HOTĂRÂRE nr. 83 din 30 iunie 2020 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a Planului de redresare pentru Europa - COM
(2020)442 final și la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație - COM
(2020)456 final Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 664 din 27 iulie 2020 În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin.
(2)și
(3)din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/254 din 26.06.2020, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Senatul României: 1. salută noile propuneri ale Comisiei privind consolidarea capacității UE de a se recupera economic după criza generată de COVID-19, noile programe destinate sectorului public și investițiile aferente acestuia, precum și propunerile pentru a face față viitoarelor crize asemănătoare prin consolidarea unor sisteme de sănătate rezistente la șocuri, cu asistență medicală performantă și acces echitabil pentru toți cetățenii; ... 2. susține adoptarea cât mai rapidă a pachetului legislativ financiar pentru a asigura suficient timp autorităților responsabile cu programarea și utilizarea fondurilor; ... 3. constată lipsa unei diagnoze complete în propunerile Comisiei, fiind încă neclar dacă actuala criză este o consecință a măsurilor de contracarare a epidemiei de COVID-19 sau o consecință a crizei vechi pe care mulți analiști politico-economici o așteptau încă din 2019; ... 4. atrage atenția că:
- a)simpla creare a condițiilor favorabile pentru împrumuturi nu determină nici băncile să le acorde, nici firmele să se împrumute, atât timp cât nu există cerere pentru bunurile și serviciile respective, Uniunea Europeană (cu precădere zona euro) aflându-se deja într-o capcană de lichiditate chiar înainte de criză; ...
- b)în perioada 2014-2020, cadrul financiar multianual (CFM) era orientat preponderent către coeziune și politica agricolă comună (PAC), în timp ce noul CFM reduce sumele alocate coeziunii și creează noi instrumente orientate cu preponderență către accesul la competitivitate, existând riscul accentuării decalajelor de dezvoltare între statele membre dezvoltate și cele cu un nivel redus de dezvoltare; ... ... 5. recomandă clarificarea resurselor finanțării pachetului legislativ financiar. În cazul împrumuturilor ce vor fi angajate de UE, deși există beneficiile costului mai mic, datorită credibilității financiare, plata ulterioară se va face pe principiile vechi în care contribuțiile statelor se vor calcula în funcție de produsul național brut (PNB) și după chei ce vor trebui să fie negociate echitabil; ... 6. solicită ca pe termen lung să se păstreze cuantumul alocărilor pentru coeziune și PAC, astfel încât să se asigure reducerea decalajelor economice, inegalităților sociale și de stimulare a cererii, în măsură să crească optimismul investitorilor și să contribuie la o Uniune cu un nivel apropiat de dezvoltare al statelor membre; ... 7. solicită Guvernului:
- a)să identifice și să pregătească portofoliul de proiecte relevante în conformitate cu prioritățile prezentate în cadrul noilor propuneri bugetare ale Comisiei; ...
- b)să pregătească Planul național de redresare și reziliență cât mai curând, având în vedere faptul că sprijinul nerambursabil cu distribuție teritorială va fi pus la dispoziție de către Comisia Europeană doar până la 31 decembrie 2022. După această dată, până la 31 decembrie 2024, Comisia va putea aloca finanțări doar pe bază concurențială între statele membre, nu pe baza algoritmului repartizării teritoriale; ...
- c)să pregătească cu celeritate Planul național de investiții care va fi finanțat din Fondul pentru tranziție justă, aferent noilor obiective climatice; ...
- d)să analizeze oportunitatea angajării cheltuielilor necesare în avans aprobării lor de către Comisia Europeană, pentru planurile finanțate din CFM 2021-2027 și apoi să se deconteze din resursele UE, astfel încât să fie asigurată o absorbție ridicată a acestor fonduri; ...
- e)să facă demersuri cu celeritate pentru adaptarea la obiectivele viitorului CFM legate de tranziția către o Europă verde și digitală, deoarece accesul la fonduri este condiționat de alinierea la aceste obiective majore; ...
- f)să participe activ la stabilirea noilor resurse proprii ale UE, astfel încât acestea să nu dezavantajeze din start România. ... ... Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iunie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin.
(2)din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ROBERT-MARIUS CAZANCIUC București, 30 iunie 2020. Nr. 83. ----