii extreme între care a variat vantul la suprafaţa;2) dacă variatia totală a direcţiei vantului este între 60° şi 180° şi viteza vantului este mai mica de 3 kt (6 km/h), direcţia vantului trebuie să fie raportată ca variabila fără a specifică direcţia medie; sau3) dacă variatia totală a direcţiei vantului este de 180° sau mai mult, direcţia vantului trebuie să fie raportată ca variabila fără a specifică direcţia medie;
c)variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maxima a vantului depăşeşte cu 10 kt (20 km/
h)sau mai mult viteza medie, ...
d)când viteza vantului, mediata pe intervalul corespunzător, este mai mica de 2 km/h (1
kt)aceasta trebuie să fie raportată ca vant calm; ...
e)când viteza vantului, mediata pe intervalul corespunzător, este mai mare de 200 km/h (100
kt)aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 199 km/h (99 kt); şi ...
f)direcţia şi/sau viteza vantului prezintă o discontinuitate marcanta în cursul acestei perioade de 10 minute trebuie raportate numai variatiile de la direcţia medie şi viteza vantului observate după aceasta discontinuitate. O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca şi prelungită a direcţiei vantului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vantului de 10 kt (20 km/
h)înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vantului de 10 kt (20 km/
h)sau mai mult care se manifesta cel puţin 2 minute. ... 4.8.12. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:
a)dacă vantul la suprafaţa este observat într-unul sau mai multe tronsoane ale pistei, trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; ...
b)atunci când se utilizează una sau mai multe piste şi vantul la suprafaţa este observat pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori; ...
c)dacă variatia totală a direcţiei vantului de la direcţia medie este între 60° şi 180° şi viteza vantului este de 3 kt (6 km/
h)sau mai mult, trebuie să fie raportate cele doua direcţii extreme între care a variat vantul la suprafaţa; ...
d)dacă variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), depăşesc cu 10 kt (20 km/
h)sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportate valorile minime şi maxime între care a variat vantul; ... 4.8.13. În mesajele METAR şi SPECI, dacă variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), depăşesc cu 10 kt (20 km/
h)sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportată valoarea maxima atinsa.4.9. Observarea şi raportarea vizibilitatii orizontaleReprezentativitate4.9.1. Vizibilitatea orizontala trebuie să fie masurata sau observata şi raportată în metri sau kilometri.4.9.2. În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observaţiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista.4.9.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom.Amplasare4.9.4. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, observaţiile reprezentative asupra vizibilitatii trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea vizibilitatii trebuie să fie instalati pentru a furniza cele mai bune indicaţii ale vizibilitatii de-a lungul pistei şi pentru zona de contact a rotilor cu pista. Vizibilitatea orizontala trebuie să fie masurata la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5
ft)deasupra nivelului pistei.Afişare4.9.5. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, indicatoarele pentru vizibilitatea orizontala referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona, de exemplu pista şi tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori.Mediere4.9.6. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru vizibilitatea orizontala trebuie să fie:
a)1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru indicatoarele de vizibilitate orizontala amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi ...
b)10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care vizibilitatea orizontala prezintă o discontinuitate marcanta în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observatiei şi în consecinţa, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate. ... O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca şi prelungită a vizibilitatii orizontale, care se manifesta cel puţin 2 minute şi care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI.Raportare4.9.7. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea aceasta trebuie să se raporteze în praguri de 50 m atunci când este mai mica de 800 m; în praguri de 100 m atunci când vizibilitatea orizontala este mai mare de 800 m dar mai mica sau egala cu 5 km; în praguri de 1 kilometru atunci când vizibilitatea orizontala este 5 km sau mai mult, dar mai puţin de 10 km; şi trebuie să fie raportată ca 10 km atunci când vizibilitatea orizontala este 10 km sau mai mult, cu excepţia cazurilor când condiţiile meteorologice permit utilizarea termenului "CAVOK". Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximata la valoarea inferioară cea mai apropiată. Specificaţii cu privire la utilizarea termenului "CAVOK" sunt precizate în continuare.4.9.8. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local vizibilitatea orizontala de-a lungul pistei trebuie să fie raportată împreună cu unităţile de măsura.4.9.9. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii orizontale, în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:
a)dacă vizibilitatea orizontala este observata pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativa pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei şi trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; şi ...
