← România

HOTARARE 37 06/06/2007 - Portal Legislativ

HOTARARE 37 06/06/2007 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 04.05.2012 27.01.2009 Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Articolul 5Articolul 6Articolul 7Articolul 8Anexa Anexa nr. A1Anexa nr. A2Anexa nr. A3Anexa nr. A4Anexa nr. A5Anexa nr. A6Anexa nr. A7Anexa nr. A8Anexa nr. A9Anexa nr. A10Anexa nr. A11Anexa nr. A12Anexa nr. A13Anexa nr. B1Anexa nr. B2Anexa nr. B3Anexa nr. B4Anexa nr. B5Anexa nr. B6Anexa nr. B7Anexa nr. B8Anexa nr. B9Anexa nr. B10Anexa nr. C1Anexa nr. C2 Reveniti in topul paginii Forma printabilă HOTĂRÂRE nr. 37 din 6 iunie 2007pentru aprobarea Normei nr. 14/2007 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii PrivateEMITENT COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 20 iulie 2007 În baza prevederilor art. 16, 21, art. 23 lit. f) şi art. 24 lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 313/2005,conform Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2006 privind numirea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a celorlalţi membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,având în vedere prevederile art. 15 alin.

(5),
(6)şi
(7)din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative şi ale art. 57 alin.
(5)şi
(6)şi art. 72 lit. g) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 4 alin.
(3)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,având în vedere Avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 4.938 din 13 iunie 2007,în baza hotărârii luate în şedinţa Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din data de 6 iunie 2007,Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre: + Articolul 1Se aprobă Norma nr. 14/2007 privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, cuprinsă în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.---- Notă ... *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru vânzări şi relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1. + Articolul 2Prezenta hotărâre şi norma menţionată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (www.csspp.ro). + Articolul 3
(1)Norma privind reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene se aplică de entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, prevăzute la pct. 1 din această normă. ...
(2)Subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit prevederilor normei menţionate la alin.
(1). ... + Articolul 4Administratorii, directorii economici, contabilii-şefi şi orice alte persoane care au obligaţia gestionării entităţilor care intră sub incidenţa reglementărilor prevăzute la art. 1 vor asigura măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a acestora. De asemenea, aceste persoane răspund pentru adaptarea programelor informatice utilizate la prelucrarea datelor financiar-contabile, precum şi pentru exactitatea şi realitatea datelor care sunt prelucrate, respectiv înscrise în situaţiile financiare anuale. + Articolul 5
(1)Situaţiile financiare anuale întocmite de entităţile prevăzute la art. 2 alin.
(1)sunt auditate potrivit legii. ...
(2)Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. ... + Articolul 6Sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor reglementărilor contabile conforme cu directivele europene sunt cele prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată. + Articolul 7Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 8Departamentul autorizare-reglementare împreună cu Secretariatul tehnic ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi cu directorul său general vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.Preşedintele Comisieide Supravegherea Sistemului de Pensii Private,Mircea OanceaBucureşti, 6 iunie 2007.Nr. 37. + Anexa NORMĂ nr. 14 din 6 iunie 2007privind reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aplicabile entitatilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii PrivateAvând în vedere prevederile art. 15 alin.
(5),
(6)şi
(7)din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative şi ale art. 57 alin.
(5)şi
(6)şi art. 72 lit.
  1. g)din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul dispoziţiilor art. 16, 21, art. 23 lit.
  2. f)şi art. 24 lit.
  3. k)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 313/2005,Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă. + Capitolul I Dispoziţii generale1.
(1)Prezentele reglementări contabile prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de evaluare, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale pentru entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisie.Prezentele reglementări se aplică de către următoarele categorii de entităţi:
  1. a)fonduri de pensii facultative şi fonduri de pensii administrate privat, denumite în continuare fonduri de pensii; ...
  2. b)administratori de fonduri de pensii facultative şi/sau fonduri de pensii administrate privat, care sunt societăţi de pensii înfiinţate potrivit prevederilor legale în vigoare; ...
  3. c)alte entităţi nominalizate de Comisie prin acte normative. ... Prezentele reglementări se vor aplica împreună cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.
(2)Administratorii de fonduri de pensii care sunt societăţi de administrare a investiţiilor sau societăţi de asigurări, autorizate conform legislaţiei care reglementează domeniile în care acestea activează şi care sunt autorizate, în conformitate cu prevederile legii, de Comisie pentru a administra fonduri de pensii, vor depune la Comisie un exemplar al situaţiilor financiare anuale specifice pentru activitatea de administrare a fondurilor de pensii întocmite potrivit prevederilor prezentelor reglementări, precum şi un exemplar al situaţiilor financiare întocmite conform reglementărilor contabile emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare sau, după caz, de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. ...
(3)Prezentele reglementări se aplică şi de către subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin entităţilor prevăzute la alin.
(1), cu sediul sau domiciliul în România, precum şi de subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări. ... 2. Prezentele reglementări transpun:
  1. a)Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene 78/660/CEE din 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 222 din 14 august 1978, cu modificările şi completările ulterioare; ...
  2. b)prevederile Directivei 2006/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 224 din 16 august 2006, referitoare la modificarea Directivei 78/660/CEE. ... + Capitolul II Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare anuale + Secţiunea 1 Contabilitatea3.
(1)Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.
(2)Pentru necesităţile proprii de informare, entităţile pot întocmi situaţiile financiare şi într-o altă monedă. Cursul utilizat pentru conversia în moneda naţională a situaţiilor financiare anuale întocmite într-o altă monedă este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru data bilanţului. Acest curs se prezintă în notele explicative. ...
  1. Operaţiunile în devize se înregistrează în contabilitate atât în devize, cât şi în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României valabil la data efectuării lor.
  2. Entităţile prevăzute la pct. 1 au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.
  3. Administratorii fondurilor de pensii vor organiza şi ţine distinct contabilitatea pentru fiecare fond de pensii pe care îl administrează, faţă de propria contabilitate.7.
(1)Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale fiecărei entităţi.
(2)Conturile pot avea funcţiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncţionale (A/P), aşa cum se prevede în planul de conturi din prezentele reglementări. ...
(3)Dezvoltarea în analitice a conturilor sintetice prevăzute în planul de conturi general este de competenţa fiecărei entităţi în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii. ... + Secţiunea a 2-a Exerciţiul financiar8. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie a aceluiaşi an, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării, respectiv înmatriculării la oficiul registrului comerţului, potrivit legii. + Secţiunea a 3-a Situaţiile financiare anuale9.
(1)Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar.
(2)Potrivit Legii nr. 82/1991, republicată, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii entităţilor pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene. ... 10.
(1)Administratorii fondurilor de pensii vor organiza şi ţine distinct contabilitatea pentru fiecare fond de pensii pe care îl administrează, faţă de propria contabilitate.Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică, precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare.Balanţa de verificare a conturilor sintetice, precum şi balanţele de verificare ale conturilor analitice se întocmesc cel puţin anual, la încheierea exerciţiului financiar sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice, la alte perioade prevăzute de actele normative în vigoare şi ori de câte ori se consideră necesar.Administratorii fondurilor de pensii vor întocmi distinct balanţa de verificare a conturilor analitice pentru fiecare fond de pensii pe care îl administrează, faţă de propria contabilitate.Administratorii fondurilor de pensii care sunt societăţi de asigurare şi societăţi de administrare a investiţiilor vor întocmi distinct pentru activitatea de administrare a fondurilor balanţa de verificare a conturilor analitice, faţă de celelalte activităţi desfăşurate conform prevederilor legale în vigoare.Pentru fondurile de pensii aflate în administrare, situaţiile financiare anuale vor fi întocmite de către administratorii de fonduri de pensii, distinct, de propriile situaţii financiare anuale.
(2)Administratorii fondurilor de pensii care sunt societăţi de pensii întocmesc pentru propria activitate şi pentru fondurile de pensii următoarele situaţii financiare anuale care cuprind: ...
  1. a)bilanţ; ...
  2. b)cont de profit şi pierdere pentru propria activitate şi situaţia veniturilor şi cheltuielilor pentru fondul de pensii; ...
  3. c)situaţia modificării capitalului propriu; ...
  4. d)situaţia fluxurilor de trezorerie; ...
  5. e)notele explicative ale situaţiilor financiare anuale. ...
(3)Pentru propria activitate administratorii de fonduri de pensii - societăţi de pensii vor întocmi situaţii financiare conform anexelor nr. A1-A13 din cap. IV. ...
(4)
  1. a)Pentru propria activitate, administratorii de fonduri de pensii care sunt societăţi de asigurare, vor întocmi situaţii financiare anuale specifice pentru activitatea de administrare a fondurilor de pensii conform anexelor nr. C1-C2 din cap. VI. ...
  2. b)Pentru propria activitate administratorii de fonduri de pensii care sunt societăţi de administrare a investiţiilor vor întocmi situaţii financiare anuale specifice pentru activitatea de administrare a fondurilor de pensii conform anexelor nr. C1-C2 din cap. VI. ...
(5)Pentru fondurile de pensii, administratorii acestora vor întocmi situaţii financiare conform anexelor nr. B1-B10 din cap. V. ...
(6)Anexele fac parte integrată din prezentele reglementări contabile. ... 11. Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.12. Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţilor.13. Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă în înţelesul pct. 12, trebuie prezentate informaţii suplimentare.14. Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedeşte contrară obligaţiei prevăzute la pct. 12, trebuie să se facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele, în înţelesul pct. 12. Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi cu o situaţie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.15. Comisia poate solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări. + Secţiunea a 4-a Formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale16. Potrivit prezentelor reglementări:
  1. a)bilanţul trebuie să prezinte posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 23; ...
  2. b)contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 38; ...
  3. c)situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele conţinute de modelele exemplificate în cap. IV pentru administratorii de fonduri de pensii şi, respectiv, cap. V pentru fondurile de pensii; ...
  4. d)situaţia modificărilor capitalului propriu prezintă elementele conţinute de modelele exemplificate la cap. IV pentru administratorii de fonduri de pensii şi, respectiv, cap. V pentru fondurile de pensii; ...
  5. e)notele explicative ale situaţiilor financiare anuale prezintă elementele conţinute de modelele exemplificate la cap. IV pentru administratorii de fonduri de pensii şi, respectiv, la cap. V pentru fondurile de pensii; ...
  6. f)situaţiile financiare anuale specifice pentru activitatea de administrare a fondurilor de pensii prezintă elementele conţinute de modelele exemplificate în cap. VI pentru administratorii de fonduri de pensii care sunt societăţi de asigurare sau societăţi de administrare a investiţiilor. ... 17. Situaţiile financiare anuale întocmite de entităţile prevăzute la pct. 1 sunt auditate potrivit legii.18. În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, elementele prevăzute la pct. 23 şi 38 trebuie prezentate separat, în ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor se poate face numai în notele explicative.19. Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menţionată în notele explicative împreună cu o explicaţie a motivelor care au determinat-o.20. Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care natura specifică a unei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci când sunt cerute prin reglementări speciale emise de autorităţile de reglementare.21.
(1)Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia veniturilor şi cheltuielilor, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi din situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
(2)Dacă valorile prevăzute la alin.
(1)nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative, însoţită de comentarii relevante. ...
