← România

ORDIN 5236 01/09/2008 - Portal Legislativ

ORDIN 5236 01/09/2008 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Articolul 5Articolul 6Articolul 7Articolul 8Articolul 9Articolul 10Articolul 11Articolul 12Articolul 13Articolul 14Articolul 15Articolul 16Articolul 17Articolul 18Articolul 19Articolul 20Articolul 21Articolul 22Articolul 23Articolul 24Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Anexa 6Anexa 7Anexa 8Anexa 9Anexa 10Anexa 11Anexa 12Anexa 13Anexa 14Anexa 15Anexa 16Anexa 17Anexa 18Anexa 19 Reveniti in topul paginii Forma printabilă ORDIN nr. 5.236 din 1 septembrie 2008privind aprobarea curriculumului pentru grupele de învăţământ special - pedagogie curativă, care integrează elevi/tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociateEMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 2 decembrie 2008 În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite următorul ordin: + Articolul 1Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special - pedagogie curativă, destinat elevilor/tinerilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate, şi metodologia privind aplicarea acestuia. Planul-cadru şi metodologia sunt cuprinse în anexa nr.

  1. + Articolul 2Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Formarea, stimularea şi compensarea limbajului" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  2. + Articolul 3Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Citire-scriere-comunicare" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  3. + Articolul 4Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Desenul formelor" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  4. + Articolul 5Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  5. + Articolul 6Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Elemente de matematică aplicată" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  6. + Articolul 7Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Cunoştinţe despre om şi mediu" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  7. + Articolul 8Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Elemente de fizică/chimie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  8. + Articolul 9Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Religie - cultul ortodox" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  9. + Articolul 10Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Geografie şi istorie locală" pentru nivelul V. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  10. + Articolul 11Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Geografie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  11. + Articolul 12Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Istorie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  12. + Articolul 13Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie plastică" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  13. + Articolul 14Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie muzicală" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  14. + Articolul 15Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Euritmie" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  15. + Articolul 16Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie fizică şi activităţi sportive" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  16. + Articolul 17Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Abilitare manuală" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  17. + Articolul 18Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Activităţi de preprofesionalizare/meşteşugari" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  18. + Articolul 19Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Consiliere şi orientare" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.
  19. + Articolul 20Programele şcolare cuprinse în anexele nr. 2-19 se aplică integral începând cu anul şcolar 2008-
  20. + Articolul 21La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind programele şcolare pentru disciplinele menţionate la art. 2-19 se abrogă. + Articolul 22Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 23Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ special duc la îndeplinire prezentul ordin. + Articolul 24Anexele nr. 1-19*) fac parte integrantă din prezentul ordin.--------- Notă ... *) Anexele nr. 1-19 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr, 805 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos, Panduri nr. 1.p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,Zvetlana Preoteasa,secretar de statBucureşti, 1 septembrie 2008.Nr. 5.
  21. + Anexa 1 Plan cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământulspecial care şcolarizează elevi/tineri cu deficienţe grave,profunde sau asociatePEDAGOGIE CURATIVĂ(alternativă educaţională) ARIA CURRICULARĂ NR. DE ORE/ACTIVITĂŢI PE CLASĂ/SĂPTĂMÂNAL I II III IV V VI VII VIII IX X Nivele Disciplina de înv. IV V VI I. Limbă şi comunicare 5-7 5-7 5-7 5-7 4-6 4-6 3-4 3-4 3-4 3-4
  22. Formarea, stimularea şi compensarea limbajului 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2 - - - -
  23. Citire-scriere-comunicare 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 3-4 3-4 3-4- 3-4- 3-4-
  24. Desenul formelor 1 1 1 1 - - - - - - II. Matematică şi ştiinţe 3-5 3-5 3-6 3-6 4-7 4-7 5-8 5-8 5-8 5-8
  25. Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie 1-2 1-2 1-2 1-2 0-1 - - - - -
  26. Elemente de matematică aplicată 2-3 2-3 2-3 2-3 3-4 3-4 3-4 3-4 2-3 2-3
  27. Cunoştinţe despre om şi mediu - - 0-1 0-1 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
  28. Elemente de fizică/chimie - - - - - 0-1 1-2 1-2 2-3 2-3 III. Om şi societate 1 1 1 1-2 2-3 3 3 3 3-4 3-4
  29. Religie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
  30. Cunoştinţe despre istorie/geografie - - - 0-1 1-2 2 2 2 2-3 2-3 IV. Arte 2-3 2-3 2-3 2-3 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4
  31. Educaţie plastică 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
  32. Educaţie muzicală 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
  33. Euritmie 0-1 0-1 0-1 0-1 0-2 0-2 0-2 0-2 0-2 0-2 V. Educaţie fizică şi sport 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
  34. Educaţie fizică şi activităţi sportive 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 VI. Tehnologii 2 2 2 2 3-4 3-4 4-5 5-6 6-7 6-7
  35. Abilitare manuală 2 2 2 2 - - - - - -
  36. Activităţi de preprofesionalizare/meşteşuguri - - - - 3-4 3-4 4-5 5-6 6-7 6-7 VII. Consiliere şi orientare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Nr. total de ore în trunchiul comun 16 16 16 16 17 18 20 21 22 22 Curriculum la decizia şcolii 1-2 1-2 1-2 1-2 1-4 1-4 1-4 1-4 1-4 1-4 Număr minim de ore 17 17 17 17 18 19 21 22 23 23 Număr maxim de ore 18 18 18 18 22 23 24 25 26 26 VIII. Terapii specifice şi de compensare 12-13 12-13 12-13 12-13 9-10 9-10 9-10 9-10 6-7 6-7 1.a.* Terapia tulburărilor de limbaj 6-8 6-8 6-8 6-8 5-6 5-6 5-6 5-6 3-4 3-4 1.b.* Educaţie perceptiv-vizuală, orientare, mobilitate, tehnici alternative de comunicare 1.c.* Educaţie perceptiv-auditivă, labiolectură, tehnica vorbirii-audiologie educaţională, kirofonetică
  37. Terapii artistice: euritmie curativă, pictură, muzică, dinamica formelor prin desen, artă dramatică 0-2 0-2 0-2 0-2 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
  38. Kinetoterapie, elemente de gimnastică Bothmer, fricţionări ritmice 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2 1-2 1-2 1-2 0-1 0-1
  39. Psihodiagnoză, consiliere, terapie şi programe de intervenţie personalizate 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 IX. Terapie educaţională şi integrată 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
  40. Formarea autonomiei personale 5 5 5 5 3 3 3 3 3 3
  41. Terapie ocupaţională 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7
  42. Stimulare cognitivă 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4
  43. Ludoterapie 5 5 5 5 3 3 3 3 3 3
  44. Socializare 1 1 1 1 3 3 3 3 3 3 METODOLOGIEprivind aplicarea Planului-cadru de învăţământ pentru grupele/claseledin învăţământul special - pedagogie curativă, care şcolarizeazăelevi/tineri cu deficiente grave, profunde sau asociate
  45. Prezentul Plan-cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul special care şcolarizează copii/elevi/tineri cu deficiente severe, profunde sau asociate se aplică de către toate unităţile de învăţământ special, la grupele/clasele alcătuite din aceste categorii de elevi, precum şi de către şcolile de masă care şcolarizează grupe/clase cu acest specific şi aplică metodele alternativei educaţionale de pedagogie curativă.
  46. Predarea disciplinelor de bază se face modular, în etape de 2-4 săptămâni, organizate într-un curs de bază de 90 minute, plasat la începutul activităţii zilnice. Disciplinele cuprinse în ariile curriculare: Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii sunt realizate după cursul de bază, nefiind predate modular.
  47. Activităţile de predare-învăţare din ariile curriculare I-VII se constituie în catedre de educaţie specială pe clase, nu pe discipline de învăţământ. Astfel, o catedră de educaţie specială cuprinde disciplinele prevăzute la clasa respectivă, fără a depăşi norma didactică stabilită conform legislaţiei în vigoare. Aceste catedre pot fi ocupate de: absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior cu specializarea de: psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie cu studii de lungă durată sau absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior de scurtă şi de lungă durată care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995, precum şi cele prevăzute la alin. 2 art. 7 din Legea nr. 128/1997.
  48. Cadrele didactice care predau la clasele din alternativa educaţională de pedagogie curativă necesită aviz de funcţionare eliberat de Federaţia de Pedagogie Curativă din România care atestă parcurgerea modulului de formare în specificul alternativei.
  49. Orele de euritmie sunt predate de absolvenţi ai unui studiu de minim patru ani în Arta euritmiei, urmat la o instituţie recunoscută de Universitatea pentru Ştiinţe de la Goetheanum, Dornach Elveţia. Aceste ore se desfăşoară cu un corepetitor.
  50. Efectivele de elevi din grupe/clase, precum şi normarea posturilor se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.
  51. Disciplinele opţionale se stabilesc de către conducerea şcolii, la recomandarea profesorului diriginte, în funcţie de tipul, de gradul şi de asocierea deficienţelor elevilor, luând în considerare recomandările Comisiei interne de evaluare şi opţiunile părinţilor acestora. Numărul maxim de ore alocate disciplinelor opţionale din aceeaşi arie curriculară nu poate fi mai mare de 2 ore.
  52. Copiii/elevii/tinerii care nu pot desfăşura activitatea specifică unei ore de educaţie fizică, vor desfăşura, în timpul alocat acesteia, activităţi de euritmie.
  53. Pentru disciplinele din aria curriculară Terapii specifice şi de compensare, repartizarea elevilor precum şi numărul de ore alocat fiecărui elev se face în funcţie de tipul, gradul şi asocierea deficienţelor. Comisia Internă de Evaluare Continuă stabileşte diagnosticul psihointelectual al fiecărui elev, urmând ca profesorul de specialitate să-şi stabilească activităţile şi modalităţile de realizare a acestora. Activităţile de terapie se desfăşoară în cabinete special amenajate, individual sau cu un grup de 2-3 elevi.
  54. Pentru disciplinele marcate cu * din cadrul ariei curriculare Terapii specifice şi de compensare se încadrează numai absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior, cu specializarea: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau pedagogie socială, studii de lungă durată.
  55. Proiectarea didactică, la disciplina Psihodiagnoză, consiliere, terapie şi programe de intervenţie se realizează pentru fiecare elev care participă la procesul de reabilitare şi de compensare prin programe de intervenţie personalizată.
  56. Activităţile din aria curriculară Terapie educaţională complexă şi integrată: Formarea autonomiei personale, Socializare, Terapie ocupaţională, Stimulare cognitivă, Ludoterapie se normează astfel: un post de învăţător-educator sau de profesor-educator cu norma de 20 de ore, pentru fiecare clasă I - a X-a. Având în vedere specificul activităţilor din această arie curriculară, învăţătorul-educator poate fi angajat şi la clasele a V-a - a X-a, iar profesorul-educator poate fi încadrat şi la clasele I - a IV-a, aceştia fiind retribuiţi conform studiilor. Posturile pot fi ocupate, cu prioritate, de cadre didactice absolvente ale liceelor pedagogice, ale colegiilor pedagogice şi ale unor şcoli postliceale pedagogice. Activităţile propuse sunt realizate de către învăţătorul-educator sau de către profesorul-educator cu toţi elevii din clasă, în completarea programului de predare-învăţare evaluare.
  57. Activităţile din cadrul ariilor curriculare I-VII se realizează, de regulă, dimineaţa, iar activităţile din cadrul ariilor curriculare VIII şi IX se realizează în completarea activităţilor menţionate mai sus, după-amiaza.
  58. Comisia Internă de Evaluare Continuă poate hotărî ca unii copii/elevi/tineri să desfăşoare numai anumite activităţi specifice ariilor curriculare Terapii specifice şi de compensare şi Terapie educaţională complexă şi integrată, în funcţie de gradul şi de tipul deficienţei.
  59. Unitatea de învăţământ special poate decide ca unele activităţi ale învăţătorului-educator şi ale profesorului-educator să se desfăşoare în parteneriat cu profesorul psihopedagog de la clasa (în cadrul ariilor curriculare Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică şi sport), cu condiţia respectării programului zilnic de reabilitare, compensare, recuperare, integrare a elevului. + Anexa 2 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ"FORMAREA, STIMULAREA ŞI COMPENSAREA LIMBAJULUI"Nivelele IV-V(Cls. I - VI)Învăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTARELimbajul este un proces psihic complex prin care oamenii exprimă trebuinţe, sentimente, idei. Însuşirea lui oferă copilului posibilitatea de a se apropia de cei din jurul lui şi nu numai. Astfel, se poate vorbi de rolul determinant al formării, stimulării şi compensării limbajului în ceea ce-i priveşte pe copiii/elevii cu deficienţe grave, profunde sau asociate.Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină dificultăţi în realizarea actului vorbirii, perfecţionării şi dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de cunoaştere şi a auzului fonematic.În însuşirea, învăţarea limbajului şi recurgerea la oralitate a copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate, pot apărea, o sferă largă de dificultăţi de învăţare, consecinţe ale deficienţelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultăţi gramaticale în general, deficienţe de evocare, redare, relatări şi unele tulburări sub aspectul fonetic, articular, ritm, fluenţă.În programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care vor stimula acele laturi şi componente valide ale proceselor psihice ale copiilor. Ea oferă posibilitatea cadrului didactic să respecte ritmul copilului şi să aleagă activităţile accesibile în funcţie de potenţialul acestuia.OBIECTIVE CADRU
  60. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor
  61. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală
  62. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală
  63. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare NIVELUL IVOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  64. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  65. concentrarea atenţiei pentru a asculta mesaje - exerciţii de dezvoltare auzului; - exerciţii de ascultare a mesajelor transmise de persoane diferite; - povestiri; - jocuri de rol. 1.