b)atunci când se utilizează mai multe piste şi vizibilitatea orizontala este observata pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori. ... 4.9.10. În mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea orizontala trebuie să fie raportată ca vizibilitate predominanta. Când vizibilitatea nu este aceeaşi în toate direcţiile şi
a)când vizibilitatea minima este diferita de vizibilitatea predominanta şi mai mica de 1500 m sau mai puţin de 50% din vizibilitatea predominanta, vizibilitatea minima trebuie să fie raportată împreună cu direcţia, indicată prin referinţa la unul din cele 8 puncte cardinale în care este observata, relativă la aerodrom. Dacă vizibilitatea minima este observata în mai multe direcţii trebuie raportată direcţia semnificativă din punct de vedere operational; şi ...
b)când vizibilitatea fluctueaza rapid şi vizibilitatea predominanta nu poate fi determinata trebuie să fie raportată doar vizibilitatea minima fără vreo indicaţie asupra direcţiei. ... 4.10. Observarea şi raportarea distantei vizuale în lungul pistei (RVR)Reprezentativitate4.10.1. RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele care sunt planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria II şi III. Materiale de îndrumare cu privire la RVR sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare şi de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328).4.10.2. RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele utilizate în condiţii de vizibilitate redusă, inclusiv:
a)pentru piste utilizate pentru apropiere de precizie planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; şi ...
b)pentru piste utilizate pentru decolare având lumini de mare intensitate care delimiteaza pista şi/sau care identifica axul acesteia; ... Pistele utilizate pentru apropiere de precizie sunt definite în reglementarea aeronautica elaborata potrivit prevederilor Anexei 14, Volumul I, Capitolul I "Piste instrumentale".4.10.3. RVR evaluat în conformitate cu 4.10.1. şi 4.10.2 de mai sus, trebuie să fie raportat în metri şi pe toată perioada în care ori vizibilitatea orizontala, ori RVR-ul sunt mai mici de 1500 m.4.10.4. Evaluarile RVR trebuie să fie reprezentative pentru:
a)zona de contact pentru piste utilizate pentru apropiere fără precizie sau planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; ...
b)zona de contact şi zona de mijloc a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a II-a; şi ...
c)zona de contact, zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a III-a. ... 4.10.5. Unităţile serviciilor de trafic aerian şi serviciul de informare aeronautica la aerodrom trebuie să fie informate fără întârziere cu privire la schimbările în starea tehnica a echipamentelor automate utilizate pentru evaluarea RVR.Amplasare4.10.6. RVR trebuie să fie măsurat la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5
ft)deasupra nivelului pistei.4.10.7. RVR trebuie să fie evaluat la o distanta laterala faţă de axul pistei care să nu depăşească 120 m. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista, punctul de observatie trebuie să fie situat la aproximativ 300 m, masurati în lungul pistei de la pragul acesteia. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei, punctele de observatie trebuie să fie fixate la o distanta de 1000 m până la 1500 m faţă de pragul pistei şi la o distanta de aproximativ 300 m faţă de cealaltă extremitate a pistei. Dispunerea exactă a punctelor de observatie şi după caz, a punctelor de observatie suplimentare trebuie stabilită în funcţie de factori aeronautici, meteorologici şi climatologici cum ar fi: lungimea mare a pistei, vecinătatea unor arii mlastinoase sau a altor zone favorabile formării cetii.Măsurare4.10.8. Deoarece acuratetea măsurătorilor poate varia de la un tip de instrument la altul, înainte de selectarea tipului de echipament ce va fi utilizat pentru evaluarea RVR trebuie verificate performanţele acestuia. Calibrarea unui vizibilometru trebuie să aibă trasabilitate şi să fie verificata prin comparatie cu un transmisometru a cărui acuratete a fost verificata pentru intervalul operational planificat. Materiale de îndrumare cu privire la utilizarea transmisometrelor şi vizibilometrelor în sisteme instrumentale de evaluare RVR sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare şi de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328).4.10.9. Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria II şi III.4.10.10. Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria I.4.10.11. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, calcularea valorilor trebuie efectuată pentru fiecare pista în parte. Se recomanda ca RVR sa nu fie calculat dacă intensitatea balizajului este de 3% sau mai puţin decât intensitatea maxima disponibilă pe pista.Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, intensitatea balizajului utilizata la calculul RVR se recomanda să fie:
a)în cazul în care balizajul este aprins, intensitatea utilizata în mod curent, şi ...