  1. Un element de bilanţ din contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
  2. Pentru fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat şi pentru societăţile de pensii care au obligaţia să aplice prezentele reglementări, formatul cerut pentru bilanţ este următorul:
(1)Formatul de bilanţ cerut pentru administratorii de fonduri de pensii facultative şi fonduri de pensii administrate privat care sunt societăţi de pensii, înfiinţate potrivit prevederilor legale în vigoare, este următorul: ... BILANŢ A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
  1. Cheltuieli de constituire
  2. Cheltuieli de dezvoltare
  3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros
  4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros
  5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
  6. Terenuri şi construcţii
  7. Instalaţii tehnice şi maşini
  8. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
  9. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
  10. Acţiuni deţinute la entităţi afiliate
  11. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate
  12. Interese de participare
  13. Împrumuturi acordate entităţilor de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare
  14. Investiţii deţinute ca imobilizări
  15. Alte împrumuturi B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI:
  16. Materiale consumabile
  17. Avansuri pentru cumpărări de stocuri II. CREANŢE: (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
  18. Creanţe comerciale
  19. Sume de încasat de la entităţile afiliate
  20. Sume de încasat de la entităţile de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare
  21. Alte creanţe
  22. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT:
  23. Acţiuni deţinute la entităţi afiliate
  24. Alte investiţii pe termen scurt IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI C. CHELTUIELI ÎN AVANS D. DATORII: CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN:
  25. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile
  26. Sume datorate instituţiilor de credit
  27. Avansuri încasate de la clienţi
  28. Datorii comerciale - furnizori
  29. Efecte de comerţ de plătit
  30. Sume datorate entităţilor afiliate
  31. Sume datorate entităţilor de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare
  32. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII: CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN:
  33. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile
  34. Sume datorate instituţiilor de credit
  35. Avansuri încasate de la clienţi
  36. Datorii comerciale - furnizori
  37. Efecte de comerţ de plătit
  38. Sume datorate entităţilor afiliate
  39. Sume datorate entităţilor de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare
  40. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale H. PROVIZIOANE
  41. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
  42. Provizioane pentru impozite
  43. Alte provizioane I. VENITURI ÎN AVANS
  44. Subvenţii pentru investiţii
  45. Venituri înregistrate în avans J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL
  46. Capital subscris vărsat
  47. Capital subscris nevărsat II. PRIME DE CAPITAL III. REZERVE DIN REEVALUARE IV. REZERVE:
  48. Rezerve legale
  49. Rezerve statutare sau contractuale
  50. Rezerve reprezentând surplus realizat din rezerva de reevaluare
  51. Alte rezerve
  52. Alte rezerve specifice administratorilor fondurilor de pensii private
  53. Acţiuni proprii V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTATĂ VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR VII. TOTAL CAPITALURI PROPRII
(2)Formatul de bilanţ cerut pentru fondurile de pensii facultative şi fondurile de pensii administrate privat, înfiinţate potrivit prevederilor legale în vigoare, este următorul: ... BILANŢ A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
  1. Titluri imobilizate
  2. Creanţe imobilizate B. ACTIVE CIRCULANTE I. CREANŢE (sume ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
  3. Clienţi
  4. Efecte de primit de la clienţi
  5. Creanţe - furnizori debitori
  6. Decontări cu participanţii
  7. Alte creanţe II. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
  8. Investiţii financiare pe termen scurt III. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI C. CHELTUIELI ÎN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
  9. Avansuri încasate în contul clienţilor
  10. Datorii comerciale
  11. Efecte de plătit
  12. Sume datorate privind decontări cu participanţii
  13. Alte datorii E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
  14. Avansuri încasate în contul clienţilor
  15. Datorii comerciale
  16. Efecte de plătit
  17. Sume datorate privind decontări cu participanţii
  18. Alte datorii H. VENITURI ÎN AVANS I. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITALUL FONDULUI (la valoarea nominală) II. PRIMELE FONDULUI III. REZERVE IV. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) V. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR VI. REPARTIZAREA PROFITULUI J. TOTAL CAPITALURI PROPRII24.
(1)Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
(2)Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi datorii grupate după natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv natură, provenienţă şi exigibilitate. ...
(3)În înţelesul prezentelor reglementări: ...
  1. a)un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; ...
  2. b)o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice; ...
  3. c)capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al participanţilor/acţionarilor în activele entităţii după deducerea tuturor datoriilor sale. ... 25. În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilanţier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale.26.
(1)Acţiunile deţinute la entităţile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop.
(2)Toate angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu există obligaţia de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative şi trebuie făcută distincţie între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia naţională. De asemenea, trebuie făcută o prezentare separată a oricărei garanţii valorice care a fost prevăzută. Angajamentele de acest tip care există în relaţia cu entităţile afiliate trebuie prezentate distinct. ... 27. Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate.28.
(1)Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o bază continuă, în scopul desfăşurării activităţii entităţii.
(2)Mişcările diverselor elemente de imobilizări se prezintă în notele explicative. În acest scop, se prezintă distinct, începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, creşterile, cedările şi transferurile în cursul exerciţiului financiar, iar pe de altă parte, ajustările cumulate de valoare la începutul exerciţiului financiar şi la data bilanţului, precum şi rectificările efectuate în cursul exerciţiului financiar asupra ajustărilor de valoare din exerciţiile financiare precedente. Ajustările de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri clare din elementele corespunzătoare. ...
  1. Dacă atunci când situaţiile financiare anuale se întocmesc conform prezentelor reglementări pentru prima oară preţul de achiziţie sau costul de producţie al unei imobilizări nu poate fi determinat fără cheltuieli sau întârzieri exagerate, valoarea reziduală de la începutul exerciţiului financiar poate fi tratată drept preţ de achiziţie sau cost de producţie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentată în notele explicative.
  2. Atunci când se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, mişcările diverselor elemente de imobilizări prevăzute la pct. 28 alin.
(2)se prezintă începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie rezultat din reevaluare. În acest scop, valoarea reevaluată se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale.
  1. Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, aşa cum sunt definite de legislaţia naţională, trebuie prezentate la "Terenuri şi construcţii".
  2. În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înţelege drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile entităţii. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă un interes de participare atunci când depăşeşte un procentaj de 20%.33.
(1)Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans".
(2)Veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, nu se încasează până la expirarea acestuia trebuie prezentate la "Creanţe". În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate şi în notele explicative. ... 34.
(1)Veniturile de încasat înainte de data bilanţului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans".
(2)Cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul exerciţiului financiar ulterior trebuie prezentate la "Datorii". În cazul în care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate şi în notele explicative. ... 35.
(1)Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
(2)Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor. ...
  1. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.
  2. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
  3. Pentru administratorii de fonduri de pensii facultative şi fonduri de pensii administrate privat care sunt societăţi de pensii şi pentru fondurile de pensii facultative şi fondurile de pensii administrate privat care au obligaţia să aplice prezentele reglementări, formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:
(1)Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere pentru administratorii de fonduri de pensii facultative şi fonduri de pensii administrate privat care sunt societăţi de pensii, înfiinţate potrivit prevederilor legale în vigoare, este următorul: ... CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDEREVENITURI DIN EXPLOATARE1. Cifra de afaceri netă
  1. a)Venituri din activitatea de exploatare ...
  2. b)Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete ... 2. Veniturile producţiei imobilizate3. Alte venituri din exploatareCHELTUIELI DIN EXPLOATARE4. Cheltuieli cu materialele şi alte cheltuieli externe
  3. a)Cheltuieli cu materiale consumabile ...
  4. b)Alte cheltuieli cu materialele ...
  5. c)Alte cheltuieli externe (energie şi apă) ... 5. Cheltuieli cu personalul
  6. a)Salarii ...
  7. b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (cu evidenţierea distinctă a celor referitoare la pensii) ... 6. Ajustări
  8. a)Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale ...
  9. b)Ajustări de valoare privind activele circulante ... 7. Alte cheltuieli de exploatare
  10. a)Cheltuieli privind prestaţiile externe ...
  11. b)Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate ...
  12. c)Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate ... 8. Ajustări privind provizioanelePROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATAREVENITURI FINANCIARE9. Venituri din interese de participare10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare (cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate)12. Alte venituri financiareCHELTUIELI FINANCIARE13. Ajustarea valorilor imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante14. Dobânzi de plătit şi alte cheltuieli similare (cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate)15. Alte cheltuieli financiarePROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂPROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA CURENTĂ16. VENITURI EXTRAORDINARE17. CHELTUIELI EXTRAORDINARE18. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ19. Impozitul pe profit20. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR
(2)Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere pentru fondurile de pensii facultative şi fondurile de pensii administrate privat, înfiinţate potrivit prevederilor legale în vigoare, este următorul: ... CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE - SITUAŢIA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR*)A. VENITURI DIN ACTIVITATEA CURENTĂ
  1. Venituri din imobilizări financiare
  2. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
  3. Venituri din creanţe imobilizate
  4. Venituri din investiţii financiare cedate
  5. Venituri din dobânzi
  6. Alte venituri financiare, inclusiv din diferenţe de curs valutar
  7. Venituri din comisioane specifice fondului de pensii
  8. Alte venituri din activitatea curentăB. CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA CURENTĂ
  9. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
  10. Cheltuieli privind dobânzile
  11. Alte cheltuieli financiare, inclusiv din diferenţe de curs valutar
  12. Cheltuieli privind comisioanele, onorariile şi cotizaţiile
  13. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
  14. Cheltuieli privind alte servicii executate de terţi
  15. Cheltuieli cu taxe şi vărsăminte asimilate
  16. Alte cheltuieli din activitatea curentăC. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA CURENTĂD. VENITURI DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂE. CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂF. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂG. TOTAL VENITURIH. TOTAL CHELTUIELII. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR__________ Notă ... *) Pentru fonduri de pensii facultative şi fonduri de pensii administrate privat, contul de profit şi pierdere se numeşte situaţia veniturilor şi cheltuielilor.39.
(1)Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
(2)Pentru fondurile de pensii constituite prin contract de societate civilă, contul de profit şi pierdere se va numi situaţia veniturilor şi cheltuielilor. ... 40. Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.41.
(1)Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare".
(2)Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. ...
(3)În înţelesul prezentelor reglementări, prin activităţi curente se înţelege orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestora sau care rezultă din acestea. ...
(4)Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile de exploatare ale entităţii se are în vedere mai degrabă natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de entitate decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacţie poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu şi pentru alta, datorită diferenţelor dintre activităţile curente ale acelor entităţi. De exemplu, pierderile rezultate în urma unui cutremur pot fi calificate de către o entitate ca element extraordinar. ... 42. Cu excepţia cazului în care veniturile şi cheltuielile prevăzute la pct. 41 alin
(1)sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative trebuie prezentate explicaţii despre valoarea şi natura acestora. Aceeaşi prevedere se aplică veniturilor şi cheltuielilor legate de un alt exerciţiu financiar.Entităţile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Profitul sau pierderea din activitatea curentă" şi "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară".43. Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit modelului exemplificat în cap. IV şi V, anexele nr. A4 şi, respectiv, B4.44. Situaţia modificărilor capitalului propriu, prezentată ca o componentă separată a situaţiilor financiare anuale, va evidenţia:
  1. a)profitul net sau pierderea netă a perioadei; ...
  2. b)efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale. ... + Secţiunea a 5-a Principii contabile şi reguli de evaluare45. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce trezoreria sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.46. Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii.Acest principiu presupune că o entitate îşi continuă în mod normal funcţionarea fără a intră în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii entităţii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia o entitate nu îşi mai poate continua activitatea.47. Principiul permanenţei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.48. Principiul prudenţei. Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi în special:
  3. a)poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului; ...
  4. b)trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
  5. c)trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
  6. d)trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere. ... 49. Principiul independenţei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli.50. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.51. Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.52. Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.53. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate şi nu numai de forma juridică a acestora.54. Principiul pragului de semnificaţie. Elementele de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate dacă:
  7. a)acestea reprezintă o sumă nesemnificativă în înţelesul pct. 12, sau ...
  8. b)o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative. ... 55. Abateri de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta subsecţiune pot fi efectuate în cazuri excepţionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.A. REGULI GENERALE DE EVALUARE56. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile prevăzute la subsecţiunea "B.5 - Reguli de evaluare alternative" din prezentele reglementări.A.1 . Evaluarea la data intrării în entitate57.
(1)La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
  1. a)la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; ...
  2. b)la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate; ...
  3. c)la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit; ...
  4. d)la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social. ... În cazurile menţionate la lit.
  5. c)şi d), valoarea justă şi, respectiv, valoarea de aport se substituie costului de achiziţie.
(2)Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv. ... 58.
(1)Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
(2)Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. ... 59.
(1)Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.
(2)În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. ...
(3)Costul de producţie al imobilizărilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. ... În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.A.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii60. Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Economiei şi Finanţelor.A.3. Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar61.
(1)La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
(2)În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar. În acest caz, se vor avea în vedere, printre altele: ...
  1. a)pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere ori pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare; ...
  2. b)valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare, iar cele netranzacţionate, la costul istoric, mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare; ...
  3. c)valorile mobiliare pe termen lung se evaluează la costul istoric mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare; ...
  4. d)pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. ... Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.62.
(1)La fiecare dată a bilanţului:
  1. a)elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută ori cursul la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, după caz; ...
  2. b)pentru creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare în funcţie de natura operaţiunii. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a); ...
  3. c)elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; ...
  4. d)elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data determinării valorilor respective. ...
(2)Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. ...
  1. Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.A.
  2. Evaluarea la data ieşirii din entitate
  3. La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.A.
  4. Evenimente ulterioare datei bilanţului65.
(1)Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.
(2)Pot fi identificate două situaţii: ...
  1. a)entităţile obţin informaţii suplimentare faţă de cele existente la data bilanţului, pentru evenimente care avuseseră deja loc la data bilanţului. Dacă informaţiile suplimentare conduc la necesitatea înregistrării în contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele trebuie efectuate aceste înregistrări; ...
  2. b)entităţile obţin informaţii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaţiilor financiare, dar a căror prezentare este necesară pentru utilizatorii de informaţii. În această situaţie, informaţiile respective se prezintă în notele explicative fără efectuarea unor înregistrări în contabilitate. ...
(3)Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care trebuie reflectate în situaţiile financiare anuale pot fi următoarele: ...
  1. a)rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanţului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoaşterea unui nou provizion; ...
  2. b)insolvenţa unui client, înregistrat ulterior datei bilanţului, confirmă că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, trebuie să se ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale. ...
(4)Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului pentru care nu se fac ajustări ale situaţiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piaţă a valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare. ...
(5)Atunci când evenimentele au o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente: ... a) natura evenimentului; ... b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută. ... A.6. Corectarea erorilor contabile66.
(1)Corectarea erorilor constatate în contabilitate se efectuează pe seama rezultatului reportat.
(2)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii, pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultând din greşeala de a utiliza sau de a nu utiliza informaţii credibile care: ...
  1. a)erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ...
  2. b)ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare. ... Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.
(3)În cazul corectării de erori care generează pierdere contabilă reportată, aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizări de profit. ... În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.B. ACTIVE IMOBILIZATEB.1. Reguli de evaluare de bază67.
(1)Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor pct. 68 şi 69.
(2)Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii. ... 68.
(1)Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustările de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic, de-a lungul duratelor de utilizare economică.
(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând: ...
  1. a)perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau ...
  2. b)numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. ... 69.
(1)Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la data bilanţului.
(2)Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă. ...
(3)Ajustările de valoare prevăzute la alin.
(1)şi
(2)trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...
(4)Evaluarea la valorile minime, potrivit alin.
(1)şi
(2), nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost făcute ajustările respective. ... 70. Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate.B.2. Imobilizări necorporaleB.2.1. Recunoaşterea imobilizărilor necorporale71. Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.72. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil.73. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:
  1. a)cheltuielile de constituire; ...
  2. b)cheltuielile de dezvoltare; ...
  3. c)concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate; ...
  4. d)fondul comercial; ...
  5. e)alte imobilizări necorporale; ...
  6. f)avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie. ... B.2.2. Active de natura cheltuielilor de constituire74. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei persoane juridice (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii).75.
(1)O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum 5 ani.
(2)În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. ...
  1. Sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în note.B.2.
  2. Active de natura cheltuielilor de dezvoltare
  3. Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării.78.
(1)Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.
(2)În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte 5 ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. ...
(3)În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. ...
(4)Sumele înregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative. ... B.2.4. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare79.
(1)Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare aduse ca aport, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la valoarea de aport sau costul de achiziţie, după caz. În această situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste.
(2)Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, şi nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea se reflectă cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale. ... B.2.5. Fondul comercial80. Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea, la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.81. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ ca urmare a achiziţiei de către entitate a acţiunilor altei entităţi se au în vedere următoarele prevederi:
  1. a)fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum 5 ani; ...
  2. b)totuşi, entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste 5 ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative. ... B.2.6. Avansuri şi alte imobilizări necorporale82. În cadrul avansurilor şi altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte imobilizări necorporale.B.2.7. Imobilizările necorporale în curs de execuţie83. Imobilizările necorporale în curs de execuţie reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.B.2.8. Evaluarea iniţială a imobilizărilor necorporale84. Un activ necorporal se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie aşa cum sunt definite în prezentele reglementări.85. Un element necorporal raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.B.2.9. Cheltuieli ulterioare86.
(1)Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea acestuia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.
(2)Cheltuielile ulterioare vor majoră costul activului necorporal atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. ... B.2.
  1. Evaluarea la data bilanţului
  2. Un activ necorporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.B.2.
  3. Cedarea
  4. Un activ necorporal trebuie scos din evidenţă la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
  5. Câştigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ necorporal se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere.B.
  6. Imobilizări corporaleB.3.
  7. Recunoaşterea imobilizărilor corporale
  8. Imobilizările corporale reprezintă active care: a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; ... b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ...
  9. Imobilizările corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini; alte instalaţii, utilaje şi mobilier; avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.
  10. Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.93.
(1)Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de natura contractului de leasing, stabilită potrivit legii, cu respectarea prevederilor pct. 53.
(2)La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între părţi, precum şi legislaţia în vigoare. ... Entităţile care aplică principiul prevalenţei economicului asupra juridicului vor ţine cont şi de cerinţele acestuia. Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operaţional, de către locator/finanţator. Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investiţii, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare.
(3)În înţelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: ...
  1. a)contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită; ...
  2. b)leasing financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului; ...
  3. c)leasing operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar. ...
(4)Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: ...
  1. a)leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing; ...
  2. b)locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată; ...
  3. c)durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat; ...
  4. d)valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie; ...
  5. e)bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore. ... 94. În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidenţiate în mod distinct imobilizările corporale în curs de execuţie.B.3.2. Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale95. O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.B.3.3. Cheltuieli ulterioare96. Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.97.
(1)Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuială în perioada în care este efectuată.
(2)Sunt recunoscute ca o componentă a activului investiţiile efectuate la imobilizările corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi să conducă la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faţă de cele estimate iniţial. ... Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct, prin creşterea veniturilor, fie indirect, prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.98.
(1)Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.
(2)Imobilizările corporale în curs de execuţie se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz. ...
(3)Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ achiziţionat. Astfel, dacă entitatea produce active similare, în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacţii normale, atunci costul activului este de obicei acelaşi cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului. ... B.3.4. Evaluarea la data bilanţului99. O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.B.3.5. Amortizarea100.
(1)Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale.
(2)Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora. ... 101. Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.102.
(1)Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul dintre următoarele regimuri de amortizare:
  1. a)amortizarea liniară; ...
  2. b)amortizarea degresivă; ...
  3. c)amortizarea accelerată. ...
(2)Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială. ...
(3)Terenurile nu se amortizează. ... Investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.B.3.
  1. Cedarea şi casarea
  2. O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
  3. Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta, şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în contul de profit şi pierdere.B.3.
  4. Compensaţii de la terţi105.
(1)În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale, creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.
(2)Exemple de asemenea compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii: ...
  1. a)sume plătite/de plătit de către societăţile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizări corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt; ...
  2. b)sume acordate de guvern, în schimbul unor imobilizări corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate. ... B.4. Imobilizări financiare106. Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi.107. În conturile de creanţe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care se percep dobânzi, potrivit legii.108.
(1)La alte împrumuturi acordate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi.
(2)Entităţile care au evidenţiate în contul de creanţe imobilizate creanţele aferente contractelor de leasing financiar, precum şi alte creanţe imobilizate cu scadenţa mai mare de un an vor prezenta în bilanţ, la imobilizări financiare, numai partea cu scadenţa mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe. ... B.4.
  1. Evaluarea iniţială
  2. Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora.B.4.
  3. Evaluarea la data bilanţului
  4. Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.B.
  5. Reguli de evaluare alternativeB.5.
  6. Reevaluarea imobilizărilor corporale111.
(1)Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.
(2)În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere. ... 112.
(1)Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.
(2)La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul dintre următoarele moduri: ...
  1. a)recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită deseori în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau ...
  2. b)eliminată din valoarea contabilă brută a activului, iar valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită deseori pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă. ... 113.
(1)În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.
(2)Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. ...
(3)Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există nicio piaţă activă pentru acel activ. ...
(4)O grupă de imobilizări corporale cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei entităţi. ...
(5)Exemple de grupe de imobilizări corporale sunt: terenuri, clădiri, maşini şi echipamente etc. ...
(6)Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului. ...
(7)Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare. ...
(8)O piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: ...
  1. a)elementele comercializate sunt omogene; ...
  2. b)pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; ...
  3. c)preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi. ...
(9)Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare. ... 114.
(1)În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital şi rezerve". Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.
(2)Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar, entităţile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii: ...
  1. a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar; ...
  2. b)diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar; ...
  3. c)sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în vigoare; ...
  4. d)valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar. ...
(3)Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. ... În sensul prezentelor reglementări, câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.
(4)Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel: ...
  1. a)ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau ...
  2. b)ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. ...
(5)Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare), sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. ...
(6)Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate şi pentru obţinerea scopului său. ...
(7)Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...
(8)Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat, situaţie în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat. ...
(9)Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.
(3)şi
(6), rezerva din reevaluare nu poate fi redusă. ... 115. Ajustările de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizării pentru acel exerciţiu financiar.116. În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:
  1. a)valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate de valoare; sau ...
  2. b)valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare. ... B.5.2. Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare117.
(1)Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la alin.
(3)-
(5)entităţile pot evalua în situaţiile financiare consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justă.
(2)1. Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru o entitate şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate. ... 2. Un activ financiar este orice activ care reprezintă:
  1. a)trezorerie; ...
  2. b)un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi; ...
  3. c)un drept contractual: ... (
  4. i)de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate; sau(îi) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o altă entitate, în condiţii care sunt potenţial favorabile entităţii;
  5. d)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii şi este: ... (
  6. i)un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să primească un număr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau(îi) un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un număr fix din propriile sale instrumente de capitaluri proprii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţilor nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.3. O datorie financiară este orice datorie care reprezintă:
  7. a)o obligaţie contractuală: ... (
  8. i)de a ceda lichidităţi sau alt activ financiar unei alte entităţi; sau(îi) de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt potenţial nefavorabile pentru entitate;
  9. b)un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri ale entităţii şi este: ... (
  10. i)un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să livreze un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau(îi) un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar în schimbul unui număr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii.
(3)În înţelesul prezentelor reglementări, contractele bazate pe marfă care dau oricăreia dintre părţile contractante dreptul de decontare în numerar sau prin alte instrumente financiare se consideră instrumente financiare derivate, cu excepţia cazurilor în care: ...
  1. a)acestea au fost încheiate şi continuă să îndeplinească cerinţele aşteptate ale entităţii privind cumpărarea, vânzarea sau utilizarea produsului de bază; ...
  2. b)acestea au fost iniţial destinate unui astfel de scop; ...
  3. c)se aşteaptă ca acestea să fie decontate prin livrarea mărfii. ...
(4)Evaluarea la valoarea justă se aplică numai datoriilor care sunt: ...
  1. a)deţinute ca parte a unui portofoliu de tranzacţionare; sau ...
  2. b)instrumente financiare derivate. ...
(5)Evaluarea la valoarea justă nu se aplică: ...
  1. a)instrumentelor financiare nederivate deţinute până la scadenţă; ...
  2. b)împrumuturilor şi creanţelor generate de entitate şi nedeţinute în scopul tranzacţionării; ...
  3. c)intereselor în filiale, entităţi asociate şi asocieri în participaţie, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingentă într-o combinare de entităţi, precum şi altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale şi care, în concordanţă cu ceea ce este general acceptat, se contabilizează diferit faţă de alte instrumente financiare. ... În înţelesul prezentelor reglementări, prin combinarea de entităţi se înţelege gruparea unor entităţi individuale într-o singură entitate raportoare, determinată de obţinerea controlului de către o entitate asupra uneia sau mai multor entităţi.118.
(1)Valoarea justă prevăzută la pct. 117 se determină prin referire la:
  1. a)valoarea de piaţă, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă. Dacă valoarea de piaţă nu se poate identifica cu uşurinţă pentru un instrument, dar poate fi identificată pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piaţă poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau ...
  2. b)o valoare determinată cu ajutorul unor modele şi tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă. Astfel de modele şi tehnici asigură o aproximare rezonabilă a valorii de piaţă. ...
(2)În sensul prezentelor reglementări, piaţa credibilă are semnificaţia pieţei active aşa cum este definită la pct. 113 alin.
(8). ...
(3)Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele menţionate la alin.
(1)se evaluează în conformitate cu regulile generale de evaluare prevăzute de prezentele reglementări. ... 119.
(1)Prin excepţie de la prevederile pct. 48, atunci când un instrument financiar se evaluează în conformitate cu pct. 118, modificarea valorii se include în contul de profit şi pierdere. Totuşi, o astfel de modificare se include direct în capitalul propriu, într-o rezervă de valoare justă, dacă:
  1. a)instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificările de valoare să nu fie înregistrate în contul de profit şi pierdere; sau ...
  2. b)modificarea de valoare se referă la o diferenţă de schimb valutar apărută la un element monetar care face parte dintr-o investiţie netă a entităţii într-o entitate străină. ... În înţelesul prezentelor reglementări, prin investiţie netă într-o entitate străină se înţelege partea entităţii raportoare din activele nete ale acelei entităţi străine.
(2)Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, altul decât un instrument financiar derivat, poate fi inclusă direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justă. ... 120.
(1)Rezerva de valoare justă se ajustează atunci când sumele înregistrate în aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea evaluării la valoarea justă.
(2)Rezerva de valoare justă va rămâne evidenţiată în contabilitate atât timp cât sunt evidenţiate în bilanţ instrumentele financiare cărora le este aferentă. ... 121. Dacă a fost aplicată evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare, notele explicative prezintă: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu pct. 118 alin.
(1)lit. b); ...
  1. b)pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi modificările incluse în rezerva de valoare justă; ...
  2. c)pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informaţii privind aria şi natura instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul şi certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; ...
  3. d)un tabel care să prezinte modificările rezervei de valoare justă în cursul exerciţiului financiar. ... C. ACTIVE CIRCULANTEC.1. GeneralităţiC.1.1. Recunoaşterea activelor circulante122.
(1)Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:
  1. a)este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; ...
  2. b)este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; ...
  3. c)este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. ...
(2)Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. ...
  1. În categoria activelor circulante se cuprind: a) stocuri; ... b) creanţe; ... c) investiţii pe termen scurt; ... d) casa şi conturi la bănci. ... C.1.
  2. Evaluarea activelor circulante124.
(1)Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie cu respectarea prevederilor alin.
(2).
(2)Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului. ... 125. Evaluarea efectuată conform prevederilor de la pct. 124 alin.
(2)nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.
  1. Dacă activele circulante fac obiectul ajustărilor de valoare cu caracter excepţional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative.C.
  2. Stocuri127.
(1)Stocurile sunt active circulante sub formă de materiale consumabile care urmează să fie folosite în scopul desfăşurării activităţii curente a entităţii.
(2)În cadrul stocurilor se cuprind materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, alte materiale consumabile), materiale de natura obiectelor de inventar necesare în vederea desfăşurării activităţii curente a entităţii. ...
(3)Materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a căror valoare totală este de o importanţă secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variază în mod semnificativ. ...
(4)Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice fără să fie înregistrate în contabilitate sunt interzise. ...
(5)În aplicarea prevederilor alin.
(4)este necesar să se asigure: ...
  1. a)recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite în păstrare sau în custodie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului; ...
  2. b)în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel: ... (
  3. i)bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;(îi) bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;
  4. c)în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: ... (
  5. i)bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanţului;(îi) bunurile livrate, dar nefacturate se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;
  6. d)bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate. ... 128.
(1)La ieşirea din gestiune, stocurile şi alte active fungibile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia dintre următoarele metode:
  1. a)metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; ...
  2. b)metoda costului mediu ponderat - CMP; ...
  3. c)metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO. ...
(2)Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate la alin.
(1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active. ...
(3)Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului următor, în ordine cronologică. ...
(4)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. ...
(5)Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului anterior, în ordine cronologică. ...
(6)Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii: ... a) motivul schimbării metodei; ... b) efectele sale asupra rezultatului. ...
(7)Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele. ...
(8)O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată. ... 129.
(1)Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
(2)În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric. ...
(3)Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii. ... 130.
(1)Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.
(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii minus costurile estimate pentru finalizarea bunului şi costurile estimate necesare vânzării. ... C.
  1. Investiţii pe termen scurt
  2. Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării acţiunilor deţinute la entităţile afiliate, altor investiţii pe termen scurt, disponibilităţilor în conturi la bănci, casierie, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie.
  3. Alte investiţii pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.133.
(1)La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
(2)La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt se aplică prevederile pct.
  1. ...
  2. Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflectă ajustări pentru pierdere de valoare.
  3. La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare reflectate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderile de valoare se anulează.C.
  4. Casa şi conturi la bănci136.
(1)Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.
(2)Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct. ...
(3)Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. ...
(4)Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt. ...
(5)Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz. ... 137. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.138.
(1)Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a României.
(2)Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar. ...
  1. La încheierea exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
  2. În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori şi creditori, entităţile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
  3. Sumele depuse la bănci şi sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
  4. În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.
  5. Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţională a României şi a altor reglementări emise în acest scop.D. TERŢI
  6. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate, asociaţii/acţionarii, participanţii, debitorii şi creditorii diverşi.
  7. În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, lucrările executate şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
  8. Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
  9. Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.148.
(1)Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului şi se menţionează în notele explicative.
(2)Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată. ... 149.
(1)Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţională a României, cât şi în valută.
(2)Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei. ...
  1. Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora, pe termene de plată, respectiv de încasare.De asemenea, în contabilitatea analitică se grupează distinct clienţii şi furnizorii la care entitatea deţine participaţii.
  2. Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.
  3. Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată şi care se suportă, potrivit reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii.
  4. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.
  5. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.
  6. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
  7. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.
  8. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti şi alte creanţe faţă de angajaţi se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.158.
(1)Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.
(2)Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. ... 159.
(1)Evidenţa contabilă a contribuţiilor participanţilor la un fond de pensii se va ţine valoric pe fiecare participant într-un cont extrabilanţier, iar în evidenţa contabilă se va înregistra valoarea globală a sumelor încasate.
(2)În cazul transferului participantului la un alt fond de pensii, valoarea contabilă a contribuţiei va fi micşorată cu suma ce-i revine administratorului fondului de pensii pentru aceasta operaţiune. ...
  1. În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
  2. Impozitul pe profit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.162.
(1)Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectată) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).
(2)În situaţia în care există decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea acesteia, totalul TVA se înregistrează într-un cont distinct, denumit TVA neexigibilă, care, pe măsură ce devine exigibilă, potrivit legii, se trece la TVA colectată sau TVA deductibilă, după caz. ...
(3)De asemenea, în contul de TVA neexigibilă se înregistrează şi TVA deductibilă sau colectată, pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile. ...
(4)Diferenţa de taxă, în plus sau în minus, dintre TVA colectată şi TVA deductibilă se înregistrează în conturi distincte (TVA de plată sau TVA de recuperat) şi se regularizează în condiţiile legii. ...
  1. Impozitul pe venituri de natura salariilor şi impozitul pe drepturile de pensie, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
  2. La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
  3. Reflectarea în contabilitate a accizelor şi fondurilor speciale incluse în preţuri sau tarife se face pe seama conturilor corespunzătoare de datorii, fără a tranzita prin conturile de venituri şi cheltuieli.
  4. Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct.
  5. Dividendele repartizate acţionarilor, potrivit reglementărilor în vigoare, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate în conformitate cu prevederile pct. 220.168.
(1)Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/participanţi la dispoziţia entităţii, precum şi dobânzile aferente se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
(2)Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului şi cu acţionarii cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune atât în contabilitatea entităţii debitoare, cât şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acţionarii şi, de asemenea, conturile coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie. ...
  1. Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, participanţii, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi.
  2. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult 3 luni de la data constatării.171.
(1)Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
(2)Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu financiar în care a şi survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar, care intervine până în exerciţiul decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui asemenea exerciţiu financiar. ... 172.
(1)Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.
(2)În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri: chiriile, abonamentele şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare.
  1. Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere. ... D.
  2. Contabilitatea angajamentelor şi a altor elemente extrabilanţiere174.
(1)Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele entităţii se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.În această categorie se cuprind angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii, imobilizări corporale luate cu chirie, valori materiale primite în păstrare sau custodie, debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare, redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate, debitori participanţi la un fond de pensii, pensii în plată, efecte scontate neajunse la scadenţă, precum şi alte valori.
(2)O categorie distinctă de elemente extrabilanţiere o reprezintă activele şi datoriile contingente. ...
(3)Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii. ... Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanţă ce poate rezultă dintr-un litigiu în instanţă (de exemplu, o despăgubire), în care este implicată entitatea şi al cărui rezultat este incert.Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice.Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariţia unor intrări de beneficii economice.Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creştere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.
(4)O datorie contingentă este: ...
  1. a)o obligaţie potenţială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute anterior datei bilanţului şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; ...
  2. b)o obligaţie curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute anterior datei bilanţului, dar care nu este recunoscută deoarece: ... (
  3. i)nu este sigur că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau(îi) valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.În bilanţ o datorie contingentă nu va fi recunoscută, aceasta fiind prezentată în notele explicative.În situaţia în care o entitate are o obligaţie angajată în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingentă.Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă se consideră că este necesară ieşirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului.
(5)Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul că: ...
  1. a)provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunând că pot fi realizate estimări corecte), deoarece constituie obligaţii curente la data bilanţului şi este probabil că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea obligaţiilor; ...
  2. b)datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: ... (
  3. i)obligaţii posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligaţie curentă care poate genera o ieşire de resurse; sau(îi) obligaţii curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere în bilanţ (deoarece fie nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor entităţii pentru stingerea obligaţiei, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de credibilă a valorii obligaţiei).E. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN175.
(1)O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:
  1. a)se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau ...
  2. b)este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. ...
(2)Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. ... F. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
  1. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung şi mediu, sumele datorate entităţilor afiliate şi celor la care se deţin interese de participare, alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi dobânzile aferente acestora.
  2. Împrumuturile din emisiunile de obligaţiuni reprezintă contravaloarea obligaţiunilor emise potrivit legii. În cadrul acestora, trebuie evidenţiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertibile.178.
(1)Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare se referă la bunurile preluate cu acest titlu de la proprietar, potrivit contractelor încheiate.
(2)La sfârşitul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situaţie în care are loc anularea datoriilor corespunzătoare privind concesiunea. 179. Entităţile trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie, chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă: ... a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; ... b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de data bilanţului. ... 180.
(1)Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentată în bilanţ ca o corecţie a datoriei, precum şi în notele explicative.
(2)Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei. ... G. PROVIZIOANE181. Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.182.
(1)Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
(2)Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: ...
  1. a)o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior; ...
  2. b)este probabil ca o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi ...
  3. c)poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. ... Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
(3)Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea: ...
  1. a)datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; ...
  2. b)cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este în general mult mai redus decât în cazul provizioanelor. ... Angajamentele entităţii sunt prezentate de regulă ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.183.
(1)Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.
(2)Se vor recunoaşte ca provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale entităţii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului înconjurător, pedepsite de lege, ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entităţii. ... 184.
(1)Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
  1. a)litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; ...
  2. b)acţiunile de restructurare; ...
  3. c)pensii şi obligaţii similare; ...
  4. d)impozite şi taxe; ...
  5. e)alte provizioane. ...
(2)Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. ...
(3)Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii: ...
  1. a)vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii; ...
  2. b)închiderea unor sedii ale entităţii; ...
  3. c)modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; ...
  4. d)reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii; ...
  5. e)intrarea unui fond în supraveghere specială. ...
(4)Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relaţia cu statul. ... 185.
(1)Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.
(2)Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile. ...
  1. Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.
  2. Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.
  3. Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat.189.
(1)Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
(2)Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală. ...
(3)Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut. ... 190. Provizioanele prezentate în bilanţ

🔗 Către sursa oficială

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.