  66. receptarea clară a mesajelor - exerciţii de dezvoltare a acuităţii auditive; - exerciţii de înţelegere a mesajului şi a comenzii verbale; - povestiri; - conversaţii tematice; - jocuri didactice. 1.
  67. distingerea cuvintelor şi a sensului lor într-o propoziţie dată - exerciţii de identificare şi delimitare a cuvintelor dintr-o propoziţie; - jocuri didactice.
  68. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  69. însuşirea unor procedee figurative (semne, gesturi etc.) - exerciţii de imitare a unor gesturi, semne; - exerciţii de stabilire a ritmului; - exerciţii de exprimare gestuală a unor comenzi verbale; - jocuri de imitaţie şi tematice. 2.
  70. operarea cu limbajul gestual, mimico - gestual - exerciţii de imitaţie; - exerciţii de relaţionare în grup; - jocuri de rol. 2.
  71. operarea cu limbajul grafico - pictural - desen liber; - dactilopictură; - modelaj. 2.
  72. dezvoltarea comunicării nonverbale - imitaţii; - joc de rol; - exerciţii de dialog nonverbal; - formulări de întrebări şi răspunsuri, prin limbaj figurativ.
  73. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  74. pronunţarea clară şi corectă a sunetelor, silabelor şi a cuvintelor - exerciţii de gimnastică facială, linguală, mandibulară; - exerciţii pentru dezvoltarea auzului fonematic; - exerciţii de respiraţie; - exerciţii de formare şi educare a ritmului vorbirii; - exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor; - exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi consoanelor; - onomatopee; - jocuri didactice. 3.
  75. despărţirea cuvintelor în silabe - exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe; - exerciţii de compunere a cuvintelor din silabe date; - jocuri didactice. 3.
  76. comunicarea prin enunţuri scurte cu sens (două, trei cuvinte) - exerciţii de formulare de propoziţii prin imitaţie; - formulări de răspunsuri la întrebări; - exerciţii de denumire a părţilor componente ale corpului omenesc; - jocuri didactice. 3.
  77. identificarea şi denumirea corectă a obiectelor din mediul ambiant - exerciţii de identificare şi denumire a fiinţelor, obiectelor concrete; - exerciţii de identificare şi denumire a fiinţelor, obiectelor, după imagini; - jocuri didactice.
  78. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  79. valorificarea propriilor achiziţii de vocabular - exerciţii de identificare şi denumire a obiectelor din mediul ambiant; - jocuri didactice. 4.
  80. îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte noi - exerciţii de observare directă; - exerciţii de imitaţie; - jocuri de rol; - jocuri didactice. 4.
  81. manifestarea interesului pentru comunicare cu cei din jur - exerciţii de imitaţie; - exerciţii de vorbire dialogată; - jocuri de rol. NIVELUL VOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  82. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  83. receptarea corectă a semnificaţiei mesajului - exerciţii de analiză secvenţială a conţinutului mesajului; - formulări corecte de răspunsuri la întrebări; - exerciţii de stimulare a vorbirii dialogate; - exerciţii de sesizare a esenţei mesajului pe baza achiziţiilor anterioare; - jocuri de rol; - jocuri didactice. 1.
  84. confirmarea prin replici adecvate a înţelegerii mesajului - exerciţii de vorbire dialogată; - conversaţii pe o temă dată; - jocuri de rol; - dramatizări; - jocuri didactice. 1.
  85. sesizarea semnificaţiei unui cuvânt nou din contextul mesajului - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, cu ajutorul imaginilor sau a unor obiecte concrete; - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, fără sprijin; - exerciţii de formulare de propoziţii cu noile cuvinte; - jocuri didactice. 1.
  86. distingerea sunetelor şi a silabelor din cuvinte - exerciţii de despărţire a unor cuvinte în silabe; - exerciţii de identificare a sunetelor din silabe; - exerciţii de stabilire a locului sunetelor în silabe şi în cuvinte; - exerciţii de identificare a vocalelor şi a consoanelor învăţate; - jocuri didactice.
  87. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  88. asocierea comenzii verbale cu imaginea sau obiectul desemnat - jocuri cu imagini; - jocuri de asocieri: obiect - imagine, imagine - obiect, obiect - imagine - cuvânt; - jocuri didactice. 2.
  89. însuşirea unor modele de exprimare non verbală (mimică, gesturi) pentru comunicarea unor stări sufleteşti - exerciţii de pantomimă; - dramatizări; - simulări; - jocuri de rol; - jocuri cu marionete; - jocuri didactice. 2.
  90. înţelegerea şi semnalizarea prin mijloace nonverbale (gesturi, mimică, pantomimică) a unui mesaj transmis - exerciţii de pantomimă; - dramatizări; - simulări; - dialog pe o temă dată; - jocuri de rol; - jocuri didactice.
  91. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  92. pronunţarea clară şi corectă a unor cuvinte şi propoziţii simple - exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor; - exerciţii de pronunţare corectă a silabelor; - exerciţii de pronunţare corectă a cuvintelor; - jocuri de cuvinte; - exerciţii de reglare a vitezei proprii de vorbire; - exerciţii de comunicare orală; - exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii; - exerciţii de recitare a unor poezii; - jocuri didactice. 3.
  93. formularea de enunţuri corecte - exerciţii de formulare de propoziţii pe bază de imagini; - formulări de întrebări şi răspunsuri; - descrierea obiectelor din mediul ambiant; - povestirea unor fapte, întâmplări personale; - repovestirea unor texte audiate, cu ajutor sau fără ajutor; - jocuri didactice. 3.
  94. citirea de cuvinte, propoziţii - exerciţii de corelare a sunetului cu semnul grafic; - exerciţii de citire a unor cuvinte, propoziţii; - jocuri didactice.
  95. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  96. utilizarea în comunicare a cuvintelor ce denumesc: acţiuni, culori, forme, mărimi, relaţii spaţiale, formule de politeţe etc. - exerciţii de: grupări, ordonări, clasificări etc; - exerciţii de exprimare în contexte situaţionale; - formulări de răspunsuri la întrebări; - povestiri, repovestiri; - jocuri de rol; - jocuri didactice. 4.
  97. îmbogăţirea vocabularului - exerciţii de intuire a imaginilor din basme, fabule, legende; - audiţii de basme, povestiri, fabule, legende; - jocuri de rol; - jocuri didactice. 4.
  98. manifestarea interesului faţă de interlocutor în comunicare - exerciţii de stimulare a vorbirii dialogate; - exerciţii de comunicare în grup; - jocuri de rol. 4.
  99. respectarea intonaţiei, accentului, ritmului şi a pauzelor în vorbire - exerciţii de intonaţie; - exerciţii de ritm (pronunţie asociată cu bătăi din palme); - exerciţii de recitare de poezii; - dramatizări. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII(niv. IV-V)Comunicarea nonverbală● Relaţionarea pe bază de procedee figurative (gest, mimică, pantonimă)Comunicarea verbală● Sunet, silabă, cuvânt, propoziţie, text - pronunţarea sunetelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor; despărţire în silabe; formulare de propoziţii; identificarea obiectelor din mediul ambiant; identificarea şi denumirea părţilor componente ale corpului omenesc, identificarea mărimii, formei, culorii, relaţiilor spaţiale etc.● Vorbire dialogată, formule de adresare, comunicare expresivă, relaţionare în grupAria tematică● Şcoala - clasa● Familia - familia mea● Corpul omenesc● Obiecte de igienă personală● Obiecte de vestimentaţie● Zilele săptămânii● Lunile anului● Anotimpurile● Formă, culoare, mărime, relaţii spaţiale, relaţii temporale● Mijloacele de transport● Formule de adresare (politeţe)● Fructe● Legume● Animale, păsări● Reguli de circulaţie● Timpul/vremea● Localitatea● Judeţul● ŢaraLISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplinaFormarea, stimularea şi compensarea limbajuluiNivelele IV - V(Cls. I - VI)Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă NUMELE ŞI PRENUMELE INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ Mircea Vlad - prof. psihopedagog Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti Elisabeta Putere - consilier psiholog Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar Letiţia Trif - lector univ. dr. Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia Lucian Mozer - director Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti Livia Vlad - prof. psihopedagog Federaţia de Pedagogie Curativă din România Anca Perţa - prof. psihopedagog Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Iolanda Stănică - educator Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Camelia Voica - educator Centrul de Pedagogie Curativă Simeria + Anexa 3 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ"CITIRE - SCRIERE - COMUNICARE"Nivelele IV - VI(Cls. I - X)Învăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREPrin comunicare, omul se deosebeşte net de toate celelalte fiinţe. Ea este mijlocul cel mai important de înţelegere între noi şi serveşte în şcoală la schimbul dintre cadre didactice şi copii/elevi. Însă este vorba de mult mai mult. În cazul cultivării ei corespunzătoare, devine un mijloc de formare determinant pentru evoluţia copilului. În acest scop ea trebuie înţeleasă şi modelată artistic.Noul curriculum a dezvoltat un nou concept cu privire la disciplina citire - scriere - comunicare. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţionează două forţe polare, cu legităţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare orală/scrisă. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare, ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor şi opiniilor proprii.Astfel, obiectivul central al studiului disciplinei este dezvoltarea competenţelor cheie de comunicare, orală şi scrisă a copiilor/elevilor, precum şi familiarizarea acestora cu unele texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei. Copilul va deveni capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să se integreze şcolar şi profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi.Caracterul de interdisciplinaritate se reflectă în mod deosebit în predarea citirii - scrierii - comunicării, care devine un suport fundamental pentru dobândirea de cunoştinţe şi formarea deprinderilor. Conţinuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educaţiei plastice, muzicale, istoriei, geografiei, ştiinţelor naturii, iar ea se regăseşte pe rând în fiecare dintre acestea.OBIECTIVE CADRU
  100. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
  101. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
  102. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
  103. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă NIVELUL IVOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  104. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  105. distingerea semnalelor sonore, din mediul apropiat - exerciţii de recunoaştere a semnalelor sonore produse de diferite surse; - exerciţii de recunoaştere a direcţiei sunetului sau zgomotului produs de diferite surse sonore; - jocuri de identificare a vocilor colegilor din clasă; - exerciţii de recunoaştere a onomatopeelor. 1.
  106. sesizarea înţelesului unor mesaje scurte în legătură cu viaţa cotidiană şi în mediul apropiat - exerciţii de ascultare a unor mesaje; - jocuri de rol utilizând dialogul. 1.
  107. utilizarea elementelor de comunicare nonverbală (mimico-gestuală) pentru a denumi obiecte, acţiuni - exerciţii de pantomimă; - jocuri cu marionete; - jocuri de rol. 1.
  108. orientarea atenţiei pentru a asculta mesaje formulate de diferite persoane - exerciţii de ascultare a unui dialog; - jocuri de rol.
  109. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  110. dezvoltarea capacităţii fono - articulatorii - exerciţii pentru dezvoltarea aparatului fono-articulator; - exerciţii - jocuri cu onomatopee; - jocuri cu silabe duble (ga-ga, ta-ta, ma-ma etc.); - jocuri didactice. 2.
  111. pronunţarea corectă şi clară a sunetelor, silabelor şi a cuvintelor - exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor şi silabelor; - exerciţii de pronunţare corectă a cuvintelor; - jocuri didactice. 2.
  112. denumirea unor acţiuni, obiecte, fiinţe - exerciţii de verbalizare a unor acţiuni proprii sau ale altcuiva; - exerciţii de denumire a unor obiecte, fiinţe din mediul familiar; - exerciţii de denumire a obiectelor din imagini; - jocuri didactice. 2.
  113. utilizarea corectă a cuvintelor în comunicare prin enunţuri simple - exerciţii de construire a unor enunţuri proprii, cu ajutor; - jocuri didactice. 2.
  114. adaptarea vorbirii în funcţie de partenerul de dialog - exerciţii de comunicare orală; - exerciţii de utilizare a unor formule de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a unui dialog; - jocuri de rol.
  115. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  116. recunoaşterea elementelor grafice - exerciţii de asociere a sunetului cu litera, prin desenul din poveste; - exerciţii de recunoaştere a vocalelor apoi a consoanelor, în ordinea învăţării lor; - exerciţii de citire a elementelor grafice (literele mari şi mici de tipar). 3.
  117. asocierea formei grafice a cuvântului cu sensul acestuia - exerciţii de exprimare a înţelesului unor cuvinte; - exerciţii de construire a unor enunţuri cu anumite cuvinte date. 3.
  118. sesizarea legăturii dintre cuvinte şi imaginile care îl însoţesc - exerciţii de realizare a corespondenţei dintre cuvânt şi imagine; - exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului cu ajutorul imaginilor. 3.
  119. citirea unor silabe, cuvinte, propoziţii simple - exerciţii de citire a silabelor; - exerciţii de citire a cuvintelor; - exerciţii de citire a unor propoziţii simple. 3.
  120. citirea unui text simplu - exerciţii de citire a unui text simplu.
  121. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  122. adoptarea unei poziţii corecte la scris - exerciţii - joc pentru însuşirea poziţiei corecte în bancă. 4.
  123. mânuirea corectă a instrumentelor de lucru - exerciţii de mânuire corectă a instrumentelor de lucru (creioane cerate, caiete cu foi veline etc.). 4.
  124. redarea prin desen a unor forme elementare, după model dat - exerciţii de folosire a pensulei şi a creioanelor colorate pentru realizarea, prin imitare, a unei linii verticale, orizontale etc. 4.
  125. asocierea sunetului cu forma grafică a literei - poveste şi desen pentru introducerea vocalelor şi a consoanelor. 4.
  126. scrierea corectă a literelor mari şi mici de tipar - exerciţii pregătitoare scrisului; - exerciţii de scriere corectă a literelor mari şi mici de tipar. 4.
  127. scrierea corectă a unor silabe, cuvinte şi propoziţii simple - exerciţii de scriere a unor silabe, cuvinte şi propoziţii simple; - exerciţii de copiere şi de transcriere a unor silabe, cuvinte şi propoziţii simple; - dictări. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
  128. Formarea capacităţii de citire/lectură● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii● Literele mari şi mici de tipar● Alfabetul - vocale şi consoane● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple
  129. Formarea capacităţii de comunicareComunicarea orală● Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului etc.● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul● Basme şi fabule din literatura română şi universală (Petre Ispirescu - "Basme", Fraţii Grimm "Basme", Grigore Alexandrescu - "Fabule", Jean de la Fontaine - "Fabule" etc.)● Poveşti create de către cadrul didactic pentru introducerea literelorComunicarea scrisă● Literele mari şi mici de tipar● Silabe. Cuvinte. Propoziţii simple. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte)
  130. Elemente de construcţie a comunicării● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor● Silaba. Cuvântul. PropoziţiaNIVELUL VOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  131. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  132. sesizarea succesiunii logice a secvenţelor dintr-un mesaj oral - formulări de întrebări şi răspunsuri; - jocuri didactice. 1.
  133. dezvoltarea capacităţii de a opera corect cu cuvintele în diferite situaţii - exerciţii pentru stimularea comunicării dialogate; - exerciţii de structurare a vocabularului prin jocuri; - jocuri de rol; - jocuri cu marionete. 1.
  134. sesizarea cuvintelor necunoscute dintr-un context dat - exerciţii de identificare a cuvintelor cunoscute şi a celor necunoscute dintr-un context dat; - exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte într-un context dat; - exerciţii de alcătuire de enunţuri cu noile cuvinte. 1.
  135. manifestarea atenţiei şi interesului faţă de partenerul de dialog - activităţi de grup pe teme diferite; - exerciţii de dialog; - jocuri de rol. 1.
  136. receptarea conştientă a unor mesaje simple - formulări de răspunsuri corecte la întrebări.
  137. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  138. redarea orală a aspectelor semnificative dintr-un mesaj - exerciţii de identificare a elementelor semnificative dintr-un mesaj; - exerciţii de diferenţiere a unor elemente esenţiale sau de detaliu; - exerciţii de povestire după imagini. 2.
  139. pronunţarea clară şi corectă a unui mesaj - exerciţii de dicţie; - exerciţii de pronunţare clară şi articulare corectă a unor cuvinte; - exerciţii de corectare a pronunţiei regionale; - exerciţii de reglare a volumului şi a vitezei proprii de a vorbi. 2.
  140. utilizarea corectă a cuvintelor în comunicare - exerciţii de formulare a unor enunţuri, cu sau fără ajutor intuitiv; - exerciţii de construire a unor enunţuri dezvoltate, pe baza unor cuvinte date; - exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii. 2.
  141. manifestarea independenţei în comunicare - exerciţii de exprimare a propriilor trăiri; - jocuri de rol.
  142. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  143. citirea corectă a literelor mari şi mici de tipar şi de mână - exerciţii de recunoaştere a literelor mari şi mici de tipar şi de mână dintr-un cuvânt; - exerciţii de citire. 3.
  144. citirea corectă a silabelor, cuvintelor şi a propoziţiilor simple - exerciţii de citire corectă a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple. 3.
  145. sesizarea semnificaţiei cuvintelor în funcţie de un context dat - jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, omonime, antonime etc., fără menţionarea terminologiei lexicale. 3.
  146. sesizarea semnificaţiei comunicării, prin propoziţii simple sau dezvoltate - exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului cu ajutorul imaginilor sau prin citirea acestuia; - exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a însuşirilor fizice şi sufleteşti ale personajelor dintr-un text.
  147. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  148. formarea deprinderii de scriere corectă a semnelor grafice - exerciţii de scriere a elementelor grafice (literele mari şi mici de tipar şi de mână); - exerciţii de desenare, colorare, haşurare a acestora. 4.
  149. scrierea corectă a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate, a unor texte scurte - exerciţii de scriere corectă (copiere sau transcriere); - dictări; - exerciţii de îmbinare a cuvintelor în propoziţii. 4.
  150. formularea, în scris, de propoziţii cu ajutorul cuvintelor date şi a expresiilor de sprijin - exerciţii de formulare a unor enunţuri, în scris; - exerciţii de descriere a unor obiecte, fiinţe, fenomene, acţiuni, stări sufleteşti. 4.
  151. valorificarea în texte proprii a unui vocabular adecvat - exerciţii de înlocuire a unor cuvinte şi expresii cu echivalentele cerute de context. 4.
  152. respectarea ortografiei şi punctuaţiei - exerciţii de folosire corectă a majusculei; - exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie; - exerciţii de citire şi scriere a literelor care conduc la distorsiuni de nediferenţiere: "p-b", "t-d", "c-g", "fv", "s-z", "s-j"; - exerciţii care conduc la nediscriminare vizuală: "p-b", "m-n", "u-n"; - exerciţii de scriere şi pronunţare corectă a cuvintelor care conţin "m" înaintea lui "b" şi "p"; - exerciţii de scriere cu consoana dublă "nn", "cc"; - exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin "îi" sau "iii"; - exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
  153. Formarea capacităţii de citire/lectură● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii● Literele mari şi mici de tipar şi de mână● Alfabetul - vocale şi consoane● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate, textelor scurte
  154. Formarea capacităţii de comunicareComunicarea orală● Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului etc.● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul● Povestiri biblice, legende, povestiri istorice etc. (Alexandru Odobescu - "Povestiri istorice", "Legende populare" etc.)Comunicarea scrisă● Literele mari şi mici de tipar şi de mână● Silabe, cuvinte, propoziţii simple şi dezvoltate. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte)● Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie
  155. Elemente de construcţie a comunicării● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor● Despărţirea cuvintelor în silabe● Silaba. Cuvântul. Propoziţia● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc.● Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul (exemple, identificare)NIVELUL VIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  156. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  157. creşterea volumului şi structurarea sistemului lexical, formarea unei constelaţii semantice - exerciţii pentru: acţiunea şi agentul ei, acţiunea şi instrumentul ei, acţiunea şi rezultatul ei, acţiunea şi utilitatea ei, locul acţiunii, obiectul şi materialul din care este făcut întregul şi părţile sale componente şi invers etc.; - exerciţii de structurare a vocabularului prin jocuri; - exerciţii pentru stimularea comunicării dialogate. 1.
  158. înţelegerea semnificaţiei globale a mesajului ascultat, şi stabilirea legăturii între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior - exerciţii de sesizare a aspectului esenţial dintr-un mesaj ascultat; - exerciţii de identificare a unor informaţii noi şi de stabilire a legăturilor acestora cu cele achiziţionate anterior. 1.
  159. sesizarea modificărilor de sens ale unui cuvânt, în contexte diferite - exerciţii de identificare a cuvintelor cunoscute şi a celor necunoscute dintr-un context dat; - exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte într-un context dat; - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime. 1.
  160. manifestarea atenţiei şi a toleranţei faţă de partenerul de dialog - formulări de răspunsuri corecte la întrebări; - activităţi de grup pe teme diferite; - exerciţii de dialog.
  161. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  162. redarea orală a aspectelor semnificative dintr-un mesaj audiat sau citit - exerciţii de identificare a elementelor semnificative dintr-un mesaj; - exerciţii de discriminare a unor elemente esenţiale sau de detaliu. 2.
  163. repovestirea clară, corectă, a conţinuturilor auzite, citite - exerciţii de povestire cu ajutorul imaginilor; - exerciţii de construire a unui text pe baza unui şir de întrebări. 2.
  164. exprimarea corectă şi logică folosind un vocabularul însuşit - exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri; - exerciţii de repovestire a unor texte audiate sau citite; - exerciţii de povestire a unor fapte, întâmplări personale; - exerciţii de recitare a unor poezii. 2.
  165. memorarea unor poezii, proverbe, zicători etc. - exerciţii de memorare a unor poezii, proverbe, zicători etc. 2.
  166. utilizarea corectă a formelor flexionare ale părţilor de vorbire - exerciţii de utilizare a genitivului şi a dativului; - exerciţii de identificare şi de utilizare a părţilor de vorbire şi de propoziţie învăţate; - exerciţii de construire de propoziţii simple şi propoziţii dezvoltate; - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale. 2.
  167. adaptarea vorbirii la diferitele situaţii de comunicare dialogată - exerciţii de dialog pe teme cunoscute; - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare.
  168. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  169. citirea corectă de cuvinte, propoziţii, texte - exerciţii de citire corectă a cuvintelor, propoziţiilor, a textelor. 3.
  170. desprinderea unor informaţii de detaliu dintr-un text citit - exerciţii de citire la prima vedere, în gând şi cu voce tare; - exerciţii de citire explicativă şi selectivă; - exerciţii de înţelegere a mesajului scris; - exerciţii de identificare a personajelor, principale şi secundare, dintr-un text citit. 3.
  171. identificarea secvenţelor descriptive şi a celor dialogate dintr-un text narativ - exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un text narativ; - exerciţii de identificare a elementelor descrise într-un text narativ; - exerciţii de redare, în scris, a elementelor identificate într-un text; - exerciţii de discutare a textelor citite în funcţie de următorii parametrii: "cine?", "când?", "unde?", "cum?". 3.
  172. identificarea caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor din textele citite - exerciţii de caracterizare a personajelor; - dramatizări. 3.
  173. citirea corectă şi expresivă prin respectarea semnelor de punctuaţie a pauzelor logice, a intonaţiilor într-un text - exerciţii de citire, în ritm propriu, a textului, adaptarea intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie. 3.
  174. sesizarea corectitudinii gramaticale a unui enunţ oral - exerciţii de sesizare intuitivă a structurilor gramaticale corecte sau incorecte, în fluxul enunţului; - exerciţii de stabilire a acordului gramatical corect a cuvintelor dintr-o propoziţie.
  175. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  176. aşezarea corectă în pagină a cuvintelor, propoziţiilor, textelor scrise - exerciţii de transcriere corectă a unor cuvinte, propoziţii, texte; - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; - exerciţii de plasare corectă a alineatelor; - exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte. 4.
  177. respectarea ortografiei cuvintelor şi punctuaţiei în scrierea enunţurilor, textelor - exerciţii de copiere a unor cuvinte, propoziţii, texte, cu utilizarea semnelor de punctuaţie, - exerciţii de folosire corectă a majusculei; - exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiei enunţiative, a propoziţiei interogative şi a propoziţiei exclamative; - dictări. 4.
  178. formularea în scris a unor propoziţii pe baza unui suport concret sau cu cuvinte date - exerciţii de alcătuire de enunţuri plecând de la acţiuni, obiecte, imagini; - exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o propoziţie; - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale dintr-o propoziţie. 4.
  179. redactarea de texte proprii - exerciţii de redactare a unor mici compuneri cu temă dată sau cu temă la alegere. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
  180. Formarea capacităţii de citire/lectură● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii● Cartea - volum (coperta, foaia, pagina, numerotarea paginilor). Aşezarea textului în pagină● Citirea cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate şi a textelor● Textul narativ (personaje, povestire orală, caracterizarea personajelor etc.). Textul liric (poezii cu tematică diversă). Textul nonliterar (afişul, invitaţia etc.)
  181. Formarea capacităţii de comunicareComunicarea orală● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul● Componentele comunicării dialogate. Mediul prin care este transmisă informaţia● Formularea mesajului● Planul simplu de idei. Rezumatul oralComunicarea scrisă● Procesul scrierii● Organizarea textului scris● Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie● Scrierea funcţională (scrisoarea, jurnalul)● Scrierea imaginativă (compuneri libere sau cu temă dată)
  182. Elemente de construcţie a comunicării● Despărţirea în silabe a cuvintelor● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc.● Propoziţia (afirmativă, negativă, exclamativă, interogativă, enunţiativă)● Substantivul. Genul. Numărul. Funcţia sintactică● Adjectivul. Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină● Pronumele. Pronumele personal şi de politeţe. Genul. Funcţia sintactică● Numeralul. Numeralul ordinal şi cardinal. Funcţia sintactică● Verbul. Timpul. Modul. Persoana. Funcţia sintactică● Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal● Subiectul. Subiectul simplu şi subiectul multiplu● Atributul● Complementul. Complementul de loc, de timp, de modSUGESTII METODICE(niv. IV-VI)Limba este un proces viu, în permanentă transformare, însă la baza ei stau legităţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepărtate. De aici s-a născut necesitatea expunerii de către cadrul didactic a acelor texte care au valoare artistică şi care stau la baza creaţiei literare actuale.Astfel, povestirea zilnică a cadrului didactic, în partea de final a orei principale ocupă un spaţiu larg în desfăşurarea activităţilor didactice din cadrul alternativei educaţionale de pedagogie curativă: basme în clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii/elevi, care preiau cu uşurinţă elemente de limbaj specifice, astfel încât se realizează atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral.De o deosebită importanţă este modul specific în care aceasta aşează înaintea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea), capacitatea de exprimare scrisă. Printr-o asemenea răsturnare de situaţie se urmăreşte, în clasa I, respectarea criteriului după care achiziţiile cognitive devin mai solide dacă sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Se înţelege prin activitate efortul concret pe care individul îl face cu mâinile sale.În clasa I copiii/elevii sunt conduşi întâi către scriere şi apoi către citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, după modelul cadrului didactic. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii/elevii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicită mai puternic motricitatea.În predarea literelor, se propune o cale accesibilă vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, cadrul didactic porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor/elevilor şi pe care apoi o reia în ziua următoare realizând şi un desen sugestiv pentru copii/elevi. În acelaşi timp, copiii/elevii desenează în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablă şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copii/elevii sunt îndrumaţi să perceapă formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bază memoria afectivă.În clasele I şi a II-a se învaţă literele mari şi mici de tipar, iar în clasele a III-a şi a IV-a se învaţă literele mari şi mici de mână. Cu acestea copilul trebuie să înveţe treptat să scrie ceea ce i se povesteşte şi, mai târziu, să redea în mici descrieri ceea ce a învăţat el despre animale, plante, câmpie, pădure etc.Folosirea instrumentelor de scris, de la creioane groase de ceară la creioane colorate şi la stilou, reprezintă o cale firească şi necesară de a răspunde cerinţelor de vârstă ale copiilor/elevilor, cărora li se dezvoltă treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligrafică este exersată în aceeaşi măsură ca şi scrierea ortografică, realizându-se astfel dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplinaCitire - scriere - comunicareNivelele IV - VI(Cls. I - X)Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă NUMELE ŞI PRENUMELE INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ Mircea Vlad - prof. psihopedagog Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti Elisabeta Putere - consilier psiholog Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar Letiţia Trif - lector univ. dr. Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia Lucian Mozer - director Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti Livia Vlad - prof. psihopedagog Federaţia de Pedagogie Curativă din România Anca Perţa - prof. psihopedagog Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Iolanda Stănică - educator Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Camelia Voica - educator Centrul de Pedagogie Curativă Simeria + Anexa 4 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ"DESENUL FORMELOR"Nivelele IV - V(Cls. I - IV)Învăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREDesenul formelor, ca limbaj artistico-plastic îşi propune să realizeze o incursiune în desenarea neobiectuală. Linia nu este un contur, adică nu exprimă limitarea, mai mult sau mai puţin gândită, a unui fenomen din lumea exterioară, ea este o expresie a unui joc interior de forţe, care trezeşte la viaţă. Cu fantezie, cadrul didactic poate varia la nesfârşit motivele şi îndemnurile, astfel încât desenul formelor va deveni o ocupaţie mult îndrăgită de copii.Prin formele desenate copiii vor trăi calităţile mişcării, formându-se astfel înţelegerea gesturilor oprite în formele exterioare, aflate în lucrurile şi fiinţele naturale, cât şi în obiectele create.Prin raportarea la linie se educă sentimentul pentru forme şi se dezvoltă îndemânarea manuală, reuşindu-se pregătirea scrisului.Programa de Desenul formelor răspunde nevoilor elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate prin faptul că ea constituie un punct de plecare în însuşirea scrisului, dezvoltând, prin temele şi activităţile propuse, coordonarea oculo-motorie, percepţia vizuală, orientarea spaţială, capacitatea de concentrare, perfecţionând simetria, echilibrul şi armonia.OBIECTIVE CADRU
  183. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială
  184. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice
  185. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific
  186. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate NIVELUL IVOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  187. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  188. coordonarea mişcărilor corpului şi ale membrelor - exerciţii de urmărire din mers a unor trasee. 1.
  189. dezvoltarea şi perfecţionarea funcţionalităţii muşchilor mici ai mâinii - exerciţii de gimnastică generală pentru cunoaşterea şi respectarea poziţiei corecte a corpului; - exerciţii de echilibrare a decalajului, privind utilizarea ambelor mâini; - exerciţii grafice libere cu degetul pe bancă, pe tablă, pe nisip, în aer. 1.
  190. sesizarea direcţiei şi a distanţei obiectelor - exerciţii de orientare spaţială. 1.
  191. familiarizarea cu poziţia corectă în bancă în timpul activităţilor - exerciţii de poziţionare corectă în bancă în timpul activităţii.
  192. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  193. realizarea formelor plastice prin mişcare corporală - exerciţii de exprimare corporală individuală şi de grup: mers de-a lungul unei forme, desenarea ei în aer etc. 2.
  194. realizarea prin desen, cu mâna liberă, a unor forme plane simple - exerciţii de reprezentare după model dat, a unor linii drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte. 2.
  195. realizarea prin desen, cu mâna liberă, a unor forme plane complexe - exerciţii de reprezentare după model dat, a unor unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pătrate şi alte forme geometrice regulate; - exerciţii de reprezentare a unor curbe concave sau convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate etc. 2.
  196. completarea unui desen de simetrie stânga-dreapta/sus-jos - exerciţii de completare a formelor date, prin simetrie verticală, cu axă desenată. 2.
  197. reprezentarea prin desen, cu mâna liberă, forme legate, de desen dinamic - exerciţii de realizare a unor forme dinamice, de linii continue sau întrerupte, ca pregătire pentru activitatea de scriere.
  198. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  199. folosirea termenilor potriviţi pentru a descrie formele realizate - exerciţii de descriere a formelor realizate, după model dat, prin limbaj obişnuit. 3.
  200. sesizarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre diverse forme studiate - exerciţii de comparare a diferitelor forme; - jocuri didactice.
  201. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  202. educarea atenţiei prin realizarea formelor propuse - exerciţii de utilizare a culorilor şi combinaţiilor de culori. 4.
  203. aplicarea în alte lucrări a formelor studiate sau combinaţii ale lor - exerciţii de utilizare în caietele altor discipline a formelor studiate. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Linii drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte● Unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pătrate şi alte forme geometrice regulate● Linii curbe concave, convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate● Forme reflectate faţă de o axă centrală verticală, constând din linii drepte, curbe, frânte● Forme reflectate faţă de o axă orizontală, constând din linii drepte, curbe, frânte● Transformarea desenului propus prin inversarea formelor rotunde în forme colţuroase şi invers● Forme dinamice de linii continue sau întrerupte, ca pregătire pentru activitatea de scriereSUGESTII METODICEDezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială fac obiectul primelor activităţi din cadrul disciplinei desenul formelor, având în vedere specificul deficienţei elevilor.Se continuă, apoi cu liniile drepte şi curbe care constituie punctul de pornire în realizarea desenelor ulterioare. Lucrul la aceste forme începe prin descoperirea lor prin activităţi ca: mersul de-a lungul unei linii, desenarea în aer, pe bancă etc. Observarea diferenţelor caracteristice dintre liniile drepte şi cele curbe va fi realizată cu întreg trupul mai întâi, apoi prin desen.Realizarea de forme simple, apoi mai complexe, cum ar fi: forme stelare, elipse, spirale, lemniscate etc., exerciţiile de simetrie şi de transformare a desenelor vor însemna parcursul de studiu în ciclul primar (nivelul IV).De asemenea, formele dinamice de linii continue sau întrerupte constituie o etapă pregătitoare pentru activitatea de scriere a literelor.În cadrul orelor de desenul formelor se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului.NIVELUL VOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  204. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  205. aprecierea mărimii, formei şi culorii obiectelor - exerciţii de discriminare vizuală şi tactilă, cu verbalizarea însuşirilor obiectelor; - exerciţii de asociere a formelor din spaţiul natural cu spaţii plastice. 1.
  206. aprecierea direcţiei, poziţiei şi a distanţei dintre obiecte - activităţi grafice de trasare liberă a liniilor în diferite poziţii şi direcţii; - exerciţii de orientare spaţială - cu verbalizarea poziţiei, distanţei obiectelor. 1.
  207. orientarea în spaţiul grafic - exerciţii de orientare în spaţiul grafic.
  208. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  209. completarea unui desen de simetrie faţă de axă orizontală sau verticală - exerciţii de completare a formelor date, prin simetrie verticală sau orizontală. 2.
  210. reprezentarea prin desen a unor forme care conduc în interior sau în exterior - exerciţii de reprezentare, după model dat, a unor forme care conduc în interior sau în exterior. 2.
  211. realizarea de forme complexe pe baza elementelor de simetrie studiate - exerciţii de desenare a unor forme simetrice complexe şi modele ritmice (simetrie centrală). 2.
  212. reprezentarea prin desen a unor noduri simple - exerciţii de reprezentare prin desen a unor noduri simple.
  213. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  214. descrierea formelor realizate, prin termeni specifici - exerciţii de descriere a formelor realizate. 3.
  215. compararea formelor studiate - exerciţii de comparare a diferitelor forme; - jocuri didactice.
  216. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  217. educarea atenţiei prin realizarea formelor propuse - exerciţii de utilizare a diferitelor culori şi combinaţii de culori. 4.
  218. aplicarea în alte lucrări a formelor studiate sau combinaţii ale lor - exerciţii de aplicare, în caietele altor discipline, a ilustraţiilor sau a ornamentelor folosind elemente sau forme studiate. 4.
  219. descoperirea în ornamentele obiectelor sau ale clădirilor a modelelor din benzi împletite - exerciţii de observare a obiectelor şi a clădirilor pentru descoperirea de ornamente din benzi împletite; - exerciţii de desenare a formelor observate. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Forme reflectate faţă de o axă centrală verticală sau orizontală● Simetria centrală faţă de două axe● Exerciţii de completare pentru echilibrarea formei● Forme care conduc în interior sau în exterior● Forme complexe realizate pe baza elementelor de simetrie studiate● Spirala formată din linie curbă şi linie dreaptă● Desenarea unor noduri simpleSUGESTII METODICEDesenul formelor realizat la ciclul secundar (nivelul V, cls. III-IV) va aprofunda temele de la ciclul primar. Formele vor fi realizate într-un mod mai complex, continuând cu mărirea numărului de axe, pentru a se aprofunda capacitatea de percepere şi de concentrare.Exerciţiile de completare pentru echilibrarea formei, formele care conduc în interior sau în exterior sunt potrivite pentru cultivarea capacităţii de imaginare a interiorului/exteriorului unei forme, precum şi pentru concepţia echilibrului şi coerenţei formelor.Un element nou introdus va fi nodul simplu. Desenarea lui va fi făcută cu multă atenţie, fiind un element cu un grad mai mare de complexitate.Modelele dezvoltate în cadrul orelor de desenul formelor vor putea fi utilizate atât pentru ilustrarea diferitelor caiete sau lucrări, cât şi pentru aplicarea la orele de abilitare manuală şi nu numai.De asemenea, se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului. Culoarea şi forma se vor putea astfel completa reciproc, acordându-se, în acelaşi timp, cu armonizarea interioară.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-uluila disciplina Desenul formelorNivelele IV - V(Cls. I - IV)Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă *Font 8* NUMELE ŞI PRENUMELE INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ Mircea Vlad - prof. psihopedagog Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti Elisabeta Putere - consilier psiholog Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar Letiţia Trif - lector univ. dr. Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia Lucian Mozer - director Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti Livia Vlad - prof. psihopedagog Federaţia de Pedagogie Curativă din România Anca Perţa - prof. psihopedagog Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Georgeta Simion - educator Centrul de Pedagogie Curativă Simeria + Anexa 5 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ"EDUCAŢIE SENZORIALĂ, MOTORIE ŞI PSIHOMOTORIE"Nivelele IV - V(Cls. I - V)Învăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREPrograma propusă a fost concepută ţinându-se cont de particularităţile elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate.Psihomotricitatea este considerată ca o funcţie complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale activităţii motorii, cât şi manifestări ale funcţiilor perceptive.Activitatea motorie a elevilor cu deficienţă gravă, profundă sau asociată se constituie în raport de nivelul de maturizare şi structurare a sistemului nervos şi de nivelul de dezvoltare fizică.Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcţie de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică şi intelectuală şi de influenţele educative.Educaţia senzorială, motorie şi psihomotorie, integrată în procesul educaţional, constituie un mijloc de valorizare personală, ameliorând comportamentul şi activitatea de învăţare.Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate şi de a alege activităţile în funcţie de potenţialul acestuia.OBIECTIVE CADRU
  220. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor
  221. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale
  222. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă
  223. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale
  224. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale NIVELUL IVOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  225. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  226. formarea şi dezvoltarea mişcărilor fundamentale Exerciţii pentru: - formarea gestului rectiliniu ("Fierăstrăul şi rindeaua", "Drumul şoricelului"); - formarea gestului rotativ ("Mosorelul, ghemul şi şurubul"); - formarea gestului polimorf (gimnastică, dans). 1.
  227. formarea şi dezvoltarea capacităţilor fizice - exerciţii pentru educarea echilibrului static ("Jocul statuilor", "Soldaţii"); - exerciţii pentru educarea echilibrului dinamic; - exerciţii de mers pe vârfuri, pe călcâie; - exerciţii de trecere peste obstacole, sărituri; - exerciţii de urcare şi coborâre a scărilor; - exerciţii de alergare, jocuri cu mingea; - exerciţii de manipulare a obiectelor (pe bază de imitaţie sau comandă verbală). 1.
  228. dezvoltarea respiraţiei nonverbale şi verbale - exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii respiratorii (suflarea în instrumente muzicale, suflarea lumânării etc); - exerciţii de inspir-expir; - exerciţii pentru formarea unei respiraţii corecte costodiafragmale. 1.
  229. formarea şi dezvoltarea motricităţii fine manuale - exerciţii de prehensiune; - exerciţii de îndoire, rupere, decupare; - exerciţii de trasare a unor linii curbe, frânte, trasarea unor linii de la un punct la altul etc.
  230. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  231. identificarea şi însuşirea elementelor corpului uman Exerciţii pentru: - recunoaşterea segmentelor propriului corp; - identificarea părţilor propriului corp, cât şi a altei persoane; - asamblarea părţilor unei păpuşi; - identificarea obiectelor de îmbrăcăminte proprii fiecărui segment corporal; - reprezentarea grafică, în formă simplă, a corpului uman. 2.
  232. dezvoltarea lateralităţii - exerciţii specifice pentru stabilirea mâinii dominante; - exerciţii de executare a unor acţiuni diverse cu mâna dominantă (a bate toba, a arunca zarurile, a cânta la xilofon etc.); - exerciţii pentru diferenţierea părţii drepte-stângi.
  233. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  234. recunoaşterea şi denumirea culorilor - exerciţii de recunoaştere a culorilor primare şi secundare prin discriminarea jetoanelor colorate; - exerciţii de asociere a culorii cu un anumit obiect (măr-roşu, iarbă-verde, soare-galben etc.). 3.
  235. diferenţierea şi denumirea obiectelor mari şi mici - exerciţii de comparare a figurilor mari-mici, din lumea reală sau de pe suport imagistic. 3.
  236. cunoaşterea şi diferenţierea formelor geometrice - exerciţii de explorare a obiectelor naturale; - exerciţii de recunoaştere şi denumire a formelor geometrice simple (pătrat, cerc, triunghi, dreptunghi); - exerciţii de identificare a figurilor geometrice prin pipăit sau folosind incastrele.
  237. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  238. recunoaşterea diferitelor poziţii spaţiale ale obiectelor - exerciţii pentru conştientizarea relaţiilor spaţiale dintre copil şi obiecte şi dintre obiecte între ele (în faţă-în spate, la dreapta-la stânga, sus-jos etc.); - exerciţii pentru aprecierea direcţiilor şi poziţiilor spaţiale într-un câmp perceptiv (stânga-dreapta, înainte-înapoi, înăuntru-în afară, sus-jos etc.); - exerciţii de manipulare şi grupare de obiecte, cu localizare spaţială. 4.
  239. diferenţierea poziţiilor spaţiale ale obiectelor - exerciţii de sesizare a poziţiilor simetrice; - jocuri de orientare; - jocuri didactice.
  240. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 5.
  241. aprecierea duratei intervalelor şi a pauzei - exerciţii pentru identificarea duratei unui sunet produs de diferite instrumente muzicale. 5.
  242. sesizarea ordinii şi succesiunii unor acţiuni cotidiene - exerciţii pentru anticiparea efectului unei acţiuni cunoscute (ex. înţelege că va ieşi la plimbare dacă e îmbrăcat); - exerciţii pentru recunoaşterea în imagini a succesiunii activităţilor zilnice. 5.
  243. însuşirea noţiunilor: azi, ieri, mâine - exerciţii zilnice de stabilire a datei, a zilei prezente prin raportare la ziua precedentă şi cea următoare. 5.
  244. însuşirea în ordine a zilelor săptămânii - jocuri didactice. 5.
  245. însuşirea în succesiune cronologică a anotimpurilor - exerciţii de observare a anotimpului prezent; - exerciţii de recunoaştere pe suport imagistic a succesiunii anotimpurilor; - exerciţii de asociere a anotimpurilor cu evenimentele existente în cadrul acestora. NIVELUL VOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  246. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  247. formarea şi dezvoltarea mişcărilor fundamentale Exerciţii pentru: - exersarea mersului cu ţinuta corectă; - exersarea ţinutei corporale corecte în repaus, şezând; - exersarea ţinutei corporale corecte în actul scris-cititului. 1.
  248. dezvoltarea respiraţiei nonverbale şi verbale - exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii respiratorii; - diferenţierea respiraţiei orale şi nazale; - exersarea respiraţiei corecte costo-diafragmale. 1.
  249. formarea şi dezvoltarea motricităţii fine manuale - incastre de obiecte; - exerciţii de rulare a şerveţelului; - exerciţii de înşirare a mărgelelor etc.; - exerciţii de prindere a unui obiect aruncat cu o singură mână etc.
  250. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  251. cunoaşterea schemei corporale, complet şi funcţional - exerciţii specifice; - exerciţii pentru consolidarea însuşirii segmentelor corpului uman; - exerciţii pentru diferenţierea corectă a părţii dreapta-stânga a corpului uman; - exerciţii pentru sesizarea corectă a poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu propriul corp; - activităţi practice pentru formarea reprezentării mentale a imaginii corporale, a acţiunii fiecărei părţi a corpului.
  252. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  253. identificarea şi denumirea culorilor - jocuri de culori; - exerciţii de reactualizare a culorilor; - exerciţii de operare cu conceptul de culoare, folosind culoarea drept criteriu de clasificare. 3.
  254. diferenţierea şi denumirea obiectelor după criteriul mărimii - exerciţii pentru diferenţierea obiectelor după mărimea lor: mare-mic, lung-scurt, înalt-scund etc.; - exerciţii pentru observarea şi interpretarea mărimii obiectelor din mediul înconjurător (casă, bloc etc.); - exerciţii pentru compararea mărimii unor imagini ale obiectelor (aşezare a imaginilor în ordinea mărimii). 3.
  255. diferenţierea şi denumirea formelor geometrice - exerciţii de asociere simbolică a formelor cu obiectele naturale (minge-rotund, tabla-dreptunghi etc.); - exerciţii pentru stabilirea corespondenţei între forme, folosind incastrele; - exerciţii pentru constituirea formelor din părţile componente.
  256. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  257. denumirea poziţiilor, distanţelor şi orientarea obiectelor, prin recunoaşterea lor - exerciţii de recunoaştere dreapta-stânga, pe şiruri de obiecte; - exerciţii de parcurgere a unui traseu dat prin sala de gimnastică, urmând acelaşi drum ca şi cadrul didactic. 4.
  258. însuşirea terminologiei care desemnează noţiunile spaţiale - exerciţii pentru stabilirea asociaţiilor între comenzile verbale şi cele de execuţie sau manipulare a obiectelor; - exerciţii pentru identificarea şi operarea cu noţiunile spaţiale dreapta-stânga, sus-jos, înainte-înapoi, în faţă-în spate, departe-aproape etc. 4.
  259. identificarea şi discriminarea poziţiei şi a distanţei propriei persoane faţă de obiectele din mediul ambiant - exerciţii de recunoaştere a poziţiei şi a distanţei obiectelor din clasă faţă de propria persoană.
  260. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 5.
  261. dezvoltarea abilităţilor de percepere a ordinii şi a succesiunii evenimentelor - exerciţii pentru exersarea ordinii activităţii cotidiene; - jocuri de imitare a gesturilor cotidiene (ordinea îmbrăcatului, a aşezării la masă etc.); - exersarea termenilor: întâi, prima dată, a doua oară, apoi, după aceea etc.; - exerciţii de redare a unor povestiri, asociată cu ordonarea imaginilor; - exerciţii de relatare a unor evenimente din experienţa personală şi situarea lor în timp; - exerciţii de sesizare a succesiunii lunilor anului şi a anotimpurilor. 5.
  262. dezvoltarea abilităţilor de percepere a duratei intervalului - exerciţii de sesizare a duratei unei acţiuni; - exerciţii de percepţie a unui interval scurt/lung; - exerciţii de cunoaştere a ceasului; - exerciţii de cunoaştere a duratei anotimpurilor prin asocierea cu denumirea lunilor şi a principalelor activităţi din sezonul respectiv; - exerciţii de cunoaştere a datei de naştere. 5.
  263. însuşirea terminologiei şi operarea cu noţiunile temporale - exerciţii pentru însuşirea succesivă a terminologiei temporale în corelaţie cu desfăşurarea acţiunilor; - exerciţii de utilizare a noţiunilor temporale în limbajul oral şi scris. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII(niv. IV-V)
  264. Deprinderi motrice de bază● Mers cu ţinută corectă● Mers asociat cu respectarea comenzilor de ritm● Aruncare şi prindere de obiecte● Alergare cu ritmuri diferite● Respiraţie corectă costo-diafragmală● Postura corporală corectă în diferite activităţi● Motricitate şi dexteritate manuală
  265. Schema corporală● Părţi componente● Diferenţierea dreapta-stânga a corpului uman● Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp
  266. Percepţia culorii, mărimii şi formei● Culorile● Figurile geometrice simple● Discriminarea mărimii şi formei obiectelor● Identificarea caracteristicilor obiectelor
  267. Orientarea spaţială● Poziţia spaţială a obiectelor● Direcţia● Dimensiunea● Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp şi invers● Terminologia specifică
  268. Orientarea temporală● Ordinea şi succesiunea evenimentelor curente● Durata intervalelor● Terminologia noţiunilor temporale● Anotimpurile (caracteristici, succesiune)● Ceasul● Calendarul (lunile anului)● Ziua de naştereLISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-uluila disciplina Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorieNivelele IV - V(Cls. I - V)Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă NUMELE ŞI PRENUMELE INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ Mircea Vlad - prof. psihopedagog Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti Elisabeta Putere - consilier psiholog Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar Letiţia Trif - lector univ. dr. Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia Lucian Mozer - director Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti Livia Vlad - prof. psihopedagog Federaţia de Pedagogie Curativă din România Anca Perţa - prof. psihopedagog Centrul de Pedagogie Curativă Simeria + Anexa 6 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ"ELEMENTE DE MATEMATICĂ APLICATĂ"Nivelele IV - VI(Cls. I - X)Învăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREStudiul Elementelor de matematică aplicată îşi propune să contribuie la perfecţionarea percepţiei senzoriale, la dobândirea unei reprezentări corecte asupra realităţii fizice şi la formarea competenţelor de bază, vizând calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie şi măsurarea.Raportându-se la nivelul de dezvoltare a copilului, elementele de matematică aplicată apare ca o disciplină dinamică, intim legată de domeniul volitiv-acţional al copilului, de unde este treptat extinsă şi consolidată. Se acordă o deosebită importanţă modului în care se formează primele noţiuni de calcul aritmetic, urmărindu-se evoluţia acestora în ontogeneză. Iniţial geometria, aritmetica şi practica nu sunt distincte. Treptat se diferenţiază o noţiune fundamentală: numărul natural. Acesta devine o obişnuinţă adânc înrădăcinată în procesul de gândire, punct de sprijin pentru extinderi succesive ale numerelor.Pornind de la considerarea calitativ - concretă a numerelor şi de la procesele de mişcare ce însoţesc numărarea şi calculul, se poate dezvolta în copil o formă de inteligenţă ce îi permite orientarea în spaţiul numeric interior. Structurarea şi educarea memoriei se realizează şi prin învăţarea ritmică însoţită de mişcare a tablei înmulţirii. Introducerea aritmeticii urmează principiul "de la întreg la parte". Astfel, se urmăreşte stabilirea unui raport echilibrat între gândirea analitică şi cea sintetică.OBIECTIVE CADRU
  269. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
  270. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
  271. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic
  272. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate NIVELUL IVOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  273. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  274. valorificarea matematică a mulţimilor de obiecte din mediul ambiant - exerciţii de identificare şi denumire a obiectelor prezente în câmpul perceptiv, izolat sau în grupe, prin modalitate acţională, ludică, asociere obiect-cuvânt; - exerciţii de comparare şi grupare a obiectelor. 1.
  275. identificarea unor obiecte din mediul ambiant după proprietate comună (culoare, formă, dimensiune) - exerciţii de identificare şi denumire a culorilor fundamentale; - exerciţii de grupare după criteriul culoare ("Am aceeaşi culoare"); - exerciţii de identificare şi denumire a formelor geometrice (dreptunghi, pătrat, triunghi etc.); - exerciţii de grupare după criteriul formei ("Am aceeaşi formă"); - exemple de comparare a dimensiunilor cu achiziţia termenilor (mare, mijlociu, mic). 1.
  276. realizarea grafică a elementelor pregătitoare scrierii cifrelor - exerciţii grafice pregătitoare pentru scriere - liniuţa verticală, orizontală, oblică spre dreapta, oblică spre stânga, ovalul.
  277. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  278. estimarea numărului de obiecte dintr-o mulţime şi verificarea, prin numărare, a estimării făcute - exerciţii - joc de estimare a distanţelor cu ajutorul pasului; - jocuri de estimare a numărului de obiecte din mediul înconjurător; - exerciţii cu degetele, poezii şi cântece folosite pentru învăţarea număratului. 2.
  279. citirea şi scrierea cifrelor române I-X, respectând proporţia şi forma elementelor grafice - exerciţii de scriere a cifrelor române I-X. 2.
  280. citirea şi scrierea corectă a cifrelor 0-24 izolat, într-un şir descrescător sau crescător, respectând proporţia, forma elementelor grafice, spaţializarea, aşezarea corectă în pagina caietului - exerciţii de recunoaştere a grupului de obiecte formate din "n" obiecte; - exerciţii de corespondenţă element cu element (obiect cu obiect) între două mulţimi de obiecte de aceeaşi natură ("Pune tot atât", "Desenează tot atât"); - exerciţii de numărare din 1 în 1 cu şi fără, sprijinul unor obiecte sau desene. 2.
  281. explorarea modalităţilor de a compune şi a descompune numere în concentrul 0-24 - exerciţii - joc de grupare a obiectelor mulţimii în două submulţimi şi invers. 2.
  282. adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 24 - exerciţii de adunare şi scădere a numerelor naturale până la
  284. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  285. verbalizarea, în mod constant, a operaţiilor efectuate cu mulţimile (grupele) de obiecte - jocuri didactice cu expresii matematice.
  286. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  287. manifestarea disponibilităţii şi a plăcerii de a utiliza grupe (mulţimi) de obiecte şi numere - jocuri cu numere - traducerea prin ritmuri a unor configuraţii numerice. - jocuri didactice. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural (exemple practice pentru formarea ideii de corespondenţă între grupe, mulţimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte după formă, culoare şi dimensiune, aprecierea şi compararea globală a elementelor unor grupe, scrierea semnelor grafice necesare începerii activităţii de scriere)● Scrierea şi citirea cifrelor române (I-X)● Scrierea şi citirea numerelor naturale (0-24)● Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 24SUGESTII METODICEMatematica implică ritm, de aceea învăţarea acesteia începe cu stimularea ritmului prin diferite exerciţii de mers şi bătăi din palme. Exerciţii ale degetelor, poezii, cântece sunt folosite pentru învăţarea numerelor naturale de la 0 la 24.Activitatea cu numere naturale determină o structurare de un anume tip a gândirii umane. Având în vedere importanţa noţiunii, se recomandă abordarea acesteia sub mai multe aspecte, atât calitative cât şi cantitative. Numerele naturale apar într-un proces de "frângere" a unităţii. Aspectul individual-calitativ este pus în evidenţă prin orientarea atenţiei copilului asupra însuşirilor obiectelor observate care pot contribui la sesizarea caracterului arhetipal al numerelor. Această prezenţă activă în realitate a numerelor conduce apoi, prin scrierea lor, la noţiunea de cifră - ca imagine a calităţii numerelor; imaginea este legată aşadar de esenţa numărului, şi nu de forma exterioară a cifrei.Aspectul ordinal - ritmic apare în cadrul procesului de numărare, accentul căzând acum pe cantitate. Aspectul cardinal este prezentat iniţial prin calculul cu obiecte concrete; ulterior apare calculul ritmic cu numere pure. Aspectul de cifră (mod de scriere) este ultima etapă în prezentarea numerelor naturale.Copilul învaţă să scrie numerele (0-24), să recunoască cantităţile, să cunoască succesiunea numerelor prin diferite jocuri şi bătăi ale palmelor.Sunt introduse, în cadrul acestui nivel şi operaţiile de adunare şi de scădere, însă pornind de la întreg, cu sesizarea calităţilor diferite ale celor două operaţii (de ex: 5 = 1+4 sau 5 = 2+3 sau 5 = 4+1).NIVELUL VOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  288. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  289. cunoaşterea şi utilizarea semnificaţiei poziţiei cifrelor în formarea unui număr natural mai mic decât 100 - exerciţii de reprezentare a numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta; - exerciţii de numărare cu start şi paşi daţi crescător şi descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte şi desene; - exerciţii de grupare şi regrupare a obiectelor în funcţie de pasul numărării; - jocuri de numărare cu obiecte în care grupuri de câte 10 numere se înlocuiesc cu un alt obiect. 1.
  290. scrierea, citirea, compararea, ordonarea numerelor naturale în concentrul 0-100 - exerciţii de reprezentare, prin obiecte sau desene sugestive, a numerelor învăţate; - exerciţii de ordonare a numerelor utilizând modele semnificative (figuri geometrice, de poziţionare, numărătoare poziţională etc.). 1.
  291. efectuarea de adunări şi scăderi cu numere mai mici decât 100, în scris şi oral - exerciţii de adunare şi scădere, fără şi cu trecere peste ordin în concentrul 1-100; - exerciţii de sesizare a legăturilor între adunarea şi scăderea numerelor naturale; - exerciţii de efectuare a probei; - efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere din concentrul 0-10 pe principiul "preluării ştafetei", implicând majoritatea elevilor clasei. 1.
  292. învăţarea înmulţirii şi a împărţirii în concentrul 1-100 - exerciţii de adunare şi scădere repetată, în concentrul 1-100; - jocuri didactice. 1.
  293. efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 1-100 - efectuarea de numărări având startul şi pasul numărării (din 2 în 2, din 3 în 3 etc.), ajungându-se la efectuarea de operaţii de înmulţire; - exerciţii de înmulţire prin adunări repetate, în concentrul 1-
  294. 1.
  295. recunoaşterea formelor plane, identificarea şi descrierea proprietăţilor simple ale unor figuri geometrice - exerciţii de decupare a unor figuri desenate; - exerciţii de recunoaştere a formelor desenate la obiectele din mediul înconjurător; - exerciţii de desenare a formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă; - exerciţii de sortare a obiectelor după forma lor. 1.
  296. cunoaşterea unităţilor de măsură standard pentru lungime, capacitate, masă, timp şi unităţile monetare - jocuri de măsurare cu palma, creionul, paharul; - exerciţii de ordonare a unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor; - exerciţii de plasare în timp a unor evenimente; - exerciţii de ordonare a unor imagini în funcţie de succesiunea derulării lor în timp; - exerciţii de citire a ceasului; - exerciţii de reprezentare, pe un ceas model, a orelor; - exerciţii de înregistrare a activităţilor desfăşurate într-un interval de timp; - exerciţii de scriere a datei zilnice; - exerciţii de manipulare a monedelor şi a bancnotelor.
  297. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  298. explorarea modalităţilor de descompunere a numerelor naturale mai mici decât 100 - exerciţii de descompunere a numerelor naturale pe baza operaţiei de adunare (cu sprijin concret); - exerciţii de identificare şi de aplicare a unor reguli pentru efectuarea adunărilor şi scăderilor. 2.
  299. descoperirea şi utilizarea de corespondenţe simple şi succesiuni de obiecte sau numere asociate după reguli date - exerciţii de completare a unor şiruri de numere ordonate după o anumită regulă; - exerciţii de adunare cu acelaşi număr. 2.
  300. rezolvarea problemelor de tipul a+b=?, a-b=? - exerciţii de recunoaştere a situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiilor aritmetice elementare; - exerciţii de identificare a cuvintelor care sugerează operaţii matematice.
  301. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  302. exprimarea clară şi concisă a semnificaţiei calculelor făcute în rezolvarea unei probleme - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple din limbaj cotidian în limbaj matematic.
  303. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  304. manifestarea interesului pentru rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice - exerciţii de găsire a soluţiilor la anumite probleme; - rezolvări de probleme cu una/două operaţii. 4.
  305. manifestarea disponibilităţii pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta - jocuri în grup; - competiţii de grup. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Numere naturale în concentrul 1-100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare● Operaţii cu numere naturale în concentrul 1-100- adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin;- terminologia specifică: termen, sumă, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin";- înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali;- terminologia specifică: factor, produs, "de atâtea ori mai mare";- împărţirea numerelor folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea;- terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, cât, "de atâtea ori mai mic";- evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi înmulţirii cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia● Probleme care se rezolvă cu ajutorul unei operaţii● Elemente intuitive de geometrie, figuri geometrice: dreptunghi, pătrat, cerc, triunghi● Măsurări folosind etaloane neconvenţionale (palma, cotul, pasul, prăjina etc.)● Unităţi de măsură:- unităţi pentru lungime - metrul;- unităţi pentru capacitate - litrul;- unităţi pentru masă - kilogramul;- unităţi pentru timp - ora, ziua, săptămâna, luna, anul;- monede şi bancnoteSUGESTII METODICEÎn cadrul acestui nivel, prin exerciţiile de adunare şi scădere repetată este învăţată tabla înmulţirii şi a împărţirii, precum şi toate metodele de calcul, începând de la întreg.Predarea este însoţită de jocuri şi întărită de demonstraţie cu material intuitiv. Tot acum, se exersează şi calculul mintal.Se introduc unităţile de măsură, la început cele non-standard, apoi cele standard, pentru lungime, capacitate, masă, timp şi bani, precum şi elementele de geometrie.Mai întâi copiii se familiarizează cu echipamentul folosit în geometrie: liniare, compase, apoi desenează triunghiuri, pătrate, cercuri, folosind echipamentul geometric şi învaţă despre conceptele acestea.NIVELUL VIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  306. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  307. cunoaşterea şi utilizarea semnificaţiei poziţiei cifrelor în formarea unui număr natural până la ordinul milioanelor - exerciţii de reprezentare a numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor; - exerciţii de numărare, cu start şi paşi daţi, crescător şi descrescător, cu sau fără obiecte sau desene; - exerciţii de scriere a unui număr ca sumă de produse în care unul din factori este 10, 100, 1000; - jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1000 se înlocuiesc un alt obiect. 1.
  308. compararea, ordonarea numerelor naturale, în concentrul 0-100 - exerciţii de comparare a numerelor naturale, în concentrul 0-100; - exerciţii de ordonare a numerelor utilizând modele semnificative (figuri geometrice, de poziţionare, numărare poziţională etc.). 1.
  309. utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului - exerciţii de desenare, decupare, haşurare, colorare sau modelare pentru introducerea noţiunii de fracţie; - exerciţii de scriere şi de citire a unei fracţii; - exerciţii de comparare şi de ordonare a fracţiilor, utilizând cât mai multe metode. 1.
  310. înţelegerea semnificaţiei operaţiilor aritmetice şi utilizarea algoritmilor de calcul pentru adunare, scădere, înmulţire şi împărţire - exerciţii de calcul cu numere naturale urmărind respectarea ordinii efectuării operaţiilor; - exerciţii de observare a legăturilor dintre operaţiile cu numere naturale; - efectuarea probei. 1.
  311. înţelegerea semnificaţiei adunării şi scăderii fracţiilor ordinare, efectuarea de operaţii cu acestea - exerciţii de calculare a sumei şi a diferenţei a două fracţii cu acelaşi numitor; - exerciţii de scriere a unei fracţii ca sumă de două fracţii cu acelaşi numitor; - rezolvări de probleme cu fracţii. 1.
  312. recunoaşterea formelor plane şi spaţiale, identificarea şi descrierea proprietăţilor simple ale unor figuri geometrice - exerciţii de identificare a interiorului şi exteriorului unei figuri; - exerciţii de identificare şi de numire a elementelor constitutive ale figurilor geometrice plane; - exerciţii de reprezentare a figurilor geometrice plane prin desen şi notarea lor; - exerciţii de realizare a corpurilor geometrice (din carton). 1.
  313. cunoaşterea unităţilor de măsură standard pentru lungime, capacitate, masă, timp şi unităţile monetare - activităţi practice de măsurare şi comparare; - exerciţii de utilizare a instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători; - exerciţii de recunoaştere a conturului şi a suprafeţei pentru o figură geometrică dată; - exerciţii de determinare a perimetrelor poligoanelor prin măsurare şi calcul; - exerciţii de plasare în timp a unor evenimente; - schimburi echivalente cu monede şi bancnote; - exerciţii de comparare a sumelor de bani.
  314. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  315. explorarea modalităţilor de descompunere a numerelor naturale utilizând oricare dintre operaţiile învăţate sau combinaţii ale acestora - exerciţii de descompunere a numerelor naturale pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (cu sau fără sprijin concret); - exerciţii de aplicare a unor reguli şi scheme pentru efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor. 2.
  316. identificarea şi recunoaşterea de corespondenţe simple şi succesiuni de numere sau acţiuni, după reguli date - exerciţii de completare a unor şiruri numerice ordonate după o regulă anume. 2.
  317. utilizarea practică a corespondenţelor şi a succesiunilor de numere sau acţiuni - exerciţii ritmice de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr. 2.
  318. folosirea simbolului "?" pentru a pune în evidenţă numere necunoscute în rezolvarea de probleme - rezolvări de exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut. 2.
  319. rezolvarea de probleme - exerciţii de recunoaştere a situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea uneia dintre operaţiile învăţate ("cu atât mai mult", "cu atât mai puţin", "de atâtea ori mai mult", "de atâtea ori mai puţin"); - exerciţii de transpunere a unei situaţii - problemă în limbaj matematic; - exerciţii de analiză a unor probleme; identificarea datelor şi a necunoscutelor; identificarea operaţiilor prin care se ajunge la rezolvare; - exerciţii de identificare a cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice.
  320. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  321. exprimarea orală a demersului parcurs în rezolvarea unei probleme - exerciţii de utilizare a unor metode simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme.
  322. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 4.
  323. manifestarea interesului pentru analizarea şi rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice - rezolvări de probleme. 4.
  324. manifestarea disponibilităţii pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi în rezolvarea problemelor - jocuri în grup; - competiţii de grup. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII● Numere naturale: formare, clase (unităţi, mii, milioane), ordine, scriere, citire, comparare, ordonare● Operaţii cu numere naturale- adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin;- terminologia specifică: termen, sumă, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin";- înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali;- terminologia specifică: factor, produs, "de atâtea ori mai mare";- înmulţirea unui număr cu 10, 100 şi 1000;- înmulţirea când unul dintre factori este o sumă (distributivitatea înmulţirii faţă de adunare, fără a folosi terminologia);- înmulţirea numerelor naturale când un factor are cel mult două cifre;- împărţirea la un număr de o cifră, diferit de zero;- împărţirea la 10, 100, 1000;- ordinea efectuării operaţiilor;- probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii● Fracţii- noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene;- fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare;- compararea fracţiilor;- adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor● Elemente intuitive de geometrie- figuri geometrice: punct, segment, poligon, unghi, drepte paralele, drepte perpendiculare;- patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pătrat, paralelogram, trapez;- perimetrul, perimetrul dreptunghiului şi al pătratului;- aria, aria dreptunghiului şi a pătratului;- exerciţii de observare a unor obiecte cu formă de: cub, sferă, prisma, piramida, cilindru, con● Unităţi de măsură- unităţi pentru lungime: metrul, multiplii şi submultiplii;- unităţi pentru capacitate: litrul, multiplii şi submultiplii;- unităţi pentru masă: kilogramul, multiplii şi submultiplii;- unităţi pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul;- monede şi bancnoteSUGESTII METODICESe reiau conţinuturile de la nivelul anterior şi se adaugă o serie de alte noutăţi.Se studiază formele geometrice solide, ca şi concepte. Copiii le desenează şi le confecţionează din carton, după măsurători.Un element deosebit de important este introducerea fracţiilor ca subdiviziuni ale întregului, intuitiv, prin desene, decupare, haşurare, colorare, apoi realizarea scrierii, citirii, comparării, adunării şi scăderii lor.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-uluila disciplina Elemente de matematică aplicatăNivelele IV - VI(Cls. I - X)Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă NUMELE ŞI PRENUMELE INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ Mircea Vlad - prof. psihopedagog Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti Elisabeta Putere - consilier psiholog Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar Letiţia Trif - lector univ. dr. Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia Lucian Mozer - director Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti Livia Vlad - prof. psihopedagog Federaţia de Pedagogie Curativă din România Anca Perţa - prof. psihopedagog Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Adina Ghiorghe - prof. psihopedagogie specială Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Emilia Muntean - prof. psihopedagogie specială Centrul de Pedagogie Curativă Simeria + Anexa 7 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ"CUNOŞTINŢE DESPRE OM ŞI MEDIU"Nivelele V - VI(Cls. III - X)Învăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTARECurriculum-ul de Cunoştinţe despre om şi mediu a fost realizat pornind de la înţelegerea unor fapte, realităţi şi fenomene din mediul imediat, familiar copiilor, precum şi trezirea curiozităţii copiilor cu deficienţă severă, profundă sau asociată.Programa are în vedere posibilităţile de înţelegere, conştientizare şi asimilare a cunoştinţelor referitoare la om şi mediul înconjurător de către copiii care fac parte din această categorie de deficienţă.Temele au fost selectate în aşa fel încât să asigure copiilor o informare corectă despre lumea înconjurătoare privind organizarea generală a plantelor şi animalelor, procesele cele mai importante care au loc în orizontul natural, sistemele de organe din corpul uman etc.Exemplele de activităţi de învăţare permit formarea la elevi a unor capacităţi de observare, identificare, localizare a unor fenomene naturale şi geografice de recunoaştere a plantelor, animalelor, de stabilire a unor corelaţii dintre organism şi mediu, cât şi a unor deprinderi de a folosi metode şi tehnici de lucru specifice în activitatea de cunoaştere. Astfel, elevii vor deveni capabili să recunoască organe şi sisteme de organe din corpul uman, să respecte reguli de igienă personală, să execute lucrări simple de întreţinere a unor plante de cultură, să participe activ la acţiuni de ocrotire şi conservare a mediului înconjurător, să demonstreze prin fapte sentimentele de dragoste şi grijă faţă de frumuseţile naturale.Cadrul didactic are libertatea de a căuta şi de a aplica metode adecvate, ţinând cont de particularităţile psihice şi individuale ale copiilor.OBIECTIVE CADRU
  325. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu
  326. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate
  327. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător NIVELUL VOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  328. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  329. cunoaşterea principalelor meşteşuguri (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.) - descrieri (verbale, în scris, prin desene) a principalelor meşteşuguri; - prezentări de imagini şi diafilme. 1.
  330. recunoaşterea şi denumirea tipurilor de locuinţe folosite din cele mai vechi timpuri şi până astăzi - exerciţii de descriere a tipurilor de locuinţe folosind imagini reprezentative şi machete (grotă, colibă de lut, cort, casă); - exerciţii de realizare a unor desene reprezentative. 1.
  331. observarea transformărilor prin care trece sămânţa de grâu, de la semănare până la prepararea pâinii - realizări de experimente privind germinaţia seminţelor, obţinerea şi îngrijirea culturilor de cereale; - excursii şi vizite cu caracter didactic (vizită la brutărie); - activităţi practice desfăşurate pentru obţinerea pâinii. 1.
  332. descrierea aspectelor generale ale naturii în cele patru anotimpuri - exerciţii de observare a naturii în cele patru anotimpuri; - prezentări de imagini şi desene; - exerciţii de realizare a unor desene reprezentative pentru fiecare anotimp; - drumeţii, excursii. 1.
  333. recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante - exerciţii de observare a părţilor componente ale unor plante; - desene după natură. 1.
  334. sesizarea influenţei factorilor de mediu asupra creşterii şi dezvoltării plantelor - colecţii de frunze, seminţe, flori etc.; - descrieri empirice pe suport concret; - experienţe simple care să reliefeze influenţa factorilor de mediu asupra creşterii şi dezvoltării plantelor. 1.
  335. recunoaşterea şi denumirea părţilor corpului animalelor şi păsărilor - exerciţii de observare a părţilor corpului unor animale sau păsări, atât în mediul lor natural, cât şi de pe suport imagistic; - desene ale unor animale sau păsări; - exerciţii de completare a părţilor corpului ale unor animale, păsări, într-un desen dat. 1.
  336. observarea faptului că fiecare plantă, animal, creşte într-un anumit mediu - exerciţii de observare; - prezentări de imagini, diafilme; - desene reprezentative. 1.
  337. diferenţierea şi caracterizarea animalelor - vizite la ferme de animale; - excursii; - prezentări de imagini şi desene; - desene şi completări de desene; - descrieri empirice pe suport concret; - colecţii de insecte. 1.
  338. deosebirea rocilor care alcătuiesc munţii (magmatice, metamorfice, sedimentare), pietrele preţioase şi semipreţioase - exerciţii de observare a diferitelor roci; - desene reprezentative; - colecţii de roci; - excursii şi drumeţii.
  339. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  340. realizarea experimentelor dirijate pe teme date - experienţe simple pe diferite teme: germinaţia seminţelor, relaţii între vreme şi comportamentele unor plante şi animale; - activităţi practice de îngrijire a plantelor; - machete ale locuinţei; - construcţia unui zid de casă. 2.
  341. executarea operaţiilor experimentale care să conducă la evidenţierea mirosurilor şi gusturilor unor plante; absorbţia apei de către plante - experienţe simple care să conducă la evidenţierea mirosului şi gustului unor plante; - jocuri didactice de identificare şi comparare a mirosurilor şi a gusturilor; - exerciţii de observare şi de experimentare a absorbţiei apei de către diferite plante. 2.
  342. observarea modului de creştere şi de dezvoltare a vieţuitoarelor - observaţii directe privind creşterea şi dezvoltarea unor animale; - imagini reprezentative. 2.
  343. mânuirea instrumentelor simple (termometru, pahar, riglă) pentru a realiza experimente simple - exerciţii de mânuire a instrumentelor în activităţi practice simple; - exerciţii de măsurare a temperaturii aerului, a apei. 2.
  344. observarea şi recunoaşterea transformărilor din mediul înconjurător în urma intervenţiei omului - activităţi practice de curăţire şi întreţinere a spaţiilor verzi; - activităţi pe lotul şcolar; - excursii şi drumeţii.
  345. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  346. manifestarea curiozităţii faţă de fenomenele întâlnite - povestiri despre viaţa plantelor şi animalelor. 3.
