REGULAMENT din 29 mai 2014

(2)din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, plenul Curții de Conturi a aprobat prezentul regulament. ... 2. Curtea de Conturi este organizată și funcționează în baza dispozițiilor art. 140 din Constituția României, republicată, și ale Legii nr. 94/1992, republicată, denumită în continuare lege. ... 3. Curtea de Conturi exercită funcția de control asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizând Parlamentului și, respectiv, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității. Totodată, Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi județene și a municipiului București, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar. ... 4. Prezentul regulament stabilește următoarele:

1. a)modul de organizare și desfășurare a activităților specifice Curții de Conturi; ...
2. b)modul în care sunt îndeplinite atribuțiile, exercitate competențele și atinse obiectivele de control și audit public extern, inclusiv cele de evaluare a activității de control și de audit intern ale entităților care intră în competența de verificare a Curții de Conturi; ...
3. c)modul în care se efectuează valorificarea constatărilor cuprinse în actele încheiate de către auditorii publici externi ca urmare a finalizării acțiunilor de control/audit public extern; ...
4. d)procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire de către entitățile verificate a măsurilor dispuse sau a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi și evaluarea impactului acestor măsuri ori recomandări asupra activității acestor entități; ...
5. e)procedura privind asigurarea și controlul calității în activitățile specifice Curții de Conturi; ...
6. f)modul de organizare și de efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de Audit asupra utilizării fondurilor comunitare nerambursabile și a cofinanțării naționale aferente. ... ... 5. În înțelesul prezentului regulament, conform standardelor de audit proprii, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (la 30-06-2017, Partea introductivă a Punctului 5. din Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 205 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 30 iunie 2017 ) ... – afirmații/aserțiuni - declarații ale conducerii, explicite sau sub altă formă, care sunt incluse în situațiile financiare, așa cum sunt utilizate de către auditorul public extern pentru a lua în considerare diferitele tipuri de denaturări ale informațiilor care pot apărea în situațiile financiare; ... – anomalie - o denaturare sau deviație despre care se poate demonstra că nu este reprezentativă (are un caracter izolat) pentru denaturările sau deviațiile aferente unei populații; ... – audit de conformitate (control) - activitatea specifică efectuată de Curtea de Conturi în baza programului anual de activitate, prin care se verifică și se urmărește dacă modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și dacă execuția bugetului de venituri și cheltuieli al entității controlate sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și dacă aceasta respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității; ... – audit public extern - activitatea specifică realizată de Curtea de Conturi în baza standardelor proprii de audit și a prezentului regulament. Auditul public extern cuprinde: auditul financiar, auditul performanței și auditul de conformitate (control); ... – audit financiar - activitatea prin care se urmărește dacă situațiile financiare sunt complete, reale și conforme cu legile și reglementările în vigoare și dacă modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale și execuția bugetului de venituri și cheltuieli al entității verificate sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și dacă respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității, furnizându-se în acest scop o opinie; ... – audit al performanței - evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, un proiect, un proces, o activitate sau o operațiune funcționează din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității; ... – auditor public extern - persoana angajată în cadrul Curții de Conturi care efectuează activități specifice de audit public extern; ... – autoritate publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, autoritățile administrative autonome, autoritățile administrației publice locale și instituțiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanțare; ... – control intern/managerial - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu obiectivele entității și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient și eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele și procedurile operaționale; ... – document de lucru - suportul material pe care auditorul public extern consemnează obiectivele de control/audit, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, eșantioanele selectate, procedurile de audit utilizate pentru obținerea probelor suficiente și adecvate, observațiile, constatările, descrierile, evaluările și concluziile pe care le-a formulat în legătură cu domeniul verificat; ... – economicitate - caracteristică atribuită situației în care se obține minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor rezultate; ... – eficiență - maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate; ... – eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activități și relația dintre efectul proiectat și rezultatul efectiv al activității respective; ... – entitate auditată - instituția publică, compania/societatea națională, regia autonomă, societatea reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deține, singur ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social; ... – eroare - o greșeală neintenționată în situațiile financiare sau neprezentarea acesteia; ... – eșantionarea în audit - aplicarea procedurilor de audit pentru mai puțin de 100% din elementele componente ale unei populații relevante pentru audit, astfel încât toate aceste elemente să aibă posibilitatea de a fi selectate, cu scopul de a furniza o bază rezonabilă auditorului public extern, în funcție de care să formuleze concluzii privitoare la întreaga populație din care a fost selectat eșantionul; ... – eșantionarea statistică - o abordare a eșantionării în care elementele eșantionului sunt selectate, astfel încât fiecare unitate de eșantionare să prezinte o probabilitate cunoscută de a fi selectată; ... – eșantionarea nestatistică - o abordare a eșantionării în care este utilizat raționamentul profesional pentru selectarea elementelor eșantionului; ... – fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, împrumuturi interne contractate de autoritățile administrației publice locale, precum și din bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale; ... – frauda - orice acțiune sau omisiune intenționată în legătură cu:
7. a)utilizarea sau prezentarea de declarații ori documente false, incorecte sau incomplete, care au ca efect alocarea/dobândirea, respectiv utilizarea incorectă a fondurilor publice; ...
8. b)necomunicarea unei informații prin încălcarea unei obligații specifice, având același efect la care s-a făcut referire la lit.
9. a)– legalitate - caracteristica unei operațiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile și care sunt în vigoare la data efectuării acesteia; ... – misiune de audit - acțiunea de audit financiar, audit al performanței sau audit de conformitate (control) aprobată a se desfășura conform programului anual de activitate al Curții de Conturi și care se finalizează cu un raport de audit; ... – ordonator de credite - persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună și să aprobe acțiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice ori a patrimoniului public, indiferent de natura acestora; ... – opinie de audit - concluzia auditorului public extern exprimată în cadrul misiunilor de audit financiar asupra situațiilor financiare auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea și conformitatea acestora cu reglementările aplicabile domeniului, asupra modului de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și asupra execuției bugetelor de venituri și cheltuieli ale entității auditate în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității; ... – patrimoniu - totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică ce aparțin statului, unităților administrativ-teritoriale sau entităților publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu, precum și bunurile la care se referă aceste drepturi. Patrimoniul include atât patrimoniul public, cât și patrimoniul privat al statului, al unităților administrativ-teritoriale și al entităților publice; ... – patrimoniu public - totalitatea drepturilor și obligațiilor statului, ale unităților administrativ-teritoriale sau ale entităților publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu. Drepturile și obligațiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se referă exclusiv la bunurile din sectorul public; ... – populație - întregul set de date din care este selectat un eșantion și pe baza căruia auditorul public extern își formulează concluziile; ... – prag de semnificație - nivelul, mărimea și importanța unei sume sau informații, peste care auditorul public extern consideră că rezultatele auditului public extern efectuat pot afecta deciziile utilizatorilor situațiilor financiare (investitorii actuali și potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienții, instituțiile statului și alte autorități, precum și publicul). Pragul de semnificație mai este cunoscut în practică și sub denumirea de nivel al materialității; ... – prejudiciu - pierdere provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unități administrativ-teritoriale sau al unei entități publice a acestora. Prejudiciul trebuie să fie recuperat integral prin acoperirea pierderii, precum și a dobânzilor și a penalităților de întârziere. În timpul acțiunilor de control/audit, auditorii publici externi cuantifică valoarea abaterilor pentru eșantionul verificat, stabilind un prejudiciu cert, urmând ca întinderea acestuia, inclusiv a dobânzilor și penalităților de întârziere, să fie stabilită de conducerea entității verificate, potrivit prevederilor art. 33 alin.

(3)din lege; (la 30-06-2017, A 29-a liniuță a Literei b), Punctul 5. din Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 205 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 30 iunie 2017 ) ... – probe de audit - orice informații utilizate de auditori în scopul de a determina dacă datele supuse auditului sunt prezentate în conformitate cu anumite criterii prestabilite; ... – program anual de activitate - documentul aprobat de către plen prin care se programează activitățile specifice ale Curții de Conturi, respectiv audit financiar, auditul performanței și audit de conformitate (control), în baza căruia auditorii publici externi își desfășoară anual activitatea; ... – proceduri de audit - un set de instrucțiuni care cuprinde metodele și tehnicile utilizate de auditorii publici externi în vederea colectării de probe de audit pentru formularea, după caz, a constatărilor, opiniilor, concluziilor și recomandărilor. În categoria procedurilor de audit intră: teste ale controalelor și proceduri de fond; ... – proceduri de fond - proceduri de audit efectuate de către auditorul public extern pentru a obține probe de audit suficiente și adecvate în scopul detectării deficiențelor semnificative din activitatea entității verificate, reflectată în situațiile financiare întocmite, precum și al reducerii riscului de audit la un nivel acceptabil. Procedurile de fond cuprind: proceduri analitice și teste de detaliu; ... – proceduri analitice - activitatea de analiză a informațiilor, realizată prin studierea datelor financiare și nefinanciare, prin analiza indicatorilor și a tendințelor semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuațiilor și a relațiilor care sunt inconsecvente față de alte informații relevante sau care se abat de la valorile așteptate; ... – raționament profesional - aplicarea de către auditorii publici externi a pregătirii, cunoștințelor și a experienței în contextul dat de audit, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză în legătură cu alegerea procedurii adecvate condițiilor în care se efectuează misiunea de audit; ... – regularitate - caracteristica unei operațiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor și regulilor procedurale și metodologice care sunt aplicabile categoriei de operațiuni din care face parte; ... – risc de audit - riscul ca auditorul public extern să exprime o opinie de audit care nu este adecvată, atunci când situațiile financiare conțin informații semnificativ eronate sau când modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și când execuția bugetului de venituri și cheltuieli al entității verificate nu sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și nu respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității; ... – risc de control - probabilitatea ca o eroare/abatere semnificativă să se producă fără a fi prevenită, detectată sau corectată în timp util de către sistemul de control intern/managerial și sistemul contabil ale entității verificate; ... – risc de eșantionare - probabilitatea ca în baza unui eșantion, concluzia auditorului public extern să fie diferită de concluzia la care s-ar fi ajuns dacă întreaga populație ar fi fost supusă aceleiași proceduri de audit; ... – risc de neeșantionare - probabilitatea ca auditorul public extern să ajungă la o concluzie eronată din orice motiv independent de riscul de eșantionare; ... – risc inerent - susceptibilitatea ca o categorie de operațiuni economice să conțină erori/abateri semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile/abaterile altor categorii de operațiuni economice, presupunând, printre altele, că în entitatea verificată nu există/nu sunt implementate controale interne; ... – risc de nedetectare - probabilitatea ca procedurile aplicate de auditorii publici externi să nu detecteze deficiențele care există într-o categorie de operațiuni economice și care pot fi semnificative în mod individual sau atunci când sunt cumulate cu deficiențe din alte categorii de operațiuni economice; ... – scepticism profesional - o atitudine care presupune o gândire rezervată a auditorului public extern și o evaluare critică a probelor de audit; ... – standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri și metode pe baza cărora auditorul public extern determină ansamblul etapelor și procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat; ... – standarde proprii de audit ale Curții de Conturi - definesc principiile de bază și stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor și metodelor utilizate în desfășurarea activităților specifice ale Curții de Conturi, cu scopul de a asigura calitatea activității; ... – stratificare - procesul de divizare a populației în subpopulații, fiecare dintre acestea fiind un grup de unități de eșantionare care prezintă caracteristici similare; ... – structuri de specialitate - departamentele și camerele de conturi care desfășoară activitatea specifică de control/audit a Curții de Conturi; ... – teste ale controalelor - verificări efectuate de auditorii publici externi cu scopul de a obține probe de audit privind modul de funcționare a sistemului contabil și a celui de control intern ale entității verificate, având în vedere: ... ...

1. a)proiectarea acestor sisteme conform prevederilor legale, pentru a putea preveni, detecta și corecta erorile/abaterile semnificative; ...
2. b)funcționarea eficientă a sistemelor pe toată perioada verificată, în vederea evaluării măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme; – teste de detaliu - procedurile pe care un auditor public extern le efectuează asupra unor operațiuni ale entității realizate în perioada verificată și care iau forma unor tehnici specifice de obținere a probelor de audit, cum ar fi: inspecția, confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea, reefectuarea; ... – unitate de eșantionare - elementele individuale care constituie o populație; ... – unitate monetară - valoare admisă ca etalon de măsurare a valorilor monetare. ... ... ... Secţiunea 1 Competențe, activități specifice și alte atribuții ale Curții de Conturi 6. Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în legea sa de organizare și funcționare și reprezintă România, în calitate de instituție supremă de audit, în organizațiile internaționale ale acestor instituții. ... 7. În baza legii, Curtea de Conturi este singura competentă să certifice acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate, prevăzute la art. 26 din lege, precum și a datelor din celelalte formulare care alcătuiesc situațiile financiare, asigurându-se prin acțiunile de audit financiar efectuate că:
3. a)situațiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații referitoare la activitatea desfășurată de entitatea respectivă; ...
4. b)modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetului de venituri și cheltuieli al entității verificate sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității. ... Asupra datelor înscrise în situațiile financiare nicio altă autoritate nu se poate pronunța decât provizoriu. ... 8. Controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite prin lege. ... 9. Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului prin care se cere Curții de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competențelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă autoritate publică, persoană juridică sau persoană fizică nu o mai poate obliga. ... 10. Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului vor fi prezentate plenului Curții de Conturi, în vederea introducerii acțiunilor solicitate în programul anual de activitate. ... 11. La finalizarea acțiunilor de verificare menționate la pct. 10 ... 12. În cadrul competențelor prevăzute la art. 21 din lege, Curtea de Conturi își exercită atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii:
5. a)formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete; ...
6. b)constituirea și utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat; ...
7. c)formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe; ...
8. d)utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale; ...
9. e)constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către autoritățile administrative autonome, de către instituțiile publice înființate prin lege, precum și de către organismele autonome de asigurări sociale ale statului; ...
10. f)situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; ...
11. g)constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă; ...
12. h)alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competența Curții de Conturi. ... ... 13. Principalele activități specifice ale Curții de Conturi sunt cele de audit public extern. Auditul public extern cuprinde: auditul financiar, auditul performanței și auditul de conformitate (controlul). ... 14. Auditul de conformitate (controlul) se desfășoară, în baza tematicilor specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curții de Conturi, la:
13. a)instituțiile publice prevăzute la art. 23 și art. 25 alin.

(1)din lege, pe parcursul execuției bugetare și pentru perioadele anterioare, după caz; ... b) alte persoane prevăzute la art. 23 (altele decât instituțiile publice), art. 24 și art. 29 alin.

(2)și

(3)din lege. ... Auditul de conformitate (controlul) se poate efectua și ca urmare a unor informații apărute în mass-media, a unor sesizări primite de Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice și fizice sau din alte surse. Pentru rezolvarea unor sesizări, în temeiul prevederilor art. 42 alin.

(1)lit. d) din lege, Curtea de Conturi poate dispune altor entități abilitate prin lege să efectueze verificarea aspectelor semnalate. ...

1. Auditul financiar se exercită în baza prevederilor art. 26 din lege, potrivit programului anual de activitate, asupra conturilor de execuție ale bugetului general consolidat întocmite pentru exercițiul financiar încheiat, precum și a celorlalte componente care alcătuiesc setul complet de situații financiare, așa după cum este stabilit prin cerințele cadrului general de raportare financiară aplicabil în România. ...
2. Conform prevederilor art. 27 din lege, Curtea de Conturi are competența să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26 din lege sunt supuse auditării în fiecare exercițiu bugetar, astfel încât, în termenul legal de prescripție să se asigure verificarea tuturor conturilor. Aceste valori se stabilesc de plenul Curții de Conturi înainte de aprobarea programului anual de activitate. ...
3. Curtea de Conturi efectuează, potrivit prevederilor art. 28 din lege, auditul performanței utilizării resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, în baza programului său de activitate, atât la finalul, cât și pe parcursul desfășurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităților supuse verificării. ...
4. Potrivit prevederilor art. 21 alin.

(1)și ale art. 40 din lege, Curtea de Conturi prezintă Parlamentului și autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea și administrarea fondurilor publice în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicități, eficienței și eficacității. În consecință, auditorii publici externi verifică aceste aspecte/obiective în cadrul activităților specifice prevăzute la pct. 13 ... 19. Activitatea specifică se realizează pe baza procedurilor de audit cuprinse în prezentul regulament și în standardele proprii de audit, elaborate și aprobate de Curtea de Conturi. Standardele proprii de audit ale Curții de Conturi sunt elaborate în concordanță cu Standardele internaționale de audit ale instituțiilor supreme de audit (ISSAI). ... 20. Dacă pe parcursul desfășurării acțiunilor de audit public extern se consideră că sunt necesare cunoștințe și experiență specifică în alte domenii decât cel financiar-contabil și de audit, se poate apela la serviciile unui expert în domeniul respectiv, conform prevederilor cuprinse în standardele proprii de audit ale Curții de Conturi, în baza procedurii de apelare la serviciile unui expert. ... 21. Conform prevederilor art. 41 din lege, Curtea de Conturi avizează:

1. a)la cererea Senatului sau a Camerei Deputaților, proiectul bugetului de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor și al contabilității publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor ori o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară; ...
2. b)înființarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor. ... ... 22. Potrivit prevederilor art. 42 din lege, Curtea de Conturi mai are și următoarele atribuții:
3. a)să evalueze activitatea de control financiar propriu și de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23 din lege; ...
4. b)să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară ale Băncii Naționale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale; ...
5. c)să ceară și să utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control și audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară; ...
6. d)să ceară unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări; ...
7. e)să dezvolte colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarității și a creșterii eficienței activității de audit. ... De asemenea, autoritățile publice cu atribuții de control sau de supraveghere prudențială în alte domenii au obligația să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curții de Conturi. ... 23. Curtea de Conturi are atribuția de a constata contravențiile și de a aplica sancțiunile prevăzute în acte normative, prin auditorii publici externi împuterniciți în acest scop prin delegația în baza căreia își desfășoară acțiunile de verificare la entitățile publice. În cazul constatării de către auditorii publici externi a unor abateri care, potrivit reglementărilor legale, constituie contravenții, a căror constatare și sancționare intră în competența altor autorități/instituții publice decât Curtea de Conturi, se sesizează autoritatea împuternicită/abilitată de lege să aplice sancțiunea, așa cum se prevede la pct. 79 lit. B sublit. B_3 (la 30-06-2017, Punctul 23. din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 205 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 30 iunie 2017 ) ... 24. Dacă autoritățile abilitate de lege nu au luat măsuri pentru efectuarea verificării și aplicarea de sancțiuni, ca urmare a adresei de solicitare a Curții de Conturi prezentate la pct. 23 ... Secţiunea a 2-a Programul anual de activitate 25. Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului propriu de activitate, astfel cum este prevăzut în art. 3 alin.

(1)din lege. ...

1. Activitatea specifică a Curții de Conturi se desfășoară pe baza programului anual de activitate, aprobat de plenul Curții de Conturi. Misiunile de audit public extern se aduc la cunoștința entităților ce urmează a fi verificate, astfel cum se precizează la art. 30 din lege. ...
2. Elaborarea, modificarea și urmărirea realizării programului anual de activitate a Curții de Conturi se efectuează potrivit metodologiei aprobate de plen. ... Secţiunea a 3-a Obligațiile entităților care intră în competența de verificare a Curții de Conturi, precum și ale altor persoane fizice sau juridice deținătoare de acte ori documente
3. Potrivit prevederilor art. 5 alin.

(1)din lege, Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente și informații necesare exercitării atribuțiilor sale. Entitățile care intră în competența de verificare a Curții de Conturi sunt obligate să transmită și să pună la dispoziție toate aceste acte, documente și informații solicitate în scris sau verbal, la termenele și în structura stabilite de conducerea structurii de specialitate și de către auditorii publici externi. La solicitarea auditorilor publici externi, conform prevederilor art. 5 alin.

(3)din lege, persoanele fizice sau juridice deținătoare de acte ori documente sunt obligate să le pună la dispoziția acestora. ...

1. Actele, documentele și informațiile, solicitate în scris sau verbal, pot fi predate/preluate pe bază de proces-verbal. ...
2. Acțiunile specifice ale Curții de Conturi se desfășoară, de regulă, la sediul entităților supuse verificării. Acțiunile de verificare se pot desfășura și la sediul structurilor de specialitate ale Curții de Conturi, în condițiile prevederilor pct. 64-67 ...
3. Entitățile supuse verificării poartă întreaga răspundere pentru acțiunile lor și nu pot fi exonerate de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curții de Conturi, așa cum se prevede la art. 5 alin.

(5)din lege. ... 32. Cu privire la auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea entității supuse verificării are următoarele obligații:

1. a)pregătirea și prezentarea integrală și la termenul solicitat a situațiilor financiare, în concordanță cu reglementările legale în vigoare, precum și a tuturor actelor, documentelor și a informațiilor solicitate, în structura stabilită de Curtea de Conturi. Situațiile solicitate entității verificate vor fi întocmite de aceasta în conținutul și în forma cerute de Curtea de Conturi și vor fi semnate de cei care le-au întocmit și de reprezentanții legali ai entității, iar actele și documentele vor fi prezentate în original; ...
2. b)asigurarea accesului auditorilor publici externi în incinta entității; ...
3. c)asigurarea unor spații de lucru adecvate, precum și a unor echipamente (birouri, calculatoare etc.) necesare bunei desfășurări a activității; ...
4. d)ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere a deficiențelor constatate de către auditorii publici externi în urma acțiunilor de verificare efectuate, precum și a celorlalte măsuri și preîntâmpinarea producerii unor asemenea deficiențe în viitor, condiție a realizării unei bune gestiuni financiare; ...
5. e)stabilirea întinderii prejudiciului (dacă este cazul) și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 33 alin.

(3)din lege; ...

1. f)comunicarea, la termenele stabilite de Curtea de Conturi, a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie, în cazul acțiunilor de audit de conformitate și audit financiar, sau a recomandărilor transmise prin scrisoare, în cazul acțiunilor de audit al performanței. ... ... Secţiunea a 4-a Obligațiile conducerii structurilor de specialitate și ale auditorilor publici externi ai Curții de Conturi 33. Conducerea structurii de specialitate, respectiv directorul direcției din cadrul departamentului/camerei de conturi, directorul adjunct al camerei de conturi și șeful de serviciu, înainte de data prevăzută pentru începerea acțiunii de verificare, organizează o întâlnire cu auditorii publici externi desemnați pentru efectuarea acțiunii, în vederea dezbaterii și analizării unor probleme referitoare la:
2. a)obiectivele acțiunii de verificare; ...
3. b)legislația aplicabilă domeniului supus verificării; ...
4. c)eventualele zone de risc pentru entitatea supusă verificării, ținând cont de acțiunile anterioare efectuate la aceasta, de informațiile apărute în mass-media etc. ... Scopul întâlnirii este instruirea auditorilor publici externi de către conducerea structurii de specialitate, în vederea asigurării calității acțiunii ce urmează a se efectua. Problemele dezbătute și analizate cu ocazia acestei întâlniri se consemnează într-o notă semnată de către persoanele care au efectuat instruirea și de către auditorii publici externi. Nota este întocmită în două exemplare, dintre care unul va rămâne la conducerea structurii de specialitate, iar celălalt exemplar va fi dat echipei de control/audit, după ce este înregistrată în registrul de intrări-ieșiri al structurii respective și face parte din dosarul curent al acțiunii de verificare, constituind o probă a asigurării calității acțiunii ce urmează a se efectua. Conținutul notei de instruire nu se limitează la aspectele prezentate la lit. a)-
5. c)... 34. Pe parcursul acțiunii de verificare conducerea structurii de specialitate efectuează analize periodice (săptămânal, decadal etc.) cu echipa de auditori publici externi, la sediul entității verificate sau la cel al Curții de Conturi, având ca scop inventarierea și clarificarea problemelor apărute cu ocazia verificării, precum și abordarea unitară la nivelul structurii de specialitate a deficiențelor de aceeași natură. Departamentul de specialitate în a cărui competență intră domeniul ce face obiectul verificării se implică în coordonarea acțiunilor de verificare efectuate și la nivelul camerelor de conturi, prin asigurarea tematicilor specifice, organizarea de videoconferințe, întâlniri de lucru pe centre zonale, precum și orice alte forme de comunicare (telefon, mail), pentru a cunoaște stadiul desfășurării acțiunilor și principalele constatări identificate de auditorii publici externi. Cu această ocazie se vor lua măsuri de tratare unitară a constatărilor. Totodată, se va asigura diseminarea bunelor practici la nivelul tuturor structurilor de specialitate. ... 35. În cadrul acțiunilor pe care le efectuează, auditorii publici externi trebuie să respecte prevederile Codului de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, precum și ale Statutului auditorului public extern. În același timp, auditorii publici externi au obligația: – de a consemna în actele întocmite în urma acțiunilor de verificare faptele pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale constatate ca urmare a aplicării procedurilor de audit și a exercitării raționamentului profesional pe parcursul desfășurării acțiunii, în vederea înștiințării autorităților abilitate; ... – de a comunica conducerii entităților pe parcursul acțiunilor de verificare dificultățile cu care se confruntă în realizarea acțiunii, cum ar fi: obținerea cu întârziere a datelor și informațiilor cerute, tergiversarea furnizării unor explicații de către persoanele abilitate din cadrul entității, existența unor restricții impuse auditorilor publici externi de reprezentanți ai entității verificate, precum și orice alte constrângeri întâmpinate care pot conduce la nefinalizarea acțiunii la termenele stabilite prin programul de activitate. ... Despre aceste disfuncții se va informa și conducerea structurii de specialitate a Curții de Conturi. De asemenea, auditorii publici externi vor informa conducerea structurii de specialitate din care fac parte în legătură cu amenințările, violențele sau faptele de ultraj comise împotriva lor sau comportamentul neadecvat al reprezentanților entității verificate, dacă este cazul, pentru a fi inițiate măsuri ferme în vederea protejării acestora. În această situație, conducerea structurii de specialitate poate dispune: – continuarea misiunii de verificare la sediul Curții de Conturi; ... – informarea operativă a conducerii Curții de Conturi; ... – alte măsuri pe care le consideră necesare. ... ... Capitolul II Organizarea și efectuarea auditului de conformitate (controlului), actele care se întocmesc cu ocazia controlului, precum și valorificarea constatărilor înscrise în aceste acte Secţiunea 1 Atribuțiile, competențele și obiectivele controlului Curții de Conturi 36. În temeiul prevederilor art. 1 alin.

(1)din lege, domeniile care intră în competența de control a Curții de Conturi sunt redate, în principal, la art. 22 din lege, prevederi care se referă la:

1. a)modul de formare și utilizare a resurselor bugetelor componente ale bugetului general consolidat pe parcursul execuției bugetare și pentru perioadele anterioare, după caz; ...
2. b)formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale; ...
3. c)utilizarea alocațiilor pentru diversele forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale; ...
4. d)situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; ...
5. e)constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă; ...
6. f)alte domenii stabilite, potrivit legii, în competența Curții de Conturi. ... ... 37. Potrivit prevederilor art. 29 alin.

(2)din lege, Curtea de Conturi exercită controlul și la autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării, iar în baza prevederilor art. 37 din lege efectuează controale atât pe parcursul execuției bugetare, cât și pentru perioadele anterioare, după caz, la persoanele prevăzute la art. 23 și 24 din lege. ... 38. În baza hotărârilor Camerei Deputaților sau ale Senatului, Curtea de Conturi efectuează și alte controale, în limita competențelor sale, privind modul de gestionare a resurselor publice, potrivit prevederilor art. 4 alin.

(2)din lege. ... 39. Curtea de Conturi, în baza legii sale de organizare și funcționare, precum și a altor prevederi legale, exercită, pe baza programului anual de activitate și a tematicilor specifice, funcția de control la:

1. a)instituțiile publice care intră, potrivit legii, în competența de control a Curții de Conturi, în cazul verificărilor pe parcursul execuției bugetare și pentru perioadele anterioare, după caz; ...
2. b)entitățile aflate în raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritate sau care funcționează pe lângă instituțiile publice verificate, respectiv regiile autonome, companiile și societățile naționale, societățile la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social; ...
3. c)Banca Națională a României; ...
4. d)organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură care gestionează bunuri, valori ori fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru; ...
5. e)autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării, unde controlul se face cu privire la: (
6. i)respectarea de către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de privatizare prevăzute de lege; ... (
7. ii)modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare; ... (iii) respectarea dispozițiilor legale privind modul de administrare și întrebuințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de privatizare;
8. f)alte persoane, care: ... ... (
9. i)beneficiază de garanții guvernamentale pentru credite, de subvenții sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a altor instituții publice; ... (
10. ii)administrează, în temeiul unui contract de concesiune ori de închiriere, bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale; ... (iii) administrează și/sau utilizează fonduri publice. La aceste entități, verificările se efectuează numai în legătură cu legalitatea administrării și/sau utilizării acestor fonduri;
11. g)entitățile la care s-a dispus de către Camera Deputaților și/sau Senat verificarea modului de gestionare a resurselor publice. ... ... ... ... 40. Prin verificările sale la entitățile și persoanele prevăzute la pct. 39
12. a)exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare; ...
13. b)modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat; ...
14. c)evaluarea sistemelor de management și control intern (inclusiv audit intern) la entitățile verificate (inclusiv autoritățile cu sarcini privind urmărirea obligațiilor financiare ale persoanelor juridice sau fizice către bugete ori către alte fonduri publice stabilite prin lege), a modului de implementare a acestora și legătura de cauzalitate între rezultatele acestei evaluări și deficiențele constatate de către Curtea de Conturi în activitatea entității respective; ...
15. d)calitatea gestiunii economico-financiare în legătură cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele de înființare ale entității verificate: d1) efectuarea inventarierii și a evaluării tuturor elementelor patrimoniale (toate bunurile aparținând domeniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entității verificate), înregistrarea în evidența contabilă a rezultatelor obținute în urma acestor operațiuni, precum și înregistrarea în evidențele cadastrale și de publicitate imobiliară; asigurarea integrității bunurilor patrimoniale; ... d2) constituirea și utilizarea fondurilor pentru desfășurarea de activități conform scopului, obiectivelor și atribuțiilor entității; ... d3) legalitatea angajării, lichidării, ordonanțării și plății cheltuielilor din fonduri publice. În cazul contractelor de achiziții publice, auditorii publici externi vor urmări, în principal, respectarea următoarelor obiective: d3.1) etapa de planificare/pregătire a procedurii de achiziție publică, inclusiv consultarea pieței: (
16. i)identificarea necesităților și elaborarea referatelor de necesitate, inclusiv a documentelor-suport, precum și a strategiei de contractare pentru procedura respectivă (aceasta din urmă cuprinde și justificările privind determinarea valorii estimate a bunurilor, lucrărilor și serviciilor ce urmează a fi achiziționate); ... (
17. ii)alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică; ... (iii) elaborarea strategiei anuale de achiziție publică, inclusiv a programului anual de achiziții publice, ținând cont de principiul bunei gestiuni financiare, și includerea în acestea doar a acelor bunuri, lucrări, servicii sau obiective de investiții care au legătură cu obiectul de activitate al entității; ... (
18. iv)întocmirea programului anual al achizițiilor publice în structura legal aprobată; ... (
19. v)elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu; ... (
20. vi)legalitatea modificărilor aduse prevederilor inițiale ale bugetelor; ... (vii) efectuarea virărilor de credite bugetare pe subdiviziunile clasificației bugetare; ... (viii) identificarea și evaluarea potențialelor riscuri implicate în derularea procedurii de achiziție publică, generate de constrângeri de timp și/sau de natură tehnică; ... (
21. ix)obținerea aprobărilor necesare pentru declanșarea procedurii de achiziție publică (existența bugetului de venituri și cheltuieli și a programului de investiții legal aprobate); ... (
22. x)publicarea anunțului de intenție; ... (
23. xi)întocmirea documentației de atribuire: fișa de date a achiziției publice; caietul de sarcini sau, după caz, documentația descriptivă și identificarea includerii în acestea a unor condiții abuzive sau restrictive care să conducă la limitarea numărului de ofertanți; formularele necesare prezentării ofertei; formularul de contract ce se încheie; ... (xii) numirea comisiei de evaluare a ofertelor; ... ... d3.2) etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului/acordului-cadru: (
24. i)publicarea anunțului de participare, care va face cunoscută și procedura de achiziție publică pe care autoritatea contractantă intenționează să o utilizeze; ... (
25. ii)depunerea garanției de participare a ofertanților; ... (iii) evaluarea ofertelor; ... (
26. iv)întocmirea procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor; ... (
27. v)stabilirea rezultatului aplicării procedurii de achiziție publică și întocmirea raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică; ... (
28. vi)comunicarea rezultatului evaluării ofertelor tuturor ofertanților, în conformitate cu prevederile documentației de atribuire; ... (vii) încheierea contractului de achiziție publică, după parcurgerea procedurii aferente contestațiilor, cu includerea clauzelor obligatorii așa cum au fost prevăzute în documentația de atribuire, precum și în concordanță cu propunerea tehnică și financiară a ofertei declarate câștigătoare și cu prevederile caietului de sarcini; ... (viii) returnarea garanțiilor de participare celorlalți ofertanți; ... (
29. ix)întocmirea și prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a proiectului de angajament legal; ... (
30. x)publicarea anunțului de atribuire a contractului de achiziție publică; ... ... d3.3) etapa de postatribuire a contractului/acordului-cadru, respectiv executarea și monitorizarea implementării contractului/ acordului-cadru: (
31. i)obținerea tuturor documentelor justificative pentru efectuarea plăților; ... (
32. ii)constituirea și înregistrarea garanțiilor de bună execuție; ... (iii) analiza negocierilor în ceea ce privește: extinderea termenului prevăzut în contract; modificarea specificațiilor tehnico-economice după atribuirea contractului; acceptarea creșterilor de preț, dacă a fost cazul; ... (
33. iv)respectarea clauzelor stabilite prin contractul de achiziție publică referitoare la cantitatea și calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate sau la termenele stabilite; ... (
34. v)identificarea situațiilor de acceptare la plată a unor bunuri nelivrate, lucrări nefinalizate sau a unor servicii neprestate, cu excepția avansurilor prevăzute în contractele de achiziție publică și în limita prevederilor legale; ... (
35. vi)existența documentelor care atestă recepția bunurilor livrate/lucrărilor executate sau confirmarea prestării serviciilor prevăzute în contractul de achiziție publică și evidențierea intrării acestora în patrimoniu; ... (vii) efectuarea recepției lucrărilor executate în funcție de stadiul acestora; ... (viii) prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a ordonanțării la plată, inclusiv a documentelor justificative; ... (
36. ix)efectuarea plăților în conformitate cu graficul de plăți și armonizarea acestui grafic cu graficul de derulare a contractului; ... (
37. x)modul de justificare până la sfârșitul anului a avansurilor acordate furnizorilor prin bunuri primite/lucrări executate/servicii prestate; ... (
38. xi)îndeplinirea de către furnizor a obligațiilor contractuale în perioada de garanție; ... (xii) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice; ... (xiii) verificarea realității executării lucrărilor decontate; ... (xiv) emiterea documentelor constatatoare care conțin informații referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat; ... (
39. xv)întocmirea dosarului achiziției publice. ... Aspectele înscrise în sesizările/petițiile primite de Curtea de Conturi, cu privire la încălcarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice de către entitățile publice care nu sunt incluse în programul anual de activitate al structurilor de specialitate ce le au în competența de verificare, se supun verificării de către Direcția de control al achizițiilor publice, elaborare a metodologiei în acest domeniu și pregătire profesională a personalului de specialitate, denumită în continuare Direcția de control al achizițiilor publice. Organizarea și efectuarea auditului de conformitate (controlului) de către Direcția de control al achizițiilor publice, actele care se întocmesc cu ocazia controlului, precum și valorificarea constatărilor înscrise în aceste acte se realizează în mod similar prevederilor de la cap. II din prezentul regulament Direcția de control al achizițiilor publice va adapta formularistica și anexele prevăzute de prezentul regulament la specificul activității desfășurate, inclusiv prin includerea denumirii direcției în antetul acestor documente și semnăturii directorului sau șefului de serviciu, după caz; ... ... d4) acordarea și utilizarea conform destinațiilor stabilite a alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor, precum și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale; ... d5) încheierea și derularea contractelor de împrumuturi care constituie datoria publică, utilizarea acestor împrumuturi, rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor, precum și a comisioanelor și penalităților aferente; ... d6) obligațiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale; ... d7) vânzarea și/sau scoaterea din funcțiune a activelor corporale, închirierea și concesionarea de lucrări și servicii, precum și de bunuri proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale și asocierile în participațiune; ... d8) constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă; ... d9) respectarea principiilor economicității, eficienței și eficacității în administrarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și în utilizarea fondurilor publice; ... ...
40. e)alte obiective, în limita competențelor legale, dacă este cazul. ... La elaborarea tematicilor de control, din cadrul obiectivelor de mai sus se vor selecta numai acele obiective care au legătură cu acțiunea de control programată, avându-se în vedere și următoarele elemente:
41. a)specificul entității; ...
42. b)aspecte înscrise în sesizările transmise de către departamentele de specialitate sau primite direct de camerele de conturi teritoriale, care intră în competența de verificare a Curții de Conturi conform prevederilor legii; ...
43. c)aspecte apărute în mass-media referitoare la entitate; ...
44. d)constatări consemnate în actele încheiate în urma verificărilor anterioare efectuate la respectiva entitate etc. ... Obiectivele cuprinse în tematica de control stau la baza întocmirii planului de control. Pe parcursul desfășurării acțiunii, obiectivele din planul de control se pot completa, după caz, cu alte obiective:
45. a)stabilite de către conducerea structurii de specialitate, ulterior elaborării tematicii de control; ...
46. b)propuse de echipa de control, ca urmare a unor aspecte rezultate pe parcursul acțiunii de verificare etc. ... (la 30-06-2017, Punctul 40. din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 205 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 30 iunie 2017 ) ... 41. În îndeplinirea atribuțiilor de control pe care le conferă legea, Curtea de Conturi mai are și următoarele competențe, potrivit prevederilor art. 42 din lege:
47. a)să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară ale Băncii Naționale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale; ...
48. b)să ceară și să utilizeze rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară; ...
49. c)să ceară unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări. ... De asemenea, autoritățile publice de control sau de supraveghere prudențială în alte domenii au obligația să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curții de Conturi. Nerespectarea prevederilor lit. a)-
50. c)Procedura privind solicitarea adresată de Curtea de Conturi către anumite instituții specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate este prezentată la pct. 79 lit. B sublit. B4 ... Secţiunea a 2-a Organizarea și efectuarea controlului 42. Activitatea de control se desfășoară conform programului anual de activitate aprobat de plenul Curții de Conturi și a tematicilor specifice elaborate de către structurile de specialitate, pe categorii de persoane juridice, pe domenii sau pe sectoare de activitate, în conformitate cu atribuțiile și competențele stabilite instituției prin lege. Tematicile de control întocmite de către departamentele de specialitate pentru acțiunile pe care le coordonează în teritoriu vor fi transmise camerelor de conturi cu 15 zile calendaristice înainte de data aprobată/programată pentru începerea verificării. Aceste tematici se aprobă de către vicepreședintele coordonator al departamentului. Responsabilitatea auditorilor publici externi este aceea de a planifica și efectua acțiunea de audit de conformitate (control), astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă privind existența sau absența unor erori/abateri semnificative în activitatea desfășurată de entitate. Asigurarea rezonabilă reprezintă o măsură a gradului de certitudine pe care auditorul public extern l-a obținut până în momentul încheierii auditului. Asigurarea rezonabilă este, în principiu, ceva mai puțin decât o certitudine sau o asigurare absolută și ceva mai mult decât un nivel scăzut de certitudine și sugerează că auditorul nu este un garant al corectitudinii situațiilor financiare. Responsabilitatea auditorilor publici externi cu privire la acțiunea de control presupune următoarele:
51. a)efectuarea controlului în conformitate cu prevederile prezentului regulament, ale standardelor de audit de conformitate, precum și ale celorlalte norme, manuale, precizări, ghiduri etc. elaborate la nivelul instituției; ...
52. b)planificarea și desfășurarea acțiunii de control, astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivului general al controlului, prevăzut în tematica de control; ...
53. c)probele de audit obținute să ofere o bază rezonabilă pentru susținerea constatărilor, concluziilor, recomandărilor, precum și a concluziei generale formulate de auditorii publici externi. ... Notificarea entității ... 43. Entitățile incluse în programul anual de activitate aprobat de plen sunt notificate asupra controlului care urmează să se efectueze de către structurile de specialitate ale Curții de Conturi, cu excepția acțiunilor de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie, când notificarea entității este la aprecierea conducerii departamentului de specialitate/camerei de conturi. Adresa de notificare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 Odată cu transmiterea notificării se solicită și pregătirea de către entitate, până la data începerii acțiunii de verificare, a unor acte, documente și informații necesare pentru auditorii publici externi, prevăzute în anexa nr. 26 machetele nr. 1-5 În cazul în care actele, documentele și informațiile necesare nu vor fi puse la dispoziția echipei de control a Curții de Conturi la termenele și în structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi și ulterior de echipa de control, vor fi aplicate prevederile art. 62 și 63 din lege. În cazul acțiunilor de documentare, notificarea se face cu 5 zile calendaristice înainte de data începerii acestor acțiuni. Pentru Direcția de control al achizițiilor publice adresa de notificare se întocmește în trei exemplare și se semnează de către șeful departamentului care are în competența de coordonare acțiunile de verificare în domeniul din care face parte entitatea publică. Un exemplar al adresei de notificare se reține de către departamentul care are în competența de coordonare acțiunile de verificare în domeniul din care face parte entitatea publică, al doilea exemplar se reține de către Direcția de control al achizițiilor publice și se atașează la dosarul curent al acțiunii de verificare, iar al treilea exemplar se transmite entității ce urmează a fi verificată, cu minimum 15 zile calendaristice înainte de începerea controlului. (la 30-06-2017, Punctul 43. din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 205 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 30 iunie 2017 ) ... 44. Auditorii publici externi care urmează să efectueze controlul sunt propuși de către directorii direcțiilor din cadrul departamentelor/directorii adjuncți ai camerelor de conturi, iar propunerea se aprobă de către șefii de departament sau de către directorii camerelor de conturi. Propunerile vor fi formulate astfel încât să se asigure rotația auditorilor publici externi, ei neputând efectua mai mult de două acțiuni de control/audit consecutive la aceeași entitate, cu excepția acțiunilor de control privind respectarea de către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de privatizare, prevăzute de lege, precum și asupra modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare, la care rotația auditorilor publici externi se efectuează astfel încât aceștia să nu efectueze, de regulă, verificări mai mult de 3 ani consecutivi la aceeași entitate. ... 45. În cazuri justificate, la propunerea șefului de departament care coordonează o acțiune în teritoriu, la nivelul unei camere de conturi se pot constitui și echipe de control formate din:
54. a)auditori publici externi atât din aparatul central, cât și de la camera de conturi respectivă; ...
55. b)auditori publici externi de la alte structuri de specialitate decât camera de conturi care are competența teritorială de verificare a entității respective. ... De asemenea, dacă pe parcursul efectuării unei acțiuni de control de către auditori publici externi de la camerele de conturi se obțin de către departamentul coordonator al acțiunii de verificare informații privind existența unor deficiențe grave în activitatea entității verificate, în vederea asigurării finalizării acțiunii de verificare în condiții de calitate, șeful departamentului respectiv va putea dispune constituirea unei echipe de control, în condițiile prevăzute la alineatul precedent, care să sprijine activitatea desfășurată de echipa de control inițial constituită. ... 46. Propunerile prezentate la pct. 45 ... 47. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie pentru înlăturarea deficiențelor constatate de echipele prezentate la pct. 45 ... 48. Directorii din cadrul departamentelor/directorii adjuncți ai camerelor de conturi propun, pentru fiecare acțiune de control, numărul de auditori publici externi care formează echipa de control, numele și prenumele acestora, precum și șeful de echipă. Stabilirea numărului de auditori publici externi se face ținând cont de volumul de activitate al entității supuse verificării, complexitatea acțiunii de verificare, resursele umane disponibile la nivelul structurii, nivelul de pregătire al auditorilor publici externi, precum și de alte criterii care să garanteze calitatea actului de control. Pentru realizarea acestei cerințe, directorii din cadrul departamentelor/directorii adjuncți ai camerelor de conturi întocmesc nota privind propunerea de desemnare a auditorilor publici externi (model prevăzut în anexa nr. 1.1), prin care nominalizează auditorii publici externi pentru efectuarea acțiunii respective, ținând cont, totodată, și de criteriile de incompatibilitate personală, externă, organizațională sau alte situații prevăzute de Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, care pot afecta independența și obiectivitatea membrilor echipei de control în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Această notă se supune spre aprobare șefului departamentului de specialitate/directorului camerei de conturi, cu cel puțin 5 zile calendaristice înainte de declanșarea acțiunii. După aprobare, nota se înregistrează la registratura structurii de specialitate și se arhivează la dosarul curent al acțiunii de control. Auditorii publici externi desemnați au obligativitatea de a întocmi, înainte de declanșarea acțiunii de control sau ori de câte ori apar situații noi pe parcursul acesteia, declarația de independență. La declanșarea acțiunii de control, directorii și șefii de serviciu din cadrul structurilor de specialitate centrală sau directorii, directorii adjuncți și șefii de serviciu din cadrul camerelor de conturi vor depune declarații de independență în situația în care conștientizează că se află sub incidența unui aspect etic prevăzut de Cod în legătură cu entitatea supusă verificării. În baza notei privind propunerea de desemnare a auditorilor publici externi se emit delegațiile de control pentru fiecare auditor public extern care participă la acțiunea de verificare. ... 49. În cazul în care echipa de control este formată din doi sau mai mulți auditori publici externi, unul dintre aceștia este desemnat șef de echipă, el având și sarcina de a repartiza obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, de a urmări și coordona întreaga acțiune, precum și de a îndeplini toate celelalte atribuții prezentate la capitolul de asigurare a calității în activitatea de control. Emiterea delegației pentru efectuarea controlului ... 50. Pentru efectuarea acțiunilor de documentare, precum și pentru efectuarea acțiunilor de control și a celor de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie la entitățile nominalizate în programul anual de activitate, șefii departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegații al căror model este prevăzut în anexele nr. 2.1 2.2 2.3 Delegația se emite pentru fiecare auditor public extern, iar în cazul în care acesta este și șef de echipă, acest lucru se precizează în delegație. Dacă pe parcursul desfășurării acțiunii de verificare este necesar ca obiectivele de control să fie completate în funcție de constatările echipei de control sau ca perioada supusă verificării să fie modificată, se va emite o nouă delegație care va cuprinde noile obiective și/sau noul termen de finalizare a acestei acțiuni. ... 51. Fiecare delegație precizează în mod explicit: numele, prenumele și funcția deținută de persoana delegată, structura de specialitate a Curții de Conturi din care face parte, numărul legitimației de serviciu, numărul și data ordinului de delegare (atunci când la acțiunea de control participă și auditori publici externi de la alte structuri de specialitate decât structura în competența căreia intră entitatea supusă verificării), denumirea acțiunii de verificare, entitatea nominalizată pentru verificare, perioada supusă verificării, obiectivele principale ale acțiunii de verificare, precum și perioada de efectuare a verificării. În delegațiile emise pentru acțiunile de control se vor mai consemna și următoarele:
56. a)faptul că pe lângă obiectivele de control stabilite se vor verifica și realitatea lucrărilor de investiții, dacă astfel de lucrări au fost efectuate, precum și economicitatea, eficiența și eficacitatea cu care entitatea a utilizat fondurile publice și a administrat patrimoniul public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale; ...
57. b)extinderea automată a perioadei supuse verificării în cazul constatării unor deficiențe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă și care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziții publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidențierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau a unor deficiențe care provin din perioada anterioară celei supuse verificării și care pot sau nu continua până la zi, deficiențe care se referă la: (
58. i)nestabilirea, neevidențierea și neîncasarea la termen a drepturilor de creanță cuvenite entității și bugetelor publice (clienți, dividende, impozite, taxe, contribuții etc.); ... (
59. ii)încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanțarea și plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioada anterioară celei supuse verificării; ... ...
60. c)accesul neîngrădit al auditorului public extern la toate actele, documentele și informațiile necesare exercitării atribuțiilor sale și obligația persoanelor juridice și fizice supuse controlului Curții de Conturi de a le pune la dispoziția acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din lege, la termenele și în structura stabilite de acesta, în caz contrar urmând a fi aplicate prevederile art. 62 și 63 din lege; ...
61. d)numărul și data autorizației de acces la informații clasificate secrete de stat, nivelul strict secret, deținută de auditorul public extern care efectuează controlul la entitățile care prin specificul activității desfășurate gestionează astfel de informații. ... După finalizarea acțiunii, aceste delegații se atașează la dosarul curent. ... 52. Auditorilor publici externi le este interzisă efectuarea unor acțiuni de documentare și verificare fără a deține delegație și fără să fie notificată în prealabil entitatea la care urmează a fi efectuate aceste acțiuni. Excepție de la această regulă constituie acțiunea de control privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi, când notificarea entității este facultativă, așa cum se precizează la pct. 43 230 ... 53. În cazul în care acțiunea de audit de conformitate (control) are ca obiectiv verificarea aspectelor semnalate în sesizări/petiții privind încălcarea legii de către persoane cu funcții de conducere sau de execuție din cadrul entităților aflate în competența Curții de Conturi, conducerea structurii de specialitate are obligația să asigure protecția datelor de identitate ale persoanelor care au trimis aceste sesizări/petiții, în conformitate cu prevederile legii privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, precum și ale Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a activității de soluționare a petițiilor adresate Curții de Conturi. În vederea realizării acestor acțiuni de control, șefii de departament/directorii camerelor de conturi vor asigura parcurgerea următoarelor etape:
62. a)includerea entității respective în programul de activitate a structurii de specialitate din cadrul Curții de Conturi, conform Metodologiei de elaborare, modificare și urmărire a realizării programului de activitate a Curții de Conturi, dacă se consideră necesar și există fond de timp disponibil, în situația în care această entitate nu este prevăzută a fi verificată în anul în curs; ...
63. b)notificarea entității; ...
64. c)selectarea de către conducerea structurii de specialitate numai a acelor informații din cuprinsul sesizării/petiției care fac referire la aspecte ce intră în competența de verificare a Curții de Conturi, fără datele de identificare ale petiționarului, precum și întocmirea unei tematici de control care să conțină obiectivele care urmează a fi verificate; ...
65. d)desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea verificării obiectivelor din tematica de control; ...
66. e)urmărirea efectuării controlului și întocmirea actului de control; ...
67. f)valorificarea constatărilor din actul de control; ...
68. g)urmărirea formulării răspunsului către petent, conform prevederilor Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a activității de soluționare a petițiilor. ... Organizarea acțiunilor de control ... 54. În baza programului anual de activitate a Curții de Conturi, la data prevăzută pentru începerea acțiunii, are loc ședința de prezentare a echipei de control la entitate. În cadrul discuției cu conducerea entității verificate, la care pot participa și conducătorii structurilor de specialitate din cadrul Curții de Conturi, se prezintă tema acțiunii și se stabilesc persoanele de contact, logistica, precum și alte detalii necesare pentru realizarea în bune condiții a respectivei acțiuni de control. De asemenea, se solicită conducerii entității verificate să confirme că situațiile și documentele cerute prin adresa de notificare sunt finalizate și disponibile pentru echipa de control/audit. Toate aceste aspecte se consemnează într-o notă întocmită de către șeful de echipă, semnată de către reprezentanții structurii de specialitate a Curții de Conturi, precum și ai entității verificate care au participat la ședința de deschidere. Nota se înregistrează la registratura entității supuse verificării și se anexează la dosarul acțiunii. ... 55. După ședința de prezentare se va proceda la predarea de către entitatea verificată și, respectiv, primirea de către echipa de control a actelor, documentelor și informațiilor solicitate prin adresa de notificare. ... 56. La entitățile care țin registrul unic de control, auditorii publici externi au obligația de a consemna în acesta, atât înaintea începerii, cât și după finalizarea verificării, elementele prevăzute în legea privind registrul unic de control, respectiv: numele și prenumele persoanelor împuternicite a efectua controlul, numărul legitimației de control, numărul și data delegației, tema controlului, perioada efectuării acțiunii de control și cea supusă verificării, precum și numărul și data actului de control întocmit. La finalul actelor de control întocmite de auditorii publici externi se va menționa numărul din registrul unic de control la care s-a înregistrat acțiunea respectivă. Planificarea activității de control și întocmirea planului de control ... 57. Echipa de auditori publici externi desemnată pentru efectuarea acțiunii își planifică activitatea de control astfel încât să se realizeze o armonizare adecvată între: obiectivele de control, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, procedurile de audit prin care urmează să se obțină probe suficiente și adecvate pentru susținerea constatărilor și concluziilor controlului. ... 58. Planificarea activității de control presupune întocmirea de către auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizează de către directorul direcției din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi și se aprobă de către șeful departamentului/directorul camerei de conturi, ocazie cu care se verifică și repartizarea de către șeful de echipă, dacă este cazul, a obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern din cadrul echipei. În funcție de tematica și obiectivul general al controlului, planul de control cuprinde, în mod sintetic, următoarele elemente:
69. a)tema acțiunii de control; perioada supusă verificării; perioada în care se efectuează controlul; șeful de echipă nominalizat, dacă este cazul; auditorii publici externi desemnați să efectueze controlul; ...
70. b)date despre entitatea controlată: prezentarea generală a domeniului de activitate, a scopului, funcțiilor, obiectivelor și atribuțiilor acesteia, a situațiilor financiare și a cadrului legal aplicabil, reprezentanții entității controlate atât în perioada supusă controlului, cât și în perioada efectuării acțiunii de verificare; ...
71. c)înțelegerea și evaluarea sistemelor contabil și de control intern; ...
72. d)obiectivele controlului menționate în tematica de control, categoriile de operațiuni economice efectuate de către entitatea controlată, corespunzătoare fiecărui obiectiv și metodele de selectare din cadrul acestora a elementelor în vederea verificării; perioada de timp alocată pentru verificarea fiecărui obiectiv și persoanele care le verifică; ...
73. e)identificarea și evaluarea riscurilor și precizarea zonelor cu risc ridicat de apariție a erorilor/abaterilor sau a fraudei în cadrul entității controlate; ...
74. f)abordarea controlului, respectiv prezentarea procedurilor de audit ce se vor aplica de către auditorii publici externi pentru controlul obiectivelor din tematică; ...
75. g)avizarea planului de către directorul direcției din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, precum și aprobarea acestuia de către șeful departamentului de specialitate/directorul camerei de conturi; ...
76. h)alte aspecte pe care auditorii publici externi le consideră necesare pentru realizarea controlului, cum ar fi: utilizarea experienței corespunzătoare a membrilor echipei pentru zonele cu risc ridicat; programul întâlnirilor de lucru cu entitatea auditată; existența tehnologiei informaționale în cadrul entității etc. ... Prin planificarea acțiunii de control, auditorii publici externi caută să se asigure că vor realiza un control de calitate, respectând totodată și bugetul de timp repartizat acțiunii de verificare. ... 59. Pe parcursul desfășurării acțiunii de control, dacă intervin modificări în premisele și condițiile avute în vedere la întocmirea planului de control, acesta poate fi modificat și completat de către membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurilor de specialitate. ... 60. În vederea elaborării planului de control și a efectuării unui control eficient, la începutul fiecărei acțiuni auditorii publici externi trebuie să se documenteze temeinic asupra următoarelor aspecte:
77. a)natura activității entității controlate și domeniul din care face parte. Pentru aceasta se culeg date și informații privind cadrul legal aplicabil, mediul de control și condițiile în care entitatea controlată își desfășoară activitatea; ...
78. b)categoriile de operațiuni economice efectuate de către entitatea controlată; ...
79. c)sistemul contabil, sistemul de control intern și sistemul IT din cadrul entității; ...
80. d)rapoartele întocmite anterior perioadei controlului de către auditorii interni, auditorii publici externi și alte organe de control; modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în urma acțiunilor de verificare; modul în care au fost implementate recomandările organelor cu atribuții de control și impactul acestora asupra activității entității; ...
81. e)informațiile privind statutul, regulamentele interne, contractele economice ale entității verificate etc. ... Informațiile rezultate în urma acestei documentări vor fi consemnate în documente de lucru. ... 61. Obiectivele de control prevăzute în tematica de control trebuie să fie incluse în mod obligatoriu în planul de control. În cazul în care anumite obiective de control prevăzute în respectiva tematică nu sunt specifice entității verificate, se revizuiește planul de control, în sensul eliminării acestora din plan, astfel încât să se realizeze cerința de la punctul 80, conform căreia prezentarea în raportul de control a rezultatelor controlului se face în ordinea obiectivelor din planul de control definitivat și aprobat de conducerea structurii de specialitate. ... 62. Dacă pe parcursul acțiunii de verificare auditorii publici externi constată că obiectivele de control prevăzute în tematică nu acoperă toate situațiile specifice/deficiențele identificate, planul de control se completează cu orice alte obiective considerate semnificative și necesare. Planul de control actualizat va fi avizat de către directorul direcției/directorul adjunct al camerei de conturi și va fi supus aprobării de către șeful departamentului/directorul camerei de conturi. Propunerile de îmbunătățire a conținutului tematicii cu noile obiective sunt aduse la cunoștința departamentelor de specialitate care coordonează acțiunile de control, pentru a fi transmise în timp util și celorlalte camere de conturi. ... 63. Auditorii publici externi au obligația de a examina ultimul act încheiat de Curtea de Conturi la entitatea respectivă, inclusiv cel privind verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie (în cazul acțiunilor anterioare de control sau audit financiar) sau a recomandărilor transmise prin scrisoare (în cazul misiunilor anterioare de audit al performanței) și de a consemna despre aceste informații în raportul de control. ... 64. Acțiunea de control se efectuează, de regulă, la sediul entității verificate, dar poate avea loc și la sediul Curții de Conturi sau al camerei de conturi, așa cum s-a precizat la pct. 30. Acest lucru se stabilește de către șeful departamentului/directorul camerei de conturi, la propunerea motivată a auditorilor publici externi. ... 65. În cazul în care controlul se efectuează la sediul Curții de Conturi sau al camerei de conturi, conducerea structurii de specialitate va transmite conducerii entității ce urmează a fi verificată o scrisoare în care se menționează actele, informațiile și documentele referitoare la obiectivele supuse verificării, necesare pentru realizarea acțiunii, precum și termenul maxim până la care acestea trebuie puse la dispoziția echipei de control, în original. ... 66. Dacă acțiunea de verificare se efectuează la sediul structurilor de specialitate ale Curții de Conturi, pentru actele, documentele și informațiile solicitate prin scrisoarea prevăzută la pct. 65 ... 67. Auditorii publici externi sunt obligați să asigure integritatea și securitatea actelor și documentelor care le-au fost furnizate de către entitatea verificată. ... 68. Prevederile pct. 62-67 Proceduri de audit folosite pentru realizarea acțiunilor de control ... 69. Conform prevederilor art. 1 alin.

(2)din lege, controlul Curții de Conturi se efectuează prin proceduri de audit. Procedurile de audit utilizate pentru realizarea unei acțiuni de control se selectează în funcție de specificul activității entității controlate și de obiectivele de control stabilite. Auditorii publici externi utilizează următoarele proceduri de audit:

1. a)teste ale controalelor; ...
2. b)proceduri de fond. ... Atunci când auditorii publici externi au indicii că ar exista fapte care conduc la apariția unor deficiențe semnificative, aceștia trebuie să extindă procedurile de audit folosite pentru realizarea acțiunii de control, în scopul confirmării sau infirmării dubiilor. ... 70. Teste ale controalelor sunt efectuate cu scopul de a obține probe privind modul de funcționare a sistemului contabil și a celui de control intern ale entității verificate, în vederea evaluării măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme pentru formularea, după caz, a constatărilor, concluziilor, recomandărilor. Prin teste ale controalelor se urmărește atât modul de proiectare a acestor sisteme în conformitate cu prevederile legale, pentru a putea preveni, detecta și corecta erorile semnificative, cât și modul de funcționare a sistemelor pe toată perioada verificată. ... 71. Procedurile de fond, ca proceduri de audit, se efectuează de auditorii publici externi pentru a obține o asigurare rezonabilă că modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și că execuția bugetului de venituri și cheltuieli s-au realizat de către entitatea controlată în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și că aceasta respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității. Prin procedurile de fond auditorii publici externi stabilesc dacă toate categoriile de operațiuni economice verificate sunt în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare și, după caz, respectă principiile de economicitate, eficiență și eficacitate. ... 72. Procedurile de fond sunt de două tipuri: proceduri analitice și teste de detaliu. ... 73. Procedurile analitice reprezintă o activitate de analiză a informațiilor realizată prin studierea datelor financiare și nefinanciare, prin analiza indicatorilor și a tendințelor semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuațiilor și a relațiilor care sunt inconsecvente față de alte informații relevante sau care se abat de la valorile așteptate. Aceste proceduri ajută auditorii publici externi să evalueze dacă anumite informații din situațiile financiare sunt rezonabile și oferă indicii cu privire la posibile erori/abateri de la legalitate și regularitate, precum și cu privire la modul de respectare a principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate. Procedurile analitice pot fi aplicate datelor din situațiile financiare consolidate/centralizate (agregate), datelor din situațiile financiare ale structurilor componente ale entității verificate, precum și datelor din situațiile financiare privind activitatea proprie, în cazul entităților ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terțiari de credite. Procedurile analitice se aplică, de obicei, datelor exprimate sub formă numerică și presupun: calcule, analize ale proporțiilor, tendințe și fluctuații ale informațiilor etc. Tehnicile specifice utilizate de echipa de control ca proceduri analitice sunt cele menționate la pct. 330 Auditorii publici externi analizează datele și informațiile colectate prin utilizarea procedurilor analitice (cantitative și calitative) prezentate în mod detaliat la pct. 330
3. a)analiza comparativă (benchmarking); ...
4. b)analiza nivelului de îndeplinire a scopului, obiectivelor și atribuțiilor prevăzute de actele normative de înființare și organizare a activității entității controlate; ...
5. c)analiza cost-eficacitate. ... Pe lângă procedurile analitice de mai sus, se mai poate utiliza și analiza cost-beneficiu, care se realizează prin studiul relațiilor dintre costurile realizate și beneficiile obținute în mod obișnuit, exprimate în unități monetare. Scopul analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă veniturile și cheltuielile înregistrate de entitate au fost realizate la nivelul planificat, iar pe baza acestora, auditorii publici externi să stabilească eficiența economică a activității entității. ... 74. Testele de detaliu sunt proceduri pe care un auditor public extern le efectuează asupra unor operațiuni economice ale entității pentru perioada verificată și care iau forma unor tehnici specifice de obținere a probelor. Cele mai utilizate metode și tehnici de obținere a probelor, atunci când se aplică testele de detaliu, sunt: inspecția, confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea și reefectuarea, prezentate în mod detaliat la pct. 332. Metodele și tehnicile de obținere a probelor prezentate la acest punct nu sunt limitative. ... 75. În vederea verificării obiectivelor stabilite în cadrul acțiunii de control programate, auditorii publici externi vor alege, pe baza raționamentului profesional și a circumstanțelor în care se realizează controlul, metodele de obținere a elementelor din cadrul categoriilor de operațiuni economice, care urmează a fi testate. Metodele de selectare care pot fi utilizate sunt următoarele:
6. a)selectarea integrală a elementelor componente ale categoriei de operațiuni economice; ...
7. b)selectarea unor elemente specifice din cadrul categoriei de operațiuni economice; ...
8. c)eșantionarea. ... ... 76. În cazul aplicării eșantionării ca metodă de selectare a elementelor din cadrul categoriilor de operațiuni economice, care urmează a fi testate, caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească eșantionul, precum și metodele prin care acesta poate fi selectat sunt cele prevăzute la pct. 312 313 Execuția controlului ... 77. În această etapă a controlului auditorii publici externi aleg și aplică procedurile de audit conform raționamentului lor profesional, în vederea obținerii de probe suficiente și adecvate care să asigure o bază rezonabilă pentru exprimarea concluziilor rezultate în urma acțiunii de verificare. Obiectivele de control prevăzute în planul de control trebuie să fie verificate în mod obligatoriu de către auditorii publici externi. În cadrul etapei de execuție a controlului, auditorii publici externi realizează următoarele activități:
9. a)stabilesc elementele care trebuie extrase din categoria de operațiuni economice supusă verificării (conținutul eșantionului), în cazul în care nu se verifică în totalitate elementele care alcătuiesc categoria de operațiuni economice supusă verificării; ...
10. b)identifică și aplică proceduri de audit pentru obținerea probelor de audit necesare realizării obiectivelor din planul de control și evaluează aceste probe de audit; ...
11. c)extrapolează valoarea erorilor/abaterilor constatate la nivelul întregii categorii de operațiuni economice controlate (dacă procedurile de audit au fost aplicate asupra unui eșantion); ...
12. d)întocmesc documentele de lucru pentru susținerea aspectelor cuprinse în raportul de control și, respectiv, a concluziei generale care se va formula în legătură cu obiectivul general al controlului. ... Procedurile și tehnicile de audit aplicate de către auditorii publici externi în cadrul acțiunii de control în vederea obținerii de probe suficiente și adecvate, prezentate la pct. 70-74 La elaborarea și întocmirea documentelor de lucru se va ține seama de prevederile pct. 337 pct. 338 ... 78. Revizuirea documentelor de lucru se realizează astfel: – de către șeful de echipă, atunci când echipa de control este formată din 2 sau mai mulți auditori publici externi; ... – de către una dintre următoarele persoane: șeful de serviciu, directorul adjunct al camerei de conturi sau directorul din cadrul departamentului, în funcție de modul de organizare și funcționare a structurii respective, atunci când la acțiunea de control participă un singur auditor public extern. ... Revizuirea se confirmă prin semnarea într-un spațiu marcat în antetul documentului de lucru, cu specificarea numelui și prenumelui persoanei care revizuiește documentul de lucru, a funcției acesteia și a datei. Documentele de lucru revizuite, precum și celelalte informații relevante pentru acțiunea de control vor fi organizate în:
13. a)dosare curente; ...
14. b)dosare permanente. ... Conținutul dosarului curent este prevăzut în anexa nr. 3 În dosarul permanent se vor cuprinde toate informațiile și documentele care sunt relevante și de interes permanent pentru acțiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informații la zi. ... Secţiunea a 3-a Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia controlului și conținutul acestora Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia controlului 79. În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuției bugetare și pentru perioadele anterioare, la instituțiile publice, precum și la celelalte persoane prevăzute la art. 23, 24 și la art. 29 alin.

(2)și

(3)din lege, se întocmesc următoarele tipuri de acte: ... A. Acte de control A1) raport de control. ... ... B. Alte tipuri de acte, care constituie anexe ale raportului de control: B1) notă de constatare; ... B2) notă privind propunerea de apelare la serviciile unui expert; ... B3) notă privind propunerea de sesizare a altor autorități abilitate de lege să aplice sancțiunea contravențională, ca urmare a unor abateri constatate de Curtea de Conturi; ... B4) notă privind propunerea de solicitare a unor instituții specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate; ... B5) proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor; ... B6) proces-verbal de constatare a abaterilor și de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 94/1992, republicată; ... B7) proces-verbal de constatare a încălcării obligațiilor prevăzute la art. 5 alin.

(2)și de aplicare a penalităților prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată; ... B8) notă de conciliere. ... ... C. Acte de control care se întocmesc cu prilejul verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie C1) raport privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie (raport de follow-up). ... ... A1. Raportul de control ... Aspecte generale 80. Raportul de control se întocmește în baza prevederilor art. 32 alin.

(2)din lege și în acesta se vor consemna următoarele:

1. a)erorile/abaterile de la legalitate și regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, sau, după caz, situațiile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, constatate de către auditorii publici externi în urma acțiunii de control efectuate la entitatea supusă verificării; ...
2. b)obiectivele din cadrul planului de control stabilit inițial sau actualizat/revizuit pe parcursul acțiunii, la care nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate și regularitate și nici fapte pentru care să existe indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale. ... Aspectele prevăzute la lit.
3. a)
4. b)... 81. Obiectivele de control din cadrul planului de control la care nu s-au constatat deficiențe de către auditorii publici externi în urma acțiunii de verificare efectuate vor fi consemnate pe scurt în raport. Prezentarea în detaliu a acestor obiective verificate, a dimensiunii și conținutului eșantioanelor selectate, precum și a altor elemente considerate necesare pentru susținerea concluziilor se face în documentele de lucru. În raportul de control auditorii publici externi nu vor face trimiteri la documentele de lucru întocmite, acestea constituind probe de audit care se vor păstra în dosarul curent al acțiunii, fără a se pune la dispoziția entității verificate. ... 82. În cadrul oricărui tip de acțiune de control, pe lângă aspectele constatate, auditorii publici externi au obligația de a consemna în secțiuni distincte ale raportului următoarele:
5. a)constatările, concluziile și recomandările cu privire la: (
6. i)evaluarea de către auditorii publici externi a activităților de control și audit intern ale entității verificate, pe baza tuturor informațiilor prevăzute la cap. VI – existența unui cod de conduită etică și profesională a personalului entității verificate; ... – adoptarea unor măsuri de conștientizare a prevederilor codului de conduită etică și profesională, prin cursuri, instruiri, evaluări; ... – gestionarea corespunzătoare a încălcării normelor de conduită etică și profesională; ... – existența unui sistem de sesizare a neregulilor de către avertizorii în interes public etc.; ... – alte aspecte care rezultă din conținutul pct. 464 ... ... (
7. ii)inventarierea și evaluarea bunurilor aparținând domeniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entității verificate; ... ...
8. b)carențele, inadvertențele sau imperfecțiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului, care au favorizat apariția deficiențelor consemnate în actul de control. Cadrul legislativ cuprinde: legi, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului, ordine, decizii, hotărâri ale consiliilor locale și alte acte normative emise/adoptate de autoritățile competente. ... Aceste secțiuni ale raportului de control, chiar dacă nu conțin erori/abateri de la legalitate și regularitate, vor fi introduse în mod distinct în aplicația INFOPAC pentru a fi centralizate și analizate la nivelul Curții de Conturi, în vederea elaborării de către departamentele de specialitate a unor rapoarte speciale ce vor fi înaintate Parlamentului și Guvernului. În funcție de situația existentă la entitatea supusă verificării, auditorii publici externi pot consemna în raportul de control constatări, concluzii și recomandări cu privire și la alte aspecte, cum ar fi: constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă; respectarea principiilor economicității, eficienței și eficacității în administrarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale și în utilizarea fondurilor publice, precum și alte aspecte. Prevederile lit.
9. a)
10. b)– verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii de Curtea de Conturi ca urmare a unor acțiuni anterioare; ... – respectarea prevederilor legale în formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat; ... – formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe; ... – acțiuni de control în domeniul privatizării, precum și în domeniul bancar. ... ... 83. În condițiile în care la aceeași entitate se desfășoară concomitent mai multe acțiuni de control, respectiv: acțiunea de control curentă, verificarea aspectelor semnalate prin petițiile și sesizările primite la nivelul structurilor de specialitate, verificarea unor obiective stabilite de către departamentele de specialitate, verificarea unor obiective solicitate de către Camera Deputaților sau Senat, verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi ca urmare a acțiunilor de verificare anterioare, se vor întocmi următoarele acte de control:
11. a)raport de control, în care se vor cuprinde în secțiuni distincte și concluziile rezultate pentru fiecare acțiune în parte (solicitate de unele departamente de specialitate sau de către alte autorități), cu excepția verificării aspectelor semnalate prin petiții, care devin obiective ale tematicii de control și ale programului de control; ...
12. b)raport privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie (raport de follow-up), pentru verificarea măsurilor din deciziile transmise anterior. ... În cazul în care se verifică modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin mai multe decizii transmise anterior, se întocmește câte un raport de follow-up distinct, corespunzător actului de control care face obiectul deciziilor verificate. Pentru verificarea fiecărei decizii se alocă prin programul de activitate fond de timp separat pentru acțiunea de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor din deciziile care urmează a se verifica, în funcție de numărul măsurilor care trebuie verificate și de complexitatea acestora. Actele de control întocmite în condițiile lit.
13. a)
14. b)... 84. În cazul în care entitatea verificată de Curtea de Conturi este supusă operațiunii de divizare în timpul acțiunii de control, actele de control întocmite trebuie să fie semnate de către conducătorii entității din perioada supusă verificării. Conținutul raportului de control ... 85. În raportul de control se înscriu în mod obligatoriu următoarele date și informații:
15. a)numele și prenumele auditorilor publici externi care efectuează controlul; ...
16. b)structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care efectuează controlul; ...
17. c)numărul și data delegațiilor de control, numărul și data legitimațiilor de serviciu, precum și numărul și data ordinelor de delegare (atunci când la acțiunea de control participă și auditori publici externi de la alte structuri de specialitate decât structura în competența căreia intră entitatea supusă verificării); ...
18. d)perioada în care s-a efectuat controlul; ...
19. e)denumirea acțiunii de control; ...
20. f)perioada supusă controlului; ...
21. g)denumirea și adresa entității controlate; ...
22. h)codul unic de înregistrare/numărul de înregistrare la registrul comerțului al entității controlate; ...
23. i)ordonatorii de credite/conducătorii entității controlate, ceilalți reprezentanți legali ai entității controlate, precum și alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare și contabile, după caz, în perioada supusă verificării și în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceștia au asigurat conducerea; ...
24. j)prezentarea generală a entității supuse verificării, respectiv: – date cu caracter general referitoare la scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative în baza cărora aceasta funcționează; ... – modul de organizare și funcționare a entității (structura organizatorică); ... – entitățile aflate în subordine/coordonare/sub autoritate, grupate pe categorii de entități; ... – participarea entității supuse verificării la capitalul social al altor entități; ... – principalele date din bilanț, contul de execuție și celelalte formulare care alcătuiesc situațiile financiare; ... – analiza evoluției indicatorilor economico-financiari care caracterizează activitatea entității pe 3 ani în urmă, cu accent pe capitalul social, structura acționariatului, volumul total al veniturilor și cheltuielilor și structura acestora, numărul de personal, active nete, capitaluri proprii, rezultat patrimonial etc.; ... ...
25. k)sinteza constatărilor rezultate în urma acțiunii de control efectuate la entitate; ...
26. l)prezentarea aspectelor rezultate în urma acțiunii de control efectuate, grupate astfel: ● aspecte rezultate în urma verificării obiectivelor de control În cadrul acestei secțiuni se prezintă toate aspectele rezultate din control, în ordinea obiectivelor din planul de control, indiferent dacă s-au identificat sau nu erori/abateri de la legalitate și regularitate și fapte pentru care să existe indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale sau, după caz, situații de nerespectare a principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului, precum și concluziile auditorilor publici externi. Obiectivele de control verificate la care nu s-au constatat deficiențe de către auditorii publici externi vor fi consemnate în sinteză în raportul de control, așa după cum se prevede la pct. 81 ● alte aspecte rezultate în urma controlului La această secțiune a raportului se prezintă rezultatele verificării obiectivelor obligatorii prezentate la pct. 82 (
27. i)evaluarea activităților de control și audit intern ale entității verificate; ... (
28. ii)inventarierea și evaluarea bunurilor aparținând domeniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entității verificate; ... ● carențe, inadvertențe sau imperfecțiuni ale cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului, care au favorizat apariția deficiențelor consemnate în actul de control. ... Pentru fiecare deficiență constatată în urma controlului se vor consemna în mod obligatoriu următoarele elemente: 1. descrierea detaliată, cât mai completă și în clar a erorii/abaterii de la legalitate și regularitate, a faptei pentru care există indicii că a fost săvârșită cu încălcarea legii penale sau, după caz, a situației de nerespectare a principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, pe bază de date, documente și alte dovezi relevante, precum și a cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția deficienței respective. Auditorii publici externi vor consemna, acolo unde este cazul, și faptul că aceste deficiențe s-au datorat: – neorganizării, nefuncționării sau funcționării defectuoase a formelor de control intern și audit intern; ... – exercitării unei activități necorespunzătoare de către managementul entității; ... – pregătirii profesionale neadecvate a personalului entității, lipsei de experiență a acestuia; ... – altor cauze identificate de echipa de control; ... ... 2. actul normativ încălcat, cu indicarea articolului, literei și a conținutului acestuia. În situația în care într-un raport de control se impune citarea de mai multe ori a conținutului unui articol dintr-un act normativ, acesta va fi redat în detaliu o singură dată, urmând ca pentru restul constatărilor să se menționeze doar denumirea actului normativ și articolul încălcat, cu trimitere la secțiunea, punctul, pagina și alineatul din actul de control unde se regăsește citat textul respectiv, pentru a nu se mări în mod nejustificat numărul de pagini al raportului de control; ... 3. valoarea estimativă a erorii/abaterii constatate (dacă aceasta se poate cuantifica), ce se determină pe bază de date, documente și alte probe relevante (valoarea tuturor deficiențelor consemnate în raportul de control va fi estimată până la zi); ... 4. consecințele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate și regularitate, ale faptei pentru care există indicii că a fost săvârșită cu încălcarea legii penale sau, după caz, a situațiilor de nerespectare a principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate etc.; ... 5. persoanele cu atribuții în domeniul în care s-au constatat deficiențe, cu descrierea atribuțiilor prevăzute în fișa postului și/sau în celelalte norme și regulamente interne, sinteza explicațiilor și punctul de vedere al acestora față de deficiențele constatate, exprimate în nota de relații (prevăzută la pct. 101 ... 6. faptele care constituie contravenție, a căror constatare intră în competența Curții de Conturi, persoanele răspunzătoare de faptele contravenționale și sancțiunile contravenționale aplicate prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor (întocmit în conformitate cu prevederile pct. 128 ... 7. măsurile luate de către entitatea verificată în timpul controlului pentru înlăturarea deficienței respective; ... 8. punctele de vedere ale conducerii entității verificate față de problemele rămase în divergență în urma procesului de conciliere și motivația auditorilor publici externi pentru neînsușirea acestor puncte de vedere, dacă este cazul; ... 9. recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate în vederea înlăturării deficienței respective. Aceste recomandări vor sta la baza formulării măsurilor ce urmează a fi dispuse prin decizia emisă în procesul de valorificare a constatărilor. În decizie pot fi formulate și alte măsuri în afara celor recomandate și consemnate în raportul de control de către auditorii publici externi;
29. m)prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acțiunilor de control efectuate la entitățile subordonate sau la alte entități verificate, dacă este cazul; ...
30. n)concluzia generală formulată de auditorii publici externi cu privire la conformitatea cu prevederile legale în ceea ce privește obiectivul general al controlului. ... ... Constatările și recomandările formulate de auditorii publici externi pot fi prezentate în raportul de control într-un tabel, conținând următoarele informații: – constatările pe scurt, grupate astfel: abateri cu caracter economico-financiar; abateri cu privire la nestabilirea, neevidențierea și nevirarea/neîncasarea în cuantumul și la termenele prevăzute de lege a unor venituri; abateri cauzatoare de prejudicii; ... – valoarea estimată a abaterii (dacă aceasta se poate cuantifica); ... – măsuri luate de entitate în timpul controlului; ... – recomandări propuse pentru înlăturarea abaterilor;
31. o)numărul de exemplare în care se întocmește raportul de control; ...
32. p)numărul de înregistrare în registrul unic de control al entității și la registratura generală a acesteia; ...
33. q)semnăturile auditorilor publici externi și ale reprezentanților legali ai entității. ... ... ... 86. Ca parte a raportului de control, concluzia generală a auditorilor publici externi constă într-o prezentare clară și explicită a poziției echipei de control cu privire la obiectivul general al controlului. La exprimarea concluziei generale, auditorii publici externi vor avea în vedere și constatările de la entitățile subordonate sau de la alte entități verificate, în funcție de tematica și scopul acțiunii, prezentate în mod sintetic într-un capitol distinct al raportului de control întocmit la nivelul entității verificate, ținând cont de obligațiile acesteia de coordonare, îndrumare, supraveghere și control, după caz. ... 87. Raportul de control, ale cărui model și conținut sunt prezentate în anexa nr. 4 Modul de întocmire a raportului de control ... 88. În cazul constatării de erori/abateri de la legalitate și regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii, a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale sau a unor cazuri de nerespectare a principiilor economicității, eficienței și eficacității, acestea vor fi expuse clar și concis în raportul de control și vor fi susținute de probe relevante. ... 89. Prezentarea în raportul de control a deficiențelor și a altor aspecte verificate se face în ordinea obiectivelor de control prevăzute în planul de control actualizat, aprobat de către conducerea structurii de specialitate conform pct. 62, iar deficiențele se vor prezenta în mod sistematizat, pe naturi de abateri, cu nominalizarea celor mai concludente exemple, celelalte cazuri fiind menționate în situațiile anexe la raport. ... 90. Raportul de control încheiat de auditorii publici externi va fi însoțit de acte, documente, situații, tabele, precum și note de relații necesare susținerii deficiențelor și celorlalte aspecte verificate. La actul de control se vor atașa numai acele situații întocmite de reprezentanții entității controlate sau elaborate de către auditorii publici externi, precum și copii ale actelor sau documentelor care sunt relevante pentru susținerea și probarea deficiențelor consemnate. Copiile actelor și documentelor anexate vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de persoanele care le-au furnizat sau de către conducerea entității. Celelalte acte și documente pe care auditorii publici externi le consideră necesare, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoanele mai sus menționate, vor fi incluse în dosarul curent al entității respective, ca anexe la documentele de lucru. ... 91. Situațiile anexate la raportul de control se semnează de către echipa de control, de reprezentanții legali ai entității controlate și de persoanele din cadrul entității care le-au întocmit. ... 92. În situația în care auditorii publici externi constată producerea unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, la raportul de control se anexează, tot în copie, actele și documentele relevante care au stat la baza constatărilor, certificate pentru conformitate de către conducerea entității verificate. ... 93. Fiecare pagină a raportului de control se semnează de către toți membrii echipei, în subsolul paginii, în partea dreaptă, pentru a asigura integritatea dosarului, protejând astfel datele, informațiile și constatările consemnate în cuprinsul raportului împotriva unor intervenții destinate a schimba sau deturna sensul și acuratețea acestora. ... 94. Auditorii publici externi întocmesc raport de control și în cazuri speciale, respectiv în cazul acțiunilor de control prevăzute în programul anual de activitate, efectuate la sucursalele, filialele ori alte subunități cu sau fără personalitate juridică ale unor instituții publice, operatori economici (regii autonome, companii naționale, societăți naționale și societăți la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social). În aceste cazuri, toate aspectele reținute de auditorii publici externi se consemnează în raportul de control, indiferent dacă sau constatat sau nu deficiențe în responsabilitatea sucursalei, filialei ori subunității și chiar dacă se impune continuarea verificării de către departamentul de specialitate la nivelul entității superioare. ... 95. Dacă pe parcursul desfășurării acțiunii de control la aceste sucursale, filiale sau alte subunități prezentate anterior se constată deficiențe datorate acțiunii ori inacțiunii entității ierarhic superioare sau a altor entități, camerele de conturi întocmesc o notă de constatare ce va fi înaintată departamentului de specialitate, pentru a lua cunoștință despre aceste deficiențe și a dispune măsurile ce se impun la nivelul entității ierarhic superioare. În conținutul raportului de control întocmit de către structura teritorială se va menționa despre notele de constatare transmise la sediul central. ... 96. Constatările din raportul de control întocmit la entități care reprezintă sucursale, filiale sau subunități, cu sau fără personalitate juridică, prevăzute la pct. 94 95 ... 97. Pe parcursul desfășurării acțiunii de control, membrii echipei de control trebuie să discute și să analizeze constatările cu persoanele implicate în activitățile supuse verificării, precum și cu conducerea entității controlate, în vederea elucidării cauzelor și împrejurărilor care au condus la producerea deficiențelor constatate, precum și a consecințelor acestor deficiențe asupra activității entității. Persoanele cu atribuții în domeniul în care s-au constatat deficiențele pot lua măsuri pentru remedierea acestora în timpul acțiunii de verificare, în situația în care aceasta este posibilă și nu necesită timp îndelungat. ... 97^1. Proiectul raportului de control întocmit este supus unui proces de analiză și clarificare a constatărilor cuprinse în proiect, având în vedere probele obținute care stau la baza fundamentării acestora. Înainte de ședința de conciliere cu entitatea verificată, la nivelul structurii de specialitate se organizează o ședință de analiză a fundamentării constatărilor consemnate în proiectul raportului de control întocmit, la care vor participa:
34. a)la nivelul departamentului directorul, directorul adjunct și echipa de audit; ...
35. b)la nivelul camerei de conturi directorul, directorul adjunct, șeful de serviciu și echipa de audit. ... În cadrul ședinței respective se dezbate fiecare constatare consemnată în proiectul raportului de control, iar concluziile participanților sunt consemnate într-un proces-verbal al ședinței încheiat cu această ocazie. (la 30-06-2017, Sectiunea a 3-a, Capitolul II a fost completată de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 205 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 30 iunie 2017 ) ... 98. Proiectul raportului de control se prezintă conducerii entității verificate cu adresă de înaintare înregistrată la registratura entității și se analizează împreună cu conducerea acesteia, într-o singură întâlnire, organizată la o dată stabilită de comun acord. Cu acest prilej se prezintă abaterile rezultate în urma controlului și recomandările formulate pentru înlăturarea fiecărei abateri și se clarifică eventualele divergențe între constatările și recomandările auditorilor publici externi și punctele de vedere ale reprezentanților entității verificate. În cazul în care o prevedere legală care stă la baza susținerii unei constatări din proiectul raportului de control dă naștere la interpretări, iar entitatea verificată prezintă un punct de vedere de la ministerul/autoritatea/agenția care are în responsabilitate aplicarea unitară a legii, auditorii publici externi țin cont de acest punct de vedere. În situația de excepție în care auditorii publici externi consideră că punctul de vedere prezentat de entitatea verificată de la ministerul/autoritatea/agenția care are în responsabilitate aplicarea unitară a legii nu este edificator pentru speța analizată, solicită Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curții de Conturi, printr-o notă bine fundamentată, analizarea situației create și o soluție a problemei respective. Comisia pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curții de Conturi analizează punctul de vedere emis de către entitatea care are în responsabilitate aplicarea unitară a legii și trimite răspunsul în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data primirii solicitării, soluția urmând a fi aplicată în mod obligatoriu de către auditorii publici externi. În cazul în care conducerea entității verificate prezintă probe noi în timpul concilierii, care nu au fost aduse la cunoștința auditorilor publici externi pe parcursul verificării, acestea se analizează, iar în cazul în care se acceptă vor fi avute în vedere la definitivarea raportului de control. La această întâlnire se recomandă să participe și conducerea structurii de specialitate. Rezultatul analizei proiectului raportului de control se consemnează într-o notă de conciliere întocmită de un auditor public extern, semnată de participanții la întâlnire, care se înregistrează la registratura entității verificate. În situația în care conducerea entității verificate refuză să participe la întâlnirea stabilită cu echipa de control ori refuză să semneze nota de conciliere întocmită în urma întâlnirii, acest fapt se va menționa în raportul de control. (la 30-06-2017, Punctul 98. din Secțiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 205 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 500 din 30 iunie 2017 ) ... 99. În situația în care după conciliere se mențin divergențe, auditorii publici externi prezintă în raportul de control punctul de vedere al conducerii/reprezentanților entității verificate și, după caz, explică motivația neînsușirii acestuia. ... 100. Redactarea formei finale a raportului de control se realizează ținând cont și de:
36. a)eventualele probe noi prezentate de către conducerea/ reprezentanții legali a/ai entității verificate; ...
37. b)punctul de vedere al conducerii/reprezentanților legali a/ai entității verificate asupra constatărilor auditorilor publici externi; ...
38. c)precizările/recomandările departamentului de specialitate pentru acțiunile coordonate în teritoriu. ... Raportul de control trebuie să fie: (
39. i)complet, adică să conțină toate informațiile și argumentele pentru susținerea îndeplinirii obiectivelor din cadrul planului de control; ... (
40. ii)obiectiv, ceea ce presupune să fie echilibrat, fără distorsiuni, pentru a nu crea suspiciuni privind credibilitatea și independența auditorului public extern; ... (iii) accesibil, ceea ce presupune utilizarea unui limbaj cât mai clar și mai simplu pentru a fi ușor de înțeles de beneficiarii raportului. Acesta trebuie să fie fără echivoc, logic și să nu ofere posibilitatea unor interpretări eronate. În cazul utilizării unor termeni tehnici, de specialitate sau abrevieri, aceștia se descriu distinct într-un glosar de termeni; ... (
41. iv)concis, ceea ce presupune redactarea numai a aspectelor care reies din obiectivele controlului, evitându-se detaliile, formulările și constatările inutile; ... (
42. v)constructiv, respectiv prezentarea clară și echilibrată a tuturor aspectelor constatate, astfel încât să se evite repetarea unor probleme evidențiate de auditorii publici externi în raportul de control, de exemplu: erori, neregularități și abateri de la legalitate și regularitate etc.; ... (
43. vi)oportun și competent, ceea ce presupune respectarea termenului de elaborare, fără întârzieri, în așa fel încât să reflecte competența și profesionalismul auditorilor publici externi, precum și o activitate de audit de calitate; ... (vii) convingător, ceea ce presupune prezentarea concludentă și exactă a rezultatelor verificării, iar concluziile și recomandările din raport trebuie să fie susținute cu probe de audit suficiente și adecvate. ... ... 101. Pe parcursul desfășurării acțiunii de control, în vederea clarificării împrejurărilor și a cauzelor care au condus la apariția deficiențelor, auditorii publici externi solicită notă de relații, al cărei model este prezentat în anexa nr. 5 În această notă de relații se descriu constatările în legătură cu care se solicită informații, se formulează întrebări pentru clarificarea împrejurărilor și a cauzelor care au condus la apariția deficiențelor și se stabilește termenul până la care trebuie prezentate răspunsurile însoțite de actele și documentele care probează aceste răspunsuri. Notele de relații se pot da în prezența echipei de audit sau se transmit persoanelor în cauză (prin intermediul conducerii entității sau prin alte modalități), cu o adresă de înaintare semnată de auditorii publici externi care au formulat întrebările. Adresa se înregistrează la registratura entității controlate. În situația în care o persoană refuză să răspundă la întrebările formulate în nota de relații, auditorii publici externi vor menționa despre acest lucru în raportul de control. Nota de relații se solicită persoanelor cu atribuții în domeniul în care s-au constatat deficiențele, precum și altor persoane fizice sau juridice care dețin date și informații în legătură cu aceste deficiențe. Persoanele care răspund la întrebările formulate de auditorii publici externi au obligația de a completa toate datele de identificare din partea de început a formularului și de a prezenta răspunsuri cât mai complete și în legătură cu întrebarea pusă. Aceste răspunsuri la întrebări vor fi semnate doar de către persoanele cărora li s-au solicitat relații. Atât în relația cu reprezentanții legali ai entității, cu personalul acesteia, cât și cu cei din afara entității, auditorii publici externi sunt obligați să adopte o atitudine constructivă și un comportament care să nu prejudicieze imaginea Curții de Conturi, așa cum se prevede în Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi. ... 102. Persoanele cărora le sunt adresate notele de relații sunt obligate să prezinte orice informații, acte sau documente relevante pentru susținerea răspunsurilor la întrebările din notele de relații. ... 103. La redactarea raportului de control vor fi avute în vedere și explicațiile date de persoanele cu atribuții în domeniile în care s-au constatat