← România

ORDIN 5003 31/08/2006 - Portal Legislativ

ORDIN 5003 31/08/2006 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Anexa 1Anexa 2*Font 7**Font 9**Font 7**Font 9**Font 9**Font 9*Articolul ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVEArticolul Reveniti in topul paginii Forma printabilă ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007EMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 1 septembrie 2006 În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. + Articolul 1Se aprobă Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d),

  1. e)şi f), menţionate în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2007. Lista este prezentată în anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Se aprobă programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2007, prezentate în anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin------- Notă ... *) Anexele nr. 1 şi 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. + Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 4Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei şi cercetării,Mihail HardauBucureşti, 31 august 2006.Nr. 5.003. + Anexa 1 LISTA DISCIPLINELORla care se susţine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e şi fA. FILIERA TEORETICĂ Proba Specializare D (proba scrisă) E: O proba la alegere din aria curriculara, corespunzătoare specializării (proba scrisă) F: O proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior (proba scrisă) Filologie Istoria românilor sau Geografia României O limba moderna studiata în liceu (alta decât cea susţinută la proba b), Limba latina Istorie, Geografie, Economie, Filosofie Ştiinţe sociale Istoria românilor sau Geografia României Istorie, Geografie, Economie, Filozofie, Psihologie O limba moderna (alta decât cea susţinută la proba b), Matematica Matematica- informatica Matematica Fizica, Chimie, Biologie, Informatica O limba moderna (alta decât cea susţinută la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie Ştiinţe ale naturii Matematica Fizica, Chimie, Biologie O limba moderna (alta decât cea susţinută la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie NOTA 1) În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba
  2. d)Istoria românilor nu mai pot susţine la proba
  3. f)Istorie universala.B. FILIERA TEHNOLOGICĂ *Font 7* ┌───────────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Proba ││ │ ├──────────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤│ Profil │ Specializare │ D (proba │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre ││ │ │ scrisă) │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii ││ │ │ │ specializării (proba scrisă) │ curriculare, alta decât cele ││ │ │ │ │susţinute anterior (proba scrisă)│├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Servicii │Turism şi │Matematica│Marketing, Economia întreprinderii │Istorie, Geografie, Economie ││ │alimentaţie publică │ │ │(proba scrisă) ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Administrativ │Matematica│Contabilitate, Economia întreprinderii │ ││ ├─────────────────────┼──────────┤ │ ││ │Economic │Matematica│ │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Posta │Matematica│Exploatare poştală, Economia │ ││ │ │ │întreprinderii │ │├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Resurse │Industrie │Matematica│Operaţii unitare şi utilaje în │Chimie, Biologie, Istorie, ││naturale şi│alimentara │ │industria alimentara, Ecologie şi │Geografie, (proba scrisă) ││protecţia │ │ │protecţia mediului │ ││mediului ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Protecţia mediului │Matematica│Analiza factorilor de mediu, Ecologie │ ││ │ │ │şi protecţia mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Chimie industriala │Matematica│Procese şi utilaje, Ecologie şi │ ││ │ │ │protecţia mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Agricol şi agromontan│Matematica│Agro-pedologie, Ecologie şi protecţia │ ││ │ │ │mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Veterinar │Matematica│Anatomia şi fiziologia animalelor │ ││ │ │ │domestice, Ecologie şi protecţia mediului│ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Silvic │Matematica│Silvicultura, Ecologie şi protecţia │ ││ │ │ │mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Materiale de │Matematica│Chimia silicatilor, Ecologie şi protecţia│ ││ │construcţii │ │mediului │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Prelucrarea lemnului │Matematica│Tehnologia mobilei, Ecologie şi protecţia│ ││ │ │ │mediului │ │├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Tehnic │Telecomunicaţii │Matematica│Masurari speciale în telecomunicaţii, │Fizica, Chimie, Istorie, ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │Geografie, (proba scrisă) ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Electronică şi │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │ ││ │automatizări │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Electrotehnica │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Mecanică │Matematica│Organe de maşini şi mecanisme, Solicitări│ ││ │ │ │şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Lucrări publice - │Matematica│Desen de construcţii şi instalaţii, │ ││ │construcţii │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Textile │Matematica│Materii prime textile, Solicitări şi │ ││ │ │ │masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Pielarie │Matematica│Materii prime pentru industria de │ ││ │ │ │pielarie, Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Electromecanica │Matematica│Masurari mecanice şi electrice, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │└───────────┴─────────────────────┴──────────┴─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘C. FILIERA VOCATIONALA *Font 7* ┌────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Proba ││ │ ├──────────────────┬─────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤│ │ │ │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre ││ Profil │ Specializare │ │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii ││ │ │ D (proba scrisă) │ specializării (proba scrisă sau proba │ curriculare, alta decât cele ││ │ │ │ practica) │ susţinute anterior (proba scrisă ││ │ │ │ │ sau proba practica) │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Artistic │ Arhitectura, │Istoria românilor,│Istoria artelor şi arhitecturii (proba │ ││ │ arte ambientale │Geografia României│scrisă), Studiul formelor şi desen (proba│ ││ │ şi design │ │practica) │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Arte plastice şi│Istoria românilor,│Istoria artelor şi arhitecturii (proba │ ││ │ decorative │Geografia României│scrisă), Studiu formelor şi desen (proba │ ││ │ │ │practica) │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Coregrafie │Istoria românilor,│Istoria baletului (proba scrisă), │ ││ │ │Geografia României│Dans clasic sau Dans modern (proba │ ││ │ │ │practica, în funcţie de specialitate) │O limba moderna (alta decât cea ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤susţinută la proba b), Istorie, ││ │ Muzica │Istoria românilor,│Istoria muzicii (proba scrisă), │Geografie, Economie, Filosofie ││ │ │Geografia României│Instrument sau Canto sau Teorie - │(proba scrisă) ││ │ │ │solfegiu - dicteu (proba practica, │ ││ │ │ │în funcţie de specialitate) │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Teatru │Istoria românilor,│Istoria teatrului (proba scrisă), │ ││ │ │Geografia României│Arta actorului (proba practica) │ │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Pedagogic │ Invatator- │Matematica │Pedagogie generală, Psihologie │O limba moderna (alta decât cea ││ │ educatoare │ │ │susţinută la proba b), Istorie, ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤Geografie, Economie, Filosofie ││ │ Bibliotecar- │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │(proba scrisă) ││ │ documentarist │Geografia României│ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Instructor- │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ ││ │ animator │Geografia României│ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Instructor │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ ││ │ pentru │Geografia României│ │ ││ │ activităţi │ │ │ ││ │ extraşcolare │ │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │ Pedagog şcolar │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ ││ │ │Geografia României│ │ │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Educaţie │ Liceu cu │Istoria românilor,│Pregătire teoretică sportiva (proba │O limba moderna (alta decât cea ││fizica şi │ program │Geografia României│scrisă), Maiestrie sportiva (proba │susţinută la proba b), Istorie, ││sport │ sportiv │ │practica) │Geografie, Economie, Filosofie ││ │ │ │ │(proba scrisă) │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Militar │ Muzici militare │Istoria românilor,│Istoria muzicii (proba scrisă), │O limba moderna (alta decât cea ││ │ │Geografia României│Instrument (proba practica) │susţinută la proba b), Istorie, ││ │ │ │ │Geografie, Economie, Filosofie ││ │ │ │ │(proba scrisă), Pregătire militară││ │ │ │ │(proba practica) ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, Biologie, Informatica │O limba moderna (alta decât cea ││ │informatica │ │(proba scrisă) │susţinută la proba b), Istorie, ││ │ │ │ │Geografie, Economie, Filosofie ││ │ │ │ │(proba scrisă), Pregătire militară││ │ │ │ │(proba practica) ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ │Ştiinţe-sociale │Istoria românilor │Istorie, Geografie, Economie, │O limba moderna (alta decât cea ││ │ │sau Geografia │Filozofie, Psihologie (proba scrisă) │susţinută la proba b), Matematica ││ │ │României │ │(proba scrisă), Pregătire militară││ │ │ │ │(proba practica) │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│Teologic │Ortodox │Istoria românilor │Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii │ ││ │ │sau Geografia │Ortodoxe Române (proba scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Patrimoniu │Istoria românilor │Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii │ ││ │cultural │sau Geografia │Ortodoxe Române (proba scrisă), Studiul │ ││ │ │României │formelor şi desen (proba practica) │ │├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││Teologic │Catolic │Istoria românilor │Studiul Vechiului şi Noului Testament, │ ││ │ │sau Geografia │Catehism (proba scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Baptist │Istoria românilor │Studiul Bibliei, Doctrine Biblice (proba │ ││ │ │sau Geografia │scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Penticostal │Istoria românilor │Doctrine Biblice, Pneumatologie (proba │O limba moderna (alta decât cea ││ │ │sau Geografia │scrisă) │susţinută la proba b), Istorie, ││ │ │României │ │Geografie, Economie, Filozofie ││ │ │ │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Adventist │Istoria românilor │Studiul Bibliei, Dogmatica (proba scrisă)│ ││ │ │sau Geografia │ │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Unitarian │Istoria românilor │Studii Biblice, Istoria Bisericii │ ││ │ │sau Geografia │Unitariene (proba scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Reformat │Istoria românilor │Studii Biblice, Istoria Bisericii │ ││ │ │sau Geografia │Reformate (proba scrisă) │ ││ │ │României │ │ ││ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ ││ │Musulman │Istoria românilor │ Legislaţie islamica (proba scrisă) │ ││ │ │sau Geografia │ │ ││ │ │României │ │ │└────────────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘NOTA 1) În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba
  4. d)Istoria românilor nu mai pot susţine la proba
  5. f)Istorie universala. + Anexa 2 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARELIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENPrin ponderea sa reflectată în prezenta celor două probe obligatorii, scrisă şi orala, limba şi literatura română ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectiva comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativa a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat şi a continuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limba şi comunicare.Proba scrisă vizează competentele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/eseuri şi texte functionale).Proba orala vizează competentele de comunicare orala, fiind centrata pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal.II. COMPETENTE DE EVALUATPrin susţinerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilitaţi şi elemente de competenţa, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):1. Utilizarea corecta şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicarea. Competente privind producerea mesajelor- Utilizarea corecta şi adecvată a formelor exprimarii orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunţarea corecta; tehnici de comunicare specifice în conversatie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia data) - pentru proba orala.- Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare - pentru proba orala.- Utilizarea corecta şi adecvată a formelor exprimarii scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare; stilurile functionale; calităţile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice).- Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori).b. Competente privind receptarea mesajelor- Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral).- Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).- Aplicarea cunoştinţelor de limba în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).- Identificarea expresivitatii şi a subiectivitatii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere.2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica şi structurală în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare- Recunoaşterea trasaturilor definitorii ale comunicării fictionale şi nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalităţi de receptare).- Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compozitia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanţele comunicării, perspectiva narativa).- Identificarea particularitatilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber).- Recunoaşterea şi realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de proza şi a particularitatilor acestora.- Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compozitia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului/indicaţiile scenice).- Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv; instanţele comunicării în textul poetic).- Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic.- Analiza şi realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.- Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificatie).- Aplicarea conceptelor operationale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrina literară.- Realizarea de conexiuni diverse între doua sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic).3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterara. Receptare- Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizării logicii şi coerentei mesajului.b. Producere- Susţinerea argumentata a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) - pentru proba orala.- Elaborarea unei argumentari scrise/orale pe o tema data (construcţia discursului argumentativ: structuri, conectori şi tehnici argumentative).- Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, român modern; poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor acestora.- Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca).- Identificarea unor particularităţi şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizarii acestora (Dacia literară, Junimea, traditionalism, modernism).- Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural.- Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiaşi teme literare.- Relevarea specificitatii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte.III. CONTINUTURIA. LITERATURA ROMÂNĂ1. Textul. Aspecte generale- elemente ale situaţiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcţiile comunicării;- textul literar/nonliterar;- text şi context;- teme şi motive literare;- literatura şi alte arte.2. Prozaa. Proza narativa - acceptii ale termenului; evoluţie şi tipologie (proza romantica, proza realista; proza fantastica).b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica, psihologică; romanul - tradiţional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial).c. Structura textului narativ- instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor);- perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naratiunea la persoana I şi a III-a;- construcţia subiectului şi a discursului narativ: acţiune, secventa narativa, episod, conflict, relaţii temporale şi spatiale, momentele subiectului; povestire în rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa, pauza descriptivă;- personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului.d. Limbajul prozei narative- modalităţi ale nararii: povestire; rezumat, scena;- mărci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa şi indirecta, stilul indirect liber;- registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.).3. Poeziaa. Poezia - acceptii ale termenului; evoluţie (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica şi epica).b. Structura textului poetic- comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric);- tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv;- elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie; elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv);- nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic.c. Limbajul şi expresivitatea textului poetic- caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.);- imaginarul poetic;- procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice şi de construcţie (enumeratia, repetitia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteratia);- elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rima, ritm.4. Dramaturgiaa. Dramaturgia - acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral.b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern.c. Structura textului dramatic- construcţia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena, relaţii temporale şi spatiale;- compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica; indicaţii scenice;- personajul dramatic - modalităţi de caracterizare.d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic- particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; monologul;- limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic.5. Epoci şi ideologii literareTexte de doctrina literară privitoare la:- romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrina estetica);- Junimea şi junimismul - Titu Maiorescu;- perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica: modernism - E. Lovinescu; traditionalism.6. Autori canoniciMihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu.Nota. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cat şi altor autori. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici.B. LIMBA ŞI COMUNICARENiveluri de constituire a mesajuluiNota. Conţinuturile de mai jos vizează:- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;- aplicarea cunoştinţelor de limba, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corecta şi în interpretarea textelor literare.Nivelul fonetic- pronunţarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei- hipercorectitudineaNivelul lexico-semantic- variante lexicale- câmpuri semantice- derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)- elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propozitii, fraza); unităţi frazeologice- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ- pleonasmul, tautologia, atractia paronimicaNivelul morfosintactic- forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului- elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic- elemente de relaţie (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)- anacolutul; hipercorectitudineaNivelul ortografic şi de punctuatie- norme ortografice şi de punctuatie în constituirea mesajului scris- rolul semnelor ortografice şi de punctuatie în înţelegerea mesajelor scriseNivelul stilistic- calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)- stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii aplicative/redactarea unor texte)- stil direct, stil indirect, stil indirect liber- registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon)CONCEPTE OPERATIONALE- act, acţiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compoziţie, conflict, construcţia subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant, deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situaţiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/funcţiile comunicării, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica, fantastic, ficţiune, figura de stil, final, imagine artistică, incipit, indicaţii scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metafora, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetitie, refren, relaţii temporale şi spatiale, romantism, român (tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/indirect/indirect liber, stil funcţional, tablou, tema, text literar/nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta.Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare.Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM^2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora profesorii în cauza/elevii vor da dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare".MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARELIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA, Programa - BACALAUREAT 2007MAGYAR NYELV ES IRODALOMERETTSEGI KOVTELMENENYRENDSZER - 20071. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken.I. Kommunikacios kepessegekA tudatos nyelvi viselkedes kepessege;Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo sikeres hasznalata;Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg;II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegeiAz irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa;A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese;A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa;Az erteklatas kepessege;A nyelvi kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban;A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben;Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott korszak, stilusiranyzat alapjan;2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyekI. Kommunikacios kepessegek*Font 9* Kompetenciak, kepessegek Tartalmak 1. A kulonbozo nyelvvaltozatok felismerese es hasznalata a kommunikacios helyzetnek megfeleloen, az alapvaltozat, a koz- es irodalmi nyelv hasznalata szoban es irasban; 2. A szoveg, a szovegszeruseg felismerese es alkalmazasa a szovegalkotasban; 3. Erveles szoban es irasban egy bizonyos allaspont mellett, megadott temara, ervelo-meggyozo es ertekezo szovegtipusok felismerese; 4. Ajelentes es stilus kapcsolatanak felismerese es alkalmazassa a mindennapi nyelvhasznalatban; a stilustalansagok/stilustoresek felismerese a mindennapi nyelvhasznalatban; 5. Helyesirasi keszseg; 1. Alapismeretek a magyar nyelv eredeterol, a magyar nyelv valtozasarol, a nyelvujitasrol; regzettseg es norma a nyelvhasznalatban; a magyar nyelv fontosabb belso valtozatai; a nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai, tartalmi es magatartasbeli kovetelmenyei; nyelvi regiszterek; stilusretegek; stilusarnyalatok; 2. A szoveg szerkezete, felepitese, a szovegegysegek, a szovegosszefugges; a szoveg jelentese: temahalozat, tetelmondat, kulcsszavak; a szoveg es a kommunikacios folyamat osszefuggese. Szovegtipusok: elbeszelo, leiro, ervelo, ertekezo szovegek, publicisztikai szovegek (hir, tudositas, hirdetes); 3. Retorikai alapismeretek: az erveles technikaja, (deduktiv, induktiv erveles, a cafolat modszerei), a beszed szerkezete; Ervelo-megyozo szovegtipusok (intelem, predikacio, ropirat, szonoklat) Ertekezo szovegek: a targyhoz valo viszony, szokincs/terminologia, szovegszervezo eljarasok, idezes, hivatkozas, Ertekezo szovegtipusok: ertekezes, tanulmany, essze; 4. Jelentestani ismeretek: hangalak es jelentes viszonya, jelhasznalati szabaly, motivalt es motivalatlan szoalak, jelentesmezo, denotativ, konnotativ jelentes; stiluselem, stilushatas, allando es alkalmi stilusertek; 5. helyesirasi alapelvek; egybeiras es kuloniras szabalyai; a tulajdonnevek irasanak a szabalyai; a kozpontozas szabalyai; II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei Kompetenciak, kepessegek Tartalmak 1. A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa; az erteklatas kepessege; 2. A nyelvi/kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban tajekozodas az irodalmi korzakokban es stilusokban 3. A narracios eljarasok megragadasa a peldazatos, a torteneti targyu es az en-elbeszelesekben; a peldazatos, a torteneti targyu es az en-elbeszelesek torteneti valtozatainak es kulturalis hatteruknek az osszekapcsolasa; 4. Narracios eljarasok a regenyben es az elbeszelesben: elbeszeles es tortenet, elbeszeloi es szereploi szolamok, az elbeszeles idejenek es az elbeszelt idonek a megragadasa es ertelmezese; 5. Az elbeszelo formak jatekanak a elismerese es ertelmezese 20. szazadi muvekben; 6. A kozossegi en beszedhelyzeteinek, a kozossegi en es vilagkep osszefuggeseinek a megragadasa; 7. Az imitacioelv mukodesenek felismerese; koltoszerep es imitacio osszefuggeseinek felismerese; 8. Lira es eredetiseg viszonyanak, a lirai en valtozatainak a megragadasa; 9. Intertextualis viszonyok felismerese es ertelmezese lirai szovegekben; 10. A dramai mu elemeinek a felismerese, a dramavaltozatok kulturalis osszefuggesekbe helyezese; 1. Befogadoi nezopont, esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek; 2. Kulturalis emlekezet, kanon, kanonizacio; irodalmi korszakok es stilusok; 3. Elbeszeles, tanitas; az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido; peldazatos elbeszeles a kozepkori irodalomban, legenda barokk eposz, torteneti targyu muballada, a tortenelmi regeny egy valtozata; en-elbeszeles, level, naplo, levelregeny; szentimentalista en-regeny, 20. szazadi en- elbeszeles; 4. Elbeszeles es tortenet; metonimikus es metaforikus tortenetalakitas; a folytonossag alakzatai: ok-okozatisag, idobeli folytonossag; a megszakitottsag alakzatai: elhallgatas, kihagyas, nezopontvaltas; elbeszeloi es szereploi szolamok: mindentudo, korlatozott tudasu, szereploi elbeszelo; egyenes beszed, fuggo beszed, szabad fuggo beszed; az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido: linearis-kronologikus, mitikus, kulso, belso ido; elore-, visszautalas, emlekezes; romantikus regeny es elbeszeles/novella; realista regeny es elbeszeles/novella; klasszikus modern regeny es elbeszeles/novella; 5. Elbeszeloi modalitas, nyelvjatek; intertextualitas; 6. A kozossegi en; a kozossegi lira valtozatai; nepdal, romantikus nepies dai; a himnusz valtozatai; a kozossegi oda valtozatai 7. Imitacio, imitacioelv; imitacio humanista, barokk, rokoko, klasszicista muvekben; 8. lirai en, vershelyzet, beszedhelyzet; szemelyesseg, szemelytelenseg, kozvetlenseg, kozvetettseg; allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag; romantikus lirai en: teremto zseni, latnok, hasonmas; lirai en a klasszikus modernsegben: egyenisegkultusz, az en felnovesztese, az en hatterbe huzodasa; lirai en a keso modernsegben: az en megsokszorozodasa, onertelmezes; 9. lirai formak/szovegek emlekezete; idezes, rajatszas, utalas; 10. dramai cselekmeny, konfliktus, dramai hos, beszedfajtak, konfliktusos, ketszintes drama; dramai koltemeny; a cselekmeny, a konfliktus, a szereplo/hos atertelmezodese egy 20. szazadi dramaban; Kovetelmenyek - muismeret:1. Kotelezo legalabb 1 legenda, 1 eposz, 2 muballada, 6 regeny, 6 novella, 3 drama valamint 10 lirai alkotas alapos ismerete a reszletezett kimeneti kovetelmenyeknek megfeleloen.2. Kotelezo a felsorolt szerzok legalabb egy muvenek ismerete: Ady Endre, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Bezsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Dsida Jeno, Esterhazy Peter, Jokai Mor, Jozsef Attila, Kanyadi Sandor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kosztolanyi Dezso, Krudy Gyula, Madach Imre, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Ottlik Geza, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Pilinszky Janos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Szilagyi Domokos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos, Weores Sandor.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂRichtlinien fur die Abiturprufung 2007Deutsche Sprache und LiteraturDie Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.1. AnforderungenDie Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen:- Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;- Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang;- Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situaţionen und Sachverhalte.- Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;- Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen;- Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern;- Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;- Fahigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen;- Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Bewerbung, Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;- Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.2. Inhalte:a. Literatur:- Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise.- Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.- Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge).- Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.- Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.- Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner, B. Brecht, Fr. Durrenmatt- Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes.- Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart.b. Grammatik/Sprachbetrachtung:Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).3. Die schriftliche PrufungDie schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben.În der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur alle anderen Profile als das padagogische identisch gestaltet. Absolventen des padagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Alle anderen Absolventen haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein Gesuch, eine Bewerbung, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. A. zu verfassen.Die Aufgabenarten în Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen.Bewertet wird:- angemessene Behandlung des Themas- strukturierte und differenzierte Argumentation- Transfervermogen- zweckmassige Gliederung der Arbeit- Beachtung der sprachlichen Normen- ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho - syntaktische Analyse (nur fur padagogisches Profil)Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht.Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.4. Die mundliche PrufungDie mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den allgemeinen Bestimmungen der Prufungsordnung.Anforderungen:- zusammenhangende ausserung zu einem gegebenen Thema;- Prufungsgesprach uber grossere fachliche Zusammenhange;- Textinterpretation;Bewertet wird:- inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;- Transfervermogen;- sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben;Die Abiturprufung în den Spezialabteilungen des "Colegiul German Goethe" în Bukarest und des Theoretischen Lyzeums "Nikolaus Lenau" verlauft gemass der genehmigten Prufungsordnung fur Spezialabteilungen.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu ojeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz).4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar).8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz).9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar).10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Ţin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vockaposlije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; Uznaku vage (pripovijetka - opci prikaz).Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATLIMBA ŞI LITERATURA SARBAI. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripo vetke, krace narodne umotvorine).Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica).Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).Pripovetke. (U cara Trojana kozje uşi, Ero i Turcin).2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo.3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Lipani knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar);4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen, Grm - knjizevni komentar); Radoje Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar);5. Novi realizam: Borisav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar).6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).7. Knjizevnost XX - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Cosic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar).Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII razred: Recnik, Sintaksa, Morfoloska analiza.Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:- raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;- primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;- raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;- raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;- poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;- postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;- elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;- argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.Literatura:Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006.Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006.Srpska knjizevnost, XI razred, 1997.Srpska knjizevnost, XII razred, 1995.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACASLOVENSKY JAZYK A LITERATURAPre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym:I. Slovenska literatura1. Text. Vseobecnosti- prvky komunikacnej situacie (vysielatel', prijimatel', sprava, kod, kontext);- funkcie komunikacie- literarny/neliterarny text- text a kontext- temy a literarne motivy- literatura a ine druhy umenia2. Proza
  6. a)epicka proza ... vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza)
  7. b)epicke zanre (umela rozpravka, povest', novela, historicka, fantasticka; psychologicka; român klasicky, sucasny; român do druhej svetovej vojne. ...
  8. c)struktura epickeho textu ... - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel')- druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava-rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe- kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie,- postavy- druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy).
  9. d)jazyk epickeho diela ... - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis- rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec.3. Poezia
  10. a)vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia (lyricka a epicka poezia) ...
  11. b)struktura lyrickeho diela ... - komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor - lyricky subjekt)
  12. c)jazyk lyrickeho diela ... - charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestivnost', expresivnost', atd')- basnicka obrazotvornost- umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora- vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus.4. Drama
  13. a)vysvetlenie pojmu ...
  14. b)zanre (komedia, tragedia, cinohra) ...
  15. c)struktura dramatickeho textu ... - kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania
  16. d)jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. ... - jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela5. Literarne obdobie- klasicizmus- romantizmus- realizmus- medzivojnove obdobie6. Kanonicki autori:Hugolin Gavlovic (Valasska skola). J.I. Bajza (Rene mladenca prihody a skusenosti). Jan Kollar (Slavy dcera). Jan Holly (Svatopluk, Selanky). Andrej Sladkovic (Marina, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!). Janko Kral' (Zakliata panna). Jan Botto (Smrt Janosikova). J.M. Hurban (Olejkar). P.O. Hviezdoslav (Krvave sonety, Hajnikova zena). M. Kukucin (Neprebudeny). B. Slancikova Timrava (Tapakovci). J. Gregor Tajovsky (Statky zmatky, Mamka Postkova) I. Krasko (Otcova rol'a). J. Jesensky (Vyhnali ma). I.N. Jege (Adam Sangala). Hronsky (Jozef Mak). M. Urban (Zivy bic). Fr. Svantner - (Malka). M. Figuli - (Tri gastanove kone). J. Kostra - (Peniaztek). M. Rufus - (Vyjdi z lesa klcuj zem). Frantisek Hecko - (Cervene vino) V. Sikula - (S Rozarkou). Slovenska literatura v Rumunsku.II. Jazyk a komunikacia- uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologicko-syntaktickych noriem- vhodne pouzivanie lexikalno-sematickych jednotiek- hlaskoslovie> rytmicky zakon hlasky> delenie hlasok> znelostna asimilaciaIII. Lexikologia- nauka, tvorenie slov, slovo, synonyma, antonyma, homonyma- triedenie slovnej zasoby- frazeologia a vyznam slovIV. Morfologia- slovne druhy- ohybne a neohybne- plnovyznamove, neplnovyznamove- gramaticke kategorie slovesnych druhov- sklonovanie a casovanieV. Syntax- vetne cleny: hlavne a vedl'ajsie- veta a suvetie- pravopis a interpunkciaVI. Stylistika- styly- funkcne textyNotă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARELIMBA ŞI LITERATURA TURCA (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC)I - QKUMA-ANLAMA- Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,- Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,- Metin icinde cumleyi taniyabilme,- Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,- Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,- Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,- Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,- Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,- Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,- Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler)- Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,- Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,- Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,- Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,- Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,- Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...)- Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,- Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,- Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,- Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.II - ANLATIMA) SOZLU ANLATIMB) YAZILI ANLATIM- Dogru ve duzgun konusabilmek,- Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,- Bir tartismaya katilabilmek,- Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek,- Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,- Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,- Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,- Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,- Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),- Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,- Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,- Okuduklarindan notlar alabilmek,- Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,- Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,- Bir fikir yazisi yazabilmek.III - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARIA) ŞES BILGISI- Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,- Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,- Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,- Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,- Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,- Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,- Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,- Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.B) KELIME BILGISI- Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmekisimler ve isimlerin yapilari,isim tamlamalari,isimlerin cesitlerisifatlar ve sifatlarin yapilari,sifatlarin cesitlerisifat tamlamalari,zamirler ve zamirlerin yapilari,zamirlerin cesitleri,zarflar ve zarflarin yapilari,zarflarin cesitleri,fiiller ve fiillerin yapilari,fiillerde kip, zaman ve kisi,yapilarina gore fiiler,edatlarbaglaclar,unlemler.C) CUMLE BILGISI- Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmekolumlu cumleler,olumsuz cumleler,soru cumleleri,unlem cumleleri,sart cumleleri.- Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmekbasit cumle,bilesik cumle,sirali cumle,bagli cumle,sirali-bagli cumle.Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.ozneyuklemzarf tumlecidolayli tumlecbelirtili nesnebelirtisiz nesneD) ANLAM BILGISI- Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmekKelimelerin gercek anlami,Kelimelerin mecaz anlami,Kelimelerin terim anlami,Kelimelerin deyim anlami,Zit anlamli kelimeler,Es anlamli kelimeler.E) YAPI BILGISIEKLERYapim ekleriCekim ekleri (Isim ve fill cekim ekleri)Basit kelimeTuremis kelimeBilesik kelimeF) EDEBI BILGILER- Yazi turlerini kavrayabilmek.Roman ve român cesitleriHikayeMasalTiyatro ve cesitleri,Destan,Siir ve siir cesitleri,Gezi yazilari,NutukMakaleFikra,Sohbet- Edebiyatinin tanimi ve konusu- Turk edebiyati'nin devirleri- Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade - Yazili ifade)- Siirle ilgili bilgiler,Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...)- Halk edebiyati ve ozellikleri,- Halk edebiyati nazim sekilleri- Klasik Turk edebiyati ve ozellikleriG) IMLA VE NOKTALAMA- Buyuk harflerin imlasi- Ozel isimlerin imlasi,- Eklerin imlasi,- Yabanci kelimelerin imlasi,NoktaVirgulNoktali virgulTirnak isaretiIki noktaSoru isaretiUnlem isaretiNOT1. Mecidiye Kemal Ataturk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir.Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA EXAMENULUI NAŢIONAL DE BACALAUREAT - 2007LA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ- PENTRU PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC -Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREMatematicaPrograma de bacalaureat - 2007M1 - specializarea matematica-informaticaI. Statutul disciplineiMatematica este disciplina obligatorie de examen - proba d şi disciplina la alegere din profilul opus - proba f.II. Competente de evaluat1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi matematice3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici şi a rationamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate4. Exprimarea şi redactarea corecta şi coerenta în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa şcolară.III. ContinuturiClasa a IX-aAlgebraGeometrie şi trigonometrieClasa a X-aAlgebra: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui evenimentElemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scaderii numerelor complexe şi a inmultirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii; interpretarea geometrica a inmultirii numerelor complexe sub forma trigonometrica; aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu condiţii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.Clasa a XI-aElemente de algebra liniara şi geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara).Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi şi diferentiala).Clasa a XII-aElemente de algebra. (Nu se cer relaţii de echivalenta, partitii şi subinele).Elemente de analiza matematica.Nota.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREMatematicaPrograma de bacalaureat - 2007M1 - specializările: ştiinţe ale naturii, electronică şiautomatizări, electrotehnic, telecomunicaţii, mecanic, lucrări publice -construcţii, textile, pielarieI. Statutul disciplineiMatematica este disciplina obligatorie de examen - proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f.II. Competente de evaluat1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi matematice3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici şi a rationamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate4. Exprimarea şi redactarea corecta şi coerenta în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa şcolară.III. ContinuturiClasa a IX-aAlgebraGeometrie şi trigonometrieClasa a X-aAlgebra: Progresii. Funcţii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui evenimentElemente de geometrie în plan şi în spaţiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scaderii numerelor complexe şi a inmultirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unităţii. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spaţiu - condiţii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.Clasa a XI-aElemente de algebra liniara şi geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara).Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi şi diferentiala).Clasa a XII-aElemente de algebra: (Nu se cer relaţii de echivalenta, partitii).Elemente de analiza matematica.Nota.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPrograma de bacalaureat - 2007MatematicaM2 - specializările: ştiinţe sociale, chimie industriala, protecţia mediului, silvic şi prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentara, turism şi alimentaţie publică, economic, administrativ, posta, arhitectura, arte ambientale şi design, ştiinţe socialeI. Statutul disciplinei.Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f.II. Competente de evaluat1. Identificarea corecta a unor date matematice şi interpretarea în funcţie de contextul în care au fost definite.2. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.3. Utilizarea algoritmilor şi a rationamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice.4. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora5. Interpretarea rezultatelor unor acţiuni concrete exprimabile matematic în plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa şcolară.III. ContinuturiClasa a IX-aAlgebraGeometrieClasa a X-aCalcul numeric şi elemente de matematici financiareProgresiiFuncţiiMetode de numărareElemente de probabilitati şi statisticaClasa a XI-aElemente de calcul matriceal şi sisteme liniareElemente de analiza matematicaClasa a XII-aElemente de algebraElemente de analiza matematicaNota.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPrograma de bacalaureat - 2007MATEMATICA M3 - toate specializărileI. Statutul disciplinei.Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f.II. Competente de evaluat1. Identificarea relaţiilor între notiunile matematice studiate2. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunturi matematice3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete5. Analiza unei situaţii-problema în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluţiilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa şcolară.III. ContinuturiClasa a IX-aAlgebraGeometrieClasa a X-aCalcul numeric aplicatElemente de combinatoricaFuncţii, ecuatii şi inecuatiiGeometrieClasa a XI-aCalcul matriceal şi sisteme liniareElemente de geometrieClasa a XII-aElemente de statistica şi probabilitatiNota.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILORBACALAUREAT 2007I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria românilor are statut de disciplina opţională. Istoria românilor poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istoria românilor este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. Înţelegerea unor notiuni/concepte istorice:- utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/a conceptelor istorice, menţionate în curriculum;- corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:- recunoaşterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica şi la un spaţiu istoric;4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise:- recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice scrise;- compararea unor opinii diferite despre acelaşi fapt istoric;5. analizarea schimbărilor în societate:- stabilirea şi prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice;- recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate şi a diversitatii surselor schimbării;- analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;- stabilirea şi prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice.III. TEME1. De la geneza etnică la geneza statala1.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- etnogeneza- teorie istoriografica, tradiţie istorica1.2. Continuturi:- Civilizatia şi istoria daco-getilor- Trăsăturile civilizatiei române în Dacia- Etnogeneza românească: semnificatia sintezei- Constituirea statelor medievale: Transilvania, Ţara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea2. Civilizatia românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenta, principat- influente bizantine, influente occidentale, sinteza culturală- "feudalismul românesc", "politica de cruciada"2.2. Continuturi:- Lumea rurală- Oraşe şi târguri. Cultura urbana- Biserica şi Domnia- Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul3. Premisele constituirii României moderne3.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- traditia romanitatii- politica hegemonica, statut internaţional, secol fanariot- formarea naţiunii române, europenizare, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, proiect liberal- anul 1821 în Ţara Românească3.2. Continuturi:- Relaţiile statelor româneşti cu Marile Puteri. Criza orientala- Constiinta naţionala şi emancipare politica4. Crearea instituţiilor moderne4.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- legislaţie moderna, Constituţie, monarhie constituţională, colegiu electoral, corp profesoral, diaspora- alternanta la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziţie parlamentară- opera reformatoare a lui Al. I. Cuza- progresul societăţii româneşti după cucerirea independentei de stat4.2. Continuturi:- Constituirea şi consolidarea statului naţional modern, 1859-1881; principalele instituţii- Statul - agent al modernizării, până la Primul Război Mondial- Monarhia, politicile culturale şi românii din afară graniţelor5. Unitate şi diversitate în România Mare5.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- Marea Unire, România Mare, stat naţional unitar- unificare administrativă, egalitate politica, reformele legislative, egalitate confesionala5.2. Continuturi:- România în timpul Primului Război Mondial. Constituirea României Mari- Unificarea politica şi administrativă6. Stat, societate şi cultura6.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- clasa politica, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritara, dictatura militară- reforma agrară, raportul dintre domeniul public şi cel privat6.2. Continuturi:- Structuri sociale şi economice în perioada interbelica- Noua clasa politica şi democratizarea societăţii româneşti. Regimul politic între 1918-1938- Sfârşitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940. România între 1938-19477. Economia şi societatea în perioada comunista7.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- naţionalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom- chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste"- confiscarea proprietăţii private, "proprietate a întregului popor"- lupta interna de partid, "politica stangista"7.2. Continuturi:- Contradictiile industrializarii- Colectivizarea şi impactul asupra satului8. Dominatia ideologica şi represiunea politica8.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- activist, cenzura, proletcultism, dizident, deportare, munca forţată, rezistenta armata, Securitatea- "revolutionar de profesie", "duşman al poporului", "revoluţie culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltata"- desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice8.2. Continuturi:- Regimul politic, monopolul ideologic şi "producţia culturală"- Securitatea şi represiunea politica- Forme de rezistenta anticomunista9. Statul şi societatea civilă, după 19899.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- căderea regimului comunist- pluralism politic- stat de drept, parlament9.2. Continuturi:- Instituţiile statului de drept10. România în politica internationala în secolul al XX-lea10.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:- revizionism- Mica Înţelegere, Înţelegerea Balcanica, Tratatul de la Varsovia- Activitatea României la Societatea Naţiunilor, integrarea europeană10.2. Continuturi:- România în tratatele de pace- Tratate bilaterale şi înţelegeri regionale. Relaţiile cu U.R.S.S.Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programei şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIE UNIVERSALABACALAUREAT 2007I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria universala are statut de disciplina opţională. Istoria universala poate fi aleasă la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istorie universala este o proba scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. înţelegerea unor notiuni/concepte istorice:- utilizarea, în contexte noi, a noţiunilor/a conceptelor istorice menţionate în curriculum;- corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spaţiu:- recunoaşterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica şi la un spaţiu istoric;4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise:- recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice scrise;- compararea unor opinii diferite despre acelaşi fapt istoric;5. analizarea schimbărilor în societate:- stabilirea şi prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice;- recunoaşterea şi prezentarea unor schimbări intervenite în societate şi a diversitatii surselor schimbării;- analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societăţii;- stabilirea şi prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice.III. TEMEClasa a IX-a:1. Modele de organizare politica în Grecia Antica1.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- polis, cetăţean, spirit civic- democratie directa, instituţii, vot1.2. Continuturi:- Atena şi Sparta: viaţa publică şi privată2. Republica română2.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- res publică, triumvirat- expansiune română2.2. Continuturi:- Stat şi societate- Criza Republicii române3. Roma imperiala3.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- stat universal3.2. Continuturi:- Evoluţia ideii imperiale4. Structuri sociale şi raporturi ierarhice4.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- domeniu feudal- raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate4.2. Continuturi:- Seniori şi vasali în Evul Mediu5. Statul medieval5.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- monarhia starilor, autoritate monarhica- stări generale, stări provinciale, legisti- raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate5.2. Continuturi:- Geneza statului medieval- Instituţii fundamentale în statul medieval- Centralizarea politicaClasa a X-a:6. Baroc şi clasicism6.2. Continuturi:- Monarhia absolută7. Modelul britanic7.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- "revoluţie glorioasa", monarhie parlamentară, drept parlamentar- libertatea exercitării publice a cultului7.2. Continuturi:- De la "Petiţia dreptului" la "Declaraţia drepturilor"8. Epoca luminilor8.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- reformism, filantropie, cosmopolitism, francmasonerie- drept natural, libertatea conştiinţei8.2. Continuturi:- Critica societăţii; noi principii şi valori în societate- Absolutismul luminat9. Diplomatia europeană: de la ratiunea de stat la echilibru9.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- ratiune de stat, echilibru european- diplomatie secreta, "Pacea Universala"- ideea unităţii europene9.2. Continuturi:- Criteriul religios şi ratiunea de stat în Războiul de 30 de ani- Afirmarea politicii echilibrului european- Imperiul Otoman şi Europa10. Naşterea democraţiei nord-americane10.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- Congres- Constituţia americana10.2. Continuturi:- Separaţia puterilor în stat: putere şi echilibru11. Franţa în epoca Revoluţiei11.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- revoluţie politica, revoluţie socială, democratie reprezentativa, salvare publică, iacobinism11.2. Continuturi:- Criza vechiului Regim- De la revoluţia moderata la domnia terorii12. Europa napoleoniana12.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- Concordat, Cod Civil, Blocada Continentala- mişcare naţionala12.2. Continuturi:- De la Consulat la Imperiu- Imperiul napoleonian- Influentele revoluţiei franceze şi ale epocii napoleoniene asupra Europei moderneClasa a XI-a:13. Noile ideologii. Liberalism, naţionalism, socialism13.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- liberalism, conservatorism- Risorgimento, carbonari, Zollverein- Congresul de la Viena, Sfanta Alianta, miscari liberale, miscari sociale13.2. Continuturi:- Modelul politic liberal- Ideologii naţionale şi acţiune politica14. Europa şi lumea la cumpana veacurilor14.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- pact colonial, societate coloniala14.2. Continuturi:- Imperiile coloniale15. Primul război mondial15.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- mobilizare, război mondial, război industrial, război naval15.2. Continuturi:- Un nou tip de război; mobilizarea populaţiei16. Noua ordine internationala16.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- pacifism, demilitarizare16.2. Continuturi:- Societatea Naţiunilor şi politica securităţii colective17. Regimurile democratice în perioada interbelica17.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- emancipare, drept de vot17.2. Continuturi:- Consecinţele economice şi sociale ale Primului Război Mondial18. Regimurile totalitare în perioada interbelica18.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- bolsevism, fascism, corporatism, nazism- nomenclatura, poliţie politica, spaţiu concentrationar, spaţiu vital18.2. Continuturi:- Fascism, comunism: origini, ideologii şi practici politice19. Al doilea război mondial19.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- Blitzkrieg, genocid- rezistenta, insurectie- "războiul ciudat", războiul în Pacific19.2. Continuturi:- Războiul total- Holocaustul- Victoria Naţiunilor Unite. Contribuţia României20. Relaţiile internaţionale postbelice20.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- politica de securitate, blocuri militare, politica de descurajare nucleara20.2. Continuturi:- O.N.U. şi organismele sale. Tratatele de pace- "Războiul rece"Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei/profilului/specializării.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREPROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2007GEOGRAFIEI. Statutul disciplinei:Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru anul şcolar 2006/2007, statutul de disciplina opţională.Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.- Proba "d" vizează Geografia României.- Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a).- Proba "f" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.GEOGRAFIE GENERALĂ - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANEII. Competente de evaluat:1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediul geografic;1.1. Analiza şi explicarea diversitatii elementelor, proceselor şi fenomenelor ce formează mediul geografic;1.2. Analiza mediului înconjurător ca sistem;1.3. Explicarea principalelor probleme de geografie fizica, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;2.1. Identificarea poziţiei elementelor de geografie fizica, umană, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe harti;2.2. Stabilirea unor relaţii de interdependenta între elemente reprezentate grafic sau cartografic;2.3. Transformarea informatiei oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text.3. Cunoaşterea şi utilizarea corecta a terminologiei specifice;3.1. Definirea termenilor geografici de baza;3.2. Elaborarea unui text corect şi coerent utilizând termeni specifici;3.3. Elaborarea unui text după un algoritm dat.4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic;4.1. Explicarea faptelor geografice generale;4.2. Compararea situaţiilor geografice din regiuni date;4.3. Demonstrarea unor succesiuni şi relaţii cauzale.5. Aplicarea, în situaţii noi, a competentelor (achiziţiilor) dobândite anterior;5.1. Transferul informatiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentari grafice, din reprezentari grafice în text; rezolvare de probleme.5.2. Caracterizarea geografică a unui teritoriu.CLASA a IX-aIII. Continuturi:Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU- Scoarta terestra ca suport al reliefului: structura şi alcătuire petrografica;- Unităţile majore ale reliefului terestru- Agenţi, procese şi rezultate- Tipuri, forme şi unităţi de relief - tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, desertic (eolian).Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRA- Alcătuirea şi structura atmosferei - alcătuirea (compozitia) atmosferei, straturile atmosferei;- Masele de aer - circulaţie (dinamica), caracteristici;- Climatele Globului - tipurile de clima, caracterizarea geografică a tipurilor de clima.Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA)- Apele continentale şi oceanice - fluvii, râuri, lacuri, ghetari; dinamica apelor oceanice.Capitolul 6: VIATA ŞI SOLURILE PE PĂMÂNT- Zonele biopedoclimatice - vegetaţie, animale, soluri.CLASA a X-aCapitolul I: GEOGRAFIE POLITICA1.1. Statele şi gruparile regionale de state1.2. Harta politica a lumiiCapitolul II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR- Dinamica populaţiei- Bilanţul natural al populaţiei- Mobilitatea teritorială a populaţiei- Răspândirea geografică a populaţiei - factori care influenţează răspândirea populaţiei, densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.> Forme de aglomerare umană:- Definirea noţiunilor: aglomerare umană, sat, oraş.- Categorii şi tipuri de aglomerari umane;> Urbanizarea şi explozia urbana:- Definirea noţiunilor: urbanizare, explozie urbana.- Factorii principali ai urbanizarii.- Ritmul de creştere a populaţiei urbane şi explozia urbana.Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ- Resursele naturale - Resursele litosfereiCLASA a XI-aCapitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR- Tipuri de medii geografice pe TerraCaracterizarea mediilor calde, temperate, reci şi montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determina fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetatiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradării şi conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.NOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI - PROBLEME FUNDAMENTALEII. Competente de evaluat:1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor şi fenomenelor de baza ce definesc mediul geografic al României;1.1. Identificarea elementelor de referinţa ce definesc poziţia geografică şi geopolitica a României;1.2. Evidentierea diferentierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale tarii;1.3. Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României;1.4. Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României.2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;2.1. Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe harti;2.2. Identificarea poziţiei unor elemente geografice fundamentale ale României;2.3. Transformarea informatiei de pe reprezentari grafice sau cartografice într-un text şi invers.3. Cunoaşterea şi utilizarea corecta a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României;3.1. Definirea termenilor;3.2. Elaborarea unui text coerent şi corect utilizând termeni specifici;3.3. Elaborarea unui text după un algoritm dat.4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor fundamentale din mediul geografic al României;4.1. Explicarea faptelor sau a realitatilor geografice;4.2. Compararea unor situaţii geografice date;4.3. Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni şi cauze.5. Aplicarea, în situaţii noi, a competentelor (achiziţiilor) dobândite anterior;5.1. Transformarea informatiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative într-o reprezentare grafica, dintr-o reprezentare grafica/cartografica în text etc;5.2. Analiza geografică a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu;5.3. Identificarea de soluţii pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentarilor grafice/cartografice.CLASA a XII-aIII. Continuturi:1. Poziţia geografică şi geopolitica a României (Poziţia pe Glob şi în Europa);2. România - ţara carpatica, dunareana, pontica şi central europeană;3. Relieful ca substrat al mediului natural şi al activităţilor umane:- Relieful ca suport al elementelor naturale (clima, hidrografie, vegetaţie, soluri);- Relieful ca suport al activităţilor umane (populaţie, aşezări omeneşti, activităţi economice).4. Particularităţi climatice, hidrologice şi biopedogeografice;5. Hazarde naturale şi antropice;6. Resursele naturale de baza şi perspectivele lor:- Principalele categorii de resurse naturale, repartiţia lor geografică şi modul lor de utilizare;- Perspectivele asigurării resurselor naturale de baza.7. Evolutii şi structuri geodemografice:- Evoluţia numerică a populaţiei României;- Repartiţia geografică şi structura populaţiei României.8. Habitatul uman:- Tipuri de habitat;- Habitatul rural şi urban.9. Elemente de geografie socială şi culturală;10. Elemente specifice ale agriculturii, industriei şi transporturilor:- Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile producţiei agricole şi repartiţia lor geografică;- Specificul geografic al industriei - ramurile industriei (industria energetica, industria energiei electrice, metalurgia feroasa, metalurgia neferoasa, industria construcţiilor de maşini, industria chimica, industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcţie), materiile prime principale, specificul producţiei industriale şi repartiţia lor geografică;- Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale şi aeriene).11. Regiunile geografice ale României:- Caracteristicile geografice specifice ale unităţilor regionale ale României.12. Dezvoltarea regionala şi durabila:- Regiunile de dezvoltare ale României;- Elementele de baza ale dezvoltării durabile.13. Modele de organizare a spaţiului;14. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României şi ale lumii contemporane;15. România şi Europa.NOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competente.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIISERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii Învăţământului, în cadrul examenului naţional de Bacalaureat, absolvenţii de liceu au dreptul sa susţină examenul de bacalaureat la limba engleza într-una din situaţiile următoare:- Limba engleza - proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile şi specializările proba b;- Limba engleza - proba scrisă la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie - proba e;- Limba engleza - proba scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior-proba f. Aceasta proba se va susţine în conformitate cu Anexa Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e şi f la Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2007.II. PRECIZĂRI METODOLOGICEConform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Naţional, examenul de bacalaureat la Limba engleza se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor şcolare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colecţia "Curriculum Naţional - Seria liceu - Programe şcolare" *1).