  347. participarea activă la acţiunea de semănare a grâului, construcţia unui zid de casă, de curăţire a spaţiilor verzi, de îngrijire a plantelor şi a animalelor - dramatizări ale relaţiilor dintre vieţuitoare; - acţiuni de semănare a grâului, de construcţie a unui zid de casă etc.; - acţiuni practice de îngrijire a plantelor şi a animalelor. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
  348. Meşteşuguri primordiale (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.)
  349. Tipuri de locuinţe (grotă, colibă de lut, cort, casă)
  350. Tipuri de cereale şi activităţi agricole de cultivare şi recoltare a acestora
  351. Bobul de grâu şi pâinea
  352. Caracteristicile plantelor şi condiţiile lor naturale de existenţă● Factori şi condiţii necesare germinării seminţelor şi creşterii plantelor● Relaţia "sol - plantă"● Răspândirea plantelor în raport cu zona de climat şi relief
  353. Părţile componente ale plantelor: rădăcina, tulpina, frunza, floarea, fructul
  354. Regnul vegetal● Talofite: bacterii, alge, ciuperci, licheni, muşchi● Cormofite: feriga, coada calului
  355. Familii reprezentative de plante● Leguminoase: fasolea, trifoiul● Rosacee: căpşunul, trandafirul● Crucifere: rapiţa, traista ciobanului● Composite: floarea-soarelui, muşeţelul, păpădia● Plante textile: inul, bumbacul● Solanacee - alcătuire: cartoful - tulpina subterană - tuberculul● Liliacee: ghiocelul, laleaua, crinul, ceapa● Cerealele: grâul, porumbul
  356. Animale - abordarea evolutivă a zoologiei● Protozoare: euglena, amibe● Metazoare: celenterate● Nevertebrate: spongieri, viermi, moluşte, artropode● Vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere
  357. Legătura floră-faună
  358. Roci● Roci ce alcătuiesc formaţiuni muntoase caracteristice● Tipuri de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice● Pietre preţioase şi semipreţioaseSUGESTII METODICEÎn clasa a III-a, disciplina Cunoştinţe despre om şi mediu începe prin a aduce copiii în legătură directă cu reprezentanţii meseriilor "primordiale" (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.). Acest lucru constituie o adevărată învăţătură de viaţă pentru copii.Din acestea ei vor dobândi înţelegerea rădăcinilor culturii noastre occidentale, iar înrădăcinarea propriu-zisă, individuală, o vor simţi prin modulul de construcţie a casei.Aici este bine să se înceapă cu locuinţele popoarelor primitive (grotă, colibă de lut, cort etc.), înainte de a trata actuala casă de locuit. Se vorbeşte despre arhitecţi, zidari, dulgheri, tâmplari etc., totul culminând cu construcţia propriu-zisă a unui zid de casă, pe cât posibil.În clasa a IV-a bobul de grâu şi pâinea trebuie să preceadă istoriei Genezei, până în punctul în care omul trebuie să devină el însuşi activ cu Pământul. Se face cunoştinţă copiilor cu cele patru tipuri de cereale mai importante şi îi lăsăm, pe cât posibil, să îndeplinească toate activităţile pe care le împlineşte un ţăran de-a lungul anului. În final, copiii vor putea frământa aluatul şi coace pâinea.Mai departe, copiii vor descoperi caracteristicile diferitelor specii de plante, apoi de animale descoperind că omul are parte în sine de tot ceea ce găsim în aceste regnuri, însă ajutat de gândire se înalţă deasupra tuturor şi gândurile sale se ridică deasupra instinctelor şi performanţelor animale.Prin studiul rocilor (mineralogia) din clasa a VI-a copiii vor putea descoperi faptul că acestea sunt compuse din diferite elemente: cuarţ - întunecat, granular; mică - luminoasă sau întunecată, strălucitoare etc. Modul deosebit de formare a rocilor trebuie abordat şi el.Astfel, fiecare copil poate trăi şi simţi intens legătura puternică a omului cu mineralul, vegetalul şi animalul.NIVELUL VIOBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  359. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  360. recunoaşterea şi denumirea părţilor corpului uman - exerciţii de recunoaştere şi de denumire a părţilor corpului; - desene ale corpului uman; - completări de desene. 1.
  361. stabilirea asemănărilor şi deosebirilor dintre om şi alte mamifere - exerciţii de observare a părţilor componente ale unui mamifer (iepure, urs etc.) în paralel cu părţile componente ale organismului uman; - desene. 1.
  362. observarea organelor şi sistemelor de organe ale corpului uman - exerciţii de observare şi de recunoaştere, pe planşe, mulaje a componentelor de organe şi sisteme de organe din corpul uman (sistemul digestiv, respirator, circulator, locomotor); - desene. 1.
  363. recunoaşterea organelor şi a sistemelor de organe ale corpului uman şi a funcţiilor acestora - exerciţii de stabilire a topografiei organelor în cavitatea generală a corpului; - exerciţii de recunoaştere a principalelor funcţii ale organelor şi a sistemelor de organe. 1.
  364. stabilirea relaţiilor dintre funcţiile organelor, sistemele de organe din corp şi influenţele factorilor de mediu - exerciţii de comparare a stării de sănătate şi a stării de boală; - exerciţii de analiză a formei, compoziţiei oaselor şi a muşchilor; - măsurători ale circumferinţei toracice pentru observarea modificărilor în timpul respiraţiei; - exerciţii de stabilire a cauzelor unor îmbolnăviri; - exerciţii de recunoaştere a influenţei unor factori de mediu (tutun, alcool, droguri) asupra funcţionalităţii unor sisteme de organe (respirator, circulator etc.). 1.
  365. cunoaşterea importanţei organelor de simţ şi a regulilor de igienă pentru păstrarea sănătăţii individuale şi colective - exerciţii de determinare a sensibilităţii termice, tactile, gustative, olfactive şi auditive; - exerciţii de identificare şi de comparare a simţurilor; - activităţi de exersare a regulilor de igienă personală şi colectivă în scopul prevenirii unor boli; - imagini. 1.
  366. cunoaşterea rolului alimentelor şi a regulilor de alimentaţie corectă - exerciţii de descriere a unor boli cauzate de tulburările de alimentaţie. 1.
  367. cunoaşterea noţiunilor de biosferă şi de ecosistem - exerciţii de caracterizare a noţiunilor de biosferă şi de ecosistem natural şi artificial; - exemplificări (ecosisteme naturale şi artificiale); - studii de natură. 1.
  368. descrierea fermei biodinamice - exerciţii de descriere a lucrărilor solului, a îngrăşării organice corecte şi a rotaţiei culturilor; - acţiuni practice la fermă.
  369. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 2.
  370. identificarea pe propriul corp a diferitelor părţi şi organe ale acestuia - exerciţii de observare dirijată; - exerciţii de identificare a părţilor şi organelor corpului omenesc. 2.
  371. executarea de operaţii experimentale - experienţe simple pentru a evidenţia funcţiile de digestie, respiraţie, circulaţia sângelui, acuitatea simţurilor; - exerciţii de punere în evidenţă a reflexelor, ritmului cardiac şi a forţei musculare. 2.
  372. observarea şi recunoaşterea transformărilor care au loc în organismul uman - măsurători ale lungimii oaselor, a înălţimii corporale, a circumferinţei toracice. 2.
  373. reprezentarea grafică a componentelor structurale ale organismului uman - desen al caracteristicilor unor organe din organismul uman. 2.
  374. realizarea de activităţi practice în ferma biodinamică - lucrări ale solului.
  375. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 3.
  376. interpretarea relaţiei dintre propriul comportament şi starea de sănătate - predicţii despre starea de sănătate a organismului uman în condiţii de suprasolicitare fizică, psihică, consum de alcool, tutun, droguri etc.; - jocuri de rol despre necesităţile şi interacţiunile organismului uman. 3.
  377. acordarea primului ajutor în cazul unor urgenţe medicale simple - exerciţii practice de prim ajutor în caz de accidente ale sistemului locomotor, circulator, respirator etc. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
  378. Corpul omenesc - structura corpului omenesc
  379. Aparatul digestiv● Părţile aparatului digestiv● Boli ale aparatului digestiv● Igiena alimentaţiei. Probleme legate de proteine, hidraţi de carbon● Metabolismul● Efectul drogurilor asupra corpului şi psihicului uman● Aspecte de mediu şi aspecte sociale legate de problema drogurilor
  380. Aparatul ritmic (aparatul respirator şi aparatul circulator)● Aparatul respirator şi respiraţia● Boli ale aparatului respirator● Sistemul cardiovascular şi circulaţia● Boli ale aparatului circulator
  381. Aparatul locomotor● Muşchii - structura şi funcţia lor. Statutul special al muşchiului cardiac● Mecanica musculară în legătură cu scheletul● Membrele şi craniul în structurile lor diferite● Centura scapulară - coaste - centura pelviană ca sistem osos inserat între polarităţile membre-craniu ale sistemului osos● Coloana vertebrală● Consideraţii statice şi mecanice ale scheletului braţului şi piciorului● Deosebirea dintre mişcarea conştientă, intenţionată şi cea reflexă
  382. Organele de simţ● Funcţia şi structura ochiului uman ca "aparat optic", "camera foto"● Funcţia transmiterii mecanice a sunetului în urechea umană
  383. Îngrijirea corpului uman● Importanţa vestimentaţiei. Diferenţa dintre lână, bumbac, fibre sintetice● Plantele medicinale folosite de medicina populară şi efectul lor asupra organismului uman (muşeţelul, urzica, sunătoarea etc.)● Reguli de igienă corporală
  384. Biosfera - învelişul viu al Terrei
  385. Ecosisteme naturale şi ecosisteme artificiale
  386. Ferma biodinamică● Lucrările solului● Îngrăşarea organică corectă● Rotaţia culturilor● Reciclarea reziduurilor organice din fermăSUGESTII METODICEÎncepând cu clasa a VII-a se studiază omul, astfel încât trebuie să se expună ceea ce este clădit înăuntrul lui, din afară: mecanica sistemului osos, mecanica sistemului muscular etc. Acum se adună cunoştinţe, se creează baze pentru elevi.La studierea scheletului uman se face legătura cu ceea ce s-a discutat la mineralogie despre calcar. Copiii trebuie lăsaţi să observe oasele, să li se arate cum muşchii menţin articulaţiile legate. Ei acum înţeleg cum legile elaborate la fizică sunt active şi în om, mecanica şi dinamica mişcărilor sale.Urmează apoi cele trei domenii - hrănire, respiraţie şi necesar de căldură - aici fiind stimulatorii indicaţiile asupra animalelor. Problemele de sănătate şi de hrănire pot fi apropiate copiilor de această vârstă prin expuneri intuitive şi apropiate de viaţă.Studiul cunoştinţelor despre om şi mediu se încheie, la acest ciclu, prin studiul biosferei, a ecosistemelor şi a fermei biodinamice. Acum se vor trata problema solului, teoria îngrăşământului, succesiunea culturilor şi folosirea preparatelor biodinamice. O practică agricolă realizată acum extinde mult experienţele şi cunoştinţele copiilor.LISTA CU MEMBRII COMISIEIcare au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplinaCunoştinţe despre om şi mediuNivelele V - VI(Cls. III - X)Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă NUMELE ŞI PRENUMELE INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ Mircea Vlad - prof. psihopedagog Şcoala pentru Surzi nr. 1, Bucureşti Elisabeta Putere - consilier psiholog Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar Letiţia Trif - lector univ. dr. Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia Lucian Mozer - director Şcoala Specială Nr. 7, sector 1, Bucureşti Livia Vlad - prof. psihopedagog Federaţia de Pedagogie Curativă din România Anca Perţa - prof. psihopedagog Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Adina Ghiorghe - prof. psihopedagogie specială Centrul de Pedagogie Curativă Simeria Emilia Muntean - prof. psihopedagogie specială Centrul de Pedagogie Curativă Simeria + Anexa 8 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ"ELEMENTE DE FIZICĂ/CHIMIE"Nivelele V - VI(Cls. VI - X)Învăţământ specialBucureşti, 2008NOTĂ DE PREZENTAREFizica/chimia se înscrie printre disciplinele fundamentale care, alături de celelalte obiecte de învăţământ, aduce o contribuţie însemnată la dezvoltarea şi pregătirea elevilor.Predarea fizicii/chimiei trebuie să se clădească exclusiv pe fenomene, numai din ele vom deduce, prin descriere, legităţile fără a introduce formule abstracte. De aceea, vom căuta să legăm toate fenomenele de om şi/sau de viaţa practică şi de domeniul de experienţă a elevilor.Elementele de fizică/chimie pot folosi, pe de o parte pentru educarea activităţii organelor senzoriale, prin exersarea capacităţii de observare şi pe de altă parte sunt foarte bune pentru a ascuţi capacitatea de gândire prin descrierea exact formulată a experienţelor.Cel mai important principiu metodic al orelor de predare este acela de a prelucra procesul învăţării cu elevii în trei paşi: observarea experienţelor; descrierea recapitulativă şi rezumarea fenomenelor, precum şi elaborarea legităţilor care se realizează în ziua următoare. Astfel, reuşim să trezim în elevi sentimentul important al aşteptării, al curiozităţii.Considerăm că programa de Fizică/chimie, prin conţinuturile sale, permite elevilor plăcerea multor experimente, reprezentând o cale de cunoaştere activă, prin acţiune directă, a lumii înconjurătoare.OBIECTIVE CADRU
  387. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice fizicii şi chimiei
  388. Dezvoltarea capacităţii de explorare - investigare a realităţii şi de experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate
  389. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea lumii înconjurătoare NIVELELE V, VI(Cls. VI - X)OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  390. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice fizicii/chimiei *Font 8* Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare 1.
  391. observarea şi descrierea, în cerinţe simple, a corpurilor din natură, discriminarea dintre materie, corp şi substanţă - excursii, vizite cu caracter didactic în scopul identificării unor corpuri, materii; - exerciţii de observare a unor corpuri în scopul stabilirii caracteristicilor acestora. 1.
  392. recunoaşterea şi denumirea unei serii de fenomene fizice din natură şi din laborator (acustice, optice, termice, electrice, magnetice, mecanice) - observări în cadrul experimentelor a unor transformări suferite de corpuri: fenomene fizice, deformarea corpurilor, schimbarea stării de mişcare a unui mobil, dizolvarea unor substanţe; fenomene chimice - arderea, ruginirea. 1.
  393. identificarea transformărilor de stare ale substanţelor - observări în cadrul experimentelor a transformărilor de stare; - experimente în care se evidenţiază rolul oxigenului în întreţinerea arderii. 1.
  394. clasificarea amestecurilor după crit

🔗 Către sursa oficială

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.