ANEXE din 9 decembrie 2011

ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 1.670/2011/3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 bis din 16 februarie 2012 Anexa 1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII DIRECŢIA GENERALĂ RESURSE UMANE ŞI CERTIFICARE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ 1.

1. DEFINIŢIE: Specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a bolilor şi sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare şi imunodeficienţe. Alergologia se ocupă cu depistarea şi diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul (medicamentos şi/sau imunoterapie), asistenţa medicală şi recuperarea pacienţilor cu boli alergice (afecţiuni de hipersensibilitate iniţiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu disfuncţiile sistemului imunitar, precum şi cu aspectele imunologice ale afecţiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistenţa de imunologie clinică se realizează de obicei în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare, şi include, după caz, tratamente imunologice pentru pacienţii cu boli şi sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale şi neradioterapeutice. Denumirea corectă a specialităţii dată de UEMS este Alergologie şi Imunologie Clinică. 1.
2. DURATA: 4 ani Curriculum prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Activitatea de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi/sau de educaţie continuă. 1.
3. STRUCTURA STAGIILOR 1.3.
4. Etapa iniţială de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni iniţiale) 1.3.
5. Etapa de stagii (vezi anexa finală) Primii 2 ani: stagiu de dobândire a abilităţilor generale în specialitate, imunologie laborator, stagii de medicină internă şi specialităţi medicale, pediatrie, medicina muncii: - Alergologie şi imunologie clinică (iniţiere în specialitate) - 6 luni - Imunologie fundamentală (curs şi laborator) - 2 luni - Medicină internă - 6 luni - Gastroenterologie - 1 lună - Terapie intensivă - 1 lună - Pediatrie - 3 luni - Medicina muncii - 1 lună - Bioetică - 2 săpt. - Reumatologie - 1 1/2 luni - Pneumologie - 2 luni Ultimii 2 ani: discipline complementare şi desăvârşire în specialitate: - Dermatologie - 3 luni - O.R.L. - 1 lună - Oftalmologie - 1 lună - Boli infecţioase - 1 lună - Alergologie şi imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni 1.
6. CONŢINUTUL STAGIILOR 1.4.
7. ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ 1.4.1.
8. Tematica lecţiilor conferinţă (400 ore) Lecţii conferinţă, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri corelate cu discuţii bazate pe cazuri sau exerciţii de evaluare clinică (Lista de mai jos reprezintă tematica probei scrise pentru examenul de specialitate) Principii de bază şi epidemiologie în alergologie şi imunologie clinică (100 ore, 25%) Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noţiuni de bază de imunologie clinică
9. Complexul major de histocompatibilitate. Evaluarea histocompatibilităţii pretransplantare. Mecanismele şi tipurile de rejet ale grefei. Imunointervenţii în transplantare.
10. Celule prezentatoare de antigen şi limfocite, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
11. Eozinofile şi mastocite, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
12. Imunoglobuline: izotipuri, structură, funcţie, diversitate. IgE şi receptorii pentru IgE.
13. Citokine, rol în imunopatologie şi imunoterapie. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc) şi molecule de adeziune.
14. Componentele şi patologia sistemului complement.
15. Toleranţa imunologică şi autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
16. Imunopatologia cancerului. Markeri imunologici tumorali. Imunoterapia în cancer.
17. Modificări imunologice în infecţiile virale, bacteriene, fungice, parazitare.
18. Reacţii de hipersensibilitate, clasificare. Terminologia şi clasificarea afecţiunilor alergice. Alergia ca boală sistemică. Particularităţi ale răspunsurilor imune de organ. Epidemiologie/Genetică
19. Genetica atopiei şi a sintezei IgE.
20. Genetica astmului şi a dermatitei atopice.
21. Imunogenetica hipersensibilităţilor medicamentoase.
22. Epidemiologia bolilor alergice. Epidemiologia imunodeficienţelor primare.
23. Factorii de risc ai bolilor alergice. Atopia. Evoluţia naturală a bolilor atopice şi alergice. Alergene
24. Alergene şi haptene - nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice şi biologice, concentraţii prag. Alergene recombinante.
25. Identificarea şi cuantificarea alergenelor. Factori care influenţează alergenicitatea.
26. Reactivitate încrucişată a alergenelor / cross-reactivitate. Panalergene, caracteristici.
27. Polenuri de arbori, graminee şi buruieni ca surse de aeroalergene, taxonomie. Aerobiologie.
28. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) şi fungică.
29. Aeroalergene şi alergene de contact ocupaţionale. Alergene medicamentoase.
30. Alergene din veninuri şi salivă de insecte sau alte artropode.
31. Alergene alimentare (cu importanţă clinică la adult sau copil).
32. Alergene de contact din seria standard europeană.
33. Extracte alergenice pentru diagnostic şi terapie. Caracterizare şi standardizare. Alergologie (220 ore, 55%) Afecţiuni alergice
34. Rinite alergice intermitente şi persistente. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent.
35. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetaţii adenoide.
36. Astmul alergic la adult şi copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort.
37. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină şi alte antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi.
38. Astmul alergic ocupaţional.
39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică.
40. Pneumonia eozinofilică acută şi cronică. Sindromul Loffler.
41. Eozinofiliile. Sindromul eozinofilie-mialgie şi sindromul hipereozinofilic idiopatic.
42. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci).
43. Sindromul de tuse cronică. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară.
44. Conjunctivite alergice intermitente şi persistente. Keratoconjunctivita vernală.
45. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
46. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
47. Urticaria acută şi cronică. Urticaria alergică. Urticaria autoimună. Urticaria din parazitoze.
48. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc). Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică şi de contact). Crioglobulinemii.
49. Urticaria pigmentosa. Mastocitoza sistemică. Vasculite urticariene.
50. Boala serului şi sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare.
51. Eritemul fix medicamentos. Eritemul polimorf. Eritemul nodos.
52. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul dobândit histaminergic şi nonhistaminergic.
53. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
54. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial şi tratament.
55. Dermatita de contact alergică la metale, la adezivi, răşini şi aditivi din cauciuc, la medicamente, indusă de plante.
56. Alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică şi fototoxică.
57. Dermatita de contact alergică ocupaţională.
58. Dermatita herpetiformă. Boli gastrointestinale eozinofilice. Boala celiacă.
59. Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată. Sindromul de alergie orală.
60. Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice. Alimente care conţin constituenţi chimici vasoactivi.
61. Anafilaxia alergică mediată IgE.
62. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată.
63. Anafilaxia nonalergică.
64. Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică. Alergia la latex şi la lichid seminal.
65. Reacţii de hipersensibilitate la înţepături de insecte (venin) şi la muşcături de artropode.
66. Alergii medicamentoase mediate IgE şi non-IgE-mediate. Reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate. Noţiuni de farmacovigilenţă.
67. Reacţii de hipersensibilitate la anestezice şi miorelaxante, la plasmă şi substituenţi plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
68. Reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice.
69. Reacţii de hipersensibilitate la substanţe de radiocontrast iodate. Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei.
70. Reacţii de hipersensibilitate la antihipertensive, agenţi fibrinolitici şi anticoagulante.
71. Reacţii de hipersensibilitate la antibiotice şi chimioterapice. Reacţii de hipersensibilitate la vaccinuri.
72. Reacţii de hipersensibilitate la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric.
73. Reacţii de hipersensibilitate la insulină, antidiabetice orale. Reacţii de hipersensibilitate la antineoplazice. Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo şi in vitro
74. Teste cutanate prick şi i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
75. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (seria standard europeană şi serii speciale).
76. Teste de provocare in vivo în alergologie
77. Determinarea IgE specifice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
78. Teste de activare a bazofilelor şi de transformare limfocitară ca metode de diagnostic in vitro în alergologie. Tratamente în alergologie
79. Profilaxia bolilor alergice şi atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate.
80. Tratamentul urgenţelor alergologice.
81. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil.
82. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual.
83. Imunoterapia anti-IgE. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
84. Antihistaminice în alergologie.
85. Antileucotriene în alergologie. Antidegranulantele mastocitare.
86. Glucocorticosteroizi intranazali şi inhalatori.
87. Bronhodilatatoare beta2-agonişti, anticolinergice, derivaţi xantinici.
88. Dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanaţi. Emoliente. Imunologie clinică (80 de ore, 20%)
89. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA şi alte imunodeficienţe primare predominant umorale.
90. Imunodeficienţe primare combinate ale celulelor T şi B, imunodeficienţele primare ale celulelor fagocitare şi alte sindroame de imunodeficienţă primară bine definite.
91. Imunodeficienţele primare cu hiper-IgE.
92. Angioedemul ereditar şi alte imunodeficienţe prin deficite ale sistemului complement.
93. Imunodeficienţe secundare neasociate infecţiei HIV. Sindromul de imunodeficienţă dobândită: simptomatologie, imunodiagnostic.
94. Lupusul eritematos sistemic. Lupusul indus medicamentos. Sindrom anti-fosfolipidic.
95. Artrita reumatoidă. Spondilita anchilozantă şi alte spondilartropatii.
96. Sindromul Sjogren. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv. Sindroame overlap.
97. Polimiozita şi dermatomiozita. Scleroza sistemică.
98. Sindromul Churg-Strauss. Poliarterita nodoasă şi alte vasculite primare. Purpura HenochSchonlein. Poliangeita microscopică. Sindromul Behăet. Vasculita crioglobulinemică. Vasculite secundare.
99. Sarcoidoza. Granulomatoza Wegener şi alte afecţiuni granulomatoase.
100. Miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barre şi neuropatii induse imunologic.
101. Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun.
102. Afecţiuni hematologice autoimune.
103. Boala Crohn şi colita ulceroasă. Hepatita autoimună. Ciroza biliară primitivă. Colangita sclerozantă.
104. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune. Sindromul Goodpasture. Nefrite interstiţiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă.
105. Glucocorticosteroizii sistemici şi alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice.
106. Inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina şi micofenolat mofetil. Imunosupresive citotoxice şi metode imunosupresive nefarmacologice.
107. Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare. Terapia cu celule stem. Imunoterapia cu citokine şi anti-citokine, alţi agenţi imunomodulatori. 1.4.1.
108. Baremul activităţilor practice în clinică de alergologie şi imunologie clinică şi laborator de imunologie - principii, indicaţii, metodologie şi tehnici, asistare sau simulare educaţională şi/sau efectuare (după caz), interpretare - observaţia directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz) (Baremul reprezintă tematica probei practice pentru examenul de specialitate)
109. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1400
110. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 1400
111. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1000
112. Teste cutanate alergologice patch: 800
113. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400
114. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor şi plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 100
115. Teste fizice sau imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 10
116. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 200
117. Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie): 400
118. Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator: 400
119. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 20
120. Teste de provocare alimentară şi medicamentoasă: 500
121. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenţi fizici: 100
122. Teste alergologice la alergene ocupaţionale: 80
123. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 100
124. Utilizarea trusei de urgenţă în alergologie: 200
125. Determinarea IgE totale serice prin metode rapide imunocromatografice, prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300
126. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative şi cantitative: 100
127. Determinarea anticorpi IgG serici antigen-specifici: 100
128. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 300
129. Teste screening de laborator pentru imunodeficienţe primare umorale şi celulare: 300
130. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficienţelor şi Teste screening de laborator pentru imunodeficienţele dobândite: 300
131. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300
132. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 50
133. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 200
134. Teste imunologice screening sau avansate care pot fi utilizate pentru transplantare: 20
135. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200
136. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300
137. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200
138. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 100
139. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 100
140. Determinări de subseturi ale celule imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamaţiei: 200
141. Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 800
142. Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 800
143. Exudate faringiene şi nazale, analiza sputei: 500
144. Uroculturi la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 500
145. Teste imunologice ale sistemului reproductiv, coproculturi, examene coproparazitologice: 20
146. Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 500
147. Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 50
148. Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20 1.4.
149. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ 1.4.2.
150. Tematica lecţiilor conferinţă (34 ore) Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare şi secundare: anatomie şi funcţie. Sisteme limfoide asociate mucoaselor şi pielii. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică şi imunologică. Traficul limfocitar şi procesul de homing.
151. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare).
152. Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).
153. Antigene: structură, epitopi, procesare şi prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară şi funcţie.
154. Imunoglobuline: structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică.
155. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T şi B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.
156. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacţiuni receptor-ligand, transducţia semnalului, funcţii efectoare.
157. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacţiuni receptor-ligand, transducţia semnalului, funcţii efectoare.
158. Citokine, chemokine şi alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acţiune, metabolism şi reglare.
159. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acţiune, metabolism şi reglare.
160. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacţii de fază precoce şi tardivă), prin alţi anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorpdependentă) sau prin complexe imune (proprietăţi fizicochimice şi clearance).
161. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) şi altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate).
162. Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranţă, interacţiuni celulare, reţele idiotip.
163. Mecanismele autoimunităţii.
164. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaştere, mecanisme de rejet ale grefei, reacţie grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă.
165. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului.
166. Noţiuni de imunotoxicologie şi imunoterapie. 1.4.2.
167. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare, sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă, - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
168. Tehnici de laborator de imunochimie sau serologice pentru determinarea imunoglobulinelor, subclaselor de imunoglobuline, IgE totale şi specifice, mediatori celulari (triptaza mastocitară, proteina cationică eozinofilică etc), autoanticorpilor, paraproteinelor, crioglobulinelor, componentelor sistemului complement, inclusiv C1-inhibitor esteraza. Tehnici electroforetice, imunoelectroforetice, immunoblot, imunodifuzie, imunonefelometrie, aglutinare, imunoprecipitare, imunofluorescenţă, radioimunoanaliză, imunoanaliză enzimatică sau cu fluorescenţă (ELISA, FEIA etc).
169. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulaţii celulare, a producţiei de citokine, pentru evaluarea funcţiei/activării celulelor implicate în reacţiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producţiei de citokine sau alţi mediatori.
170. Teste de histocompatibilitate şi citotoxicitate pretransplantare.
171. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR. 1.4.
172. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.4.3.
173. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)
174. Bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar.
175. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.
