COD PR. CIVILA 09/09/1865 - Portal Legislativ

COD PR. CIVILA 09/09/1865 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Forme act Forma consolidata + istoric consolidări 31.01.2013 16.11.2012 20.04.2012 01.10.2011 02.07.2011 17.05.2011 25.11.2010 07.10.2010 15.05.2009 17.04.2009 10.04.2009 09.09.2008 25.07.2008 29.11.2007 12.01.2007 17.07.2005 14.09.2004 17.06.2004 25.06.2003 01.10.2001 23.07.1993 Republicarea 1 Forme republicate Republicarea 1 --> Forma de baza + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Cartea ANTEIATitlul IArticolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Articolul 5Articolul 6Articolul 7Articolul 8Articolul 9Titlul IIArticolul 10Articolul 11Articolul 12Articolul 13Articolul 14Articolul 15Articolul 16Titlul IIIArticolul 17Articolul 18Articolul 19Articolul 20Articolul 21Articolul 22Articolul 23Articolul 24Articolul 25Articolul 26Articolul 27Titlul IVArticolul 28Articolul 29Articolul 30Articolul 31Titlul VArticolul 32Articolul 33Articolul 34Articolul 35Articolul 36Articolul 37Articolul 38Articolul 39Articolul 40Articolul 41Articolul 42Articolul 43Articolul 44Articolul 45Articolul 46Articolul 47Articolul 48Titlul VIArticolul 49Articolul 50Articolul 51Articolul 52Articolul 53Cartea IITitlul IArticolul 54Articolul 55Articolul 56Articolul 57Articolul 58Articolul 59Articolul 60Articolul 61Articolul 62Articolul 63Articolul 64Articolul 65Titlul IIArticolul 66Articolul 67Articolul 68Articolul 69Articolul 70Articolul 71Articolul 72Articolul 73Articolul 74Articolul 75Articolul 76Articolul 77Articolul 78Articolul 79Titlul IIIArticolul 80Articolul 81Articolul 82Articolul 83Articolul 84Articolul 85Titlul IVArticolul 86Articolul 87Articolul 88Articolul 89Articolul 90Titlul VArticolul 91Articolul 92Articolul 93Articolul 94Articolul 95Articolul 96Articolul 97Articolul 98Articolul 99Articolul 100Articolul 101Articolul 102Articolul 103Articolul 104Articolul 105Titlul VISecţiunea IArticolul 106Articolul 107Secţiunea IIArticolul 108Articolul 109Articolul 110Secţiunea IIIArticolul 111Secţiunea IVArticolul 112Articolul 113Articolul 114Titlul VIIArticolul 115Articolul 116Articolul 117Articolul 118Articolul 119Articolul 120Articolul 121Articolul 122Articolul 123Articolul 124Articolul 125Articolul 126Articolul 127Articolul 128Articolul 129Articolul 130Articolul 131Articolul 132Articolul 133Articolul 134Articolul 135Articolul 136Articolul 137Titlul VIIIArticolul 138Articolul 139Articolul 140Articolul 141Articolul 142Articolul 143Articolul 144Articolul 145Articolul 146Articolul 147Titlul IXArticolul 148Articolul 149Articolul 150Articolul 151Articolul 152Articolul 153Articolul 154Articolul 155Articolul 156Articolul 157Articolul 158Titlul XArticolul 159Articolul 160Articolul 161Secţiunea IArticolul 162Articolul 163Articolul 164Articolul 165Articolul 166Articolul 167Articolul 168Articolul 169Articolul 170Articolul 171Articolul 172Articolul 173Articolul 174Articolul 175Articolul 176Articolul 177Articolul 178Articolul 179Articolul 180Articolul 181Articolul 182Articolul 183Articolul 184Secţiunea IIArticolul 185Articolul 186Articolul 187Articolul 188Articolul 189Articolul 190Articolul 191Articolul 192Articolul 193Articolul 194Articolul 195Articolul 196Articolul 197Articolul 198Articolul 199Articolul 200Articolul 201Articolul 202Articolul 203Articolul 204Articolul 205Articolul 206Articolul 207Articolul 208Articolul 209Articolul 210Secţiunea IIIArticolul 211Articolul 212Articolul 213Articolul 214Articolul 215Articolul 216Articolul 217Articolul 218Articolul 219Articolul 220Articolul 221Secţiunea IVArticolul 222Articolul 223Articolul 224Articolul 225Articolul 226Secţiunea VArticolul 227Articolul 228Articolul 229Articolul 230Articolul 231Articolul 232Articolul 233Articolul 234Articolul 235Articolul 236Secţiunea VIArticolul 237Articolul 238Articolul 239Articolul 240Articolul 241Articolul 242Articolul 243Articolul 244Articolul 245Articolul 246Titlul XIArticolul 247Articolul 248Articolul 249Articolul 250Articolul 251Articolul 252Titlul XIIArticolul 253Articolul 254Articolul 255Articolul 256Articolul 257Articolul 258Articolul 259Articolul 260Articolul 261Titlul XIIIArticolul 262Articolul 263Articolul 264Articolul 265Titlul XIVArticolul 266Articolul 267Articolul 268Articolul 269Articolul 270Articolul 271Articolul 272Articolul 273Titlul XVArticolul 274Articolul 275Articolul 276Articolul 277Articolul 278Articolul 279Articolul 280Articolul 281Articolul 282Articolul 283Articolul 284Articolul 285Articolul 286Articolul 287Titlul XVISecţiunea IArticolul 288Articolul 289Articolul 290Articolul 291Articolul 292Secţiunea IIArticolul 293Articolul 294Articolul 295Articolul 296Articolul 297Articolul 298Articolul 299Articolul 300Articolul 301Articolul 302Articolul 303Articolul 304Titlul XVIIArticolul 305Articolul 306Articolul 307Articolul 308Articolul 309Articolul 310Articolul 311Articolul 312Articolul 313Articolul 314Articolul 315Cartea IIITitlul IArticolul 316Articolul 317Articolul 318Articolul 319Articolul 320Articolul 321Articolul 322Articolul 323Articolul 324Articolul 325Titlul IIArticolul 326Articolul 327Articolul 328Articolul 329Articolul 330Articolul 331Articolul 332Articolul 333Articolul 334Articolul 335Articolul 336Articolul 337Articolul 338Cartea IVTitlul IArticolul 339Articolul 340Articolul 341Articolul 342Articolul 343Articolul 344Articolul 345Articolul 346Articolul 347Titlul IIArticolul 348Articolul 349Articolul 350Articolul 351Titlul IIIArticolul 352Articolul 353Articolul 354Articolul 355Articolul 356Articolul 357Articolul 358Articolul 359Articolul 360Titlul IVArticolul 361Articolul 362Articolul 363Articolul 364Articolul 365Articolul 366Articolul 367Titlul VArticolul 368Articolul 369Articolul 370Cartea VTitlul ISecţiunea IArticolul 371Articolul 372Articolul 373Articolul 374Articolul 375Articolul 376Articolul 377Articolul 378Secţiunea IIArticolul 379Articolul 380Secţiunea IIIArticolul 381Articolul 382Articolul 383Articolul 384Articolul 385Articolul 386Articolul 387Articolul 388Articolul 389Articolul 390Articolul 391Secţiunea IVArticolul 392Articolul 393Articolul 394Articolul 395Articolul 396Secţiunea VArticolul 397Articolul 398Secţiunea VIArticolul 399Articolul 400Articolul 401Articolul 402Articolul 403Articolul 404Articolul 405Titlul IISecţiunea IArticolul 406Articolul 407Articolul 408Articolul 409Articolul 410Secţiunea IIArticolul 411Articolul 412Articolul 413Articolul 414Articolul 415Articolul 416Articolul 417Articolul 418Articolul 419Articolul 420Articolul 421Articolul 422Articolul 423Articolul 424Articolul 425Articolul 426Articolul 427Articolul 428Articolul 429Articolul 430Secţiunea IIIArticolul 431Articolul 432Articolul 433Articolul 434Articolul 435Articolul 436Articolul 437Articolul 438Articolul 439Articolul 440Articolul 441Articolul 442Articolul 443Articolul 444Articolul 445Articolul 446Articolul 447Articolul 448Articolul 449Secţiunea IVArticolul 450Articolul 451Articolul 452Articolul 453Articolul 454Secţiunea VArticolul 455Articolul 456Articolul 457Articolul 458Articolul 459Articolul 460Articolul 461Articolul 462Articolul 463Articolul 464Articolul 465Articolul 466Titlul IIISecţiunea IArticolul 467Articolul 468Articolul 469Articolul 470Articolul 471Articolul 472Articolul 473Articolul 474Articolul 475Articolul 476Secţiunea IIArticolul 477Articolul 478Articolul 479Articolul 480Articolul 481Articolul 482Articolul 483Articolul 484Articolul 485Articolul 486Articolul 487Articolul 488Articolul 489Articolul 490Articolul 491Titlul IVSecţiunea IArticolul 492Articolul 493Articolul 494Articolul 495Secţiunea IIArticolul 496Articolul 497Articolul 498Articolul 499Articolul 500Articolul 501Articolul 502Secţiunea IIIArticolul 503Articolul 504Articolul 505Articolul 506Articolul 507Articolul 508Articolul 509Articolul 510Articolul 511Articolul 512Articolul 513Secţiunea IVArticolul 514Articolul 515Articolul 516Secţiunea VArticolul 517Articolul 518Articolul 519Articolul 520Articolul 521Articolul 522Secţiunea VIArticolul 523Articolul 524Secţiunea VIIArticolul 525Articolul 526Articolul 527Articolul 528Articolul 529Secţiunea VIIIArticolul 530Articolul 531Articolul 532Articolul 533Articolul 534Articolul 535Secţiunea IXArticolul 536Articolul 537Articolul 538Articolul 539Articolul 540Articolul 541Articolul 542Articolul 543Articolul 544Articolul 545Articolul 546Articolul 547Articolul 548Articolul 549Articolul 550Secţiunea XArticolul 551Articolul 552Articolul 553Articolul 554Articolul 555Articolul 556Articolul 557Secţiunea XIArticolul 558Articolul 559Articolul 560Articolul 561Articolul 562Articolul 563Articolul 564Secţiunea XIIArticolul 565Articolul 566Articolul 567Articolul 568Titlul VSecţiunea IArticolul 569Articolul 570Articolul 571Articolul 572Articolul 573Articolul 574Articolul 575Articolul 576Articolul 577Secţiunea IIArticolul 578Articolul 579Articolul 580Articolul 581Articolul 582Articolul 583Articolul 584Articolul 585Articolul 586Articolul 587Articolul 588Secţiunea IIIArticolul 589Articolul 590Articolul 591Articolul 592Articolul 593Titlul VIArticolul 594Articolul 595Articolul 596Articolul 597Articolul 598Articolul 599Articolul 600Articolul 601Articolul 602Articolul 603Cartea VITitlul IArticolul 604Articolul 605Articolul 606Articolul 607Articolul 608Articolul 609Titlul IIArticolul 610Articolul 611Articolul 612Articolul 613Articolul 614Articolul 615Articolul 616Articolul 617Articolul 618Articolul 619Articolul 620Titlul IIIArticolul 621Articolul 622Articolul 623Titlul IVArticolul 624Articolul 625Articolul 626Articolul 627Titlul VArticolul 628Articolul 629Articolul 630Articolul 631Articolul 632Articolul 633Articolul 634Articolul 635Articolul 636Articolul 637Titlul VIArticolul 638Articolul 639Articolul 640Articolul 641Articolul 642Titlul VIIArticolul 643Articolul 644Articolul 645Articolul 646Articolul 647Titlul VIIIArticolul 648Articolul 649Articolul 650Articolul 651Articolul 652Articolul 653Titlul IXSecţiunea IArticolul 654Articolul 655Articolul 656Articolul 657Articolul 658Articolul 659Articolul 660Articolul 661Articolul 662Articolul 663Articolul 664Articolul 665Secţiunea IIArticolul 666Articolul 667Secţiunea IIIArticolul 668Articolul 669Articolul 670Articolul 671Articolul 672Articolul 673Articolul 674Articolul 675Articolul 676Secţiunea IVArticolul 677Articolul 678Articolul 679Articolul 680Secţiunea VArticolul 681Articolul 682Articolul 683Articolul 684Articolul 685Articolul 686Articolul 687Articolul 688Articolul 689Articolul 690Secţiunea VIArticolul 691Articolul 692Articolul 693Articolul 694Articolul 695Articolul 696Articolul 697Articolul 698Articolul 699Articolul 700Articolul 701Secţiunea VIIArticolul 702Articolul 703Articolul 704Articolul 705Articolul 706Articolul 707Titlul XArticolul 708Articolul 709Articolul 710Articolul 711Articolul 712Articolul 713Articolul 714Articolul 715Articolul 716Articolul 717Articolul 718Articolul 719Articolul 720Titlul XIArticolul 721Articolul 722Articolul 723Articolul 724Articolul 725Articolul 726Articolul 727Articolul 728Cartea VIITitlul IArticolul 729Articolul 730Articolul 731Articolul 732Articolul 733Articolul 734Articolul 735Articolul 736Articolul 737Titlul IIArticolul 738Articolul 739Articolul 740Articolul 741Articolul 742Articolul 743Articolul 744Articolul 745Articolul 746 Reveniti in topul paginii Forma printabilă CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 11 septembrie 1865 ALECSANDRU IOAN I,Cu mila lui Dumnedeu şi voinţa naţionala,Domnu Principateloru-Unite-Române.La toţi de faţa şi viitori sanetate. Vedenedu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instructiunei publice, No. 29,879, pa lîngă care Ne supune spre intarire proiectului Codicelui de procedura civilă.Considerându votulu Adunării generale, datu în şedinţa de 21 Iunie anul curentu.Considerându apreciarea Senatului României, data în şedinţa de la 21 Iunie.În virtutea Art. 14 din Convenţiunea de la Parisu din 7/19 Augustu 1858, şi a Art. 3 şi 14 din Statutulu de la 2/14 Iulie 1864.Amu sanctionatu şi sanctionamu, amu promulgatu şi promulgamu ce urmeda:CODICE DE PROCEDURA CIVILE. + Cartea ANTEIA Despre judecatoriele de plasi (ocole) + Titlul I Competinţa judecatoriloru de plasi + Articolul 1Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca tote cererile în materii personale şi mobiliare, în cea din urma instanţa, pînă la valoarea de doue sute lei capitalu şi interese, era cu apelu, pînă la valoarea de 1500 lei capitalu şi interese. + Articolul 2Judecătorii de plasi voru judeca, fără apelu, pînă la valoarea de 200 lei şi cu apelu pînă la valoarea de 1500 lei:1. Contestaţiunile dintre hotelari, ospatari, hangii, carciumari cu călătorii, ospetii sau musterii loru, pentru cheltuieli de ospatarie sau pretenţiuni de perderea totală ori parţială a obiecteloru aduse în oteluri, hanuri sau carciumi.2. Contestaţiunile dintre călători comisionari sau espeditori cu cărăuşii sau intreprindatorii de transport, pentru intardierea, stricăciunea şi perderea obecteloru transportate ori pentru plata preţului transportului. + Articolul 3Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca, în cea din urma instanţa, pînă la valoarea de 200 lei, şi cu apelu pînă la ori ce valoare:1. Cererile pentru vătămarea adusă de către omeni sau dobitoce tariniloru, holdeloru, fructeloru şi recolteloru.2. Cererile pentru curăţirea santuriloru, canaluriloru de irigatie, iazuriloru, girleloru, zagazuriloru (iezeturelor) cînd drepturile de proprietate sau de servitute nu suntu contestate.3. Cererile pentru usurpare sau stricăciuni de locuri, copaci, garduri, santuri, sau alte îngrădiri.4. Cererile pentru reparaţiunile locuriloru sau cladiriloru închiriate, impuse prin contractu sau de către lege în sarcina locatarului (chiriaşului).5. Contestaţiunile dintre stăpâni şi servitori patroni şi lucrători cu diua, cu luna sau cu anul , pentru plata simbriei sau salariului loru, ori esecutarea contractului.6. Cereri pentru despăgubiri civile provenite din difamatiuni, injurii, bătăi sau loviri, candu însă părţile n'au intrat pe calea criminală. + Articolul 4Judecătorii de plasi suntu competinti a judeca, fără apelu, pînă la valoarea de 300 lei capitalu