REGULAMENT din 4 noiembrie 2010 (*actualizat*)

(2)din Legea nr. 94/1992, republicată) actualizat până la data de 26 august 2013*) --------------- *) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 26 august 2013 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către HOTĂRÂREA nr. 135 din 16 mai

1. Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor. Capitolul I Dispoziţii generale
2. În temeiul prevederilor art. 11 alin.

(2)din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată*1), plenul Curţii de Conturi aprobă prezentul regulament. -------- *1) În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009. 2. Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia României, republicată, şi ale Legii nr. 94/1992, republicată, denumită în continuare lege. 3. Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. Totodată, Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar. 4. Prezentul regulament stabileşte următoarele:

1. a)modul de organizare a activităţilor specifice Curţii de Conturi; ...
2. b)modul în care se realizează atribuţiile, competenţele şi obiectivele de control şi audit public extern, inclusiv cele de evaluare a activităţii de control şi de audit intern ale entităţilor care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi; ...
3. c)modul în care se efectuează valorificarea constatărilor cuprinse în actele încheiate de către auditorii publici externi ca urmare a finalizării acţiunilor de control/audit public extern; ...
4. d)procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire de către entităţile verificate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi şi evaluarea impactului acestor măsuri în activitatea acestor entităţi; ...
5. e)procedura privind asigurarea şi controlul calităţii în activităţile desfăşurate în cadrul Curţii de Conturi; ...
6. f)modul de organizare şi de efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de Audit asupra utilizării fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţării naţionale aferente. ... 5. În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: - audit public extern - activitatea specifică realizată de Curtea de Conturi în baza standardelor proprii de audit şi a prezentului regulament. Auditul public extern cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei; - audit financiar - activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie. Obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine asigurarea că:
7. a)modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii; ...
8. b)situaţiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă; ... - audit al performanţei - evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, un proiect, un proces, o activitate sau o operaţiune funcţionează din punctele de vedere ale eficienţei, economicităţii şi eficacităţii; - auditor public extern - persoana angajată în cadrul Curţii de Conturi care efectuează activităţi specifice de control şi audit public extern; - autoritate publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, autorităţile administrative autonome, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare; - control - activitatea specifică efectuată de Curtea de Conturi în baza programului anual de activitate aprobat de plen, prin care se verifică şi se urmăreşte dacă modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea controlată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi dacă acestea respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii; - document de lucru - suportul material pe care auditorul public extern consemnează obiectivele de control/audit, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, procedurile de audit utilizate pentru obţinerea probelor suficiente şi adecvate, observaţiile, constatările, descrierile, evaluările şi concluziile pe care le-a formulat în legătură cu domeniul verificat; - economicitate - caracteristică atribuită situaţiei în care se obţine minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate; - eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi relaţia dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective; - eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate; - eşantionarea - metoda de selectare a elementelor cuprinse într-o categorie de operaţiuni economice ce urmează a fi verificată, astfel încât toate elementele din categoria respectivă să aibă şanse egale de a fi selectate, iar concluziile să poată fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice; - fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale; - frauda - orice acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu:
9. a)utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, care au ca efect alocarea/dobândirea, respectiv utilizarea nepotrivită sau incorectă a fondurilor publice; ...
10. b)necomunicarea unei informaţii prin încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect la care s-a făcut referire la lit. a); ... - legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile şi care sunt în vigoare la data efectuării acesteia; - misiune de audit - acţiunea de audit financiar sau de audit al performanţei aprobată a se desfăşura la o entitate publică, conform programului anual de activitate a Curţii de Conturi, şi care se finalizează cu un raport de audit; - ordonator de credite - persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună şi să aprobe acţiuni cu efect financiar asupra fondurilor publice sau a patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, indiferent de natura acestora; - opinie de audit - concluzia auditorului public extern care se exprimă în scris asupra situaţiilor financiare şi/sau a programului ori activităţii auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora cu reglementările aplicabile domeniului; - patrimoniu - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau entităţilor publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu, precum şi bunurile la care se referă aceste drepturi. Patrimoniul include atât patrimoniul public, cât şi patrimoniul privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale şi al entităţilor publice; - patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale se referă exclusiv la bunurile din sectorul public; - prag de semnificaţie - nivelul, mărimea şi importanţa unei sume sau informaţii, peste care auditorul public extern consideră că rezultatele auditului financiar efectuat pot afecta deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie mai este cunoscut în practică şi sub denumirea de nivel al materialităţii; - prejudiciu - pierdere provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora, ca urmare a acţiunii ori inacţiunii contrare legii a unei persoane cu atribuţii în administrarea patrimoniului, care este declanşată de fapta ilicită a acesteia şi care urmează să fie reparată integral prin acoperirea pagubei, precum şi a beneficiilor nerealizate (dobânzi, penalităţi). În timpul acţiunilor de control/audit, auditorii publici externi estimează valoarea erorii/abaterii constatate, urmând ca întinderea prejudiciului să fie stabilită de conducerea entităţii verificate, potrivit prevederilor art. 33 alin.

(3)din lege; - program anual de activitate - documentul aprobat de către plen prin care se programează activităţile specifice ale Curţii de Conturi, respectiv control, audit financiar şi auditul performanţei, în baza căruia auditorii publici externi îşi desfăşoară anual activitatea; - proceduri de audit - metodele şi tehnicile utilizate de auditorii publici externi, necesare formulării, după caz, a constatărilor, opiniilor, concluziilor şi recomandărilor. În categoria procedurilor de audit intră: teste ale controalelor şi proceduri de fond; - proceduri de fond - proceduri de audit efectuate de către auditorul public extern pentru a obţine probe de audit suficiente şi adecvate în scopul detectării deficienţelor semnificative din activitatea entităţii verificate, reflectată în situaţiile financiare întocmite, precum şi al reducerii riscului de audit la un nivel acceptabil. Procedurile de fond cuprind: proceduri analitice şi teste de detaliu; - proceduri analitice - activitatea de analiză a informaţiilor, realizată prin studierea datelor financiare şi nefinanciare, prin analiza indicatorilor şi a tendinţelor semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţă de alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate; - regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte; - riscul de audit - riscul ca auditorul public extern să exprime o opinie de audit care nu este adecvată; - riscul de control - riscul ca o eroare/abatere semnificativă să se producă fără a fi prevenită, detectată sau corectată în timp util de către sistemul de control intern şi sistemul contabil ale entităţii verificate; - riscul inerent - susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni economice să conţină erori/abateri semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile/abaterile altor categorii de operaţiuni economice, presupunând, printre altele, că în entitatea verificată nu există/nu sunt implementate controale interne; - riscul de nedetectare - probabilitatea ca procedurile aplicate de auditorii publici externi să nu detecteze deficienţele care există într-o categorie de operaţiuni economice şi care pot fi semnificative în mod individual sau atunci când sunt cumulate cu deficienţe din alte categorii de operaţiuni economice; - scepticism profesional - o atitudine care include o gândire dubitativă şi o evaluare critică a probelor de audit; - standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul public extern determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat; - standarde proprii de audit ale Curţii de Conturi - definesc principiile de bază şi stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor şi a metodelor utilizate în desfăşurarea activităţilor specifice ale Curţii de Conturi, cu scopul de a asigura calitatea activităţii; - teste ale controalelor - testele efectuate de auditorii publici externi cu scopul de a obţine probe de audit privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entităţii verificate, având în vedere:

1. a)proiectarea acestor sisteme conform prevederilor legale, pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile/abaterile semnificative; ...
2. b)funcţionarea eficientă a sistemelor pe toată perioada verificată, în vederea evaluării măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme; ... - teste de detaliu - proceduri pe care un auditor public extern le efectuează asupra unor operaţiuni ale entităţii realizate în perioada verificată şi care iau forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor de audit, cum ar fi:
3. a)inspecţia - examinarea registrelor de contabilitate pentru a identifica dacă datele înregistrate în acestea corespund cu cele existente în documentele justificative în condiţiile respectării prevederilor legale, în cazul cheltuielilor, începând de la faza de angajare a cheltuielilor şi până la plata efectivă a acestora, iar în cazul veniturilor, începând de la stabilirea acestora şi până la încasarea lor; ... - în cazul activelor corporale, presupune verificarea existenţei faptice a acestora, a modului de gestionare şi chiar a respectării specificaţiilor tehnice aplicabile (de exemplu, în cazul examinării unui activ, cum ar fi un drum sau o clădire, dacă există indicii privind nerespectarea specificaţiilor de construcţie aplicabile, se poate verifica inclusiv dacă acestea sunt îndeplinite, solicitându-se în acest scop efectuarea unei expertize tehnice, conform prevederilor pct. 20); - în cazul obiectivelor prevăzute în actul de înfiinţare al entităţii, presupune verificarea dacă entitatea a luat deciziile corecte sau şi-a îndeplinit atribuţiile în concordanţă cu aceste obiective. În vederea verificării elementelor patrimoniale şi a realităţii efectuării unor categorii de cheltuieli, inspecţia se efectuează şi pe teren. În acest caz, auditorii publici externi pot solicita entităţii verificate constituirea unei comisii, din care, pe lângă membrii echipei de control/audit, pot face parte reprezentanţii entităţii verificate, precum şi experţi pe domenii, din afara entităţii, dacă este cazul;
4. b)confirmarea - primirea unui răspuns scris de la o persoană fizică sau juridică, independentă de entitatea supusă verificării, pentru a stabili acurateţea informaţiilor furnizate de entitatea verificată ori pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrările contabile ale acesteia cu cele primite de la sursele externe; ...
5. c)intervievarea/investigarea - procedura de audit ce vine în completarea altor proceduri utilizate şi care constă în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii verificate, în scopul de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate; ...
6. d)observarea - urmărirea activităţilor, proceselor sau a procedurilor interne realizate de către persoane din cadrul entităţii verificate; ...
7. e)recalcularea - verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele justificative şi din înregistrările contabile, prin reluarea calculelor; ...
8. f)reefectuarea - aplicarea de către auditorul public extern, în mod independent, a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate de către entitatea verificată în cadrul controlului intern. ... Secţiunea 1 Competenţe, activităţi specifice şi alte atribuţii ale Curţii de Conturi 6. Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legea sa de organizare şi funcţionare şi reprezintă România, în calitate de instituţie supremă de audit, în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii. 7. În baza legii, Curtea de Conturi este singura competentă să certifice acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate, prevăzute la art. 26 din lege, asigurându-se că:
9. a)modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii; ...
10. b)situaţiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă. ... Asupra datelor înscrise în conturile de execuţie nicio altă autoritate nu se poate pronunţa decât provizoriu. 8. Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege. 9. Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă autoritate publică, persoană fizică sau juridică nu o mai poate obliga. 10. Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului vor fi prezentate plenului Curţii de Conturi, în vederea introducerii acţiunilor solicitate în programul anual de activitate. 11. La finalizarea acţiunilor de verificare menţionate la pct. 10, Curtea de Conturi întocmeşte rapoarte care vor fi transmise imediat Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, iar valorificarea constatărilor înscrise în actele de control respective se va face în conformitate cu procedurile specifice Curţii de Conturi. Rapoartele transmise către Parlament vor include şi punctul de vedere al entităţii verificate, precum şi motivaţia legală a neînsuşirii acestuia de către Curtea de Conturi. 12. În cadrul competenţelor prevăzute la art. 21 din lege, Curtea de Conturi îşi desfăşoară atribuţiile specifice asupra următoarelor domenii, prevăzute în cuprinsul art. 22 din lege:
11. a)formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete; ...
12. b)constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat; ...
13. c)formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe; ...
14. d)utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; ...
15. e)constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome, de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de către organismele autonome de asigurări sociale ale statului; ...
16. f)situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; ...
17. g)constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă; ...
18. h)alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi. ... 13. Principalele activităţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public extern. Auditul public extern cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei. 14. Controlul se desfăşoară, în baza tematicilor specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, la:
19. a)instituţiile publice prevăzute la art. 23 şi art. 25 alin.