176. Astmul. Exacerbările severe ale astmului.
177. Pneumoniile
178. Abcesul pulmonar
179. Fibrozele pulmonare
180. Cancerul bronhopulmonar
181. Sindromul de compresie mediastinală
182. Pleureziile
183. Valvulopatii
184. Endocardite infecţioase
185. Tulburările de ritm şi de conducere ale inimii
186. Pericarditele
187. Miocarditele şi cardiomiopatiile
188. Boala cardiacă ischemică
189. Sincopa
190. Şocul cardiogen
191. Bolile arterelor periferice
192. Bolile venelor
193. Edemul pulmonar acut cardiogen şi necardiogen
194. Cordul pulmonar cronic
195. Insuficienţa cardiacă congestivă
196. Tromboembolismul pulmonar
197. Hipertensiunea arterială
198. Glomerulonefritele
199. Sindromul nefrotic
200. Nefropatii interstiţiale
201. Insuficienţa renală acută
202. Insuficienţa renală cronică
203. Transplantul renal şi hemodializa
204. Sindroame de malabsorbţie
205. Anemiile
206. Leucemiile acute
207. Sindroamele mielodisplazice
208. Sindroamele mieloproliferative cronice
209. Sindroamele limfoproliferative cronice
210. Gamapatii monoclonale
211. Sindroamele hemoragipare
212. Sindroamele trombotice
213. Vasculite în practica de medicină internă
214. Colagenoze în practica de medicină internă
215. Diabetul zaharat
216. Dislipidemiile. Obezitatea
217. Urgenţele metabolice
218. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al comelor
219. Accidentele vasculare cerebrale
220. Diagnosticul imagistic al tumorilor gastrice, colorectale, hepatice, pancreatice
221. Diagnosticul imagistic al tumorilor renale, suprarenale, retroperitoneale
222. Diagnosticul imagistic al tumorilor mamare, prostatice, testiculare, ovariene
223. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN 1.4.3.
224. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
225. Interpretări ECG: 120
226. Examene radiologice: 120
227. Explorări funcţionale respiratorii: 60
228. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 60
229. Examinări ultrasonografice (interpretare): 30
230. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 6
231. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 120
232. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice: 120
233. Puncţii venoase la adult: 18 1.4.
234. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE 1.4.4.
235. Tematica lecţiilor conferinţă (16 ore)
236. Boala de reflux gastroesofagian. Gastritele acute şi cronice
237. Ulcerul gastric şi duodenal
238. Tumorile benigne şi maligne ale tractului gastrointestinal
239. Sindromul de malabsorbţie
240. Enteropatia glutenică
241. Parazitozele intestinale
242. Boala Crohn
243. Rectocolita hemoragică
244. Intestinul iritabil
245. Pancreatitele acute şi cronice
246. Sindromul icteric
247. Colecistitele şi litiaza biliară
248. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool
249. Hepatite medicamentoase şi autoimune
250. Cirozele hepatice. Afecţiuni hepatice cu determinare genetică
251. Tumorile benigne şi maligne ale ficatului şi căilor biliare, chistul hidatic hepatic 1.4.4.
252. Baremul activităţilor practice (asistare şi/sau interpretare)
253. Examene radiologice ale tubului digestiv: 20
254. Endoscopii digestive: 10
255. Ecografii abdominale: 10
256. Paracenteza: 10
257. Puncţie biopsie hepatică: 3
258. Investigaţii funcţionale în gastroenterologie: 10 1.4.
259. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ 1.4.5.
260. Tematica lecţiilor conferinţă (16 ore)
261. Resuscitarea cardiorespiratorie
262. Suportul vital de bază (basic life support) şi avansat (advanced life support)
263. Tulburări de ritm. Cardioversie electrică şi chimică
264. Şocul şi complicaţiile sale
265. Insuficienţa respiratorie
266. Tehnici de menţinere a permeabilităţii căilor respiratorii
267. Oxigenoterapia
268. Tehnici de suport ventilator mecanic
269. Resuscitarea volemică
270. Anafilaxia severă
271. Astmul acut sever
272. Angioedem cu localizare de gravitate
273. Noţiuni de terapie intensivă hematooncologică şi în transplant
274. Particularităţi în terapia intensivă pediatrică
275. Anestezia la pacientul astmatici
276. Anestezia la pacientul cu alergii / hipersensibilităţi medicamentoase 1.4.5.
277. Baremul activităţilor practice (asistare / training pe manechin, după caz)
278. Intubaţia orotraheală: 10
279. Resuscitarea cardiopulmonară: 10
280. Defibrilare, cardioversie: 2
281. Instalarea de linii venoase periferice/centrale: 10
282. Traheostomie deschisă şi percutană: tehnică, asistare, în condiţii de necesitate.
283. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 30 1.4.
284. STAGIUL DE PEDIATRIE 1.4.6.
285. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
286. Alimentaţia sugarului şi copilului mic. Alimentaţia copilului sănătos şi alergic
287. Vaccinările în neonatologie şi pediatrie
288. Boala hemolitică neonatală
289. Infecţiile tractului respirator superior
290. Wheezing-ul recurent, rinita şi astmul la copil. Fibroza chistică
291. Alergii alimentare la copil, intoleranţa la lactoză şi la gluten
292. Sindroamele de malabsorbţie la copil
293. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil
294. Hepatitele în pediatrie
295. Sindroamele de hipertensiune portală
296. Parazitozele intestinale la copil
297. Infecţiile tractului urinar la copil
298. Anemiile hemolitice ş sindroamele hemoragipare la copil
299. Leucemiile şi limfoamele la copil
300. Hematuriile şi proteinuriile copilului
301. Glomerulonefritele şi sindroamele nefrotice în pediatrie
302. Reumatismul articular acut
303. Artritele cronice juvenile
304. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki
305. Vasculite imune în pediatrie
306. Imunodeficienţele primare
307. Imunodeficienţele dobândite în pediatrie
308. Urticaria şi angioedemul la copil. Sindroame autoinflamatoare
309. Dermatita atopică şi tipuri de prurigo în practica pediatrică
310. Urgenţele pediatrice majore 1.4.6.
311. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
312. Anamneza pediatrică la copilul cu patologie imunoalergică: 20
313. Puncţii venoase la copil, manevre de resuscitare a funcţiilor vitale: 16
314. Electrocardiograme: 16
315. Examene radiologice: 16
316. Explorări funcţionale respiratorii la copii: 30
317. Provocări alimentare în pediatrie: 8
318. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 30
319. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice la copil: 30
320. Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentaţie: 16
321. Particularităţi ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 20 1.4.
322. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII 1.4.7.
323. Tematica lecţiilor conferinţă (16 ore)
324. Bolile profesionale: definiţie, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia bolilor profesionale
325. Agenţi etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate
326. Expunerea ocupaţională la alergene
327. Patologia ocupaţională a aparatului respirator. Rinita şi astmul profesional. Alveolita alergică extrinsecă ocupaţională. Bisinoza
328. Boli dermatologice profesionale
329. Bolile infecţioase şi parazitare ocupaţionale
330. Noţiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserţie şi reorientare profesională, noţiuni de legislaţie naţională şi europeană în medicina muncii.
331. Noţiuni de legislaţie actuală de medicina muncii înţara noastră. 1.4.7.
332. Baremul activităţilor practice
333. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 20
334. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 10
335. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 10
336. Asistarea şi/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenţi profesionali: 5
337. Explorări funcţionale respiratorii în practica medicinii muncii: 5 1.4.
338. MODUL DE BIOETICĂ 1.4.8.
339. Tematica curs (18 ore) I. Introducere în Bioetică
340. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
341. Contextul apariţiei bioeticii
342. Definirea bioeticii
343. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
344. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii
345. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
346. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
347. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie etc) III. Relaţia medic-pacient
348. Valori ale relaţiei medic-pacient
349. Paternalism versus autonomie
350. Modele ale relaţiei medic-pacient
351. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
352. Consimţămîntul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie
353. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
354. Relaţia medic-pacient minor
355. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient IV. Greşeli şi erori în practica medicală
356. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
357. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
358. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală V. Probleme etice la începutul vieţii
359. Libertatea procreaţiei
360. Dileme etice în avort
361. Etica reproducerii umane asistate medical
362. Probleme etice în clonarea reproductivă VI. Probleme etice la finalul vieţii
363. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
364. Probleme etice în stările terminale
365. Tratamente inutile în practica medicală
366. Eutanasia şi suicidul asistat
367. Îngrijirile paliative VII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane
368. Donarea de organe de la cadavru
369. Donarea de organe de la persoana vie
370. Etica alocării de resurse în transplant VIII. Probleme etice în genetică şi genomică
371. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
372. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
373. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
374. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
375. Terapia genică
376. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice IX. Etica cercetării pe subiecţi umani
377. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
378. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
379. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
380. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
381. Comitetele de etică a cercetării
382. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 1.4.8.
383. Tematica seminariilor I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
384. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
385. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate
386. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
387. Valoarea consimţămîntului informat în practica alergologică
388. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
389. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
390. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
391. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă
392. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete
393. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
394. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
395. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul deţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete 1.4.
396. STAGIUL DE REUMATOLOGIE 1.4.9.
397. Tematica lecţiilor conferinţă (24 ore)
398. Poliartrita reumatoidă a adultului
399. Artrita juvenila idiopatica şi boala Still
400. Spondiloartropatiile seronegative
401. Lupusul eritematos sistemic
402. Sclerodermia sistemică
403. Fenomenul Raynaud
404. Miopatiile inflamatoare
405. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate
406. Fasciita enzinoficilică difuză şi sindromul mialgie-eozinofilie
407. Sindromul Sjogren
408. Vasculitele sistemice
409. Boala (sindromul) Behăet
410. Reumatismul articular acut
411. Boala artrozică periferică
412. Boala degenerativă a coloanei vertebrale
413. Forme de reumatism abarticular
414. Guta şi alte atrite microcristaline
415. Artrita psoriazică
416. Artritele infecţioase şi reactive
417. Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv
418. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
419. Osteoporoza şi osteonecroza aseptică
420. Manifestări reumatologice din boli endocrine
421. Tratamentul inflamator şi imunomodulator în bolile reumatice 1.4.9.
422. Baremul activităţilor practice (interpretare)
423. Teste biologice de inflamaţie şi de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 40
424. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 30
425. Examene radiologice în reumatologie: 30
426. Scintigrafii osoase: 5
427. Osteodensitometrii: 5
428. Interpretarea biopsiei sinoviale şi a lichidului sinovial: 5 1.4.
429. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE 1.4.10.
430. Tematica lecţiilor conferinţă (36 ore)
431. Anatomia, fiziologia şi răspunsurile imune ale aparatului respirator.
432. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică
433. Astmul nealergic
434. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
435. Pneumopatiile interstiţiale şi fibrozele pulmonare difuze
436. Sarcoidoza
437. Infecţii respiratorii acute
438. Bronşiectazii
439. Patologia micotică pulmonară
440. Parazitoze cu determinare pulmonară
441. Tuberculoza şi infecţia cu HIV
442. Patologia respiratorie în imunodeficienţe
443. Tumori pulmonare
444. Patologia mediastinală
445. Hipertensiunea arterială pulmonară
446. Edeme pulmonare
447. Patologia tromboembolică pulmonară
448. Sindromul apneei în somn
449. Patologia pleurală
450. Determinări pulmonare în colagenoze 1.4.10.
451. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
452. Peak-flow-metrie: 100
453. Spirometrie: 100
454. Pletismografie: 20
455. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară Evaluarea gazelor sanguine: 10
456. Teste de provocare bronşică (nespecifică, specifică): 20
457. Sputa indusă: 10
458. Lavajul bronho-alveolar: 10
459. Toracocenteza: 10
460. Investigaţia radiologică în pneumologie: 30
461. Testul tuberculinic: 5 1.4.
462. STAGIUL DE DERMATOLOGIE 1.4.11.
463. Tematica lecţiilor conferinţă (52 ore)
464. Structura şi imunologia pielii
465. Infecţii cutanate virale, bacteriene, fungice
466. Epizoonoze
467. Urticaria
468. Eczeme/dermatite
469. Prurigo
470. Vasculite cutanate
471. Reacţii cutanate postmedicamentoase
472. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos
473. Purpure în dermatologie
474. Bolile ţesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)
475. Afecţiuni cutanate buloase
476. Angiologie dermatologică
477. Limfoame şi pseudo-limfoame cutanate
478. Sarcomul Kaposi
479. Mastocitoze
480. Sarcoidoza
481. Psoriazis. Parapsoriazis
482. Lichen şi reacţii lichenoide
483. Dermatoze prin agenţi fizici
484. Sindrom seboreic. Rozaceea
485. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice
486. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)
487. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului
488. Manifestări cutaneo-mucoase în infecţia cu HIV
489. Medicaţia antiinflamatorie şi imunomodulatorie în patologia cutanată 1.4.11.
490. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)
491. Teste cutanate pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor prin hipersensibilizare: 50
492. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5
493. Tehnica imunofluorescenţei în dermatologie: 5
494. Citodiagnosticul Tzanck: 5
495. Examenul micologic în dermatologie: 10
496. Biopsie cutanată: 6
497. Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul unor afecţiuni dermatologice (lupus eritematos, dermatită herpetiformă, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar): 5 1.4.
498. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE 1.4.12.
499. Tematica lecţiilor conferinţă (16 ore)
500. Rinite acute şi cronice. Rinosinuzitele acute şi cronice
501. Tumori benigne şi maligne rinosinusale
502. Patologia inflamatorie şi infecţioasă faringiană. Adenopatia cervicală
503. Patologia inflamatorie a glandelor salivare
504. Laringitele acute şi cronice
505. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană, tehnici de traheostomie
506. Otite medii acute şi cronice
507. Farmacoterapia locală în ORL 1.4.12.
508. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
509. Rinoscopie şi rinomanometrie: 20
510. Bucofaringoscopie: 20
511. Otoscopie: 10
512. Examene radiologie şi CT în ORL: 20
513. Examenul de laborator al secreţiei nazale şi evaluarea funcţiei ciliare: 10 1.4.
514. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE 1.4.13.
515. Tematica lecţiilor conferinţă (16 ore)
516. Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal
517. Conjunctivitele
518. Keratitele
519. Patologia inflamatorie a sclerei şi uveei
520. Cataracte. Glaucoame
521. Ochiul roşu şi dureros
522. Bolile imunologice de sistem cu complicaţii oculare
523. Farmacoterapia locală oculară 1.4.13.
524. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
525. Examenul polului anterior al ochiului: 10
526. Examenul pleopelor şi conjunctivei: 10
527. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 10 1.4.
528. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE 1.4.14.
529. Tematica lecţiilor conferinţă (16 ore)
530. Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare
531. Infecţii virale, bacteriene, fungice şi parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase
532. Gastroenterite şi enterocolite. Diareea infecţioasă. Particularităţi ale unor infecţii în pediatrie şi medicina de călătorie
533. Hepatite virale acute şi cronice
534. Infecţii ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite
535. Infecţia cu HIV, infecţii la pacienţi cu imunosupresie
536. Particularităţi ale tratamentului antimicrobian la pacienţii cu afecţiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie
537. Reguli de bază în terapia cu antibiotice şi chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice şi chimioterapice. Reacţii adverse la tratamentul antimicrobian. 1.4.14.
538. Baremul activităţilor practice - principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare
539. Recoltarea produse patologice (spută, secreţii etc): 10
540. Hemocultura: 4
541. Urocultura, coprocultura: 10
542. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice şi chimioterapice: 30
543. Examen coproparazitologic: 10
544. Exsudat faringian, examen de spută: 10
545. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni şi parazitari: 30
546. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecţioasă: 20 ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ 4 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ - ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.1) 6 luni - IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.2) 2 luni - MEDICINĂ INTERNĂ (I.3) 6 luni - GASTROENTEROLOGIE (I.4) 1 lună - TERAPIE INTENSIVĂ (I.5) 1 lună - PEDIATRIE (I.6) 3 luni - MEDICINA MUNCII (I.7) 1 lună - BIOETICĂ (I.8) 2 săpt. - REUMATOLOGIE (I.9) 1 1/2 luni - PNEUMOLOGIE (I.10) 2 luni - DERMATOLOGIE (I.11) 3 luni - O.R.L. (I.12) 1 lună - OFTALMOLOGIE (I.13) 1 lună - BOLI INFECŢIOASE (I.14) 1 lună - ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.15) 18 luni *Font 9* ┌───────┬───────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┬────────┐ │ AN │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV│ ├───────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┬────┼────────┤ │STAGIU │I.1│I.2│I.3│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│I.10│I.11│I.12│I.13│I.14│I.15│ I.15 │ └───────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────────┘ Bibliografie
547. Allergy, by ST Holgate, LM Lichtenstein, MK Church, Mosby,
549. Manual of Allergy and Immunology: Diagnosis and Therapy, 4th edition, by DC Adelman, TB Casale, J Corren (Eds.), Lippincott Williams & Wilkins Publishers,
551. Middleton's Allergy: Principles and Practice: Expert Consult: Online and Print, 2-Volume Set, by N. Franklin Adkinson Jr, WW. Busse, BS Bochner, ST Holgate, By Middleton E, Mosby,
553. NMS Immunology (Naţional Medical Series for Independent Study), by RM Hyde, Williams & Wilkins, 3rd Edition,
555. Oxford Handbook of Clinical Immunology and Allergy. Second Edition. Spickett G ed. Oxford University Press,
557. Patterson's Allergic Diseases (Allergic Diseases: Diagnosis & Management), by LC Grammer, PA Greenberger, Lippincott Williams & Wilkins Publishers,
559. Roitt's Essential Immunology, by I Roitt, P Delves, Tenth Edition, Blackwell Publishing,
561. Manualul Merck de Diagnostic şi Terapie, ediţia a XVIII-a, Editura ALL,
563. Managementul astmului, îndrumător pentru implementarea "ghidului de management al astmului" în cabinetul medicului de familie, Editura Infomedica,
565. Bâră C. Imunologie fundamentală. Editura Medicală,
567. Dejica D. Tratat de Imunoterapie. Editura Mega,
569. Iamandescu IB. Psihoneuroallergology, Second edition, Editura Amaltea Medical Publishing House,
571. Moldovan D, Popescu FD. Rinita alergică - diagnostic şi tratament, Editura Prisma,
573. Moldovan D, Popescu FD. Urticaria - o provocare de diagnostic şi tratament, Editura Prisma,
575. Popescu F, Popescu FD. Sistemul imunitar. Imunofarmacologie, În: Tratat de Farmacologie, ediţia I, Cristea AN (ed.), Editura Medicală,
577. Popescu FD, Vieru M. Transplantarea renală - noţiuni de imunologie clinică, In: Nefrologie, Dinca EM (ed.)., Editura Sitech,
579. Popescu FD. Antihistaminicele în alergologie, Editura Universitară "Carol Davila",
581. Popescu FD. Explorarea funcţională a aparatului respirator, Testarea cutanată în alergiile respiratorii, Pneumonitele de hipersensibilitate, Astmul. Capitole În: Pneumologie, Dincă EM (ed.), Editura Sitech,
583. Popescu FD. Principii de dietă la pacienţii cu alergie alimentară şi alte tipuri de hipersensibilităţi, In: Principii de nutriţie în practica medicală, Dincă ME (ed.), Editura Sitech,
585. Popescu LM, Bancu A, Ursaciuc C, Cialacu V. Imunologie Medicală, Editura Universitară "Carol Davila",
587. Popescu LM, Ursaciuc C, Simionescu O et al, Dicţionar de Imunologie Medicală, Editura Universitară "Carol Davila",
589. Radu JR, Popescu FD, Popescu F. Nebulizarea în astmul bronşic, Editura Sitech,
591. Jurnalul Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC), Medical Target, 2005-2010, www.sraic.ro
592. ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma) Documents & Resources. www.whiar.org
593. EAACI (European Academy of Allergy and Clinical Immunology) Resources. www.eaaci.net
594. GINA (Global Iniţiative for Asthma) Guidelines & Resources. www.ginasthma.com
595. WAO (World Allergy Organization) Education in Allergy, www.worldallergy.org MINISTERUL SĂNĂTĂŢII DIRECŢIA GENERALĂ RESURSE UMANE ŞI CERTIFICARE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ Articolul 1 Definiţie Şcoala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialişti în sectorul profesional al diagnosticului anatomo cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activităţi: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, şi cu ocazia examinării macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente şi puncţiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafina (al biopsiilor obţinute de la endoscopii, prin puncţie - biopsie, al secţiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheata (sau al secţiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic şi eventual ultrastructural Articolul 2 Responsabilitatea pregătirii de specialitate Specializarea în Anatomie Patologică se desfăşoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultăţile de Medicina, recunoscute de Ministerul Sănătăţii Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferenţiar) universitar în Anatomie Patologică (activităţile teoretice şi practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică şi în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experienţă îndelungata (activităţile practice). Alegerea locului de desfăşurare a Rezidenţiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidenţiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singura dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfăşurare poate fi alt centru bine utilat din ţară sau străinătate. Articolul 3 Durata pregătirii în specialitate Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durata de pregătire de 4 ani şi după promovarea unui examen final, scris şi practic. Pe perioada celor 4 ani de rezidenţiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică şi practica. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică şi de Biologie moleculară. Articolul 4 Caietele de stagiul ale rezidenţilor Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activităţile teoretice şi practice şi vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conţine elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activităţi: ● Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ............ 200 ● Diagnostice pe piese de biopsie: .............................. 8000 ● Diagnostice citopatologice..................................... 8000 ● Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee).............. 200 Articolul 5 Examenul final de Specialitate Se organizează într -un singur loc pentru rezidenţii unei singure generaţii, prin rotaţie în centrele care asigura pregătirea rezidenţilor, cu o Comisie propusă şi aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice. El va consta dintr -o proba scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim şase luni înainte de examen), o proba practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo -patologic) şi doua probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală. Articolul 6 Structura cursurilor teoretice şi a activităţii practice: conform practicilor din UE, apreciem activităţile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în aşa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continua. A. Aria cunoştinţelor generale: va asigura cunoştinţe solide şi moderne de genetica, biologie moleculară, patologie moleculară, precum şi cunoştinţe de statistică medicală. Sectoare: Genetică medicală Biologie moleculară Patologie moleculară Statistică medicală Bioetica B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoştinţe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheata, coloraţii uzuale şi speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescenţă, microscopie electronica. Toată activitatea de diagnostic histo - şi citopatologic va avea la baza cunoştinţe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoştinţe teoretice de patologie generala, care vor fi urmate de cunoştinţe aprofundate de patologia speciala a diferitelor aparate şi sisteme. Sectoare: Citologie şi histologie: tehnici şi criterii de diagnostic Necropsie: tehnici şi criterii de diagnostic Citopatologie şi histopatologie: tehnici şi criterii de diagnostic Tehnici speciale: coloraţii speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenta, microscopie electronică etc. Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidenţiat; Patologie specială: prin rotaţie, în următorii patru ani C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să deţină cunoştinţe clinice din diferite specialităţi pentru a fi capabil de corelaţii anatomo -clinice precum şi cunoştinţe de Neuropatologie, de Medicina Legala, Oncologie, ca specialităţi conexe. Sectoare: Patologie clinică şi corelaţii anatomo -clinice Medicina Legală Oncologie Neuropatologie Articolul 7 Repartizarea pe ani a activităţilor teoretice şi practice ANUL I Număr de ore Activităţi teoretice: 200 de ore Genetică medicală 20 Biologie moleculară 20 Patologie moleculară 20 Statistică medicală 10 Bioetică 20 Histologie şi citologie 50 Patologie generală 80 Activităţi practice: peste 1000 de ore Tehnici de necropsie 3 luni Tehnici de histo - şi citopatologie 2 luni Tehnici de citogenetică 2 luni Tehnici de imunohistochimie 4 luni Lucrări practice de bioetică, 2 săpt. Tehnici de microscopie electronică opţional 1 lună Diagnosticul histopatologic al ţesuturilor şi organelor Studiu individual ANUL II Activităţi teoretice: 200 de ore Imunologie 40 Patologia ap.respirator 25 Patologia cardiovasculară 20 Patologia tubului digestiv 40 Patologie hepatică şi pancreatică 35 Patologie pediatrică şi fetopatologie 43 Activităţi practice: peste 1000 de ore Necropsii Stagiul de morfopatologie cardiovasculară 3 luni Stagiul de morfopatologie respiratorie 3 luni Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă 4 luni Necropsii pediatricepediatrică 2 luni Diagnostice citopatologice Participare la şedinţe anatomo-clinice Studiu individual ANUL III Activităţi teoretice: 200 de ore Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid 40 Nefropatologie 26 Uropatologie şi patologia ap.genital masc 30 Dermatopatologie 40 Patologie O.R.L 12 Patologie oftalmologică 25 Medicina Legala 12 Activităţi practice: peste 1000 ore Necropsii Stagiul de hemato - şi imunopatologie 3 luni Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 3 luni Stagiul de dermatopatologie 3 luni Stagiul de patologie o.r.l 1 lună Stagiul de oftalmopatologie 1 lună Stagiul de medicina legala 1 lună Diagnostice în examen extemporaneu Participare la şedinţe anatomo-clinice Studiu individual ANUL IV Activităţi teoretice: 200 de ore Patologia aparatului endocrin 15 Neuropatologie 20 Patologia aparatului genital feminin 60 Patologia osteoarticulară 12 Patologia tumorală a ţesuturilor moi 10 Patologie oncologică 40 Activităţi practice: peste 1000 de ore Patologia aparatului endocrin 1 luna Stagiul de neuropatologie 1 luna Patologia aparatului genital feminin 6 luni Stagiul de patologie osteoarticulară 1 luna Patologie oncologică 3 luni Diagnostice cito - şi histopatologice cu accent pe patologiile învăţate Diagnostice în examen extemporaneu Participare la şedinţe anatomo-clinice Studiu individual Stagiile de anul I - se desfăşoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică şi se finalizează cu un examen teoretic şi practic. La sfârşitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris şi oral/practic. 1.1 STRUCTURA STAGIILOR 1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni) Anul I (obligatoriu în acelaşi serviciu, înalt specializat) 1.1.2 Patologia generala legată de tehnici de macroscopie şi microscopie se vor desfăşura pe o perioada de şase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni 1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni 1.1.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni 1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt 1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt Anul II, Anul III, Anul IV (prin rotaţie) 1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 4 luni 1.3 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 3 luni 1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni 1.5 Dermatopatologie 3 luni 1.6 Patologia ap. endocrin 1 lună 1.7 Patologie osteoarticulară 1 lună 1.8 Neuropatologie 1 lună 1.9 Patologie pediatrică (şi necropsii pediatrice) 2 luni 1.10 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni 1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună 1.12 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni 1.13 Medicina legală 1 lună 1.14 Patologie oncologică 3 luni 1.15 Patologie O.R.L. 1 lună STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ Tematica lecţiilor conferinţă Patologie generală (Anul I) PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacţii celulare de adaptare ale creşterii şi diferenţierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenţi. Hialinoza. Calcificarea patologică. INFLAMAŢIA ACUTĂ ŞI CRONICĂ Generalităţi despre procesul inflamator. Inflamaţia acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamaţiei exudative. Inflamaţia seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilităţi de evoluţie ale inflamaţiei acute. Abcesul şi flegmonul, septicemiile şi septico-pioemiile. Inflamaţia cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamaţia cronică nespecifică. Inflamaţia granulomatoasă. Generalităţi şi clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacţia granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza. PROCESUL DE VINDECARE Aspecte ale creşterii celulare (regenerarea). Repararea prin ţesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor. IMUNOPATOLOGIA Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficienţă imună primare şi secundare. Amiloidoza. BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi
596. MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări morfologice în edem, hiperemie şi congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară şi sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic şi embolia gazoasă. Ischemia acută şi cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în şoc. NEOPLAZIA Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea şi stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. MORFOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ŢESUTURILOR MOI Bolile nonneoplazice ale pielii,tumorile nonmelanocitare ale pielii,leziuni melanocitare tumorile de părţi moi. MORFOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE Infecţii piogene bacteriene gram-pozitive; infecţii virale eruptive ale copilului şi adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecţii oportuniste şi asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecţia de aortă. Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice. Patologia intervenţiilor terapeutice în boli vasculare. PATOLOGIA CARDIACĂ Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut şi cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice. Angiocardiopatii congenitale. Insuficienţa cardiacă. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite. Sindromul de detresă respiratorie la adult şi copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă. Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare. Citologia aparatului respirator şi a epansamentelor. PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori. Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne şi maligne. Patologia intestinului subţire şi colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. Tumori benigne şi maligne. Patologia apendicelui: apendicite acute şi cronice; tumori. PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ŞI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul şi colestaza. Hepatitele infecţioase virale acute şi cronice. Infecţii bacteriene, parazitare şi helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos şi de toxice: afecţiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficienţa de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne şi maligne. Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută şi cronică. Colecistita acută şi cronică. Carcinomul veziculei biliare şi a căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute şi cronice. Tumorile benigne şi maligne. PATOLOGIA APARATULUI URINAR Anomalii congenitale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante şi în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecţioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă şi proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstiţiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstiţială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstiţială indusă de medicamente şi toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă şi malignă; stenoza arterei renale. Obstrucţia tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale. Morfopatologia vezicii urinare şi a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamaţii, tumori benigne şi maligne. PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFOID Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii şi boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame şi leucemii ale limfocitului B, limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK, limfomul Hodgkin. Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor. Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN Malformaţii, orhiepididimite acute şi cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară şi tumorile prostatei. PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Metode morfologice de investigaţie. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginala, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne şi maligne. Patologia salpingelui: inflamaţii acute şi cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamaţii, ovarul polichistic, pseudotumori şi tumori. Patologia sarcinii: inflamaţiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestaţional. PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreţie şi puncţie aspirativ. Inflamaţii. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă şi sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne şi maligne. Ginecomastia. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame. Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute şi cronice, guşa difuză netoxică simplă, guşa multinodulară, tumori benigne şi maligne. Citologia prin puncţie aspiraţie a tiroidei. Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar şi secundar. Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficienţa de 21-hidroxilază, insuficienţa adrenocorticală acută primară (sdr. WaterhouseFriderichsen), insuficienţa cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale. Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom. DERMATOPATOLOGIA Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne şi maligne ale pielii. Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne şi maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign. PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficienţe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul şi osteomalacia. Fractura. Infecţii: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. PATOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis. PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ŞI CENTRAL Polineuropatii infecţioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici. Malformaţii. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural şi subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală şi hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecţii: meningite acute bacteriene şi virale. Infecţii supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare şi secundare. BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂŢII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ A. Efectuarea necropsiei: 200 B. Diagnostic histopatologic: 8000
597. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000
598. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100
599. Prelucrare tehnică (secţionare la microtomn şi criotom): 80
600. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 100
601. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale şi imunohistochimie): 300
602. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300
603. Examinarea histopatologică din patologia digestivă şi anexe: 1500
604. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500
605. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300
606. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450
607. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100
608. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 800
609. Examinarea histopatologică din patologia osoasă şi articulară: 150
610. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100
611. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000
612. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800
613. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100
614. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500
615. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100
616. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100
617. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200
618. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900 C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000
619. Frotiuri cervicovaginale: 6000
620. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 1000
621. Frotiuri puncţie cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000 MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore
622. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
623. Contextul apariţiei bioeticii
624. Definirea bioeticii
625. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
626. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
627. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
628. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
629. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
630. Valori ale relaţiei medic - pacient
631. Paternalism versus autonomie
632. Modele ale relaţiei medic - pacient
633. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
634. Consimţământul informat
635. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
636. Relaţia medic - pacient minor
637. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
638. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
639. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
640. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
641. Libertatea procreaţiei
642. Dileme etice în avort
643. Etica reproducerii umane asistate medical
644. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
645. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
646. Probleme etice în stările terminale
647. Tratamente inutile în practica medicală
648. Eutanasia şi suicidul asistat
649. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
650. Donarea de organe de la cadavru
651. Donarea de organe de la persoana vie
652. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
653. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
654. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
655. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
656. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
657. Terapia genică
658. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
659. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
660. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
661. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
662. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
663. Comitetele de etică a cercetării
664. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
665. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
666. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
667. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
668. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
669. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
670. Rolul comunicării în relaţia medic - pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
671. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
672. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
673. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
674. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
675. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
676. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ANATOMIE PATOLOGICĂ 4 ani STAGII PRACTICE ŞI CURSURI - CONFERINŢĂ STRUCTURA STAGIILOR Anul I 1.1.1 Etapa de angajare (2 săptămâni) Anatomie patologică generală, principii şi tehnici 1.1.2 Patologie generală, tehnici de macro- şi microscopie 6 luni 1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni 1.1.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni 1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt 1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt Anul II 1.2 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni 1.3 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 4 luni 1.4 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 2 luni Anul III 1.5 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni 1.6 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 3 luni 1.7 Patologie ORL 1 lună 1.8 Dermatopatologie 3 luni 1.9 Oftalmopatologie 1 lună 1.12 Stagiul de medicină legală 1 lună Anul IV 1.10 Patologia ap. endocrin 1lună 1.11 Stagiul de patologie osteoarticulară 1 lună 1.13 Patologia ap. genital feminin 6 luni 1.14 Stagiul în patologie oncologică 3 luni 1.15 Stagiul în neuropatologie 1 lună MINISTERUL SĂNĂTĂŢII DIRECŢIA GENERALĂ RESURSE UMANE ŞI CERTIFICARE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECŢIOASE DEFINIŢIE: Specialitatea Boli infecţioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de agenţi infecţioşi transmisibili şi netransmisibili, precum şi cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea şi tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziţi şi alţi agenţi patogeni. DURATA: 4 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. STRUCTURA STAGIILOR I. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE: 30 luni A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ Ş1 PRACTICĂ: 24 luni B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni (din care 1 lună biostatistică) II. STAGII COMPLEMENTARE: A. STAGII CLINICE MEDICALE: 13 luni
677. Medicină internă: 3,5 luni
678. Neurologie: 2 luni
679. Hematologie clinică: 1 lună
680. Pediatrie: 3 luni
681. Dermato-venerologie: 1 lună
682. Terapie intensivă şi urgenţe medicale: 2 luni
683. Bioetică 2 săpt. B. LABORATOR CLINIC ŞI EPIDEMIOLOGIE: 5 luni
684. Epidemiologie: 2 luni
685. Laborator clinic: 3 luni Microbiologie clinică: bacteriologie şi micologie (1,5 luni) Virusologie (0,5 luni) Genetică moleculară (0,5 luni) Parazitologie (0,5 luni) STRUCTURA STAGIILOR A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ Tematica lecţiilor conferinţă (80 ore)
686. Astmul bronşic.
687. Bronhopneumonia cronică obstructivă şi emfizemul pulmonar.
688. Pleurezii neinfecţioase.
689. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică.
690. Cardiopatia ischemică. Infarctul miocardic acut.
691. Tulburările de conducere ale inimii.
692. Tulburările de ritm ale inimii.
693. Pericardite neinfecţioase.
694. Edemul pulmonar acut cardiogen şi noncardiogen.
695. Cordul pulmonar cronic.
696. Insuficienţa cardiacă congestivă.
697. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară.
698. Tromboflebite.
699. Sindrom nefrotic.
700. Insuficienta renală acută şi cronică.
701. Esofagita de reflux. Hernia hiatală.
702. Boala ulceroasă.
703. Cancerul gastric.
704. Cancerul colo-rectal.
705. Boli inflamatorii intestinale cronice.
706. Icterele.
707. Hepatopatiile cronice şi cirozele hepatice de alte cauze decât cele postvirale.
708. Insuficienta hepatică şi encefalopatia portală.
709. Hemoragiile digestive superioare.
710. Diarei acute şi cronice de cauză neinfecţioasă - diagnostic pozitiv şi diferenţial.
711. Diabet zaharat.
712. Reumatismul articular acut.
713. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoidă, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).
714. Dislipidemiile Baremul activităţilor practice
715. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 50 cazuri.
716. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.
717. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri. stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului. hipertrofiile atriale şi ventriculare. modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică. cardiomiopatii. diagnosticul în cordul pulmonar acut şi cronic. tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort.
718. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.
719. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.
720. Toracocenteza: 4 cazuri.
721. Paracenteza: 10 cazuri.
722. Interpretarea oscilometriei: 5 cazuri.
723. Interpretarea probei de digestie: 5 cazuri.
724. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri. B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ şI URGENŢE MEDICALE: Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
725. Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică.
726. Disfuncţii şi insuficiente de organ: etiopatogenie, diagnostic şi atitudine terapeutică.
727. Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza şi trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică.
728. Transfuzia de produce sanguine: accidente şi incidente, management.
729. Şocul anafilactic.
730. Reechilibrarea hidro-electrolitică şi acido-bazică.
731. Intoxicaţii acute. Baremul activităţilor practice
732. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin.
733. Defibrilarea şi cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist).
734. Determinarea gazelor sanguine: 20 cazuri. C. STAGIUL DE NEUROLOGIE Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
735. Diagnosticul şi tratamentul comelor.
736. Diagnosticul şi tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
737. Diagnosticul şi tratamentul deficienţelor motorii centrale.
738. Diagnosticul şi tratamentul deficienţelor motorii periferice.
739. Diagnostic şi tratament crize convulsive. Baremul activităţilor practice
740. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.
741. Efectuarea puncţiei rahidiene şi interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.
742. Interpretarea electromiogramei: 20 cazuri.
743. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT şi RMN din principalele afecţiuni neurologice: 20 cazuri. D. STAGIUL DE PEDIATRIE (60 ore) Tematica lecţiilor conferinţă
744. Bolile diareice şi sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie şi rehidratarea sugarului.
745. Insuficienţa respiratorie acută: bronşiolită, epiglotită, bronhopneumonii, corpi străini, etc.
746. Sindromul hemoragipar.
747. Sindromul convulsivant.
748. Patologia cardiovasculară de urgenţă: insuficienta cardiacă prin malformaţii cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.
749. Abdomenul acut.
750. Intoxicaţii.
751. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic şi tratament.
752. Particularităţile dietei normale şi de readaptare în funcţie de vârstă.
753. Imunodeficienţe congenitale şi dobândite ale copilului (în afara infecţiei cu HIV).
754. Malformaţii şi defecte consecutive infecţiilor materne în cursul sarcinii. Baremul activităţilor practice
755. Interpretarea hemogramei: 100 cazuri.
756. Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diferite vârste: 10 cazuri.
757. Examenul microscopie şi interpretarea rezultatelor LCR: 10 cazuri.
758. Tehnica recoltării directe a produselor biologice pentru examenul de laborator: 30 cazuri.
759. Efectuarea toracentezei: 2 cazuri.
760. Interpretarea examenului radiologie pentru afecţiunile din tematică (torace, schelet, tract digestiv): 50 cazuri.
761. Însuşirea manevrelor de resuscitare a funcţiilor vitale în urgentele toxico-septice la copil: 5 cazuri
762. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (100 cazuri), renale (100 cazuri), de digestie (20 cazuri) E. STAGIUL DE DERMATOLOGIE -VENEROLOGIE Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
763. Infecţii cutanate virale.
764. Infecţii cutanate bacteriene.
765. Infecţii fungice cutanate.
766. Urticaria.
767. Eczeme / dermatite.
768. Prurigouri.
769. Vasculite.
770. Reacţii cutanate postmedicamentoase.
771. Eritrodenniile.
772. Purpure.
773. Boli buloase.
774. Psoriazisul.
775. Lichen plan şi erupţii lichenoide.
776. Sifilisul dobândit şi congenital.
777. Alte infecţii cu transmitere sexuală. Baremul activităţilor practice
778. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
779. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
780. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.
781. Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri. F. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
782. Clasificarea,diagnosticul şi tratamentul următoarelor tipuri de anemii:hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
783. Clasificarea, criteriile de diagnostic şi managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) şi ale leucemiei limfatice cronice.
784. Clasificarea, diagnosticul şi managementul leucemiilor acute mieloblastice şi limfoblastice.
785. Limfoame maligne: diagnostic şi management.
786. Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecţioasă acută, infecţia eu Bordetella pertusis).
787. Agranulocitoza: cauze şi management.
788. Clasificarea, diagnosticul şi managementul sindroamelor hemoragice. Baremul activităţilor practice
789. Interpretarea unei hemoleucograme:
791. Interpretarea unei medulograme:
793. Interpretarea probelor de coagulare:
795. Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului:
796. G. STAGIUL DE BIOETICĂ Tematica lecţiilor conferinţă (10 ore) I. Relaţia medic-pacient
797. Valori ale relaţiei medic-pacient.
798. Dreptatea,echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
799. Consimţământul informat
800. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
801. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
802. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
803. Managementul greşelii şi erorii medicale în practice medicală. II. Etica cercetării pe subiecţi umani
804. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
805. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
806. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
807. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
808. Comitetele de etică a cercetării.
809. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
810. Relaţii medic-companii farmaceutice-furnizori. Baremul activităţilor practice: I. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 1 oră
811. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
812. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
813. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient. II. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice -1 oră
814. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare, de cazuri.
815. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.
816. Rolul comitetelor de etică din spitale. III. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 30 min
817. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
818. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
819. Perspective deontologice asupra greşelilor medicale. IV. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 30 min I. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
820. Proces infecţios. Focar epidemiologie.
821. Proces epidemiologic: condiţionare (factori determinanţi şi favorizanţi), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
822. Epidemiologie specială în infecţiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanţa clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populaţională, prevenire, combatere, modalităţi de intervenţie rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc): a. Infecţii respiratorii acute şi sindroame, gripale. b. Exanteme febrile. c. Infecţii digestive. d. Infecţii ale SNC şi periferic. e. Infecţii cu transmitere parenterală. f. Infecţii cu poartă de intrare cutanată.
823. Principii de prevenire, combatere şi control a infecţiilor nosocomiale.
824. Imunizări: program naţional de imunizări, imunizări la grupe de risc. Baremul activităţilor practice
825. Studii (anchete) epidemiologice:
827. Triajul epidemiologie:
829. Supravegherea bolilor infecţioase:
831. Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni şi oportunişti:
833. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecţie, în cadrul activităţii de profilaxie, supraveghere, control şi combatere:
835. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:
837. Imunoprofilaxia bolilor infecţioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă