PROGRAM DE GUVERNARE din 23 decembrie 2020

PROGRAM DE GUVERNARE din 23 decembrie 2020 pentru 2020-2024 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1284 din 23 decembrie 2020 Notă ... Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 31 din 23 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1284 din 23 decembrie 2020. Partidul Național Liberal, Alianța USR PLUS, Uniunea Democrată Maghiară din România MINISTERUL FINANȚELOR Guvernul coaliției susține un nou model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei. Viziune pe termen mediuÎn următorii patru ani vor continua acțiunile în vederea reducerii decalajelor față de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea capitalului românesc, investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovare și digitalizare. în contextul de redresare a activității post Covid-19, vor continua măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităților economice afectate de pandemie și a angajărilor, precum și de protejare a veniturilor românilor. Va fi susținută oferta prin instrumente financiare și granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum și prin scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piața muncii a angajaților din sectoarele afectate de pandemia de Covid-19.Noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. În acest sens va avea loc și o reformă a marilor sisteme de servicii publice și corespunzător de cheltuieli publice. Prin creșterea transparenței și predictibilității în domeniul fiscal, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a consumatorilor. Creșterea economică sustenabilă și echilibrată va permite creșterea standardului de viață al cetățenilor.Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Pe termen scurt vom înființa Fondul Român de Investiții, urmând ca cele două instituții să fie ulterior integrate.Vor fi o prioritate digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor Publice și contribuabili prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile.România se află în fața unei oportunități istorice. În perioada 2021-2027, Cadrul Financiar Multianual al UE și programul Next Generation EU vor aduce țării noastre aproape 80 de miliarde de euro, care vor fi utilizate pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu sau energie, precum și pentru modernizarea marilor sisteme publice. Aceste fonduri vor sprijini relansarea și transformarea economică a României. Astfel, politica bugetară se va baza și pe atragerea masivă de fonduri europene, sprijinind mărirea potențialului de creștere al economiei și urmărindu-se revenirea graduală a deficitului bugetar sub 3 procente la orizontul anului 2024. I. Reformă bugetară-economicăObiective generaleSistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică, prin:1. Consolidarea fiscală, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice; ... 2. Mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar; ... 3. Întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară; ... 4. Ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului; ... 5. Introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură și a bugetării ecologice pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice și mediu în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european. ... România beneficiază și în anul 2021 de „clauza generală derogatorie“ de la prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), ceea ce presupune că impactul bugetar aferent măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei Covid-19 și a efectelor sale negative (sociale și economice) nu va fi luat în considerare la evaluările Comisiei privind atingerea țintei de deficit în cadrul procedurii de deficit excesiv.Obiective specificei) creșterea eficienței finanțelor publice și îmbunătățirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu prin:– Evaluarea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală; ... – Crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale și serviciilor publice locale; ... – Reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale, inclusiv analize de impact și propuneri de modificări legislative. ... ...

1. ii)modernizarea bugetului prin:– Simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanță prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preț care să conducă la optimizarea eficienței și eficacității politicilor propuse; ... – Maximizarea coerenței între politicile de bază ale guvernului și sistemele de planificare bugetară. Se va pune accentul pe bugetarea performanței care să ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale; ... – Un sistem de planificare și programare care să ofere o perspectivă strategică cuprinzătoare, națională, pe termen lung. Un set mai clar de obiective și priorități ale politicii sectoriale și un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzătoare care să ducă la alocarea resurselor disponibile către domeniile cheie, care sa facă distincție între cheltuielile discreționare și nediscreționare și între investițiile și cheltuielile curente pe termen mediu, susținut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili. ... ... iii) întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii performanței acestora prin:– Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București etc.). ... – Dezvoltarea ghidului privind aplicarea legislației guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea aderării României la Ghidul OECD privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. ... ...
2. iv)creșterea competitivității agenților economici prin îmbunătățirea cadrului în care aceștia operează, prin reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană. ... ... II. Datorie publicăObiective generale Reformarea sistemului fiscal-bugetar este o etapă esențială, pentru a atinge un cadru favorabil creșterii economice și consolidării fiscale. Pe termen mediu însă, Guvernul României depune eforturi substanțiale pentru evitarea de downgrading a ratingului de țară. Implicațiile imediate ar fi descurajarea investițiilor și creșterea costului finanțării suverane. De asemenea, Guvernul României va fi nevoit să susțină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. În acest sens este asumată o creștere a datoriei publice, însă vor fi luate măsurile necesare pentru a evita spirala îndatorării.Obiective specificei) în ceea ce privește menținerea ratingului de țară:Măsurile avute în vedere de MFP sunt:
3. i)introducerea operațiunilor de buy-back/exchanges cu titluri de stat,
4. ii)introducerea operațiunilor cu instrumente financiare derivate, iii) apelarea la finanțări de tipul plasamentelor private - funcție de oportunități,
5. iv)dezvoltarea pieței titlurilor de stat pentru populație - automatizare proces subscriere și rambursare dobânzi/principal și analiza posibilității efectuării subscrierilor online. ...
6. ii)pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro).Pentru a nu depăși acest prag se impune utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanțare, dat fiind raportul optim cost-beneficiu ce rezultă într-o valoare sporită raportată la investiția întreprinsă prin utilizarea abilităților sectorului privat de a furniza infrastructură necesară la un preț rezonabil și, pe măsură ce sectorul public plătește pentru aceste servicii pe perioada de viață a proiectului, evitarea investiției inițiale majore și efectuarea plăților pentru serviciile furnizate de sectorul privat doar atunci când și dacă serviciul este furnizat la standardele impuse. ... Măsuri care să asigure un cadru prielnic implementării de proiecte în regim de PPP:– Aprobarea la nivelul Guvernului a unei strategii la nivel național pentru implementarea de proiecte prioritare în regim PPP; ... – Clarificarea cadrului instituțional, cu preluarea de către MFP a competenței de reglementarea domeniului PPP; ... – Amendarea cadrului legal aplicabil pentru clarificarea/remedierea unor aspecte care la acest moment sunt necorelate cu buna practică internațională și care nu asigură premisele unei bune pregătiri a proiectelor de PPP; ... – Configurarea unui proces de control al calității asupra ciclului de viață al proiectului, care să fie operaționalizat la nivelul MFP și la ministerele de linie (domeniile transporturi, sănătate, justiție și educație, etc.) pentru a spori capacitatea de a pregăti, atribui și gestiona cu succes proiecte PPP, acest proces urmând să fie proiectat special pentru a funcționa în contextul pieței din România; ... – Aderarea României la Principiile pentru guvernanță publică a parteneriatelor public-private ale Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică (OECD) și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României până în anul 2022. ... ... III. Finanțe publice și fiscalitateObiective generaleRomânia are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin:
7. i)eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem;
8. ii)simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice. Se vor avea în vedere:– Corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne și externe la nivele sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanței europene pentru asigurarea rezilienței economiei la eventuale noi șocuri; ... – Menținerea caracterului contraciclic al politicii fiscale și de venituri, reducerea riscurilor fiscale și ancorarea de durată a așteptărilor inflaționiste la niveluri apropiate cu cele din zona euro; ... – Implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă și cu costuri reduse a conformării voluntare. Întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecția fiscală; ... – Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic; ... – Implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse a fi finanțate și susținerea performanței. ... – Consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea parcurilor tehnologice și industriale; stimularea înființării de parteneriate cercetare-învățământ și mediul de afaceri. Dezvoltarea de politici și mecanisme de finanțare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului și recompenselor între guvern și sectorul privat în sectoarele cu o dinamică ridicată a creșterii economice, dar deficitare în competențe disponibile pe piața forței de muncă; ... – Sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea-dezvoltarea, eficiența energetică) și taxarea activităților care conduc la externalități negative (activitățile poluante); ... – Stimularea disciplinei financiare și reducerea vulnerabilităților sectorului real al economiei și implicit a sistemului financiar prin încurajarea îndeplinirii nivelului minim de capitalizare de către companii. ... – Maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcțiile de reglementare și cele operaționale. Asigurarea neutralității competitive între companiile de stat și sectorul privat, deschiderea concurenței în sectoarele dominate de companii de stat. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în instituțiile publice și companiile de stat; ... – Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație; ... – Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori București, pentru îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporative a băncilor de stat; ... – Susținerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare. ... – Reorganizarea trezoreriei: partea de operațiuni sa se transfere către mediul privat, partea de datorie publică și de statistici sa devina departament al MFP. ... – Elaborarea unui studiu de impact în 2021 privind posibile facilitați fiscale în vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contribuțiilor și impozitelor pe echivalentul salariului minim, și începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat în urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea și/sau generalizarea măsurii se va lua în funcție de rezultatele înregistrate în urma pilotării la doi ani de la intrarea în vigoare în condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potențial. ... – Reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv. ... Pe termen mediu și lung guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili.Obiective specificeReforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili vor fi obiectivul principal. Va fi accelerată digitalizarea ANAF și va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF și implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF.Astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri nerambursabile:
9. i)modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP,
10. ii)obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF, iii) proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni,
11. iv)modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP (toate prin contracte de finanțare POCA, proiecte aflate în derulare),
12. v)proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru MFP/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni.De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanțare de la bugetul de stat:
13. i)asigurarea funcționării și disponibilității sistemului informatic,
14. ii)creșterea performanței specialiștilor IT, iii) retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru interfața cu cetățenii (pregătire documentație achiziție și estimări bugetare),
15. iv)asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023,
16. v)verificarea TVA cu ajutorul informatizării documentelor interne utilizate de către inspecția fiscală.Proiectele au ca scop atingerea următoarelor obiective:
17. i)crearea unei relații de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin:– dezvoltarea și extinderea de servicii simple și accesibile pentru contribuabili; ... – simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale prin: ... – reducerea și simplificarea numărului de formulare și declarații; ... – introducerea formularelor precompletate; ... – depunerea electronică a tuturor formularelor și declarațiilor; ... – evaluarea permanentă a calității serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor; ... – acordarea de asistență din inițiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din constatări ale organelor de control din cadrul ANAF. ... Sprijinirea conformării voluntare la plata obligațiilor fiscale prin:– acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori; ... – mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite și taxe prin elaborarea „listei albe“ ce cuprinde contribuabili care și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale de plată; ... – transformarea executării silite în proces investigativ; ... – consolidarea activității de asistență reciprocă la recuperare în materia creanțelor fiscale; ... – extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durata maxima de 30 zile la plata, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic. ... – asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor, și anume, aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale: ... – notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularități care ar putea conduce la stabilirea de diferențe de impozite și taxe; ... – medierea; ... – controlul inopinat; ... – inspecția fiscală parțială; ... – inspecția fiscală generală. ... ...
18. ii)transformarea ANAF într-o instituție performantă și inteligentă cu soluții digitale integrate, care utilizează la maxim datele și informațiile disponibile, prin:– accelerarea procesului de digitalizare al ANAF, efectuarea de investiții în tehnologie și în dezvoltarea aplicațiilor utilizate; ... – utilizarea eficientă a datelor și informațiilor și dezvoltarea de noi aplicații care să proceseze informația în timp real, inclusiv utilizarea analizelor de date și dezvoltarea de platforme adaptate, de tip Big Data, pentru eficientizarea activităților de management de risc automatizat, verificări și acțiuni automate; ... – introducerea de soluții tehnologice având drept scop creșterea valorii adăugate a muncii angajaților, mai ales în zona de analiză, sinteză și raportare; informatizarea activităților de back office. ... Accelerarea informatizării ANAF, pentru a crește gradul de colectare, va fi realizată prin:– extinderea facilităților pentru plata impozitelor și a taxelor prin platforma Ghișeul.ro; ... – asigurarea de la distanță a serviciului de asistență a contribuabililor și dezvoltarea Call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel național; ... – implementarea mecanismului electronic de instituire și ridicare a popririlor; ... – implementarea facturii electronice; ... – interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale; ... – implementarea proiectului SAF-T - o structură standardizată a informațiilor relevante pentru controalele fiscale; ... – implementarea proiectului TRAFIC Control, pentru monitorizarea în timp real a transporturilor privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, precum și a celor aflate în tranzit; ... – implementarea proiectului OSS (One Stop Shop), în scopul facilitării comerțului transfrontalier și combaterii fraudei TVA; ... – extinderea funcționalității și a accesului mult mai facil la Spațiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea și simplificarea serviciilor aferente obligațiilor fiscale și nefiscale și plății taxelor; ... – modernizarea site-ului/portalului ANAF; ... – implementarea proiectului SFERA ce vizează migrarea pe baza centrală a bazelor de date locale și interconectarea acestei baze unice cu sistemele informatice ale instituțiilor statului care dețin și pot furniza informații utile în activitatea de colectare a impozitelor/taxelor și contribuțiilor la bugetul general consolidat; ... – implementarea procedurilor de vămuire simplificată prin introducerea conceptului de vamă electronică; ... – dotarea punctelor vamale de la granița UE cu echipamente de control non-distructiv; ... – dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformării voluntare pentru marii contribuabili și persoanele fizice; ... – dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamală ce vizează reabilitarea și modernizarea punctelor vamale de la granița externă a Uniunii Europene; ... – extinderea implementării procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de 65%; ... – accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene. ... ... iii) prevenirea și combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o instituție ce vine în sprijinul conformării contribuabililor și al menținerii unui mediu economic echitabil, prin:– dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele și categoriile de risc fiscal; ... – implementarea desk-audit prin dezvoltarea activității de verificare documentară realizată de către structurile cu atribuții de control fiscal. Scopul introducerii acestui mecanism vizează susținerea acțiunilor de prevenire și identificare timpurie a riscului de neconformare; ... – combaterea eficientă a comportamentelor neconforme și a fraudei fiscale prin demararea acțiunilor complexe, țintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Scopul acestor acțiuni îl reprezintă asigurarea unui mediu fiscal echitabil pentru toți contribuabilii și descurajarea concurenței neloiale; ... – utilizarea unui nou model de estimare al decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acțiuni concentrate de prevenire și combatere a evaziunii, în aceste sectoare. ... ...
19. iv)eficientizarea și transparentizarea instituției, transformarea ANAF într-o instituție solidă, modernă și de încredere, prin:– dematerializarea fluxurilor de activitate curentă și tranziția spre un mediu de lucru predominant digital care să includă corespondența electronică, generalizarea utilizării semnăturii electronice și accesul de la distanță a bazelor de date; ... – consolidarea colaborării și comunicării cu alte administrații fiscale, precum și cu organisme internaționale, pe ariile de interes și prioritățile comune existente la nivel internațional; ... – întinerirea personalului ANAF și dezvoltarea competențelor angajaților prin participarea la cursuri de pregătire profesională; ... – administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la nivelul administrației fiscale pentru contribuabili nerezidenți; ... – redefinirea pachetelor de contribuabili, ca urmare a reevaluării criteriilor de selecție; ... – simplificarea procesului decizional în interiorul agenției în scopul debirocratizării; ... – optimizarea procesului de alocare și utilizare a resurselor în concordanță cu prioritățile strategice ale agenției; ... – consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și contribuabili pentru transparentizare și creșterea conformării fiscale; ... – înființarea unei baze de date în care să fie disponibile rapoartele de inspecție fiscală împreună cu soluțiile date în urma contestațiilor depuse precum și cu soluțiile instanțelor de judecată; ... – principiul de interpretare a codului fiscal „In dubio contra fiscum“ va fi pus pe locul 2 în Codul de procedură fiscală, adică, în caz ca prevederile legislației fiscale sunt neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului/plătitorului. ... ... ... IV. Aderarea la zona euroObiective generaleObiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024.Obiective specificeConvergența reală se poate atinge în final prin adoptarea de către România a monedei euro. Un prim pas îl reprezintă aderarea la ERM II ce ar reduce variabilitatea cursului de schimb, contribuind la stabilitatea monetară a României. ... V. Elemente de referință privind politica de concurență, în contextul elaborării programului de guvernarePrioritatea Guvernului României este de a asigura o creștere economică sustenabilă, iar concurența liberă și corectă este un ingredient important în atingerea unui astfel de obiectiv. Protejarea și stimularea concurenței este un obiectiv strategic la nivel național, dat fiind rolul acesteia în creșterea productivității (cu impact direct asupra bunăstării consumatorilor, dar și asupra competitivității țării noastre) și, în contextul noilor evoluții economice generate de pandemie, rolul în consolidarea rezilienței piețelor și în susținerea unui proces de revenire accelerat.Calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental pentru buna funcționare a economiei, pentru atragerea/ stimularea investițiilor și, implicit, pentru generarea unui nivel ridicat al competitivității economiei naționale.Obiective specifice1. Ajutoare de stat pentru redresarea economicăPentru a sprijini economia, în contextul pandemiei, Comisia Europeană a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19 (Cadrul temporar). Acesta permite statelor să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidități suficiente și să mențină continuitatea activității economice atât în timpul pandemiei, cât și după încheierea acesteia.Până în prezent, 8 măsuri de sprijin au fost notificate de România, cu asistența Consiliului Concurenței, în baza Cadrului temporar și autorizate de forul european. Totodată, la nivel național, s-a implementat, sub forma unei scheme de minimis, programul IMM Leasing de echipamente și utilaje.Având în vedere accesul dificil la piața financiară pentru IMMurile românești în special și pentru cele europene în general datorită contracției economice care oferă proiecții economice pesimiste, pragul maxim de ajutor de stat (de minimis) instituit în prezent la 800.000 de euro fie va fi menținut, sau va fi aplicată o majorare a pragului stabilit înainte de criza economică de la 200.000 la 500.000 de euro.Acestor măsuri li se adaugă acțiunile din sfera agriculturii: schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și aviar, respectiv a celor din sectorul bovin, în contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19.Bugetul total al măsurilor de mai sus este de aproximativ 32,4 miliarde de lei (6,7 miliarde de euro), sumă ce reprezintă aproximativ 3,1% din PIB-ul României din 2020.Resursele financiare mobilizate prin intermediul măsurilor de sprijin (din bugetul național și din fonduri europene) au scopul de a concentra intervenția statului în economie în direcția atenuării efectelor negative generate de pandemia Covid-19, atât la nivel de ansamblu (prin măsuri orizontale, pentru care sunt eligibili actori din diferite domenii economice, pe criterii privind evoluția indicatorilor financiari), cât și țintit, la nivelul unor domenii/actori economici în cazul cărora activitate a fost puternic perturbată de măsurile de limitare a răspândirii virusului.Măsurile urmăresc, în linie cu strategia Uniunii Europene, evitarea transformării crizei de lichiditate a întreprinderilor, cauzată de noile evoluții economice, într-una de solvabilitate, prin identificarea și sprijinirea actorilor și domeniilor vulnerabile. O atenție deosebită, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, este acordată întreprinderilor mici și mijlocii, afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități cauzată de pandemie, care amplifică dificultățile anterioare privind accesul la finanțare, în comparație cu întreprinderile mai mari. ... 2. Demersuri viitoare în domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul Temporar prelungit și extinsUna din prioritățile în domeniul ajutoarelor de stat vizează continuarea elaborării și implementării măsurilor cuprinse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (de exemplu, IMM Factoring, măsuri privind șomajul și legislația muncii, schema de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniile de comerț și servicii afectate de Covid-19, sprijinirea sectoarelor afectate - Horeca, organizare de evenimente, turism, aeroporturi regionale etc.).Demersurile de relansare a economiei naționale sunt susținute de măsurile comunitare referitoare la flexibilizarea schemelor de ajutor de stat și a cadrului fiscal european și de mobilizare a bugetului Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, repararea prejudiciilor pandemiei, relansarea economică și creșterea rezilienței.În contextul evoluției pandemiei Covid-19, Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare al Cadrului Temporar. Toate secțiunile Cadrului Temporar au fost prelungite, în cadrul ultimei runde de modificări, cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021.În continuarea măsurilor de sprijin notificate de România în baza Cadrului Temporar și autorizate de forul european, menționate anterior, în prezent, se află în lucru și alte scheme de ajutor de stat destinate susținerii economiei în contextul pandemiei. Susținem masurile deja în implementare și care au apărut în spațiul public și vom evalua oportunitatea oricărei scheme noi. ... 3. Intensificarea concurenței în sectoare cheie ale economiei naționale (demersuri publice aliniate principiilor de concurență, eliminarea unor blocaje/ineficiențe aflate în calea manifestării concurenței), pregătirea pentru tranziția digitalăDemersuri subscrise unui astfel de obiectiv:– Crearea cadrului legislativ național pentru aplicarea și respectarea Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, care reglementează relațiile dintre platformele online și întreprinderile care le utilizează. ... – Susținerea demersurilor de liberalizare: o preocupare importantă este ca procesul de liberalizare a pieței gazelor pentru consumatorii casnici, aflat în curs, să fie unul eficient, care să asigure condițiile necesare pentru modificarea contractelor de furnizare a gazelor naturale, astfel încât consumatorii să obțină cel mai bun preț și cele mai bune servicii asociate. De asemenea, pe baza experienței dobândite la acest nivel, se are în vedere un proces de liberalizare de succes și pe piața energiei electrice (de la 1 ianuarie 2021). ... – Asigurarea unui cadru legislativ favorabil concurenței la nivelul industriilor noi/în dezvoltare, considerate a avea un potențial deosebit pentru dezvoltarea economică în ansamblu și pentru care modul în care se manifestă concurența este critic pentru parcursul viitor, cum este cazul celor din sfera economiei digitale (de exemplu, economia colaborativă). ... – Facilitarea accesului consumatorilor la informații: creșterea transparenței la nivelul consumatorilor cu privire la ofertele pentru diferite bunuri/servicii și, implicit, stimularea concurenței. Susținem, în acest sens, demersurile autorității de concurență, care a dezvoltat monitoare de prețuri la nivelul piețelor de comercializare cu amănuntul pentru produse alimentare și carburanți, principalele bunuri din coșul de consum. ... – Analiza cadrului de funcționare la nivelul companiilor municipale, în vederea asigurării conformității mecanismelor specifice cu principiile de concurență și reglementările din domeniu. ... ... 4. Asigurarea concurenței corecteExistă o preocupare deosebită, la nivelul statelor și al instituțiilor internaționale referitoare la efectele generate de abuzurile venite din partea unor companii care, deși nu sunt dominante, dețin o putere superioară de negociere față de partenerii lor comerciali.În acest context, au apărut, la nivelul legislației comunitare, reglementări în sensul sancționării acestor practici, în anumite sectoare specifice, iar la nivelul unor state membre s-a considerat oportună extinderea reglementărilor specifice la nivelul tuturor sectoarelor. Aceste reglementări sunt orientate spre combaterea unor practici care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei credințe și corectitudinii și care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia.La nivelul țării noastre, sunt în derulare, în prezent, două acțiuni importante la acest nivel:– transpunerea în legislația națională a directivei privind practicile comerciale neloiale ale companiilor în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Implementarea eficientă a noii legislații va consolida puterea de negociere a fermierilor și a întreprinderilor mici și mijlocii în lanțul de aprovizionare cu alimente, fiind urmărită interzicerea anumitor practici comerciale considerate neloiale, precum plățile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, anulările comenzilor în ultimul moment, modificarea unilaterală a contractelor, refuzul de a încheia un contract scris, returnarea produselor nevândute sau obligarea plății pentru strategia de marketing a partenerului comercial; ... – modificarea și completarea prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, proces care se va reflecta într-un cadru legislativ mai bine adaptat obiectivelor urmărite, prin asigurarea unui proces transparent, capabil să descurajeze întreprinderile să săvârșească practici de concurență neloială. În condițiile acestui cadru legislativ extins, în concordanță cu practica altor state membre, vor putea fi sancționate practici ce țin de exploatarea poziției superioare de negociere. ... ... ... MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE Actualul minister va fi reorganizat și redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Guvernul va reface hotărârea Guvernului privitoare la Programele operaționale 2021-2027. După acreditarea autorităților de management se vor demara discuții cu ministerele de linie pentru preluarea acestor autorități acolo unde capacitatea administrativă o permite. Viziune pe termen mediuImportanța fondurilor europene pentru România se poate măsura prin:– coeziune economică prin îmbunătățirea competitivității și susținerea inovării întreprinderilor și a sistemului public; ... – promovarea investițiilor verzi, susținerea transformării digitale a României și adaptarea la schimbările climatice și conturarea unui răspuns proactiv la potențiale riscuri; ... – asigurarea accesibilității persoanelor și conectivității orașelor; ... – dezvoltarea serviciilor publice de calitate în beneficiul cetățenilor; ... – combaterea sărăciei prin creșterea accesului la serviciile sociale, de sănătate și de educație, precum și la piața muncii a grupurilor vulnerabile; ... – recuperarea decalajelor de dezvoltarea între regiunile țării; ... – depășirea crizei economice și sanitare cauzate de Covid-19. ... Pentru a valorifica potențialul reprezentat de finanțările europene în perioada 2021-2027, România trebuie să atragă și să utilizeze cu maximă responsabilitate, eficiență, transparență și cu impact fondurile nerambursabile și rambursabile avute la dispoziție. Oportunitatea financiară la care România are acces în următorii ani este fără precedent. Este motivul fundamental pentru care aceste resurse vor fi investite inteligent pentru ca proiectele și entitățile finanțate să poată produce beneficii consistente și în perioada de după finalizarea finanțării.Această viziune se bazează pe un set de priorități și măsuri subsecvente care au drept scop îmbunătățirea impactului utilizării fondurilor europene în viața cetățenilor, materializându-se printr-o contribuție a intervențiilor publice și private asupra creșterii calității vieții tuturor românilor. PRIORITĂȚI PE TERMEN MEDIU 2021-2024:1. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020; ... 2. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027; ... 3. Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență; ... 4. Implementarea Acordului de Parteneriat și a programelor operaționale; ... 5. Descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social; ... 6. Debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, inclusiv corelarea legislației naționale, în vederea fluidizării procesului și creșterii atractivității, dar și a eficienței fondurilor europene; ... 7. Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităților aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituții ale statului, cât și la nivel de beneficiari; ... 8. Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale; ... 9. Promovarea investițiilor în educație, în mod special în educația timpurie, și învățământul profesional și dual; ... 10. Încurajarea participării directe a actorilor din România la programe aflate în managementul direct al Comisiei Europene, inclusiv prin susținerea cofinanțării unei astfel de participări, acolo unde este posibil; ... 11. Dezvoltarea și încurajarea instrumentelor teritoriale integrate (ITI) și a instrumentului de global grant. ... I. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziție peste 43 miliarde de euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (F.E.S.I.) este de aproximativ 31 miliarde euro.În ceea ce privește programele operaționale finanțate prin Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică și PO Capital Uman) și prin FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), numărul contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii este de aproximativ 9.300, totalizând cca. 34 miliarde de euro, din care aproximativ 28 miliarde de euro reprezintă contribuția U.E. (124% din alocarea UE a PO).La nivelul lunii octombrie 2020, sumele totale primite de la Comisia Europeană (CE), reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI și FEAD, se situează la aproximativ 13,568 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 44% din alocarea U.E., cu 2,98 miliarde euro mai mult față de anul 2019. În plus, s-au rambursat de către C.E. aproximativ 8,8 miliarde de euro pentru plăți directe în agricultură.În perioada 2021-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 17,4 miliarde euro pentru programele finanțate din F.E.S.I. și F.E.A.D. și aproximativ 2,6 miliarde de euro pentru plăți directe în agricultură.Următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:– menținerea unei rate anuale de absorbție care să conducă către o absorbție de 100% la sfârșitul anului 2023; ... – valorificarea elementelor de flexibilitate puse la dispoziție de Comisia Europeană; ... – utilizarea resurselor din REACT-EU pentru acoperirea nevoilor de finanțare ale domeniilor sănătate, creșterea competitivității IMM-urilor, digitalizarea educației și măsuri active de ocupare; ... – evitarea riscului de dezangajare prin monitorizarea lunară a stadiului implementării financiare a programelor operaționale; ... – urgentarea lansării ultimelor apeluri de proiecte pentru sumele rămase disponibile; ... – fluidizarea procesului, inclusiv accelerarea ritmului de evaluare și contractare prin îmbunătățirea procedurilor interne de lucru; ... – susținerea capacității de cofinanțare a beneficiarilor privați; ... – monitorizarea constantă a proiectelor cu risc de a nu fi finalizate până la 31.12.2023, pentru identificarea eventualelor întârzieri și luarea de măsuri de remedierea și recuperarea întârzierilor; ... – realocări de fonduri între programe și la nivelul axelor prioritare ale unui program; ... – creșterea și optimizarea capacității de implementare a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor; ... – asigurarea fondurilor necesare autorităților de management pentru efectuarea plăților către beneficiari; ... – asigurarea interconectivității și interoperabilității dintre bazele de date ale instituțiilor statului și sistemul My SMIS pentru simplificarea procesului de depunere a proiectelor și creșterea celerității procedurilor de verificare a proiectelor și beneficiarilor din perioada de evaluare și cea de monitorizare a proiectelor; ... – transparentizarea procedurilor de control ale tuturor instituțiilor statului cu rol în monitorizarea proiectelor cu fonduri comunitare și creșterea importanței exercitării funcției de prevenție în relația autorități de management-beneficiari; ... – în situație de litigiu, administrarea corecțiilor financiare beneficiarilor se va realiza numai după o decizie finală a instanțelor de judecată competente; ... – urgentarea, prin impunerea de termene-limită și constrângeri financiare, a lansării procedurilor de achiziții publice prevăzute în planurile de achiziții, mai ales ale celor unde beneficiari sunt instituțiile publice și companiile cu capital public; ... – programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a acestora; ... – revizuirea cadrului legal, în conformitate cu evoluțiile specifice din domeniu. ... ... II. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027În perioada 2021-2027, România va primi în total 79,9 miliarde de euro prin cele două mari instrumente agreate de Consiliul European din luna iulie 2020: bugetul multianual pe 7 ani, respectiv Next Generation EU (NGEU). La această sumă se adaugă împrumuturi în valoare de 4 miliarde de euro în cadrul inițiativei SURE.Întrucât proiectele de infrastructură necesită perioade de timp de aproximativ 1-2 ani pentru pregătirea și elaborarea documentațiilor tehnico-economice, respectiv pentru elaborarea și aprobarea Studiului de Fezabilitate și/sau a Proiectului Tehnic de Execuție și pentru a nu genera întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură, indiferent de natura acestora, Guvernul își propune să capitalizeze lecțiile învățate în precedentele două perioade de programare (2007-2013 și 2014-2020) și va schimba paradigma cu privire la pregătirea, elaborarea și aprobarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de infrastructură din domenii de importanță strategică pentru România. Având în vedere faptul că eligibilitatea cheltuielilor în perioada de programare 2021-2027 începe cu data de 1 ianuarie 2021, Guvernul, prin OUG nr. 88/2020 și OUG nr. 155/2020, a alocat aproximativ 3,5 miliarde de lei pentru a pregăti proiecte care să poată demara încă din primul semestru al anului 2021.În procesul de reorganizare a ministerului se va înființa Departamentul pentru pregătirea marilor proiecte. Acest departament se va reorganiza fără creșterea organigramei ministerului.Pentru promovarea și dezvoltarea unui portofoliu matur de proiecte, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:– analiza proiectelor nefinanțate în perioada 2014-2020 ca punct de plecare în identificarea portofoliului de proiecte pentru 2021-2027; ... – susținerea beneficiarilor cu proiecte în pregătire, prin utilizarea resurselor de asistență tehnică; ... – implicarea instituțiilor financiare internaționale (BEI, BERD, Banca Mondială, OECD) în dezvoltarea de proiecte; ... – demararea de la 1 ianuarie 2021 a lucrărilor de execuție/achiziție pentru proiectele mature; ... – dezvoltarea unui portofoliu național de proiecte care să genereze impact din exploatarea lor pentru economia națională, pentru regiuni și legăturile dintre acestea, pentru zonele metropolitane, ariile urbane funcționale ale municipiilor reședință de județ, pentru teritorii de importanță strategică etc.; ... – pregătirea unui portofoliu național de proiecte de specializare inteligentă în baza strategiilor naționale și regionale specifice, împreună cu un mecanism financiar de sprijin pentru asigurarea cofinanțării și asistenței tehnice pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice și managementul implementării proiectelor. ... ... III. Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR)Guvernul își propune finalizarea elaborării PNRR în urma dezbaterilor publice și interguvernamentale și a consultărilor cu Comisia Europeană și Administrația Prezidențială și actualizarea acestuia cu observațiile primite. În elaborarea documentului final se va ține cont de gradul de maturitate al proiectelor eligibile. Totodată, în urma acordului politic final între Consiliul European și Parlamentul European, PNRR va avea șase piloni: tranziție verde; transformare digitală; creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziune socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este un instrument nou, propus de Comisia Europeană la data de 28 mai 2020 ca instrument european de relansare economică în urma crizei provocate de noul coronavirus. Din anvelopa generală, România ar urma să beneficieze de o alocare de aproximativ 30,5 miliarde de euro sub formă de granturi - 13,8 miliarde de Euro și împrumuturi - 16,7 miliarde de euro. Regula generală din documentul de negociere este că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022, iar diferența de 30% din granturi până la 31 decembrie 2023. Plățile pentru proiectele din Program au termen final decembrie 2026. Pentru operaționalizarea acestui instrument, România trebuie să elaboreze Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR).Documentul va fi structurat conform regulamentului final adoptat la nivel european, astfel:– Pentru domeniul transport sunt avute în vedere intervenții în infrastructura rutieră, feroviară, de metrou, precum și în materialul rulant aferent. ... – Pentru domeniul schimbări climatice sunt avute în vedere investiții în sisteme de irigații/umectare pentru combaterea riscului de deșertificare/secetă; investiții în sisteme de drenaj-desecări pentru combaterea riscului de înmlăștinire și de inundații; investiții și lucrări de combatere a eroziunii solurilor, pentru combaterea riscului de alunecări și de degradare a terenurilor; investiții în sisteme de protecție antigrindină pentru prevenirea efectelor furtunilor și fenomenelor orajoase; investiții în împăduriri și refacerea ecosistemelor forestiere. ... – Pentru domeniul mediu sunt avute în vedere investiții în rețele inteligente de alimentare cu apă, sub formă de extindere sau reabilitare, ca parte a rețelelor regionale; investiții în situri poluate, depozite de deșeuri și platforme industriale pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii zero de carbon, cu impact major asupra unui mediu mai curat; investiții în managementul deșeurilor; investiții în combaterea poluării apă-aer-sol. ... – Pentru domeniul energie și tranziție verde sunt avute în vedere investiții în dezvoltarea inelului electric de 400 KV al României; investiții în Valul Renovării - eficiența energetică, combaterea sărăciei energetice, investiții în rețele inteligente de asigurare a energiei termice; investiții în rețele inteligente de asigurare a energiei termice - celelalte localități urbane; investiții în energie regenerabilă; investiții în CDI în domeniul tehnologiilor noi de producere și stocare a energiei, materiale noi, economie circulară. ... – Pentru domeniul mobilitate urbană, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului sunt avute în vedere investiții în mobilitatea urbană cu impact asupra dezvoltării locale, serviciilor publice de transport în comun de călători, inclusiv descongestionarea traficului; investiții în regenerarea urbană: centre istorice, spații publice (inclusiv cele de locuit), parcuri/grădini urbane; sprijin pentru achiziția de material rulant destinat transportului local urban/metropolitan, sprijinirea programului național Mobilitate/Smart Village: servicii publice inteligente de interes local; investiții în mobilitate de acces pentru zonele cu patrimoniu natural și cultural: căi de acces, conexiune la utilități edilitare (apă, canalizare, combustibil de tranziție, curent electric), locuri de parcare și alte investiții necesare în creșterea gradului de accesibilitate pentru valorificarea patrimoniului; investiții în valorificarea patrimoniului natural și cultural: resurse specifice spațiului geografic local, cetăți antice (dacice/romane), medievale, castele, conace, case memoriale, monumente și clădiri istorice. ... – Pentru domeniul sănătate sunt avute în vedere investiții în unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente și finalizarea proiectele de spitale existente; investiții în infrastructură medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardiovasculare și în secțiile cardiovasculare din municipiile reședință de județ, investiții în prevenție și acces la sănătate al oamenilor, investiții în dezvoltarea de soluții digitalizate și de telemedicină, reforma sistemului de acces la medicamente esențiale. ... – Pentru domeniul educație sunt avute în vedere: investiții în campusuri școlare, inclusiv în zona urban mică, precum și laboratoare/ateliere/soluții digitale de predare/internate școlare/cămine studențești; investiții în educația timpurie; investiții în modernizarea universităților publice de stat. Se vor sprijini programele pentru masa caldă la școală, after school (școala de la 8 la 17), dotare transport școlar, investiții în educație non-formală, inclusiv în muzee și centre de știință. ... – Crearea și capitalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare ca one stop shop al sprijinului accesului la finanțare pentru antreprenori (granturi, subvenții de dobândă, garanții și dezvoltarea de fonduri de equity). ... – Pentru mediul de afaceri sunt avute în vedere următoarele tipuri de intervenții: sprijinirea dezvoltării ecosistemelor antreprenoriale și industriale, dezvoltate în parteneriat cu autorități publice locale - întreprinderi mici și mijlocii (tehnopoluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă și alte conglomerate ale structurilor de afaceri hub/cluster); sprijinirea activităților de producție și servicii destinate IMM-urilor pentru ameliorarea stării economice în perioada postcriză (inclusiv relocări ale activităților, retehnologizări, digitalizare, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție); sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor pentru valorificarea patrimoniului natural, baze de tratament, infrastructuri de agrement: parcuri tematice, aquaparcuri, parcuri de agrement; sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor din domeniul agroalimentar (colectare, depozitare, sortare, procesare, ambalare, etichetare, distribuție) pentru creșterea capacității de reziliență în situații de criză alimentară; sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor din domeniul construcțiilor; retehnologizări, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție care angrenează un minim de 5% din forța de muncă activă la nivelul localităților unde își desfășoară activitatea; sprijin pentru industriile viitorului și racordarea la ecosistemele europene. ... – Pentru domeniul cercetare și inovare sunt avute în vedere sprijin pentru activitatea de cercetare și investiții în infrastructură și echipamente de cercetare pentru universități și institutele naționale de cercetare-dezvoltare din domeniul tehnic/inginerie; investiții în infrastructură și echipamente de cercetare pentru universități și institutele naționale de cercetare-dezvoltare din domeniul agroalimentar; investiții în infrastructură și echipamente pentru transferul tehnologic de la nivelul universităților și INCD-urilor și mediului de afaceri. ... – Sprijin pentru dezvoltarea industriei de îngrijire în domeniul de geriatrie și gerontologie ... – Susținerea dezvoltării clasei de mijloc la sate și a fermelor mici și mijlocii ... – Măsuri pentru reducerea muncii informale în domeniul serviciilor ... – Sprijin pentru bunele practici din domeniul serviciilor sociale și voluntariat pentru societatea civilă (înființarea corpului roman de solidaritate și cooperare CRESC) ... – Implementarea venitului minim de incluziune ... – Construcția de locuințe protejate pentru victimele violenței domestice și construcția de centre de recuperare pentru agresori. ... – Construcția de centre de tratament pentru persoane cu dependențe. ... – Garanția pentru copii - acces la educație, sănătate, nutriție și locuire, inclusiv programele naționale - fiecare copil la grădiniță și școală pentru toți. ... – Garanția pentru tineri - investiții în competențe, acces la piața muncii pentru tineri. ... – Pentru domeniul digitalizare sunt avute în vedere investiții în echipamente/dispozitive electronice necesare activităților didactice (inclusiv infrastructura de racord la internet), software și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line; investiții în echipamente/dispozitive electronice necesare activităților de telemedicină (inclusiv infrastructura de racord la internet), software și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line; digitalizarea sistemului de colectare a creanțelor bugetare; digitalizarea sistemului judiciar; securitatea cibernetică și interoperabilitatea bazelor de date; sisteme digitale legate de transportul durabil; finanțarea extinderii rețelelor de bandă largă; sprijinirea reînnoirii rețelelor de comunicații cu tehnologii de ultimă generație. ... – Susținerea sistemelor digitale pentru dezvoltarea orașelor inteligente; ... – Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor digitale; sprijin pentru inovarea în domeniul digital; sprijin pentru formarea de competențe/alfabetizarea digitală; ... – Pentru creșterea capacității de reziliență pe timp de criză în domeniul sanitar și alimentar sunt avute în vedere investiții în depozitele regionale de echipamente medicale pentru situații de urgență și investiții în depozite regionale de cereale și produse alimentare. ... – Sprijin pentru digitalizarea instituțiilor publice, cetățenie digitală și internet pentru toți ... – Dezvoltarea universităților ca huburi de cunoaștere și inovare. Trebuie înființate poluri de excelență regională deoarece concentrarea finanțării în capitală și în zonele adiacente capitalei desființează potențialul de excelență din „provincii“. Politicile de finanțare a universităților din „provincii“ va duce la creșterea productivității și a gradului de inovare și în afara capitalei. ... Cu privire la P.N.R.R., următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:– susținerea intereselor României în negocierea regulamentelor aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență; ... – consultarea publică cu reprezentanții administrației publice, mediului de afaceri, mediului academic și societății civile a P.N.R.R.; ... – finalizarea și negocierea P.N.R.R. cu Comisia Europeană; ... – operaționalizarea mecanismului instituțional și financiar pentru P.N.R.R.; ... – identificarea la nivelul domeniilor strategice ale P.N.R.R. de proiecte mature la nivelul întregii alocări financiare disponibile pentru România; ... – corelarea criteriilor de eligibilitate și a timpului de implementare pentru proiectele finanțate prin P.N.R.R. cu cele din programele operaționale și naționale; ... – contractarea celor 30,5 miliarde de euro până la 31 decembrie 2023; ... – asigurarea unui flux de numerar (cash-flow) pentru implementarea proiectelor; ... – activarea și valorificarea experienței și expertizei din structurile parteneriale naționale și regionale în programare și implementare; ... – finanțarea și organizarea rapidă a mecanismului instituțional de utilizare a instrumentelor financiare. ... ... IV. Descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, socialDin perspectiva descentralizării și a orientării spre beneficiari și rezultate, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:– programe operaționale regionale cu management transferat la nivel regional pe măsura demonstrării capacității administrative; ... – adoptarea unui memorandum la nivel de guvern cu măsuri pentru creșterea capacității administrative a ADR-urilor pentru a diminua riscul de dezangajare; ... – valorificarea și stimularea dezvoltării capacității administrative de la nivel regional/local de a planifica, elabora, administra, implementa și monitoriza programe și proiecte strategice de dezvoltare finanțabile prin fondurile nerambursabile ale UE sau din bugetul național; ... – promovarea unor programe de instruire pe teme generale și specifice la nivelul beneficiarilor, inclusiv schimb de experiență între aceștia; ... – creșterea capacității instituționale a actorilor regionali și descentralizarea altor competențe în materie de fonduri europene; ... – stimularea dezvoltării unui mecanism clar și coerent de coordonare a implementării programelor de finanțare, cu alocarea și asumarea de responsabilități; ... – plăți și rambursări simplificate, orientate spre rezultate de calitate/impact/condiționalități/indicatori de performanță; ... – transparentizarea tuturor procedurilor de control ale Autorității de Audit, autorităților de management și organismelor intermediare. ... ... V. Debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, inclusiv corelarea legislației naționale, în vederea fluidizării procesului și creșterii atractivității, dar și a eficienței fondurilor europeneReguli mai simple, o mai mare transparență, un sistem de management unitar sunt câteva din măsurile de reformă aplicabile domeniului fondurilor europene asumate la nivelul Guvernului.Simplificarea regulilor și a legislației naționale privind accesarea fondurilor europene, scurtarea timpului de la depunerea cererii de finanțare la semnarea contractului sunt condiții obligatorii pentru dezvoltarea investițiilor publice și pentru asigurarea unei finanțări adecvate nevoilor mediului privat. Având în vedere că începe o nouă perioadă de programare, din perspectiva simplificării mecanismului de finanțare/implementare, vor fi implementate în mod prioritar următoarele măsuri subsecvente prioritare:– abordarea simplificată a programelor operaționale încă din faza programare; ... – simplificarea procesului de evaluare și contractare a cererilor de finanțare; ... – evitarea suprapunerilor sau a prevederilor contrare la nivelul ghidurilor de finanțare; ... – armonizarea și abordarea unitară a tuturor procedurilor de implementare în relația autorități de management-beneficiari; ... – digitalizarea tuturor proceselor de implementare, inclusiv în relația cu beneficiarii; ... – modernizarea sistemului electronic de gestiune a fondurilor europene, inclusiv interoperabilitate și transformarea acestuia într-un instrument de management; ... – monitorizarea proiectelor pe bază de analiză de risc și verificări pe bază de eșantion; ... – asigurarea utilizării opțiunilor de costuri simplificate; ... – introducerea unui mecanism de raportare la nivelul Guvernului privind stadiul proiectelor strategice ale beneficiarilor publici, cu publicare pe pagina web a Guvernului; ... – crearea unui portal de date deschise, cu o structură unitară și intuitivă, accesibilă facil pentru public, de monitorizare a evoluției proiectelor contractate și în implementare; ... – bază de date accesibilă cu toate sentințele definitive și irevocabile pe spețe incidente cu cheltuirea fondurilor nerambursabile europene. ... ... VI. Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităților aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituții ale statului, cât și la nivel de beneficiariAlocarea substanțială de fonduri din partea Uniunii Europene trebuie valorificată optim, reprezentând o resursă-cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu și lung a economiei și societății românești, precum și un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului preponderent nerambursabil al acestor fonduri.Capacitatea administrativă a tuturor instituțiilor implicate în managementul fondurilor europene, beneficiarilor și potențialilor beneficiari joacă un rol definitoriu în utilizarea optimă, eficientă și eficace a fondurilor nerambursabile. În aceste condiții, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:– inițierea unei strategii rapide de profesionalizare și creștere a capacității instituționale în domeniul fondurilor, la nivelul autorităților locale; ... – utilizarea expertizei și a bunelor practici din alte state membre UE; ... – creșterea interesului/implicării din partea administrațiilor publice locale pentru implementarea soluțiilor inteligente din domeniul infrastructurii, energiei, comunicațiilor, transportului, educației, sănătății, calității mediului, guvernanței digitale, inteligenței artificiale; ... – creșterea capacității administrative a beneficiarilor de a planifica și gestiona proiecte mari și complexe; ... – promovarea unui mecanism instituționalizat de schimburi de bune practici între autorități. ... ... VII. Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale, începând cu perioada 2021-2027Pentru a facilita schimbul de bune practici și pentru a dezvolta sinergii între acțiunile întreprinse la nivel național și la nivelul Uniunii Europene, Guvernul va urmări maximizarea valorii adăugate a sprijinului acordat prin diferite instrumente.Astfel, în vederea promovării sinergiilor și a coordonării eficiente și a identificării și promovării celor mai adecvate mijloace de a utiliza fondurile europene pentru a sprijini investiții locale, regionale și naționale, vor fi adoptate următoarele măsuri subsecvente:– promovarea inițiativelor comunitare gestionate direct de către Comisia Europeană în rândurile potențialilor beneficiari din România; ... – valorificarea oportunităților din granturile Spațiului Economic European (SEE) și norvegiene; ... – stimularea prin pachete de informare, instruire, cofinanțare și asistență tehnică a creșterii participării entităților din România la programe și proiecte gestionate direct de către Comisia Europeană; ... – crearea unui portofoliu de proiecte naționale strategice cu care beneficiari eligibili să participe la marile proiecte finanțate direct de către Comisia Europeană; ... – eficientizarea managementului fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei 2021-2027 prin creșterea capacității de coordonare; ... – mobilizarea unor fonduri comunitare pentru realizarea de studii, documentații tehnico-economice și alte servicii de asistență tehnică utile proiectelor finanțate din programele operaționale 2021-2027; ... – schimbul de experiență cu instituții de gestionare și control din alte state UE, pentru a facilita transferul de bune practici și inovația în rândurile beneficiarilor; ... – dezvoltarea de programe de finanțare complementare din bugetul național. ... ... MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI Viziune pe termen mediuRomânia trebuie să devină o țară competitivă economic la nivel regional și global prin implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurență, inovare și investiții din fonduri europene.De aceea, propunem un set de soluții care să oprească exodul românilor și chiar să aducă înapoi forța de muncă tânără care a părăsit România. Avem nevoie de locuri de muncă bine plătite în România și de investiții publice în infrastructură pentru a lega regiunile istorice între ele prin autostrăzi. Vom elimina birocrația excesivă suportată de întreprinderile mici și mijlocii.România are nevoie de o economie dinamică și nebirocratizată, capabilă să aducă înapoi forța de muncă care a părăsit-o și să creeze locuri de muncă bine plătite. Antreprenoriatul este esența modelului nostru economic și este cea mai sustenabilă sursă pentru crearea de valoare în economie și societate.O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, dar care știu importanța cooperării, stimulează responsabilitatea și curajul. Bine făcută, dezvoltarea antreprenoriatului va fi principalul factor pentru oprirea migrației românilor și chiar pentru întoarcerea lor în țară.Investițiile în tehnologie și digitalizare, valorificarea fondurilor europene și eficientizarea parteneriatelor public-privat vor sta la baza acțiunilor Guvernului menite să diminueze efectele pandemiei de Covid-19 și să relanseze economia.Revenirea economică se va axa inclusiv pe măsuri de sprijinire a companiilor din sectoare puternic tehnologizate, contribuind astfel la procesul de extindere a dezvoltării și utilizării la scară largă a serviciilor digitale.În contextul actual, eforturile și acțiunile Guvernului se vor îndrepta spre susținerea și dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, ca vector în dezvoltarea economiei naționale, în vederea promovării de măsuri și acțiuni care să asigure independența economică și energetică a României pe termen mediu și lung, în concordanță cu liniile directoare ale UE.Totodată, la nivel instituțional se va urmări dezvoltarea unei politici industriale competitive, bazată pe sisteme de producție moderne și inovative, sprijinirea industriilor creative cu impact semnificativ în crearea de valoare adăugată, urmărind tendințele europene și internaționale în domeniu. Guvernul va susține și încurajează promovarea intereselor economice ale României în spațiul intra- și extracomunitar în scopul creării premiselor necesare pentru asigurarea de oportunități de investiții și piețe de capital.Având în vedere potențialul turistic al României, precum și obiectivele de interes cultural, va fi elaborat un cadru optim de dezvoltare și promovare pe piața externă și internă astfel încât să fie sprijinită dezvoltarea operatorilor economici și a industriilor conexe din sectorul turistic și agroturistic.Obiective:– Susținerea mediului de afaceri pentru promovarea de soluții și capacități inovative în principal pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv din domeniile afectate de pandemia de coronavirus, respectiv turism, industria ospitalității, industriile creative; ... – Identificarea de soluții și măsuri financiare de susținere a mediului de afaceri (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) în contextul crizei sanitare globale; ... – Creșterea producției în întreprinderi cu capital românesc, în funcție de necesitățile naționale de apărare și de capacitatea internă de producție a unor echipamente interoperabile la nivel NATO; ... – Sprijinirea investițiilor în producerea de produse cu valoare adăugată mare bazată pe resursele minerale ale României; ... – Promovarea atracțiilor turistice naționale în scopul valorificării resurselor naționale pentru atragerea de turiști străini; ... – Adaptarea unor capacități de producție a energiei electrice la noile tendințe europene în materie de tranziție către o economie verde; ... – Sprijinirea investițiilor în producerea de materiale și echipamente esențiale în România pentru a scurta lanțul de aprovizionare în cazul declanșării unor crize; ... – Creșterea gradului de conștientizare a drepturilor în rândul consumatorilor români prin elaborarea și promovarea unei strategii în domeniul protecției consumatorilor, care va cuprinde o viziune de ansamblu asupra acțiunilor și mecanismelor necesar a fi implementate de către instituțiile cu atribuții în domeniu; ... – Promovarea unui management performant respectând principiile de guvernanță corporativă, în paralel cu simplificarea legislației în domeniu în vederea debirocratizării activității companiilor cu capital de stat în raport cu instituțiile publice; ... – Încurajarea și sprijinirea procesului de listare la bursă a societăților cu capital de stat în scopul atragerii de investitori în vederea capitalizării operatorilor economici; ... – Sprijinirea investițiilor în producerea de bunuri și servicii care să permită scăderea deficitului comercial în toate domeniile de activitate; ... – Promovarea unui management performant, depolitizat și integru în companiile de stat din subordinea ministerului. ... I. Antreprenoriat fără birocrațieObiective– Debirocratizare și digitalizare; ... – Stabilitate și predictibilitate; ... – Costuri administrative cât mai reduse și servicii publice eficiente; ... – Infrastructura de conectare (transport, comunicații) accesibilă; ... – Tratament egal și respectarea legii; ... – Asigurarea cadrului legislativ și economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale și a activității antreprenoriale pe cont propriu (PFA). ... Direcții de acțiune– Fără creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat - Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilități existente. Mediul de afaceri din România este considerat printre cele mai impredictibile și schimbătoare din Uniunea Europeană. Lucrul acesta a majorat puternic riscul de țară al României, ceea ce a descurajat investițiile în România și a dus la salarii mai mici pentru români. Pentru a rupe acest lanț nesfârșit al surprizelor neplăcute pentru economie este nevoie de o perioadă mai lungă în care investitorii, mici și mari, să-și recapete încrederea în stabilitatea mediului fiscal din România; ... – Eliminarea regulilor care îngreunează inițiativa privată - Vom face analize sectoriale ale reglementărilor care descurajează economia românească; ... – Birocrația corelată cu talia firmei - Firmele mici nu pot suporta costuri fixe mari asociate cu birocrația excesivă. Micii comercianți și micile afaceri sunt primele victime ale obligațiilor împovărătoare. Agențiile de control nu fac față și sunt de multe ori suspectate că favorizează anumite firme în favoarea altora. Astfel, propunem ca sarcina birocratică pentru firme să fie redusă pentru firmele mici și mijlocii. Întreprinderile mici vor funcționa mai mult pe bază de declarație unică de conformitate pe propria răspundere. Controalele trebuie depolitizate și făcute de către agențiile de resort la sesizarea de către terți și la activarea unor indicatori clari ca parte a unei metodologii de analiză de risc. În același timp, agențiile de control vor continua activitățile de autorizare și verificare ale afacerilor mijlocii și mari; ... – Flexibilizarea legislației muncii și a contractelor de muncă pentru adaptarea la o piață a muncii fluidă și dinamică; ... – Facilitarea intrării și ieșirii de pe piață prin clarificarea legislației și simplificarea procedurilor de înființare, respectiv de insolvență și faliment; ... – Simplificarea înființării firmelor, astfel încât procesul să poată fi derulat în întregime online - În alte țări din Uniunea Europeană, înființarea unei firme durează câteva ore și se face pe internet. Sunt întreprinzători români care și-au deschis firme în alte țări cum ar fi Regatul Unit sau Estonia pentru că le este mai simplu să opereze prin ele. Vom modifica Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, cu modificările ulterioare, simplificând procesul de înființare a întreprinderilor, transformându-l într-un act administrativ, fără a mai fi nevoie de încheiere/hotărâre judecătorească. Pentru securizarea informațiilor vom folosi tehnologie blockchain, iar informațiile vor fi oferite transparent, fără taxe nejustificate; ... – Dematerializarea sediului social și identitatea electronică a firmelor - Adresa de corespondență a unei firme sau a unei PFA să poată fi o adresă electronică sau o adresă fizică. Eliminarea birocrației care înconjoară deschiderea și modificarea sediului social și considerarea acestuia ca adresă de corespondență; ... – Toate declarațiile fiscale să poată fi făcute în întregime online - Sisteme fiscale în care interacțiunea este 100% online se regăsesc și în alte țări ale Uniunii Europene. Nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie doar să adoptăm ceea ce merge deja în alte părți; ... – Aplicarea regulii „circulă hârtiile și nu oamenii“, astfel încât dacă o instituție publică cere un act administrativ deja existent la o altă entitate a administrației publice, acesta să fie procurat intern în cadrul administrației publice, respectându-se toate exigențele protecției datelor cu caracter personal; ... – Fără dosare și cozi la ghișee - Toate aprobările și avizele să poată fi solicitate și obținute electronic. Dacă instituția emitentă nu are un sistem electronic dedicat în care ele să poată fi încărcate, atunci să fie implicită comunicarea prin poștă electronică; ... – Fără incertitudine fiscală - Combaterea incertitudinii fiscale prin modificarea codului de procedură fiscală astfel încât atunci când o normă fiscală este vagă, ambiguă sau neclară, ea va trebui interpretată în favoarea contribuabilului. Astfel vom stimula chiar Parlamentul și administrația fiscală să își dorească norme fiscale cât mai clare; ... – Interconectarea bazelor de date publice, crearea de onestop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului și încurajarea folosirii semnăturii electronice, promovarea conceptului de „pașaport“ administrativ; ... – Instituirea prevenției și a rolului formativ ca regulă clară de evitare a abuzurilor instituțiilor de control ale statului; ... – Fiecare instituție cu atribuții de control, dar cu deosebire ANAF va elabora și aduce la cunoștința agenților economici buletine informative lunare cu prevederile legale și tematicile de control, astfel încât întreprinzătorii să fie informați adecvat; ... – Simplificarea formulelor de calcul a obligațiilor fiscale, respectiv definirea clară și neinterpretabilă a deductibilităților fiscale, în vederea determinării corecte a bazei impozabile; ... – Combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Cele două nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor financiare), ci și a antreprenorilor cinstiți, care trebuie să performeze într-un mediu competitiv, distorsionat și lipsit de etică; ... – Punerea în practică a testului IMM în evaluarea preliminară a viitoarelor acte normative - Vom realiza un indicator privind contribuția fiecărei societăți la bugetele de stat pentru a avea o imagine globală a câștigului pe care îl are statul de pe urma IMM-urilor care nu contribuie doar cu impozit pe venit/profit, ci și cu TVA și impozite pe muncă prin activitatea economică pe care o generează; ... – Implementarea legii holdingurilor - Îndelung discutată și așteptată de oamenii de afaceri și de antreprenori, aceasta este în prezent blocată. Vom implementa această lege tocmai pentru a încuraja antreprenorii români să-și înființeze societăți tip holding în România, și nu în afara țării, repatriind în acest fel capitaluri care astăzi stau în state cu legislație mai permisivă; ... – Paritate stat-cetățean/antreprenor în privința consecințelor ce decurg din neîndeplinirea obligațiilor; ... – Crearea unor mecanisme judiciare rapide și eficiente de rezolvare a cauzelor de natură comercială (inclusiv insolvență) și de executare a hotărârilor judecătorești; ... – Digitalizarea interacțiunii cu statul român - Vom aduce instituțiile statului în secolul 21 prin dezvoltarea serviciilor publice digitale și interconectarea instituțiilor statului astfel încât statul să funcționeze ca o singură instituție, pentru beneficiar. Pornim de pe ultimul loc în UE la digitalizare și va trebui nu numai să oferim modalitatea de a interacționa cu instituțiile statului prin comunicații electronice, dar și să oferim formulare precompletate, să creștem numărul de solicitări care se pot rezolva exclusiv online și să oferim mai multe tipuri de servicii digitale pentru întreprinderi. ... ... II. Susținerea accesului la finanțareMediul de afaceri românesc este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de circa 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană (media 83%) și mult în spatele altor țări din Europa Centrală și de Est (ex: Polonia 52%). Antreprenorii români se finanțează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului și apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt bancabile de altfel, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative. În condițiile pandemiei de COVID-19, problemele de lichiditate ale IMM s-au agravat, mai ales în contextul unei diversități reduse de alternative de finanțare non-bancare. Sondajele în rândul antreprenorilor indică problema accesului la finanțare ca fiind una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă.În acest context, sprijinirea accesului la finanțare este o prioritate cheie pentru consolidarea și dezvoltarea sectorului antreprenorial.Pe termen scurt, în contextul relansării economiei post COVID-19, pentru a rezolva problemele acute de lichidități financiare de capital de lucru, precum și pentru investiții, și din rațiuni de predictibilitate și stabilitate, vom continua programele și măsurile de sprijin deja lansate/pregătite.Pe termen mediu însă, vom propune o reformă a ecosistemului financiar, astfel încât accesul la finanțare să poată fi potențat de oportunitățile oferite de fondurile europene, să poată să fie diversificat, debirocratizat și bazat pe un mix de instrumente financiare care să alinieze România cu bunele practici europene.A. Continuarea programelor de sprijin deja în derulare destinate revenirii economice post COVID-19:1. Scheme de finanțare destinate creșterii competitivității:(i)granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi cu un buget de până la 250 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR), cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;(ii)granturi pentru sporirea competitivității IMM-urilor cu un buget de 450 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR) și bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;(iii)granturi pentru finanțarea investițiilor mari ale IMMurilor cu un buget până la 550 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR) și bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;(iv)granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de aproximativ 330 milioane euro, sursă fonduri europene (POCU) și bugetul de stat;(v)sprijin pentru dezvoltarea agriculturii (agro-businessul la modul general, antreprenoriatul rural, tineri fermieri) cu un buget de aproximativ 300 milioane euro, sursă fonduri europene și bugetul de stat;(vi)schema de ajutor de stat pentru investiții noi cu un buget de 1.500 milioane lei anual, sursă bugetul de stat;(vii)schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget de stat de 450 milioane lei anual, sursă bugetul de stat;(viii)oferire de garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții cu un plafon de 8 miliarde lei prin EximBank;(ix)programe de garantare pentru asigurarea lichidităților companiilor cu valabilitate între 1 sau 2 ani, cum ar fi schema de garantare a creditului comercial cu un buget de 1 miliard lei, contragarantat de FRC; garantarea finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț de aproximativ 3 miliarde lei, garantat prin FNGCIMM; program de garantare a leasing-ului de echipamente utilaje de 1,5 miliarde lei, garantat prin FNGCIMM. ... 2. Contractarea alocării financiare din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, potrivit OUG nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene:(i)microgranturi în valoare totală de 100 milioane euro pentru aproximativ 50.000 de beneficiari. Programul este activ pe platforma granturi.imm.gov.ro din data de 12 octombrie;(ii)granturi pentru capital de lucru în valoare totală de 350 milioane Euro cu un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare, pentru care s-a luat decizia suplimentării cu 500 de milioane euro.(iii)granturi pentru investiții productive în valoare totală de 550 milioane euro cu un număr de 10.000 de IMM-uri beneficiare. ... 3. Continuarea programelor de sprijinire a start-Up-urilor în măsura existenței capacității tehnice și alocărilor bugetare. Beneficiari estimați - 10.000 de IMM-uri; ... 4. Continuarea acordării ajutoarelor de minimis în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 23/2017; ... 5. Definitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale cu un buget de 160.000.000 lei. Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată prin schemă este de 800.000 euro/beneficiar, reprezentând 50% din valoarea cheltuielilor cu chiria fixă raportată la luna februarie, calculată și datorată pentru perioada închisă. Beneficiari estimați - 3.000 de societăți care fac dovada contractelor de chirie cu marile centre comerciale și a căror activitate a fost închisă prin ordonanțele militare din perioada stării de urgență; ... 6. Schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice (HG nr. 712/2020). Au fost alocate încă 150 de milioane de euro, pentru următorii trei ani, sumă destinată sprijinirii acestei industrii. Astfel, bugetul maxim al schemei de ajutor de stat a ajuns la 1,2 miliarde lei. ... ... B. Noua abordare pe termen mediu a sprijinirii accesului la finanțare al antreprenorilor, mai ales IMMPrincipiile reformei propuse:1. transparență și debirocratizare ... 2. tratament nediferențiat al banilor naționali/europeni ... 3. diversificarea formelor de sprijin, prin mutarea accentului de la granturi către folosirea instrumentelor financiare, pentru a se crea un efect de multiplicare și a se evita pe cât posibil distorsionarea concurenței ... 4. dezvoltarea accesului la finanțare non-bancară, prin încurajarea finanțării prin piața de capital, fintech, crowdfunding, business angels, microfinanțare etc. ... 5. folosirea fondurilor europene (PNRR) pentru dezvoltarea instrumentelor financiare, îndeosebi cu accent pe un mix între garanții, subvenționare de dobândă, împrumuturi și sprijin pentru investiții equity ... 6. folosirea granturilor cu predilecție pentru următoarele obiective:
20. a)cercetare-dezvoltare-inovare/dezvoltarea de noi tehnologii/materiale pentru a acoperi riscul tehnologic; ...
21. b)susținerea start-up-urilor, în special a celor în tehnologie, cu potențial de creștere rapidă ...
22. c)susținerea ecosistemelor și a lanțurilor de valori strategice pentru avansul tehnologic la nivel european (e.g. digital, verde, energie etc.); ...
23. d)crearea de locuri de muncă în ecosistemele locale de afaceri din regiunile de dezvoltare / UAT rămase în urmă - scop social și de coeziune teritorială. ... ... Obiectivele concrete ale reformelor cu privire la accesul la finanțare:– Simplificarea schemelor de sprijin public pentru accesul la finanțare al antreprenorilor și facilitarea accesului transparent la informații, ca un ansamblu de reforme în care propunem: ... – Crearea unui pachet coerent și transparent de facilitare a accesului la finanțare al antreprenorilor, care să ofere oportunități în funcție de stadiul afacerii (de la idee inițială, la start-up, la scale-up, la maturitate și pentru exit) și care să permită adaptarea finanțărilor la faza de dezvoltare antreprenorială. ... – Punerea în comun a resurselor din bani europeni cu cele din bani naționali, întrucât sursa de finanțare nu ar trebui să conteze, ci obiectivul de politică. ... – Crearea unei interfețe unice („one-stop-shop“) pentru antreprenori în care să prezentăm toate oportunitățile de finanțare existente (naționale și europene - nu doar cele de pe viitorul Cadru Financiar Multianual, ci și cele din cadrul Next Generation EU și cele cu depunere direct la Comisia Europeană), cu un sistem de inteligență artificială/RPA care să permită identificarea cu ușurință a surselor de finanțare posibile și oportune în funcție de situația particulară a fiecărui antreprenor. ... – Crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank), prin reorganizarea EXIMBANK, FNGCIMM și FRC, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanțare curentă și investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerului Finanțelor; ... – Folosirea sistemului bancar și a structurilor de sprijin ale afacerilor ca intermediari direcți (implementing bodies) pentru fondurile europene; ... – Creșterea procentului de finanțare din fonduri europene dedicat beneficiarilor privați și simplificarea condițiilor de finanțare; ... – Crearea și implementarea în parteneriat cu sistemul bancar și a consultanților privați a unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapidă a bancabilității și a punctajului preliminar pentru proiectele depuse în cadrul apelurilor lansate (cu finanțare din fonduri europene nerambursabile sau naționale), pentru simplificarea și accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiară a aplicațiilor: beneficiarul potențial își încarcă elementele principale ale ideii de proiect într-o aplicație simulată online, și își află punctajul preliminar, dar și nivelul de bancabilitate; ... – Structurarea, în parteneriat cu sistemul bancar, a unui sistem clar și transparent care să asigure acordarea de credite din partea băncilor care să acopere cota de cofinanțare cu care trebuie să vină beneficiarii de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă; ... – Crearea și operaționalizarea unei platforme online de servicii-suport (asistență: contabilitate, juridic, resurse umane, securitate și sănătate în muncă, legislația muncii, marketing, comunicare externă etc.) destinat micilor antreprenori aflați la început de drum în mediul privat, care să permită sprijinul voluntar din partea comunității de consultanță, respectiv mentoratul din partea unor antreprenori cu experiență; ... – Crearea unei baze naționale de date cu acces deschis (open access) care să centralizeze ideile de produse/servicii disruptive și/sau dual use (medicină, securitate - apărare - domeniul militar, energie, dezvoltare sustenabilă) care să ducă la investiții private strategice (consorții internaționale); ... – Crearea unor apeluri permanente, mai ales pentru startup-urile inovative, care să permită finanțarea rapidă a unor proiecte valoroase, evaluate de un panel extern de antreprenori și experți independenți, și nu pe baza unei grile aride. ... – Diversificarea instrumentelor financiare prin folosirea fondurilor europene pentru garanții sau co-investiții (matching funds) pentru sprijinirea creării/dezvoltării inițiativelor/fondurilor private care să dezvolte ecosistemul de finanțare, incluzând fonduri de equity/capital de risc, crowdfunding, business angels, sprijin pentru listarea inițială pe bursă a IMM etc. ... – Acces ușor și transparent la achiziții publice - Modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a ușura procedura de achiziții, cu condiția transparentizării acestora, chiar și pentru sumele sub 15.000 euro. Vom ușura accesul pe SEAP/SICAP pentru ca toți comercianții care doresc să facă afaceri cu instituțiile de stat să aibă acces facil la sistem; ... – Facilitarea accesului la finanțare pentru sectorul IMM din România, cu accent pe întreprinderile inovatoare, exportatoare și a celor care produc valoarea adăugată mare, prin intermediul unor instrumente financiare adaptate fiecărei categorii de întreprinderi; ... – Îmbunătățirea gradului de capitalizare a întreprinderilor mici și mijlocii din România prin dezvoltarea unor măsuri de finanțare prin instrumente specifice pieței de capital și instrumente adecvate de politică fiscală și bugetară; ... – Adoptarea de măsuri stimulative pentru finanțatori care să contribuie la diversificarea modului în care se finanțează sectorul IMM, cu accent pe startup-uri; ... – Promovarea unei finanțări responsabile a sectorului IMMurilor performante, prin utilizarea de alocări anuale/multianuale pentru investiții publice; ... – Susținerea inițiativelor de transformare digitală a IMMurilor și a finanțatorilor, prin care pot fi asigurate nevoile de finanțare ale întreprinderilor în timp real; ... – Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene destinate investițiilor în sectorul IMM prin folosirea instrumentelor financiare din cadrul programului InvestEU. ... Exemple/Obiective specifice de scheme de garantare ce vor fi propuse mediului de afaceri spre consultare pentru o posibilă adoptare:– Dezvoltarea unei structuri specializate (SPV) cu acționariat local și internațional (BERD/BEI/FEI) care să fie eligibil să emită obligațiuni sau acțiuni pe piața de capital românească (ulterior pe piețe europene sau internaționale). Din capitalul constituit se vor acorda finanțări pentru IMM-uri inovative, IMM-uri implicate în transferul de tehnologie, IMM-uri exportatoare, IMM-uri aflate în sectoare industriale cu valoare adăugată sau importante în lanțurile de producție. ... – Oferirea unei garanții de portofoliu pentru creditele BERD în Programul SME Fund. Guvernul va garanta din surse proprii creditele care vor fi acordate de BERD prin intermediul unor bănci selectate de aceasta. BERD va oferi consultanță IMMurilor aplicante/beneficiare, precum și asistență tehnică băncilor partenere în acest Program. Valoarea anuală a finanțării BERD avută în vedere este de 250 milioane de euro. ... – Lansarea unei garanții de portofoliu Agro INVEST în cadrul unui nou program guvernamental de dezvoltare rurală, similar Programului de succes IMM Invest. Sunt vizate investiții în domeniul agricol atât pe parte de producție (echipamente agricole), ameliorare de terenuri agricole (îndiguiri, desecări, irigații), cât și investiții în spații de depozitare, prelucrare sau facilități de distribuție. ... – Dezvoltarea unei garanții de portofoliu pentru proiectele care contribuie la Pactul Ecologic European, în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene. Proiectele vizate pentru facilitarea accesului la finanțare prin acordarea de garanții în nume și cont propriu sunt în principal cele de re-tehnologizare pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, investiții în energie verde, stații de încărcare a mașinilor electrice etc. ... – Înființarea unei scheme de garantare în domeniul turismului, fără personalitate juridică, cu scopul de a proteja consumatorii care achiziționează pachete de servicii turistice de consecințele insolvenței unui prestator de servicii turistice și garantarea voucherelor pentru turism. ... – Dezvoltarea unui produs de garantare pentru startup-urile cu potențial mare de creștere prin susținerea dezvoltării de platforme de finanțare de tip crowdfunding. ... – Dezvoltarea unui produs de garantare pentru tineri pentru toate schemele guvernamentale și europene de finanțare a inițierii unei afaceri (e.g. Programele Innotech Student, Startup Nation revizuit etc.). Criteriile de acordare a schemei de garanții pentru tineri care inițiază afaceri cu potențial de dezvoltare rapidă, cu accent pe high-tech și inovare. ... – Susținerea dezvoltării activității de microcreditare în piața financiară, prin scheme de garantare. Având în vedere dimensiunea capitalului social al IMM-urilor din România și posibilitățile de dezvoltare reduse ale acestora, mai ales în zona rurală sau orașele mici, vom încuraja finanțarea de către intermediarii financiari privați a PFA, microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, cu acces limitat la creditele comerciale. ... – Dezvoltarea unei scheme de garantare pentru proiectele autorităților publice locale, consiliilor județene, ONG-urilor, institutelor de cercetare, aeroporturilor, regiilor autonome, companiilor naționale, precum și orice alt tip de beneficiar de fonduri guvernamentale și europene pentru investiții și capital de lucru. ... Consolidarea accesului la finanțare prin dezvoltarea pieței financiar-bancare și a pieței de capitalObiective generaleGuvernul coaliției va aborda dezvoltarea piețelor financiare prin măsuri unitare care vin în întâmpinarea mediului de afaceri, prin:– Modernizarea piețelor financiare ale României și adaptarea lor la cerințele unei societăți dezvoltate; ... – Susținerea educației financiare a cetățenilor României în cadrul sistemului de educație națională și a programelor de educație specializată a antreprenorilor și coordonarea cu toate organizațiile publice și private direct interesate; ... – Creșterea eficienței piețelor financiare prin accelerarea digitalizării, debirocratizării și reducerea semnificativă a reglementărilor asupra piețelor financiare și a companiilor din domeniu; ... – Dezvoltarea pieței de capital pentru atingerea unor obiective macroeconomice esențiale: alocarea eficientă a capitalului în economie; facilitarea accesului la finanțare pentru companii și distribuirea riscului; formarea capitalului autohton și accesul publicului (direct și indirect prin fonduri de pensii și investiții) la creșterea economică; atragerea de investiții externe pentru reglarea echilibrelor macroeconomice; încurajarea intermedierii financiare și a investițiilor populației; ... MFP lucrează deja activ la dezvoltarea pieței de capital în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Pregătirea și demararea acestui proiect va beneficia de asistența tehnică acordată de OECD, în următoarea perioadă. În cadrul proiectului se are în vedere elaborarea unei strategii naționale a pieței de capital care să includă un set de măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital și acces la finanțare, prin îmbunătățiri/modificări legislative menite să simplifice regulile existente și să reducă incertitudinile juridice. Planul de acțiune rezultat va include recomandări pentru autorități (inclusiv în domeniul fiscal) pentru a elimina barierele identificate în calea dezvoltării pieței de capital și creșterea gradului de participare la piață a emitenților, investitorilor și intermediarilor.Obiective specifica) Obiective trans-sectoriale:Guvernul va urmări o abordare trans-sectorială a măsurilor ce se impun a fi luate pentru revitalizarea pieței financiar-bancare. Sectoarele avute în vedere sunt:
24. i)bănci, instituții de plăți și de creditare,
25. ii)piețe publice de capital, iii) management de pensii și active financiare,
26. iv)asigurări.Obiectivele trans-sectoriale urmărite de actuala guvernare sunt:– Extinderea strategiei și a protocolului național de educație financiară prin includerea APAPR, BVB, SEEPEA, a Asociației Brokerilor și a altor actori din societatea civilă din domeniu și asigurarea finanțării pe termen lung a acestui demers; ... – Constituirea în strânsă legătură cu educația financiară a unui portal de tip supermarket de produse investiționale, de pensii, asigurări și credite - inclusiv a unor centre de consiliere în format PPP în marile orașe; ... – Agrearea unor parteneriate public-private pentru digitalizarea și debirocratizarea accelerată a reglementărilor piețelor financiare românești; ... – Flexibilizarea reglementărilor pentru finanțările pe termen lung în vederea creșterii ofertei de finanțare de acest tip; ... – Dezvoltarea și flexibilizarea mecanismului de securitizare; ... – Introducerea legislației pentru fondurile de tip REAL ESTATE INVESTMENT TRUST care există deja în 15 țări europene; ... – Adoptarea de politici care să alinieze România cu practica internațională privind adaptarea piețelor financiare la măsurile împotriva schimbărilor climatice și a criteriilor ESG (Environmental, Social and Governance); ... – Abrogarea legii adoptate în august 2020 care împiedică listarea companiilor de stat și adoptarea unui calendar activ de listări pe bursă pe 4 ani. Listarea la bursă a companiilor românești asigură accesul la finanțare pentru acestea, implementarea principiilor de guvernanță corporativă și transparentizează activitatea companiilor de stat; ... – Modificarea procedurilor de privatizare pentru a permite vânzarea de acțiuni pentru companii în cadrul unui Accelerated book building (ABB); ... – Adoptarea de către ASF a unui mediu de testare (regulatory sandbox) similar cu cel de la BNR pentru testarea diverselor produse pe piețele reglementate; ... – Relaxarea reglementărilor ASF pentru investițiile făcute de asigurători în private equity; ... – Alinierea cu pachetul legislativ UE al Pieței Unice de Capital și participarea activă la regândirea legislației Europene în privința utilizatorilor de servicii financiare și adoptarea unui Plan de acțiuni privind dezvoltarea pieței de capital; ... – Eficientizarea și depolitizarea Autorității de Supraveghere Financiară, includerea unor condiții minime de competență profesională pentru toți angajații ASF și persoanele care lucrează în domeniu; ... – Adaptarea legislației pentru a putea domicilia mai facil fondurile de investiții în private equity în România: ... – Modificarea legii Business Angels pe baza sugestiilor investitorilor pentru a deveni implementabilă. ... Guvernul va depune în continuare eforturi susținute pentru dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, urmărind crearea unei curbe de randament lichide și stabile a titlurilor de stat. În anul 2020, a fost relansat pe piața de capital programul de titluri de stat Fidelis, program care va fi derulat pe perioada 2020-2021 cu o frecvență trimestrială. ...
27. b)Obiectivele pentru sectorul bănci, instituții de plăți și de creditare:– Simplificarea legislației insolvenței; ... – Adoptarea/implementarea cu celeritate a setului de reguli europene adoptate de Parlamentul European pentru dezvoltarea platformelor de crowdfunding paneuropene; ... – Simplificarea și dezvoltarea reglementărilor pentru extinderea acceptării de către bănci a micro-factoringului (deductibilitatea discountului și clarificarea reglementării pentru analiza debitorului vs. compania care emite factura) și produselor de tip mezzanine (finanțarea de tip mezanin este necesară pe piața din Romania și descrie un credit acordat de un fond de investiții unei companii, cu posibilitatea convertirii datoriei în acțiuni, în cazul în care împrumutul nu este restituit integral și la scadență) și preferred equity, atât ca produse de creditare, cât și ca garanții. ... – Măsuri de debirocratizare care să includă: ... – Recunoașterea efectului juridic al semnăturii digitale; ... – Modificarea codului de procedură fiscală, astfel încât consimțământul clienților să poată fi exprimat online; ... – Reglementarea în România a piețelor pentru împrumuturi tip peer2peer (împrumuturi solicitate prin intermediul platformelor prin care cei cu nevoie de finanțare solicită o finanțare, iar ulterior aprobării unei cereri, aceștia așteaptă finanțare din partea investitorilor care pot fi atât persoane fizice, cât și instituții financiare); ... – Extinderea și dezvoltarea reglementărilor privind instrumentele de tip commercial paper (efecte de comerț). ... ...
28. c)Obiectivele pe piețe publice de capital:– Elaborarea strategiei naționale pentru piața de capital. Strategia va fi fundamentată pe analiza situației actuale a pieței de capital din Romania și identificarea principalelor probleme structurale ce reies din analiza cadrului de reglementare (legislația aplicabilă valorilor mobiliare, legislația în domeniul fiscal, legislația aplicabilă societăților comerciale etc.) și va propune principiile și un set specific de măsuri care trebuie puse în aplicare de toate părțile implicate, inclusiv inițiativele de reglementare, instituționale și de reformă fiscală. Prin implementarea acestei strategii se va urmări o creștere a participării companiilor, precum și a investitorilor interni și internaționali pe piața de capital din România, inclusiv pe piețele publice și private. Un nivel crescut al activității pieței de capital în România va îmbunătăți capacitatea sistemului financiar de a oferi întreprinderilor diferite surse de finanțare pe termen lung care pot completa împrumuturile bancare și resursele proprii; ... – Adoptarea unei strategii pentru promovarea finanțării companiilor de stat prin intermediul pieței de capital. Strategia va include o analiză a companiilor de stat care ar îndeplini cerințele pentru listarea pe piața reglementată, a beneficiilor și dezavantajelor pentru fiecare companie analizată și a unei liste de priorități și a unui calendar privind listarea acestor companii; ... – Pregătirea și susținerea pieței bursiere de la București pentru agregarea cu alte piețe mai mici din regiune; ... – Creșterea atractivității pieței de capital din România pentru investitori străini și emitenți și finanțarea economiei prin: ... – continuarea emiterii titlurilor de stat dedicate clienților de retail și tranzacționarea acestora pe piața secundară administrată de Bursa de Valori București; ... – acoperirea necesarului de finanțare a companiilor cu capital de stat prin intermediul pieței de capital, respectiv prin majorarea capitalului/vânzarea unor pachete de acțiuni sau emiterea de obligațiuni corporative și tranzacționarea acestora pe piețele de capital; ... – vânzarea pachetelor minoritare de participații ale statului prin intermediul piețelor de capital; ... – Consolidarea cadrului juridic privind organizarea și funcționarea schemelor de compensare prin finalizarea procesului legislativ pentru aprobarea proiectului de Lege privind Fondul de Compensare a Investitorilor; proiectul de lege care are ca scop principal aplicarea unitară a cerințelor privind guvernanța schemelor de compensare–garantare care deservesc piețele financiare din România, prin reglementarea administrării schemei de compensare pentru investitorii pe piața de capital de către o persoană juridică de drept public, similar modului de organizare și funcționare al schemelor de garantare pentru piața asigurărilor (FGA - Fondul de Garantare a Asiguraților), piața pensiilor private (FGDSPP - Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private). ... ... ... PIAȚA DE ASIGURARE/REASIGURARE:– Clarificarea legislației de răspundere a poluatorului; ... – Crearea cadrului legal prin care spitalele de stat să poată factura costurile de spitalizare și tratament în cazul pacienților tratați ca urmare a vătămărilor suferite în accidente rutiere pe polița RCA; ... – Flexibilizarea, liberalizarea pieței și dezvoltarea reglementării pentru asigurarea creditului comercial; ... – Susținerea dezvoltării mai multor segmente de piață: asigurări agricole, asigurări de garanții; ... – Creșterea gradului de cuprindere a asigurărilor obligatorii de locuințe prin: ... – Informarea personalului unităților administrativ-teritoriale despre PAD; ... – Analizarea implementării unor măsuri de încurajare a celor care sunt asigurați; ... – Măsuri de educare suplimentară a cetățenilor pentru conștientizarea necesității de asigurare în general. ... – Dezvoltarea pieței asigurărilor de sănătate prin: ... – Susținerea complementarității dintre sectorul public și cel privat; ... – Posibila aplicare a unor deductibilități fiscale; ... – Extinderea asigurărilor private către unitățile sanitare publice. ... ... III. Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing1. Elaborarea unei strategii de comerț exterior însoțită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacității productive și relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea resurselor financiare pentru realizarea de investiții în România (investitori din SUA, state membre UE, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore); ... 2. Relansarea activității de comerț exterior, în contextul crizei generate de pandemia Covid-19; ... 3. Creșterea și diversificarea exporturilor românești într-un ritm mai ridicat și reducerea deficitului comercial, în special cu produse având valoare adăugată ridicată; ... 4. Consolidarea dialogului instituțional și a mecanismelor de cooperare cu partenerii externi, în plan economic; ... 5. Eficientizarea activității de promovare a comerțului exterior și reconfigurarea rețelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică națională; ... 6. Consolidarea exporturilor pe piețele tradiționale; ... 7. Diversificarea destinațiilor de export; ... 8. Diminuarea deficitului comercial; ... 9. Eficientizarea activității de promovare a exporturilor și atragerea de investiții străine; ... 10. Operaționalizarea și eficientizarea Portalului de comerț; ... 11. Crearea unei platforme interactive de postare a oportunităților de afaceri și înglobarea unei baze de date a producătorilor și exportatorilor români. ... Instrumente și programe promovare exportObiective în domeniul comerțului exterior pentru perioada 2021-2024– Elaborarea unei strategii de comerț exterior însoțită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacității de producție internă și relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea de investiții străine în România (investitori din SUA, state membre UE, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore); ... – Eficientizarea activității de promovare a comerțului exterior și reconfigurarea rețelei de reprezentare economică externă (diplomație comercială), în concordanță cu obiectivele de politică comercială a UE. ... Programe pentru susținerea comerțului exterior:1. PPE (Programul pentru promovare la export)Pentru 2021, împreună cu mediul de afaceri prin parteneriatul ce funcționează în cadrul Consiliului de Export este prevăzut un program care cuprinde participarea României la peste 80 de evenimente de promovare internațională. Pentru anii următori se preconizează extinderea acestui program. În acest sens, va fi modificată legislația aferentă astfel încât să fie eligibilă pentru finanțare nu doar participarea în format clasic, ci și participarea la evenimente de promovare a exportului în format virtual, să fie modernizate instrumentele deja existente și să fie introduse instrumente noi. Va fi prevăzută acceptarea în program a mai multor forme de organizare juridică a beneficiarilor. Vor fi digitalizate procesele administrative ale programului astfel încât să fie facilitat accesul firmelor în faza de aplicare, dar și ulterior în procesul de decontare. Pentru perioada 2021-2023, se află în procedura de avizare ordinul de aprobare a schemelor de minimis pentru implementarea începând cu 1 ianuarie 2021 a programului în forma actuală. ... 2. PINT (Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români)Începând de anul următor vor fi acceptați în acest program beneficiarii care aplică pentru participarea la evenimente virtuale. Va fi optimizată platforma digitală de derulare prin automatizarea pe cât posibil a unor procese de verificare post-aplicare și mărirea bugetului pentru a putea finanța un număr mai mare de beneficiari. ... 3. PCER (Programul pentru cooperare româno-elvețian)Vor fi demarate proiecte care au menirea de a continua și de a asigura sustenabilitatea Centrelor de Export înființate anterior în cadrul programului, precum și de replicare a experienței acumulate prin înființarea de centre noi și în alte regiuni ale țării. Între aceste proiecte se numără: Programul de instruire și certificare a exportatorilor în vederea însușirii cunoștințelor necesare pentru accesul la piețe, Proiectul pentru realizarea unei rețele naționale de centre de afaceri pentru export, ca un instrument de sprijin pentru exportatori și Proiectul Creșterea competitivității la export a mediului de afaceri, care răspund nevoilor de dezvoltare instituțională a rețelei de sprijin pentru exportatorii români, precum și nevoilor de creștere a competitivității la export a firmelor românești. În ansamblu, PCER vizează reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, fiind implementat în România, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.065/2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian, având un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare. ... SPRIJIN ORIZONTAL PENTRU INOVARE, INTERNAȚIONALIZARE ȘI DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR ANTREPRENORIALEObiective– Crearea de comunități, clustere, hub-uri de inovare și dezvoltare în vederea creșterii productivității firmelor, permițându-le să concureze mai eficient atât la nivel național, cât și internațional. ... – Susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România - nevoia de a crește densitatea antreprenorială, de a crește reziliența firmelor, de a încuraja creșterea în talie a firmelor și de a încuraja crearea de valoare adăugată; ... – Stimularea investițiilor directe și a exporturilor și a investițiilor românești în afara țării. ... Direcții de acțiune– Dezvoltarea unei cooperării între universități și alte instituții suport pentru colaborare, sectorul de afaceri și agențiile guvernamentale relevante pentru a ajuta clusterele existente să prospere și să devină din ce în ce mai sofisticate și competitive, oferind în același timp mediul favorabil pentru formarea și creșterea de noi clustere economice; ... – Crearea Hub-urilor Digitale de Inovare (HDI) în baza parteneriatelor între comunitatea de afaceri din domeniul digital cu universitățile tehnice și institutele de cercetare; ... – Dezvoltarea structurilor și infrastructurilor locale de afaceri - acceleratoare, hub-uri, spații de coworking, centre de formare, parcuri industriale, științifice etc.; ... – Dezvoltarea de rețele de socializare antreprenorială și comunități de afaceri de tip market-place; ... – Crearea zonelor de funcționale urbane (ZFU) și a zonelor de activitate economică (ZAE) la periferia localităților, unde municipalitățile alocă teren, construiesc infrastructură de cea mai bună calitate și apoi creează un ecosistem de companii care își stabilesc activitatea în acele zone; ... – Susținerea dezvoltării rețelei de Hub-uri Inovative Digitale (DIH) ca parte a Agendei Digitale la nivel european, susținerea educației antreprenoriale și financiare; ... – Dezvoltarea antreprenoriatului rural și susținerea dezvoltării rețelelor de comunități antreprenoriale rurale & food hubs prin servicii support dedicate (consiliere, finanțare etc.) ... – Tranziția de la măsuri tradiționale de promovare (exemplu: târguri și expoziții) la crearea de capete de pod în țări destinație și la crearea de parteneriate (match-making) țintite pe priorități sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei românești în context internațional; ... – Reformarea diplomației economice pentru a susține cu adevărat și în mod eficient internaționalizarea companiilor românești; ... – Identificarea acelor exemple pozitive (bright spots) în care companii românești au reușit să penetreze cu succes piețe externe și al căror exemplu poate fi replicat; ... – Reformarea Invest România, în calitate de Agenție Națională pentru Export și Investiții, ca one stop shop pentru potențialii investitori străini și autohtoni: sprijin, consultanță specializată, promovarea oportunităților de investiții pentru investitori; ... – Crearea de competențe la nivelul autorităților publice locale pentru promovarea oportunităților de investiții locale. Încurajarea investițiilor străine directe strategice prin creșterea notorietății României pe plan internațional ca destinație profitabilă de business pentru companiile străine, prin promovarea climatului investițional al României și atragerea de noi investiții străine directe, în special a investițiilor cu impact semnificativ în economie (contribuind la crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată, facilitarea transferului de tehnologie, cunoștințe și know-how). ... ... IV. Specializarea inteligentă și susținerea IMM, noua politică industrială a UE și bani europeni pentru industriile viitoruluiLa nivel european se află în plină adoptare Noua Strategie de Politică Industrială, care exprimă ambiția UE de fi competitivă la nivel global. Strategia este centrată pe 14 ecosisteme industriale paneuropene și pe ideea de a investi masiv în consolidarea și dezvoltarea lanțurilor valorice cheie. Acestea vor permite reducerea dependenței de materiile prime importate din afara Uniunii Europene.În același timp, tot la nivel european au fost deja setate două priorități cheie, transformarea verde și cea digitală, care sunt menite să reconfigureze transversal întreaga industrie a UE. Pactul Ecologic și Noua Agendă Digitală devin parte integrantă a pachetului de redresare (Recovery Plan) pe care UE mizează pentru viitor.Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială și locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiții semnificative în noile domenii cheie ce se prefigurează.Ambițiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum și previziunile de creștere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creștere de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor.Printre sectoarele cu mare potențial de creștere pentru Europa și pentru România sunt producția de baterii, subansamble și componente pentru autovehicule electrice, turbine pentru eoliene, panouri fotovoltaice și termice, materiale pentru izolarea locuințelor, contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc.Asta înseamnă că locurile de muncă în sectoarele tradiționale vor suferi transformări. Ultimul raport al Agenției Internaționale a Energiei Regenerabile ne arată că UE, deși este continentul cu cel mai mare angajament pentru reducerea emisiilor cu efect de seră, are doar 1,2 milioane de job-uri în sectorul energiei regenerabile. Cele mai multe sunt în Germania (în jur de 25%), iar România apare în statistici mai ales în ceea ce privește job-urile în producția de biocombustibili. Prin comparație, Asia are peste 60% dintre job-urile în sectorul energiei regenerabile.Europa este net importatoare a principalelor materii prime specifice industriei verzi. Ne referim aici la aluminiu, litiu, siliciu, cupru etc. Reciclarea poate ajuta la îmbunătățirea disponibilității materialelor prin generarea așa-numitelor materiale secundare, crescând astfel securitatea aprovizionării.ObiectiveNe propunem reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice în domeniile cheie ale viitorului și crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii:– tehnologii noi de producție și stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.); ... – industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice; ... – noi tehnologii digitale și de comunicații; ... – materiale noi și dezvoltarea economiei circulare. ... Hub-urile industriale conectate la ecosistemele industriale europene vor fi în zona marilor orașe universitare. De asemenea, fostele zone miniere sau zone industriale care sunt afectate de tranziția către o economie cu emisii reduse de CO_2, precum Gorjul și Hunedoara, Vâlcea sau Argeșul, zone cu acces la transportul fluvial precum Giurgiu, Calafat, Drobeta-Turnu Severin, pot reprezenta poli importanți în noile industrii ale viitorului. Resursa umană pregătită și competențele tehnice pot fi adaptate și valorificate în cadrul firmelor private care vor investi în noile industrii.Sprijinul public va proveni din fonduri europene și va viza susținerea inițiativelor și investițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, prin consolidarea lanțurilor valorice preponderent formate din IMM și încurajarea dezvoltării de start-up-uri inovative.Abordarea va fi integrată vizând:– capacități de cercetare-dezvoltare; ... – infrastructura pentru producție de componente și asamblare de produs finit; ... – dezvoltarea de aplicații software și de comunicații aferente; ... – servicii de instalare și întreținere; ... – activități de export; ... – capacități de reciclare. ... Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent. Pentru aceasta vom sprijini ecotur