ORDIN 300 21/12/2006 - Portal Legislativ

(3)şi al art. 4 alin.

(3)din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia,vazand Referatul de aprobare nr. 27.398 din 5 decembrie 2006 întocmit de Direcţia generală sanitară veterinara din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin: + Articolul 1Se aprobă Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.______________ Notă ... *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. + Articolul 2Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + Articolul 3Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de ducere la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. + Articolul 4Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.p. PreşedinteleAutorităţii NaţionaleSanitare Veterinareşi pentru SiguranţaAlimentelor,Chetan Radu RoatisBucureşti, 21 decembrie 2006.Nr. 300. + Anexa PROGRAMULacţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007NotaSănătate Animala

1. a)Din ratiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare de supraveghere în exploatatiile de animale autorizate/aprobate se executa de către medicii veterinari de libera practica organizaţi în eonditiile legii, împuterniciţi de către Direcţia s ... anitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana şi a Mn. Bucureşti, exclusiv pentru aceste exploataţii.
2. b)Acţiunile sanitare veterinare de supraveghere în exploatatiile nonprofesionale (gospodării ale populaţiei) de animale se executa de către medicul veterinar de libera practica împuternicit, în baza contractului de concesionare încheiat cu Direcţia ... sanitară veterinara şi pentru siguranţa alimentelor judeteana şi a Mn. Bucureşti.
3. c)Recoltarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se face utilizând vacutainere sterile, contravaloarea acestora fiind suportată de către stat în cadrul tarifelor negociate pentru recoltare în cazul operaţiunilor obligatorii, ... inclusiv a acelor şi seringilor pentru vaccinarea de urgenta contra pestei porcine clasice şi de către proprietarii animalelor în cazul operaţiunilor efectuate la cerere.
4. d)În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale programului strategic este necesară prelevarea unei probe unice pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai o proba prelevata. ...
5. e)Rapoartele de monitorizare la nivel naţional privind examenele efectuate şi rezultatele obţinute se centralizează la ANSVSA după machetele stabilite de Unitatea Epidemiologica Centrala. ... Machetele vor avea în vedere fiecare din acţiunile prevăzute în programul strategic (Ex. nu se vor raporta examene parazitologice total, ci pentru fiecare parazitoza în parte, conform metodelor şi metodologiilor de diagnostic)
6. f)formularistica utilizata pentru evidentierea acţiunilor din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007 s ... e pun la dispoziţie gratuit de către DSVSA şi a municipiului Buucresti, medicilor de libera împuterniciţi.Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control albolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om,protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007BOLI MAJORE1. FEBRA AFTOASA (A - 010) STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI 1 2 3 4 I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în exploataţiile de animale în care se efectuează carantina profilactică pentru, animale importate. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. Medici veterinari oficiali de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Acţiunile de inspecţie planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 2. serologică: - pe probe de sânge recoltate de la bovine şi ovine din localităţile identificate ca ţinte pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere de la: - 2% din bovine şi 3% ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc major de contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS), situate în zona I de supraveghere, - 0,5% din bovine, ovine şi caprine lunar din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc minor de contaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate în zona II de supraveghere. 1. Raport trimestrial la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 2. ANSVSA identifică judeţele din zonele I şi II de risc. 3. DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti identifică localităţile ţintă din zonele de risc I şi II. 4. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 43 din 24 februarie 2006, iar probele de sânge prelevate pentru efectuarea examenelor serologice, virusologice se trimit la Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul IDSA conform prevederilor Manualului de instrucţiuni. - Laboratorul Naţional de Referinţă comunică rezultatele obţinute la DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti, iar pentru probele pozitive şi la ANSVSA; - probele pot fi trimise la unele laboratoare de referinţă comunitare şi/sau naţionale, cu aprobarea ANSVSA cheltuielile fiind suportate de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti; 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medici veterinari oficiali de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 3. clinică în caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare; 1. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile din ordinului ANSVSA nr. 43 din 24 februarie 2006 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. STOMATITA VEZICULOASA (A - 020) 1 2 3 4 Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Acţiunile de inspecţie planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, după import din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în exploataţiile de carantină şi abatoare autorizate 2. serologică: 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 3. În unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din ţări situate pe continentele contaminate 4. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană. 5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi procuraţi odată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate, această obligaţie a exportatorilor fiind necesară a fi inclusă în caietul de sarcini, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 3. BOALA VEZICULOASA A PORCULUI (A - 030) 1 2 3 4 I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României: - în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducţiei; Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul bolii veziculoase a porcului - în abatoare a porcinelor Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficial desemnaţi 2. serologică: 3% pe an de la porci în vârstă de 180-200 zile din ferme de reproducţie şi selecţie cu capacitate de peste 100 capete; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. Examenele serologice pentru supravegherea efectivelor importate se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană. 4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate. 5. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 4. PESTA BOVINA (A-040) 1 2 3 4 Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: Raport trimestrial transmis de DSVS A judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din ţările situate în sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei bovine - în abatoare după import Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea leziunilor produse de virusul pestei bovine 2. serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe: - 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare situate în zona I de supraveghere (BT, CL, CT, CS. DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS); - 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM); 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti. 3. România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta bovină, recunoscut oficial de OIE. 5. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 1. Medici veterinari de liberă practic împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 5. PESTA MICILOR RUMEGATOARE (A - 050) 1 2 3 4 Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din ţările situate în sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegătoare. - în abatoare, după import, în perioada de carantină Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegătoare. 2. serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe: - 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I de supraveghere) ((BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS); - 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană. 3. România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta bovină, recunoscut oficial de OIE. 5. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 7. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 6. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA BOVINA (A - 060) 1 2 3 4 Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în unităţile desemnate a efectua pentru animale importate, din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei contagioase bovine. - în abatoare, după import, în perioada de carantină De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se vor preleva probe (lichid pleural şi ţesut pulmonar), reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă. 1. Medicul veterinar oficial de abator 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 2. serologică prin RFC/ELISA: - la bovinele care prezintă manifestări clinice respiratorii ce pot conduce şi la suspicionarea A 060. 