b)în cazul în care balizajul este stins (sau pe o treapta inferioară în funcţie de nivelul operarii), intensitatea optima care este necesară pentru operare ţinând seama de condiţiile predominante la aerodrom. ... În cazul mesajelor METAR şi SPECI, la calcularea RVR trebuie să se ia în considerare intensitatea maxima a balizajului. Instrucţiuni cu privire la conversia valorilor măsurate în RVR sunt date prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Afişare4.10.12. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, unul sau mai multe afisaje trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu afisajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Afisajele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, afisajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica pista şi tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori.4.10.13. În cazul în care RVR este observat de către meteorolog, RVR trebuie să fie raportat către unitatea serviciilor de trafic aerian corespunzătoare ori de câte ori este o schimbare a valorii raportate (cu excepţia cazurilor în care se aplică prevederile 4.5.5 de mai sus). Transmiterea acestor mesaje trebuie să fie efectuată într-un interval de 15 secunde imediat după efectuarea observatiei.Mediere4.10.14. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie:
a)1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru afisajele RVR amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi ...
b)10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care valorile RVR prezintă o discontinuitate marcanta în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observatiei şi în consecinţa, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate. ... O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca şi prelungită a RVR, care se manifesta cel puţin 2 minute şi care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI.Raportare4.10.15. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, RVR trebuie să se raporteze în praguri de 25 m atunci când RVR este mai mic de 400 m; în praguri de 50 m atunci când RVR este între 400 m şi 800 m; şi în praguri de 100 m atunci când RVR este mai mare de 800 m. Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximata la valoarea inferioară cea mai apropiată.4.10.16. Limita inferioară a evaluării RVR este de 50 m iar limita superioară a evaluării RVR este de 2000 m. În afară acestor limite, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să indice doar ca RVR este mai mic de 50 m sau mai mare de 2000 m.4.10.17. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:
a)atunci când RVR depăşeşte valoarea maxima ce poate fi determinata de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "ABV" în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrevierea "P" în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea maxima pe care o poate determina sistemul utilizat; şi ...
b)atunci când RVR este sub valoarea minima ce poate fi determinata de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "BLW" în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrevierea "M" în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea minima pe care o poate determina sistemul utilizat. ... 4.10.18. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:
a)trebuie să fie incluse şi unităţile de măsura; ...
b)dacă RVR este observat doar dintr-un punct de pe pista, de exemplu zona de contact, valoarea trebuie să fie inclusă fără referire la locatie; ...
c)dacă RVR este observat pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativa pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei şi trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; şi ...
d)atunci când se utilizează mai multe piste, trebuie să fie raportate toate valorile RVR disponibile pentru fiecare pista şi trebuie să fie indicate şi pistele la care se referă aceste valori. ... 4.10.19. În mesajele METAR şi SPECI:
a)trebuie să fie raportată doar valoarea RVR reprezentativa pentru zona de contact, fără referire la locatie; şi ...
b)atunci când se utilizează mai multe piste pentru aterizare, trebuie să fie raportate doar valorile RVR reprezentative pentru zona de contact pentru toate pistele şi trebuie să fie indicate şi pistele la care se referă aceste valori. ... 4.10.20. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, variatiile RVR în timpul celor 10 minute care preced imediat observatia trebuie să fie raportate în mesajele METAR şi SPECI după cum urmează:
a)dacă în timpul celor 10 minute, valorile RVR manifesta o tendinta distinctă de variatie astfel încât media valorilor pentru primele 5 minute variaza cu cel puţin 100 m faţă de media valorilor pentru ultimele 5 minute aceasta trebuie raportată. Dacă variatia valorilor RVR manifesta o tendinta de creştere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "U", iar dacă manifesta o tendinta de scădere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "D". Dacă fluctuatiile apărute în perioada celor 10 minute nu indica o tendinta distinctă aceasta trebuie raportată cu abrevierea "N". Dacă indicaţiile referitoare la tendinta nu sunt disponibile abrevierile mai sus menţionate nu trebuie utilizate; ...
b)dacă valorile RVR observate într-un minut în timpul perioadei de 10 minute ce precede momentul observatiei variaza faţă de valoarea medie cu mai mult de 50 m sau cu mai mult de 20% din valoarea medie, trebuie raportată valoarea minima mediata pe un minut şi valoarea maxima mediata pe un minut în locul valorii medii pe 10 minute. Dacă în cele 10 minute ce preced observatia se constata o discontinuitate marcanta în valorile de RVR se vor utiliza numai valorile observate după acea discontinuitate pentru a determina valorile medii şi variatiile corespunzătoare. ... O discontinuitate marcanta reprezintă o schimbare brusca şi prelungită a valorilor RVR, adică o schimbare care durează cel puţin 2 minute şi în cursul căreia valoarea RVR atinge sau trece prin valorile stabilite în 4.3.3
f)pentru emiterea mesajelor de observaţii speciale selecţionate.4.11. Observarea şi raportarea fenomenelor meteorologice de timp prezentReprezentativitate4.11.1. Observaţii asupra fenomenelor de timp prezent care apar la aerodrom şi/sau în vecinătatea lui, trebuie să fie observate şi raportate după cum este necesar.4.11.2. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, informaţiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom.4.11.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI informaţiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom, iar pentru anumite fenomene meteorologice, şi în vecinătatea acestuia.4.11.4. Când observarea fenomenelor de timp prezent se efectuează cu ajutorul instrumentelor, acestea trebuie să permită inserarea manuală a acelor elemente ale fenomenelor de timp prezent care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente.Amplasare4.11.5. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru observarea fenomenelor de timp prezent, informaţiile reprezentative trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător.Raportare4.11.6. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom.4.11.7. În mesajele METAR şi SPECI fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom.4.11.8. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, ţinând seama de semnificatia lor pentru aviatie, după cum urmează:
a)Precipitatii - Burnita DZ - Ploaie RA - Ninsoare SN - Ninsoare grauntoasa SG - Granule de gheaţa PL - Ace de gheaţa IC (ace de gheaţa foarte mici aflate în suspensie cunoscute şi ca "pulbere de diamant") - Fenomen semnalat doar când vizibilitatea corespunzătoare este mai mica sau egala cu 5000 m - Grindina GR Fenomen semnalat când granulele de gheaţa au diametrul mai mare sau cel puţin egal cu 5 mm - Mazariche tare şi/sau mazariche moale GS Fenomen semnalat când granulele de gheaţa au diametrul sub 5 mm.