(1)din lege, pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz; ... b) alte persoane prevăzute la art. 23 (altele decât instituţiile publice), art. 24 şi art. 29 alin.

(2)şi

(3)din lege. ... Controlul se poate efectua şi ca urmare a unor informaţii apărute în mass-media, a unor sesizări primite de Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice şi fizice sau din alte surse. Pentru rezolvarea unor sesizări, Curtea de Conturi poate dispune altor entităţi abilitate prin lege să efectueze verificarea aspectelor semnalate. 15. Auditul financiar se exercită în baza prevederilor art. 26 din lege, potrivit programului anual de activitate, asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat întocmite pentru exerciţiul financiar încheiat, în vederea obţinerii asigurării că:

1. a)modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii; ...
2. b)situaţiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă. ... 16. Conform prevederilor art. 27 din lege, Curtea de Conturi are competenţa să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26 din lege sunt supuse auditării în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât, în termenul legal de prescripţie să se asigure verificarea tuturor conturilor. Aceste valori se stabilesc de plenul Curţii de Conturi înainte de aprobarea programului anual de activitate. 17. Curtea de Conturi efectuează, potrivit prevederilor art. 28 din lege, auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, în baza programului său de activitate, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor supuse verificării. 18. Potrivit prevederilor art. 21 alin.

(1)din lege, Curtea de Conturi prezintă Parlamentului şi autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea fondurilor publice în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, eficienţei, economicităţii şi eficacităţii. În consecinţă, auditorii publici externi au obligativitatea verificării acestor aspecte/obiective în cadrul oricărui tip de activitate specifică prevăzută la pct. 13, respectiv control, audit financiar sau audit al performanţei. 19. Activităţile specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei se realizează pe baza procedurilor de audit cuprinse în prezentul regulament şi în standardele proprii de audit, elaborate şi aprobate de Curtea de Conturi. Standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi sunt elaborate în concordanţă cu standardele de audit internaţionale general acceptate. 20. Dacă pe parcursul desfăşurării acţiunilor de control şi audit public extern ale Curţii de Conturi se consideră că sunt necesare cunoştinţe şi experienţă specială în alte domenii decât cel financiar-contabil şi de audit, se poate apela la serviciile unui expert în domeniul respectiv, conform prevederilor cuprinse în standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi. În acest scop, auditorii publici externi trebuie să întocmească o notă, în care să formuleze propunerea pentru apelarea la serviciile unui expert şi să motiveze necesitatea acestor servicii pentru fundamentarea constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare. Această notă va fi înregistrată la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, după care va fi supusă analizei conducerii structurii de specialitate care realizează acţiunea de verificare. Conducerea departamentului/camerei de conturi va aviza nota întocmită de auditorii publici externi dacă apreciază necesitatea şi eficienţa serviciilor de expertiză (raportul favorabil dintre valoarea estimată a erorilor/abaterilor/prejudiciilor şi costurile serviciilor furnizate de expert). Nota avizată va fi înaintată conducerii executive a Curţii de Conturi pentru aprobare, însoţită de adresa prin care se solicită aprobarea apelării la serviciile unui expert. După aprobarea de către conducerea executivă a Curţii de Conturi a solicitării formulate, în conformitate cu procedura internă a Curţii de Conturi, se va proceda la:

1. a)desemnarea expertului; ...
2. b)verificarea modului de îndeplinire de către expert a condiţiilor de competenţă (certificarea profesională, autorizarea sa de către un organism profesional şi experienţa profesională) şi de obiectivitate; ...
3. c)stabilirea modalităţii de plată de către Curtea de Conturi a contravalorii serviciilor prestate de către expert; ...
4. d)stabilirea condiţiilor şi termenelor de predare a expertizei solicitate. ... 21. Conform prevederilor art. 41 din lege, Curtea de Conturi avizează:
5. a)la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezultă o diminuare a veniturilor ori o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară; ...
6. b)înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor. ... 22. Potrivit prevederilor art. 42 din lege, Curtea de Conturi mai are şi următoarele atribuţii, respectiv:
7. a)să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23 din lege; ...
8. b)să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale; ...
9. c)să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară; ...
10. d)să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări; ...
11. e)să dezvolte colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii de audit. ... De asemenea, autorităţile publice cu atribuţii de control sau de supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi. 23. În cazul constatării de către auditorii publici externi a unor abateri care, potrivit reglementărilor legale, constituie contravenţii, ale căror constatare şi sancţionare intră în competenţa altor autorităţi/instituţii publice decât Curtea de Conturi, se va proceda astfel:
12. a)auditorii publici externi vor informa conducerea departamentului/camerei de conturi în legătură cu abaterea constatată, printr-o notă în care se vor consemna următoarele: abaterea constatată, actul normativ care prevede sancţiunea contravenţională pentru abaterea respectivă; autoritatea împuternicită/abilitată de lege să aplice sancţiunea şi propunerea de sesizare a autorităţii abilitate de lege să aplice sancţiunea contravenţională; ...
13. b)în timpul acţiunii de verificare se va transmite operativ o adresă către autoritatea abilitată de lege să constate contravenţia şi să aplice sancţiunea contravenţională, prin care se aduce la cunoştinţă abaterea constatată de Curtea de Conturi şi se solicită efectuarea unei verificări în vederea luării de măsuri sancţionatorii, dacă această abatere este în termenul legal de prescripţie. Adresa va fi semnată de şeful departamentului/directorul camerei de conturi, iar în cuprinsul acesteia se va menţiona faptul că solicitarea este formulată în baza prevederilor art. 42 alin.

(1)lit.

1. b)din Legea nr. 94/1992, republicată, iar neîndeplinirea acestei solicitări se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit.
2. b)din aceeaşi lege. ... Totodată, se va solicita acestei autorităţi ca într-un termen stabilit să informeze structura Curţii de Conturi cu privire la măsurile dispuse;
3. c)în raportul întocmit de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi se vor preciza următoarele elemente obligatorii: ... (
4. i)abaterea constatată; (îi) actul normativ care prevede sancţiune contravenţională pentru abaterea respectivă; (iii) autoritatea împuternicită/abilitată de lege să aplice sancţiunea; (
5. iv)măsura luată de Curtea de Conturi în timpul verificării, respectiv de sesizare a autorităţii abilitate de lege să aplice sancţiunea contravenţională; (
6. v)sancţiunea contravenţională aplicată de către autoritatea abilitată până la data încheierii acţiunii de verificare, dacă este cazul; (
7. vi)neaplicarea sancţiunii contravenţionale de către autoritatea abilitată, ca urmare a solicitării Curţii de Conturi, dacă este cazul. 24. Dacă autorităţile abilitate de lege nu au luat măsuri pentru efectuarea verificării şi aplicarea de sancţiuni, ca urmare a adresei de solicitare a Curţii de Conturi prezentate la pct. 23, Curtea de Conturi va proceda la includerea acestor autorităţi în programul de activitate pe anul în curs în vederea verificării. Cu această ocazie se verifică şi cauzele neaducerii la îndeplinire a solicitării Curţii de Conturi şi se va proceda la sancţionarea contravenţională a persoanelor din vina cărora nu au fost aduse la îndeplinire măsurile dispuse de Curtea de Conturi, în baza prevederilor art. 62 lit.
8. b)din lege, aşa cum se menţionează la pct. 138 din prezentul regulament. Secţiunea a 2-a Programul anual de activitate 25. Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului propriu de activitate, astfel cum este prevăzut în art. 3 alin.

(1)din lege.

1. Acţiunile specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei din cadrul competenţelor atribuite Curţii de Conturi se desfăşoară pe baza programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi. Acţiunile se aduc la cunoştinţa entităţilor ce urmează a fi verificate, astfel cum se precizează la art. 30 din lege.
2. Întocmirea, modificarea şi urmărirea realizării programului anual de activitate a instituţiei se efectuează potrivit metodologiei aprobate de plenul Curţii de Conturi. Secţiunea a 3-a Obligaţiile entităţilor publice care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi ale altor persoane fizice sau juridice deţinătoare de acte ori documente
3. Potrivit prevederilor art. 5 alin.

(1)din lege, Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale. Entităţile care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate să transmită/să pună la dispoziţie toate aceste acte, documente şi informaţii solicitate în scris sau verbal, la termenele şi în structura stabilite de conducerea structurii de specialitate şi de către auditorii publici externi. La solicitarea auditorilor publici externi, conform prevederilor art. 5 alin.

(3)din lege, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de acte ori documente sunt obligate să le pună la dispoziţia acestora.

1. Actele, documentele şi informaţiile, solicitate în scris sau verbal, pot fi predate/preluate pe bază de proces-verbal de predare-primire încheiat între persoanele care le-au predat şi cele care le-au primit.
2. Acţiunile de control şi audit public extern ale Curţii de Conturi se desfăşoară, de regulă, la sediul entităţilor supuse verificării. Acţiunile de control şi audit public extern se pot desfăşura şi la sediul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, conform prevederilor pct. 64-
4. Entităţile supuse verificării poartă întreaga răspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi, aşa cum se prevede la art. 5 alin.

(5)din lege. 32. Cu privire la controlul/auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea entităţii supuse verificării răspunde, potrivit legii, pentru:

1. a)pregătirea şi prezentarea integrală şi la termenul solicitat a situaţiilor financiare, în concordanţă cu reglementările legale în vigoare, precum şi a tuturor actelor, documentelor şi a informaţiilor solicitate, în structura stabilită de Curtea de Conturi. Situaţiile solicitate entităţii verificate vor fi întocmite de aceasta în conţinutul şi în forma cerute de Curtea de Conturi şi vor fi semnate de cei care le-au întocmit şi de reprezentanţii legali ai entităţii, iar actele şi documentele vor fi prezentate în original; ...
2. b)asigurarea accesului în incinta entităţii al auditorilor publici externi; ...
3. c)asigurarea unor spaţii de lucru adecvate, precum şi a unor echipamente (birouri, calculatoare etc.) necesare bunei desfăşurări a activităţii de control/audit public extern; ...
4. d)ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere a deficienţelor constatate de către auditorii publici externi în urma acţiunilor de verificare efectuate şi preîntâmpinarea producerii unor asemenea deficienţe în viitor, condiţie a realizării unei bune gestiuni financiare; ...
5. e)stabilirea întinderii prejudiciului (dacă este cazul) şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 33 alin.

(3)din lege; ...

1. f)ducerea la îndeplinire a celorlalte măsuri dispuse în procesul de valorificare a constatărilor Curţii de Conturi (suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate); ...
2. g)comunicarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie la termenele stabilite de Curtea de Conturi. ... Secţiunea a 4-a Obligaţiile conducerii structurilor de specialitate şi ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi 33. Conducerea structurii de specialitate, respectiv directorul direcţiei din cadrul departamentului/camerei de conturi, directorul adjunct al camerei de conturi şi şeful de serviciu, înainte de data prevăzută pentru începerea acţiunii de verificare, organizează o întâlnire cu auditorii publici externi desemnaţi pentru efectuarea acţiunii, în vederea dezbaterii şi analizării unor probleme referitoare la:
3. a)obiectivele acţiunii de verificare; ...
4. b)legislaţia aplicabilă domeniului supus verificării; ...
5. c)evaluarea zonelor de risc pentru entitatea supusă verificării, ţinând cont de acţiunile anterioare efectuate la aceasta, de informaţiile apărute în mass-media etc. ... Scopul întâlnirii este instruirea auditorilor publici externi de către conducerea structurii de specialitate, în vederea asigurării calităţii acţiunii ce urmează a se efectua. Problemele dezbătute şi analizate cu ocazia acestei întâlniri vor fi consemnate într-o notă semnată de către persoana/persoanele care a/au efectuat instruirea şi de către auditorii publici externi pentru luare la cunoştinţă. Nota va fi întocmită în două exemplare, dintre care unul va rămâne la conducerea structurii de specialitate, iar celălalt exemplar va fi dat echipei de control/audit şi va face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare, constituind o probă a asigurării calităţii acţiunii ce urmează a se efectua. 34. Pe parcursul acţiunii de verificare, persoanele menţionate la punctul anterior efectuează analize periodice (săptămânal, decadal etc.) cu echipa de control/audit, la sediul entităţii verificate sau la cel al Curţii de Conturi, având ca scop inventarierea şi clarificarea problemelor apărute cu ocazia verificării, precum şi abordarea unitară la nivelul structurii de specialitate a deficienţelor de aceeaşi natură. Departamentul de specialitate care coordonează acţiunile de verificare în teritoriu va organiza pe parcursul fiecărei acţiuni videoconferinţe cu camerele de conturi pentru a cunoaşte stadiul desfăşurării acestora, precum şi principalele constatări identificate de auditorii publici externi. Cu această ocazie se vor lua măsuri de tratare unitară a constatărilor. Totodată, se va asigura diseminarea bunelor practici la nivelul tuturor structurilor de specialitate. 35. În cadrul acţiunilor pe care le efectuează, auditorii publici externi trebuie să respecte prevederile Codului de conduită etică aprobat de plenul Curţii de Conturi şi să asigure îndeplinirea următoarelor obiective:
6. a)credibilitatea informaţiilor şi a Curţii de Conturi ca instituţie; ...
7. b)profesionalism; ...
8. c)calitatea activităţii de control/audit public extern; ...
9. d)obţinerea încrederii entităţilor controlate/auditate; ...
10. e)consolidarea stării de legalitate în activitatea entităţilor verificate. ... Totodată, auditorii publici externi trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:
11. a)supremaţia Constituţiei şi a legii; ...
12. b)independenţa; ...
13. c)integritatea; ...
14. d)obiectivitatea; ...
15. e)competenţa profesională; ...
16. f)confidenţialitatea; ...
17. g)conduita profesională, constând în respectarea următoarelor cerinţe etice: ... (
18. i)moralitate în relaţiile cu persoanele cu care vin în contact în activitatea de control/audit public extern desfăşurată; (îi) respect şi consideraţie în toate situaţiile, atât faţă de şefii ierarhici, cât şi faţă de celelalte persoane cu care intră în contact; (iii) imparţialitate în activitatea desfăşurată. În acest sens, după utilizarea informaţiilor obţinute de la entitatea controlată/auditată, auditorii publici externi îşi vor formula constatările şi concluziile într-o manieră imparţială; (
19. iv)rigurozitate şi perseverenţă în examinarea aspectelor controlate/auditate şi în obţinerea informaţiilor. Dovezile supuse examinării, constatările, concluziile, recomandările formulate trebuie să fie complete, clare şi veridice. În cazul în care entitatea controlată/auditată nu este cooperantă în furnizarea actelor, informaţiilor şi documentelor necesare pentru stabilirea constatărilor şi concluziilor, auditorul public extern trebuie să fie perseverent şi consecvent în solicitările sale, iar în cazul în care actele, informaţiile şi documentele solicitate nu se obţin, să aplice procedurile prevăzute de lege; (
20. v)scepticism profesional în analiza actelor, documentelor şi informaţiilor furnizate de entitatea controlată/auditată; (
21. vi)responsabilitate profesională şi comportamentală în raport cu întreaga activitate desfăşurată; (vii) obligativitatea de a consemna în actele întocmite în urma acţiunilor de verificare fraudele constatate ca urmare a aplicării procedurilor de audit şi a exercitării raţionamentului profesional pe parcursul desfăşurării acestor acţiuni, în vederea înştiinţării autorităţilor abilitate. În acelaşi timp, membrii echipei de control/audit vor informa conducerea structurii de specialitate care efectuează verificarea în legătură cu ameninţările, violenţele sau faptele de ultraj comise împotriva lor sau cu comportamentul neadecvat al reprezentanţilor entităţii verificate, dacă este cazul, pentru a fi iniţiate măsuri ferme în vederea protejării auditorilor publici externi. Capitolul II Organizarea şi efectuarea controlului, actele care se întocmesc cu ocazia controlului, precum şi valorificarea constatărilor înscrise în aceste acte Secţiunea 1 Atribuţiile, competenţele şi obiectivele controlului Curţii de Conturi 36. În temeiul prevederilor art. 1 alin.

(1)din lege, domeniile care intră în competenţa de control a Curţii de Conturi sunt redate, în principal, la art. 22 din lege, prevederi care se referă la:

1. a)modul de formare şi utilizare a resurselor bugetelor componente ale bugetului general consolidat pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz; ...
2. b)formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale; ...
3. c)utilizarea alocaţiilor pentru diversele forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale; ...
4. d)situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; ...
5. e)constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă; ...
6. f)alte domenii stabilite, potrivit legii, în competenţa Curţii de Conturi. ... 37. Potrivit prevederilor art. 29 alin.

(2)din lege, Curtea de Conturi exercită controlul şi la autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, iar în baza prevederilor art. 37 din lege, efectuează controale atât pe parcursul execuţiei bugetare, cât şi pentru perioadele expirate, după caz, la persoanele prevăzute la art. 23 şi 24 din lege. 38. În baza hotărârilor Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, Curtea de Conturi efectuează şi alte controale, în limita competenţelor sale, privind modul de gestionare a resurselor publice, potrivit prevederilor art. 4 alin.

(2)din lege. 39. Curtea de Conturi, în baza legii sale de organizare şi funcţionare, precum şi a altor prevederi legale, exercită, pe baza programului anual de activitate şi a tematicilor specifice, funcţia de control la:

1. a)instituţiile publice care intră, potrivit legii, în competenţa de control a Curţii de Conturi, în cazul verificărilor pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz; ...
2. b)entităţile aflate în raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritatea sau care funcţionează pe lângă instituţiile publice verificate, respectiv regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social; ...
3. c)Banca Naţională a României; ...
4. d)organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură care gestionează bunuri, valori ori fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru; ...
5. e)autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, unde controlul se face cu privire la: ... (
6. i)respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare prevăzute de lege; (îi) modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare; (iii) respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare;
7. f)persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, care: ... (
8. i)beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice; (îi) administrează, în temeiul unui contract de concesiune ori de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; (iii) administrează şi/sau utilizează fonduri publice. La aceste entităţi verificările se efectuează numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri;
9. g)entităţile la care s-a dispus de către Camera Deputaţilor şi/sau Senat verificarea modului de gestionare a resurselor publice. ... 40. Prin verificările sale la entităţile şi persoanele prevăzute la pct. 39, Curtea de Conturi urmăreşte, conform prevederilor legale, următoarele obiective:
10. a)exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare; ...
11. b)modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat; ...
12. c)evaluarea sistemelor de management şi control intern (inclusiv audit intern) la entităţile verificate (inclusiv autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare ale persoanelor juridice sau fizice către bugete ori către alte fonduri publice stabilite prin lege), a modului de implementare a acestora şi legătura de cauzalitate între rezultatele acestei evaluări şi deficienţele constatate de către Curtea de Conturi în activitatea entităţii respective; ...
13. d)calitatea gestiunii economico-financiare în legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele de înfiinţare ale entităţii verificate: ... d1) efectuarea inventarierii şi a evaluării tuturor elementelor patrimoniale (toate bunurile aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entităţii verificate), înregistrarea în evidenţa contabilă a rezultatelor obţinute în urma acestor operaţiuni, precum şi înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară; asigurarea integrităţii bunurilor patrimoniale; ... d2) constituirea şi utilizarea fondurilor pentru desfăşurarea de activităţi conform scopului, obiectivelor şi atribuţiilor entităţii; ... d3) legalitatea angajării, lichidării, ordonanţării şi plăţii cheltuielilor din fonduri publice. ... În cazul contractelor de achiziţii publice, auditorii publici externi vor urmări, în principal, respectarea următoarelor obiective: d3.1) planificarea achiziţiilor publice: (
14. i)elaborarea programului anual de achiziţii publice ţinând cont de principiul bunei gestiuni financiare (respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate) şi includerea în acesta doar a acelor bunuri, lucrări, servicii sau obiective de investiţii care au legătură cu obiectul de activitate al entităţii; (îi) identificarea şi evaluarea potenţialelor riscuri implicate în derularea procedurii de achiziţie publică, generate de constrângeri de timp şi/sau de natură tehnică; (iii) întocmirea notelor privind determinarea valorii estimate a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor ce urmează a fi achiziţionate; (
15. iv)întocmirea programului anual al achiziţiilor publice în structura legal aprobată; (
16. v)alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică; (
17. vi)obţinerea aprobărilor necesare pentru declanşarea procedurii de achiziţie publică (existenţa bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de investiţii legal aprobate); d3.2) iniţierea şi lansarea procedurii de achiziţie publică: (
18. i)publicarea anunţului de intenţie; (îi) numirea comisiei de evaluare a ofertelor; (iii) întocmirea documentaţiei de atribuire: fişa de date a achiziţiei publice; caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă şi identificarea includerii în acestea a unor condiţii abuzive sau restrictive care să conducă la limitarea numărului de ofertanţi; formularele necesare prezentării ofertei; formularul de contract ce se încheie; (
19. iv)publicarea anunţului de participare, care va face cunoscută şi procedura de achiziţie publică pe care autoritatea contractantă intenţionează să o utilizeze, iar în cazul procedurii simplificate, solicitarea în mod direct de oferte de la potenţialii furnizori; d3.3) derularea procedurii de achiziţie publică: (
20. i)depunerea garanţiei de participare a ofertanţilor; (îi) evaluarea ofertelor; (iii) întocmirea procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor; (
21. iv)stabilirea rezultatului aplicării procedurii de achiziţie publică şi întocmirea raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică; (
22. v)comunicarea rezultatului evaluării ofertelor tuturor ofertanţilor, în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire; d3.4) finalizarea procedurii de achiziţie publică: (
23. i)încheierea contractului de achiziţie publică, după parcurgerea procedurii aferente contestaţiilor, cu includerea clauzelor obligatorii aşa cum au fost prevăzute în documentaţia de atribuire, precum şi în concordanţă cu propunerea tehnică şi financiară a ofertei declarate câştigătoare şi cu prevederile caietului de sarcini; (îi) returnarea garanţiilor de participare celorlalţi ofertanţi; (iii) întocmirea şi prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a proiectului de angajament legal; (
24. iv)publicarea anunţului de atribuire a contractului de achiziţie publică; d3.5) administrarea contractului de achiziţie publică: (
25. i)obţinerea tuturor documentelor justificative pentru efectuarea plăţilor; (îi) constituirea şi înregistrarea garanţiilor de bună execuţie; (iii) prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a ordonanţării la plată, inclusiv a documentelor justificative; (
26. iv)efectuarea plăţilor în conformitate cu graficul de plăţi şi armonizarea acestui grafic cu graficul de derulare a contractului; (
27. v)analiza negocierilor în ceea ce priveşte: extinderea termenului prevăzut în contract; modificarea specificaţiilor tehnico-economice după atribuirea contractului; acceptarea creşterilor de preţ, dacă a fost cazul; (
28. vi)respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică referitoare la cantitatea şi calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate sau la termenele stabilite; (vii) identificarea situaţiilor de acceptare la plată a unor bunuri nelivrate, lucrări nefinalizate sau a unor servicii neprestate, cu excepţia avansurilor prevăzute în contractele de achiziţie publică şi în limita prevederilor legale; (viii) modul de justificare până la sfârşitul anului a avansurilor acordate furnizorilor prin bunuri primite/lucrări executate/servicii prestate; (
29. ix)existenţa documentelor care atestă recepţia bunurilor livrate/lucrărilor executate sau confirmarea prestării serviciilor prevăzute în contractul de achiziţie publică şi evidenţierea intrării acestora în patrimoniu; (
30. x)efectuarea recepţiei lucrărilor executate în funcţie de stadiul acestora; (
31. xi)îndeplinirea de către furnizor a obligaţiilor contractuale în perioada de garanţie; (xii) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice; (xiii) verificarea realităţii executării lucrărilor decontate; (xiv) întocmirea dosarului achiziţiei publice; (
32. xv)organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice; d4) acordarea şi utilizarea conform destinaţiilor stabilite a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor, precum şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; ... d5) încheierea şi derularea contractelor de împrumuturi care constituie datoria publică, utilizarea acestor împrumuturi, rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor, precum şi a comisioanelor şi penalităţilor aferente; ... d6) obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale; ... d7) vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, închirierea şi concesionarea de bunuri proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi asocierile în participaţiune; ... d8) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă; ... d9) respectarea principiilor economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice; ...
33. e)alte obiective, în limita competenţelor legale. ... 41. În îndeplinirea atribuţiilor de control pe care le conferă legea, Curtea de Conturi mai are şi următoarele competenţe, potrivit prevederilor art. 42 din lege:
34. a)să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale; ...
35. b)să ceară şi să utilizeze rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară; ...
36. c)să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări. ... De asemenea, autorităţile publice de control sau de supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi. În acest scop, auditorii publici externi vor întocmi o notă cuprinzând propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate, precum şi motivarea necesităţii acestor verificări pentru fundamentarea constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare. Această notă va fi înregistrată la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, după care va fi analizată de către conducerea structurii de specialitate care realizează acţiunea de verificare. Conducerea departamentului/camerei de conturi va aproba nota întocmită de auditorii publici externi dacă apreciază că verificările solicitate sunt necesare. Şeful de departament/Directorul camerei de conturi va transmite instituţiei specializate a statului o adresă de solicitare, în care se precizează următoarele: obiectivele de control, perioada de verificare şi termenul de predare a actului de control la structura Curţii de Conturi care a solicitat verificarea respectivă. Actul întocmit la solicitarea Curţii de Conturi constituie anexă la raportul de control întocmit de auditorii publici externi. Solicitarea se face şi în cazul auditului financiar şi al auditului performanţei. În aceste condiţii, acţiunea de control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se poate suspenda, dacă este cazul, urmând a fi reluată în momentul primirii actelor întocmite de către respectivele instituţii. Procedura de suspendare a acţiunii de control este cea prevăzută în metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi, respectiv cu aprobarea plenului în cazul în care perioada de suspendare este mai mare de 10 zile lucrătoare sau este depăşită durata maximă de efectuare a controlului, prevăzută în aceeaşi metodologie. Nerespectarea prevederilor lit. a)-
37. c)de către instituţiile respective se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit.
38. b)din lege. Secţiunea a 2-a Organizarea şi efectuarea controlului 42. Activitatea de control se desfăşoară conform programului anual de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi şi tematicilor specifice elaborate de către structurile de specialitate, pe categorii de persoane juridice, pe domenii sau pe sectoare de activitate, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite instituţiei prin lege. Tematicile de control întocmite de către departamentele de specialitate pentru acţiunile pe care le coordonează în teritoriu vor fi transmise camerelor de conturi cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de perioada aprobată pentru efectuarea verificării. Notificarea entităţii 43. Entităţile incluse în programul anual de activitate aprobat de plen sunt notificate asupra controlului care urmează să se efectueze de către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, cu excepţia verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, aşa cum se prevede la pct. 230. Adresa de notificare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de şeful de departament/directorul camerei de conturi. Un exemplar al adresei de notificare se reţine de către departamentul de specialitate/camera de conturi şi se ataşează la dosarul curent al acţiunii de verificare, iar celălalt exemplar se transmite entităţii ce urmează a fi verificată, de regulă, cu cel mult 15 zile calendaristice înainte de începerea controlului. Odată cu transmiterea notificării se solicită şi pregătirea de către entitate, până la data începerii acţiunii de verificare, a unor acte, documente şi informaţii necesare pentru auditorii publici externi, prevăzute în anexa nr. 26 şi în machetele nr. 1-5, în structura stabilită de către Curtea de Conturi. În cazul în care actele, documentele şi informaţiile necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de control a Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de echipa de control, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din lege. În cazul acţiunilor de documentare, notificarea se face cu cel puţin două zile calendaristice înainte de data începerii acestor acţiuni. Desemnarea auditorilor publici externi 44. Auditorii publici externi care urmează să efectueze controlul sunt propuşi de către directorii direcţiilor din cadrul departamentelor/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi şi aprobaţi de către şefii de departament sau de către directorii camerelor de conturi. Propunerile vor fi formulate astfel încât să se asigure rotaţia auditorilor publici externi, ei neputând efectua mai mult de două verificări consecutive la aceeaşi entitate. 45. În cazuri justificate, la propunerea şefului de departament care coordonează o acţiune în teritoriu, la nivelul unei camere de conturi se pot constitui şi echipe de control formate din:
39. a)auditori publici externi atât din aparatul central, cât şi de la camera de conturi respectivă; sau/şi ...