sau 30 lei venitu, şi cu apelu pînă la valoarea de 1500 lei capitalu sau 150 lei venitu:1. Despăgubirile cerute de arendasu sau locataru chiriasu, din causa că nu s'a datu loculu în stapanire prin faptulu proprietarului, cînd însă dreptulu nu e contestatu.2. Despăgubirile reclamate de proprietaru pentru stricăciunile, pierderile sau incendiulu intemplatu lucrului inchiriatu sau arendatu, din faptulu locatarului sau arendaşului, conformu Art. 1434 şi 1435 din Codice civile.3. Cererile pentru plata de chirii sau arendi pentru desfiinţarea de contracte din causa de neplata arendu sau chiriei, pentru gonirea chiriaşului sau arendaşului din loculu arendatu sau inchiriatu. + Articolul 5Judecătorii de plasi voru judeca cu dreptu de apelu, ori-care aru fi valoarea lucrului:1. Cererile pentru strămutarea otareloru.2. Acţiunile posesorii.3. Pretentiunile asupra lucratoriloru făcute pe ape curgatore pentru udare de tarini sau mişcare de fabrici, mori etc.4. Reclamatiunile pentru esercitiulu servitutiloru, pentru zidurile şi şanţurile comune, pentru distanţele de constructiuni şi plantatiuni a se observa între vecini. În tote aceste casuri, judecătorului de plasa nu este competinte a judeca, dacă se contesta însuşi dreptulu proprietăţii sau titlulu constitutivu alu servituţii. + Articolul 6În casurile candu competinţa judecătorului se reguleza după valoarea obiectului în contestatiune, acesta valoare se va otari după suma coprinsa în cerere. Dacă cererea nu coprinde nici o sumă, sau dacă se aridica contestatiune asupra valorei, şi părţile nu se înţelegu, judecătorului o va otari dupe actel ce va avea, sau prin esperti, su mergendu însuşi la faţa locului. Partea nemultumita pe otarirea asupra valorei obiectului, va avea dreptu, în ori ce casu sa atace acea otarire la tribunalul judeteanu în termenu de 10 dile şi cu formele hotărîte pentru apelu. + Articolul 7Părţile printr'o comuna înţelegere potu eroga la competinţa judecătorului, arătată prin articulele precedente; ele se potu presinta de sine, înaintea sa şi a se judeca, ori care aru fi valoarea obiectului în procesu, şi judecătorului va pronunţa în prima sau ultima instanţa despre competinţa sa; se voru observa însă pentru acestu casu cele prescrise prin art. 10. + Articolul 8Judecătorii de plasi suntu încă competinti a priimi denuntarile de crime şi de delicte comise în ocolulu plăşii loru, fiindu în acelaşi timpul ofiţeri ai poliţiei judecatoresci, ausiliari ai procurorului, conformu art. 46-52 din procedura codicelui penalu. + Articolul 9Judecatorieile de plasi suntu tribunale politienesci, şi judeca contraventiunile de simpla poliţie, conformu reluliloru prevedute în procedura codicelui penalu. Atribuţiunile date sub-prefectiloru şi politailoru prin art. 141 şi 142 din procedura codicelui penalu, se voru esercita numai de judecătorii de plasi. + Titlul II Despre cereri înaintea judecatoriloru de plasi şi chemări în judecata + Articolul 10Cererea în judecata se va adresa la judecătorului domiciliului sau residentei piritulu. Dacă cererea este relativă la unu imobilu ea se va adresa la judecătorului locului unde este asedatu imobilului. + Articolul 11Cererea sa va face în scrisu. Ea va coprinde numele profesiunea şi domiciliul părţilor, obiectulu prigonirii şi temeiurile pirisului, va fi sub-scrisă de densulu şi datată. + Articolul 12Judecătorul, îndată ce o va priimi, va insemna în josulu ei, termenul de înfăţişare de la trei pînă la cinci-spre-dece dile, sau şi chiaru în acea di în casuri urgente va sub-scrie, va pune data, va insemna termenulu în unu registru specialu al seu, şi va înapoia petitiunea reclamantului, care o va da singuru pîrîtului, ori dacă acesta nu voesce a sub-scrie într'ensa de priimire o va infatisa la primarulu locului unde este domiciliatu piritulu sau la comisarulu ori sub comisarulu de poliţie, dacă se afla asemenea funcţionari. + Articolul 13După cererea sa verbală sau în scris, primarul, comisarul ori sub-comisarul va comunică pîrîtului în originalu petitiunea şi'lu va indatora sa declare în scrisu pe densa ca a vendut'o. + Articolul 14În casu cînd piritulu nu va voi a sub-scrie, ori nu va fi acasă primarul, comisarul ori sub-comisarulu va face o cedula despre obiectulu din dioa înfăţişării, şi o va lasă la domiciliul ori reşedinţa pîrîtului, în mana unui servitor, unei rude ori a unui vecin; era dacă aceştia nu vor voi a o priimi, o va lipi pe usa. Va sub-scrie apoi în petitiune despre acesta şi o va da reclamantelui. + Articolul 15Primarul, comisarul ori sub-comisarul, vor îndeplini îndatoririle impuse lor prin articolile precedinti din dioa chiar cînd priimesce petitiunea sau celu mult a duoa di, şi o va da înapoia îndată reclamantului. Acesta o va da judecătorului de plasa cel mai tardiu, în ajunulu dilei de judecată. + Articolul 16Părţile se potu infatisa înaintea ori cărui judecător de plasa fără nici o chiamare şi fără nici o cerere în scris, indestul ca procesul să fie de natura a se judeca de un judecător de plasa şi indestul ca voinţa părţilor, obiectul şi valoarea contestatiunei lor, să fie constatată în scrisu înaintea judecătorului printr'un act format de judecător sub-scris de elu şi de părţile impricinate. Judecătorul va judeca causa sau în acea di, sau în alta di, însemnată de elu. Părţile vor sub-scrie spre sciinta şi la dioa însemnată causa se va judeca ca şi cele ce suntu cu chiamari. + Titlul III Despre judecata, hotărîre şi esecutiune + Articolul 17Judecătorului de plasa va tine audienta în tote dilele sau numai de mai multe ori pe septamina, ori chiar şi duminicile şi serbatorile, înainte de amiadi di după amiadi, dupe trebuinţele fie-carei localităţi. + Articolul 18Părţile se vor infatisa în persona sau prin vechilu, şi vor fi ascultate pe rând. Ele voru vorbi cu cuviinţă şi respect. La cas contrar judecarorul le va face observatiuni, şi neindreptandu-se le va da afară sau va pronunţa în contra lor amenda pînă la cinci lei, sau inchisorea pînă la doue-deci şi patru ore. + Articolul 19Judecătorul după ce va asculta pe părţi, şi va da citire acteloru de densele înfăţişate, va incerca a le împacă şi dacă impacaciunea nu va fi posibila, el va pronunţa hotărîrea, fără a se ridica după locu. Va putea cu tote astea de va avea trebuinta de o mai lungă cugetare, să se retragă luându şi actele înfăţişate spre a se chibsui în nefiinta părţilor. + Articolul 20Cînd una din părţi va defaima un act de fals, judecătorul sub-scriind actulu defăimat şi indatorand pe părţi a'lu sub-scrie şi ele, va declara procesul suspendat, şi va trimite actul în esaminarea şi judecata tribunalului de judeţu. + Articolul 21În cinci dile celu mult dupe pronunţarea hotărîrei, judecătorul de plasa sau ocol va libera fie-carei părţi o carte de judecată în care se va coprinde formula esecutorie, dacă judecata va fi fără apel, sau în casulu contraru menţiune de dreptul părţilor de a face apel la tribunalul judeţean în termen de o luna de la primirea sau lăsarea cărţii de judecată la domiciliu. + Articolul 22Cartea de judecată se va redacta pe scurt coprindend obiectul cererii, mijlocul de apărare şi articolulu de lege pe care se baseda. Notita de acesta carte se va trece într'un registru special. + Articolul 23Se vor întrebuinţa pentru darea cartei de judecată în mana partei condamnate aceleaşi mijloace ca şi pentru chemarea în judecata. Partea insarcinatu a face acesta dare va fi datore a aduce înapoi judecătorului cuitanta în scrisu de priimire de la partea condamnata sau de la primarulu comunei sale ori de la comisarul de poliţie local. Judecătorului va opri originalulu acelei cuitante în cancelaria sa, era pe copia de hotărîre ce se afla, în mana părţii va copia cuitanta şi o va sub-scrie. Aceeaşi prevedere se va urma şi candu osanditulu va lipsi de la domiciululu seu. În casul acesta însă termenul de apel va fi de doue luni, şi administraţiunea locală va îngriji a inmanui osinditului cartea de judecată. Termenulu de apel însă va curge în tote casurile în contra pîrîtului după îndeplinirea celor prescrise la art. 14. + Articolul 24Esecutarea unei hotărîri data de judecătorul de plasa şi ne supusă apelului, se va putea dobendi a doua di chiar după îndeplinirea formalitatii prescrise prin art. precedent. Spre acest sfersit, partea interesată se va putea adresa d'a dreptul la prefectul, sub-prefectul, primarul, ori comisarul de poliţie locală, sau la un agent de urmărire pe lîngă tribunalul local, pentru ca sa esecute cartea de judecată. Dacă hotărîrea a fost data în lipsa, ea nu se va putea esecuta, de cat cinci dile de la priimirea cărţii de judecată de către partea ce a lipsit, sau de la lăsarea ei la domiciliul seu. + Articolul 25Esecutarea cărţilor de judecată, care sînt supuse apelului, nu se va putea dobendi de cat după espirarea termenului de o luna, de la primirea hotărîrei de către partea adversa sau de la lăsarea ei la domiciliu. În acest casu esecutarea nu se va face de autoritatea administrativă competinţa, de cat, dacă, celu ce o cere, va infatisa pe lîngă cartea sa de judecată, un certificat din partea grefierului tribunalului judeţean prin care să se constate ca apelul nu s'a făcut în termenul de o luna. + Articolul 26Judecătorul de plasa va putea ordonă esecutarea provisorie a hotărîrilor sale date cu drept de apel, cînd este urgenta sau cînd este pericol de a se mai intardia esecutarea. Acesta esecutare se va face cu cauţiune, sau fără cauţiune, data de cel ce cere esecutarea, după împrejurări. Cînd însă valoarea obiectului trece peste trei sute lei cel ce cere esecutarea va fi dator a da cauţiune. + Articolul 27Cărţile de judecată, date fără apel, nu se vor ataca cu recurs în Casatiune de cat pentru esces de putere şi necompetenta. + Titlul IV Despre judecata în lipsa şi despre opositiune + Articolul 28Dacă în dioa însemnată pentru înfăţişare, una dintre părţi nu a venit, judecătorul de plasa sau ocol va da otarirea în lipsa. + Articolul 29Partea judecata în lipsa va putea forma opositiune în termen de cinci dile de la primirea sau lăsarea cărţii de judecată la domiciliul seu. Fiind vorba de o carte de judecată fără drept de apel, atunci se vor observa formele prescrise de art. 23, aliniatul 2 pentru opositiune, era termenul va fi de zece dile după îndeplinirea celor prescrise la art. 14. + Articolul 30Partea care a format opositiune va areta cuvintele pentru cari n'a putut veni la înfăţişare. Dacă judecătorul incuviinteza cuvintele nevenirii, sau dacă se convinge ca partea care a lipsit n'a cunoscut sorocirea şi procedura urmată, va primi opositiunea şi va judeca din nou pe părţi, sau va insemna un alt soroc, conform art. 12 şi următori. + Articolul 31Oponentele care va lipsi şi la înfăţişarea urmată după opositiunea sa, nu va mai fi admis a face o al douilea opositiune. + Titlul V Despre diferite proceduri preparatorii şi despre esceptiuni înaintea judecătorilor de plasa + Articolul 32Judecătorii de plasa sînt în drept după împrejurări, ca mai înainte de a'şi pronunţa otarirea lor, să facă mai multe lucrări preparatorii pentru luminarea lor, prin cercetări la faţa locului, ascultare de esperti, de martori etc. + Articolul 33Dacă judecătorul otaresce a merge la faţa locului, şi dacă acesta otarire s'a pronunţat în presenta ambelor părţi, acestea vor subscrie spre sciinta, şi la diua, locul şi ora otarita ele se vor afla presinta. Dacă una din părţi lipsea, judecătorul va da o cedula părţii presinte, ca acesta sa'i o facă cunoscută, conform art. 12 pentru chemări în judecata. + Articolul 34La faţa locului judecătorul va putea esamina prin sine însuşi starea lucrurilor, va putea asculta martori, esperti sau ori cari alte persoane competinte care 'lu potu lumina. + Articolul 35Espertii şi martorii vor fi chemaţi prin mijlocirea părţii interesate şi după formele chemarilor în judecata. Cedula de citatiune va coprinde aretare de loc, di, ora. Citatiunea către esperti va coprinde încă aretarea faptului asupra cariua are să se facă espertisa. + Articolul 36Dacă la înfăţişare înaintea judecătorului pîrîtul cere a se chema şi garantul seu în judecata, judecătorul va acorda un termen potrivit cu depărtarea locului ca să se cheme şi acel garant. Spre acest sfîrşit, el va da pîrîtului o cedula de chemare care se va comunică garantului, conform celor prescrise la art. 12. + Articolul 37Dacă acesta cerere a pîrîtului nu s'a făcut încă de la anteie înfăţişare, sau dacă garantul nu vine la diua infatiserii judecătorul va orari asupra cererii principale, remanend de va fi trebuinta, a se pronunuta mai tardiu şi asupra garanţiei. + Articolul 38Dacă părţile nu se înţelegu asupra unor fapte cari, după natura lor trebuescu a fi constatate prin marturi, şi dacă judecătorul găseşte ca verificarea acelor fapte este folositore şi admisibile, va ordonă dovedirea lor, şi va insemna diua şi ora cînd au să se asculte martorii ce se vor aduce de părţi. + Articolul 39La diua otarita, martorii vor arata numele, profesiunea, etatea şi locuinta lor, vor jura înaintea judecătorului de a spune adeverul, vor declara dacă sînt rude sau afini (cuscri) cu părţile, şi în ce grad, dacă le sînt servitori sau omeni de serviciu, şi dacă nu sînt în prigonire cu una din părţi. + Articolul 40Martorii vor fi ascultaţi câte unul în parte, faţa cu părţile, dacă acestea sînt la înfăţişare. + Articolul 41Fie-care din părţi are drept a contesta pe martorii produşi de ceea-l-altă parte şi judecătorul va apreţui. După depunerea mărturiei nici o imputare adusă martorului nu va fi ţinuta în sema, afară numai dacă va fi dovedită în scris. + Articolul 42Părţile nu vor intrerumpe pe martori. Judecătorul va putea, ori după cererea părţilor sau de la sine, să facă martorilor ori-ce întrebări, va găsi cu cale pentru a sa luminare. + Articolul 43În tote casurile în care vederea locului poate fi folositore pentru înţelegerea mărturiei, şi mai ales în reclamările pentru strămutare de otare, usurpare sau stricăciune de locuri, copaci, garduri, santuri sau alte reclamari de asemenea natura, în faţa locului şi va ordonă ca martorii sa'şi arete acolo sciinta lor. + Articolul 44În casurile supuse la apel, se va face proces-verbal coprindetor de declararile martorilor. Se va da citire fie-căruia martor de partea care'lu privesce din acest proces-verbal. Martorul va subscrie, sau se va face menţiune de neputinţă sa de a subscrie. Procesul-verbal va fi subscris de judecător. + Articolul 45În causele cari nu sînt supuse la apel, nu se va face proces verbalu, şi declaratiunele martorilor vor fi în scurt coprinse în cartea de judecată. + Articolul 46Dacă judecătorul va avea trebuinta de esperti, sau omeni cu cunoscinte speciale, ori pentru ca sa apretuesca pretenţiuni de despăgubiri, ori pentru ca sa'şi dea sema de valoarea lucrului, sau pentru ori ce alta causa, elu va numi pe acei esperti sau omeni cu cunoscinte, şi va indatora pe partea interesată ca sa'i citeze ca şi pe martori, prin cedule date de dinsul. + Articolul 47Pentru cercetările făcute prin esperti se vor îndeplini formalităţile prescrise prin art. 44 şi 45, după deosebirile acolo făcute. + Articolul 48Tote încheierile ce judecătorul de plasa sau ocol va face cu ocasiunea procedurilor preparatori, nu vor fi supuse apelului, de cat de o odată cu otarirea asupra fondului. + Titlul VI Despre recusatiunea judecatoriloru de plasi + Articolul 49Judecătorii de plasi pot fi recusati:1. Cînd vor avea un interes personal în contestatiune.2. Cînd vor fi rude sau afini cu una din părţi pînă la gradul de ver primar inclusiv.3. Cînd în anul din naintea recusatiunii, a urmat proces criminal între dinsul şi una din părţi sau soţul ei, ori rudele sau afinii ei în linie dreapta.4. Dacă esista proces civil între dinsul şi una din părţi sau soţul ei.5. Dacă va fi dat o părere în scris asupra procesului. + Articolul 50Recusatiunea se va propune judecătorului mai înainte de ori ce aperare asupra fondului. + Articolul 51Dacă judecătorul va respinge recusarea, el va amana procesul în timp de 20 dile cel mult, şi va inchieia proces-verbal pentru motivul neprimirii recusarii. Partea nemultumita va lua copie după acest proces verbal şi'l va comunică procurorului tribunalului judeţean. Tribunalul va otari asupra recusarii, fără a mai chiema pe părţi, audind numai conclusiunile procurorului, în termen de trei dile de la depunerea procesului verbal la procuror. + Articolul 52Dacă procesul verbal se va confirma sau dacă la termenul însemnat de judecătorul de plasa, partea ce a adus recusarea nu va aduce respunsul tribunalului sau un act înscris de la procuror pentru causa intardierei, judecătorul va judeca causa fără alta amânare. + Articolul 53Dacă recusarea se admite de judecătorul de plasa, el trimite părţilor a se judeca la judecătorul de plasa cel mai apropiat, dacă ele nu se înţeleg a merge la un alt judecător. Dacă tribunalu de judeţ admite recusarea, el este care insemneza părţile judecătorul de plasa, la care ele au să se judece, dacă părţile nu se vor invoi ast-fel. + Cartea II Despre tribunalele de judeţe + Titlul I Despre competinţa + Articolul 54Tribunalele de judeţe vor judeca tote afacerile civile, atît personale, cat şi reale şi micste. + Articolul 55Ele vor judeca în apelu causele, venite de la judecătorii de plasi sau ocole. Cele-l-alte cause le vor judeca în prima sau ultima instanţa. + Articolul 56Tribunalele de judeţe voru judeca în ultima instanţa tote afacerile cari au o valoare de una mie cinci sute lei capital şi interese sau una suta lei venit. Afacerile ce au o mai mare valoare le voru judeca numai în prima instanţa. + Articolul 57Competinţa, în cea din urma instanţa se va regula nu după suma ce s'a adjudecatu de tribunalu ci după suma cerută de părţi. + Articolul 58În materii personale şi mobiliare, acţiunea se va adresa la tribunalul domiciliului pîrîtului, sau, dacă n'are domiciliu cunoscut la tribuinalulu reşedinţei sale. Dacă sînt mai mulţi piriti, acţiunea se va adresa la tribunalulu domiciliului unui dintre ei, după alegerea reclamantului. + Articolul 59Acţiunea pentru imobile se intenta la tribunalul în judeţul cărui se afla situat imobilul. + Articolul 60Cînd imobilul este supus la mai multe juridictiuni, reclamantul are dreptul a intenta acţiunea la tribunalul domiciliului sau reşedinţei pîrîtului, dacă domiciliul sau reşedinţa acestuia se afla în unul din judeţele în care se găseşte imobilul. Cînd pîrîtul n'are nici domiciliu nici reşedinţa în unul din aceste judeţe, reclamantulu poate intenta acţiunea, după alegerea sa, la unul din tribunalele judeţelor în care se găseşte imobilul. + Articolul 61Acţiunea accesorie trebuie să fie intentată înaintea judecătorilor competinti a judeca pe cea principala. + Articolul 62În materie de societate comercială, pe cat societatea esista, şi pînă la sevirsirea partagiului acţiunea se intenta înaintea judecătorului locului, în care societatea este stabilă. + Articolul 63În materie de moştenire, se adreseda la tribunalul loculul în care s'a deschis moştenirea:1) Acţiunile relative la validitatea testamentului şi la esecutarea dispositiunilor coprinse într'însul;2) Diferitele cereri şi pretenţiuni ce moştenitorii au unul în contra altuia, pînă însă se vor împărţi între dinsii;3) Cererile făcute de creditorii mortului înainte de imparteala mostenirei. + Articolul 64Acţiunile se mai indrepteza:

1. a)În materii de faliment la judecătorul domiciliului falitului; ...
2. b)În materii de garanţie, la judecătoria unde se afla pendinte cererea originala în contra debitorelui; ...
3. c)În casul, candu pentru esecutarea unui act, s'a ales un domiciliu, la tribunalul domiciliului ales, sau la tribunalul domiciliului pîrîtului. ... + Articolul 65Cu tote acestea părţile invoindu-se, vor putea să se judece înaintea ori-cărui alt tribunal de cat cele însemnate prin articolii precedinti. Pentru acesta, ele vor trebui să depună, înaintea tribunalului unde vor să se judece, unu actu inscrisu coprindetor de a lor voinţa. Va trebui însă, ca tribunalul să fie competinte a judeca materii de natura acelora cari fac obiectul reclamaţiunei părţilor. + Titlul II Despre cereri şi citatiuni + Articolul 66Ori cine pretinde unu dreptu sau un lucru, spre al obţine legal, în cas de refusu din partea debitorelui sau detentorului, trebuie să formede o cerere înaintea tribunalului competinte. + Articolul 67Spre a forma cine-va o cerere înaintea justiţiei, sau spre a se apara în contra unei cereri, trebuie să aibă liberul esercitiu al drepturiloru sale. Persoanele şi corpurile, cari n'au liberulu esercitiu al drepturilor lor, câtă să fie represintate, asistate sau autorisate în modul prevedutu de legile cari reguleza starea sau organisarea lor. + Articolul 68Ori ce cerere sau reclamare înaintea unui tribunal se va face printr'o petitiune adresată preşedintelui tribunalului. + Articolul 69Petitiunea va coprinde:
4. a)Dioa, luna şi anul; ...
5. b)Numele, pronumele, profesiunea, domiciliul sau reşedinţa reclamantului şi pîrîtului; ...
6. c)Obiectulu cererii şi espunerea pe scurtu a midloceloru pe care se baseda cererea; ...
7. d)Cînd este vorba de imobile, plasa sau plaiul, oraşul sau comuna în care este situat imobilul. Lipsa numelui, a pronumelui şi nearatarea obiectului cererii atrage nulitatea petitiunei. ... + Articolul 70Petitiunea se va face de reclamant în atâtea esemplare câte sînt părţile citate, mai multu un esemplar pentru tribunal. + Articolul 71Preşedintele, îndată ce priimeste petitiunea reclamantului, chiama pe părţi la înfăţişare prin o singura citatiune. + Articolul 72Citatiunea va fi datată şi va coprinde ora, diua, luna şi anul în care sînt chiemate părţile spre înfăţişare. Cu citaţiunea se va comunică pîrîtului şi unu esemplar de petitiune. + Articolul 73Nici o citatiune nu se poate da părţilor în dile de serbatori legale, afară de casuri urgente. + Articolul 74Citatiunile se dau, sau persoanei, sau la domiciliulu persoanei. Dacă agentulu judecatorescu nu găseşte la domiciliu nici pe parte, nici pe vre una din rudele sale, nici cel putinu pe vr'un servitoru, el va da îndată citaţiunea unui vecinu, care va subscrie de primire. În cas d'a nu voi vecinulu s'o primească sau sa sub-scrie de primirea ei, atunci agentulu va lipi citaţiunea pe usa sau pe porta părţii citate şi va încheia despre acesta un procesu-verbalu, faţa cu sub-comisarulu în oraşele unde suntu comisari sau cu ajutorulu politaiului în cele alte oraşe, era în comunele rurale faţa cu primarulu. + Articolul 75Voru fi citaţi:1) Statului, candu suntu în cestiune domenuri sau drepturi domeniale, prin Ministeriulu insarcinatu cu administrarea acestoru bunuri;2) Administraţiunile sau stabilimentele publice, prin biurourile loru la scaunulu administraţiunei.3) Comunele prin persona sau la domiciliulu primarului. În casurile de mai susu, persona care primesce citaţiunea va da chitanţa de primirea ei.4) Societăţile comerciale, pe catu aceste societăţi esista prin casa socială; şi dacă nu este casa socială, prin persona sau la domiciliulu unuia din asociaţi.5) Uniunile şi direcţiunile de creditori, prin persona sau la domiciliulu unuia din sindici sau prin directori.6) Aceia cari n'au domiciliu cunoscutu în România, se voru cita la reşedinţa loru actuala. Dacă la domiciliulu, nici reşedinţa nu le este cunoscută, citaţiunea se afige pe usa tribunalului unde se face cererea şi se publică în foia de anunciuri oficiale.7) Aceia cari se voru afla în tera streina se voru cita prin procuratorulu lor, de au unulu cunoscutu, şi în casu contrariu, se voru cita la domiciliu, publicându-se citaţiunea şi în Monitorul.8) Cetele mosneniloru (obstea rezesiloru), se voru chiema printr'o citatiune colectivă, însoţită de o singura copie după cererea reclamantului. Acesta citatiune va coprinde numele cetei de moşneni şi se va adresa primarului respectivu care va da o în cunosciinta tuturoru mosneniloru procedându conformu art. 74. Va încheia precesu verbalu despre acesta, sub-scrisu de consiliulu comunalu şi'l va inainta în copie judecătoriei respective în termenu celu multu de septe dile de la primirea citatiunei în comuna. + Articolul 76Prescripţiunile celor două articole precedente voru fi observate sub pedepsa de nulitate. + Articolul 77Dacă o citatiune s'a declaratu nulă pentru fapta aprodului sau agentului, acesta va fi osinditu la cheltuelile procedurei anulate, fără prejuditiu de daune interese cuvenite părţii, după împrejurări. + Articolul 78Termenulu obicinuitu alu citatiuniloru pentru cei domiciliaţi în România va fi de 40 dile de la data citatiunei. În casurile de urgenta, preşedintele va putea, după împrejurări, permite ca citaţiunea să se facă în termenu mai scurtu. Pentru cei ce se afla din România, termenulu va fi de doua luni celu putinu. + Articolul 79Candu citaţiunea adresată unei părţi domiciliate, afară din România, va fi data părţii în România, citaţiunea se va face cu termenile ordinare, avendu dreptu preşedintele a le prelungi, de va găsi de cuviinţă. + Titlul III Despre comunicarea facuta Ministeriului publicu + Articolul 80Voru fi comunicate Ministeriului publicu causele urmatore:1. Acelea cari privescu ordinea publică, Statului, domenurile, comunele, stabilimentele publice, darurile şi legăturile în folosulu seraciloru.2. Acelea cari privescu starea civilă a persoanelor şi tutelele.3. Propunerile de necompetenta.4. Cestiunile de regularea competintei în casu de conflicte de juridictiune, recusatiunile şi stramutarile de la un tribunalu la altulu pentru cause de rudenie sau afinitate.5. Acţiunile recursorii în contra judecatoriloru pentru desdaunari civile.6. Causele minoriloru şi în genere tote acelea în care una din părţi este aperata de un curatoru.7. Causele femeiloru maritate, cînd este vorba de dota loru.8. Causele cari privescu sau intereseza pe absinti. În aceste cause Ministerulu publicu va fi datoru a lua conclusiuni. + Articolul 81Ministerulu publicu mai poate să ia comunicatiune şi de ori-ce alta cause dacă crede acesta necesar; - tribunalulu poate chiar sa ordone comunicatiunea de oficiu. În aceste cause conclusiunile Ministerului publicu voru fi facultative. + Articolul 82În casu de absenta sau împiedicare a procuroriloru sau substitutiloru loru, ei voru fi înlocuiţi spre a lua conclusiuni, prin unul din judecători sau supleanţi; era în lipsa acestora, prin unulu din advocati înscrişi după ordinea tabloului. + Articolul 83Ministerulu publicu va lua conclusiunile îndată după pledari. + Articolul 84În causele cari se voru judeca fără pledari, după comunicarea ce i se va face de actele necesare , procurorulu îşi va da conclusiunile sale inscrisu. + Articolul 85Părţile nu mai pot lua cuventul după ce Ministerul publicu s'a pus conclusiunile sale. + Titlul IV Despre audiente şi poliţia loru + Articolul 86Şedinţele vor fi publice afară de casurile cînd legea ordonă alt-fel, sau cînd discutiunea publică poate causa scandal. + Articolul 87Poliţia şedinţelor este încredinţată preşedintelui. + Articolul 88Aceia cari asista la şedinţe vor fi cu capul descoperit şi vor sta cu respect. Procurorii şi advocatii vor fi liberi a'şi conserva toca pe TITLUL cînd nu vor lua conclusiuni sau cînd nu vor pleda. + Articolul 89Tot ce va ordonă preşedintelui în privinta ordinei va fi esecutata îndată şi întocmai. Aceiaşi dispositiune se va observa în locurile unde sau judecătorul sau Ministerul publicu eseciteza funcţiunile ce le sînt atribuite. + Articolul 90Dacă unul sau mai mulţi indivizi, ori-care ar fi întrerupt tacerea dau semne de aprobatiune, sau causeza în ori-ce alt chip, tulburare şi dezordine în sala audientelor, vor fi invitaţi de preşedinte a se tinea în respectul cuvenit; şi dacă după acesta prevedere desordinea continua, ei vor putea fi dati afară din sala şedinţelor, era dacă se vor opune vor fi arestaţi şi dusi îndată la casa de poprela pentru 24 ore. Ei vor fi priimiti la casa de propela după arătarea ordinului preşedintelui, şi acest ordin va fi menţionat în procesul verbal al audientei. + Titlul V Despre introductiunea şi instrucţiunea causeloru + Articolul 91Procesele se vor infatisa înaintea judecaţii după ordinea intrării lor, afară de cele declarate prin lege ca urgente. + Articolul 92La începutul fie-căreia septamani, se vor afige, în sala audientelor, causele puse în