b)Fenomene obscurizante (litometeori) - Ceata FG Fenomen semnalat când vizibilitatea este sub 1000 m, exceptând cazurile când este însoţită de descriptorii "MI", "BC", "PR" sau "VC" - Aer cetos BR Fenomen semnalat când vizibilitatea este de cel puţin 1000 m şi până la 5000 m inclusivc) Fenomene obscurizante (litometeori) Fenomenele menţionate mai jos trebuie raportate numai când reducerea vizibilitatii e datorată în majoritate de litometeori şi când vizibilitatea este mai mica sau egala cu 5000 m, în afară de cazul "SA" însoţit de "DR" şi de cenusa vulcanica. - Nisip SA - Praf (răspândit pe o suprafaţa larga) DU - Pacla HZ - Fum FU - Cenusa vulcanica VAd) Fenomene diverse - Vartejuri de praf/nisip PO - Vijelie SQ - Tromba (terestra sau marina) FC - Furtuna de praf DS - Furtuna de nisip SS4.11.9. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, ţinând seama de semnificatia lor pentru aviatie, după cum urmează:- Oraj TSUtilizat pentru a raporta oraj cu ploaie "TSRA", oraj cu ninsoare "TSSN",oraj cu granule de gheaţa "TSPL", oraj cu grindina "TSGR", sau oraj cumazariche tare şi/sau mazariche moale "TSGS" sau cu combinatii ale acestora,de exemplu "TSRASN"Dacă tunetul se produce în timpul celor 10 minute care preced momentulobservatiei, dar nu se observa nici o precipitatie la aerodrom, trebuie săse raporteze abrevierea "TS" fără alt calificativ.- Aversa SHUtilizat pentru a raporta aversa de ploaie "SHRA", aversa de ninsoare"SHSN", aversa de granule de gheaţa "SHPL", aversa de grindina "SHGR", sauaversa de mazariche tare şi/sau mazariche moale "SHGS" sau cu combinatii aleacestora, de exemplu "SHRASN".Aversele observate în vecinătatea aerodromului trebuie raportate sub forma"VCSH" fără nici o indicaţie asupra tipului sau intensitatii precipitatiei.- Care ingheata FZ(picaturi de apa sau precipitatii supraracite, acest descriptor insotindnumai "FG", "DZ", "RA")- Transport la înălţime BLDescriptor folosit pentru "DU", "SA" sau "SN" (inclusiv pentru viscol),ridicate de vant la o înălţime de 2 m (6
ft)sau mai mult deasupra solului;poate fi folosit şi în cazul zapezii căzute din nori amestecata cu zapadaridicată de vant de la sol.- Transport la sol DRDescriptor folosit pentru "DU", "SA" sau "SN" ridicate de vant la mai puţinde 2 m deasupra solului- Subtire MI(ceata sub 2 m deasupra nivelului solului)- Bancuri BC(bancuri de ceata acoperind din loc în loc aerodromul)- Parţial PR(o mare parte a aerodromului este acoperită de ceata, în timp ce restul estedegajat)4.11.10. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, după caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportată după cum urmează:(mesaje regulate şi speciale (METAR şi SPECI) de observaţii meteorologice difuzate pe plan local)Slab FBL -Moderat MOD (fără indicaţie)Puternic HVY +Se raportează numai cu: precipitatii sau în combinatii ale acestora (în aceste cazuri intensitatea sereferă la precipitatii), DS şi SS (în aceste cazuri trebuie utilizate numai intensitatile moderat şi puternic)Apropiere (Vecinătate) VCFenomenul nu este observat la aerodrom, dar nu la mai mult de 8 km de la perimetrul aerodromului;Acest descriptor este utilizat numai în METAR şi SPECI şi se raportează numai cu: DS, SS, FG, FC, SH, PO, BLDU, BLSA, BLSN, TS şi VA când nu este raportat conform prevederilor de la 4.11.9.4.11.11. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate, una până la maxim trei din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate mai sus indicandu-se, dacă este cazul, caracteristicile, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpului prezent observat la aerodrom sau în vecinătatea lui, semnificativ pentru operaţiunile de zbor. La raportarea acestor informaţii, intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima urmată de caracteristicile şi tipul fenomenului meteorologic. Când sunt observate doua tipuri diferite de fenomene meteorologice trebuie raportate în doua grupe distincte, indicatorul de intensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuşi, dacă exista mai multe tipuri de precipitatii în momentul observatiei, acestea trebuie raportate într-o singura grupa, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul şi precedat de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor.4.12. Observarea şi raportarea norilorReprezentativitate4.12.1. Nebulozitatea, tipul norilor şi înălţimea bazei norilor trebuie să fie observate şi raportate pentru a descrie repartiţia generală a norilor semnificativi din punct de vedere operational. În cazul în care cerul este obscurizat, vizibilitatea verticala trebuie să fie observata şi raportată, atunci când este masurata, în locul nebulozitatii, tipului norilor şi inaltimii bazei norilor. Înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticala trebuie să fie raportate în picioare.4.12.2. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru zona de apropiere.4.12.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom şi pentru vecinătatea acestuia.4.12.4. Când observarea norilor se efectuează cu ajutorul instrumentelor, acestea trebuie să permită inserarea manuală a nebulozitatii şi când este cazul, a tipului norilor precum şi a inaltimii straturilor sau maselor noroase care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente.4.12.5. Înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de cota aerodromului, în cazul în care se utilizează pista cu apropiere de precizie, iar pragul este mai jos cu 15 m sau mai mult faţă de cota aerodromului, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată aeronavelor la sosire faţă de cota pragului pistei. În cazul mesajelor de la staţiile de pe platformele maritime, înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de nivelul mediu al marii.Amplasare4.12.6. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea nebulozitatii şi inaltimii bazei norilor, observaţiile reprezentative trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea nebulozitatii şi inaltimii bazei norilor trebuie să fie instalati pentru a furniza cele mai bune indicaţii ale nebulozitatii şi inaltimii bazei norilor pentru zona markerului intermediar al ILS sau, pentru aerodromurile neechipate cu ILS, la o distanta de 900 până la 1200 m de pragul fizic sau decalat al pistei. Specificaţii cu privire la zona markerului intermediar al ILS sunt date în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10 OACI, Volumul I, Capitolul 3 şi Anexei C.Afişare4.12.7. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea inaltimii bazei norilor, indicatoarele/afisajele pentru înălţimea bazei norilor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afisajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona supravegheată de fiecare din senzori.Nivel de referinţa4.12.8. Înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată, în mod normal, deasupra cotei aerodromului. În cazul în care este utilizata o pista cu apropiere de precizie care are cota pragului cu 15 m (50
ft)sau mai mult sub cota aerodromului, trebuie stabilite proceduri locale pentru ca înălţimea bazei norilor raportată aeronavelor la sosire, să fie masurata faţă de cota pragului, în cazul mesajelor provenite de la platformele maritime, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată deasupra nivelului mariiRaportare4.12.9. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:
a)nebulozitatea trebuie raportată cu ajutorul următoarelor abrevieri: "FEW" (1-2 optimi), "SCT" (3-4 optimi), "BKN" (5-7 optimi), sau "OVC" (8 optimi); ...
b)norii Cumulonimbus şi norii Cumulus congestus trebuie raportati cu abrevierile "CB" şi respectiv "TCU"; ...
c)înălţimea bazei norilor trebuie raportată în multipli de 30 m (100
ft)până la 3000 m (10000
ft)şi în multipli de 300 m (1000
ft)peste înălţimea de 3000 m (10000 ft). ...
d)vizibilitatea verticala trebuie să fie raportată în multipli de 30 m (100
ft)până la 600 m (2000 ft); ...
e)în absenta norilor, în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticala şi dacă abrevierea "CAVOK" nu poate fi utilizata, trebuie utilizata abrevierea "SKC"; ...
f)în absenta norilor semnificativi din punct de vedere operational, în absenta norilor Cumulonimbus şi în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticala şi dacă abrevierile "CAVOK" şi "SKC" nu pot fi utilizate, trebuie utilizata abrevierea "NSC"; ...
g)dacă mai multe straturi sau mase noroase semnificative din punct de vedere operational sunt observate, nebulozitatea şi înălţimea bazei norilor trebuie raportată în ordine crescatoare ţinând seama de înălţimea bazei norilor şi în conformitate cu următoarele criterii: ... 1) stratul sau masa noroasa cea mai joasa, oricare ar fi nebulozitatea, sub forma FEW, SCT, BKN sau OVC după caz;2) următorul strat sau masa noroasa şi care acoperă mai mult de 2/8, sub forma SCT, BKN sau OVC după caz;3) următorul strat sau masa noroasa şi care acoperă mai mult de 4/8, sub forma BKN sau OVC după caz; şi4) norii Cumulonimbus şi/sau Cumulus congestus oricând sunt observati

🔗 Către sursa oficială

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.