40. b)auditori publici externi de la alte structuri de specialitate decât camera de conturi care are competenţa teritorială de verificare a entităţii respective. ... De asemenea, dacă pe parcursul efectuării unei acţiuni de control de către auditori publici externi de la camerele de conturi se obţin de către departamentul coordonator al acţiunii de verificare informaţii privind existenţa unor deficienţe grave în activitatea entităţii verificate, în vederea asigurării finalizării acţiunii de verificare în condiţii de calitate, şeful departamentului respectiv va putea dispune constituirea unei echipe de control, în condiţiile prevăzute la alineatul precedent, care să sprijine activitatea desfăşurată de echipa de control iniţial constituită. 46. Propunerile prezentate la pct. 45 privind componenţa echipelor de control vor fi aprobate de către plenul Curţii de Conturi, iar valorificarea constatărilor înscrise în actele întocmite de echipele de control respective se va face de către departamentul coordonator al acţiunii. 47. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie pentru înlăturarea deficienţelor constatate de echipele prezentate la pct. 45 se poate realiza fie de către departamentul coordonator al acţiunii, fie de către camera de conturi în a cărei competenţă intră entitatea, prin delegare. În acest din urmă caz, acţiunea de verificare se va face pe baza delegării emise de către şeful departamentului de specialitate. 48. Directorii din cadrul departamentelor/Directorii adjuncţi ai camerelor de conturi propun pentru fiecare acţiune de control atât durata de efectuare a acesteia, cât şi numărul de auditori publici externi care formează echipa de control, ţinând cont de volumul de activitate al entităţii supuse verificării şi de complexitatea acţiunii de verificare. 49. În cazul în care echipa de control este formată din cel puţin 2 sau mai mulţi auditori publici externi, unul dintre aceştia este desemnat şef de echipă, el având şi sarcina de a repartiza obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, de a urmări şi coordona întreaga acţiune, precum şi de a îndeplini toate celelalte sarcini prezentate la capitolul de asigurare a calităţii în activitatea de control. Emiterea delegaţiei pentru efectuarea controlului 50. Pentru efectuarea unor acţiuni de documentare, precum şi a acţiunilor de control şi a celor de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie la entităţile nominalizate în programul anual de activitate, şefii departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegaţii al căror model este prevăzut în anexele nr. 2.1, 2.2 şi, respectiv, 2.3. Delegaţia se emite pentru fiecare auditor public extern, iar în cazul în care acesta este şi şef de echipă, acest lucru se precizează în delegaţie. Dacă pe parcursul desfăşurării acţiunii de verificare este necesar fie ca obiectivele de control să fie completate în funcţie de constatările echipei de control, fie ca perioada supusă verificării să fie modificată, se va emite o nouă delegaţie care va cuprinde noile obiective şi/sau noul termen de finalizare a acestei acţiuni. 51. Fiecare delegaţie precizează în mod explicit: numele, prenumele şi funcţia deţinută de persoana delegată, structura de specialitate a Curţii de Conturi din care face parte, numărul legitimaţiei de serviciu, denumirea acţiunii de verificare, entitatea nominalizată pentru verificare, perioada supusă verificării, obiectivele principale ale acţiunii de verificare, precum şi perioada de desfăşurare a verificării. În delegaţiile emise pentru acţiunile de control se vor mai consemna şi următoarele:
41. a)faptul că pe lângă obiectivele de control stabilite se vor verifica şi realitatea lucrărilor de investiţii, dacă astfel de lucrări au fost efectuate, precum şi eficienţa, economicitatea şi eficacitatea cu care entitatea a utilizat fondurile publice şi a administrat patrimoniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale; ...
42. b)extinderea automată a perioadei supuse verificării în cazul constatării unor deficienţe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă şi care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioară celei supuse verificării şi care pot sau nu continua până la zi, deficienţe care se referă la: ... (
43. i)nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc.); (îi) încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioada anterioară celei supuse verificării;
44. c)accesul neîngrădit al auditorului public extern la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale şi obligaţia persoanelor juridice şi fizice supuse controlului Curţii de Conturi de a le pune la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicată, la termenele şi în structura stabilită de acesta, în caz contrar urmând a fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din lege; ...
45. d)numărul şi data autorizaţiei de acces la informaţii clasificate secrete de stat, nivelul strict secret, deţinută de auditorul public extern care efectuează controlul la următoarele entităţi: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi la entităţile din subordinea acestora. ... După finalizarea acţiunii, aceste delegaţii se ataşează la dosarul curent. 52. Auditorilor publici externi le este interzisă efectuarea unor acţiuni de documentare şi verificare fără a deţine delegaţie şi fără să fie notificată în prealabil entitatea la care urmează a fi efectuată această acţiune. Excepţie de la această regulă constituie acţiunea de control privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi, când nu este necesară notificarea, aşa cum se precizează la pct. 43 şi 230, fiind însă obligatorie deţinerea delegaţiei. 53. În cazul în care acţiunea de control are ca obiectiv verificarea aspectelor semnalate în sesizări/petiţii privind încălcarea legii de către persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul entităţilor aflate în competenţa Curţii de Conturi, conducerea structurii de specialitate are obligaţia să asigure protecţia datelor de identitate ale persoanelor care au trimis aceste sesizări/petiţii, în conformitate cu prevederile legii privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, precum şi ale Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de soluţionare a petiţiilor adresate Curţii de Conturi, aprobat de plen. În vederea realizării acestor acţiuni de control, şefii de departament/directorii camerelor de conturi vor parcurge următoarele etape:
46. a)includerea entităţii respective în programul de activitate al structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, conform metodologiei de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobată de către plen, dacă se consideră necesar şi există fond de timp disponibil, în situaţia în care această entitate nu este prevăzută a fi verificată în anul în curs; ...
47. b)selectarea de către conducerea structurii de specialitate numai a acelor informaţii din cuprinsul sesizării/petiţiei care fac referire la aspecte ce intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, fără datele de identificare ale petiţionarului, precum şi întocmirea unei tematici de control care să conţină obiectivele de verificat; ...
48. c)desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea verificării obiectivelor din tematica de control. ... Organizarea acţiunilor de control 54. În baza programului anual de activitate a Curţii de Conturi aprobat de plen, la data prevăzută pentru începerea acţiunii are loc şedinţa de prezentare a echipei de control la entitate. În cadrul discuţiei cu managementul entităţii verificate, la care pot participa şi conducătorii structurilor din cadrul Curţii de Conturi, se prezintă tema acţiunii şi se stabilesc persoanele de contact, logistica, precum şi alte detalii necesare pentru realizarea în bune condiţii a respectivei acţiuni de control. 55. După şedinţa de prezentare se va proceda la predarea de către entitatea verificată şi, respectiv, primirea de către echipa de control a actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate prin adresa de notificare. 56. La entităţile care ţin registrul unic de control, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în acesta, atât înaintea începerii, cât şi după finalizarea verificării, elementele prevăzute în legea privind registrul unic de control, respectiv: numele şi prenumele persoanelor împuternicite a efectua controlul, numărul legitimaţiei de control, numărul şi data delegaţiei, tema controlului, perioada efectuării acţiunii de control şi cea supusă verificării, precum şi numărul şi data actului de control întocmit. La finalul actelor de control întocmite de auditorii publici externi se va menţiona numărul din registrul unic de control la care s-a înregistrat acţiunea respectivă. 57. Echipa de auditori publici externi desemnată pentru efectuarea acţiunii îşi planifică activitatea de control astfel încât să se realizeze o armonizare adecvată între: obiectivele de control, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, procedurile de audit prin care urmează să se obţină probe suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor controlului. 58. Planificarea activităţii de control presupune întocmirea de către auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizează de către directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi, ocazie cu care se verifică şi repartizarea de către şeful de echipă, dacă este cazul, a obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern din cadrul echipei. Planul de control cuprinde, în principal, următoarele: entitatea verificată; obiectivele controlului, menţionate în tematica (programul detaliat) transmisă de departamentul de specialitate; perioada supusă verificării; şeful de echipă nominalizat, dacă este cazul; auditorii publici externi desemnaţi să efectueze controlul; repartizarea obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern; perioada de efectuare a controlului; alte aspecte. 59. Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, dacă intervin modificări în premisele şi condiţiile avute în vedere la întocmirea planului de control, acesta poate fi modificat şi completat de către membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurilor de specialitate. 60. În vederea elaborării planului de control şi efectuării unui control eficient, la începutul fiecărei acţiuni auditorii publici externi trebuie să se documenteze temeinic asupra următoarelor aspecte, după caz:
49. a)natura activităţii entităţii controlate şi domeniul din care face parte. Pentru aceasta se culeg date şi informaţii privind cadrul legal aplicabil, mediul de control şi condiţiile în care entitatea controlată îşi desfăşoară activitatea; ...
50. b)categoriile de operaţiuni economice efectuate de către entitatea controlată; ...
51. c)sistemul contabil, sistemul de control intern şi sistemul IT din cadrul entităţii; ...
52. d)rapoartele întocmite anterior perioadei controlului de către auditorii interni, auditorii publici externi şi alte organe de control; modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în urma acţiunilor de verificare; modul în care au fost implementate recomandările organelor cu atribuţii de control şi impactul acestora asupra activităţii entităţii; ...
53. e)informaţiile privind statutul, regulamentele interne, contractele economice ale entităţii verificate etc. ... 61. Obiectivele de control prevăzute în programul detaliat trebuie să fie verificate în mod obligatoriu de către auditorii publici externi. În cazul în care anumite obiective de control prevăzute în tematică (programul detaliat) nu sunt specifice entităţii verificate, acest lucru se va consemna în nota unilaterală menţionată la pct. 123 lit.
54. a)şi b). 62. Dacă pe parcursul acţiunii de verificare auditorii publici externi constată că obiectivele de control prevăzute în tematică (programul detaliat) nu acoperă toate situaţiile specifice/deficienţele identificate, planul de control se completează cu orice alte obiective considerate semnificative şi necesare. Planul de control actualizat va fi avizat de către directorul direcţiei/directorul adjunct al camerei de conturi şi va fi supus aprobării de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Propunerile de îmbunătăţire cu noile obiective a conţinutului tematicii (programul detaliat) sunt aduse la cunoştinţa departamentelor de specialitate care coordonează acţiunile de control, pentru a fi transmise în timp util şi celorlalte camere de conturi. 63. Auditorii publici externi au obligaţia de a examina ultimul act încheiat de Curtea de Conturi la entitatea respectivă, inclusiv cel privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie în cadrul procesului de valorificare, şi de a consemna despre aceste informaţii în actul ce urmează a fi întocmit. În acest act se va consemna şi rezultatul evaluării impactului acestor măsuri dispuse de Curtea de Conturi asupra activităţii entităţii. De asemenea, auditorii publici externi au obligaţia de a solicita şi de a examina actele întocmite de către alte organe de control la entitatea supusă verificării. 64. Acţiunea de control se efectuează, de regulă, la sediul entităţii verificate, dar poate avea loc şi la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, aşa cum s-a precizat la pct. 30. Acest lucru se stabileşte de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi, la propunerea motivată a auditorilor publici externi. 65. În cazul în care controlul se efectuează la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, conducerea structurii de specialitate va transmite conducerii entităţii ce urmează a fi verificată o scrisoare, în care se menţionează actele, informaţiile şi documentele referitoare la obiectivele supuse verificării, necesare pentru realizarea acţiunii, precum şi termenul maxim până la care acestea trebuie puse la dispoziţia echipei de control, în original. 66. Dacă acţiunea de verificare se efectuează la sediul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, pentru actele, documentele şi informaţiile solicitate prin scrisoarea prevăzută la pct. 65 sau, ulterior, pe parcursul desfăşurării acţiunii, aduse la sediul acestor structuri de către reprezentanţii entităţii verificate, pe cheltuiala acesteia, se încheie proces-verbal de predare-primire. Actele şi documentele predate de entitatea verificată vor fi îndosariate şi numerotate. Fiecare dosar va include la începutul acestuia cuprinsul actelor şi documentelor conţinute. Atât în momentul primirii, cât şi la sfârşitul acţiunii de control, când respectivele acte şi documente se restituie, se va întocmi proces-verbal de predare-primire, care va fi semnat de către echipa de control şi reprezentanţii entităţii verificate. 67. Auditorii publici externi sunt obligaţi să asigure integritatea şi securitatea actelor şi documentelor care le-au fost furnizate pe bază de proces-verbal de predare-primire de către entitatea verificată. 68. Prevederile pct. 62-67 se aplică şi în cazul misiunilor de audit financiar şi audit al performanţei. Proceduri de audit folosite pentru realizarea acţiunilor de control 69. Conform prevederilor art. 1 alin.

(2)din lege, controlul Curţii de Conturi se efectuează prin proceduri de audit. Procedurile de audit utilizate pentru realizarea unei acţiuni de control se selectează în funcţie de specificul activităţii entităţii controlate şi de obiectivele de control stabilite. Auditorii publici externi utilizează următoarele proceduri de audit:

1. a)teste ale controalelor; ...
2. b)proceduri de fond. ... Atunci când auditorii publici externi au indicii că ar exista fapte care conduc la apariţia unor deficienţe semnificative, aceştia trebuie să extindă procedurile de audit folosite pentru realizarea acţiunii de control, în scopul confirmării sau infirmării dubiilor. 70. Teste ale controalelor sunt efectuate cu scopul de a obţine probe privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entităţii controlate, în vederea evaluării măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme. Testele de control urmăresc atât modul de proiectare a acestor sisteme în conformitate cu prevederile legale, pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile semnificative, cât şi modul de funcţionare a sistemelor pe toată perioada verificată. 71. Procedurile de fond reprezintă procedurile de audit efectuate de auditorii publici externi pentru a obţine probe suficiente şi adecvate, în scopul detectării deficienţelor semnificative din activitatea entităţii verificate, reflectată în situaţiile financiare întocmite. De asemenea, prin procedurile de fond auditorii publici externi stabilesc dacă toate categoriile de operaţiuni economice verificate sunt în conformitate cu legislaţia şi reglementările în vigoare şi respectă principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate. 72. Procedurile de fond sunt de două tipuri: proceduri analitice şi teste de detaliu. 73. Procedurile analitice reprezintă o activitate de analiză a informaţiilor, realizată prin studierea datelor financiare şi nefinanciare, prin analiza indicatorilor şi a tendinţelor semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţă de alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate. Aceste proceduri ajută auditorii publici externi să evalueze dacă anumite informaţii din situaţiile financiare sunt rezonabile şi oferă indicii cu privire la posibile erori/abateri de la legalitate şi regularitate, precum şi cu privire la modul de respectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate. Procedurile analitice pot fi aplicate datelor din situaţiile financiare consolidate, situaţiile financiare ale structurilor componente ale entităţii verificate, precum şi celor privind activitatea proprie, în cazul entităţilor ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali sau secundari de credite. Procedurile analitice se aplică, de obicei, datelor exprimate sub formă numerică şi presupun: calcule, analize ale proporţiilor, tendinţe şi fluctuaţii ale informaţiilor etc. Tehnicile specifice utilizate de echipa de control ca proceduri analitice sunt cele menţionate la pct. 330. Analiza datelor şi informaţiilor reprezintă o cercetare obiectivă, cantitativă şi calitativă, pentru identificarea factorilor de influenţă a întregului proces sau fenomen economic analizat. Auditorii publici externi analizează datele şi informaţiile colectate prin utilizarea procedurilor analitice (cantitative şi calitative) prezentate în mod detaliat la pct. 330, respectiv:
3. a)analiza comparativă (benchmarking); ...
4. b)analiza nivelului de îndeplinire a scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevăzute de actele normative de înfiinţare şi organizare a activităţii entităţii controlate; ...
5. c)analiza cost-eficacitate. ... Pe lângă procedurile analitice de mai sus, se mai poate utiliza şi analiza cost-beneficiu, care se realizează prin studiul relaţiilor dintre costurile realizate şi beneficiile obţinute în mod obişnuit, exprimate în unităţi monetare. Scopul analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă veniturile înregistrate de entitate sunt mai mari decât costurile şi ating nivelul planificat şi permite auditorilor publici externi să stabilească eficienţa economică a activităţii entităţii. 74. Testele de detaliu sunt proceduri de fond pe care un auditor public extern le efectuează asupra unor operaţiuni economice ale entităţii pentru perioada verificată şi care iau forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor. Cele mai utilizate metode şi tehnici de colectare a probelor, atunci când se aplică testele de detaliu, sunt: inspecţia, confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea şi reefectuarea, prezentate în mod detaliat la pct. 332. Metodele şi tehnicile de colectare a probelor prezentate la acest punct nu sunt limitative. 75. În vederea verificării obiectivelor stabilite în cadrul acţiunii de control programate, auditorii publici externi vor alege, pe baza raţionamentului profesional şi a circumstanţelor în care se realizează controlul, metodele de selectare a elementelor din cadrul categoriilor de operaţiuni economice, care urmează a fi testate. Metodele de selectare care pot fi utilizate sunt următoarele:
6. a)verificarea integrală a elementelor componente ale categoriei de operaţiuni economice; ...
7. b)verificarea unor elemente specifice din cadrul categoriei de operaţiuni economice; ...
8. c)eşantionarea. ... 76. Eşantionarea presupune aplicarea de către auditorii publici externi a procedurilor şi tehnicilor de audit numai asupra unei părţi a elementelor categoriei de operaţiuni economice, astfel încât, după analizarea probelor selectate, concluziile să poată fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice. Caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească eşantionul, precum şi metodele prin care acesta poate fi selectat sunt prevăzute la pct. 312 şi 313. 77. Procedurile şi tehnicile de audit aplicate de către auditorii publici externi în cadrul acţiunii de control în vederea obţinerii de probe suficiente şi adecvate, prezentate la pct. 70-74, vor fi consemnate în documentele de lucru. Auditorii publici externi vor consemna în documentele de lucru şi constatările, concluziile şi recomandările formulate în urma acţiunii de control. La elaborarea/întocmirea documentelor de lucru se va ţine seama de cerinţele prevăzute la pct. 337. Conţinutul documentelor de lucru este precizat la pct. 338. 78. Documentele de lucru, revizuite potrivit prevederilor pct. 451, precum şi celelalte informaţii relevante pentru acţiunea de control vor fi organizate în:
9. a)dosare curente; ...
10. b)dosare permanente. ... Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr. 3. În dosarul permanent se vor cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi. Secţiunea a 3-a Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia controlului şi conţinutul acestora Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia controlului 79. În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, la autorităţile publice, precum şi la celelalte persoane prevăzute la art. 23, 24 şi la art. 29 alin.

(2)şi

(3)din lege, se întocmesc următoarele tipuri de acte: A. Acte de control: A1) raport de control; ... A2) notă unilaterală. ... B. Alte tipuri de acte, care constituie anexe ale raportului de control: B1) notă de constatare; ... B2) notă privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert; ... B3) notă privind propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate; ... B4) proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor; ... B5) proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată; ... B6) proces-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin.

(2)şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată; ... B7) notă de conciliere. ... A

1. Raportul de control Aspecte generale
2. Raportul de control se întocmeşte în baza prevederilor art. 32 alin.

(2)din lege şi în acesta se vor consemna numai erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, constatate de către auditorii publici externi în urma acţiunii de control efectuate la entitatea supusă verificării. Constatările vor fi prezentate în raportul de control în ordinea obiectivelor din programul detaliat (tematica). 81. Obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica) la care nu s-au constatat deficienţe de către auditorii publici externi în urma acţiunii de verificare efectuate vor fi consemnate într-o notă unilaterală, care face parte din dosarul curent, în care se prezintă în detaliu obiectivele verificate, dimensiunea şi conţinutul eşantioanelor selectate, precum şi alte elemente considerate necesare pentru susţinerea concluziilor. 82. În cadrul oricărui tip de acţiune de control, cu excepţia celei de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi ca urmare a unei verificări anterioare, pe lângă deficienţele constatate, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în secţiuni distincte ale raportului de control următoarele:

1. a)constatările, concluziile şi recomandările cu privire la: ... (
2. i)evaluarea de către auditorii publici externi a activităţilor de control şi audit intern ale entităţii verificate, pe baza tuturor informaţiilor cuprinse la cap. VI; (îi) inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entităţii verificate; (iii) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă, dacă este cazul; (
3. iv)respectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice; (
4. v)prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este cazul;
5. b)carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului, care au favorizat apariţia deficienţelor consemnate în actul de control. Prin cadru legislativ se înţelege: legile, ordonanţele şi hotărârile Guvernului, ordinele miniştrilor, deciziile, hotărârile consiliilor locale şi alte acte normative emise de persoanele abilitate. ... Aceste secţiuni ale rapoartelor de control, întocmite de structurile de specialitate la entităţile verificate, chiar dacă nu conţin erori/abateri de la legalitate şi regularitate, vor fi introduse în mod distinct în aplicaţia INFOPAC pentru a fi centralizate şi analizate la nivelul Curţii de Conturi, în vederea elaborării de către departamentele de specialitate a unor rapoarte speciale ce vor fi înaintate Parlamentului şi Guvernului. 83. În condiţiile în care la aceeaşi entitate se desfăşoară concomitent mai multe acţiuni de control diferite, respectiv: acţiunea de control curentă, verificarea aspectelor semnalate prin sesizările primite la nivelul structurilor de specialitate sau verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi ca urmare a acţiunilor de verificare anterioare, se va întocmi un singur raport de control şi/sau o notă unilaterală. Deficienţele constatate pentru fiecare acţiune în parte vor fi cuprinse în raportul de control în secţiuni distincte. 84. Tot un singur raport de control şi/sau notă unilaterală se va/vor întocmi şi în cazul în care entitatea verificată de Curtea de Conturi este supusă operaţiunii de divizare în timpul acţiunii de control, iar raportul de control întocmit în acest caz trebuie să fie semnat de către conducătorii entităţii din perioada supusă verificării. Conţinutul raportului de control 85. În raportul de control se înscriu în mod obligatoriu următoarele date şi informaţii:
6. a)numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectuează controlul; ...
7. b)structura de specialitate care efectuează controlul; ...
8. c)numărul şi data delegaţiilor de control; ...
9. d)perioada în care s-a efectuat controlul; ...
10. e)denumirea acţiunii de control; ...
11. f)perioada supusă controlului; ...
12. g)denumirea şi adresa entităţii controlate; ...
13. h)codul unic de înregistrare/numărul de înregistrare la registrul comerţului al entităţii controlate; ...
14. i)ordonatorii de credite/conducătorii entităţii controlate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entităţii controlate, precum şi alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare şi contabile, după caz, în perioada supusă verificării şi în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea; ...
15. j)prezentarea succintă a entităţii supuse verificării, respectiv: scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative în baza cărora aceasta funcţionează, modul de organizare şi funcţionare a entităţii, principalele date din bilanţ şi contul de execuţie, analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari care caracterizează activitatea entităţii etc., precum şi sinteza constatărilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate la entitate; ...
16. k)detalierea constatărilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate, reprezentând erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, precum şi concluziile auditorilor publici externi; ...
17. l)prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de control efectuate la entităţile subordonate, dacă este cazul; ...
18. m)punctul de vedere al conducerii entităţii cu privire la constatările rezultate în urma acţiunii de verificare şi motivele neînsuşirii acestuia de către echipa de control; ...
19. n)măsurile luate în timpul controlului de conducerea entităţii pentru înlăturarea deficienţelor constatate de echipa de control; ...
20. o)concluziile generale şi recomandările formulate de auditorii publici externi; ...
21. p)numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control; ...
22. q)numărul de înregistrare în registrul unic de control al entităţii şi la registratura generală a acesteia; ...
23. r)semnăturile auditorilor publici externi şi ale reprezentanţilor legali ai entităţii. ... 86. Constatările rezultate în urma acţiunii de control vor fi prezentate în ordinea obiectivelor din programul detaliat (tematica), actualizat în condiţiile pct. 62 de către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi (departamente de control/audit sau camere de conturi, după caz) şi cu precizarea obiectivelor la care acestea au fost consemnate. Pentru fiecare constatare se vor consemna în mod obligatoriu următoarele elemente: 1. descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, a faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale sau a cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia deficienţei respective. Auditorii publici externi vor consemna, acolo unde este cazul, şi faptul că aceste deficienţe s-au datorat:
24. a)neorganizării, nefuncţionării sau funcţionării defectuoase a formelor de control intern şi audit intern; ...
25. b)exercitării unei activităţi necorespunzătoare de către managementul entităţii; ...
26. c)pregătirii profesionale neadecvate a personalului entităţii, lipsei de experienţă a acestuia; ...
27. d)carenţelor, inadvertenţelor şi imperfecţiunilor cadrului legislativ; ...
28. e)altor cauze identificate de echipa de control. ... 2. actul normativ încălcat, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acestuia. În situaţia în care într-un raport de control se impune citarea de mai multe ori a conţinutului unui articol dintr-un act normativ, acesta va fi redat în detaliu o singură dată, urmând ca pentru restul constatărilor să se menţioneze doar denumirea actului normativ şi articolul încălcat, cu trimitere la secţiunea, punctul, pagina şi alineatul din actul de control unde se regăseşte citat textul respectiv, pentru a nu se mări în mod nejustificat numărul de pagini al raportului de control. 3. valoarea estimativă a erorii/abaterii constatate, ce se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante (valoarea tuturor deficienţelor consemnate în raportul de control va fi estimată până la zi); 4. consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, ale faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale sau ale cazurilor de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate; 5. persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţe, cu descrierea atribuţiilor prevăzute în fişa postului şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne, sinteza explicaţiilor şi punctul de vedere al acestora faţă de deficienţele constatate, exprimate în nota de relaţii (care este prezentată la pct. 101), precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi în cazul neluării în considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane; 6. faptele care constituie contravenţie, a căror constatare intră în competenţa Curţii de Conturi, persoanele răspunzătoare de faptele contravenţionale şi sancţiunile contravenţionale aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor (întocmit în conformitate cu prevederile pct. 128); 7. măsurile luate de către entitatea verificată în timpul controlului; 8. punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate faţă de problemele rămase în divergenţă în urma procesului de conciliere şi motivaţia auditorilor publici externi pentru neînsuşirea acestor puncte de vedere; 9. recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate, în vederea înlăturării deficienţelor consemnate în raportul de control (erori/abateri constatate, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi nerespectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului şi în utilizarea fondurilor publice). Aceste recomandări vor sta la baza formulării măsurilor ce urmează a fi dispuse de şeful structurii de specialitate prin decizia emisă în procesul de valorificare a constatărilor. În decizie pot fi formulate şi alte măsuri în afara celor recomandate şi consemnate în raportul de control de către auditorii publici externi, în vederea înlăturării deficienţelor constatate la nivelul entităţii. 87. Raportul de control, al cărui model şi conţinut este prezentat în anexa nr. 4, se semnează de către auditorii publici externi care au efectuat verificarea şi de către reprezentanţii legali ai entităţii controlate. Modul de întocmire a raportului de control 88. În cazul constatării de erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat ori nu producerea unor prejudicii, de fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale sau unor cazuri de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, acestea vor fi expuse clar şi concis în raportul de control şi vor fi susţinute de probe relevante. 89. Prezentarea deficienţelor consemnate în raportul de control se face în ordinea obiectivelor de control prevăzute în programul detaliat al acţiunii (tematica), iar în cadrul acestora, în mod sistematizat, pe naturi de abateri, cu nominalizarea celor mai concludente exemple, celelalte cazuri fiind menţionate în situaţiile anexe la raport. 90. Raportul de control încheiat de auditorii publici externi va fi însoţit de acte, documente, situaţii, tabele, precum şi note de relaţii necesare susţinerii constatărilor. La actul de control se vor ataşa numai acele situaţii întocmite de reprezentanţii entităţii controlate sau elaborate de către auditorii publici externi, precum şi copii ale actelor sau documentelor care sunt relevante pentru susţinerea şi probarea deficienţelor consemnate. Copiile actelor şi documentelor anexate vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de persoanele care le-au furnizat sau de către conducerea entităţii. Celelalte acte şi documente pe care auditorii publici externi le consideră necesare, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoanele mai sus menţionate, le vor include în dosarul permanent al entităţii respective. 91. Tabelele şi situaţiile anexate la raportul de control se semnează de către echipa de control, de reprezentanţii legali ai entităţii controlate şi de persoanele din cadrul entităţii care le-au întocmit. 92. În situaţia în care auditorii publici externi constată producerea unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, la raportul de control se anexează, tot în copie, actele şi documentele relevante care au stat la baza constatărilor, certificate pentru conformitate de către conducerea entităţii verificate. 93. Fiecare pagină a raportului de control se semnează de către toţi membrii echipei, în josul paginii, în partea dreaptă, pentru a asigura securitatea informaţiilor prezentate în conţinutul acestui raport şi pentru a proteja constatările consemnate în act împotriva unor intervenţii destinate a schimba sau deturna sensul şi acurateţea acestora. 94. Auditorii publici externi întocmesc raport de control şi în cazuri speciale, respectiv în cazul acţiunilor de control, prevăzute în programul anual de activitate, efectuate la sucursalele, filialele ori alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social). În aceste cazuri, deficienţele se consemnează în raportul de control indiferent dacă acestea sunt în responsabilitatea sucursalei, filialei, subunităţii sau a entităţii ierarhic superioare şi chiar dacă se impune continuarea verificării de către departamentul de specialitate la nivelul entităţii superioare. 95. Dacă pe parcursul desfăşurării acţiunii de control la aceste sucursale, filiale sau alte subunităţi prezentate anterior, se constată deficienţe datorate acţiunii ori inacţiunii entităţii ierarhic superioare sau a altor entităţi, camerele de conturi întocmesc o notă de constatare care va fi înaintată departamentului de specialitate, pentru a lua cunoştinţă despre aceste deficienţe şi a dispune măsurile ce se impun la nivelul entităţii ierarhic superioare. În conţinutul raportului de control întocmit de către structura teritorială se va menţiona despre notele de constatare transmise la sediul central. 96. Constatările din raportul de control întocmit la entităţi care reprezintă sucursale, filiale sau subunităţi fără personalitate juridică prevăzute la pct. 94 şi 95 vor fi valorificate la nivelul camerei de conturi care a efectuat controlul sau la nivelul departamentului coordonator al acţiunii, potrivit competenţelor fiecărei structuri de specialitate a Curţii de Conturi, precum şi ţinând cont de competenţele decizionale ale acestor entităţi verificate. 97. Pe parcursul desfăşurării oricărei acţiuni de control, membrii echipei de control trebuie să discute şi să analizeze constatările cu persoanele implicate în activităţile supuse verificării, precum şi cu conducerea entităţii controlate, în vederea elucidării cauzelor şi împrejurărilor care au condus la producerea deficienţelor constatate, precum şi a consecinţelor economico-financiare şi sociale ale acestor deficienţe asupra activităţii entităţii. 98. Proiectul raportului de control se prezintă conducerii entităţii verificate cu adresă de înaintare înregistrată la registratura entităţii şi se analizează împreună cu conducerea entităţii, într-o singură întâlnire, organizată la o dată stabilită de comun acord. Cu acest prilej se încearcă clarificarea eventualelor divergenţe între constatările auditorilor publici externi şi punctele de vedere ale reprezentanţilor entităţii verificate. La această întâlnire este recomandabil să participe şi conducerea structurii de control/audit respective. Rezultatul analizei proiectului raportului de control se consemnează într-o notă de conciliere semnată bilateral. În nota de conciliere se menţionează şi faptul că prin semnarea acesteia de către conducerea entităţii verificate se certifică restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie echipei de control. În situaţia în care conducerea entităţii verificate refuză să participe la întâlnirea stabilită cu echipa de control ori refuză să semneze nota de conciliere întocmită în urma întâlnirii, acest fapt se va menţiona în raportul de control. 99. În situaţia în care după conciliere se menţin divergenţe, auditorii publici externi prezintă în raportul de control punctul de vedere al conducerii/reprezentanţilor entităţii verificate şi explică motivaţia neînsuşirii acestuia. 100. Redactarea formei finale a raportului de control se realizează ţinând cont şi de:
29. a)eventualele probe noi prezentate de către conducerea/reprezentanţii legali ai entităţii verificate; ...
30. b)punctul de vedere al conducerii/reprezentanţilor legali ai entităţii verificate asupra constatărilor auditorilor publici externi; ...
31. c)precizările/recomandările departamentului de specialitate pentru acţiunile coordonate în teritoriu. ... 101. Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, în vederea clarificării împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la apariţia deficienţelor, auditorii publici externi solicită notă de relaţii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5. În această notă de relaţii se descriu constatările în legătură cu care se solicită informaţii, se formulează întrebări pentru clarificarea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la apariţia deficienţelor şi se stabileşte termenul până la care trebuie prezentate răspunsurile însoţite de actele şi documentele care probează aceste răspunsuri. Nota de relaţii se înregistrează la registratura entităţii controlate. În situaţia în care o persoană refuză să răspundă la întrebările formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor menţiona despre acest lucru în raportul de control. Nota de relaţii se solicită persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţele, precum şi altor persoane fizice sau juridice care deţin date şi informaţii în legătură cu aceste deficienţe. Atât în relaţia cu reprezentanţii legali ai entităţii, cu personalul acesteia, cât şi cu cei din afara entităţii, auditorii publici externi sunt obligaţi să adopte o atitudine constructivă şi un comportament care să nu prejudicieze imaginea Curţii de Conturi, aşa cum se prevede în Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi, aprobat de plen. 102. Persoanele cărora le sunt adresate notele de relaţii sunt obligate să prezinte orice informaţii, acte sau documente relevante pentru susţinerea răspunsurilor la întrebările din notele de relaţii. 103. La redactarea raportului de control vor fi avute în vedere şi explicaţiile date de persoanele cu atribuţii în domeniile în care s-au constatat deficienţe. Conţinutul acestora va fi redat în mod succint în raportul de control. În cazul neluării în considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane, în raportul de control se va consemna şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi faţă de răspunsurile date. 104. Nota de relaţii poate fi solicitată în orice etapă a controlului, în aceasta fiind formulate întrebări precise, care să conducă la clarificarea împrejurărilor în care s-au produs deficienţele reţinute de membrii echipei de control. 105. Nota de relaţii se solicită şi persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţe, care la data controlului nu mai sunt angajate la entitatea controlată, inclusiv persoanelor care au asigurat conducerea entităţii în perioada supusă verificării şi care la data controlului nu mai au această calitate. Aceste note de relaţii se obţin cu sprijinul şi prin intermediul entităţii verificate. 106. În situaţia în care auditorii publici externi trebuie să solicite nota de relaţii unor persoane care îndeplinesc funcţia de conducător al unui organ central de specialitate al administraţiei publice centrale, de conducător al unei autorităţi publice centrale de specialitate cu caracter autonom sau de secretar de stat, această solicitare se va transmite prin intermediul departamentului de specialitate, însoţită de o adresă de înaintare semnată de şeful de departament. În acelaşi mod se va proceda şi în cazul persoanelor care la data efectuării verificării nu mai au calitatea de angajat/conducător al entităţii verificate, fiind numite sau alese în funcţii de demnitate publică. Extinderea perioadei supuse verificării 107. În situaţia în care se constată erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, care provin din exerciţiile financiare anterioare perioadei verificate şi care pot sau nu continua până la zi, controlul se poate extinde şi asupra acestora. 108. În cazul prevăzut la pct. 107, auditorii publici externi întocmesc o notă în care vor formula propunerea de extindere a perioadei supuse verificării, pe care o înregistrează la registratura structurii de specialitate din care fac parte. Directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul camerei de conturi va analiza nota întocmită de echipa de control şi va solicita avizul şefului departamentului coordonator al acţiunii, în situaţia în care nu este depăşită durata maximă de timp prevăzută în Metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi pentru tipul de acţiune respectiv. Această procedură de extindere a perioadei supuse verificării constituie o excepţie de la prevederile privind modificarea programului de activitate aprobată prin metodologia menţionată anterior. 109. Prin excepţie de la prevederile pct. 108, în scopul remedierii deficienţelor care pot avea caracter de continuitate, este obligatorie extinderea perioadei supuse verificării, fără a mai fi necesară obţinerea avizului şefului departamentului coordonator al acţiunii, dacă pe parcursul acţiunii de control se constată abateri financiar-contabile a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind efectuarea inventarierii patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau care se referă la:
32. a)nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc.); ...
33. b)încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioade anterioare celei supuse verificării. ... Numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control 110. Numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control se stabileşte în funcţie de modul de valorificare a constatărilor consemnate în acesta. 111. Toate exemplarele raportului de control trebuie să conţină pe fiecare pagină semnătura în original a auditorilor publici externi, iar la finalul acestora să prezinte şi semnăturile în original ale reprezentanţilor legali ai entităţii controlate. 112. Raportul de control împreună cu toate anexele sale se numerotează pe fiecare pagină, începând de la ultima pagină din dosar şi până la prima pagină, după coperta cu titlul. Pe contracopertă, echipa de control va face menţiunea: "prezentul dosar conţine un număr de.... (în cifre şi litere) pagini numerotate de la 1 la...., data şi semnăturile auditorilor publici externi." 113. Numărul de exemplare în care a fost întocmit raportul de control se consemnează la finalul acestuia. Tot la final, se menţionează numărul de pagini al raportului de control, precum şi faptul că prin semnarea acestuia de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate se certifică restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie echipei de control. Înregistrarea şi semnarea raportului de control 114. Toate exemplarele raportului de control, împreună cu anexele lor, se depun/se transmit entităţii verificate însoţite de o adresă de înaintare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 6, semnată de auditorii publici externi care au efectuat controlul, prin care se stabileşte şi termenul pentru semnare şi restituire către echipa de control a acestora, mai puţin exemplarul care rămâne la dispoziţia entităţii. În cazul în care auditorii publici externi apreciază că există riscul nerestituirii de către conducerea entităţii verificate a raportului de control, se va asigura întocmirea în prealabil a unui exemplar suplimentar, care rămâne la sediul structurii de specialitate care a efectuat verificarea, pentru a fi valorificat potrivit prevederilor pct. 119. 115. În adresa de înaintare se menţionează dreptul conducătorului entităţii verificate de a formula şi de a depune/de a transmite obiecţiuni la constatările din raportul de control, în termenul-limită de 15 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate sau de la data confirmării de primire a acestuia, structura Curţii de Conturi şi sediul social al acesteia unde se depun/se transmit eventualele obiecţiuni, precum şi faptul că obiecţiunile nu vor fi luate în considerare după expirarea termenului respectiv. 116. Raportul de control se înregistrează la registratura entităţii verificate şi în registrul unic de control al acesteia. Echipa de control consemnează pe prima şi pe ultima pagină a raportului de control numărul de înregistrare al acestui act de la registratura entităţii verificate, iar la finalul raportului de control se consemnează şi numărul de înregistrare în registrul unic de control al entităţii verificate. 117. Termenul pentru semnarea şi restituirea raportului de control de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate este de până la 5 zile calendaristice de la data înregistrării actului la registratura entităţii sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul se transmite prin poştă. 118. Până la expirarea termenului stabilit de structurile de specialitate, reprezentanţii legali ai entităţii verificate au obligaţia să restituie Curţii de Conturi/camerei de conturi toate exemplarele din raportul de control înaintat spre semnare, cu excepţia celui care rămâne la entitate. Exemplarele restituite se depun de entitate la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, în funcţie de structura care a efectuat verificarea. Restituirea raportului de control, semnat sau nesemnat, se face în cadrul aceluiaşi termen stabilit prin adresa de înaintare. Nerespectarea obligaţiei de restituire către structura de specialitate a Curţii de Conturi, la data stabilită de aceasta, a tuturor exemplarelor raportului de control înaintat spre semnare, cu excepţia celui care rămâne la entitatea verificată, indiferent dacă au fost sau nu semnate, se sancţionează potrivit prevederilor art. 63 din lege. 119. În situaţia în care entitatea verificată nu respectă termenul de maximum 5 zile calendaristice prevăzut la pct. 117 pentru semnarea raportului de control, acesta se consideră "refuzat să fie semnat" şi se procedează la valorificarea lui, potrivit prevederilor de la pct. 162. Prin adresa de înaintare cu care se depune/se transmite raportul de control spre semnare se aduce la cunoştinţa entităţii faptul că actul va fi valorificat chiar în ipoteza în care acesta este nesemnat de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate. Depunerea obiecţiunilor la raportul de control 120. Conducătorul entităţii verificate poate face obiecţiuni la constatările înscrise în raportul de control. Obiecţiunile trebuie transmise/depuse la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul, în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de control la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă. 121. Termenul de 15 zile calendaristice pentru depunerea obiecţiunilor nu cuprinde ziua înregistrării raportului de control şi nici ziua depunerii/expedierii obiecţiunilor. Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare. 122. În cazul în care obiecţiunile se depun/se expediază după expirarea termenului de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de control la registratura entităţii controlate sau de la data confirmării de primire a acestuia, obiecţiunile nu vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor. Acest fapt se va comunică entităţii verificate. A2. Nota unilaterală 123. Nota unilaterală se întocmeşte în următoarele cazuri:
34. a)când la niciun obiectiv de control din cadrul programului detaliat (tematica) stabilit iniţial sau actualizat pe parcursul acţiunii de control, dacă a fost cazul, nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi nici cazuri de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii; ...
35. b)doar pentru obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica), stabilit iniţial sau actualizat pe parcursul acţiunii de control, dacă a fost cazul, la care nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi nici cazuri de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii; ...
36. c)în situaţia în care se verifică modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie de Curtea de Conturi şi se constată că măsurile au fost aduse la îndeplinire în totalitate, iar entitatea controlată a stabilit întinderea prejudiciilor şi acestea au fost recuperate; ...
37. d)în situaţia efectuării acţiunii de documentare la entităţile care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, acţiune dispusă de conducerea structurii de specialitate. ... În situaţiile prevăzute la lit. a),
38. c)şi
39. d)actele şi documentele puse la dispoziţia auditorilor publici externi vor fi restituite entităţii verificate pe bază de proces-verbal de predare-primire. 124. Nota unilaterală se semnează numai de către auditorii publici externi care au efectuat verificarea. Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit.
40. a)prezintă toate obiectivele de control prevăzute în tematică şi la care nu s-au constatat deficienţe şi se înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de control. Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit.
41. b)nu se lasă entităţii verificate, se ataşează raportului de control care se depune la structura de specialitate care a efectuat verificarea şi face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare. Prin aceasta se justifică verificarea tuturor obiectivelor din tematică de către auditorii publici externi. Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit.
42. c)se înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de control, iar în cuprinsul acesteia se consemnează în mod detaliat efectele pe care le-au avut în activitatea entităţii măsurile dispuse prin decizie de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi. Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit.
43. d)se înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de control, iar în cuprinsul acesteia se consemnează constatările rezultate în urma acţiunii de documentare. B1. Nota de constatare 125. Nota de constatare se întocmeşte de către auditorii publici externi în următoarele cazuri:
44. a)când se constată erori/abateri ca urmare a controlului efectuat, pentru clarificarea cărora se impune continuarea verificării la altă entitate şi/sau de către alte structuri ale Curţii de Conturi. ... Exemplificăm în acest sens acţiunile de control desfăşurate la instituţii publice ori sucursalele, filialele sau alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social), când este necesar să se întocmească note de constatare pentru deficienţele consemnate la aceste instituţii publice/subunităţi, dar care s-au produs din vina entităţii ierarhic superioare sau a altor entităţi.
45. b)când se impune efectuarea unor verificări încrucişate şi la alte entităţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul, în scopul instrumentării şi fundamentării unor constatări; ...
46. c)când se constată la o entitate supusă controlului erori/abateri a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă. În această situaţie, nota de constatare se întocmeşte şi se semnează în momentul identificării deficienţelor respective. În cazul în care se refuză semnarea acestei note de către reprezentanţii entităţii verificate, aceasta poate fi semnată de 1-2 martori sau, în lipsa acestora, se va face menţiunea "refuză să semneze". ...
47. d)când se efectuează controlul la ordonatorii principali sau secundari de credite şi se constată deficienţe în legătură cu activitatea desfăşurată la ordonatorii de credite ierarhic inferiori, urmare a solicitării de acte, documente şi informaţii de la aceştia, deşi nu au fost incluşi în programul anual de activitate. ... 126. În nota de constatare se consemnează situaţia de fapt, precum şi, dacă este cazul, măsurile luate operativ de entitate pentru remedierea erorilor/abaterilor identificate de către echipa de control. Forma şi structura notei de constatare se adaptează modelului raportului de control. 127. Nota de constatare constituie anexă la raportul de control şi se semnează de către auditorii publici externi, precum şi de către:
48. a)reprezentanţii legali ai entităţii controlate (în cazurile prevăzute la lit.
49. a)şi
50. b)de la pct. 125); ...
51. b)de alte persoane în prezenţa cărora s-a efectuat constatarea (în cazul prevăzut la lit.
52. c)de la pct. 125); ...
53. c)conducerea entităţii la care s-a constatat deficienţa (în cazul prevăzut la lit.
54. d)de la pct. 125). ... B2. Nota privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert este menţionată la pct. 20. B3. Nota privind propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate este menţionată la pct. 41. B4. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor 128. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se încheie de către auditorii publici externi în cazul în care în raportul de control sunt consemnate fapte prevăzute de lege ca fiind contravenţii, a căror constatare şi sancţionare intră în competenţa Curţii de Conturi*2). ---------- *