stare ce au să se judece după rândul lor, în curentul acelei septemani. + Articolul 93Dacă la chiemare causei, părţile lipsesc, causa va remanea cea din urma la rând în acea di. Era dacă părţile nu se vor areta de loc în acea di, judecata se va suspenda şi nu se va redeschide de cat după cererea din nuou a reclamantului. Cînd numai una din părţi lipsesce, causa se va judeca în lipsa, afară dacă partea presenta nu va voi însă'şi a o amana pentru alta di, sau a remanea cea din urma la rând. Ambele părţi pot cere amânarea sau schimbarea rândului, fără însă a putea inlatura dreptul de înfăţişare al impricinatilor sositi înainte. + Articolul 94Părţile se vor infatisa sau insile, sau prin advocati declaraţi la audienta ori avend procuri legalisata, sau prin persoanele sub puterea sau autoritatea cărora se afla. + Articolul 95Preşedintele va da cuventul mai anteiu partei reclamante. Fie-care parte va avea dreptul a vorbi de doue ori, pîrîtul avend cel din urma cuventul. Preşedintele, la cas de trebuinta, poate acorda cuventul şi de mai multe ori. + Articolul 96În pricini complicate preşedintele va putea insarcina pe unul din judecători să facă un raport asupra împrejurărilor procesului, fără vre o conclusiune din parte'i. Acest raport se va citi în audienta publică înaintea inceputului desbaterilor. + Articolul 97Fie-care parte va avea dreptu a cere comunicare, în estract sau copie, după actele produse de cea-l-altă parte. Preşedintele va ordonă comunicare, care se va face la grefa, şi judecătorii apretuind faptele, vor putea insemna un alt termen cînd părţile să se infatisede din nuou. + Articolul 98Părţile vor fi îndatorate, cînd li se va cere, a'şi depune în scris mijlocele lor de aperare. + Articolul 99În tote causele de divortiu audienta va fi secreta. Asemenea în tote cele-l-alte cause dintre soţi, dintre ascendenţi şi descendenţi, se va putea ordonă şedinţa secreta, după cererea uneia din părţi. Şedinţa secreta se va putea ordonă şi în causele dintre asociaţi, sau în ori-ce alte cause în care ordinea sau moralitatea publică sînt interesate, după cererea uneia din părţi, sau a procurorului, sau de oficiu de tribunale. Otarirea se va pronunţa tot-d-auna în audienta publică. + Articolul 100În audientele secrete, fie-care parte va putea fi însoţită, pe lîngă advocati, de trei rude sau amici. + Articolul 101În tote causele, advocatii sau părţile, dacă nu au fost îndatoraţi a depune în scris mijlocele de aperare, vor fi datori a da grefierului o scurtare, sub-scrisă de densii, de conclusiunile loru motivate. Grefierul va sub-scrie aceste prescurtări. + Articolul 102Cînd o causa se va socoti ca este destul de luminata, judecata va putea refusa părţilor replica şi duplica. + Articolul 103Instrucţiunea fiind determinata şi causa ascultata, judecătorii 'şi vor pronunţa otarirea lor sau îndată în audienta, sau după ce vor retrage în camera de consiliu. Dacă pronunţarea otarirei se va amana pentru o alta di, se va specifică causa acestei amânări. + Articolul 104În causele simple, şi cînd ambele părţi vor cere, prin act scris şi sub scris, ele se pot judeca şi fără înfăţişare sau pledari. Spre acestu sfirsitu fie-care parte 'şi va depune în scris mijlocele sale de apărare sub forma de memoriu, împreună cu tote actele ce vor avea în termenul ce li se va insemna de preşedinte. Aceste acte şi memorii se vor depune la grefa, şi fie-care parte va putea lua cunoştinţa după dinsele, pînă în trei dile după depunerea lor. Asupra acestoru acte şi memorii, judecătorii, 'şi vor pronunţa otarirea, care se va citi în audienta publică. Judecătorii însă vedandu ca este trebuinta de mai multe esplicatiuni, vor putea ordonă înfăţişarea părţilor. + Articolul 105Ori cînd se va depune acte la grefa, grefa va da imediat dovada de priimirea lor pe care o va lua înapoi d'odată cu intorcerea actelor. + Titlul VI Despre esceptiunile ce se propunu înaintea apărării fondului + Secţiunea I Despre cauţiunea ce suntu datori a da străinii + Articolul 106Ori-ce strainu reclamant principal sau intervenint, care nu va fi domiciliat în România, va fi dator dacă cel interesat a cerut înaintea ori alte apărări asupra fondului, de a da cauţiune pentru plata cheltuielilor şi daunelor interese la care ar putea fi condamnat pentru ori-ce materii afară de cele comerciale. + Articolul 107Sentinta care va ordonă darea cauţiunei, va otari suma pînă la concurenta caria ea va trebui să fie data. Reclamantul care va consemna acesta suma, sau care va justifica ca imobilile sale din România sînt indestulatore pentru acoperirea sumei menţionate va fi dispensat de a da cauţiune. + Secţiunea II Despre stramutari sau esceptiuni declinatore + Articolul 108Partea care este chiamatu în judecata înaintea altui tribunal de cat acela care trebuie să ajudece contestatiunea, va putea cere trimeterea sa înaintea judecătorilor competinti. Acesta cerere o va face înaintea ori carei alte esceptiuni şi apărări. + Articolul 109Dacă însă este vorba de o necompetenta din causa materiei, părţile vor putea cere strămutarea şi judecătorii o vor ordonă chiar de oficiu, în ori-ce stare s'ar afla procesul. + Articolul 110Cererea pentru strămutare se va judecata în mod sumariu şi se va regula mai înainte de ori ce otarire asupra cestiunei principale. + Secţiunea III Despre nulităţi + Articolul 111Ori-ce causa de nulitate în privinta citatiunilor sau actelor de procedura este stinsă dacă nu se propune înaintea ori căreia aperari asupra fondului sau esceptiuni, afară de esceptiunile de necompetenta. + Secţiunea IV Despre chiamarea garantilor în causa sau despre esceptiuni dilatorii + Articolul 112Dacă o parte arata unu just motiv de a chiama în judecata pe un garant sau sub-garant, i se va acorda un termen îndestulător, privitu cu depărtarea locurilor sprea chiama şi pe aceia la judecata. Dacă suntu mai mulţi garanţi interesaţi în aceiaşi garanta se va da pentru toţi un singur termen, care se va regula după distanta locuinţei garantului celui mai departat. În timpul acestui termin se va suspenda ori ce lucrare asupra cererii originale. + Articolul 113Cererea originala şi cererea asupra garanţiilor se vor otari printr'una şi aceiaşi otarire. + Articolul 114Cu tote acestea se va putea judeca mai anteiu cererea originala, remaind a se judeca mai în urma cererea contra garantilor:
8. a)Dacă cererea în garanta s'a făcut după apărare asupra fondului; ...
9. b)Dacă cererea originala este în stare de a se judeca, şi cererea de garanta este de natura a nu putea fi judecata în graba; ...
10. c)Dacă acel cărui s'a acordat termenulu, nu a formulat în scris cererea sa în contra garantilor sau sub-garantilor, asa în cat aceştia să se pota cita la termenul însemnat. ... + Titlul VII Despre sentinţe + Articolul 115Preşedintele va aduna opiniunile fie-cărui judecător, începînd de la cel mai tânăr. În causele pentru care s'a făcut raport, raportul va opinia cel d'anteiu. Preşedintele va opinia cel din urma. + Articolul 116Dacă opiniunile se împart, causa se va amana a se reinfatisa în alta di, însă opiniunile împărţite se vor formula şi motiva în scris printr'un proces verbal alu şedinţei chiar în acea di. + Articolul 117Dacă la noua înfăţişare vor fi mai multu de cat doua opiniuni, judecătorii în numer mai mic, sînt datori să se unesca cu una din opiniunile priimite de judecători în numer mai mare. Dacă însă opiniunile vor fi împărţite pe jumătate, se chiama un alt judecător sau supleant, spre otarirea chestiunei; în lipsa de judecător sau supleant se chiama un advocat, după ordinea tabloului în care este înscris. În acestu casu părţile voru pleda din nou. + Articolul 118Îndată ce majoritatea s'a formatu, se va resuma opiniunea sa într'unu procesu-verbal, sub-scrisu de judecători, pe care preşedintele îl va citi îndată partiloru în audienta publică. Dezvoltarea motiveloru otarirei se va citi, sau în acea di, şi atunci nu se va mai redacta resumatulu de conclusiuni susu mentionatu, sau va remanea a se face mai tardiu în redactiunea otarirei. Minoritatea va fi datore a'şi da opiniunea în josulu otarirei totu în acelaşi timpul candu majoritatea îşi da otarirea sa. + Articolul 119Odată ce otarirea s'a subscrisu şi s'a pronuntatu în public, ea îşi are tota puterea legală, şi nici unui judecatoru nu'i este ertatu a'şi mai poate retrage sub-scrierea. Reformarea, revisuirea sau casarea ei nu se va putea face de catu în casurile şi modurile prescrise de legi. + Articolul 120Opiniunea şi conclusiunile procurorului, sau oral, sau inscrisu, de se voru fi facutu, se voru coprinde în testulu procesului-verbalu. + Articolul 121Grefierulu va îngriji ca sentinţele şi decisiunile redactate şi sub-scrise să se treca într'un registru specialu, unde iara'şi se voru sub-scrie de judecători. + Articolul 122Nimicu pe margini, printre linii, prin adaogiri, prin scurtari sau cifre nu se poate scri într'o otarire judecatoresca. + Articolul 123Fie-care decisiune sau sentinta va coprinde:1) Numele, pronumele, domiciliul ori reşedinţa partiloru, calitatea în care procedu; numele, pronumele advocatiloru;2) Obiectulu cererii şi conclusiunile părţilor;3) Resumatulu actelor ce părţile au infatisatu spre a'şi susţine fie-care cererea sau propunerile;4) Menţiunea ca Ministerulu publicu şi-a datu conclusiunile dacă elu s'a pronuntatu;5) Cestiunile de faptu şi de dreptu;6) Motivele;7) Dispositivulu, adică acea ce judecata ordonă în virtutea legiloru. + Articolul 124Aceasta redactare va mai coprinde după trebuinta marturisirile, declaraţiunile, priimirile sau lepadarile ce au pututu face părţile la înfăţişare verbalu sau în scrisu. + Articolul 125Fie-care decisiune sau sentinta va mai arata termenulu apelului, al opositiunei, al revisuirei sau al recursului în casatiune. + Articolul 126În casurile în cari tribunalele pot acorda termene pentru esecutarea sentinţelor lor, ele vor face acesta prin chiar sentinta care va otari contestatiunea şi care va enuncia motivele pentru care s'a încuviinţat termenul. + Articolul 127Termenul va curge din dioa dării sentinţei, cînd este contradictorie; şi din dioa significarii în persona sau la domiciliu, cînd este data în lipsa. + Articolul 128Debitorele nu va putea obţine termen, nici va putea să se bucure de termenul ce i s'ar fi acordat, dacă bunurile lui se vend după cererea altui creditor, dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate notora sau de contumacie, sau dacă este pus la inchisor, sau dacă prin fapta sa, a micşorat sigurantele ce prin contract dedese creditorului seu, sau dacă nu a dat şi garantele promise. + Articolul 129Esecutiunea provisorie va putea fi ordonată cu sau fără cauţiune, după impregiurari, în casurile urmatore:1) Pentru punerea şi ridicarea pecetiilor, sau facerea inventarului;2) Pentru reparaţiuni urgente;3) Pentru depărtarea chiriaşului, sau arendaşului, cînd nu au termen, sau cînd termenul este espirat.4) Pentru secuestrari şi paza lucrurilor;5) Pentru darea de cauţiuni;6) Pentru numirea de tutori, curatori şi alţi administratori, şi pentru darea socotelilor;7) Pentru pensiunile sau ajutorele alimentarii. + Articolul 130Dacă esecutarea provisorie nu s'a admis prin sentinta judecătorilor de la prima instanţa, ea nu se va putea pronunţa de cat de către judecătorii în apel. + Articolul 131Esecutiunea provisorie nu poate fi ordonată pentru cheltuieli de judecată. + Articolul 132Procurorii vor cere a li se infatisa în tote lunile originalul hotărîrilor, şi vor verifica de s'au îndeplinit dispositiunile prescrise de legi. În cas de contraventiune, ei vor încheia proces-verbal, şi vor raporta. + Articolul 133Grefierii nu vor putea da părţilor copie după o hotărîre judecatoresca de cat după ce ea se va fi sub-scris de judecători, sub pedepsa de a fi urmăriţi ca falsificatori. + Articolul 134Ori cine va avea dreptul a scote prin grefier, cu a sa cheltuela, copie după hotărîri sub-scrise de judecători, afară numai de hotărîrile cari s'au dat în urma de desbateri în audienta secreta. Copie după aceste din urma nu se vor da de cat părţilor sau celor ce le represinta. Alţii le pot capeta numai cu autorisarea specială a preşedintelui. + Articolul 135Espeditiunile esecutorii ale hotărîrilor ce au a se aduce la îndeplinire vor purta formula esecutorie, în chipul următor: "Noi (numele şi pronumele Domnitorului) cu mila lui Dumnedeu şi voinţa naţionala, Domn al Principatelor-Unite-Române la toţi de faţa şi viitori sanetate:" (Aci urmeda testul hotărîrei). "Dăm putere şi ordonăm agenţilor administrativi sa esecute acesta (decisiune sau sentinta); procuroriloru, sa staruiasca pentru a ei aducere la îndeplinire. Spre credinţa, presinta sentinta sau decisiune s'a sub-semnat de... " (urmeza sub-scrierea judecătorilor). + Articolul 136Aceste espeditiuni sau copii, cari vor purta formula esecutore, se vor da numai părţilor ce au cîştigat, sau representantilor lor. Grefierul va insemna atît pe acesta espeditiune, cat şi în originalul hotărîrei, persona căreia s'a datu espeditiunea esecutore. + Articolul 137În timpul de opt dile cel mult de la pronunţarea unei hotărîri, ea se va trimite în copie fie carei părţi. Aceasta copie se va lasă la persona sau la domiciliu, ori reşedinţa şi agentul judecătoresc va proceda conform art. 74 de la citatiuni, cu deosebire ca în cas cînd partea nu va fi acasă, sau nu va voi a priimi horarirea, ea se va lasă în mana funcţionarilor administrativi arătaţi în art. 74, încheind proces-verbal despre cele urmate. Estract după acest proces-verbal se va lasă în mana unui servitor ori vecin, sau în cas de nefiinta sau nevointa din partea acestora, se va lipi pe usa sau la porta. + Titlul VIII Despre desdaunari şi cheltuieli + Articolul 138Ori-ce hotărîre judecatoresca, care va condamna la daune interese, va areta şi tifra la care se urca aceste despăgubiri, sau după actele esistente, sau după o prealabilă cercetare ce s'a făcut asupra acestor tifre. + Articolul 1390ri-ce hotărîre care va condamna la restitutiune de fructe, va dispune ca restitutiunea să se facă în natura pentru anul din urma, şi în banii pentru anii precedenti, după o estimaţiune facuta de esperti. Dacă restitutiunea în natura pentru cel din urma an este cu neputinţă, ea se va face ca pentru anii precedenti. + Articolul 140Partea care perde, se va condamna şi la cheltuelile judecatei, dacă sînt, cheltuieli cuventi pertii ce a cîştigat nu i se vor adjudica de cat după cererea ei. + Articolul 141Dacă sînt mai multe părţi condamnate, cheltuelile se vor împărţi între ele după capete, sau după interesul ce fie-care din ele are în contestatiune. + Articolul 142Dacă mai multe părţi vor fi condamnate pentru causa de violenta, de frauda sau de obligaţiune solidară, cheltuelile vor fi pronunţate asupra lor solidar. + Articolul 143Condamnatul va putea fi dispensat de cheltuelile personale ale impricinatilor, în tot sau în parte, cînd procesul este între soţi, între ascendenţi, fraţi şi surori sau aliaţi în acelaşi grad. + Articolul 144Judecătorii pot compensa cheltuelile în tot sau în parte, dacă părţile sînt osindite asupra unor punturi. + Articolul 145Tutorii, curatorii, moştenitorii sub beneficiu de inventar, sau alţi administratori, cari într'un proces au compromes din culpa lor, interesele administraţiunei lor, vor putea fi condamnaţi la cheltuieli în numele lor personal, şi fără să aibă dreptul de repetitiune, şi chiar la daune interese, de se cuvine. + Articolul 146Cheltuelile de judecată se vor compune:1) Din tacsele de judecati;2) Din cheltuelile făcute cu marturi, esperti, agenţi sau cercetări la faţa locului;3) Din cheltuieli de drum şi de locuinta, cînd partea ce a cîştigat a calatorit numai în vederea procesului;4) O plata a advocatilor, apretuita de judicatori, se va tine sema părţii ce a cîştigat, numai cînd i se vor da daune interese. + Articolul 147O lista de tifra şi specificarea cheltuielilor de judecati se va putea presenta judecaţii de fie-care parte cu alte acte probatore, îndată după pledarea asupra fondului. Fie-care parte va avea dreptul de a discuta lista presentata de partea adversa. Judecătorii vor putea da un termen părţii care va cere a duce dovedi spre a combate cheltuelile arătate de cea-l-altă parte. Copie după acesta lista se va anecsa la finele hotărîrei. + Titlul IX Despre hotărîrile date în lipsa şi despre opositiuni + Articolul 148Se da hotărîre în lipsa:În contra acelei părţi care în dioa însemnată pentru înfăţişare, nu s'a arătat. În contra acelei părţi care, într'o causa ce era a se judeca fără pledari, nu 'şi-a adus actele sau memoriele la dioa însemnată de judicata. + Articolul 149Dacă reclamantul nu se presinta la dioa infatiserei, hotărîrea data în lipsa sa, apera pe pîrît. + Articolul 150Cînd pîrîtul nu vine la dioa infatiserei hotărîrea data în lipsa va admite conclusiunile reclamantului, dacă se vor părea juste şi bine întemeiate. + Articolul 151Dacă din doui sau mai mulţi piriti lipsesce unul, era cel-l-alt se infatiseda, hotărîrea nu se pronunţa, ci se citeda de al douilea piritu sau piritii care au lipsit. La dioa arătată în citaţiunea de a duoa, tribunalul sau curtea va da o singura hotărîre pentru toţi, şi acesta hotărîre nu va mai da drept de opositiune. + Articolul 152Nu se va da otarire în lipsa, dacă citaţiunea este nulă, sau dacă coprinde un termen mai scurt de cat cel însemnat de lege. + Articolul 153Ori ce otarire data în lipsa se va comunică părţii ce a lipsit în persona sau la domiciliu, conform art. 74. + Articolul 154Partea condamnata în lipsa are dreptul a face opositiune în termen de opt dile libere de la priimirea otaririi în persona sau la domiciliu. Era cînd partea va lipsi de la domiciliu şi sentinta va fi din acelea cari nu au drept de apel, atunci termenul pentru opositiune va fi 15 dile. Cererea de opositiune va coprinde midlocele pe care se baseza opositiunea. Ele se voru discuta de cea-l-altă parte, şi apreţui de tribunalu sau curte, din diua ce se va insemna pentru înfăţişare, candu se va înscri, în josulu otarirei, data în lipsa, priimirea sau respingerea opositiunei. + Articolul 155În timpul termenului de opositiune, precum şi în timpul termenului de apel se suspenda esecutarea unei hotărîri date în lipsa. + Articolul 156Cu tote acestea, judecătorii, în otarirea data în lipsa vor putea ordonă esecutarea provisorie a otarirei, cu sau fără cauţiune. Acesta esecutare provisorie nu se va putea ordonă de catu în casu cînd ar fi titlu autentică, o promisiune recunoscută, sau un pericolu în intardiere. + Articolul 157Dacă opositiunea se admită, procedura se va reîncepe din punctului în care se afla cînd a lipsit oponentulu. Judecătorii voru putea se mentie sau sa schimbe otarirea data în lipsa, în tot sau în parte. + Articolul 158Nu se mai poate priimi opositiune formată de aceeaşi parte asupra unei hotărîri, care va fi respinsu prima opositiune facuta de dinsa. + Titlul X Despre procedurile preparatore şi probatore în generalu + Articolul 159În tote causele în care fondulu procesului nu se poate judeca îndată, judecătorii potu sa ordone într'un mod preparator şi probator, verificarea scripturiloru, cercetări prin martori, mergeri la faţa locului, raporturi de esperti, interogatorulu partiloru, şi ori ce alte operaţiuni preliminare, dacă tote acestea sînt folositore pentru descoperirea adeverului, şi permise de lege. + Articolul 160Judecătorii nu suntu legaţi prin aste ordonanţe preparatore, sau prin consecinţele lor, afară de ceea ce se dice pentru juramentulu judeciar deferit unei părţi. + Articolul 161Operaţiunea preparatore se va otari prin încheieri luate de judecători după majoritatea voturilor, ca şi otaririle judecatoresci. + Secţiunea I Despre verificarea scripturilor + Articolul 162Verificarea de scripturi are loc cînd un cas presentatu şi folositoru pentru otarirea causei se va afla în una din împrejurările urmatore:1) Dacă una din părţi susţine ca actulu este falsu;2) Dacă fiind vorba de un actu privat, atribuit uneia din părţi, acesta declara că nu cunosce scrierea sau subscrierea.3) Dacă fiind vorba de un act privat, atribuit unui al treilea sau autorului uneia din părţi, acesta declara că nu cunosce scrierea sau subscrierea. + Articolul 163În casurile sus menţionate, judecătorii vor ordonă părţilor ca să se infatisede în persona chiar în acea di, sau într'o alta di ce se va insemna. Nu se vor dispensa de înfăţişarea în persona, de cat părţile, cari, din causa unei împiedicări grave, vor fi în neputinţă ca sa vina la audienta şi cari se vor putea infatisa printr'un procurator, avend o procura specială pentru acesta. + Articolul 164La audienta însemnată, preşedintele va soma pe partea care a produs actul, de a declara înţelegere a servi cu densul. + Articolul 165Dacă acea parte lipsesce sau refusa de a răspunde, sau declara că nu voesce a se servi cu actul, acelu act se va scote din proces. + Articolul 166Dacă partea declara ca voesce a se servi cu actul, preşedintele va soma pe cea-l-altă parte de a declara, dacă staruesce a susţine ca actul este fals, că nu'l recunosce, sau ca 'i tagaduesce scrierea ori subscrierea. + Articolul 167Dacă acesta parte lipsesce, refusa de a respunde, sau nu staruesce în prima sa declarare, se va admite, şi scrierea şi subscrierea ce vor considera ca recunoscute. + Articolul 168Dacă partea staruesce în declararea sa, preşedintele o va soma să se arete mijlocele şi argumentele pe cari, îşi sprijină declararea sa. Dacă actul este defăimat ca fals, partea va fi interpelata de a se esplica:
11. a)ca de ce specii de fals actul este defăimat; ...
12. b)dacă persoanele cari tinu actul sînt autorii sau complicii acelui fals. ... + Articolul 169În casul articolelor precedente, actul produs se va depune îndată pe biurou. El se va incredinta grefierului, după ce i se va constata starea sa materială, stergerile, adaosele sau dresaturele ce va fi avend şi după ce se va sub-scrie atît de preşedinte cat şi de părţi. Dacă părţile nu voru sau nu pot subscri, se va face menţiune despre acesta chiar pe act. + Articolul 170Dacă partea care defaima actul ca fals, susţine ca acela care l'a produs este chiar autorul sau complicele falsului, sau dacă ea arata unu altu individ în viaţa, ca fiind autorul sau complicele falsului, cestiunea se va putea suspende de la civilu spre a se judeca la criminalu. Spre acest sfîrşit se va transmite magistratului competinte actulu defaimatu de fals, împreună cu procesul verbal şi alte lucrări ce s'au făcut cu acesta ocasiune. + Articolul 171Dacă nu este loc de a se trimite cestiunea la criminalu, judecătorii într'un mod preparatoru, vor indatara pe părţi:1) A produce titlurile şi mijlocele prin cari susţin veritatea sau falsul actului;2) A areta actele cari pot servi pentru comparatiunea scripturilor. Dacă actulu contestatu este produs numai în copie, se va putea ordonă ca să se aducă şi originalul. + Articolul 172Tote aceste acte vor depune la grefa, în scris prin cari se susţine veritatea sau falsul actului. Pînă la dioa ficsata a şedinţei fie-care parte va fi în drept a lua cunoscinta de actele şi mijlocele celei-alte. + Articolul 173La dioa la audienta însemnată prin asta ordonanţa preparatore, dacă titlurile şi mijlocele produse pentru susţinerea verităţii sau falsului actului sînt indestulatore şi probatore, se va otari de îndată asupra priimirei sau respingerei actului. + Articolul 174În casul contrar, prin o alta ordonanţa preparatore, se va admite verificarea actului prin comparatia scripturilor. Se voru otari scripturile sau aducerea scripturilora destinate a servi la acesta comparatiune. Se va putea asemenea admite dovada cu martorii pentru faptele ce se invoca de părţi. + Articolul 175Cînd părţile se invoescu, judecătorii vor admite ca acte de comparatiune nu mai scripturile aretate de părţi. + Articolul 176Dacă părţile nu se invoesc, judecătorii vor priimi ca acte de comparatiune numai pe cele urmatore:
13. a)Actele autentice; ...
14. b)Scripturile private recunoscute de părţi; ...
15. c)Partea din act care nu este desfaimata sau tagaduita, cînd numai o parte s'a desfaimat sau s'a tagaduit. ... + Articolul 177În cas de lipsa sau de neajungere a actelor de comparatiune, partea caria se atribue scrierea sau sub-scrierea va putea fi indatorata de către preşedinte ca sa scrie înaintea sa sau sub dictarea sa. Refusul de a scrie va putea, după casuri sa traga cu sine recunoscerea actului contestat. + Articolul 178Tote actele de comparatiune se vor depune la grefa, după ce se vor subscrie de către preşedinte şi de către părţi. + Articolul 179Verificarea prin comparatiunea scripturilor, se va face de chiar judecătorii, după ce vor asculta observaţiunile părţilor şi ale ministerului public. + Articolul 180Cu tote acestea, dacă judecătorii afla de cuviinţă, se vor ajuta prin un avis de esperti. Espertii se vor numi de oficiu de judecători; şi 'şi vor face raportul într'un termen mărginit. Ei vor pute fi ascultaţi şi verbal în forma prescrisă pentru martori. + Articolul 181Cînd din tota acesta instrucţiune se vor ivi indicii (semne asupra autorului sau complicelui falsului), şi dacă aceştia sînt în vieta, procedura în civil se va suspenda, şi cestiunea se va inainta, împreună cu actele relative, la magistratul competinte pentru criminal. + Articolul 182După ce instructia civilă se va termina, şi nu va fi trebuinta ca cestiunea să se trimeta la criminal, judecătorii vor otari asupra veritatei sau falsului actului, asupra primirei sau respingerei sale, asupra suprimarei sau reformarei actului contestat. Se va otari şi înapoierea tutulor actelor depuse la grefa. + Articolul 183Otarirea însă asupra suprimarei sau reformarei actului contestat, nu se va esecuta de cat cînd a dobendit puterea lucrului judecat. + Articolul 184Ministerul public 'şi va da conclusiunile în tote casurile cînd actul produs va fi defăimat de fals. + Secţiunea II Despre cercetarea prin martori + Articolul 185Încheierea care reguleza a face cercetare prin martori, în casurile cînd legea nu se opune la asemenea cercetare, va specifică şi enumera faptele cari trebuiesc astfel probate. + Articolul 186Lista coprindatoare de numele, pronumele, profesiunea şi locuinta marturilor ce fie-care parte va voi a se asculta, se va depune la grefa cu trei dile cel puţin înaintea dilei însemnate pentru cercetarea cu martori. Fie-care parte va putea să se opună la ascultarea unui martor, care nu e înscris în acea lista, sau nu e arătat lămurit. + Articolul 187Martorii după cererea partei care 'i-a produs, se pot presinta de buna voe la judecata, sau se vor cita într'o di ficsa, fără a li se comunică copie despre ceea ce au a mărturisi. + Articolul 188Martorul citat, care nu vine înaintea judecatei, se va condamna la o amenda care nu va fi mai mare de una suta lei, şi se va cita din nuou. + Articolul 189Dacă nici după acesta citare totu nu vine, se va condamna la o amenda care nu va putea trece peste trei sute lei; şi se va putea da în contra lui un mandat de aducere. + Articolul 190Dacă martorulu se justifica pentru ca n'a pututu veni, se va putea scuti de amenda pronunţată în contra'i. + Articolul 191Nu vor putea fi ascultaţi ca martori: Rudele în linie dreapta ale uneia din părţi; Fraţii şi surorile; Unchii şi nepoţii; Afinii (cuscrii) în acelaşi gradu; Sotulu chiar divortiatu; Persoanele declarate de lege incapabile de a mărturisi. + Articolul 192Cu tote acestea, părţile vor putea face ca să se asculte părinţii şi afinii menţionaţi în art. precedinte afară de descendenţi, în cestiuni de stat civil şi de divortiu. + Articolul 193Ori-ce alte persoane sînt priimite ca martori, remanend numai ca părţile sa arate, şi judecătorii sa apretuiasca, deosebitele împrejurări cari pot face ca mărturia lor să fie lepadata sau priimita. + Articolul 194În diua însemnată pentru înfăţişarea martorilor, ei vor fi introdusi în sala audientelor, pe randu şi deosebiţi; incepend de la martorii propuşi de reclamant, dacă vor fi asemenea martori. + Articolul 195Fie-care martor va fi mai anteiu intrebatu de preşedinte a'şi declara: Numele şi pronumele, profesiunea şi domiciliul; Dacă este ruda sau afin cu una din părţi şi în ce grad; Dacă se afla în serviciului seu; Dacă se afla în ori-ce alte relatiuni cu una din părţi. + Articolul 196Mai 'nainte de a depune mărturia, va face un jurament precum urmeza: Va pune mana pe cruce, preşedintele va pronunţa şi martorul va repeta urmatorele: "Me leg pe onore şi pe consciinta; jur înaintea lui D-deu ca voiu mărturisi adevărul, nimic de cat adevarulu, fără ura sau favore pentru ver una din părţi". După ce martorul va jura, preşedintele îi va adresa aceste cuvinte: "Dumnedeu, martor de juramintulu ce ai facutu, sa te pedepsesca dacă vei fi sperjur". Dacă martorul este de o alta religiune, acesta formula se va modifica după cum prescrie religiunea sa. + Articolul 197Copii mai mici de 16 ani împliniţi vor putea fi ascultaţi fără a jura. + Articolul 198Martorul va depune fără sa'i fie permis de a ceti inscrisu depunerea sa. Disele sale se vor trece de grefier în proces-verbal; 'i se vor citi, se va intreba dacă staruiesce într'ensele, acestea sub pedepsa de nulitate. Acest proces verbal se va sub-semna, totu sub pedepsa de nulitate, de martori, de preşedinte şi de grefier. Dacă martorulu nu va putea sau nu va voi a subscrie se va face menţiune despre acesta. + Articolul 199Părţile, judecătorul precum şi procurorulu voru putea adresa martorului ori-ce cestiuni, prin mijlocirea preşedintelui. + Articolul 200În cursul depunerii nimeni nu va putea întrerupe pe martor. + Articolul 201Fie-care martor, după depunerea sa, va remanea în sala audienteloru pînă la terminarea cercetarei, afară numai dacă judecata va otari alt-felu. + Articolul 202Martorii vor putea din nuou fi întrebaţi ori de câte ori acesta se va părea necesaru în urma ascultării altoru martori. Martorii ce se vor contradice vor putea fi confruntati. + Articolul 203Dacă unu martor cere despăgubire pentru venirea sa, judecata va otari cifra acelei despăgubiri după starea şi profesiunea martorului, după depărtarea domiciliului seu, şi timpul ce a pus în asta cercetare. Acesta indemnisare se va plati îndată de partea care a citatu pe martor. + Articolul 204Dacă din instrucţiune esu banueli grave de mărturie mincinosa sau de corumpere de martori, judecătoria civilă va înaintea cestiunea în cercetarea judecătorilor crimilali competinti. + Articolul 205Dacă toţi martorii citaţi nu potu sa fia ascultaţi în aceeaşi audienta, cercetarea se va urma la o alta audienta fără alte citatiuni. + Articolul 206Dacă una sau alta din părţi va cere a se aduce şi alţi martori, judecătoria va putea sa acorde prelungirea cercetarei. Nu se va putea însă acorda de cat o singura prelungire pentru fia-care parte. + Articolul 207Dacă martorul present refusa fără unu justu motivu de a jura sau mărturisi, se va condamna la cheltuieli de despăgubire către părţi, şi la o amenda care nu va putea trece peste trei sute lei. + Articolul 208Nulitatea uneia sau mai multor mărturii nu va atrage nulitatea întregii cercetări prin martori. + Articolul 209Dacă un martor, din causa de bola, sau alta infirmitate grava, nu va putea veni la audienta, preşedintele va trimite pe unulu din judecători la locuinta sa, ca, împreună cu grefierulu şi faţa cu părţile, sau după ce s'a chematu formal, sa priimesca depunerea sa. + Articolul 210Dacă un martor se afla cu şederea în prea mare depărtare, judecătoria după ce va asculta pe părţi, va putea trimite la tribunalul local o comisiune rogatorie, ca acelu tribunal sa priimesca depunerea martorului asupra faptelor ce i se vor specifică. + Secţiunea III Despre esperti + Articolul 211Cînd judecătorii, spre a se lumina, vor găsi de cuviinţă a avea părerea unor esperti, vor insemna espertii şi obiectele asupra cărora au sa'şi dea opiniunea. + Articolul 212Espertii se voru numi d'a dreptulu de către judecata, afară numai dacă părţile nu se vor invoi, chiar la audienta, asupra numirei loru. + Articolul 213Espertii vor fi în numer de trei. Cu tote acestea dacă părţile consimt, sau dacă este vorba de obiecte ce au o mica valoare, un singuru expert va fi destul. + Articolul 214Espertii se pot recusa pentru acele-şi cause ca şi judecătorii. Ei se potu recusa pentru o causa posteriora sau anteriora numirei lor. În casul acesta din urma, recusarea nu e valabilă dacă nu s'a facutu în cele trei dile de la numirea espertilor. + Articolul 215Recusarile se vor propune şi se voru judeca la audienta faţa cu părţile sau după ce s'au citat. + Articolul 216Espertii vor fi citaţi a veni la judecata ca şi martorii. Nevenirea lor sau refusulu de a'şi da părerea vor atrage acelesi pedepse ca şi pentru martori. Ei vor avea acelaşi drept de indemnisare. + Articolul 217Dacă obiectul cercetării este de natura în cat espertii să-şi pota da îndată opiniunea, ei se voru asculta chiar la audienta, separat, în ordinea şi după modul cum s'a asedat pentru martori prin art. 195, 196, 197, 200, 201 şi 202. + Articolul 218Dacă însă espertii, mai înainte de a se pronunţa au trebuinta de un esamen prealabil, sau sa merga la faţa locului, atunci ei, vor jura mai anteiu înaintea judecaţii, conform art. 196, ca 'şi vor împlini misiunea cu credinţa. + Articolul 219Espertii, în acestu cas, îşi voru face un raport scris care va coprinde părerea lor motivată, după majoritatea voturilor. Dacă sînt mai multe opiniuni, raportul va arata opiniunea fia-cărui expert. Acest raport va fi sub-scris de esperti, şi depus la grefa. + Articolul 220La audienta însemnată pentru a asculta raportul espertilor, grefierul va da citire acestui raport. Judecătorii vor putea sa ordone şi înfăţişarea espertilor la judecata, pentru ca sa dea şi esplicatiuni verbale care ar lămuri mai bine raportulu lor scris. + Articolul 221Dacă judecătorii nu sînt destul de luminati printr'un anteiu raport de esperti, ei pot ordonă ca să se facă un al douilea raport de către aceiaşi esperti, sau de către alţii. + Secţiunea IV Despre cercetări în faţa locului + Articolul 222În cas cînd va socoti de trebuinta, judecata va putea ordonă ca unulu din judecătorii tribunalului ori ai curţii, sau chiar completul unui tribunal, sa merga la faţa locului, spre a se lumina asupra unoru cestiuni cari se voru specifică prin încheierea care va hotărî cercetarea la faţa locului. + Articolul 223Judecătorul sau judecătorii care vor merge la faţa locului vor fi în drept a asculta, în modul prescris de secţiunile precedenti martorii sau espertii. Martorii şi espertii se vor cita de judecător sau judecătorii aflaţi la faţa locului, în presenta cărora ei voru face juramentul prescris, şi către cari 'şi vor adresa raporturile sau depunerile lor. + Articolul 224Cercetarea la faţa locului se va face faţa cu părţile, sau după ce se vor chema formal. + Articolul 225Judecătorul sau judecătorii carii vor merge la faţa locului, vor face proces verbal despre tote cele urmate, pe care'l vor pune pune în vederea completului judecătorii. + Articolul 226Cînd tot completul unui tribunal merge la faţa locului, el va fi însoţit şi de procuror care 'şi va face conclusiunile sale asupra celoru urmate. + Secţiunea V Despre interogatorul părţilor + Articolul 227Judecătorii sînt în drept ca sa intrebe pe părţi asupra tutulor cestiunilor ce sînt contestatiune. Fiecare din părţi va avea asemenea dreptul ca sa cera a se intreba atît dinsa cat şi ceea-l-altă parte asupra faptelor procesului. + Articolul 228Părţile vor fi intrebate personalu, prin preşedinte, asupra fiecărui fapt în parte, precum şi asupra ori carei alte împrejurări care poate lumina judecata. Ele vor respunde fără sa pota citi un proiect de respuns scris. + Articolul 229Părţile se vor intreba faţa una cu alta, sau şi în lipsa una de alta; în ast din urma cas, ele vor putea fi confruntate. + Articolul 230Fie-care din judecători, cerend cuventul de la preşedinte, va putea face părţilor ori ce fel de întrebări va găsi de cuviinţă. Ministeriul public va avea acelaşi drept. + Articolul 231Părţile îşi vor putea face una alteia întrebări şi observatiuni prin organul preşedintelui şi fără a se întrerupe. + Articolul 232Grefierulu va ceti fie căreia părţi declaraţiunea sa, şi preşedintele o va intreba dacă staruesce iutr'însă, sau dacă are a mai adaoga ori a mai schimba ceva. Adaosele sau schimbările se vor trece asemenea în josul sau în marginea procesului-verbal. Totul va fi sub-scris de preşedinte, grefier, şi partea care s'a întrebat. Dacă partea nu voesce sau nu poate subscrie, se va face menţiune despre aceasta. + Articolul 233Administraţiunile şi stabilimentele publice vor fi îndatorate a numi un agent sau administrator care să aibă procura specială spre a respunde la cestiunile cari i se vor fi comunicat. + Articolul 234Dacă partea refusa de a respunde la cestiunile ce i se vor pune de judecată, sau dacă, fără a justifica pedica legitima, nu vine la interogatoru, judecătorii vor putea considera faptul ca marturisit în contra sa. + Articolul 235Dacă o parte areta ca suferă de o bola sau de o infirmitate grava, care o opresce de a veni în persona la judecata, spre a respunde la întrebările ce i se vor face, judecata va putea trimite la domiciliul seu pe unul din judecători, ca împreună cu grefierul, şi faţa cu cea-altă parte sau în lipsa, dacă s'a chemat formal, sa 'i ia interogatorul cuvenit. + Articolul 236Dacă acea parte se afla cu reşedinţa în alt judeţ, judecata va putea tramite o comisiune rogatore tribunalului local, ca unul din membrii acestuia, faţa cu grefierul, sa ia interogatorul cuvenit. + Secţiunea VI Despre juramentul judiciar deferit unei părţi + Articolul 237Judecătorii vor putea, sau de la sine sau după cererea celei-l-alte părţi, sa defere uneia din părţi juramentul asupra unor fapte, ce se vor precisa prin încheierea care hotarasce juramentul. + Articolul 238Mai înainte de a se seversi juramentul, preşedintele în audienta publică, va espune partei faptele asupra cărora are sa jure; şi'i va aduce aminte pedepsele în contra sperjurului. + Articolul 239Juramentul se va face în audienta urmatore, afară numai dacă împrejurările ceru ca să se seversesca în data. + Articolul 240Juramentul se va seversi în modul următor: Cel ce are sa jure, va pune mana pe cruce, preşedintele va pronunţa şi el va repeti urmatorele cuvinte: "Jur pe sfanta cruce şi înaintea lui Dumnedeu de a spune adeverul şi nimic de cat adevărul, asupra faptelor audite, şi asupra cărora partea adversa (dacă este vorba de jurament deferit de dinsa) sau judecata (dacă este vorba de jurament de oficiu) imi cere mărturisirea consciintei". După ce partea va fi pronunţat acest jurămînt, preşedintele va adauga: "Dumnedeu martor de juramentul ce ai făcut, sa te pedepsesca dacă vei fi sperjur". + Articolul 241Acesta forma a juramentului se va putea modifica de judecată dacă partea are o religiune care o opresce de a face asemenea jurament. + Articolul 242Juramentul se va seversi tot 'auna faţa cu partea adversa, sau şi în lipsa ei, dacă s'a chemat formal. + Articolul 243Dispositiunile art. 235 şi 236 se aplică şi la jurămînt. + Articolul 244După ce s'a seversit juramentul, judecata va priimi declaraţiunea partei ce a jurat asupra cestiunelor ce i s'au pus. Aceste declaraţiuni, făcute sub puterea juramentului, se vor trece în procesu-verbal, subscris de preşedinte, de grefier şi de partea ce a jurat. Dacă partea nu va putea sau nu va voi a sub-scrie, se va menţiona despre acesta. + Articolul 245Dacă partea căreia s'a deferit juramentul, nu va veni la dioa şi locul însemnat spre a seversi juramentul, acesta se va putea considera un refus din parte-i de a priimi sa jure. + Articolul 246Se vor observa tote cele-l-alte dispositiuni coprinse în Codicele civil asupra juramentului. + Titlul XI Despre interventiune + Articolul 247Acela care are interese într'o contestatiune ce se urmeza între alte persoane, va putea cere sa intervină şi elu în proces. + Articolul 248Aceasta interventiune se va forma prin petitiune care va coprinde mijlocele şi conclusiunile. Petitiunea se va putea da sau înaintea dilei de înfăţişare a procesului principalu, sau chiar în acea di. + Articolul 249Judecătorii vor preţui dacă asta cerere incidenţa va trebui sau nu sa amâne procesul principal care va fi pus în stare. + Articolul 250În ori-ce cas, judecata va indatora pe interveniente ca sa producă tote actele şi mijlocele ce va fi avend spre a'şi susţine cererea sa. Părţile vor putea lua incunosciintare despre tote aceste acte şi mijloace. + Articolul 251Dacă interventiunea este admisă, intervenientele va avea dreptul sa ia cunoscinta despre actele şi mijlocele părţilor principale. Chestiunea principala şi cererea intervenientului vor face obiectul unei singure judecati. + Articolul 252Dacă judecătorii vor apreţui ca interventiunea este fără interes şi nefondata, ei o vor respinge şi vor urma judecarea causei. + Titlul XII Despre suspensiunea, peremtiune (închiderea) şi începerea judecaţilor + Articolul 253O judecata, care se afla în cursul ei se va suspenda, dacă tote părţile vor cere. + Articolul 254Judecata se va suspenda încă:
16. a)Prin lipsa părţilor din dioa ficsata pentru înfăţişare. ...
17. b)Prin mortea uneia din părţi. ...
18. c)Prin interdictiunea ei. ...
19. d)Prin mortea, suspensiunea şi eclusiunea procuratorului uneia din părţi. ...
