Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

PLAN DE MANAGEMENT din 21 februarie 2020

Pe scurt

Acest plan de management, aprobat prin Ordinul nr. 296 din 21 februarie 2020, stabilește modul de gestionare a Parcului Național Piatra Craiului și a Sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului pentru o perioadă de 5 ani, având ca scop principal conservarea biodiversității și dezvoltarea socio-economică durabilă.

Ce reglementează

  • Structura și aplicarea planului de management.
  • Descrierea detaliată a ariei protejate, incluzând aspecte fizico-geografice, biotice și socio-economice.
  • Evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar.
  • Obiectivele și acțiunile propuse pentru atingerea sau menținerea unei stări de conservare favorabile.

Cui îi privește

  • Administratorii ariei protejate (Administrația Parcului Național Piatra Craiului).
  • Proprietarii sau administratorii de terenuri din interiorul ariei protejate.
  • Orice persoane fizice ori juridice care au interese în aria protejată.

Puncte cheie

  • Planul de management are caracter oficial și prevederile sale sunt obligatorii.
  • Este valabil pentru o perioadă de 5 ani de la data aprobării.
  • Parcul Național Piatra Craiului a fost înființat în 1990 pentru conservarea biodiversității și a peisajului.
  • Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului se suprapune parțial cu Parcul Național Piatra Craiului, având o suprafață de 15867,04 ha.
Textul legii
Textul legii

PLAN DE MANAGEMENT din 21 februarie 2020 al Parcului Național Piatra Craiului și al Sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 bis din 23 martie 2020 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 296 din 21 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 234 din 23 martie 2020 CUPRINS

  1. INTRODUCERE1.
  2. Scurtă descriere a Planului de management ... 1.
  3. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ... 1.
  4. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management1.3.
  5. Baza legală a planului de management ... ... 1.
  6. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.
  7. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management ... 1.
  8. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management ... 1.
  9. Procedura de implementare a Planului de management ... ...
  10. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.
  11. Informații generale2.1.
  12. Localizarea ariei naturale protejate ... 2.1.
  13. Limitele ariei naturale protejate
  14. Limitele exterioare ale Parcului Național Piatra Craiului ...
  15. Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului ... ... 2.1.
  16. Zonarea internă a ariei naturale protejate2.1.3.
  17. Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului și activitățile permise în fiecare zonă și în suprafața din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului din afara parcului ... ... 2.1.
  18. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.
  19. Mediul abiotic2.2.
  20. Scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice și geologice ... 2.2.
  21. Geomorfologie ... 2.2.
  22. Geologie ... 2.2.
  23. Hidrologie ... 2.2.
  24. Clima ... 2.2.
  25. Soluri/subsoluri ... ... 2.
  26. Mediul biotic2.3.
  27. Ecosisteme ... 2.3.
  28. Habitate2.3.2.
  29. Habitate Natura 2000 ... 2.3.2.
  30. Habitate după clasificarea națională ... ... 2.3.
  31. Flora și vegetația2.3.3.
  32. Scurt istoric al cercetărilor botanice din Parcul Național Piatra Craiului ... 2.3.3.
  33. Flora ... 2.3.3.
  34. Vegetația ... 2.3.3.
  35. Flora de interes conservativ2.3.3.4.
  36. Plante inferioare ... 2.3.3.4.
  37. Plante superioare ... ... ... 2.3.
  38. Fauna2.3.4.
  39. Fauna de nevertebrate ... 2.3.4.
  40. Fauna de vertebrate ... 2.3.4.
  41. Fauna de interes conservativ2.3.4.3.
  42. Nevertebrate ... 2.3.4.3.
  43. Vertebrate ... ... ... ... 2.
  44. Informații socio-economice2.4.
  45. Informații socio-economice și culturale2.4.1.
  46. Comunitățile locale și factorii interesați2.4.1.1.
  47. Comunitățile locale ... 2.4.1.1.
  48. Aspecte socio-culturale ... 2.4.1.1.
  49. Factori interesați ... ... 2.4.1.
  50. Utilizarea terenurilor ... 2.4.1.
  51. Situația juridică a terenurilor ... 2.4.1.
  52. Administratori și gestionari2.4.1.4.
  53. Managementul apelor ... ... 2.4.1.
  54. Infrastructură și construcții ... 2.4.1.
  55. Patrimoniu cultural2.4.1.6.
  56. Prezența mărturiilor arheologice și istorice. Date istorice ... 2.4.1.6.
  57. Semnificație și interes pentru zonă ... 2.4.1.6.
  58. Administrare în trecut ... ... 2.4.1.
  59. Peisajul ... 2.4.1.
  60. Turism și facilități de turism2.4.1.8.
  61. Evaluare ... 2.4.1.8.
  62. Facilități ... ... 2.4.1.
  63. Educație și facilități de educație ... 2.4.1.
  64. Cercetare și facilități de cercetare ... ... ... 2.
  65. Resurse de management și infrastructura ariei protejate ... ...
  66. EVALUĂRI ȘI AMENINȚĂRI3.
  67. Evaluarea stării de conservare a cadrului fizico-geografic ... 3.
  68. Evaluarea stării de conservare a biodiversității3.2.
  69. Evaluarea generală a stării de conservare a biodiversității ... 3.2.
  70. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ ... 3.2.
  71. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ ... ... 3.
  72. Evaluarea stării de conservare a peisajului ... 3.
  73. Evaluarea stării de conservare a moștenirii culturale ... 3.
  74. Evaluarea utilizării terenurilor și a resurselor naturale ... 3.
  75. Evaluarea potențialului turistic și de recreere ... 3.
  76. Evaluare pentru educație și conștientizare ... 3.
  77. Impacturi și amenințări3.8.
  78. Impacturi și amenințări pentru aria protejată în ansamblu3.8.1.
  79. Amenințări datorate activităților antropice ... 3.8.1.
  80. Amenințări naturale ... ... 3.8.
  81. Impacturi și amenințări pentru speciile și habitatele de interes conservativ3.8.2.
  82. Presiuni - impacturi trecute și prezente pentru speciile și habitatele de interes conservativ ... 3.8.2.
  83. Amenințări - impacturi viitoare previzibile pentru speciile și habitatele de interes conservativ ... ... ... 3.
  84. Situația actuală a managementului ariei protejate ... ...
  85. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT4.
  86. Scopul planului de management ... 4.
  87. Obiective generale, specifice și activități/măsuri4.2.
  88. Obiective generale4.2.1.
  89. Obiective specifice4.2.1.1.
  90. Activități/măsuri de conservare ... ... ... ... ...
  91. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ...
  92. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR ...
  93. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ...
  94. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa nr. 1 la Planul de management - Resurse financiareAnexa nr. 2 la Planul de management - Lista speciilor de plante din rezervația științifică incluse în Lista Roșie a Plantelor Superioare din RomâniaAnexa nr. 3 la Planul de management - Lista speciilor protejate de plante din Parcul Național Piatra CraiuluiAnexa nr. 4 la Planul de management - Traseele turistice de pe raza Parcului Național Piatra CraiuluiAnexa nr. 5 la Planul de management - Ghid practic pentru aplicarea unor măsuri de gospodărire în pădurile din ariile natural protejateAnexa nr. 6 la Planul de management - Proces-verbal de avizare a marcării, tipizatAnexa nr. 7 la Planul de management - Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a parcului național Piatra CraiuluiAnexa nr. 8 la Planul de management - Regulament pentru practicarea escaladei și alpinismului în Parcul Național Piatra CraiuluiAnexa nr. 9 la Planul de management - hărți ale localizării ariei protejateAnexa nr. 10 la Planul de management - harta cu limitele Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra CraiuluiAnexa nr. 11 la Planul de management - harta cu zonarea internă a Parcului Național Piatra CraiuluiAnexa nr. 12 la Planul de management - harta geomorfologicăAnexa nr. 13 la Planul de management - harta geologicăAnexa nr. 14 la Planul de management - harta hidrologicăAnexa nr. 15 la Planul de management - harta solurilorAnexa nr. 16 la Planul de management - harta utilizării terenurilorAnexa nr. 17 la Planul de management - harta tipurilor de proprietate ale terenurilorAnexa nr. 18 la Planul de management - harta tipurilor de administrare ale terenurilorAnexa nr. 19 la Planul de management - hărți de distribuție pentru speciile de interes conservativAnexa nr. 20 la Planul de management - hărți de distribuție pentru habitatele de interes conservativ ...
  95. 1.
  96. Scurtă descriere a Planului de management Parcul Național Piatra Craiului, este o arie protejată înființată în anul 1990, pentru conservarea biodiversității și a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea și încurajarea turismului și pentru conștientizarea și educarea publicului în spiritul protejării naturii și a valorilor sale. Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, suprapus parțial cu Parcul Național Piatra Craiului a fost declarată sit de importanță comunitară pentru conservarea speciilor și habitatelor de interes comunitar de pe teritoriul acestuia. Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale și istorice. Din acest motiv, obiectivele și acțiunile administrației parcului și al sitului Natura 2000 sunt foarte diverse. În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management integrează interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităților locale din raza de acțiune a ariei protejate, ținând cont totodată de trăsăturile tradiționale, culturale și spirituale specifice zonei. Lipsa unei coordonări a tuturor activităților care se desfășoară pe cuprinsul ariei protejate, a eforturilor și acțiunilor de conservare poate duce la acțiuni dispersate, cu eficiență redusă și la pierderi semnificative din punct de vedere al biodiversității și al altor valori ale ariei protejate. Planul este structurat pe mai multe părți, precum una generală privind structura și aplicarea planului, o parte ce descrie aria protejată cu toate componentele sale de interes, un capitol asupra scopului și obiectivelor, evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar, acțiunile propuse pentru atingerea sau menținerea stării de conservare favorabilă, monitorizarea acțiunilor. Planul de management a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acțiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor principale ale Parcului Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului, respectiv conservarea biodiversității. Planul de management va sta la baza activității Administrației Parcului Național Piatra Craiului, și se constituie ca document de referință pentru planificarea tuturor activităților legate de aria protejată. Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatoriu de respectat pentru administratorii ariei, proprietarii sau administratorii de terenuri și oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria protejată. Pentru elaborarea planului de management a fost necesară desfășurarea unui proces participativ, la care au fost invitați să participe toți factorii interesați din zonă, și mai ales reprezentanții comunităților locale. ... 1.
  97. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Conform prevederilor art. 5, alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015, Parcul Național Piatra Craiului face parte din categoria parcurilor naționale, ce au drept scop protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative de ecosisteme pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologie sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de membrii comunităților din zona parcului național și de persoanele care dețin terenuri în interiorul parcului, activități tradiționale reglementate prin planul de management. Managementul Parcului Național Piatra Craiului urmărește și menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale. În conformitate cu Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, o parte din teritoriul Parcului Național Piatra Craiului este inclusă în situl de importanță comunitară ROSCI0194 Piatra Craiului. Acest sit include aproape întreg teritoriul parcului și unele zone din imediata vecinătate a acestuia. Datorită varietății de specii de plante și animale, a prezenței unui mare număr de habitate de importanță europeană precum și a modului în care este realizat managementul parcului național, Administrația Parcului Național Piatra Craiului a primit în anul 2005 Diploma Europeană a Consiliului Europei pentru Arii Protejate, care a fost reînnoită pentru încă 10 ani în anul 2011. În interiorul Parcului Național Piatra Craiului este prevăzută o zonă cu protecție strictă, cu suprafață de 6395 ha dintre care 2515.69 ha în județul Brașov și 3879.31 ha în județul Argeș. Zona cu protecție strictă include și 4 zone carstice, și anume Cheile Zărneștilor sau Prăpăstiile Zărneștilor în județul Brașov și Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului și Cheile Dâmboviței, situate în județul Argeș. În interiorul zonei cu protecție strictă este delimitată o zonă în care pășunatul este interzis, cu o suprafață de 515,5 ha. Zona de protecție integrală are suprafața de 268 ha, cuprinzând și o arie de protecție cu caracter de rezervație naturală totalizând 1 ha - Peștera Liliecilor. Restul suprafeței parcului se constituie ca zonă de conservare durabilă având 6834,5 ha, respectiv zonă de dezvoltare durabilă având 1436,8 ha. Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului cuprinde o suprafață de 15867,04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun peste suprafața Parcului, diferența de 3032.14 ha fiind în afara acestuia. ... 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management1.3.1. Baza legală a planului de management Elaborarea și aprobarea Planului de management s-a făcut în baza Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015. Planul de management este realizat pentru o perioadă de 5 ani, de la data aprobării acestuia. ... 1.3.2. Înființare și funcționare1.3.2.1. Înființare Ordinul ministrului apelor, pădurilor și mediului înconjurător nr. 7/1990 privind înființarea a 13 parcuri naționale în România; ... 1.3.2.2. Funcționarea) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, rectificată, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ...
  1. b)Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ...
  2. c)Legea nr. 46/2008 Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare; ...
  3. d)Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a-III-a Zone Protejate, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2016; ...
  4. e)Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare; ...
  5. f)Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1774/2010 privind aprobarea componenței Consiliului Științific al Parcului Național Piatra Craiului; ...
  6. g)Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1334/2010 privind aprobarea componenței Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Național Piatra Craiului și a Regulamentului de organizare și funcționare al acestuia; ...
  7. h)Contractul de administrare nr. 5202/AK din 08.10.2014/103/AC din 08.10.2014 între Ministerul Mediului și schimbărilor Climatice și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva; ...
  8. i)Contractul de administrare a Parcului Național Piatra Craiului nr. 143 din 19.11.2014 între Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și Administrația Parcului Național Piatra Craiului R.A.; ...
  9. j)Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, cu modificările ulterioare; ...
  10. k)Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice; ...
  11. l)Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic cu modificările și completările ulterioare; ...
  12. m)Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; ...
  13. n)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; ...
  14. o)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015; ...
  15. p)Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare; ...
  16. q)Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului. ...
  17. r)Ordinul ministrului mediului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de evaluare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate ... ... ... ... 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management a fost elaborat ca un proces transparent, prin implicarea și consultarea factorilor interesați conform legislației în vigoare. Prezentul Plan de management revizuit s-a elaborat în cadrul proiectului POS axa 4 "Revizuirea Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului și sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului", cod SMIS-CSNR 43313. Elaborarea planului, conform cerințelor contractuale ale proiectului și prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel:1) inițial a fost analizat Planul de management în vigoare, în vederea identificării principalelor elemente care necesită completări/revizuiri; ... 2) s-au demarat activitățile de colectare, analizare și interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum și de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate; ... 3) în cadrul proiectului, s-au efectuat studii complexe de inventariere a florei, faunei și habitatelor, asupra amenințărilor și stării de conservare a speciilor și habitatelor vizate de proiectul POS Mediu prin implicarea experților pentru fiecare domeniu; ... 4) pentru fiecare specie de interes comunitar s-au propus măsuri de conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă; ... 5) în urma analizării tuturor studiilor, a livrabilelor și bazei de date existente, s-a trecut la etapa întocmirii Planului de management de către experți în colaborare cu beneficiarul și alți factori interesați; ... 6) o componentă esențială a elaborării Planului de management a constituit-o consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect. ... 7) după finalizarea Planului de management, acest document a parcurs etapele procedurii de mediu, conform legislației în vigoare. ... ... 1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management În noiembrie 1999 a început finanțarea Proiectului Managementul Conservării Biodiversității. Prin acest proiect s-a asigurat finanțarea activităților de fundamentare a unei gospodăriri integrate a Parcului Național Piatra Craiului și de dezvoltare a unui sistem de management care să se constituie într-un model de gospodărire a parcurilor naționale din România. O componentă majoră a procesului de fundamentare și dezvoltare a sistemului de management a constituit-o elaborarea primei ediții a Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului. Planul de management a fost elaborat de echipa Administrației Parcului Național Piatra Craiului, cu implicarea tuturor factorilor interesați. Implicarea celor care sunt afectați sau pot influența acest plan și respectiv realizarea obiectivelor Parcului Național Piatra Craiului, s-a asigurat prin:
  18. a)organizarea de ateliere de lucru cu participarea membrilor Consiliului Științific și ai Consiliului Consultativ, atât în etapa de început a procesului de planificare cât și pentru discutarea proiectului de plan în vederea definitivării; ...
  19. b)implicarea în procesul de elaborare a planului, respectiv invitarea la sesiunile de lucru ale Administrației Parcului Național Piatra Craiului, a reprezentanților unor organizații de mediu; ...
  20. c)solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de management; ...
  21. d)analiza observațiilor factorilor interesați înainte de a solicita aprobarea Planului de management conform prevederilor legale. ... Procesul de elaborare a primului Plan de management s-a desfășurat cu sprijinul și sub coordonarea specialiștilor de la Fauna & Flora Internațional din Marea Britanie. Primul Plan de management a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 643/2005 privind aprobarea Planului de management pentru Parcul Național Piatra Craiului. Planul de Management a fost revizuit, de echipa parcului, cu acordul și sprijinul Consiliului Științific și cu consultarea membrilor din Consiliul Consultativ al Parcului Național Piatra Craiului. Varianta revizuită a fost rezultatul experienței de 5 ani în implementarea planului din 2005 și a introducerii rezultatelor proiectului LIFE Situri Natura 2000 în Parcul Național Piatra Craiului, care a stat la baza declarării ROSCI0194 Piatra Craiului, conform formularului standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului. În urma apariției Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în baza hotărârii Consiliului Științific nr. 34/9.11.2007 a fost stabilită noua zonare internă a parcului. În anul 2008 Administrația Parcului Național Piatra Craiului a depus, prin intermediul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, la Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Planul de management completat cu activități privind protecția speciilor și habitatelor de interes european din parc rezultat în urma proiectului Life Natura. Ultima variantă aprobată a Planului de management a fost dezbătută de către Consiliul Științific al Parcului Național Piatra Craiului în mai și noiembrie 2010, fiind finalizat și aprobat la ședința din luna martie 2011. Planul de management a fost dezbătut în ședința Consiliului Consultativ al Parcului Național Piatra Craiului în luna decembrie 2010, după ce în prealabil a fost trimis tuturor membrilor acestuia pe suport digital, pentru documentare și consultare. Această variantă a Planului de management a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului. În anul 2014 s-a început revizuirea acestei variante, în principal în vedere includerii informațiilor cu privire la ROSCI0194 Piatra Craiului. ... 1.6. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management Modificarea și actualizarea Planului de management se va face conform reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat și actualizat conform aceleiași legislații, fiind un document flexibil și adaptabil. Conform legislației actuale, Planul de management se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, iar după finalizarea perioadei de valabilitate, planul se revizuiește printr-o procedură similară cu procedura de realizare a sa. Varianta revizuită a Planului se va aviza și aproba conform legislației în vigoare. ... 1.7. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de management revine Administrației Parcului Național Piatra Craiului R.A. și partenerilor acesteia, însă aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități sau au interese pe suprafața acestuia, conform legislației în vigoare. Organizarea activităților se va realiza de către administrator și parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes. Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau națională care vor fi armonizate de către autoritățile responsabile. ... ... 2. 2.1. Informații generale2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Zona pe care se desfășoară Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului este situată în Carpații Meridionali incluzând Creasta Piatra Craiului în totalitate și spații din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran și Rucăr-Zărnești. Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului se extind pe raza județelor Brașov și Argeș, incluzând suprafețe aparținând localităților Zărnești, Moeciu cu satele Măgura și Peștera, Bran, Rucăr, Dragoslavele și Dâmbovicioara. Parcul Național Piatra Craiului se întinde între coordonatele de 45° 22' 1.73" și 45° 34' 49.55" latitudine nordică și 25° 08' 51.61" și 25° 21 ' 57.21 " longitudine estică. Suprafața totală a Parcului Național Piatra Craiului este de 14766 ha din care 7807,5 ha în județul Brașov și 6958.5 în județul Argeș. Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului are o suprafață de 15867.04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun pe zona parcului, diferența de 3032,14 ha fiind în afara acestuia. Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului sunt identice cu cele ale Parcului Național Piatra Craiului pe zona comună, excepție făcând satele Măgura și Peștera care nu sunt incluse în sit. Principalele puncte de acces în aria protejată sunt orașul Zărnești în partea de nord, pe Valea Bârsei și prin Valea Prăpăstiilor, și satul Podul Dâmboviței din Comuna Dâmbovicioara în partea de sud, pe Valea Dâmboviței și Dâmbovicioarei. Descrierea căilor de acces, atât auto, cât și pe calea ferată, este detaliată în tabelul nr. 1. Descrierea căilor de acces în aria protejatăTabelul nr. 1.Puncte de intrareDrumuri de accesLocalități intersectateGura RâuluiDrum județeanZărneștiPlaiul FoiiDrum județeanZărneștiDrum forestierInima RegineiDrum național – DN 73BranSbârcioaraDrum național – DN 73MoeciuȘirneaDrum național – DN 73FundataDrum județeanCheile GhimbavuluiDrum național – DN 73Podu DâmbovițeiCheile DâmbovicioareiDrum național – DN 73Podu DâmbovițeiDrum JudețeanCheile Mici ale DâmbovițeiDrum național – DN 73Podu DâmbovițeiDrum comunalGura Râului, Plaiul FoiiCale feratăZărneștiBrașov-ZărneștiValea CheiiDrum comunalPodu Dâmboviței, RucărValea GhimbavuluiDrum forestierDragoslavele În interiorul ariei protejate există drumuri forestiere, codificate DF, unde circulația publică cu mijloace motorizate este interzisă, accesul fiind reglementat prin bariere și semne de circulație specifice, prezentate în tabelul nr. 2. Hărți ale localizării ariei protejate sunt incluse în Anexa nr. 9 la Planul de management. Drumuri forestiere din aria protejată unde circulația publică cu mijloace motorizate este interzisăTabelul nr. 2.Denumire drumLungime în interiorul Parcului Național Piatra Craiului - kmVlădușca3,6Brusturet - DF 382,5Valea Prăpăstiilor - DF 13,6Valea Tămașului -DF 51,9Bârsa Mare5,8Valea Dragoslovenilor - DF 233,2Valea lui Ivan - DF 242,8Valea Seacă a Pietrelor - DF 388,4Șaua Joaca - în amonte de pensiunea Casa Folea3,4Coșere3,2Valea cu Apă - DF 382,9 De asemenea, circulația publică cu mijloace motorizate este interzisă pe drumul comunal Frunteș, Trans-Pleașa, din Șimea, derivat din DJ 730B, accesul fiind reglementat prin semne de circulație specifice. În ROSCI0194 Piatra Craiului, pe suprafața situată în afara Parcului Național Piatra Craiului se regăsesc 2 puncte de acces, prin drumul E574, zona localităților Rucăr și Dâmbovicioara. ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Parcul Național Piatra Craiului este situat într-o regiune puternic fragmentată, cu Depresiunea Bârsei la N, Culoarul Bran-Rucăr la E, învecinându-se cu unele dintre cele mai înalte masive muntoase din România: Munții Făgăraș și Iezer la V, Masivul Bucegi la E și Masivul Leaota la SE. Piatra Craiului, principalul masiv component al Parcului Național se impune ca o creastă calcaroasă spectaculoasă cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfășurată pe direcția NNE-SSV, între localitățile Zărnești la N și Podu Dâmboviței la S. Creasta începe cu vârful Piatra Mică - 1791 m, înălțimea crescând treptat spre sud: Vârful Turnu -1923 m, Vârful Padina Popii - 1936 m, Vârful Ascuțit - 2177 m, Vârful Țimbalul Mic - 2172 m, atingându-se altitudinea maximă la Vârful Piscul Baciului - 2238 m. Din acest punct înălțimea scade spre sud: Vârful Grind - 2209 m, Vârful Lespezi 2098 m, Vârful Pietricica 1763 m. Altitudinea medie a masivului este de 1415 m, între părțile nordică și sudică observându-se diferențe altitudinale. Astfel, în timp ce în nord suprafețele mai înalte de 1500 m ocupă peste 60% din suprafață, în sud ele se mențin doar la 30%, după Constantinescu T., 1996. Ariile limitrofe Pietrei Craiului, respectiv Culoarul Rucăr-Bran la E și Rucăr-Zărnești la V, care aparțin Parcului Național Piatra Craiului, prezintă altitudini considerabil mai mici: Măgura Mică - 1375 m, Culmea cu Brazi -1406 m. Valoarea conservativă a teritoriului ce constituie Parcul Național Piatra Craiului nu este aceeași pe întreaga suprafață lui; ca urmare, ținând seama de distribuția biodiversității, de frecvența și amploarea fenomenelor geologice și geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor și de intensitatea circulației oamenilor și animalelor, sunt identificate, constituite și semnalizate în teren unele perimetre cu grade și modele diferențiate de management. În consecință, ținând seama de recomandările studiilor de fundamentare și de prevederile amenajamentelor silvice în vigoare, incluse în Ordonanța de urgență nr. 195/2005, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările ulterioare și Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003, limitele sunt prezentate în cele ce urmează.1. Limitele exterioare ale Parcului Național Piatra Craiului:
  22. a)Limita nordică. În partea nord - estică a Parcului Național Piatra Craiului limita pornește de la baza Culmii Măgura de la borna 1 UP V, OS Zărnești și urmărește limita fondului forestier de pe fața nordică a acesteia până în valea Prăpăstiilor VIII-1.50.3, borna silvică 4 UP V, OS Zărnești, trecând prin borna 36 din valea Tohănița VIII-1.50.4.5. În continuare limita se îndreaptă prin pășune spre NNE până la locul numit Hora cu Brazi la borna silvică 2 UP V, OS Zărnești, ocolește pe la E și N acest loc, după care se îndreaptă spre NV, aproximativ în linie dreaptă, pe limita dintre fânețe și terenul arabil, trecând prin locul numit Topliță, până la intersecția dintre valea Crăpăturii și drumul forestier Zărnești - Plaiu Foii. În continuare urmează drumul forestier până la podul peste Bârsa Mare VIII-1.50 din apropierea confluenței acesteia cu Bârsa Fierului VIII-1.50.2. Apoi urmărește malul stâng al Bârsei Mari, spre vest, până la podul peste Bârsa lui Bucur VIII-1.50.1, de unde continuă pe drumul forestier până la podețul peste Valea Coțofenei. Urmează valea în amonte până la limita fondului forestier pe care se continuă până pe Muchia Coțofenei la borna silvică 120 UP VI, OS Zărnești. ...
  23. b)Limita vestică. Din Muchia Coțofenei de la borna silvică 120 UP VI, OS Zărnești, limita se îndreaptă spre sud, pe marginea fondului forestier, aproximativ 300 m pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al Bârsei Tămașului, coboară în Bârsa Tămașului, la bazinetul de captare pentru microcentrala electrică, apoi urmează amonte malul stâng al Bârsei Tămașului, până la confluența cu Valea lui Sbârneci. De aici limita parcului urmărește liziera pășunii împădurite de pe versantul stâng al văii pentru a include poiana din lungul Bârsei Tămașului, până la confluența dintre Bârsa Tămașului și valea Borșa sau v. Boșii. De aici urcă pe interfluviul secundar dintre cele două văi până ajunge în Culmea Tămașului. Apoi urmează spre sud-est pe Culmea Tămașului interfluviul dintre bazinul hidrografic al râului Bârsa VIII-1.50 și bazinul hidrografic al râului Dâmbovița X-1.25, trecând prin Curmătura Oțețelea - 1484 m, până în borna silvică 224 UP III Cascoe, OS Rucăr, de sub vârful Tămășel. De aici limita urmărește culmea Tămășel, prin Vârful Muntele Tămășel - 1347 m și coboară spre sud, până la confluența Dâmbovița/Dragosloveni. În continuare urmează spre sud malul drept al Dâmboviței, până la confluența cu valea Mira, de unde ocolește pe la est localitatea Sătic și revine pe râu în dreptul bornei 383 UP III, OS Rucăr. Limita urmărește aval malul drept al Dâmboviței până în apropiere de intrarea în Cheile Dâmboviței la borna silvică 382 UP III, OS Rucăr și urmează culmea secundară din dreapta Dâmboviței, urcând prin Gruiul Raței - 1083,4 m, apoi se îndreaptă spre sud-est pe culmea Piscul cu Colți, până la ieșirea Dâmboviței din chei la borna silvică 39 UP VI, OS Rucăr. De aici limita urmează din nou malul drept al Dâmboviței trecând prin satul Podu Dâmboviței, până în apropierea intrării în chei, la linia de înaltă tensiune la borna silvică 6 UP III, OS Rucăr. În continuare se îndreaptă spre vest, urcând pe versant în lungul liniei de înaltă tensiune până la limita fondului forestier la borna silvică 5 UP III, OS Rucăr, pe care o urmează prin Vârful Crucii - 987,7 m, până la ieșirea Dâmboviței din chei la borna silvică 163 UP VII, OS Rucăr. ...
  24. c)Limita sudică. De la ieșirea râului Dâmbovița din chei la borna silvică 163 UP VII, OS Rucăr, urmărește limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculeț și prin locul numit La Brădet la borna silvică 160 UP VII, OS Rucăr, după care urcă prin pădure pe linia de cea mai mare pantă până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vârful Piatra Berbecilor -1412,5 m. Din acest vârf limita coboară pe culme până în amonte de Cheile Pitei, urmărește în amonte pârâul Pita, până la un afluent de dreapta pe care urcă în culmea Menghia la cota 1132 m. Din acest punct limita coboară în pârâul Plaiul, pe care îl urmează în aval până la confluența cu Valea Ghimbav X-1.25.5 și apoi urcă pe aceasta până la confluența cu pârâul Bechet. ...
  25. d)Limita estică. De la confluența Valea Ghimbav/Bechet limita urcă spre nord-vest pe linia de cea mai mare pantă în Culmea Ghimbavului la borna silvică 4 UP VII, OS Rucăr, pe care o urmează spre est prin Muntele Ghimbav - 1335.5 m, Vârful Colții Ghimbav - 1406,6 m, până la limita fondului forestier borna silvică 358 LP VIII, OS Rucăr. De aici se continuă pe limita fondului forestier până în râul Dâmbovița la borna silvică 385 din UP VIII, OS Rucăr. Apoi se îndreaptă spre nord urmând malul stâng al Dâmboviței până la confluența cu Dâmbovicioara X-1.25.3, de unde urcă în amonte pe aceasta până la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei la borna silvică 1 UP VI, OS Rucăr, urcă limita superioară a versantului stâng al cheilor, urmărind limita dintre fânețe și fondul forestier până la borna 279 UP VI, OS Rucăr, traversează pădurea la borna silvică 280 UP VI, OS Rucăr și urmărește limita fondului forestier până în râul Dâmbovicioara aval de satul Dâmbovicioara la borna silvică 213 UP VI, OS Rucăr. În continuare limita traversează râul Dâmbovicioara pe malul drept, urmează limita fondului forestier pe marginea satului Dâmbovicioara, revine pe malul stâng amonte de sat la borna silvică 151 UP VI, OS Rucăr, continuă pe limita fondului forestier ce include stâncăriile împădurite și Peștera Dâmbovicioarei, traversează apoi Dâmbovicioara aval de construcțiile din Valea Rea la borna silvică 255 UP VI, OS Rucăr, pe care le ocolește la borna silvică 25 UP VI, OS Rucăr, revenind pe stânga văii la ieșirea Dâmbovicioarei din Cheile Brusturetului la borna silvică 142 UP VI, OS Rucăr pe care le include în parc. Amonte de Cheile Brusturetului la borna silvică 133 UP VI, OS Rucăr, limita urcă pe versantul stâng la limita superioară a fondului forestier în Colțul Păltinișului -1232 m prin borna 134 UP VI, OS Rucăr. În continuare limita ajunge în culmea Pleșei pe limita pădurii, respectiv bornele 132, 241, 165 UP VI, OS Rucăr, urmărind culmea până în cota 1488 m la borna silvică 64 UP VII, OS Râșnov, trecând prin Vârful Gâlma Pleșei - 1471,8 m. Limita parcului urmărește marginea fondului forestier ajunge în Vârful lui Stavrăț - 1216,6 m, urmează apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seacă până la confluența celor două la borna silvică 126 UP VII, OS Râșnov, coboară pe Valea lui Nen până la primul afluent pe dreapta pe care îl urmează până la obârșia acestuia, la intersecția de drumuri din satul Peștera. De aici coboară pe pârâul Rudărița până la confluența cu valea Sbârcioara VI11-1.50.4.2, urmează aval valea Sbârcioarei și mai jos valea Turcu VIII-1.50.4 până la borna 212 din UP VII, OS Râșnov, situată la extremitatea estică a Colților Măgurii, în apropierea localității Bran. ... ... 2. Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului sunt conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007. Harta cu limitele ariei protejate sunt incluse în Anexa nr. 10 la Planul de management. ... ... 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului și sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice și Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Național Piatra Craiului. Denumirile și suprafețele diferitelor zone din Parcul Național Piatra Craiului și situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt prezentate sintetic în tabelele nr. 3 și nr. 4. Zonarea internă și suprafața acestor zone din Parcul Național Piatra CraiuluiTabelul nr. 3.Parcul Național Piatra CraiuluihaZona cu protecție strictă6677Zona de protecție integrală268Zona de conservare durabilă6384,2Zona de dezvoltare durabilă1436.80Suprafața totală14766 Zonarea internă și suprafața acestor zone din ROSCI0194 Piatra CraiuluiTabelul nr. 4.ROSCI 0194 Piatra CraiuluihaZona cu protecție strictă - inclusă în Parcul Național Piatra Craiului6677Zona de protecție integrală - inclusă în Parcul Național Piatra Craiului268Zona de conservare durabilă - inclusă în Parcul Național Piatra Craiului5716,93Zona de dezvoltare durabilă - inclusă în Parcul Național Piatra Craiului172,97Zona gospodărită durabil pentru conservarea speciilor și habitatelor cuprinse în fișa standard a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului - în afara Parcului Național Piatra Craiului3032.14Suprafața totală15867.042.1.3.1. Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului și activitățile permise în fiecare zonă și în suprafața din situl ROSCI0194 Piatra Craiului din afara parcului
(1)Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului este cea aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 cu următoarele modificări: Zonarea internă a Parcului Național Piatra Craiului este cea aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 și include parcelele și subparcelele: 23 A, 23 B, 24-26, 27, 28 A, 34, 36 B, 36 C, 36 D, 36 E, 36 F, 36 G, 40, 41, 43 C, 43 D. 43 E, 44-46, 49, 50 52, 55 C, 55 D, 56 C, 57 D, 59 D, 62 E, 62 F, 63, 66, 67 A, 67 C, 69 A, 69N, 70, 74 A, 74 C, 74N, 75, 77 din UP V Fața Pietrei Craiului; 2 B, 3, 6-8, 10, 13, 15, 16, 18, 21, 25, 26, 29, 31-58, 61 A. 63. 64, 129 B, 129 D, 132 B, 132 D din UP VI Bârsa Groșet; 1, 2, 18, 123 C, 124 B, 125 D, 126 B, 126V, 127N, 128 B, 128V, 132, 135 B, 136 B, 139 B, 140 B, 142 C, 143 C, 144N, 145 G, 152 C, 153 D, 154 C, 155N, 156 E, 165 C, 166 B, 173 G, 174 E, 175N, 176 E, 179 B, 180 C, 181 B, 181 D, 184 B, 186 B, 187 D, 188 A, 188 C, 188V, 189 din UP III Cascoe, 1N, 6N, 16 A, 16N1, 16N2, 22 D, 23 E, 24F, 27N, 30 C, 31 C, 32 C, 33 C, 35 C, 36 D, 37 C, 37N, 38 C, 38 D, 38N, 39 B, 40 D, 41 C, 45, 46 C, 50 C, 51 B, 52 B, 53 B, 54 C, 55 B, 56 B, 63N, 64N, 65 A, 65N, 67 A, 70N, 71N, 75N, 108 A, 108N, 1 10N din UP VI Dâmbovicioara, 1, 2, 82 A, 82 B, 82 C, 82 E, 83, 84, 91-94 din UP VII, 114, 180 A, 180 B, 180 C, 180 D din UP VIII Cheile Ghimbavului, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, precum și golul alpin al Pietrei Craiului, subparcelele: 188 E din UP III Cascoe, 27 din UP VI Bârsa Groșet, 51 A, 51 B din UP V Fața Pietrei Craiului. De asemenea, în zona de protecție strictă intră și parcelele: 107 A, 111, 114, 119 A, 119 B, 119 C, 119 D, 120 A, 120 B, 120 C, 120 D, 120 E, 120 F, 121 A, 121 C 121 C, 122 A, 123 A, 123 B, 124 A, 124 C, 124 D, 125 A, 125 B, 125 C, 126 A, 126 C, 128 A, 129 A, 129 B, 130 A, 130 B, 130 C, 131 A, 131 B, 131 C, 131 D, 131 E, 133 A 133 C, 146 A, 146 B, 146 C, 146 D, 146 E, 148 P, 150 A, 150 B. 151, 152 A, 152 B, 153 A, 153 B, 153 C, 153 E, 154 A, 154 B, 154 D, 154 E, 154 F, 156 A, 156 B, 156 C, 156 H, 157 A, 157 B, 157 C, 157 D, 158 A, 158 B, 158 C, 159 A, 159 B, 159 C, 160 B, 160 C, 160 D, 160 E, 161 C, 163 A, 163 B, 163 V, 169 A, 169 B, 169 C, 169 D, 169 E, 169 F, 169 G, 169 H, 170 A, 170 B, 170 C, 171 A, 171 B, 171 C, 171 D, 172 A, 172 B, 172 C, 173 A, 173 B, 173 C, 173 D, 173 E, 173 F, 173 H, 173 I, 173 J, 173 K, 173 L, 173 M, 173 V, 174 A, 174 B, 174 C, 174 D, 171 V1, 174 V2, 176 A, 176 B, 176 C, 176 D, 176 F, 176 G, 176 V, 177 A, 177 B, 177 C, 177 D, 177 E, 177 F, 178, 179 A, 180, 181 A, 181 C, 182, 183, 184 A, 184 C, 184 D, 185, 186 A, 190, 191, 192, 193, 194 A, 194 B, 195 A, 195 B, 199, 200 B, 202 V, 203 V, 204 și enclava E10 din UP III Cascoe, precum și parcelele 2 A%, 2 B%, 22 A%, 22 C%, 24 A, 24 D, 26 B%, 200 B, 206 N1, 206 N2, 206 N3, 207, 208, 209, 210 A, 210 B, 210 C, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218 A, 218 B, 219 A, 219 B, 219 C, 219 V, 220, 221 A, 222, 223 A,224 A, 224 B, 225 A, 225 B, 225 C, 225 D, 225 E, 226, 227, 228, 229, 230, 231 A, 231 B, 231 C, 231 D, 231 E, 232 A, 232 B, 232 C, 233 A, 233 B, 233 C, 234 A, 234 B, 234 C, 235 A, 235 B, 235 C, 236, 237 A, 237 B, 237 C, 237 D, 238 A, 238 B, 238 C, 238 D, 238 N, 239 A, 239 B, 239 C, 239 D, 240 A, 240 B, 240 C, 241 A, 241 B, 242, 243, 244, 245 A, 245 B, 245 C, 245 D, 245 E, 245 F, 245 G, 245 H, 245 1, 246, 247 A, 247 N, 248 A, 248 N, 249 A, 249 B, 249 C, 249 N, 250, 262 B, 603, 615 A, 636 din UP VI Dâmbovicioara, precum și parcelele: 251 A, 251 B, 252 A, 252 B, 252 C, 253, 254, 255, 256 A, 262 A, 262 C, 262 D din UP VII Cheile Ghimbavului. Facem precizarea că, în cazul suprafețelor regăsite în proprietatea Fundației Conservation Carpathia, parte din acestea erau deja introduse, prin O.M. 552/2003, în zona de protecție strictă. În anul 2019, la solicitarea comună a Direcției Silvice Brașov și a Administrației Parcului Național Piatra Craiului, avizată de RNP Romsilva și în baza hotărârii Consiliului Științific al Parcului Național Piatra Craiului, în zona de protecție strictă s-au introdus parcelele 28 B, 61 A, 61 B, 64 B, 65 A, 68 A, 71 A, 71 B, 72 A, 72 B, 73 A, 73 C din UP V Fața Pietrei Craiului iar în zona de protecție integrală s-au introdus parcelele 61 C, 61 E, 61 F, 61 G, 64 A, 64 C, 64 D, 64 E, 64 F, 65 B, 65 C, 68 B, 68 C, 69 B, 69 C, 69N, 71 C, 7IV, 73 B din UP V Fața Pietrei Craiului.
(2)În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, zonarea interioară a Parcului Național Piatra Craiului cuprinde următoarele:
  1. a)Zona cu protecție strictă, denumită în continuare ZPS - corespunzând categoriei I b a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, denumită în continuare IUCN - cuprinde Rezervația Științifică și fosta zonă de conservare specială, cu unele mici excepții care vor fi detaliate în continuare. Această zonă are o mare importanță științifică și cuprinde zone sălbatice în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În această zonă este interzisă desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și ecoturism, cu limitări descrise prin Planul de management. Zona de protecție strictă a fost majorată la suprafață de 6677 ha, avându-se în vedere atingerea obiectului de management al Parcului Național Piatra Craiului, și anume creșterea procentului de non-intervenție, care conform definiției IUCN (inclusă în Anexa nr. 1 la OUG nr. 57/2007), trebuie să ajungă la 75% din total suprafața parc național. Zona de protecție strictă cuprinde:
  2. i)Zona Centrală include zona Peretele Vestic, respectiv rezervația științifică și zonele forestiere strict protejate prin amenajamentele silvice de pe versanții estic și vestic ai Pietrei Craiului, golurile alpine de versantul estic, zona exceptată de la pășunat precum și zona forestieră strict protejată din Piatra Craiului. Limita acestei zone este descrisă mai jos. Spre exterior, în partea de nord, limita pornește de la borna 4 UP VI Ocolul Silvic Zărnești, în zona Râului Zărneștilor. Urcă spre vest, pe limita unității amenajistice 2A până la borna 13. Urmează limita dintre parcelele 5 și 6, până la borna 12, apoi coboară spre nord, până la bornele 24 și 11. Se îndreaptă spre vest, pe limita inferioară a pădurii, până la borna 14, de unde urcă din nou spre sud, pe limita dintre unitățile amenajistice 9 A și 7 A, până la borna 19. Schimbă direcția spre vest, urmând limitele forestiere și trecând prin bornele 26, 31, 32, traversează traseul turistic care urcă pe Valea Crăpăturii, la borna 34 pe același traseu. Urmează limita dintre unitățile amenajistice 18 și 19, la borna 38, traversează muchia Crăpăturii și ajunge la borna 39. Coboară pe Muchia Chicera, până la borna 40, după care urmează limita sinuoasă a pădurii, traversând traseul turistic care merge de la Zărnești la Refugiul Diana și ajunge la borna 54. Urmează limita sinuoasă a fondului forestier, trecând prin următoarele borne: 53, 61 când trece Padina Șindrilăriei, 62 bis, 62 pe Muchia Padinii Șindrilăriei, 65, 71, 66, 76. Părăsește limita fondului forestier, ocolind pe la sud unitatea amenajistică 36 A. Ajunge în traseul Padina Popii, în borna 80. Urmează din nou limita sinuoasă a fondului forestier, trecând prin următoarele borne: 81,81 bis, 85, 87, 84, 88, 91, 95, 101, 103, 104, 108, 107, 106, 118, 97. Intră în fond forestier și parcurge un traseu care trece prin bornele 119, 121, 102, 126. Include unitatea amenajistică 61 A, trecând prin bornele 128 și 113. Urcă printre parcelele 62 și 56 până la borna 112. Merge spre sud vest, paralel cu creasta, trecând prin bornele 129, 132 pe pr. Vlădușca, 130 pe Muchia Vlădușca, trece în linie dreaptă pășunea împădurită și reintră în fond forestier la limita dintre unitățile amenajistice 129 A și 129 B și D. Continuă pe limita dintre 132 A și 132 B, după care traversează din nou o pășune împădurită, ajungând la limita cu județul Argeș. Din borna 224 UP III OS Rucăr, coboară pe culmea Tămășelul trecând prin bornele 249, 227, 229, 231, 234, 245, 240, 242 și 269. Urcă pe limita dintre parcela 132 și 133 până în borna 270. Urcă în continuare spre nord-est trecând prin bornele 267, 272, 265, 263 și 261 ajungând până la limita dintre suparcele 128A și 128B. Continuă spre sud - vest pe limita dintre 135 A cu B, 136A cu B, 138A și 136 B, ajunge în borna 276. În continuare trece printre ua 139 A și B, 140 A și B, 142 B și C, 143 B și C, 145 E și G până la borna 291. În zonă mai sunt parcele 146 și 147 incluse în zona de protecție integrală, a căror limită începe din borna 292, coboară pe Culmea Bengii trecând prin bornele 293, 283, urcă pe limita dintre parcelele 146 și 147 până la limita dintre subparcelele 147A și 147E. Coboară spre vest printre subparcelele 147 A și E, 147 A și C până în Valea lui Ivan. Urmează Valea lui Ivan până în borna 298, lasă în afară subparcela 147B și urcă pe Plaiul Satului până la borna 295. Urcă spre sud - est pe limita dintre parcelele 146 și 149 până în borna 294. Urcă apoi pe Culmea Lungă trecând prin borna 299 până în borna 292. Din borna 291 continuă pe limita dintre 152 B și C, 153 A și D, 154 B și C, 156 B, C, D și E, 165 D și C, 166 A și B. De aici coboară spre sud - vest pe Culmea Speriată trecând prin bornele 333, 346, 335, 344, 339, 343, 342 incluzând subparcela 170D. În zonă mai sunt parcelele 158 - 162 și enclavele E 13 și E14 incluse în zona de protecție integrală, a căror limită începe din borna 316 și se continuă în direcția sud urmând liziera pădurii, exceptând suprafețele retrocedate conform Legii nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, respectiv unitățile amenajistice 159, 160, 161, 161, 162, 162, și trecând prin bornele 454, 318, 455, 456, 324, 457, 458, 459, 325. Urcă pe culmea Păltineț prin bornele 323, 320, 317, 313, 314. Coboară pe liziera pădurii până în borna 316. De la borna 342 urcă pe Valea Speriată până la limita dintre 177A și 177B, urmează limita dintre aceste două subparcele până în culmea Gruiul Mirii. Urcă pe Gruiul Mirii printre parcelele 177 și 178 până în borna 353. Urcă în continuare până în borna 354, iar de la intersecția subparcelelor 179A cu 179 B urmează limita dintre acestea spre sud trecând printre subparcelele 180 A și 180 C, până în pârâul Mirii. Coboară pe acesta printre parcelele 180 și 181 prin bornele 359 și 362 până în borna 361. Urmează limita sinuoasă a pădurii trecând prin bornele 364, 363, 370, 369 și 368. În zonă este parcela 183 cu bornele 365 și 374 inclusă în zona de protecție integrală. Continuă pe limita dintre 184 B cu C. Parcurge în continuare limita dintre 184 B cu C, 186 A cu B, 187 C cu D, 187 C cu 188 A până în borna 380, o cotește spre est, pe limita sudică a unității amenajistice 188 A, și ajunge în creastă, la borna 7/VI. Urmează spre nord Culmea Pietricica, trecând prin bornele 9, 28, 31, 32, 33, 35,46, incluzând ua 15 D și borna 47. Coboară pe Valea Ursului până în borna 48 și revine spre creastă pe limita dintre parcelele 20 și 21, trecând prin borna 49, până la punctul de intersecție dintre subparcelele 22 C și 22 D. În zonă mai sunt subparcelele 2A cu bornele 228 și 229 și 15 A cu bornele 36, 38 incluse în zona de protecție integrală. Urmează limita între 22 C și D, coboară pe pârâul Ghica Mare până în tema 54. Urcă pe Culmea Dogarilor până la intersecția unităților amenajistice 23 B cu 23 F, urmează limita dintre subparcelele 24 E și 24 F, coboară pe limita dintre parcelele 24 și 30 până la limita dintre 24 B, E și G, urmând limita dintre acestea până în Valea Ghica Mare, pe care o coboară până în borna 57. Urmează Valea Peșterii până în borna 43, urcă pe limita dintre subparcelele 25 A și 25 B, urmează limita dintre parcelele 25 și 29 trecând prin borna 62, urmează limita dintre subparcelele 29 A și 29 B, coboară până în borna 67. Urcă pe limita dintre parcelele 34 și 44 până în borna 86. Urcă în continuare pe pârâul Canalului trecând prin bornele 86, 70, 76 și 77. Urmează limita dintre parcelele 41 și 42 până în borna 82, se îndreaptă spre creastă urmând marginea sinuoasă a pădurii prin bornele 81 și 80, exceptând subparcela 39 C. Intră în fond forestier, pe limitele 46 B cu C pe pr. Steghiei, 50 B cu C la Podu Vițeilor, 51 B cu C, 52 A cu B, 53 A cu B, 54 B cu C, 55 A cu B și 56 A cu B. Intră pe teritoriul OS Zărnești, UP V și trece Culmea Șaua Vlădușca, borna 104. Urmează limita dintre pădure și pășunea Vlădușca, trece prin borna 108, traversează în linie dreaptă pășunea până în borna 109, după care reintră în pădure. Urmează limita dintre unitățile amenajistice 36 A cu B, 36 C și D cu 35 A, 36 E și F cu 37 C, B, V prin borna 112. Continuă prin borna 121 pe limita dintre 43 B cu C, 43 B cu 44 A la borna 122-pr. Mărtoiu, 47 B cu 46 la borna 128, 48 A cu 49 la borna 129, 48 A cu 50 A la borna 131 -pârâul Pișătoarea, spre borna 134 și urcă între 52 A și B cu 55 B, 55 B cu C, 55 B cu 56 C la pr. Ciocrac, 56 C cu 56 B și D, 57 C cu D, 59 C cu D la borna 144, traversează pășunea împădurită Curmătura, intră pe limita dintre 62 E și F cu A și continuă pe limita dintre 62 F, 63 N1 cu 63 I până la borna 252, de la care continuă pe limita între 188 N1, 63 H, 63 C și 63 I, scoate în afara protecției stricte enclava E 3 și continuă pe limita între 63 C și 62 A pe pârâul Curmăturii până în borna 152 de unde urmează limita de sud a parcelei 63 la borna 154. Urmează limita dintre parcelele 63 și 64 până în borna 155. Trece printre 65 și 66 până în borna 157. Urmează liziera pădurii spre nord până în borna 158, apoi limita dintre 67A cu B, 67A cu Zănoaga la borna 165, ocolește Zănoaga pe la est trecând prin bornele 164 și 170. Coboară pe pârâul Dănișor pe limita dintre parcelele 73 și 74 până în borna 171. Coboară pe Valea Prăpăstiilor până la borna 4/VI OS Zărnești, deasupra cabanei Gura Râului, care e punctul de plecare. Din zona de protecție specială sunt excluse pășunile: Pietricica integral, Pășunea Funduri Prelungi parțial, Pășunea Biciu parțial, Pășunea Șesul Mărtoiu parțial și Pășunea Padinile Frumoase, limitele acestora fiind detaliate la Zona de Dezvoltarea Durabilă. Rezervația științifică cuprinde gol alpin, respectiv jnepenișuri, pășuni alpine și stâncării situate pe versantul vestic al Pietrii Craiului, în județele Brașov și Argeș, fiind limitate de creasta Pietrii Craiului și limita superioară a pădurii. În nord, limita rezervației științifice pornește de la Valea Crăpăturii de la borna silvică 250, se îndreaptă spre vest și apoi spre sud vest, urmând limita pădurii și trecând prin bornele 249, traversează Padina Șindrilăriei prin bornele 248, 247, traversează Padina Popii prin bornele 246, 245, 244, 243, 242, 241, 238, 237, 230, 258, la borna 231 traversează traseul turistic "La Lanțuri". În continuare, trece prin borna 210, după care traversează limita dintre Brașov și Argeș. Toate bornele sunt în UP VI OS Zărnești. În județul Argeș, intră la borna 251 și se îndreaptă spre sud, urmând limita superioară a pădurii din UP III, OS Rucăr, prin bornele 252, 253, 255, 256, 260, 275, 281, 282, 286, 288, 290, 303, 305, 307, 310, 331, 332, 348, 349, 352, după care urcă spre est până în creastă, la borna 35. De aici se îndreaptă din nou către nord, urmând culmea Piatra Craiului, trecând prin formațiunile Vârful Pietricica, Șaua Funduri, Vârful Funduri, Vârful Pietrei, Vârful Lespezi, Vârful Coama Lungă, Umerii Pietrei Craiului, Colții Grindului, Șaua Grindului, Piscul Baciului, punct în care reintră în județul Brașov, Vârful Căldarea Ocolită, Vârful Sbirii, Țimbalul Mic, Vârful Dintre Țimbale, Țimbalul Mare, Vârful Ascuțit, Vârful Padina Popii, Șaua Padina închisă, Vârful Padina închisă. Vârful Tumu, Șaua Curmăturii și Șaua Crăpăturii. Se întoarce pe valea Crăpăturii până la borna 250, care a fost punctul de plecare. Morfologia versantului calcaros apare dominată de ansamblul văi - crește pe fondul cărora se remarcă o mare varietate de forme structurale, periglaciare ori carstice, cu o densitate neîntâlnită în alte regiuni calcaroase din țară. Crestele, turnurile, piramidele, vârfurile, brâurile, brâele sau multitudinea de forme cu dimensiuni mai mici, cum sunt muchiile care sunt constituite frecvent doar din 3-4 strate, acele, colții, polițele structurale, toate modelate pe fondul unei excesive stratificații, cu straiele verticale răsturnate chiar, definesc un peisaj inedit. În perimetrul zonei se găsesc un număr de structuri geologice și forme de relief care au valoare științifică deosebită și anume:
  3. aa)Padina închisă - Orga Mare. Situată în partea nordică, într-un sector de interferențe tectono-structurale, respectiv falii, sisteme de diaclaze, stratificație foarte densă, strate răsturnate și altele asemenea, Padina Închisă este valea cu cel mai dezvoltat bazin de recepție din Piatra Craiului. Aceasta este un exemplu concludent care trădează urmele unui drenaj subteran pleistocen sau chiar mai vechi, care a generat colapsuri carstice. Orga Mare și muchiile din jur, etalează un peisaj ce sintetizează, convingător, conjugarea carstificării cu procesele periglaciare. Lapiezurile de stratificație care au dat numele de Orga Mare, muchiile periglaciare, acele, colții prezintă aici o dezvoltare de excepție. Alături de Căldarea Ocolită, este al doilea bazin de recepție care sugerează prezența unui ghețar. ...
  4. bb)Turnurile Dianei. Menționăm, mai întâi, că este vorba de 2 turnuri principale: Turnul Mare și Turnul Galben, situate spre baza versantului nord-vestic, în apropierea cunoscutului refugiu Diana. Denumirea precizează și morfologia lor de ansamblu. Privite din Valea Bârsei, turnurile se impun ca 2 imense clăi de piatră, cu vârfurile rotunjite. Turnul Galben are o dimensiune mai mică, dar ambele impresionează prin masivitatea și dimensiunile lor; pereți verticali de peste 100 m înălțime și diametrul de 200-300 m la bază și 100-150 m spre vârf. Despărțite de o vale îngustă, cele 2 turnuri reprezintă pachete de strate calcaroase în poziție verticală. ...
  5. cc)Țimbalul Mare. În partea central-nordică, sectorul țimbalelor oferă cel mai spectaculos peisaj din Piatra Craiului, ce caracterizează ambii versanți. Este zona unde abruptul vestic înregistrează pereți de peste 100 m, iar stratele de calcar se află în poziție aproape de verticală. În sectorul de creastă, de la S spre N se înșiră Țimbalul Mic - 2172 m, Vârful dintre Țimbale și la N Vârful Țimbalu Mare - 2118 m, de forma unei piramide triunghiulare, care oferă pe traseul crestei principale cel mai tipic exemplu de stratificație excesivă și strate de calcar în poziție perfect verticală. ...
  6. dd)Degetul lui Călineț. Acesta reprezintă o muchie calcaroasă cu 3 țancuri, care privite dintr-o anumită poziție, seamănă cu degetele de la o mână. Denumirea se referă doar la cel mai înalt. ...
  7. ee)Căldarea Ocolită din Valea Șpirla. Acesta constituie cel mai reprezentativ bazin de recepție care prin forma circulară cu versanții aproape verticali, dimensiuni de 300-250 m și altitudine de 2200 - 2150 m, sugerează un fost circ glaciar, deteriorat ulterior de puternica acțiune conjugată a proceselor periglaciare și carstice. ...
  8. ff)Zaplazul reprezintă o succesiune de 4 arcade, rămase dintr-o veche peșteră. Arcada superioară este cea mai mare, având circa 4 m în diametru, dimensiunile cele mai mici avându-le arcada inferioară de circa 0,7 m. ...
  9. gg)Cerdacul Stanciului - Peștera Standului. Complexul este situat în baza versantului vestic al Pietrei Mari la altitudinea de 1720 m, reprezentând cea mai mare arcadă carstică din Piatra Craiului. Având o formă circular-ovală, prezintă un diametru de 9 m pe verticală și 12 m pe orizontală. Cerdacul Stanciului este cea mai renumită și impresionantă formă morfocarstică din Piatra Craiului, rezultată în urma prăbușirii tavanului unei vechi peșteri. Blocul de calcar situat în mijlocul Cerdacului reprezintă o porțiune din tavanul fostei peșteri. ...
  10. hh)Marele Grohotiș sau Horju Mare. Cea mai mare acumulare de grohotiș mobil de la baza versantului vestic din bazinele Padina Lăncii - Piscul cu Brazi constituie o dovadă certă a modelării holocene-actuale. Grohotișurile din Piatra Craiului constituie unul dintre cele mai caracteristice componente ale Parcului Național Piatra Craiului, în special Marele Grohotiș, fiind și habitate de interes comunitar/național. ... La aceste elemente geomorfologice se adaugă faptul că aici este principala zonă de conservare pentru specia Dianthus calizonus, plantă endemică pentru Piatra Craiului, de o deosebită valoare științifică. În perimetrul zonei se găsesc un număr de obiective geologice sau speologice care au valoare de monument al păturii:
  11. ii)structuri geologice și forme de relief din interiorul rezervației Centrale, ...
  12. jj)Avenul de sub Colții Grindului, având -540 m, al doilea aven din țară ca adâncime. Avenul se află situat pe versantul estic al Pietrei Craiului, în bazinul de recepție al văii Grindu, la 2020 m altitudine absolută. Avenul reprezintă o înlănțuire de puțuri aproape perfect verticale de la 15-50 m. Acesta are și o mare importanță biospeologică, reprezentând situl cu cea mai mare altitudine din Europa la 2020 m pentru două specii de chiroptere, respectiv Myotis myotis și Myotis blythii. ...
  13. kk)Avenul din Grind sau Gaura din Funduri măsoară -122 m și se află situat mai jos de Avenul de sub Colții Grindului, în versantul stâng al văii Sterghii, la 1680 m altitudine absolută. Avenul oferă date stratigrafice, petrografice și tectonice de mare interes științific. ...
  14. ll)Avenul din Vlădușca are o dezvoltare de -71 m, fiind situat pe versantul estic între abruptul calcaros și Poiana Vlădușca, la 1700 m altitudine absolută. Avenul se remarcă printr-un grad ridicat de verticalitate, prezentând ca și celelalte două avene menționate anterior, o importanță științifică deosebită. ...
  15. mm)Acul Crăpăturii, monument geomorfologic și geologic, situat în Valea Crăpăturii, se remarcă prin aspectul său cu totul particular și reprezintă o formă periglaciară. ... ...
  16. ii)Zona Prăpăstiile Zărneștiului. Începe de la borna 167, merge printre parcelele 69 A cu 69 B și D, apoi 69 A cu 65 A, până la borna 160 din Valea Râului Coboară pe râu până la borna 83, se îndreaptă spre nord-vest, pe limita dintre 40 A și D cu 41 A, 41 A cu N, iar 41N e înconjurat pe la nord și ajunge la borna 135. Urmărește pârâul Brusturetului, până la borna 118, schimbă direcția spre sud, trecând prin bornele 119, 117, 116 și 86, traversând drumul forestier Valea Vlădușca. Din borna 86 trece printre parcelele 28 și 40, urmează limita dintre 28 A și B, 27 și 28 până la borna 82, urmează culmea Prăpăstiilor până în borna 80. Urmează spre nord - est limita fondului forestier trecând prin bornele 78, 77, 73, 75, 76, 72, intră în pădure pe limita dintre 23 B și C, coboară în Valea Prăpăstiilor la borna 68, urmează valea în amonte până la borna 168 și urcă pe culme la borna 167, care este punctul de plecare. În perimetrul zonei se găsesc un număr de obiective geologice sau speologice care au valoare de monument al naturii:
  17. aa)Peștera Mare din Prăpăstia sau Peștera Mare de la Prepeleac este situată la intrarea în cheile Prăpăstiile Zărneștiului, pe dreapta văii, la 980 m altitudine absolută și 5 m altitudine relativă, având o dezvoltare de 15,5 m, ascendentă. ...
  18. bb)Peștera Mică din Prăpăstii sau Peștera Mică de la Prepeleac, se află situată cu 10 m în amonte de Peștera Mare, la 1 m altitudine relativă, având o dezvoltare de 10 m ascendentă. Cele două peșteri, deși de dimensiuni mici, prezintă o deosebită importanță biospeologică, deoarece aici a fost identificată Nesticus constantinescui, specie nouă pentru știință și endemică pentru Piatra Craiului. ...
  19. cc)Zidul lui Dumnezeu reprezintă un sector din cheile Prăpăstiile Zărneștilor, în aval de confluența văilor Vlădușca - Valea Pietrelor. Calcarele foarte stratificate și fisurate perpendicular pe planurile de stratificație, dau impresia unor cărămizi, versanții verticali părând adevărate ziduri de calcar. Specificul este completat de numeroase microcute, o succesiune de minianticlinale și minisinclinale. ... ... iii) Zona Cheile Brusturetului. Această zonă include 3 sectoare de chei, respectiv cheile din zona Peșterii Dâmbovicioara, Cheile Brusturetului propriu-zise și cheile Văii Seci, precum și zona de vegetație a speciei Ligularia sibirica de la Brusturet. În nord, pe Valea Seacă a Pietrelor, din borna 126, limita pleacă spre nord-vest, ocolește pe la est, nord și vest parcela 45, trecând prin bornele 88, 89, 84, 85, 87. Coboară pe vale, până la borna 59, după care ocolește pe la vest, unitățile amenajistice 27 N, 26N, 16 A, N1 și N2, exceptând parcela 16 B, trecând în bornele 26 și 25, lângă Valea Pâmbovicioarei. Coboară pe vale, până la borna 18, ocolește pe la vest unitatea amenajistică 6N și se întoarce în partea de sud, trecând prin borna 17, traversează valea și ajunge în borna 151. Urcă pe limita parcului până la borna 132, trecând prin bornele 256, 255, 142, 143, 139, 140, 136, 134, 244, 243 și 242, după care intră în pădure învie unitățile amenajistice 65 A și B, merge pe marginea vestică a unităților amenajistice 65 A, 65N, 64N, 63N pe care le ocolește și pe la nord, ajungând în borna 126, care e și punctul de plecare. ...
  20. iv)Zona Cheile Dâmbovicioarei - Cheile Dâmboviței. Această rezervație include 2 sectoare și anume Cheile Dâmbovicioarei și Cheia Mică de sus a Dâmboviței. Punctul de plecare este punctul în care limita parcului părăsește Valea Dâmboviței, în zona unității amenajistice 18 C UP III și urmează limita parcului până pe Piscul cu Colți, trecând prin bornele 42, 41 și 30 unde coboară în Valea Dâmboviței, la borna 39, apoi coboară la vale până la intersecția cu limita sudică a unității amenajistice 189 C. Limita intră pe teritoriul UP VI OS Rucăr, la borna 2/VI. Limita coboară la borna 1, în vale, de unde urmărește spre est și nord limita parcului, exceptând subparcela 110 A până la borna 213, în aval de localitatea Dâmbovicioara. Această limită trece prin bornele 216, 279, 280 și 213. Până înainte de borna 212, limita merge pe vale, pe care o părăsește urcând pe o culme care e limita estică a unității amenajistice IN, după care intră în teritoriul UP III pe la borna 7/VI. Limita ocolește subparcela 188 C pe la nord și vest, până la borna 385, traversează valea și urcă până la punctul de plecare. Din această zonă este exclusă unitatea amenajistică 188 E. ...
  21. v)Zona Cheile Mari ale Dâmboviței. Aceasta include 2 sectoare și anume Cheia Dâmboviței și Cheia Ghimbavului. Punctul cel mai nordic de plecare este borna 6/III, de unde limita urmărește spre sud pe Plaiul Mare limitele unităților amenajistice 2 și 1 din UP III, trecând prin borna 1 și 2, până la borna 163/VII, după care urmărește limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculeț și prin locul numit La Brădet la borna silvică 160 UP VII, OS Rucăr, după care urcă prin pădure pe linia de cea mai mare pantă până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vârful Piatra Berbecilor trecând prin bornele 158, 157 și 159. Din acest vârf limita coboară pe culme până în amonte de Cheile Pitei, urmărește în amonte pârâul Pita, până la un afluent de dreapta pe care urcă în culmea Menghia, coboară în pârâul Plaiul, pe care îl urmează în aval până la confluența cu Valea Ghimbav și apoi urcă pe aceasta până la confluența cu pârâul Bechet, trecând prin bornele 142, 136, 135, 132, 133, 138, 140, 139, 124 și 5/VII. De la confluența Valea Ghimbav/Bechet limita urcă spre nord-vest pe linia de cea mai mare pantă în Culmea Ghimbavului la borna silvică 4 UP VII, OS Rucăr, pe care o urmează prin Muntele Ghimbav și Vârful Colții Ghimbav, până la limita fondului forestier la borna silvică 358 UP VIII, OS Rucăr. De aici se continuă pe limita fondului forestier până în râul Dâmbovița la borna silvică 6 din UP III, OS Rucăr. În ceea ce privește pășunatul, acesta este interzis în zona de protecție strictă a parcului. Această zonă se suprapune pe versantul vestic cu rezervația științifică, iar pe versantul estic este cuprinsă între creasta principală și limita naturală superioară a pădurii. Limitele acestei zone sunt următoarele: Pe versantul vestic urmărește limita rezervației științifice, așa cum au fost ele descrise mai sus. Pe versantul estic limita pornește de la borna 156, unitatea amenajistică 62F, urmărește limita superioară a parcelei 62 până la capătul subparcelei 62E, de unde traversează pășunea împădurită, intersectând traseul turistic Padinile Frumoase până la borna 138. De aici urmărește limita superioară a parcelarului prin bornele 137, 123, 111, 107, iar de la intersecția ua 36B cu pârâul Vlădușca traversează pășunea la borna 106 și continuă până la borna 105. De aici intră în UP VI Dâmbovicioara și trece prin bornele 109 și 108 din unitatea amenajistică 56B, după care traversează pășunea pe deasupra refugiului Grind până la capătul grohotișului de pe Valea Cheia de Sub Grind, coborând apoi pe firul văii până la borna 105 din unitatea amenajistică 54C, urmărește limita superioară a parcelarului apoi prin borna 99 până la extremitatea superioară a subparcelei 51B de unde traversează pășunea pe curba de nivel până la marginea subparcelei 46C. De aici urmărește limita subparcelei 46C, până la intersecția limitei subparcelei 46C cu valea Steghiei, urcă până la capătul superior al subparcelei 46C, de unde coboară peste culmea Funduri și traseul ce duce la șaua Funduri până la borna 79 din unitatea amenajistică 40D. Limita urcă apoi spre șaua Funduri pe limita fondului forestier, trecând prin bornele 78, 75 și 74. De aici limita se suprapune cu cea a rezervației științifice. La aceste elemente geomorfologice se adaugă faptul că aici este principala zonă de conservare pentru specia Dianthus callizonus, plantă endemică pentru Piatra Craiului, de o deosebită valoare științifică. În rezervația științifică au fost semnalate de asemenea alte 103 specii de plante incluse în Lista Roșie a Plantelor Superioare din România, Oltean și alții, 1994. Aici se găsesc o serie de habitate protejate la nivel european, considerate foarte importante pentru conservare: comunități subalpine sud-est carpatice de Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, pajiști bazofile subalpine sud-est carpatice, comunități saxicole casmofile bazofile, comunități de grohotișuri de roci calcaroase. Rezervația științifică reprezintă un refugiu important și pentru speciile de faună. Până în prezent nu este disponibil un inventar complet al faunei, existând totuși unele date care alături de informațiile botanice vin să sublinieze importanța acestei rezervații științifice. Aici au fost identificate câteva specii rare de lepidoptere: Psodos coracinus diszeghy, Apamea zeta sandrokovacsi, Apamea maillardi, Erebia pronos regalis, Xestia ochreago, Standfussiana lucernea kovacsi, Pieris bryoniae carpatliensh și altele asemenea. Fauna este de asemenea bogată, fiind caracteristică pentru acest tip de habitat. Ornitofauna este reprezentată prin specii caracteristice zonelor stâncoase, subalpine, care cuibăresc aici: fluturașul de stâncă - Tichodroma muraria, drepneaua - Apus melba, vânturelul - Falco tinnunculus și altele asemenea. Zona constituie și un refugiu important pentru populația de capră neagră, datorită accesibilității reduse a acestei zone pentru turiști. În parcelele parcurse cu tăieri rase și neregenerate care au fost introduse în Zona cu protecție strictă în acest Plan de management, sunt permise lucrări de refacere ecologică/conducere a arboretului până la încheierea stării de masiv. Ulterior nu mai sunt permise astfel de lucrări în aceste unități amenajistice. ... ...
  22. b)Zona de protecție integrală are o suprafață de 268 ha. Zona de protecție integrală corespunde categoriei II a IUCN - cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului.
(1)În Zona de protecție integrală sunt interzise:
  1. aa)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare; ...
  2. bb)activitățile de construcții-investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale. ...
(2)Prin excepție de la prevederile alin.
(1), în zonele de protecție integrală, în afara perimetrelor rezervațiilor științifice cu regim strict de protecție, se pot desfășura următoarele activități:
  1. aa)științifice și educative; ...
  2. bb)activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții; ...
  3. cc)utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat se va face conform prevederilor art. 22 alin.
(6)lit. c din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015, precum și a tuturor celorlalte prevederi ale legislației specifice în domeniul pajiștilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente; ...
  1. dd)localizarea și stingerea operativă a incendiilor; ...
  2. ee)intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor; ...
  3. ff)acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor; ...
  4. gg)acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora; ...
  5. hh)acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. ... Zona de protecție integrală cuprinde: pășunile Pietricica integral, Pășunea Zănoaga integral, Pășunea Curmătura integral. Pășunea Funduri Prelungi parțial, respectiv din pășunea Funduri pe limita pădurii urcă prin borna 80 până la capătul superior al subparcelei 46C, coboară peste culmea Funduri și traseul ce duce la șaua Funduri până la borna 79 din unitatea amenajistică 40D, continuă pe limita pădurii prin borna 81 până în pășunea Funduri, Pășunea Funduri Prelungi parțial situată deasupra fostului canton silvic Lespezi, limitată după cum urmează: de la extremitatea superioară a subparcelei 51B traversează pășunea pe curba de nivel până la marginea subparcelei 46C și coboară pe limita fondului forestier prin borna 90 până în borna 97 de unde urcă la punctul de plecare, Pășunea Baciu parțial, în interiorul limitelor: de la borna 108 din unitatea amenajistică 56B traversează pășunea pe deasupra refugiului Grind până la capătul grohotișului de pe Valea Cheia Hi Sub Grind, coborând apoi pe firul văii până la borna 105 din unitatea amenajistică 54C, urmărește limita fondului forestier prin borna 107 până la punctul de plecare borna 108, Pășunea Șesul Mărtoiu parțial, de la 123 urmărește limita pădurii prin borna 111 până la intersecția subparcelelor 36D cu 36C și se întoarce pe curba de nivel la punctul de plecare, subparcela 63 I și enclava E 3. De asemenea, în ea este inclusă și Peștera Liliecilor din satul Peștera, comuna Moieciu, cu o suprafață de 1 ha, aceasta fiind inclusă în rețeaua Natura 2000 și se încadrează în clasa de tip B. În aceasta se instalează periodic una dintre coloniile importante de gestație de lilieci din Carpații Meridionali. Șapte dintre speciile de lilieci se află înscrise în lista roșie. ...
  6. c)Zona de conservare durabilă, constituie în Parcul Național Piatra Craiului o zonă cu o suprafață totală de 6384,2 ha. În această categorie se încadrează restul suprafeței care este limitată spre exterior de limitele parcului național și ale zonei de dezvoltare durabilă, iar spre interior de limitele Zonei de protecție strictă și Zonei de protecție integrală. Această zonă este administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere. În Zona de conservare durabilă se pot desfășura următoarele activități:
  7. aa)științifice și educative; ...
  8. bb)activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții; ...
  9. cc)utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat se va face conform prevederilor art. 22 alin.
(8)lit. c din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, precum și a tuturor celorlalte prevederi ale legislației specifice în domeniul pajiștilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente; ...
  1. dd)localizarea și stingerea operativă a incendiilor; ...
  2. ee)intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, a planului de acțiune provizoriu, elaborat și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; ...
  3. ff)intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor; ...
  4. gg)acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii conciliului științific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor; ...
  5. hh)activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor; ...
  6. ii)activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de către persoanele fizice sau juridice care dețin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu acordul administrației ariei naturale protejate; ...
  7. jj)tratamente silvice conform prevederilor Art. 22 alin.
(8)lit.
  1. j)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2014 și Legea nr. 73/2015 referitoare la managementul zonei de conservare durabilă din parcurile naționale. ...
  2. kk)activități tradiționale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus. ... Unitățile amenajistice cuprinse în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecție strictă sau integrală în Parcul Național Piatra Craiului sunt prezentate în tabelul nr. 5.Unitățile amenajistice cuprinse în primul râd de parcele întregi limitrofezonelor cu protecție strictă sau integrală în Parcul Național Piatra CraiuluiTabelul nr. 5Nr.Ocol silvicUPUA1.Ocolul Silvic BrașovVI Bârsa Groșeț20 A, 20 B, 60, 62 A, 62 B, 62 C, 62 D, 65 A, 65 B;2.Ocolul SilvicBucegi-PiatraCraiuluiUB I Moeciu49, 52, 38 A, 38 B, 38 C, 38 D, 38 F, 39 A, 39 E, 39 C, 39 D, 40 A, 40 B, 40 F, 40 G, 43 A, 43 B, 43 C, 43 D, 44 A, 45 A, 45 B, 45 V, 47 A, 50 A, 50 B, 51 A, 51 B, 51V, 53 A, 53 B, 53 C, 53 D, 54 B, 55 A 55 B, 56 B, 56 C, 57 A, 57 B, 57 C, 58 A, 58 B, 59 B, 59 C, 59 F, 60 A, 60 B, 60 C, 62 A;3.Regia Publică Locală a Pădurilor ZărneștiUB I Zărnești181, 182, 189, 190, 183 A, 183 B, 185 A, 185 B, 186 A, 186B, 193A, 193B, 193C, 193D, 194E, I95F, 129 A, 129 C, 132 A, 132 C, 132 E;4.Ocolul Silvic BrașovV Fața Pietrei Craiului21 A, 21 B, 21 C, 21 D, 22 A, 22 B, 22 C, 59 A, 67 B, E 5;5.Ocolul Silvic Păpușa-RucărIII Cascoe12 F, 135 A, 136 A, 138 A, 138V1, 138V2, 139 C, 139V, 139 A, 140 A, 142 A%, 142 B, 142 D, 142V, 143 A, 143 B, 145 A%, 145 B, 145 C, 145 D, 145 E%, 145 F, 152 B%, 153 A%, 153 B%, 153 C, 154 A, 154 B%, 156 A%, 156 B%, 156 C%, 156 D%, 166 A, 166 C, 176 C%, 176 F%, 179A, 179A, 179V1, 179V2, 180A, 180 A%, 180 B, 180V, 181 C%, 182A, 182 A%, 182 B%, 184 A%, 184 C%, 186 A%, 187A, 187 A, 187 B, 187 C, 187 M E 15, E 16, E 17;6.Ocolul Silvic Păpușa-RucărVIDâmbovicioara1 A, 10 A, 10 B, 10 C, 10 D, 10A,11 A%, 11 B%, 11 C%, 11 D%, 110, 12 A, 12 B%, 12 C%, 12 D%, 12 E, 12 G, 12V, 14A, 15A1 %, 15 A, 15 B, 15 C, 15 D, 15A1, 16 B, 16 C, 16 D, 19 A%, 19A, 2 B%, 2 C%, 2 D%, 2 E, 20 A%, 20 B%, 20 C%, 21 A%, 22 A%, 22 B%, 22 D%, 23 A%, 23 B%, 23 C%, 23 D%, 24 E%, 24 G%, 25 A%, 26 A, 26 B%, 26 D%, 27 A%, 27 B, 27 C%, 28 A%, 28 B, 28 C, 28 D, 43 A, 43 B%, 44 A, 44 B, 46 B%, 46A, 47N, 55 A%, 56 A, 58 B%, 6 A, 6 B, 6 C, 61 D%, 62%, 613 A, 613 B, 613 C%, 613 D, 613 E%, 614 A, 614 B, 614 C, 614 D, 614 E, 63 A, 64 B, 64 B L 18, 64 C, 647 A, 647 B, 647 C, 65 B, 65 C, 650 A, 650 B, 651 A, 651 C, 652 A, 653 A, 654 A, 654 B, 75 L 18, E 1, E 10, E 12, E8, E97.Ocolul Silvic BrașovIV Zbârcioara81 A, 81 B, 81 C, 81 D Datele din tabelul numărul 5 sunt conform informațiilor existente la Parcul Național Piatra Craiului, iar subparcelele care au în terminație indicele % sunt parțial cuprinse în primul rând de parcele din tabelul numărul 5, restul suprafeței acestora fiind cuprins în Zona de Protecție Strictă. ...
  3. d)Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane, cu o suprafață de 1436.80 ha, cuprinde zonele în care se permit activități de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale și de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității. În Parcul Național Piatra Craiului această zonă este reprezentată de o parte a intravilanului localităților Zărnești, Măgura și Peștera, Dâmbovicioara, Dragoslavele și de suprafața lacului de acumulare de la Sătic, conform anexei nr.7 - Harta Zonării Interne. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naționale se pot desfășura următoarele activități, cu respectarea prevederilor din planurile de management:
  4. aa)activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor; ...
  5. bb)lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare; ...
  6. cc)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete și zăvoaie de plop și salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naționale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid, pe suprafețe de maxim 1 ha, precum și tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euroamerican; ...
  7. dd)activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creștere a animalelor, în conformitate cu legislația specifică din sistemul de agricultură ecologică; ...
  8. ee)alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale; ...
  9. ff)activități de construcții/investiții, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate. ... La descrierea limitelor zonelor interne ale Parcului Național Piatra Craiului s-au folosit hărțile amenajistice ale UP III Cascoe, VI Dâmbovicioara, VII Valea Cheii și VIII Ghimbav din OS Rucăr, elaborată în anul 1996 și ale UP V Fața Pietrei Craiului și UP VI Bârsa Groșet din OS Zărnești, elaborate în anul 1994. ...
(3)Zonarea suprafeței din situl ROSCI0194 Piatra Craiului situată în afara limitei Parcului Național Piatra Craiului Suprafața de 3032.14 ha ține cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare. Zona constituită în ROSCI0194 Piatra Craiului, în afara limitei Parcului Național Piatra Craiului, are o suprafață totală de 3032.14 ha. În această zonă se pot desfășura următoarele activități:
  1. a)științifice și educative; ...
  2. b)activități de ecoturism; ...
  3. c)utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat se va face conform prevederilor art. 69 lit.
  4. h)și lit.
  5. j)din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, modificată și completată prin OUG nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, OUG nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului și OUG 9/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, precum pentru modificarea art. 3 din OUG nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor Forestiere, precum și a tuturor celorlalte prevederi ale legislației specifice în domeniul pajiștilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente. ...
  6. d)localizarea și stingerea operativă a incendiilor; ...
  7. e)intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea planului de acțiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; ...
  8. f)intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor; ...
  9. g)acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor; ...
  10. h)activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor; ...
  11. i)activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de persoanele fizice și juridice care dețin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu aprobarea administrației ariei naturale protejate; ...
  12. j)activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor, precum și alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale; ...
  13. k)lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare; ...
  14. l)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete și în zăvoaie de plop și salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; ...
  15. m)activități de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă și a acțiunilor de vânătoare de către administratorul PNPC. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul PNPC se face în baza hotărârii Consiliului Științific; ...
  16. n)activități de pescuit sportiv; ...
  17. o)în afara activităților descrise anterior, în această zonă sunt permise și alte activități/planuri/proiecte dacă, în urma parcurgerii procedurii de evaluare adecvată, se constată că nu au impact semnificativ asupra speciilor și habitatelor pentru care situl a fost desemnat. ... Harta zonării interne a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 11 la Planul de Management. ... ... 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Parcul Național Piatra Craiului cu o suprafață 14766 ha este suprapus parțial cu situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului. ROSCI0194 Piatra Craiului are o suprafață de 15867.04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun pe zona parcului, diferența de 3032.14 ha fiind în afara acestuia. Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului sunt identice cu cele ale Parcului Național Piatra Craiului pe zona comună, excepție făcând satele Măgura și Peștera care nu sunt incluse în sit. Aria protejată include și alte categorii de arii protejate desemnate conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului - Secțiunea a III-a - zone protejate, cu modificările și completările ulterioare:1) 2.104. Zona carstică - Cheile Dâmbovița - Dâmbovicioara - Brusturet, cu o suprafață de 2.000,00 ha, pe teritoriul comunelor Dâmbovicioara și Rucăr - județul Argeș; ... 2) 2.107. Peștera Dobreștilor, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peștera are clasa B; ... 3) 2.108. Peștera nr. 15, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa B; ... 4) 2.109. Peștera Dâmbovicioara, cu o suprafață de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa C; ... 5) 2.110. Peștera Uluce, cu o suprafață de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 1 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa C; ... 6) 2.111. Peștera Stanciului, cu o suprafață de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa C; ... 7) 2.112. Avenul din Grind cu o suprafață de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa B; ... 8) 2.236. Piatra Craiului, cu o suprafață de de 0,5 ha, pe teritoriul Orașului Zărnești; ... 9) 2.237. Cheile Zărneștilor, cu o suprafață de 109,80 ha, pe teritoriul comunei Moieciu; ... 10) 2.249. Peștera Liliecilor, cu o suprafață de 1,00 ha, pe teritoriul comunei Moieciu. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate, această peșteră are clasa B. ... ... ... 2.2. Mediul abiotic2.2.1. Scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice și geologice Eforturile depuse pentru cunoașterea științifică a masivului Piatra Craiului, masiv de o spectaculozitate deosebită au început cu peste 250 de ani în urmă, însă primii care s-au aventurat pe văile abrupte, cu mult timp înainte, au fost ciobanii, crescătorii de animale vânătorii și braconierii. Aceștia au fost cei care au descoperit cele mai bune drumuri de acces, iar apoi tot ei au fost primii ghizi ai cercetătorilor care s-au avântat în acest munte pentru a studia roca, apele sau vegetația sau ai topografilor care au realizat primele hărți ale masivului și împrejurimilor. Primele măsurători topografice atestate documentar au fost efectuate de Institutul Cartografic din Viena și au fost incluse în hărțile generale ale Țării Bârsei. Echipa de cartografi a fost însoțită de jurnalistul Anton Kunz, care, conform datelor de arhivă, a ajuns pe Vârful Baciului pe data de 26 august 1842. Această dată marchează documentar prima ascensiune la Vârful Piscul Baciului. Primele referiri științifice cu privire la geologia masivului au fost făcute de B. Hauer în 1863. Impresionați de frumusețile deosebite ale muntelui, iubitorii de natură înființează mai multe asociații de montaniarzi, având ca scop observarea și cercetarea geomorfologiei, florei și faunei. Astfel, la 22 septembrie 1872 ia ființă Asociația Alpină Ardeleană din Brașov, respectiv Siebenburgisher Alpenverein n Kronstadt care devine persoană juridică în august 1873, având 58 de membri. În 28 noiembrie 1880 la Sibiu, se formează Siebenburgisher Karpathen Verein - SKV, adică Societatea Alpină Ardeleană, care va avea filiale în principalele orașe din Ardeal. Deși cunoscut cu mult timp înainte, Avenul din Grind este abordat pentru prima dată în 1900 de către Josef Kolbe. În 1908, odată cu înființarea Muzeului Săsesc din Țara Bârsei, începe o importantă activitate de cercetare a zonei. În cadrul acestui muzeu Franz Podek a descoperit și descris numeroase peșteri din Piatra Craiului în perioada 1908-1918. În 1907 geograful francez Emannuel de Martonne realizează un studiu aprofundat asupra morfologiei Carpaților Meridionali, considerând Piatra Craiului "un accident morfologic principal" în procesul formării acestui grup muntos. În 1938 E. Jekelius întocmește prima hartă geologică a Pietrei Craiului. Prima lucrare de mare importanță referitoare la geologia masivului a fost realizată în 1943 de N. Oncescu ca teză de doctorat cu titlul: "La region de Piatra Craiului-Bucegi. Etude geologique". Contribuții importante în cunoașterea regiunilor incluse în Parcul Național Piatra Craiului le-au avut: N. Orghidan în 1925, 1936, 1943, V. Mihăilescu în 1932, 1946, 1963. După 1960 se poate spune că a început o nouă etapă de cercetare geografică și geologică a regiunilor ce aparțin Parcului Național Piatra Craiului. Pentru Piatra Craiului s-a remarcat geograful T. Constantinescu, care a publicat peste 20 de lucrări privind carstul și geomorfologia. Teza sa de doctorat "Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic" reprezintă, de fapt, o mare parte a "Studiului de fundamentare al PNPC", prezentat de Institutul de Biologie al Academiei Române. Pentru culoarele intramontane din care PNPC ocupă spații importante, menționăm lucrările de doctorat "Culoarul Rucăr-Bran. Studiu climatic și topoclimatic" de Teodoreanu Elena în 1980 și "Culoarul transcarpatic Bran-Rucăr-Dragoslavele. Studiu de geografie fizică cu privire specială asupra potențialului natural, starea și calitatea pasajului" de Pătru Ileana în 2001. Dintre geologii cu contribuții importante la cunoașterea zonei amintim pe Coca Spencer în 2000 și Panaiotu Cristina în 2000. Începând cu anul 2000, studiile geografice și geomorfologice se intensifică, multe dintre rezultatele acestora fiind publicate în cele 3 volume intitulate "Research în Piatra Craiului Național Park" din 2003 - 2006. Studii foarte recente, realizate de Moțoiu și Munteanu în 2006, Moțoiu în 2008, Munteanu în 2008, aduc contribuții importante la cunoașterea morfodinamicii actuale, riscurilor și hazardelor naturale de pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului. Cea mai recentă lucrare, publicată în 2009, de mare amploare, o reprezintă teza de doctorat a lui T. Constantinescu - "Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic" care conține informații valoroase legate de geomorfologia și geneza masivului, cu referire la procesele geomorfologice actuale. ... 2.2.2. Geomorfologie Parcul Național Piatra Craiului include trei unități de relief:
  18. a)Creasta Piatra Craiului, în poziție centrală;
  19. b)Culoarul Rucăr-Bran, la E;
  20. c)Culoarul Rucăr-Zărnești, la V și N.
  21. a)Creasta Pietrei Craiului este divizată în trei subunități: Piatra Mică sau Piatra Craiului Mică - în nord, Piatra Mare sau Piatra Craiului Mare - în partea centrală și Pietricica sau Piatra Craiului Sudică - în S. Subunitatea dominantă este Piatra Mare, care dă personalitate geografică întregului masiv. Creasta se remarcă prin două trăsături morfometrice care reprezintă superlative geografice naționale: lungimea și altitudinea. Piatra Craiului se desfășoară pe o lungime de circa 25 km, fiind cea mai lungă creastă calcaroasă din România. Pe o distanță de 8 km, înălțimile depășesc 2000 m, iar pe circa 15 km, acestea sunt mai mari de 1800 m. Altitudinea maximă de 2238 m este atinsă în Vârful Piscul Baciului sau La Om, fiind cea mai înaltă creastă calcaroasă din Carpații Românești. ...
  22. b)În Culoarul Rucăr-Bran, ca forme principale de relief se remarcă:
  23. i)Culmea calcaroasă Măgura, în partea nordică; ...
  24. ii)Suprafețele de nivelare de ± 1000 m, din satele Măgura și Peștera; ... iii) Martorii de eroziune calcaroși, ca Muntele Ghimbav și Gâlma Pleșii. ... ...
  25. c)În culoarul Rucăr-Zărnești relieful se caracterizează prin:
  26. i)Suprafețele de nivelare de aproximativ 1100 m și aproximativ 1300 m, prezente în partea sudică, între Piatra Craiului și Râul Dâmbovița; ...
  27. ii)Suprafețe piemontane sau acumulative, de aproximativ 1100 m în nord, între Piatra Craiului și râul Bârsa. ... ... Piatra Craiului se definește prin trei tipuri reprezentative de relief:
  28. a)structural,
  29. b)periglaciar și
  30. c)carstic, după Constantinescu T, 1996a) Relieful structural este tipul dominant, pe fondul căruia s-au dezvoltat și celelalte două tipuri. Structural, creasta reprezintă un monoclin cu înclinarea generală V-E. Versantul vestic /nord-vestic se impune ca cea mai caracteristică subunitate din acest masiv. Dintre formele structurale prezente în special pe acest versant menționăm: brâurile, brâele, abrupturile structurale, surplombele, polițele structurale și cuestele secundare. Unicitatea sa a fost sintetizată prin noțiunea de Versant tip Piatra Craiului. Versantul estic/sud-estic expune o gamă de aspecte proprii, dintre care sunt de menționat două etaje morfolitelogice: calcaros superior și conglomeratic inferior. ...
  31. b)Relieful periglaciar se remarcă mai ales prin relieful rezidual, respectiv acele, colții, țancurile, muchiile, turnurile, piramidele, vârfurile și altele asemenea. Cea mai mare densitate se constată pe versantul vestic. Aici se înregistrează cea mai mare frecvență a formelor menționate. Multe dintre aceste forme au fost propuse ca monumente ale naturii. ...
  32. c)Relieful carstic completează nota de unicitate a Pietrei Craiului. Calcarele ocupă aproape 40% din suprafața totală. Exocarstul este reprezentat prin: văi tip Piatra Craiului - localizate în special pe versantul nord-vestic; hornuri și hornuri oarbe - prezente pe ambii versanți, dar mai ales pe cel vestic; lapiezuri de stratificație - pe versantul nord vestic; chei - care se impun atât ca morfologie prin aspectul lor spectaculos, cât și prin modul cum s-au format ca Prăpăstiile Zărneștilor, Cheile Dâmbovicioarei și Cheile Dâmboviței. Endocarstul se remarcă printr-o intensă circulație subterană, preponderent verticală. Potențialul de denivelare ce depășește 1400 m este al doilea după cel din Munții Retezat. Forma de creastă proeminentă, structura și tectonica de ansamblu au impus delimitarea a două bazine hidrocarstice: Nordic în Prăpăstiile Zărneștilor și Sudic în Dâmbovicioara. Cavernamentul este reprezentat prin peșteri și avene. Sunt cunoscute 15 avene, între care Avenul de sub Colții Grindului cu - 560 m este cel mai adânc din România. Peșterile sunt în număr de peste 600, dar majoritatea nu depășesc lungimea de 20 m. Cele mai cunoscute sunt Peștera Dâmbovicioara care este amenajată pentru turiști, Peștera din Colțul Chiliilor, care adăpostește o capelă ortodoxă, și Peștera Urșilor. Harta geomorfologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 12 la Planul de Management. ... ... 2.2.2. Geologie Fundamentul Parcului Național Piatra Craiului este constituit din șisturi cristaline care aparțin complexului Călușu-Tămășel și Voineasa-Păpușa, seria de Cumpăna. Acesta prezintă un bombament în partea centrală, pe aliniamentul Muntele Tămășel - Vârful Grindu - La Table. Peste fundamentul cristalin stă stiva de călcare de vârstă Kimmeridian-Tithonică, cu o grosime de 300 m la sud până la 1000 m la nord. Calcarele se extind/aflorează pe întregul versant vestic, treimea superioară a versantului estic și în cadrul văilor limitrofe Dâmbovița, Dâmbovicioara și Valea Prăpăstiilor, iar la est de această vale în Culmea Măgura. În partea sudică a PNPC, calcarele mai apar în Muntele Ghimbav. În jumătatea superioară a Pietrei Craiului calcarele sunt intens stratificate, stratele prezentând o înclinare generală vest-est, iar unghiul de înclinare al stratelor crește treptat de la sud, respectiv 30-40°, spre nord, unde ajung la verticală și chiar răsturnate. Deasupra calcarelor repauzează conglomeratele de vârstă apțian superioară constituite din elemente calcaroase cu ciment grezo-calcaros. Ele se găsesc în partea inferioară a versantului estic din Piatra Mare și Pietricica. Cele mai noi sedimente sunt conglomeratele de vârstă vracono-cenomaniană cu elemente cristaline și ciment grezo-argilos. Aceste sedimente se găsesc pe versantul estic al Pietrei Craiului la Pietricica și în Culoarul Rucăr-Bran, pe teritoriul comunelor Măgura și Peștera. Din punct de vedere structural Piatra Craiului reprezintă flancul vestic al sinclinalului cu același nume, caracterizat printr-o puternică tectonizare. Specifice sunt faliile care traversează tot flancul de sinclinal, unele prelungindu-se și în Culoarul Rucăr - Bran. Se remarcă faliile Gâlgoaie, Fundurile, Grindului și Țimbalelor, care divizează masivul în câteva compartimente morfotectonice. Harta geologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 13 la Planul de Management. ... 2.2.3. Hidrologie În cadrul Parcului Național Piatra Craiului există două tipuri principale de ape:
  33. a)de suprafață, respectiv rețeaua hidrografică și
  34. b)ape subterane, conform Constantinescu T, 1998; Constantinescu T, 1999.
  35. a)Apele de suprafață aparțin la două bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului, în N și Bazinul Dâmboviței, în S. Bazinul Oltului. Toată rețeaua hidrografică din partea nordică a Parcului Național Piatra Craiului este colectată de râul Bârsa, care are 3 bazine hidrografice secundare:
  36. i)Bazinul Bârsa superioară cu râurile Bârsa Tămașului, Șpirla, Vlădușca, Podurilor, Călineț, Șindrilăriei, Calului, Hotarului și altele asemenea; ...
  37. ii)Bazinul Valea Prăpăstiilor care colectează râurile Vlădușca, Cheia, Curmătura, Zănoaga, Dănișor și altele asemenea; ... iii) Bazinul Râul Turcului cu râurile Valea Coacăzei, Valea cu Calea, Valea Iezilor, Valea Ursului și altele asemenea. ... Toate cursurile de apă pe călcare au caracter temporar, iar pe conglomerate sunt permanente. Bazinul Dâmboviței include și el 3 bazine hidrografice secundare:
  38. i)Bazinul Dâmboviței superioare cu Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, Valea Largă, Valea Seacă, Valea Speriată; ...
  39. ii)Bazinul Dâmbovicioarei primește Valea Grindu, Valea Șteghii, Valea Seacă, Valea cu Apă, Valea Muierii, Valea Peșterii; ... iii) Bazinul Ghimbavului include cursul inferior al râului Ghimbav. ... ...
  40. b)Apele subterane aparțin, de asemenea, la două bazine hidrocarstice: Bazinul Nordic sau Bazinul Prăpăstiilor Zărneștilor și Bazinul Sudic sau Bazinul Dâmbovicioarei. În ceea ce privește amenajările hidrotehnice din zonă, acestea sunt localizate cu preponderență pe raza județului Argeș, dar și în Brașov, fiind descrise în tabelul nr. 6. Amenajările hidrotehnice din zona ariei protejateTabelul nr. 6Nr.Tip amenajare hidrotehnicăLocalizare - bazin hidrograficNr.amenajări1Baraj hidroenergeticValea Dâmboviței (Săcic)12Baraj torențial cu deversor trapezoidal și radierValea Seacă a Pietrelor53Canal de scurgere a viiturilor torențialeValea Seacă a Pietrelor14Baraj torențial cu deversor trapezoidalși radierPârâul Copilului25Izvorul Uliului16Izvorul Ciocanului17Prag cu deversor trapezoidalRâul Mare al Zărneștilor28Prag cu deversor trapezoidalCheile Pisicii19Baraj torențial și praguriValea lui Ivan310Prag și consolidări țeavă gazRâul Zărneștilor1 Harta hidrologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 14 la Planul de Management. ... ... 2.2.4. Clima În ansamblu, parcul Național Piatra Craiului prezintă un topoclimat complex de munte cu două etaje:
  41. i)topoclimatul de munți înalți, reprezentat prin Creasta Piatra Craiului, unde cantitatea medie anuală de precipitații este de 1000-1200 mm și temperatura medie anuală 0-4°C; ...
  42. ii)topoclimatul de munți scunzi, caracteristic în Culoarul Rucăr-Bran și Culoarul Rucăr-Zărnești, cu 800-1100 mm precipitații și 4-5°C, temperatura medie anuală. ... În cadrul ambelor topoclimate complexe se diferențiază numeroase topoclimate elementare, cum ar fi: topoclimatul de creastă, topoclimatul de vale, topoclimatul de versant, topoclimatul de pădure, topoclimatul de pajiște, topoclimatul calcarelor nude și altele asemenea. În manifestarea și evoluția proceselor actuale, în cazul Pietrei Craiului, precipitațiile atmosferice se remarcă drept cel mai important element climatic. Cantitatea medie oscilează între 1000-1300 mm, în funcție de altitudine prezentând următoare distribuție:
  43. i)1000-1200 mm, între 800-1500 m altitudine; ...
  44. ii)1200-1350 mm, între 1500-2000 m altitudine; ... iii) 1100-1200 mm, peste 2000 m altitudine; ... Pe versantul vestic, cantitatea de precipitații este în medie cu circa 150 mm mai mare decât pe cel estic. Cea mai mare cantitate de precipitații se înregistrează în luna iunie cu 160-170 mm, iar cea mai mică în luna februarie cu 50-60 mm. Precipitațiile sub formă de zăpadă cad în intervalul noiembrie-aprilie, cu un maxim în lunile ianuarie - februarie, când se înregistrează și cea mai mare grosime a stratului de zăpadă. Temperatura aerului este cel de-al doilea element climatic de importanță. Și în cazul temperaturii se constată diferențieri în raport cu altitudinea:
  45. i)sub 1000 m, temperatura medie anuală 6-5°C; ...
  46. ii)1000-1500 m temperatura medie anuală 5-3°C; ... iii) 1500-2000 m temperatura l, medie anuală 3-1°C; ...
  47. iv)peste 2000 m temperatura medie anuală 1-0°C. ... Din analiza datelor de mai sus, se poate deduce că pe 2/3 din suprafața masivului se înregistrează temperaturi medii anuale de 3-4°C, temperaturile mai mari de 4°C și sub 1°C ocupând suprafețe nesemnificative. Lunile cu cele mai ridicate temperaturi medii anuale sunt iulie-august. Durata perioadei de îngheț se ridică la 160 zile pe an între 1000-1500 m altitudine, ea putând depăși 200 zile la altitudini mai mari de 2000 m. Prima zi cu îngheț se consideră 01.09, iar ultima 01.06, respectiv 273 zile pe an. Fără îndoială că și celelalte elemente climatice au o deosebită importanță în caracterizarea climatică. Mai amintim radiația solară ca factor genetic al climei, vântul, nebulozitatea mai accentuată pe versantul vestic, umezeala aerului sau fenomenele hidrometeorologice deosebite ca roua, bruma, ceața, viscolul și mai ales ploile torențiale, toate constituind un complex de factori cu efecte sensibile. În concluzie, subliniem și deosebirile climatice dintre cei doi versanți, generate printre altele și de expoziția diferită a acestora, respectiv estică și vestică. ... 2.2.5. Soluri/subsoluri Învelișul de soluri reflectă cu fidelitate condiționarea și intercondiționarea factorilor pedogenetici, printre care se remarcă relieful, litologia/roca, clima și pânza freatică. În spațiul ariei protejate se întâlnesc principalele clase de soluri cunoscute în literatura pedologică românească. Cea mai mare extindere o au cambisolurile și molisolurile alături de care mai amintim argiluvisolurile, spodosolurile și solurile neevoluate - roca la zi. Din clasa cambisolurilor menționăm tipurile sol brun eu-mezobazic și solul brun acid, având o largă dezvoltare pe versantul estic al Pietrei Craiului și în ambele culoare intramontane limitrofe ce aparțin parcului. Molisolurile sunt reprezentate prin rendzine tipice și litice răspândite pe versanții calcaroși ai Pietrei Craiului, Culmea Măgura și Muntele Ghimbav. Solurile neevoluate-roca la zi caracterizează, în special, versantul vestic al Pietrei Craiului, tipul de sol predominant fiind litosolul rendzinic. Harta solurilor este inclusă Anexa nr. 12 la Planul de Management. ... ... 2.3. Mediul biotic2.3.1. Ecosisteme Parcul Național Piatra Craiului și situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului cuprind ecosisteme montane și subalpine. Detaliind, pe teritoriul celor două arii protejate suprapuse au fost identificate, ca și tipuri principale de ecosisteme:
  48. a)ecosisteme forestiere reprezentate, în principal, prin: păduri de fag, păduri de amestec fag, brad și molid; păduri de amestec brad și molid; păduri de molid; pe o suprafață redusă păduri de pin silvestru și păduri de larice; coridoare riverane de anin alb și anin negru; ...
  49. b)ecosisteme de pajiști montane, utilizate ca fânețe sau pășuni; ...
  50. c)ecosisteme de pajiști subalpine, unele dintre ele fiind utilizate ca pășuni; ...
  51. d)ecosisteme de tufărișuri subalpine formate în principal de asociații caracterizate de dominanța jneapănului, smirdarului, ienupărului, afinului sau merișorului; ...
  52. e)ecosisteme de stâncării și grohotișuri; ...
  53. f)ecosisteme acvatice - râuri, pârâuri, bălți. ... ... 2.3.2. Habitate2.3.2.1. Habitate Natura 2000 În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt listate 18 tipuri de habitate de interes comunitar. Pentru aceste tipuri de habitate a fost preluată denumirea utilizată în formularul standard al sitului: 3220 Vegetație herbacce de pe malurile râurilor montane; 3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 4060 Tufărișuri alpine și boreale; 4070* Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium; 4080 Tufărișuri cu specii subarctice de Salix spp.; 6110* Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi; 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, la cel montan și alpin; 6520 Fânețe montane; 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8210 Versanți stâncoși calcaroși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; 8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea). Două dintre aceste tipuri de habitate - 4080 Tufărișuri cu specii subarctice de Salix spp. și 6110* Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi - nu au fost identificate pe teritoriul ariei protejate în urma studiilor realizate în teren în cadrul proiectului POS Mediu și nici în urma consultării informațiilor bibliografice. În cele ce urmează se face referire doar la cele 16 tipuri de habitate cu prezență certă pe teritoriul Parcul Național Piatra Craiului și ROSCI0194 Piatra Craiului.3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane Corespondențe Habitatele din România: R5423 Comunități sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Carex remota și Caltha laeta. Asociații vegetale: Cariei remotae-Calthaetum laetae Coldes
(1972)1978. Structură și compoziție floristică Habitatul este reprezentat prin grupări deschise sau compacte de plante pioniere erbacee sau sufrutescente, ce colonizează, în etajele montan și submontan, depozitele de pietriș ale pâraielor ce izvorăsc în munți. În Piatra Craiului habitatul este reprezentat prin fitocenoze edificate de rogoz (Carex remota) și calcea calului (Caltha laeta), alături de care se mai întâlnesc creșușca (Filipendula ulmaria), nu-mă-uita (Mvosotis scorpiodes), piciorul cocoșului târâtor (Ranuneulus repens), pipirigul (Scirpus sylvaticus), specii de mușchi (Cratoneuron commutatum, Brachythecium rivulare) și altele asemenea. De o mare valoare conservativă este fitocenoza din zona Brusturet care adăpostește o populație importantă de curechi de munte (Ligularia sibirica). Distribuție Habitatul apare sub formă de enclave, de-a lungul râurilor Bârsa, Dâmbovița și Dâmbovicioara și a afluenților acestora.3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane Corespondențe Habitatele din România: R4415 Tufărișuri dacice de cătina mică (Myricaria germanica). Asociații vegetale: Salici purpureae-Myricarietum Moor 1958 (Myricario-Epilobietum Ardelean 1981 non Aichinger). Structură și compoziție floristică Habitatul este reprezentat prin comunități pioniere edificate de specii mezoterme, mezohigrofile și higrofile. Speciile ierboase sunt diverse sub raportul troficității. Stratul arbustiv este dominat de cătina mică (Myricaria germanica) asociată cu răchita roșie (Salix purpurea). Din Piatra Craiului lipsește răchita albă (Salix elaeagnos), una dintre speciile caracteristice acestui tip de habitat). Sporadic apar exemplare dispersate de mesteacăn (Beiula pendula), salcie căprească (Salix caprea), zălog (Salix cinerea), Salix triandra, anin alb (Alnus incana), evidențiind tendința de evoluție spre comunități mai stabile (aninișuri). Acoperirea stratului arbustiv este de 40
(70)-95%. Stratul ierburilor este constituit din specii cu caracter colonizator ca podbalul (Tussitago farfara), măcrișuri mărunt (Rumex acetosella), sincerica (Scleranthus perennis), Herniaria glabra, Chamerion dodonaei la care se adaugă și unele specii provenite din pășunile învecinate.Specia edificatoare este Myricaria germanica, speciile caracteristice fiind reprezentate de trestioară (Calamagrostis pseudophragmites), pufuliță (Epilobium dodonaei), Myricaria germanica, Salix purpurea. Alte specii frecvent întâlnite în acest habitat din Piatra Craiului sunt: Tussilago farfara, izma calului (Mentha longifolia), păiușul de livadă (Festuca pratensis), flocoșica (Holcus lanatus), coada șoricelului (Acliillea millefolium), capul călugărului (Leonlodon autumnalis) bunghișoral (Erigeron anmins), crăpușnicul (Cirsium vulgare), studenița (Arenaria serpillifolia). Habitatul are o valoare conservativă mare în Piatra Craiului. Distribuție Habitatul se întărește intrazonal, pe văi, în etajul nemoral al gorunului și fagului din Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali precum și în Subcarpații Moldovei. În Piatra Craiului apare sub formă de enclave, la marginea coridoarelor de anin alb (Alnus incana) și anin negru (Alnus glutinosa), în Valea Bârsei și Valea Dâmboviței.4060 Tufărișuri alpine și boreale În Piatra Craiului au fost identificate mai multe subtipuri, conform clasificării Habitatelor Palearctice, prezentate în cele ce urmează.31.42 - Tufărișuri acidofile de rododendron. Rhododendro-Vaccinion. Tufărișuri dominate de specii de Rhododendron. Pe podzoluri acide din Alpi, Pirinei, munții Dinarici, Carpați, lanțul balcanic și cel pontic, Caucaz și sistemul himalaian, adesea cu specii de Vaccinium, uneori și cu pini pitici. Corespondențe Habitatele din România: R3104 Tufărișuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus). Asociații vegetale: Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum Borza
(1955)1959 em. Boscaiu 1971 (denumiri sinonime Rhodoretum kotschvi auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi Resmeriță 1974 saxifragetosum paniculatae Horeanu et Vițaloriu 1991). Structură și compoziție floristică Sub raportul provenienței elementelor floristice, fitocenozele acestei asociații sunt dominate de specii circumpolare, europene, carpato-balcanice și alpino-carpatice. Edificatoare pentru acest subtip de habitat sunt speciile subarbustive smirdar (Rhododendron myrtifolium), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea) (V. gaultherioides este foarte rar în Piatra Craiului), cărora li se adaugă și alte specii acidofile caracteristice molidișurilor (Vaccinio-Piceetatia) cum sunt degetăruțul (Soldanella hungarica subspecia major), rotunjoarele (Homogym alpina), păiușul (Deschampsia flexuosa), mălaiul cucului (Luzula sylvatica și Luzula buidoides) sau tufărișurilor de jneapăn - jenapănul (Pinus mugo), ienupărul (Juniperus corumunis subspecia alpina), clopoțeii (Campanula patula subspecia abielinci). Frecvent se constată și pătrunderea unor specii saxicole sau caracteristice brânelor înierbate de stâncării calcaroase, dintre care fac parte argințica (Dryas octopetala), rogozul (Carex sempevirens), bursuca (Bartsia alpina), coada iepurelui (Sesleria rigida subspecia haynaldiana) și altele asemenea, uneori fiind remarcată și infiltrarea unor specii de megaforbiete precum fratele priboiului (Geranium sylvaticum), ciucurași (Adenostyles alliariae), mierea ursului (Cortusa matthioli) și altele asemenea. Acoperirea este de 80-100%. Ierburile se întrepătrund cu subarbuștii realizând mai adesea un strat unic înalt de 30 - 40
(60)cm, iar în stratul muscinal, frecvent compact, abundă mușchii Hylocomium proliferam, Rhytidiadelphus triqueter, Rhytidiadelphus squarrosus, Dicranum scoparium și specii de Polytrichum. Dintre speciile endemice se remarcă prin constanța relativ ridicată Achillea oxyloba subspecia schurii, uneori fiind identificate și endemitul local garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) sau endemitul carpatic Campanula serrala, specie inclusă în Anexa II a Directivei Habitate. Dintre raritățile floristice, incluse în listele roșii, trebuie amintit în primul rând edificatorul vulnerabil Rhododendron myrtifolium dar și ciuboțica cucului (Primula elat

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.