- Programa 1A, Limba engleza - limba moderna 1, se adresează filierei teoretice şi liceelor MapN, specializarea matematica-informatica, anul X de studiu.- Programa 1B, Limba engleza - limba moderna 1, se adresează liceelor din filierele tehnologică şi vocationala cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica anul X de studiu.- Programa 2, Limba engleza - limba moderna 2, pentru toate filierele şi specializările, anul VIII de studiu.- Programa 3, Limba engleza - limba moderna 3, anii II, III şi IV de studiu.Programele şcolare în vigoare sunt centrate pe competente.___________*1) Prezenta programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei şcolare de Limba engleza pentru clasa a IX-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3371/02.03.1999 şi nr. 3957/09.06.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999; Programa şcolară de Limba engleza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Bucureşti. 2001: Programa şcolară de Limba engleza pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5086/15.12.1999; Programele şcolare de Limba engleza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobate prin O.M.E.N. nr. 4023/18.10.2000.1. Competente generale, comune tuturor filierelor şi profilurilor- Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare- Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte- Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă- Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare2. Competente specifice, corelate cu unităţi de conţinut3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor- Constientizarea contribuţiei limbii engleze la vehicularea culturii contemporane- Raportarea critica la civilizatiile britanica şi americana, acceptarea diferenţelor şi manifestarea tolerantei- Constientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora- Dezvoltarea gandirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba engleza- Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicării şi funcţiile comunicative ale limbii.Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi funcţional) a elementelor de construcţie a comunicării şi a funcţiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingator, logic şi coerent, susţinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare, cu propria experienta de viaţa, sau cu experienta de viaţa a altor persoane.În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funcţional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de transfer.III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATEIII.1. Competente de comunicare oralaPentru a evalua competentele de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati:L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2- sa identifice ideile principale din textul dat;- sa identifice detalii specifice din textul dat în vederea rezolvarii unor sarcini de lucru;- sa recunoască argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text;- sa formuleze întrebări/sa răspundă la întrebări;- sa redea conţinutul textului cu propriile cuvinte (L2);- sa rezolve sarcinile de lucru primite;- sa susţină un punct de vedere legat de o informaţie din text folosind câteva argumente;- sa schimbe "punctul de vedere" într-o relatare scurta;- sa emita judecati de valoare în legătură cu textul respectiv;- sa elaboreze descrieri (L2 - simple) ale unor evenimente/experienţe personale;- sa exprime sentimente (surpriza, bucurie, (ne)placere, interes, indiferenta) faţă de un eveniment/o situaţie;- să prezinte o întâmplare/experienta personală/un eveniment socio-cultural sau profesional;- sa demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viaţa;- să facă rezumatul unui text (nu se cere la L2);- sa rezume conţinutul unui film/unei cărţi;- sa relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienta personală;- sa descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare;- sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personală/experienta altor persoane (nu se cere la L2);- sa exprime şi/sau sa argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la o tema data, susţinută de exemple relevante, asociaţii şi comparatii cu situaţii şi experienţe personale sau cu experientele altor persoane;- sa comenteze o informaţie/o părere/un citat/un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data;- sa folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.L3/Minorităţi- sa citească corect, fluent şi expresiv un text dat;- sa identifice ideile principale din textul dat;- sa recunoască argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text;- sa identifice detalii specifice din textul dat;- sa comenteze o informaţie din text;- sa formuleze raspunsuri la întrebări;- sa ia decizii pe baza textului citit;- să ofere informaţii pe teme familiare;- să facă scurte relatari despre persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin;- să facă scurte descrieri ale unor persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin;- sa avanseze opinii asupra unor teme;- sa exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place;- sa folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.III.2. Competente de comunicare scrisăPentru a evalua competentele de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi solicitati:L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2- sa dovedească înţelegerea sensului global al unui text dat prin rezolvarea unor sarcini de lucru;- sa recunoască/ordoneze argumente şi sa identifice concluzii dintr-un text argumentativ (L2 pe teme cunoscute);- sa identifice şi sa comenteze informaţii semnificative/detalii relevante din text (ideile principale, tema, "punctul de vedere", tonul autorului, mesajul, etc.);- sa schimbe "punctul de vedere" într-o povestire/într-un text (L2 - într-o relatare scurta);- sa comenteze implicatiile schimbării "punctului de vedere" (nu se cere la L2);- sa exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;- sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat;- sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;- sa descrie/caracterizeze o persoană;- sa relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienta personală;- sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;- sa construiască un text pe baza unei teme date;- sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzător subiectului primit;- sa comenteze un subiect, sa argumenteze o opinie personală;- sa reformuleze o idee printr-un enunţ explicativ mai amplu;- sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere la L2);- sa transforme mesaje scurte din vorbire directa în vorbire indirecta;- sa exprime şi/sau sa argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, susţinut/a de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experientele altor persoane;- sa redacteze o scrisoare personală;- sa reformuleze un text prin reducere/expansiune;- sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienta altor persoane (nu se cere la L2);- să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte (nu se cere la L2);- sa folosească corect structurile lexicale şi gramaticale studiate, pe tot parcursul comunicării scrise.L3/Minorităţi- sa desprinda ideile principale dintr-un text simplu;- sa identifice informaţii specifice în materiale simple de tipul brosurilor de informare, articolelor de ziar care descriu evenimente, alte texte autentice simple în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru;- sa desprinda semnificatia generală a unui text citit;- sa redacteze scrisori personale simple pe baza unui model;- sa comenteze o informaţie din text;- sa recunoască argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute;- sa formuleze întrebări/raspunsuri la întrebări;- sa redea în scris conţinutul unui text citit;- sa sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text;- sa dea informaţii pe teme familiare;- sa redacteze un text scurt, format din fraze simple, folosind relatori simpli, pe teme de interes;- sa redacteze un mesaj scurt pe teme familiare în situaţii în care nu poate avea loc o interactiune directa;- să facă scurte relatari despre persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin/plan;- să facă scurte descrieri ale unor persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin/plan;- sa avanseze opinii asupra unor teme;- sa redacteze o pagina de jurnal în fraze scurte care redau esenta intamplarilor;- să prezinte o activitate de grup pe baza unui plan dat;- sa redacteze o scrisoare de răspuns la anunţuri din mass-media;- sa exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place;- sa folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării scrise.IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATEConţinuturile care vor fi evaluate corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.IV.1 . Continuturi lexicale şi tematiceSe vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viaţa de zi cu zi, din experienta elevilor şi experienta umană în general.Textele şi temele de examen se vor regasi în texte de diverse tipuri: literar, non-literar, de informare generală, interviuri, articole de presa, scrisori;Textele folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:- sa invete a aborda orice tip de text;- să se familiarizeze cu diferite tipuri de texte, stiluri şi registre ale limbii;- sa invete cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;- sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale;- sa invete cum sa găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;- să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris.Sursa textelor: articole din ziare şi reviste, interviuri, cărţi din spaţiul britanic şi american, literatura culta şi populara, broşuri, internet.Dificultatea subiectelor: în funcţie de programa/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de intensiv şi pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa şcolară 1A şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programele şcolare citate anterior:1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, moda, stil de viaţa, activităţi în timpul liber, strategii de studiu, relaţii interumane, comportament social;2. Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale/în diverse situaţii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoala, ocupaţii, profesii, piaţa muncii;4. Domeniul ştiinţa şi cultura: patrimoniul naţional, britanic şi american - personalităţi, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente.IV.2 . Elemente de gramatica - cele cuprinse în Programa de limba engleza:MorfologieSUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de numărADJECTIV: comparatia intensivaVERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcţii cu infinitivul şi cu participiulADVERB: grade de comparatieCUVINTE DE LEGATURA: prepozitii, conjunctii, locutiuniARTICOLUL: hotărât, nehotarat, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articoluluiSintaxa: ordinea cuvintelor în propozitie; tipuri de propozitii (enuntiative, interogative, etc.); propozitii condiţionale (I, II, III, mixte); corespondenta timpurilor; vorbirea directa/indirecta.IV.3. Funcţii comunicative ale limbii:- iniţierea, întreţinerea şi încheierea unui dialog/conversatii- exprimarea opiniei- exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora- exprimarea satisfactiei/insatisfactiei faţă de un punct de vedere- exprimarea refuzului/argumentarea refuzului- contrazicerea părerilor altora- comentarea părerilor- solicitarea repetarii şi reformularii- exprimarea presupunerilor- solicitarea de informaţii şi de sugestii- oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii- solicitarea confirmării/infirmarii unor informaţii- formularea de propuneri şi sugestii- exprimarea de condiţii- formularea de sfaturi- exprimarea preferintelor, intenţiilor- solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii- formularea de invitaţii- exprimarea de multumiri- acceptarea/refuzul unei invitaţii- exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor- exprimarea simpatiei- formularea de comparatii- formularea de persuasiuni- exprimarea diverselor grade de certitudineV. PRECIZĂRIRepartizarea pe categorii a subiectelor pentru ambele probe (orala şi scrisă) se realizează în funcţie de nivelul şi forma de studiu:- L1 normal şi L2*2)- L1 intensiv*3)- L1 bilingv*4)- L3/MinorităţiTimpul de lucru:- Proba orala: timp de pregătire: 10-15 minute; timp de prezentare: 10-15 minute;- Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore.___________*2) Sunt vizate competentele şi conţinuturile comune pentru L1 şi L2 (limba moderna 1 şi limba moderna 2), conform Programelor şcolare de Limba engleza, Seria liceu, citate mai sus.*3), *4) Pentru clasele de intensiv şi pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa şcolară pentru limba 1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.NOTA- Subiectele vor fi elaborate în conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei şcolare.MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII SERVICIULNAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINAREBACALAUREAT 2007PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA FRANCEZAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii Învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba opţională, la alegere (proba e sau f).Luând în considerare Planul-cadru pentru învăţământul liceal, Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2007 şi Programele şcolare de limba franceza pentru învăţământul liceal1), examenul de bacalaureat 2007 menţine aceeaşi structura în ceea ce priveşte:- probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisă, ca proba la alegere);- competentele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);Repartizarea pe categorii de subiecte/teste - pentru ambele probe (orala şi scrisă) - se realizează în funcţie de nivelul şi forma de studiu şi cuprinde patru tipuri de subiecte/teste:- L1 normal şi L2*2)- L1 intensiv- L1 bilingv- L3/Minorităţi*3)Pentru profilul intensiv şi profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa şcolară pentru L1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.___________*1) Prezenta Programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei şcolare de limba franceza pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei şcolare de limba franceza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de limba franceza pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de limba franceza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001.*2) Continuturi comune, L1 şi L2 (limba moderna 1 şi 2), conform Programelor şcolare de limba franceza, seria liceu, citate mai sus.*3) Din această categorie fac parte absolvenţii care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a, ca L3/absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale (anul IV de studiu).II. COMPETENTE DE EVALUATCompetentele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele/profilurile, în funcţie de proba (oral/scris). Competentele specifice (şi conţinuturile) se diferentiaza pe nivele, astfel:- L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2- L3/Minorităţi1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L21.1. PROBA ORALAPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati:> sa citească corect, fluent şi expresiv un text> sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text extragand şi/sau prelucrand informaţii din text - prin:# identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;# recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;# traducere/retroversiune;# identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informatiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*4);Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.> sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:# folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;# realizarea unui discurs oral convingator, logic şi coerent, pe o tema data:- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale;- prezentarea unui film/unei cărţi*5);- descrierea unor obiecte/activităţi/persoane (personaje)/locuri (cunoscute/imaginare);# exprimarea unui punct de vedere în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile textului;# prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmaţii, unei idei ideilor textului, integrand un punct de vedere personal şi exemple relevante.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.> sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen, utilizând limba franceza potrivit contextului comunicational.1.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitati:> sa dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin:# identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;# recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;# identificarea informaţiilor semnificative din text (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*4).___________*4) eventual, într-un număr dat de cuvinte (intensiv şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a;*5) intensiv şi bilingv.> sa dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificand în mod adecvat competentele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta) prin:# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;# construirea unui discurs logic şi coerent, pe o tema de interes, având sau nu ca suport o afirmatie/un text dat:- relatarea unei experienţe personale/unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări (cunoscute/imaginare);- descrierea unor activităţi/obiecte/persoane/locuri (cunoscute/imaginare);- descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante;- construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);- redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitari/scrisori (personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;- dezvoltarea unei idei/continuarea unui text;- exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/conţinutul textului;- comentarea unui subiect/unei afirmaţii/unei idei/ideilor textului, integrand un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante;- redactarea unui eseu structurat/*6)liber.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.> sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/unor fraze/unui text scurt.___________*6) intensiv şi bilingv.2. LIMBA FRANCEZA: L3/Minorităţi2.1. PROBA ORALAPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidaţii vor fi solicitati:> sa citească corect, fluent şi expresiv un text;> sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin:# recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;# răspuns la întrebări (chestionar);# traducere/retroversiune;# selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text/a informatiei specifice din documente curente simple (carte poştală, scrisoare personală, broşuri, instrucţiuni, formulare etc.)Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.> sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:# folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;# oferirea de informaţii; prezentarea unor detalii personale;# relatarea unei experienţe personale/unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări (cunoscute/imaginare); povestirea unui film;# descrierea/prezentarea unor obiecte/activităţi/persoane/locuri (cunoscute/imaginare);# exprimarea unei opinii personale în legătură cu o afirmatie/o idee/ideile textului;Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.> sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen.2.2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitati:> sa dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin:# recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;# identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exercitii diverse (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar etc.);# selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informatiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.> sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:# folosirea corecta şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;# rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;# solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);# redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitari/scrisori (personale/oficiale);# redactarea unui text scurt despre o experienta personală/un eveniment/un fapt divers/întâmplări (cunoscute/imaginare); povestirea unui film;# descrierea unor obiecte/activităţi/persoane (personaje)/locuri (cunoscute/imaginare);# exprimarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/o afirmatie/ideile textului;Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.> sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/fraze/unui text simplu.II. CONTINUTURI1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L21.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICAElementele de lexic şi de semantica se învaţă, se dezvolta şi se folosesc pe măsura ce se achiziţionează şi celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia şi ortografierea corecta).1.2. ACTE DE VORBIRE.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele şcolare de limba franceza pentru ciclul liceal:- a se prezenta, a prezenta pe cineva- a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V.- a vorbi despre sine- a vorbi despre starea fizica- a face o expunere pe o tema data- a exprima un rationament/o judecata*7)- a exprima o opinie personală/stări/sentimente- a argumenta o opinie personală- a relata evenimente-

🔗 Către sursa oficială

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.