20. e)Prin încetarea funcţiunilor în virtutea cărora o parte se infatisa. ... + Articolul 255Împrejurările însă arătate în art. precedinte nu vor opri nici conclusiunile ministerului public, nici pronunciarea judecaţii, dacă ele s'au ivit după terminarea pledarilor, sau după terminarea instrucţiunii scrise, cînd causa era a se judeca fără pledare. + Articolul 256Judecata va reîncepe: Pentru casul cînd părţile au cerut suspendarea sau au lipsit, după o noua cerere şi după nuoi citatiuni. Pentru casurile însemnate la lit. b, c, d şi e, de la art. 254, după nuoi citatiuni ce se vor face moscenitorilor, curatorilor, tutorilor, părţilor sau nouilor representanti. + Articolul 257Judecata va fi perimata, după cererea părţii interesate, chiaru în privinta minoriloru şi interdisilor, dacă partea va lasă sa treca duoi ani de la acel din urma act de procedura fără sa reincepa judecata. Peremtiunea se va declara prin o otarire data fără vre o chemare a partiloru. + Articolul 258Efectul peremtiunei unei judecati este ca tote actele de procedura şi ordonanţele preparatorii se afla stinse. Dreptul însă de a intenta o noua acţiune nu este stins. + Articolul 259Chiar după peremtiunea judecaţii, cînd acţiunea se intenteza din nou, părţile se vor putea folosi şi voru putea invoca:1) Marturisirile, declaraţiunile şi juramentul făcute de una din părţi în timpul judecaţii perimate;2) Depunerile martorilor morţi deja şi cari se afla constatate prin proces verbal. + Articolul 260Un proces se închide cînd ambele părţi, prin act scris comunicat judecaţii ceru închiderea.1) Reclamantele singur se poate desista, fără prejuditiu de daune interese pentru pagubile ce va fi pututu causa pîrîtului.2) Numai părţile capabile de a contracta prin ele însăşi sa potu desista.3) Acelaşi tribunal sau curte va statua asupra daunelor interese ce va putea pretinde pîrîtului. + Articolul 261După ce una din părţi s'a desistat, şi cea-l-alta a acceptat desistarea, acţiunea este stinsă definitiv. + Titlul XIII Despre regulare de competinţa + Articolul 262Dacă o causa se afla înaintea a duoi sau mai mulţi judecători de plasa cari ţin de acelaşi tribunalu, competinţa loru se va regula de către acestu tribunalu. Dacă judecătorii de plasa depind de mai multe tribunale, regularea competintei se va face de către Curtea de respectiva. Dacă judecătorii de plasa nu depind de aceeaşi curte, regularea competintei se va face de către Curtea de Casatiune. + Articolul 263Dacă aceeaşi cerere este adresată la doue sau mai multe tribunale judeţene, cari ţin de aceeaşi curte, regularea competintei lor se va judeca de acesta curte. Ea se va judeca de către Curtea de Casatiune, dacă tribunalele nu ţin tote de aceeaşi curte, sau dacă conflictul esista între una sau mai multe curţi. + Articolul 264Îndată ce se ivesce casul de regularea competintei, se va suspenda veri-ce alta procedura, pînă la regularea conflictului. + Articolul 265Tribunalulu sau curtea care va judeca conflictul, va regula competinţa, faţa cu părţile, sau, în lipsa lor, dacă ele n'au venit după citaţiunea ce li s'a făcut. + Titlul XIV Despre trimiterea la un alt tribunal pentru causa de rudenie sau de afinitate + Articolul 266Cînd una din părţi va avea doue rude sau afini pînă la gradul de ver al duoilea inclusivu, între judecătorii tribunalului de judeţ, ori trei rude sau afini de acelaşi grad, la o curte de apelu sau cînd va avea o ruda în gradulu arătat, între judecătorii tribunalului ori doue rude la curte şi însăşi partea aceea va fi membru la acel tribunal sau curte, cea-l-altă parte va putea cere strămutarea la un alt tribunalu sau o alta curte. + Articolul 267Strămutarea se va cere înainte de a se începe pledarea partiloru. + Articolul 268Cererea de strămutare se va desbate şi se va pleda, faţa cu cea-l-altă parte, sau şi în lipsa, dacă s'a chematu formal. Se va încheia proces-verbal despre disele, dovedile şi mijloacele fia-carii părţi. Încheierea curţii sau tribunalului, prin care se va priimi sau se va respinge strămutarea va fi motivată. + Articolul 269Dacă cererea de strămutare se pune înaintea unui tribunal, şi dacă ea se priimesce, strămutarea se va face la unul din tribunalele cele mai apropiate care tine de aceeaşi curte; era dacă ea se priimesce de o curte, strămutarea se va face la una din curţile cele mai apropiate. + Articolul 270Cererea de strămutare se va judeca cu apel şi recurs. Apelulu şi recursul vor suspenda judecarea fondului. + Articolul 271Acela care, în definitiv, va cădea asupra cererii sale de strămutare, se va condamna la o amenda de la una suta lei pînă la cinci sute lei, şi la alte daune interese în favorea celei alte părţi. + Articolul 272Apelulu şi recursulu se va forma fără tacsa în termen de trei dile de la citirea incheierei în sala audientelor. Odată ce acest termen a trecut, incheerea asupra strămutării va remanea definitivă. Apelul sau recursul se va face printr'o declaraţiune scrisă, chiar înaintea judecătoriei carea a facutu încheierea; judecătoria va inainta d'a dreptul cererea autorităţii competinte. + Articolul 273Cînd strămutarea nu s'a priimit procedura se va continua înaintea tribunalului sau curtei ce începuse judecata procesului. + Titlul XV Despre recusatiune + Articolul 274Ori-ce judecător va fi recusat:1) Cînd judecătorul sau femeia sa este, unul sau altul interesat personal în proces;2) Cînd judecătorul va fi ruda ori afin al părţilor, sau alu uneia dintr'însele pînă la al patrulea grad inclusiv;3) Dacă femeia judecătorului este ruda ori afini a uneia din părţi pînă la gradul mai sus aretat, în cas cînd femeia va fi în vieta şi nedivortata sau dacă fiind morta ori nedivortata se afla copii dintr'însă. Dacă este morta sau divortata şi nu sînt copii dintr'însă, nu se vor recusa de cat soţul, ginerele şi cumnatul. + Articolul 275Ori ce judecător va mai fi recusat:1) Dacă judecătorul, femeia sa, descendenţii sau ascendenţii sei ori afinii sei, de aceeaşi linie, au unu proces asupra unei cestiuni asemanata întocmai cu acea care se judeca între părţi;2) Dacă aceste persoane au o judecata la tribunal sau curtea unde una din părţi este judecător;3) Dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi, ori sotia şi rudele sale în linie dreapta, a fost o judecata criminală în decurs de 5 ani înaintea recusarei. + Articolul 276Ori-ce judecatoru va fi încă recusabil:1) Dacă el, femeia sa sau copii sei minori sînt creditori, debitori ori garanţi ai uneia din părţi;2) Dacă este moscenitor presumtiv sau donatar al unei din părţi, sau dacă una din părţi este moscenitorul seu presumptiv;3) Dacă el este stăpân sau asociatu alu unei părţi;4) Dacă judecătorul este tutor, curator sau consiliu judiciar alu uneia din părţi;5) Dacă elu este administrator al unui stabiliment sau societăţi care se afla interesate în proces;6) Dacă a pledat sau 'şi a dat opiniunea în scris în ast proces;7) Dacă a mai luat parte la acest proces ca judecător, arbitru sau expert;8) Dacă a depus ca martor în asta cestiune;9) Dacă 'şi-a manifestat opiniunea sa mai nainte de a se pronunţa otarirea;10) Dacă a priimit de la una din părţi daruri sau promisiuni de daruri ori de serviciu;11) Dacă este inimicia capitala între judecatoru şi una din părţi; dacă din partea judecătorului a urmat în contra uneia din părţi, în cele sese luni din naintea recusatiunii, agresiuni, injurii sau ameninţări verbale sau inscrisu.12) Dacă este frate, ruda de sus ori de jos cu advocatulu uneia din părţi. + Articolul 277Nu vor fi recusabili rudele sau afinii acelora cari figureda în proces de cualitate de tutori, curatori, directori ori administratori ai unui stabiliment public sau de comerciu, cînd aceşti tutori, curatori ori administratori nu vor avea un interes personal în proces. + Articolul 278Tot judecătorul care va sci ca ecsista în persona sa o causa de recusatiune o va declara însuşi tribunalului sau curţii, care va decide dacă trebuie să ia parte la judecata. + Articolul 279Judecătorul însă recusabil va putea lua parte la proces, dacă tote părţile cari figureda în proces, şi cari vor fi capabile a contracta prin ele însăşi, voru declara direct sau prin un împuternicit special pentru acesta, ca primesc a'l avea de judecător. Sentinta sau otarirea va face menţiune despre acesta. + Articolul 280Cel ce va voi sa recuse va trebui să facă propunerea sa de recusare mai înainte de începerea desbaterilor. Dacă causele de recusare, s'au ivit după inceparea procesului, partea interesată le va propune îndată ce le va cunosce. + Articolul 281Recusatiunea va fi propusă printr'un act scris, dat preşedintelui, sau dacă recusatiunea este contra preşedintelui, dat judecătorului care 'i va tinea locul. Acest act va fi subscris de partea care propune recusarea sau de împuternicitul seu. + Articolul 282Preşedintele va comunică actul judecătorului recusat. Acesta va respunde, înscris sau verbal în camera de consiliu. Nu sa va face nici un altu actu de procedura. + Articolul 283Tribunalulu sau curtea înaintea caria s'a propus recusarea, va delibera asupra-i după ce va asculta şi conclusiunile ministerului public. Judecătorul recusat nu va putea lua parte la asta deliberare. Încheierea asupra recusatiunei se va putea ceti în şedinţa publică, şi dreptul de apelu sau recurs nu va împiedica pe tribunalu sau curte de a intră în esaminarea fondului. + Articolul 284Dacă recusarea s'a priimit, judecătorului recusatu se va retrage, şi nu va putea, sub nici un fel de cuvent, asista în camerea de consiliu la deliberările judecătorilor asupra procesului. + Articolul 285Numai respingerea recusarii contra unuia din membrii curţilor apelative, poate provoca casarea şedinţei Curtei. Recursurile contra hotărîriloru tribunaleloru pentru acest motiv, se va putea lua numai atunci cînd sentinta pronunţată de tribunal este din acelea cari reman definitive. + Articolul 286Dispositiunile de mai sus asupra causelor de recusare şi modul de a le propune şi judeca se vor aplica: Procurorilor şi substitutilor lor, precum şi grefierilor. Procurorii şi substitutii nu se potu recusa cînd joca rol de părţi principali. + Articolul 287Dispositiunile de mai sus, fiind aplicabile la materie penală ca şi la cele civile, art. 550 pînă la art. 572 din procedura Codului pinal reman abrogate. + Titlul XVI Despre revisuirea judecatiloru + Secţiunea I Casurile în cari se poate cere revisuirea + Articolul 288Se va putea cere revisuirea unei sentinţe sau decisiuni remase definitive.1) Dacă coprinde dispositiuni contrarii unei alteia, sau atît de obscurenu în cat nu li se poate înţelege sensul şi se pot aplica.2) Dacă sa pronunţa asupra unoru lucrări cari nu s'au cerut;3) Dacă judecata a dat mai mult de cat s'a cerutu;4) Dacă s'a uitat a se pronunţa asupra unui punct cerut;5) Dacă obiectulu procesului nu se afla în fiinta sau nu se poate preţui.6) Dacă condemnatul va dovedi ca a îndeplinit deja parte din dispositiunile hotărîrei cu care cere a se scădea.7) Dacă sentinta, fiind pentru imobile, puncturile de hotare, fie şi streine pe care s'a întemeiat hotărîrea, sînt contestate în fiinta lor.8) Dacă asupra unei pretuiri ordonate prin definitivă sentinta, se vor ivi contestatiuni bine cuventate. + Articolul 289Revisuirea se poate cere dacă este contrarietate pe sentinta sau decisiune definitivă, date între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi cu acelesi mijloace, de către acelesi tribunale sau curţi. + Articolul 290Revisuirea se va mai cere:1) Dacă de la pronunţarea otararii, s'a descoperit acte probatorii, carii s'au reţinut pînă atunci sau de către chiar partea în favoarea caria s'a pronunţat judecata, sau prin o forta majoră.2) Dacă judecata s'a pronuntatu întemeindu-se pe nisce acte, cari erau deja declarate false, pe candu avea locu înfăţişarea; sau cari s'au recunoscut şi declarat false în urma judecaţii;3) Dacă martorii cari au depus în aceea judecata, sau partea care a jurat, s'au descoperit mai în urma ca acei martori au fost mincinosi, sau ca acea parte a comis un sperjur. + Articolul 291Statul, comunele, stabilimentele publice şi minorii pot fi încă admişi a cere revisuirea, dacă cei însărcinaţi a'i apara nu'i au aparat, sau dacă, într'un mod fraudulos, au omis a arata justiţiei acte importante, sau a lăsat a se calca forma esenţială prescrisă în favore-le de procedura şi legi. + Articolul 292Revisuirea nu se poate cere pentru o erore materială de redactiune asupra numelor, cualitatii şi conclusiunilor părţilor, nici pentru o erore de calcul în dispositiv. Asemenea erori se potu indrepta, în urma unei simple cereri, în marginea sau în josul copiei şi originalului hotărîrei. + Secţiunea II Formele şi termenii cererilor de revisiune + Articolul 293Ori-ce cerere spre a revisui o şedinţa sau o decisiune, se va adresa de către partea interesată, la tribunalul sau curtea care au pronunţat, în ultima instanţa acea şedinţa sau decisiune. + Articolul 294Cererea de revisiune se va instrui şi judeca ca şi ori-ce alta cerere principala. Ministerul public va fi tot d'auna ascultat. + Articolul 295Cererea de revisiune nu va opri esecutarea sentinţei sau decisiunei atacate. Cu tote acestea, tribunalul sau curtea va putea, după împrejurări, sau sa opresca esecutarea indatorind pe partea care cere revisuirea a da cauţiune, sau sa supună la cauţiune pe partea care voesce a urma esecutare. + Articolul 296Cererea de revisiune se va face:
21. a)În termen de o luna de la priimirea copiei de sentinta sau decisiune pentru casurile coprinse în art. 288, alin. 1, 2, 3, 4, şi 8 şi art. 289. Termenulu de o luna va curge de la cel din urma act de esecutare pentru casurile prevedute la art. 288, alin. 5, 6 şi 7. ...
22. b)În termen de doue luni din diua de cînd s'a descoperit actele cele noui sau falsitea acteloru presentate, sperjurulu ori neadeverul aratarii martoriloru, după cum se prevede prin art. 290. ... + Articolul 297În casul prevedut la art. 291, statul, comunele şi stabilimentele publice vor avea un termen de duoe luni, de la priimirea otaririi spre a cere revisuirea ei. Pentru minori, termenul va fi de patru luni de la majoritate. + Articolul 298Dacă tribunalul sau curtea, care judeca cererea de revisuire, o va admite, va schimba hotărîrea data, în tot sau asupra totalităţii sau în parte, după cumu revisuirea s'a cerut asupra unor puncte numai, sau asupra totalităţii hotărîri. + Articolul 299Dacă cererea de revisuire a avut de obiect numai interpretarea unei dispositiuni obscure, se va lămuri numai acea dispositie fără a se atinge fondul. + Articolul 300Dacă s'a cerut revisuirea pentru ori-care din cele alte casuri prevedute de asta lege, tribunalul sau curtea va statua asupra fondului chiar, coprins în puncturile contestatiunei. + Articolul 301Dacă se admite cererea de revisuire formată pentru contrarietate între otariri definitive, date de acelaşi tribunal sau curte, se va retracta cea din urma otarire şi se va ordonă esecutarea otarirei celei d'anteiu. + Articolul 302Se va face menţiune de judecată data în revisiune în josul originalului primitiv al sentinţei ori decisiunei. + Articolul 303Nu se va priimi cererea de revisuire:
23. a)În contra otarirei contra care a fost deja atacată în revisuire. ...
24. b)În contra otarirei prin care s'a judecat cererea de revisuire. ...
25. c)În contra otarirei care, după ce s'a admis cererea de revisuire, a statuat din nou asupra fondului contestatiunei. ... + Articolul 304Cererile asupra otaririlor definitive contrarii date de doue diferite curţi, sau de unu tribunal şi curte, ori de doua diferite tribunale, în una şi aceeaşi causa, între aceleaşi persoane, între acelesi cualitati şi cu aceleaşi mijloace, se vor judeca de curtea de Casatiune, conform legei acestei curţi. + Titlul XVII Despre acţiunea recursoria civilă în contra judecătorilor + Articolul 305Judecătorii se pot urmări în urmatorele casuri:1) Dacă a fost dol sau mituire, ce se pretinde ca s'a comis, sau în cursulu instructiunei sau în timpul judecaţii.2) Dacă urmărirea este anume pronunţată de lege.3) Dacă legea declara pe judecători responsabili sub pedepsa de daune interese.4) Dacă este denegrare de dreptate. + Articolul 306Este denegrare de dreptate, cînd judecătorii nu voesc a se pronunţa asupra unei cereri, sau neglige de a judeca causele cari sînt în stare sau la rând a se judeca. + Articolul 307Denegrarea de dreptate se constata cînd, după doue cereri, făcute de partea interesată în interval de câte trei dile cel puţin, judecătorii staruesc în refusul lor de a respunde sau judeca. În urma cererii a doua, judecătorul se poate urmări. + Articolul 308Urmărirea în contra judecătorilor de plasi şi în contra judecătorilor tribunalelor de judeţe, se va face la curtea de apel de care ei ţin. + Articolul 309Urmărirea în contra, judecătorilor de Curţi se va face direct la curtea de Casatiune. + Articolul 310Cu tote acestea urmărirea în contra judecătorilor nu se va începe de cat după ce mai anteiu partea va fi autorisata de către curtea respectiva, sau curtea de Casatiune, care se vor pronunţa definitiv, după memoriul dat de parte, în camera consiliului, şi fără nici o alta forma de procedura. + Articolul 311În cererea ce partea vatemata va face, sau în memoriul ce va da, nu va întrebuinţa nici o espresiune injuriosa în contra judecătorului ce voiesce a urmări; sub pedepsa de a i se înapoia cererea şi memoriul. + Articolul 312Dacă cererea de urmărire este respinsă, partea ce a urmărit va fi condamnata la o amenda de la doue sute la cinci sute lei şi la alte daune interese către partea urmărită. + Articolul 313Dacă cererea este admisă, se va cita judecătorul sau judecătorii urmăriţi spre a veni înaintea judecaţii. + Articolul 314Pînă ce va da o hotărîre definitivă asupra urmăririi, judecătorul urmărit nu se va abţine de a lua parte la vre-o judecata ce partea urmatore, soţul seu, sau rudele sale în linie dreapta va avea la tribunalul sau curtea din care urmăritul face parte. + Articolul 315Dacă după înfăţişare, urmărirea nu se găseşte fundata, partea ce a urmărit se va condamna la o amenda de la 300 la 600 lei, şi alte daune către urmărit. + Cartea III Despre curţile de apel + Titlul I Despre dreptul de apel + Articolul 316Partea nemultumita pe sentinta unui tribunal, într'o causa pe care acel tribunal nu o putea judeca în ultima instanţa, se va putea porni cu apel la curtea de apel respectiva. + Articolul 317Partea care a dat multumire înscrisă pe o sentinta, nu mai are dreptul de a apela. + Articolul 318Termenul de apel va fi de duoe luni. Acest termen nu va începe: Pentru hotărîrile date contradictorii, din diua primirei hotărîre în persona sau la domiciliu; Pentru hotărîrile date în lipsa, din diua espirarei termenului de opositiune. + Articolul 319Dacă cererea de opositiune s'a respins, termenul de apel va începe din diua hotărîrei, prin care s'a respins opositiunea. + Articolul 320Acela care va lasă sa treca acest termen, fără a apela va perde dreptul de apel. + Articolul 321Termenul de apel se va suspenda prin mortea părţii condamnate. Se va face o noua trimitere a sentinţei la domiciliu mortului, sau dacă moscenitorii cunoscuţi, în persona sau la domiciliu acestor moscenitori. Termenul de apel va reîncepe din diua acestei noui trimiteri la domiciliul mortului sau în persona, ori la domiciliul moscenitorilor. Dacă moştenitorii sînt încă în termenul de a face inventariu şi a delibera, reinceperea termenului de apel va fi din diua espirarei termenului pentru inventariu şi deliberare. + Articolul 322În contra minorilor şi interdisilor, termenul de apel va începe de catu din diua significarei hotărîrii către tutore sau curatore. + Articolul 323În contra hotărîrilor preparatorii nu se va putea face apel, de cat de o dată cu hotărîrea asupra fondului. + Articolul 324Vor fi supuse apelului şi hotărîrile cari se dicu ca sînt date în acea din urma instanţa, cînd ele s'au dat de judecătorii cari nu putea sa pronunţe de cat în prima instanţa. Din contra, nu vor fi primite apelurile în contra hotărîrilor cari sînt în cea din urma instanţa, de şi judecătorii n'au dis acesta, sau au dis ca sînt în prima instanţa. + Articolul 325Cînd va fi vorba de incompetinta apelul se va priimi chiar de va fi hotărîrea în ultima instanţa. + Titlul II Formele şi efectele apelului + Articolul 326Apelul se va face prin petitiunea adresată către curte, pe lîngă aceasta cerere se va alătură şi copie de hotărîrea apelata. Petitiunea va coprinde în scurt mijlocele de apel. Preşedintele va priimi şi va face a se inregistra aceasta petitiune, dend apelantului chitanţa de formarea apelului. Acesta chitanţa va constata diua priimirei apelului. + Articolul 327În apel nu se va face nici o noua cerere, care nu s'a făcut la prima instanţa, afară numai de cereri cari servescu ca mijloc de apărare la acţiunea principala. Se va putea însă cere în apel dobendi, venituri de ori-ce alte despăgubiri sau daune interese intemplate după judecata de la prima instanţa sau din causa judecatei în apel. + Articolul 328Nici o interventiune nu se va priimi la judecata în apel. + Articolul 329Peremtiunea judecaţii, ce se afla în apel, are de efect a da hotărîrei care s'a apelat puterea lucrului judecat. + Articolul 330Cînd într'o curte de apel se vor împărţi opiniunile, se va chiema un alt judecător sau suplininte, şi se va pleda causa din nuou. În cas de lipsa de judecători, se va chema unul din advocatii cu titluri, înscrişi în tablou după ordinea tabloului. Dacă se vor forma mai multe de cat doue opiniuni, cei mai puţin la numer se vor urma opiniunile celor mai mulţi. + Articolul 331La carte nu se vor putea produce esceptiunile esistente la prima instanţa, şi care nu s'a invocat în acea instanţa, afară de esceptiunile peremtorii. + Articolul 332Tote procedurile probatorii făcute la prima instanţa, se vor repeta în apel, dacă judecătorii le afla defectuose sau incomplecte. Curtea va putea asemenea, ordonă ori-ce alte instrucţiuni, sau admite proceduri de probe nuoi, cari vor putea lumina pe judecători. + Articolul 333Tote cele-alte regule prescrise pentru tribunalele de prima instanţa se vor aplica şi la curţi. + Articolul 334Curtea va putea confirma sau reforma, în tot sau în parte, sentinţele ce s'au atacat în apel. + Articolul 335Cînd apelul a fost asupra cestiunei de incompetinta, curtea se va pronunţa numai asupra acestei cestiuni, şi fondul se va tramite a se judeca de tribunalul competent. + Articolul 336Cînd în apel se ataca o hotărîre preparatorie curtea va decide şi asupra fondului prin una şi aceeaşi hotărîre. + Articolul 337Apelul, dat în formele şi termenile prescrise mai sus, suspenda esecutarea hotărârilor de la prima instanţa, afară numai dacă tribunalul n'a ordonat în şedinţa esecutarea provisorie, conform cu cele dise la Art. 128. + Articolul 338Apelantul va putea, înaintea ori-carii aperari asupra fondului, sa cera în apel, suspendarea în tot sau în parte, după împrejurări a esecutarei provisorie, sau supunerea părţii adverse la dare de cauţiune, cînd ea fusese dispensata de asemenea cauţiune. Judecătorii, apretuind casul vor decide. + Cartea IV Despre Arbitri + Titlul I Despre numirea de arbitri + Articolul 339Persoanele cari au liberul esercitiu al drepturilor lor, vor putea sa regulede prin arbitri judecata contestatiunilor lor. + Articolul 340Nu vor putea fi supuse la arbitri cestiunile de stare civilă, cererile de divortiu şi tote drepturile asupra cărora legea nu permite a se face transactiune. + Articolul 341Arbitri se vor numi de către părţi prin act înscris, legalisat de tribunal. + Articolul 342Compromesul, sau actul prin care se numesce arbitru, va coprinde arătarea obiectului contestatiunei şi numele arbitrilor sub pedepsa de nulitate. + Articolul 343Judecata arbitrilor se va termina la epoca arătată în compromes; era dacă acesta nu coprinde nici un termen, sau dacă termenul nu s'a prelungit printr'un act subscris de părţi şi incunosciintat tribunalului, misiunea arbitrilor nu va tine mai mult de trei luni de la data compromesului. + Articolul 344Părţile vor putea sa renunţe la apel prin actul de compromes. Dacă însă arbitrii sînt chiemati a se pronunţa asupra unei contestatiuni, care se afla pendinte înaintea unei curţi, judecata lor va fi tot-d'auna definitivă. + Articolul 345Arbitri se pot recusa prin cause ivite în urma numirei lor şi atunci ei se pot recusa pentru acelea-şi cause ca şi judecătorii. Recusarea se va judeca, în cas de neînţelegere, de tribunalul care a legalisat compromesul. + Articolul 346În timpul functionarei lor, arbitri nu se pot revoca de cat prin consimtimentul tutulor părţilor. + Articolul 347Dacă numerul arbitrilor este cu soţ şi voturile se împart pentru pronunţarea otarirei, ei vor numi un super-arbitru, dacă sînt special autorisati pentru acesta. Dacă nu au asta autorisare, sau chiar avînd'o dacă nu se înţeleg asupra numirii super-arbitrului, acesta se va numi de preşedintele tribunalului care a legalisat compromesul, sau de preşedintele curţii de apel, dacă arbitri judeca o contestatiune ce era pendinta la acea curte. + Titlul II Despre instrucţiune înaintea arbitrilor + Articolul 348Fie-care din părţi va da arbitrilor actele, documentele şi memoriele ce va fi avend, în termenul prescris în compromes, sau în lipsa unei asemenea clausa, în termenul însemnat de arbitri. Odată ce acest termen a espirat, arbitrii, vor judeca după actele şi memoriele ce vor fi avend. + Articolul 349Părţile voru avea dreptul a se apara verbal înaintea arbitrilor, prin ele insile sau prin procuratori, în termenul însemnat de arbitri. + Articolul 350Arbitrii vor putea ordonă interogatoriul părţilor şi ori-ce alte mesuri de instrucţiune preparatorie, cari se pot face şi de judecători. + Articolul 351Juramentul înaintea arbitrilor se va sevirsi faţa cu un membru al tribunalului local, după formula ordinară. + Titlul III Otarirea arbitrilor + Articolul 352Arbitri îşi vor da otarirea după majoritatea voturilor. + Articolul 353În cas de împărţirea opiniunilor, super-arbitrul numit, spre a decide majoritatea va fi dator, după ce a ascultat pe părţi, sau a citit numai actele lor, a se uni cu opiniunea celor mai mulţi la numer. Dacă fie-care opiniune are un egal numer de voturi, super-arbitrul se va uni cu una din opiniuni. El va putea însă, în ori-ce casu, face a se modifica, în tot sau în parte, opiniunea cu care se unesce. + Articolul 354Super-arbitrul va avea tot-d'auna opt dile de la numirea sa spre a se pronunţa, chiar dacă termenul compromesului a espirat. + Articolul 355Arbitri îşi vor pronunţa otarirea lor basandu-se pe legi. Acesta otarire va fi redactată ca şi cea a judecătorilor ordinari. + Articolul 356Otarirea arbitrilor, împreună cu actul de compromes şi actele de instrucţiune, se vor depune în trei dile de la data otarirei la grefa tribunalului care a legalisat actul de compromes. + Articolul 357Tribunalul va inainta părţilor copii după otarirea arbitrilor, în formele ordinarii ale sentinţelor şi conform art. 137. + Articolul 358Otarirea arbitrilor va deveni esecutorie, în virtutea unei ordonanţe esecutorie date de preşedintele tribunalului la care s'a depus otarirea, şi scrisă în josul originalului şi copiei otarirei arbitrilor. + Articolul 359Depunerea otarirei arbitrilor (art. 356) înaintea copielor către părţi (art. 357), înscrierea formulei esecutorie (art. 358), se vor face de curtea de apel şi de către preşedintele acestei curţi, cînd contestatiunea ce s'a judecat de arbitrii fusese pendinte la curte. + Articolul 360Otarirea arbitrilor, avend formula de esecutare, se asemana în efectele sale, cu cele-alte otariri judecatoresci, şi se va esecuta în aceeaşi cale. + Titlul IV Despre mijlocele de a ataca hotărîrea arbitrilor + Articolul 361Otarirea arbitrilor nu este supusă la opositiune, din causa de lipsa. + Articolul 362Es nu este supusă la apel, dacă contestatiunea, este de natura a fi judecata în cea din urma instanţa de către tribunalu. + Articolul 363În cele alte casuri, otarirea arbitrilor este supusă la apel, dacă părţile n'au renunţat la acest drept, prin compromes, sau prin act formal posterior. + Articolul 364Apelul în contra otaririlor arbitrilor se va da în forma şi termenii otariti pentru sentinţele tribunalelor. + Articolul 365Otarirea arbitrilor va fi supusă la revisuire în casurile şi modulu prevedut la art. 289 pînă la art. 304. + Articolul 366Actul calificat de "otarire arbitrală", se va putea ataca cu nul:1) Dacă aceia ce au pronunţat n'au priimit asemenea misiune de la părţi;2) Dacă arbitrii s'au pronunţat după ce a espirat termenulu arbitragiului;3) Dacă otarirea s'a dat asupra unoru cestiuni cari nu fusese supuse arbitrilor;4) Dacă pretinsa otarire s'a dat de nisce arbitrii neautorisati sa judece în lipsa celor-alţi;5) Dacă e vorba de casuri pe cari legea opresce a se judeca cu arbitrii. + Articolul 367Cererea de revisuire, precum şi în nulitate se vor adresa şi judeca de tribunalul care a legalisat compromesul, sau de curtea la care fusese pendinte cestiunea ce s'a judecatu cu arbitrii. + Titlul V Terminarea arbitragiului + Articolul 368Misiunea arbitrilor inceteda prin pronunţarea otarirei lor. + Articolul 369Arbitragiul mai inceteza încă, afară cînd va fi învoire contrarie:1) Prin săvîrşirea termenului însemnat în compromes, sau prelungit de părţi, ori prin espirarea celoru trei luni de la data compromesului, sau cînd nu a fost alt termen învoit; 2) Prin revocarea arbitrilor cu consimtimentul tutulor părţilor; 3) Prin mortea, recusarea ori demisiunea unuia din arbitri; 4) Prin mortea uneia din părţi, cînd moştenitorii sei majori şi capabili nu voesc a se mai judeca cu arbitri. + Articolul 370Arbitrii cari, după ce au acceptat, se lasă fără vre un motiv valabil, sau nu voesc sa judece, pot fi condamnaţi la daune interese către părţi. + Cartea V Despre esecutiunea silită + Titlul I Dispositiuni generale + Secţiunea I Titlurile cerute pentru esecutarea silită + Articolul 371Esecutiunea silită se va urmări:
26. a)În virtutea unei hotărîri judecatoresci; ...
27. b)În virtutea unei titlu esecutoriu. ... + Articolul 372Otaririle definitive pronunţate de tribunalele, se vor esecuta prin mijlocirea lor. Prin otarirea definitivă a unei curţi, cererea de esecutare se va adresa la acea curte care o va esecuta prin tribunalul care a judecat în prima instanţa. Esecutarea atît la tribunal cat şi la curţi, se va face de către agenţii de esecutare, alaturati pe lîngă tribunale şi curţi, conform regulamentului lor şi cu plata însemnată prin tarife. + Articolul 373Nici o otarire a tribunalelor sau a curtiloru nu se va putea esecuta de nu va fi investită cu formula esecutorie, preveduta la art. 135, afară de otaririle preparatorii şi de otaririle esecutorii provisoriu, cari se esecuta şi fără formula esecutoria. + Articolul 374Otaririle judecatoresci, date în tera străină nu se vor putea esecuta în România, de cat în modul şi limitele, cummsi otaririle judecătorilor din România se esecuta în acea tera şi după ce vor fi declarate esecutorii de către judecătorii competinti români. + Articolul 375Formula esecutorie nu se pune de cat asupra otaririlor cari au puterea lucrului judecat. + Articolul 376Are puterea lurului judecatu ori-ce otarire contra dictore care s'a dat:1) De o curte de apel;2) De un tribunal cînd el judeca în cea din urma instanţa;3) De un tribunal care a judecat în prima instanţa, dacă părţile au lăsat sa treca termenul de apel, sau a lăsat să se perime judecata la curte. + Articolul 377Pe cînd o otarire definitivă se afla în curs de a se judeca în opositiune, sau în urma cererii de revisuire, ea are încă caracteru de lucru judecat pînă ce se va revoca prin o alta otarire. + Articolul 378Nici o urmărire asupra bunurilor mobili sau imobili, nu poate avea loc de cat în virtutea unui titlu esecutor, şi pentru o datorie certa şi licuida. Dacă datoriea consista în suma nelicuidata, urmăririle se vor amina pînă la inteiu se va face licuidarea datoriei. + Secţiunea II Persoanele şi bunurile supuse esecutarei silite + Articolul 379Esecutiunea silită se întinde asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, afară de esceptiunile admise de lege. + Articolul 380Esecutiunea silită nu se va esercita asupra persoanei debitorelui de cat în casurile şi modul prevedut de legea constringerii corporale. Ea nu se va putea nici odată esercita asupra persoanei moscenitorului. + Secţiunea III Cînd se poate esercita esecutiunea silită + Articolul 381Cînd într'o otarire se afla un termen pentru plata, esecutarea nu se poate face pînă la ajungerea acelui termen. + Articolul 382Cu tote acestea, partea care a cîştigat va putea, şi înaintea ajungerei termenului, sa cera esecutarea otarirei:
28. a)Dacă debitorul e banuit ca are sa fuga; ...
29. b)Dacă sînt fapte de resiperea averei sale miscatore; ...
30. c)Dacă alţi creditori esecuta alte otariri asupra averei sau persoanei sale; ...
31. d)Dacă, prin fapta sa, el a micşorat asigurările date creditorului seu, sau n'a dat asigurările promise ori ordonate. ... + Articolul 383În casul art. precedent, tribunalul sau curtea care a dat otarirea esecutorie va otari de urgenta, după ce va cita pe părţi în termen scurt. + Articolul 384Otaririle ce au a se esecuta provisoriu sub dare de cauţiune; nu se vor esecuta mai înainte de a se da cauţiunea. + Articolul 385Nici o esecutare, nu se va putea face înainte de raseritul şi după apusul sorelui. + Articolul 386Esecutiunea silită nu se va face duminicile şi în sărbătorile legale sau naţionale, afară numai în cas de urgenta, şi cu ordinea espresa a preşedintelui tribunalului sau curtei care a pronunţat otarirea. + Articolul 387Nici o otarire sau titlu esecutor nu se va putea esecuta, de cat numai după ce se va fi incunosciintat debitorului, conform art. 136. + Articolul 388Esecutiunea câtă sa fia precedată de o somaţiune de esecutare, facuta prin agentul ce are sa esecute, şi cu o di cel puţin mai nainte de esecutare. + Articolul 389Dacă creditorul a lăsat sa treacă un an de la somaţiune, fără a esecuta, el nu mai poate esecuta de cat după o noua somaţiune de esecutare. + Articolul 390Cele doue articole precedente nu se aplică în casurile cînd legea ordonă esecuterea fără somaţiune. + Articolul 391Violarea art. 384, 385 şi 387 aduce anularea esecutiunei. + Secţiunea IV Pentru priimirea cauţiunei + Articolul 392Cînd prin o otarirea