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. În cazul apariţiei de reacţii serologice dubioase sau pozitive se procedează la recoltarea de probe (mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică) pentru confirmare prin examene bacteriologice şi probe pereche pentru recontrol serologic 3. România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. România nu importă animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 7. BLUETONGUE (A - 090) 1 2 3 4 Supraveghere activă Conform Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 32 din 2006 8. VARIOLA OVINA ŞI CAPRINA (A - 100) 1 2 3 4 I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, IL, OT, MH, TM, TL; 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul variolei ovine şi caprine - anatomopatologii a animalelor importate din ţări libere de boală dar cu risc epidemiologic de vecinătate. Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea leziunilor produse de variola ovină şi caprină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul variolei ovine şi caprine - în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină Examene efectuate de către medici veterinari oficial desemnaţi 2. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. Pentru diagnosticul virusologie probele se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. România este indemnă de variola ovinelor şi caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 5. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 9. PESTA AFRICANA A CALULUI (A - 110) 1 2 3 4 Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; Raport trimestrial transmis de DSVS A judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei africane a calului. 2. serologică: pentru, detecţia posibilei contaminări transfrontaliere: - în judeţele cu risc maxim de contaminare CS, CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe probe recoltate de la 2% din cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 200 probe/an/judeţ (zona I de supraveghere); - în judeţele cu risc minim de contaminare: GJ, VL, AG, DB, IF, Mun. Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 50 de probe/an/judeţ (zona II de supraveghere); 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti. 2. România este indemnă de pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. 4. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 2. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 10. PESTA PORCINA AFRICANA (A - 120) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rurală rapidă, vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. - în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de pesta porcină africană Se efectuează de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei porcine africane - în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a leziunilor produse de pesta porcină africană Examene efectuate de către medici veterinari oficial desemnaţi 2. serologică: - în judeţele cu risc maxim de contaminare (zona I de supraveghere), (BT, CL, CT, GL, IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe, an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; - în judeţele cu risc minim de contaminare (zona II de supraveghere), (BR, CJ, CL, IL, IF) pe 100 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA judeţeană. 2. România este indemnă de pesta porcină africană, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 99/2006. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA 3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 11. PESTA PORCINA CLASICA (A - 130) 1 2 3 4 Supraveghere activă Conform prevederilor HG nr. 1700/12.12.2006 pentru aprobarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România şi a Ordinului Preşedintelui ANSVSA privind aprobarea Planului de vaccinare de necesitate la porcinele domestice din exploataţiile profesionale şi noii profesionale şi vaccinarea orală la mistreţi nr. 292 din 14.12.2006 1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 12. INFLUENTA AVIARA (pesta aviara) - A - 150 1 2 3 4 Supraveghere activă A. Supravegherea şi combaterea influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice Începând cu 01.01.2007, supravegherea, combaterea şi diagnosticul influenţei aviare se face în conformitate cu prevederile comunitare în domeniu, având în vedere că România este stat membru; acestea sunt: - Directiva Consiliului nr. 92/40/EC ce stabileşte măsurile comunitare pentru controlul influenţei aviare ce va fi înlocuită de la 01.07.2007 de Directiva Comisiei nr. 2005/94/EC - Directiva Comisiei nr. 2005/94/CE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare ce înlocuieşte Directiva Consiliului nr. 92/40/CEE; - Decizia Comisiei nr. 2005/464/CE privind implementarea programelor de supraveghere pentru influenţa aviară la păsări domestice şi păsări sălbatice ce vor fi întreprinse în statele membre; - Decizia Comisiei nr. 2006/101/EC privind implementarea programelor de supraveghere pentru influenţa aviară la păsările domestice şi la cele sălbatice întreprinse de statele membre pe 2006; - Decizia Comisiei 2006/135/EC care stabileşte măsuri de protecţie în legătura cu influenţa aviară înalt patogenă înlocuită de Decizia Comisiei nr. 2006/415/EC - Decizia Comisiei nr. 2006/415/CE privind anumite măsuri de protecţie în legătură cu influenţa aviară înalt patogenă produsă de subtipul H5N1 la păsările din comunitate şi care înlocuieşte Decizia Comisiei nr. 2006/135/EC: - Decizia Comisiei nr. 2006/416/CE privind anumite măsuri de tranziţie în legătură cu influenţa aviară la păsări sau la alte păsări captive în comunitate; - Decizia Comisiei nr. 2005/731/CE care stabileşte cerinţele suplimentare pentru supravegherea influenţei aviare la păsările sălbatice; - Decizia Comisiei nr. 2006/563/CE privind anumite măsuri de protecţie în legătură cu influenţa aviară înalt patogenă produsă de subtipul H5N1 la păsările sălbatice din comunitate şi care înlocuieşte Decizia Comisiei nr. 2006/115/EC; - Decizia Comisiei nr. 2006/474/EC privind măsurile de prevenire a răspândirii influenţei aviare înalt patogene cauzate de subtipul H5N1 al virusului influenţei aviare la păsările ţinute în grădinile zoologice şi înalte organisme, institute şi centre aprobate în statele membre şi care înlocuieşte decizia Comisiei nr. 2005/744/EC; - Diagnosticul influenţei aviare se face cu respectarea prevederilor Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE; Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 13. BOALA DE NEWCASTLE (pseudopesta aviara) - A - 160 1 2 3 4 Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor care pot furniza date despre situaţia epidemic logică a efectivelor de păsări. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă şi de agrement aflate pe teritoriul României. 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, porumbei, fazani, prepeliţe, struţi, şi păsări de agrement prin: - examene anatomopatologice; - examene virusologice. 3. Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA efectuată în:
7. a)fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie;
8. b)fermele de găini ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie;
9. c)ferme de pui carne 30 probe serie, după vaccinarea de la vârsta de 9 -10 zile;
10. d)Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA în gospodăriile populaţiei, efectuată la 14-21 zile după vaccinare, din zonele stabilite de autoritatea veterinară: 30 probe/comună;
11. e)supravegherea serologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil. 1. Laboratorul naţional de referinţă din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de Laboratorul naţional de referinţă. 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile Ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 153/27.06.2006; ord. MAPAM nr. 1114/2003. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Inspecţia, examinarea clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 14. BOALA AUJESZKY (B - 052) 1 2 3 4 I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti II. Supraveghere activă 1. inspecţia planificată pentru efective de porci libere de infecţie: - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSVSA. 2. serologică (ELISA gE): - la 10% din animalele de reproducţie din complexele şi fermele de porci organizate; Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat (cu marker). Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 3. în caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, histologice şi, după caz, identificarea genomului viral specific prin PCR la IDSA 1. Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, centru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 15. TURBAREA (B - 058) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. clinică obligatorie a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de 10 zile de la data producerii muşcăturii sau zgârieturii. 1. De la animalele suspecte (care au muşcat, zgâriat sau au fost muşcate sau zgâriate), - se recoltează capul întreg. 1. Inspecţia, examinarea clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. de laborator - prin examene virusologice, histologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat simptome nervoase. 2. Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) prelevate pentru examen virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic, se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora. 3. Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina histologic pentru EST, Aujeszky, listerioză. 1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti şi medicii veterinari oficiali din abator - recoltează probele 2. Examinare la LSV judeţean şi/sau după caz la IDSA 3. în abator
12. a)animalele vii: se examinează ante şi post mortem;
13. b)carcasele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar 4. MĂSURI şi SANCŢIUNI - în cazul în care au existat semne clinice de rabie sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se confiscă animalul în întregime; - în cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de rabie, se confiscă locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală; restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii. Medic veterinar oficial din abator 4. a animalelor din mediul silvatic cu comportament deviat (suspecte de rabie) se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor, cu recoltarea de probe în scop de diagnostic. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 6. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie se impun restricţii de mişcare a animalelor cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial recoltează probe în scop de diagnostic probe de la animale din mediul silvatic suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar, conform prevederilor protocolului comun ANSVSA, AGVPS, RNP-ROMSILVA, şi cu aprobarea în regim de urgenţă a MAPDR. 5. a rabiei la vulpe: supravegherea prin examene de laborator a cel puţin 30-35 vulpi din fiecare judeţ. 1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examinare la LSV judeţean 6. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară. Investigaţiile se efectuează la IDSA. 16. PARATUBERCULOZA (B - 059) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă I. La taurine şi bubaline A. În exploataţii indemne: 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial recoltează probe 1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 12 luni prin examen serologic (ELISA-abs) astfel: Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoză enzootică bovină sau febră aftoasă.
14. a)toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;
15. b)5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi bruceloză; 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA
16. c)5% din bovinele din exploataţiile pentru carne, odată pe an în trimestrul II;
17. d)toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14-21 de zile de la T.C.S., se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;
18. e)toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examene alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe; Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal (25-30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează necropsic, histopatologic şi bacterioscopic. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitar veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial din abator - recoltează probele 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA I. Supraveghere activă B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză a). Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic; Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti b). Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice (ELISA-abs) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD); La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu şi examen bacteriologic pe probe fecale sau examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe în cazul abatorizării acestora; Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat morfopatologic şi bacteriologic; Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză C. În exploataţii contaminate a). Examen serologic (ELISA-abs) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni; b). Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator. II. La ovine şi caprine domestice A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial recoltează probe Supravegherea prin examene serologice (ELISA-abs), a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:
19. a)berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru bruceloză. Testările serologice se efectuează la LSVSAJ
20. b)5% din oile şi caprele de reproducţie, odată pe an. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau artrita-encefalita caprină; Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA
21. c)5% din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă; Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacteriologic pe probe fecale sau prin examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost abatorizate Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA I. Supraveghere activă B. În exploataţii contaminate
22. a)Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial la întreg efectivul) şi bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente; Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10% din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi medic veterinar oficial
23. b)La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic. Examinarea probelor se realizează la LSVSJ, sau după caz, la IDSA III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice etc. Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale; Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţa concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA IV. Măsuri generale: Controlul eficienţei decontaminării finale LSVSJ, sau după caz, la IDSA Combaterea paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţa concesionată, medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 17. BRUCELOZA LA BOVINE (B - 103) 1 2 3 4 1. Supraveghere activă 1. anatomopatologic Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. serologic prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 probe), la:
24. a)taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar-veterinar pentru montă sau recoltare de material seminal pentru însămânţări artificiale, control de două ori pe an în trim. II şi IV;
25. b)vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele în vârstă de peste 12 luni odată pe an în trimestrul II sau IV dar la un interval mai mic de 12 luni de la ultima examinare;
26. c)bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul calendaristic în curs; 1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează pentru leucoza enzootică bovină. 2. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin RSAR-Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. 3. Conform prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA nr. 104, 105/2005, nr. 61/2006. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
27. d)vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat (după 14-21 zile de la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice. 4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort. 5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial. 3. în abator
28. a)animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem;
29. b)carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar MĂSURI şi SANCŢIUNI - carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum; - se confiscă şi se distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele; - pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare; Medic veterinar oficial din abator 18. BRUCELOZA LA OVINE (B = 151 - infectia cu Brucella ovis) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă Serologică prin RFC/ELISA şi după caz (în funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriologice şi histologice la:
30. a)toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale;
31. b)berbecii cu manifestări de epididimită;
32. c)berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare; - la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; - la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);
33. d)oile la 7-14 de zile după avort; 1. Examenele pentru ovine se efectuează pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. 2. Se vor trimite la IDSA probe de testicule provenite de la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 19. BRUCELOZA LA OVINE ŞI CAPRINE (B - 152 - infectia cu Brucella melitensis) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. Efectivul de ovine şi caprine se afla sub control sanitar-veterinar oficial. 2. Supraveghere serologică prin testul de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal la toţi masculii necastraţi în vârstă de 6 luni 3. toate animalele introduse în exploataţie după ultima testare; 4. 25% din femelele care au atins vârsta de reproducţie - minimum 50 de probe/exploataţie, exceptând cazurile în care sunt mai puţin de 50 de femele, situaţie care impune supravegherea tuturor femelelor 5. Examinare serologică (RSAR Roz Bengal şi RFC/) la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei. 6. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. 7. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine. 8. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc. 9. supravegherea serologică se face ţinând cont de prevederile Dir. Cons. 91/68/CEE care stabileşte cerinţele pentru menţinerea statutului de ţară liberă de Brucella melitensis 1. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului. 2. În România vaccinarea împotriva infecţiei cu B. Melitensis este interzisă. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC. 4. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri pozitive se impun restricţii de mişcare care se ridică după 45 de zile de la distrugerea ultimului animal infectat sau susceptibil de a fi infectat. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz IDSA 20. BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253) 1 2 3 4 1. Supraveghere activă 1. clinic: porcine de reproducţie, în mod deosebit a cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată 2. serologic prin SAT şi RFC la:
34. a)vierii de reproducţie la intrarea în exploatare şi apoi trimestrial;
35. b)scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie o dată pe an în trimestrul III, după cum urmează: - 10% din exploataţii profesionale (ferme), - 100% în exploataţii nonprofesionale (gospodăriile populaţiei).
36. c)scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat (după 7-14 zile de la avort).
37. d)porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare: la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, la beneficiar - între 14-21 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică) 1. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort. 3. În colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea întregului efectiv. 4. La importul de animale vii se respectă prevederile Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 3. în abator
38. a)animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem;
39. b)carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar MĂSURI şi SANCŢIUNI De la porcii din efectivele cu bruceloză: - carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; - organele cu leziuni se confiscă Medic veterinar oficial din abator 21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINA (B - 104) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. prin examene de laborator a:
40. a)taurilor şi bivolilor pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: - înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; - imediat după întoarcerea la stabulaţie;
41. b)mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal; 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 2. în abator
42. a)animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem;
43. b)carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar MĂSURI şi SANCŢIUNI 1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de bovine 2. Recoltarea de probe din apa potabilă. 3. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean 22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări) 1 2 3 4 Supraveghere activă 1. prin inspecţie şi, în caz de suspiciune, prin examene de laborator Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinar de asistenţă concesionată 2. în abator:
44. a)animalele şi păsările vii: se examinează ante şi post mortem;
45. b)examinarea carcaselor şi organelor MĂSURI şi SANCŢIUNI 1. Tăierea în partida separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenta de specii de Campylobacter termofile 2. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine. 3. Recoltarea de carcase şi organe de la puii broiler 4. Recoltarea de probe din apa potabilă. 5. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IISPV 23. TUBERCULOZA (B - 105) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă I. LA BOVINELE BUBALINELE DOMESTICE A. În exploataţii libere: a). În judeţele: BC, BN, BV, CJ, GR, HD, IS, MS, NT, PH, SB, SV, VL, VN, Mn. B, nu se execută testări alergice pentru tuberculoza bovină, cu excepţia TCS programate pentru animalele reagente după TU efectuat în 2006.
46. b)În judeţele: AB, AR, AG, BH, BT, BR, BZ, CS, CL, CT, CV, DB, DJ, GL, GJ, HR, IL, MM, MH, OT, SM, SJ, TR, TM, TL, VS, IF, se execută o singură testare alergică pentru tuberculoza bovină, la toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni prin TU, în trimestrul II.
47. c)toate animalele reagente (pozitive şi neconcludente) la TU, vor fi examinate în laborator pentru răspunsul imun mediat celular, prin metodele omologate (EIAs-yIFN şi/sau TISL) la 15-30 zile de la TU sau TCS executat la 42 de zile de la TU; animalele care la acest al doilea test nu au reacţie negativă, se consideră pozitive 1. Controalele intradermotuberculinice şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică şi se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice. 2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor menţionate la pct. 1 se efectuează tratamente antiparazitare. 3. Se interzice utilizarea, pentru testare alergică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat precum şi instrumentar de lucru defect, neautorizat metrologic. 4. Nu vor fi supuse testării intradermotuberculinice sau pentru răspuns imun mediat celular: - animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: dexametazona, hidrocortizon; - animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare; - animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA
48. d)animalele pozitive la TCS (efectuat la 42 zile de la TU sau EIAs-yIFN) se elimină obligatoriu din exploataţie prin abatorizare. 5. Expedierea animalelor reagente la abator se face în baza certificatului sanitar veterinar de transport şi sănătate barat cu diagonală roşie şi fişei de tăiere cu rezultatele testului intradermotuberculinic sau pentru răspuns imun mediat celular întocmite de medicul veterinar oficial. 6. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: - limfonodurile capului: retrofaringiene (stâng şi drept) mandibulare (stâng şi drept), parotidiene (stâng şi drept): - limfonodurile traheobronhice (stâng şi drept), mediastinale (anterior şi posterior); - limfonodurile hepatice, iliac (intern şi extern), retromamar (superior şi inferior) şi poplitei; - porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glanda mamară. etc.); 7. Este obligatorie şi supravegherea anatomopatologică şi de laborator pentru tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau tăiate de urgenţă, provenite din exploataţii contaminate. 8. Examenele bacteriologice şi histopatologice pozitive certifică diagnosticul de tuberculoză, biotestul în aceste cazuri fiind opţional. 9. Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se despăgubesc potrivit legii indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 10. Conform prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA nr. 104, 105/2005, nr. 61/2006. B. În exploataţii suspecte: 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţa concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA - efectuarea trimestrială prin TU şi EIAs-yIFN la 10 zile şi eliminarea prin tăiere a animalelor pozitive cu recoltări de probe pentru examenele de laborator Supraveghere activă C. În exploataţii infectate:
49. a)În efectivele, curţile şi localităţile cu bovine pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care se declară tuberculoza, se execută testări trimestriale prin T.C.S. sau EIAs-yIFN, la toate bovinele de peste 6 săptămâni; În unităţile cu procent de infecţie de sub 10% după eliminarea animalelor pozitive se efectuează decontaminări locale sau generale ale adăposturilor (în funcţie de anotimp) se executa trimestrial testul TCS sau EIAs-yIFN, eliminarea animalelor pozitive prin abatorizare şi examen de laborator până la obţinerea a 4 controale consecutive negative în fermele de vaci de lapte. După efectuarea celor 4 controale cu rezultat negativ, unitatea se supune operaţiunilor de sanitaţie veterinară şi controlul eficienţei acestora cu testul TAAR negativ ferma se declară indemnă de tuberculoză. După eliminarea animalelor pozitive din unitate restul bovinelor se retestează prin TU după minimum 45 de zile iar animalele reagente se reexaminează prin EIAs-yIFN. 11. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii sau curţi contaminate; 12. Când procentul de infecţie depăşeşte 10% din efectivul testat şi tuberculoza a fost diagnosticată şi la tineret în vârstă de 6 săptămâni, exploataţia inclusiv gospodăriile cu peste 2 bovine se supun Programului de asanare prin depopulare totală, interzicându-se activitatea de reproducţie. 13. Când procentul de reacţii nespecifice se menţine constant sub 0,1 - 0,2% şi examenele de laborator (cel puţin două examene consecutive la un interval de 6 luni), la 10% din efectiv sunt negative, efectivul poate fi declarat liber de tuberculoză iar măsurile de restricţie se ridică după efectuarea acţiunilor de sanitaţie (deratizare, dezinsecţie, decontaminare) şi după controlul eficienţei acestora prin testul TAAR, care trebuie să fie negativ. 14. Tuberculoza se declară oficial conform ordinului nr. 156/1999 pe baza buletinului de analiză emis de USVS judeţean sau IDSA. Pentru animalele din import sau selecţie confirmarea bolii se face prin buletin de analiză eliberat de IDSA. 15. După declararea bolii, autoritatea veterinară teritorială competentă, împreună cu medicul veterinar epidemiolog de la DVSA judeţeană efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare. 16. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 17. Animalele reagente se sacrifică în abatoare autorizate, în partidă separată sau în sala sanitară, sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţia mediului se despăgubesc conform HG 1415/2004; 18. Notificarea focarului de tuberculoză declarat se face la ANSVSA prin raportul de notificare a bolilor şi situaţia epizootiilor. 19. Pentru bovinele importate, DSVSA judeţene vor notifica la ANSVSA rezultatele preliminare ale testelor intradermotuberculinice şi/sau pentru răspuns imun mediat celular inclusiv rezultatele finale când acestea sunt pozitive sau dubioase. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examinare la USVA judeţean şi/sau după caz la IDSA D. În îngrăşătorii:
50. a)tuberculinare anuală (trim. II), prin TU a tuturor bovinelor, cu abatorizarea animalelor pozitive;
51. b)îngrăşătoriile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală. I. Supraveghere activă E. ALTE RUMEGĂTOARE DOMESTICE RECEPTIVE (ovine şi caprine). a). examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la ovinele şi caprinele abatorizate, tăiate de urgenţă sau moarte; 20. La ovine, testul intradermic se execută prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml PPD-bovin şi PPD-aviar în puncte separate, pe latura toracelui posterior articulaţiei cotului iar la caprine testul poate fi efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. Citirea reacţiilor se face la 48 de ore după inoculare: interpretarea reacţiilor se face după cheia recomandată pentru diagnosticul alergic al paratuberculozei la ovine şi caprine. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA b). testare alergică, de două ori pe an (Trim. II şi IV), prin IDR-TCS la ovinele şi caprinele adulte din efective: - cu antecedente de boală sau cu risc maxim de infecţie; - în care au fost depistate cazuri cu leziuni de tuberculoză confirmate prin examene de laborator - rumegătoarele receptive din exploataţii de bovine care au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoză. 21. Ovinele şi caprinele reagente la IDR-TCS vor fi supuse testelor serologice şi examenelor bacteriologice pe probe de fecale pentru diagnosticul paratuberculozei; în acelaşi scop, de la animalele tăiate, limfocentrii mezenterici şi mucoasa intestinală se vor examina necropsic, histopatologic şi bacteriologic. c). toate animalele pozitive la IDR - TCS se abatorizează şi de la acestea se recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză. d). efectivele de ovine şi caprine în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare totală F. PORCINE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE. a). Supraveghere prin expertiză de abator (după tăiere sau vânat) şi recoltarea de probe de ţesuturi şi organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază la laborator pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză. 22. Respectarea protocolului între ANSVSA şi AGVPS cu privire la supravegherea şi prevenirea unor boli transmisibile de la animale la om; arealul în care au fost depistaţi porci sălbatici cu tuberculoză va fi supus acţiunilor de vânătoare intensivă; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA b). Exploataţiile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală. c). Adăpostul şi incinta exploataţiei de porcine în care au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoză vor fi supuse acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, decontaminare, cu controlul eficienţei acestora prin TAAR; d). Arealul din care au provenit porcii sălbatici cu tuberculoză, la care s-au depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de restricţie privind circulaţia animalelor domestice şi se intensifică acţiunile de vânătoare în zonă. G. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE ŞI SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe, lame, cămile şi alte mamifere: carnasiere, feline; maimuţe) DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI, ETC. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele depistate moarte, vânate sau tăiate; 23. Arealul din care au provenit animalele cu tuberculoză va fi supus măsurilor similare prevăzute la lit. F, lit. d)., pentru porcii sălbatici. 24. La rumegătoarele şi alte animale receptive din mediul silvatic, în captivitate sau semicaptivitate, organizarea acţiunilor de: depistare, diagnostic, asigurarea materialelor necesare revin MAPDR şi proprietarilor de rezervaţii. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti, 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA H. CARNASIERE ŞI FELINE DOMESTICE (Câini, pisici, nurci) Examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză; 25. Este interzisă administrarea în hrana carnasierelor a produselor lactate, deşeurilor şi confiscatelor de abator provenite de la animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost tratate termic în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare; 26. Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru confirmarea bolii iar în crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare prin depopulare totală. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA I. PĂSĂRI DOMESTICE (Găini, curci, bibilici, porumbei, fazani, etc.): a). supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator în ferme, curţi, rezervaţii, parcuri, grădini zoologice, circuri, expoziţii permanente, etc. 27. În gospodăriile populaţiei şi în exploataţiile de păsări în care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive sau la acestea se înregistrează frecvente reacţii nespecifice, vor fi tăiate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete) şi examinate complex în direcţia tuberculozei. 28. Exploataţiile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare totală şi măsurilor de sanitaţie veterinară în conformitate cu prevederile legale. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA J. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII (bovinele, caprinele, porcinele, păsările, iepurii şi vânatul sălbatic): Se examinează ante şi post mortem, inclusiv ganglioni limfatici ai capului şi organelor. 1. Medic veterinar oficial din abator II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă. 2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor; în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină, ovare) pentru examene de laborator în direcţia tuberculozei. CARNE şi ORGANE (bovine, caprine şi porcine,) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: - submaxilari, retrofaringieni, bronhici; - mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în volum), portali şi retromamari. În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA MĂSURI şi SANCŢIUNI Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează. Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt următoarele: - confiscarea carcasei şi organelor în întregime în caz de infecţie generalizată sau de leziuni în organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură; - confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice. 1. Medic veterinar oficial din abator K. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE. 1. Supravegherea şi controlul permanent al funcţionării regimului de filtru şi mijloacelor de manipulare, decontaminare şi distrugere a produselor patologice de origine animală în toate fermele organizate şi în unităţile de cercetare şi diagnosticul micobacteriozelor, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare; 1. Supravegherea şi controlul aplicării măsurilor generale de prevenirea transmiterii bolii de la animale la om, se efectuează de către autoritatea veterinară competentă, în toate cazurile, iar când se constată încălcări ale legislaţiei veterinare, autoritatea veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare pentru exploataţia respectivă; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. 2. Controlul aplicării şi respectării Normelor de Protecţia Muncii cu referire la prevenirea îmbolnăvirilor profesionale în fermele organizate de animale (colectivităţi), unităţile de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală, instituţii de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor; 2. Controlul sanitar al membrilor familiilor din curţile contaminate va fi efectuat obligatoriu pe o perioadă de minimum 12 luni. Acest control va fi efectuat de unităţile sanitare ale Ministerului Sănătăţii, Conform Protocolului/1991 între MAA-(ANSV şi MS); DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. DSP judeţene 3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor naturale şi a surselor potenţiale animale şi umane de infecţie, a speciilor şi subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu şi a riscului de transmitere a bolii în relaţia animal - om - animal; 3. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar se vor efectua în conformitate cu legislaţia veterinară în vigoare privind producerea, prelucrarea şi comercializarea laptelui şi produselor lactate din exploataţiile contaminate. DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti, DSP judeţene 4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, semiologice ori prin alte teste de depistare a tuberculozei la tot personalul angajat care desfăşoară activităţi: 4. Expertiza sanitară veterinară a carcaselor, organelor şi produselor din carne destinate consumului uman, se efectuează de către medicii veterinari din abatoarele autorizate iar carnea şi organele cu leziuni de tuberculoză se supun sancţiunilor de abator potrivit legii. DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti, DSP judeţene a). În ferme organizate de animale (colectivităţi); 5. Pentru orice abatere de la prevederile legii se suspendă activitatea unităţii pentru o perioadă stabilită de autoritatea veterinară competentă. Medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti b). În unităţi de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală destinate consumului public; Medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti c). personalul care acordă asistenţă zoo-veterinară în unităţile menţionate; d). personalul din unităţile de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor; e). membrii familiilor din gospodăriile în care au fost diagnosticate animale cu tuberculoză. 5. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar permanent al producerii, prelucrării şi comercializării produselor de origine animală destinate consumului uman în: Medic veterinar oficial, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti - toate exploataţiile de animale, inclusiv în gospodăriile individuale; - toate unităţile prelucrătoare din industria alimentară; - circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere produse şi preparate de origine animală. 24. RINOTRAHEITA INFECTIOASA BOVINA (IBR) B-110 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
52. a)Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II.
53. b)mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame de tauri odată pe an. 2. Probele de sânge se testează la LSVSJ abilitate şi IDSA, după caz. 3. Examenele virusologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi la IDSA, după caz, pe probe de organe. tampoane nazale, leucoconcentrat.
54. c)Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;
55. d)Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV. 2. în caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice. 3. în caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în Programul de combatere. 25. TRICHOMONOZA BOVINA (B-112) 1 2 3 4 I. Supraveghere pasivă Supravegherea clinică şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină. II. Supraveghere activă Supravegherea prin examen de laborator la:
56. a)taurii şi bivolii din centrele de însămânţări artificiale şi unităţile SEMTEST - la autorizare trimestrial; 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mim. Bucureşti.
57. b)taurii şi bivolii la autorizare pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile; - înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; - imediat după întoarcerea la stabulaţie; 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii. 3. Din importul de spermă sub formă de paiete se trimite la laborator o cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea de contraprobe. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 26. ENCEFALOPATIA SPONGIFORMA BOVINA (B-115) 1 2 3 4 I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu modificările şi completările ulterioare, Ord. MAPAM nr. 741/2003, Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 145/2004 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) II. Supraveghere activă Supravegherea prin examen de laborator: 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine; 3. De la bovinele domestice, rumegătoarele din mediul silvatic şi exotice, care au exprimat semne clinice nervoase, se prelevează creierul în întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză. 1. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR-EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 4. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 5. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR-EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene şi a mun. Bucureşti, după caz. 6. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor U.E. 7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR-EST din I.D.S.A. 8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor; 9. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti. 10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. 11. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V.S.A. judeţene şi mun. Bucureşti, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII 1. Probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum. 1. Medic veterinar oficial din abator Se examinează ante şi post mortem. 2. În cazul confirmării bolii se declară oficial conform Ordinului MAA nr. 156/1999. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se denaturează fiind interzisă prelucrarea lor în făinuri proteice, şi se aplică prevederile ordinului MAA nr. 144/2002, cu modificările şi completările ulterioare. II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali. 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 27. ARTRITA ENCEFALITA CAPRINA (B-153) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA: 1. La capre domestice:
58. a)ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă. 1. Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni; 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVS A. judeţene şi a mun. Bucureşti
59. b)10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie de peste 24 luni, identificate, din ferme de reproducţie sau alte exploataţii, odată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv şi tăiate, nemaifiind folosite pentru reproducţie 2. Examenele se efectuează la LSVS judeţene abilitate, iar cazurile de expertiză la IDSA. 28. MAEDI VISNA B-161 1 2 3 4 I. Supraveghere activă Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA: - 10%, dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie de peste 12 luni, identificate, din ferme de reproducţie, odată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 1. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Examenele se efectuează la LSVJ abilitate de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la IDSA. 29. SCRAPIA (B-160) 1 2 3 4 1. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Ord. MAPAM nr. 741/2003. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii. 3. Testare genotipică a ARR conform Deciziei 2002/1003 transpusă în Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 133/8.12.2005, privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA. judeţene şi a mun. Bucureşti II. Supraveghere activă Supravegherea prin examen de laborator: 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR-EST din I.D.S.A. numai de medicii veterinari abilitaţi. 3. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 1. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR-EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi. 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 4. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR-EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene, după caz. 5. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi cerinţelor U.E. 6. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR-EST din I.D.S.A. 7. Până în momentul în care prin examenul de laborator va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor; 8. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DVSA judeţeană şi a municipiului Bucureşti. 9. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. 10. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V.S.A. judeţene şi a mun. Bucureşti, instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII - se examinează ante şi post mortem. 1. În cazul confirmării bolii carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se denaturează fiind interzisă prelucrarea lor în făinuri proteice, şi se aplică prevederile ordinului MAA nr. 144/2002. modificat şi completat cu Ordinul MAPAM nr. 741/2003. 1. Medic veterinar oficial din abator II. CARNE şi ORGANE 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medic veterinar oficial din abator 2. Examinare la LSVA judeţean şi/sau după caz la IDSA 30. DURINA (B-202) 1 2 3 4 I. Supraveghere pasivă Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor de reproducţie în perioada montelor. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. II. Supraveghere activă Supravegherea serologică a armăsarilor din herghelii şi depozit, odată pe an; 1. Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial Examenele se efectuează la IDSA: Examenele serologice (RFC) la animalele de reproducţie cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii. 2. Exportul de animale vii - se vor respecta prevederile Ordinului nr. 62/2005, sect. C, pct. 4, lit. c 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 31. ANEMIA INFECTIOASA ECVINA (B-205) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel: 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti.
60. a)armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: - cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; - cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă; - după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit. 1. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVJ se trimit la IDSA, pentru expertiză 2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins, identificate, nu se mai retestează şi se vor trimite în termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi a mun. Bucureşti şi IDSA, după caz, pe probe de ser. 3. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVJ se trimit la IDSA, pentru expertiză.
61. b)armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an (februarie-martie şi octombrie-noiembrie); 3. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere
62. c)iepele de reproducţie, odată pe an (februarie-martie); 4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate, în localităţi indemne.
63. d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, (februarie-martie, octombrie-noiembrie); 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau, a se monta în localităţi cu animale contaminate.
64. e)toate ecvideele în exploatare, odată pe an, după dezinsecţie (februarie-aprilie); 6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din unităţile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, într-o perioadă de 40 zile, înaintea acestui transfer.
65. f)ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele din zona de protecţie de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unităţi specializate, se testează de două ori pe an (februarie-martie şi octombrie-noiembrie); 7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic în perioada de carantină, după reîntoarcerea lor în herghelie sau din staţiunile temporare de montă. 2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi histologice la ecvinele moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii. 8. Respectarea prevederilor Ord. 686/2003 privind eradicarea accelerată a AEI 3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia sport să rezulte că animalele au fost testate serologic (ID) pentru anemia infecţioasă, cu cel mult 30 zile înainte de export, prin imunodifuzie; 9. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 32. MORVA (B-209) 1 2 3 4 1. Supraveghere pasivă Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti. II. Supraveghere activă 1. Examene serologice (RFC) sau alergice (maleinarea) la animalele cu semne clinice ce conduc la suspicionarea B 209; Examenele se efectuează la LSVSJ pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină. 2. Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele:
66. a)folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental;
67. b)cu reacţii pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC;
68. c)supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de carantină profilactică; 2. Exportul de animale vii - se vor respecta prevederile Ordinului nr. 62/2005. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 33. SINDROMUL RESPIRATOR şi DE REPRODUCŢIE LA PORCINE (B-257) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. Exploataţiile supuse programului de supraveghere vor expedia anual pentru confirmarea indemnităţii 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile 1. Exploataţiile infectate ce fac reproducţie nu mai fac obiectul programului de supraveghere serologică, decât după repopulare cu porci ce provin din efective certificat indemne. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. pe perioada carantinei, de la animalele recent achiziţionate se vor recolta 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile. 2. Exploataţiile profilate pe îngrăşare şi cele ce nu fac reproducţie pe minim patru scroafe, nu fac obiectul Programului de supraveghere 2. Examenele de supraveghere serologică şi de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la LSVS judeţene abilitate, şi IDSA 3. în cazurile de suspiciune de boală:. - examene serologice pe probe perechi recoltate la interval de 45-60 zile, examene virusologice, histologice şi identificarea de genom viral specific prin PCR la IDSA. 3. Este permisă afluirea în alte exploataţii indemne doar a loturilor libere de această boală. 4. Boala se confirmă prin evidenţierea seroconversiei sau prin izolarea virusului/detecţia antrenului viral. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 34. SALMONELOZELE AVIARE34.1 TIFOZA AVIARA (Tifopuloroza) (B - 308) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. Toate efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, ultima examinare se efectuează cu 10 zile înainte de tăiere; 1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti judeţene. 2. Controlul serologic în exploataţii prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), conform protocolului de supraveghere pentru fiecare categorie de exploataţie. 2. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către deţinătorul păsărilor cu personal de specialitate instruit şi pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului veterinar oficial. 3. Toate probele care au reacţionat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 3. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele, după cum urmează: 4. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau la IDSA. LSVSJ obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării; a. fermele de bunici: - pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau meconiu; 5. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează pe un număr de minim 60 de probe de fecale. - pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; 6. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective - pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală; 7. (Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10); Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor ordinului MAPAM nr. 77/2003; - din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. 8. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se elimină; b. fermele de părinţi: 9. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubaţie; - pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; 10. Vaccinarea antisalmoneilică a păsărilor este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv cu aprobarea ANSVSA în condiţiile Ordinului MAAP nr. 77/2003. - pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; - din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. 11. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999. pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 34.2. PARATIFOZA AVIARA (C - 855) 1 2 3 4 I. Supraveghere activă 1. Toate efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, ultima examinare se efectuează cu 10 zile înainte de tăiere; 1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 2. Controlul serologic în exploataţii pentru reproducţie prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), conform protocolului de supraveghere 2. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către deţinătorul păsărilor cu personal de specialitate instruit şi pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului veterinar oficial. 3. Toate probele care au reacţionat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 3. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie rase uşoare după cum urmează: 4. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau la IDSA. LSVSJ obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării; fermele de părinţi: - pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau meconiu; 5. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează pe un număr de minim 60 de probe de fecale. - pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; 6. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective - din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. 7. (Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 10); Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor ordinului MAPAM nr. 77/2003; 8. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se elimină; 9. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubaţie sau pentru consum; 10. Vaccinarea antisalmoneilică a păsărilor este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv cu aprobarea ANSVSA în condiţiile Ordinului MAAP nr. 77/2003. 11. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 34.3 SALMONELOZE ZOONOTICE LA GAINI DE REPRODUCŢIE 1 2 3 4 Supraveghere activă I. Pentru controlul oficial: numai în exploataţii de păsări adulte Se prelevează probe de 3 ori în timpul ciclului de producţie, astfel:
69. a)în primele 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat (sau de la transferul în exploataţia pentru găini ouătoare);
70. b)către sfârşitul fazei de ouat, dar nu mai devreme de 8 săptămâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie
71. c)în perioada de producţie, la un interval aproximativ egal faţă de recoltările menţionate la punctele
72. a)şi b). Modul de prelevare este asemănător ca la punctul II). 1. Numărul de probe ce trebuie recoltate din exploataţiile de păsări: 1. Medicul veterinar oficial al DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti. 3. LSVSJ şi a mun. Bucureşti, au obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării; NUMĂR DE PASĂRI DIN ADĂPOST NR. PROBE MATERII FECALE/ADĂPOST 250-349 200 350-449 220 450-799 250 800-999 260 1000 SAU MAI MULTE 300 II. La iniţiativa operatorului A. În exploataţii cu efective de păsări adulte;
73. a)la fiecare 2 săptămâni, se recoltează probe de materii fecale proaspete cântărind fiecare cel puţin 1 gram, prelevate randomizat din diferite locuri din adăpost, sau grup de adăposturi. Probele recoltate se grupează pentru analiză în minimum 2 probe compuse. Numărul de probe ce trebuie recoltate sunt în conformitate cu cele menţionate la precizările tehnice (col. 3) 2. în cazul păsărilor de reproducţie ţinute în cuşti, prelevarea se referă la amestecul de materii fecale de pe benzile de evacuare, raclare, fose, colectându-se 2 probe compuse de cel puţin 150 grame fiecare, care vor fi testate individual, fiecare nivel de cuşti trebuind să fie reprezentat în proba globală. 3. Supravegherea găinilor de reproducţie se face în conformitate cu Ordinul A.N.S.V.S.A. 142/2006 (transpune Regulamentul CE 1003/2005). Ordinul A.N.S.V.S.A. 23/2006 (transpune Regulamentul CE 2160/2003) şi cu Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găini de reproducţie. 4. în cazul depistării de salmonele zoonotice din serotipurile menţionate în Ordinul. 142 la găini din efective de reproducţie cu peste 250 păsări se vor aplica măsurile prevăzute în Ordinul 23/2006, anexa nr. 2 C pct. 3, 4 şi 5. 5. Produsele antimicrobiene nu vor fi folosite ca metodă de combatere a salmonelozelor la păsări, decât în condiţiile derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006. 6. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. vor putea fi folosite numai conform Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006. 7. Costurile examenelor de supraveghere sanitară veterinară neoficială (la iniţiativa operatorului) sunt suportate de proprietarul animalelor 8. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit ce asigură asistenţa tehnică în exploataţie. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi a mun. Bucureşti, în conformitate cu standardul ISO 6579/2002 modificat, conform Ordinului 142/2006. B. În exploataţiile de tineret: se procedează ca la punctul 1 A, cu diferenţa că la fiecare serie de tineret reproducător se vor face numai trei recoltări: - la vârsta de o zi; - la vârsta de 4 săptămâni; - cu două săptămâni înainte de transfer în exploataţia pentru găini adulte 3. LSVSJ şi a mun. Bucureşti, au obligaţia de a trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate în urma efectuării examenului bacteriologic, în vederea tipizării şi stocării; 35. SEPTICEMIA HEM0RAGICA VIRALA LA SALMONIDE (B-401) 1 2 3 4 1. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu