(1)Prezentele reglementări prevăd formatul și conținutul situațiilor financiare anuale, principiile contabile și regulile de evaluare, precum și regulile de întocmire, aprobare, auditare, după caz, și publicare a situațiilor financiare anuale pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.

(2)Prezentele reglementări sunt corelate cu prevederile reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, în mod corespunzător, respectiv adaptat la specificul activităților fără scop patrimonial și activităților cu destinație specială desfășurate, potrivit legii, de persoanele juridice fără scop patrimonial. ---------- Alin.

(2), pct. 1 a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 939 din 12 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 27 august 2015.

(3)Prezentele reglementări se aplică pentru activitățile fără scop patrimonial, activitățile cu destinație specială și activitățile economice desfășurate, potrivit legii, de către asociații, fundații sau alte organizații de acest fel, partide politice, patronate, organizații sindicale, culte religioase, precum și pentru altele asemenea înființate în baza unor legi speciale în scopul desfășurării de activități fără scop patrimonial, care au obligația, potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale. ... 2. -

(1)Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.

(2)Pentru necesitățile proprii de informare, persoanele juridice fără scop patrimonial pot opta pentru întocmirea situațiilor financiare anuale și într-o altă monedă. Cursul de schimb utilizat pentru conversia în moneda națională a situațiilor financiare anuale întocmite într-o altă monedă este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru data bilanțului. Acest curs se prezintă în notele explicative. ... Capitolul 2 FORMATUL ȘI CONȚINUTUL SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE Secţiunea 1 DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE 3. -

(1)Persoanele juridice fără scop patrimonial întocmesc situații financiare anuale care cuprind: – bilanț, ... – contul rezultatului exercițiului, ... – notele explicative la situațiile financiare anuale. ...

(2)Organizațiile patronale și sindicale, precum și alte organizații fără scop patrimonial, care nu desfășoară activități economice, întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind: – bilanț prescurtat, ... – contul prescurtat al rezultatului exercițiului, ... – notele explicative la situațiile financiare anuale simplificate. ...

(3)Situațiile financiare anuale, respectiv situațiile financiare anuale simplificate constituie un tot unitar.

(4)Potrivit legii contabilității, situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situațiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial. ...

1. - Situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial sunt supuse, potrivit legii, verificării de către cenzori sau de către auditori financiari, după caz. ...
2. - Pct. 3 alin.

(2)din prezentele reglementări nu se aplică de către persoanele juridice fără scop patrimonial de utilitate publică. ...

1. - Situațiile financiare anuale se întocmesc în mod clar și în concordanță cu prevederile prezentelor reglementări. ...
2. - Situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, excedentului sau deficitului privind activitățile fără scop patrimonial și activitățile cu destinație specială. ...
3. - Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă în înțelesul pct. 7 ...
4. - Dacă, în cazuri excepționale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedește contrară obligației prevăzute la pct. 7 pct. 7 ...
5. - Subunitățile fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice fără scop patrimonial cu sediul sau domiciliul în România organizează și conduc contabilitatea proprie până la nivel de balanță de verificare, fără a întocmi situații financiare anuale. Activitatea desfășurată în străinătate de subunitățile fără personalitate juridică, și care aparțin persoanelor juridice fără scop patrimonial cu sediul sau domiciliul în România, se include în situațiile financiare ale persoanei juridice române și se raportează pe teritoriul României, potrivit prezentelor reglementări. Cursul de schimb utilizat pentru conversia în moneda națională a balanțelor de verificare întocmite într-o altă monedă este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru data bilanțului. Acest curs se prezintă în notele explicative. ...
6. - Autoritățile de reglementare pot solicita prezentarea în situațiile financiare anuale a unor informații suplimentare față de cele care trebuie prezentate în concordanță cu prezentele reglementări. ...
7. - Formatul bilanțului și al contului rezultatului exercițiului, în special în ceea ce privește forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exercițiu financiar la altul. În cazuri excepționale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menționată în notele explicative, împreună cu o explicație a motivelor care au determinat-o. ...
8. - În bilanț și în contul rezultatului exercițiului, elementele prevăzute la pct. 19, 20 și 34 trebuie prezentate separat, în ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor se poate face numai în notele explicative. ...
9. - Formatul, succesiunea și terminologia elementelor din bilanț și din contul rezultatului exercițiului care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care natura specifică a unei persoane juridice fără scop patrimonial impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci când sunt cerute prin reglementări speciale emise de Autoritățile de reglementare. ...
10. -

(1)Pentru fiecare element de bilanț și de cont al rezultatului exercițiului trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent. ...

(2)Dacă valorile prevăzute la alin.

(1)nu sunt comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în notele explicative, însoțită de comentarii relevante.

1. Un element de bilanț și de cont al rezultatului exercițiului pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent, în înțelesul pct. 15 ...
2. - Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capital propriu ale persoanei juridice fără scop patrimonial la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. ...
3. -

(1)În bilanț elementele de activ și datorii sunt grupate după natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate.

(2)În înțelesul prezentelor reglementări:

1. a)un activ reprezintă o resursă controlată de către persoana juridică fără scop patrimonial ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru aceasta și al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; ...
2. b)o datorie reprezintă o obligație actuală a persoanei juridice fără scop patrimonial ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. ... ... Secţiunea 2 FORMATUL BILANȚULUI 19. - Formatul bilanțului este următorul: A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale 1. Cheltuieli de constituire ... 2. Cheltuieli de dezvoltare ... 3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros ... 4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros ... 5. Avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție ... ... II. Imobilizări corporale 1. Terenuri și construcții ... 2. Instalații tehnice și mașini ... 3. Alte instalații, utilaje și mobilier ... 4. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție ... ... III. Imobilizări financiare 1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate ... 2. Împrumuturi acordate entităților afiliate ... 3. Interese de participare ... 4. Împrumuturi acordate entităților de care unitatea este legată în virtutea intereselor de participare ... 5. Investiții deținute ca imobilizări ... 6. Alte împrumuturi ... ... ... B. Active circulante I. Stocuri 1. Materii prime și materiale consumabile ... 2. Producția în curs de execuție ... 3. Produse finite și mărfuri ... 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri ... ... II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) 1. Creanțe comerciale ... 2. Sume de încasat de la entitățile afiliate ... 3. Sume de încasat de la entitățile de care unitatea este legată în virtutea intereselor de participare ... 4. Alte creanțe ... ... III. Investiții pe termen scurt 1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate ... 2. Alte investiții pe termen scurt ... ... IV. Casa și conturi la bănci ... ... C. Cheltuieli în avans ... D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni ... 2. Sume datorate instituțiilor de credit ... 3. Avansuri încasate în contul comenzilor ... 4. Datorii comerciale - furnizori ... 5. Efecte de comerț de plătit ... 6. Sume datorate entităților afiliate ... 7. Sume datorate entităților de care unitatea este legată în virtutea intereselor de participare ... 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... E. Active circulante nete/datorii curente nete ... F. Total active minus datorii curente ... G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni ... 2. Sume datorate instituțiilor de credit ... 3. Avansuri încasate în contul comenzilor ... 4. Datorii comerciale - furnizori ... 5. Efecte de comerț de plătit ... 6. Sume datorate entităților afiliate ... 7. Sume datorate entităților de care unitatea este legată în virtutea intereselor de participare ... 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... H. Provizioane 1. Provizioane pentru pensii și obligații similare ... 2. Provizioane pentru impozite ... 3. Alte provizioane ... ... I. Venituri în avans ... J. Capital și rezerve I. Capital ... II. Rezerve din reevaluare ... III. Rezerve 1. Rezerve legale ... 2. Rezerve statutare sau contractuale ... 3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare ... 4. Alte rezerve ... ... IV. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea reportat(ă) ... V. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea exercițiului financiar ... ... ... 20. - Formatul bilanțului prescurtat este următorul: A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale ... II. Imobilizări corporale ... III. Imobilizări financiare ... ... B. Active circulante I. Stocuri ... II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) ... III. Investiții pe termen scurt ... IV. Casa și conturi la bănci ... ... C. Cheltuieli în avans ... D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an ... E. Active circulante nete/datorii curente nete ... F. Total active minus datorii curente ... G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an ... H. Provizioane ... I. Venituri în avans ... J. Capital și rezerve I. Capital ... II. Rezerve din reevaluare ... III. Rezerve ... IV. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea reportat(ă) ... V. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea exercițiului financiar ... ... ... 21. - Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul de bilanț, relația sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele explicative, dacă o asemenea prezentare este esențială pentru înțelegerea situațiilor financiare anuale. ... 22. - Acțiunile deținute la entitățile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop. ... 23. - Toate angajamentele sub forma garanțiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu există obligația de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative, și trebuie făcută distincție între diferitele tipuri de garanții recunoscute de legislația națională. De asemenea, trebuie făcută o prezentare separată a oricărei garanții valorice care a fost prevăzută. Angajamentele de acest tip care există în relația cu entitățile afiliate trebuie prezentate distinct. ... Secţiunea 3 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANȚ 24. - Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate. ... 25. - Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o bază continuă, în scopul desfășurării activităților persoanei juridice fără scop patrimonial. ... 26. -

(1)Mișcările diverselor elemente de imobilizări se prezintă în notele explicative. În acest scop, se prezintă distinct, începând cu costul de achiziție sau costul de producție, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, creșterile, cedările și transferurile în cursul exercițiului financiar, iar, pe de altă parte, ajustările cumulate de valoare la începutul exercițiului financiar și la data bilanțului, precum și rectificările efectuate în cursul exercițiului financiar asupra ajustărilor de valoare din exercițiile financiare precedente. Ajustările de valoare se prezintă în bilanț ca deduceri clare din elementele corespunzătoare.

(2)Dacă, atunci când situațiile financiare anuale se întocmesc conform prezentelor reglementări pentru prima oară, prețul de achiziție sau costul de producție al unei imobilizări nu poate fi determinat fără cheltuieli sau întârzieri exagerate, valoarea reziduală de la începutul exercițiului financiar poate fi tratată drept preț de achiziție sau cost de producție. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentată în notele explicative.

(3)Atunci când se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, mișcările diverselor elemente de imobilizări, prevăzute la alin.

(1), se prezintă începând cu prețul de achiziție sau costul de producție, rezultat din reevaluare. În acest scop, valoarea reevaluată se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale. ...

1. - Drepturile asupra proprietăților imobiliare și alte drepturi similare, așa cum sunt definite de legislația națională, trebuie prezentate la "Terenuri și construcții". ...
2. - În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înțelege drepturile în capitalul altor entități, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entități, sunt destinate să contribuie la activitățile entității. Deținerea unei părți din capitalul unei alte entități se presupune că reprezintă un interes de participare, atunci când depășește un procentaj de 20%. ...
3. -

(1)Cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar, dar care sunt aferente unui exercițiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans".

(2)Veniturile care, deși se referă la exercițiul financiar în cauză, nu se încasează până la expirarea acestuia, trebuie prezentate la "Creanțe". În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate și în notele explicative. ... 30. -

(1)Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

(2)Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, și/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării valorii activelor. ...

1. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea. ...
2. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. ...
3. -

(1)Veniturile de încasat înainte de data bilanțului, dar care se referă la un exercițiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans".

(2)Cheltuielile care, deși se referă la exercițiul financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul exercițiului financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". În cazul în care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate și în notele explicative. ... Secţiunea 4 FORMATUL CONTULUI REZULTATULUI EXERCIȚIULUI 34. - Formatul contului rezultatului exercițiului este următorul: I. Venituri din activitățile fără scop patrimonial ... II. Cheltuieli privind activitățile fără scop patrimonial ... III. Rezultatul activităților fără scop patrimonial ... IV. Venituri din activitățile cu destinație specială ... V. Cheltuieli privind activitățile cu destinație specială ... VI. Rezultatul activităților cu destinație specială ... VII. Venituri din activitățile economice ... VIII. Cheltuieli privind activitățile economice ... IX. Rezultatul activităților economice ... X. Venituri totale ... XI. Cheltuieli totale ... XII. Excedentul/profitul deficitul/pierderea exercițiului financiar (X-XI; XI-X) ... ... Secţiunea 5 PRINCIPII CONTABILE GENERALE 35. - Elementele prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secțiune, conform contabilității de angajamente. Astfel, efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce trezoreria sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente. ... 36. - Principiul continuității activității. Trebuie să se prezume că persoana juridică fără scop patrimonial își desfășoară activitatea pe baza principiului continuității activității. Acest principiu presupune că entitatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității. Dacă administratorii unei entități au luat cunoștință de unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situațiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuității, această informație trebuie prezentată, împreună cu explicații privind modul de întocmire a acestora și motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu își mai poate continua activitatea. ... 37. - Principiul permanenței metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul. ... 38. - Principiul prudenței. Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă și, în special:

1. a)poate fi inclus numai excedentul/profitul realizat la data bilanțului; ...
2. b)trebuie să se țină cont de toate datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia; ...
3. c)trebuie să se țină cont de toate datoriile previzibile și deficitele/pierderile potențiale apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia; ...
4. d)trebuie să se țină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este deficit/pierdere sau excedent/profit. ... ... 39. - Principiul independenței exercițiului. Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării sau plății acestor venituri și cheltuieli. ... 40. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. ... 41. - Principiul intangibilității. Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent. ... 42. - Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de activ și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă. Eventualele compensări între creanțe și datorii ale persoanei juridice fără scop patrimonial față de aceeași entitate pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor la valoarea integrală. ... 43. - Abateri de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta secțiune pot fi efectuate în cazuri excepționale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum și motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, și a excedentului/profitului sau deficitului/pierderii. ... Secţiunea 6 REGULI DE EVALUARE 6.1. REGULI GENERALE DE EVALUARE 44. - Elementele prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de producție. În situația în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale se aplică prevederile subsecțiunii 6.2.5 din prezentele reglementări. ... 6.1.1. Evaluarea la data intrării în entitate 45. -

(1)La data intrării în entitate, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilește astfel:

1. a)la cost de achiziție - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; ...
2. b)la cost de producție - pentru bunurile produse în entitate; ...
3. c)la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capital; ...
4. d)la valoarea justă - pentru bunurile obținute cu titlu gratuit. ... În cazurile menționate la lit.
5. c)și d), valoarea de aport și, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziție.

(2)Prin valoare justă se înțelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauză în cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv. ... 46.

(1)Costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică fără scop patrimonial le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective.

(2)Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziție. ... 47. -

(1)Costul de producție al unui bun cuprinde costul de achiziție a materiilor prime și materialelor consumabile și cheltuielile de producție direct atribuibile bunului.

(2)Costul de producție sau de prelucrare al stocurilor, precum și costul de producție al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producției, și anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă și alte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația acestora.

(3)În costul de producție poate fi inclusă o proporție rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producție.

(4)Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel: – pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise; ... – cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producție, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricație; ... – regiile (cheltuielile) generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma și locul final; ... – costurile de desfacere. ... ... 48. -

(1)Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanțarea achiziției, construcției sau producției de active cu ciclu lung de fabricație poate fi inclusă în costurile de producție, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producție. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.

(2)În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricație se înțelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanțială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării. ... ... 6.1.

1. Evaluarea cu ocazia inventarierii
2. - Evaluarea elementelor de activ și de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementări și normelor emise în acest sens de Ministerul Economiei și Finanțelor. ... ... 6.1.
3. Evaluarea la încheierea exercițiului financiar
4. -

(1)La încheierea exercițiului financiar, elementele de activ și de pasiv de natura datoriilor se evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

(2)În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar. În acest caz, se vor avea în vedere, printre altele:

1. a)Pentru elementele de activ, diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menținându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Prin valoare contabilă netă se înțelege valoarea de intrare, mai puțin amortizarea și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate. ...
2. b)Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. ... ... 51. -

(1)La fiecare dată a bilanțului:

1. a)Elementele monetare exprimate în valută (disponibilități și alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțe și datorii în valută) trebuie evaluate și raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României și valabil la data încheierii exercițiului financiar. Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanțelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost raportate în situațiile financiare anuale anterioare și cursul de schimb de la data încheierii exercițiului financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli financiare, după caz. ...
2. b)Pentru creanțele și datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferențelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit.
3. a)...
4. c)Elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută și înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacției. ...
5. d)Elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută și înregistrate la valoarea justă trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data determinării valorilor respective. ...

(2)Prin elemente monetare se înțelege disponibilitățile bănești și activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. ...

1. - Evenimentele care apar după data bilanțului pot furniza informații suplimentare referitoare la perioada raportată, față de cele cunoscute la data bilanțului. Dacă situațiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta și informațiile suplimentare. ... ... 6.1.
2. Evaluarea la data ieșirii din entitate
3. - La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. ... Evenimente ulterioare datei bilanțului
4. -

(1)Evenimentele ulterioare datei bilanțului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanțului și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

(2)Pot fi identificate două situații:

1. a)entitățile obțin informații suplimentare față de cele existente la data bilanțului, pentru evenimente care avuseseră deja loc la data bilanțului. Dacă informațiile suplimentare conduc la necesitatea înregistrării în contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste înregistrări; ...
2. b)entitățile obțin informații pentru evenimente petrecute ulterior datei situațiilor financiare anuale, dar a căror prezentare este necesară pentru utilizatorii de informații. În această situație, informațiile respective se prezintă în notele explicative, fără efectuarea unor înregistrări în contabilitate. ...

(3)Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanțului, care trebuie reflectat în situațiile financiare anuale este rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanțului, care impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoașterea unui nou provizion.

(4)Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanțului pentru care nu se fac ajustări ale situațiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piață a valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanțului și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

(5)Atunci când evenimentele au o asemenea importanță încât neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situațiilor financiare anuale de a face evaluări și de a lua decizii corecte, o entitate trebuie să prezinte următoarele informații pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente: a) natura evenimentului; și ... b) o estimare a efectului financiar sau o mențiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută. ... ... Corectarea erorilor contabile 55. -

(1)Corectarea erorilor constatate în contabilitate se efectuează pe seama rezultatului reportat.

(2)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni și declarații eronate cuprinse în situațiile financiare anuale ale entității pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greșeala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informații credibile care:

1. a)erau disponibile la momentul la care situațiile financiare anuale pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ...
2. b)ar fi putut fi obținute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea acelor situații financiare anuale. ... Astfel de erori includ efectele greșelilor matematice, greșelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greșite a evenimentelor și fraudelor.

(3)În cazul corectării de erori care generează deficit contabil reportat, acesta trebuie acoperit înainte de efectuarea oricărei repartizări de excedent. În notele la situațiile financiare anuale trebuie prezentate informații suplimentare cu privire la erorilor constatate.

(4)Corectarea erorilor aferente exercițiilor financiare precedente nu determină modificarea situațiilor financiare ale acelor exerciții.

(5)În cazul erorilor aferente exercițiilor financiare prcedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare. Informații comparative referitoare la poziția financiară și performanța financiară, respectiv modificarea poziției financiare, sunt prezentate în notele explicative. ... ... ... 6.2. ACTIVE IMOBILIZATE 6.2.1. Reguli de evaluare de bază 56. -

(1)Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii și deținute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziție sau la costul de producție, cu respectarea prevederilor pct. 57

(2)Beneficiile economice viitoare reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potențialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităților de exploatare ale entității. ...

1. - Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică se efectuează în mod sistematic, reducându-se valoarea contabilă a acestora. Valoarea contabilă a acestor active este valoarea care este pezentată în bilanț, fiind reprezentată de costul de achiziție, costul de producție sau alte valori care substituie costul, diminuate cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum și cu pierderile cumulate din depreciere. În înțelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înțelege durata de viață utilă, aceasta reprezentând: a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau ... b) numărul unităților produse sau a unor unități similare ce se estimează că vor fi obținute de entitate prin folosirea activului respectiv. ... ...
2. -

(1)Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la data bilanțului.

(2)Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanțului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă.

(3)Ajustările de valoare prevăzute la alin.

(1)și

(2)trebuie înregistrate în contul rezultatului exercițiului și prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul rezultatului exercițiului.

(4)Evaluarea la valorile minime, potrivit alin.

(1)și

(2), nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost făcute ajustările respective. ...

1. - Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustărilor excepționale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor și motivele pentru care acestea au fost efectuate. ... ... 6.2.
2. Imobilizări necorporale Recunoașterea imobilizărilor necorporale
3. - Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material și deținut pentru utilizare în activitățile desfășurate de persoana juridică fără scop patrimonial sau pentru scopuri administrative. ...
4. - Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanț dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate și costul activului poate fi evaluat în mod credibil. ...
5. -

(1)În cadrul imobilizărilor necorporale privind activitățile fără scop patrimonial, se cuprind: – cheltuielile de constituire; ... – cheltuielile de dezvoltare; ... – concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create intern de entitate; ... – alte imobilizări necorporale; și ... – avansurile și imobilizările necorporale în curs de execuție. ...

(2)În cadrul imobilizărilor necorporale privind activitățile economice, se cuprind imobilizările corporale de natura celor prevăzute la alin.

(1)și, în plus, fondul comercial. ... Active de natura cheltuielilor de constituire

1. - Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea persoanei juridice fără scop patrimonial (taxe și alte cheltuieli de înscriere, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de obligațiuni, cheltuieli de publicitate, precum și alte cheltuieli de această natură, legate de înființarea și extinderea activității entității). ...
2. -

(1)O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situație, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

(2)În situația în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din excedente/profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a excedentului/profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. ... 65. - Sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în note. Active de natura cheltuielilor de dezvoltare ... 66. -

(1)Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înaintea stabilirii producției de serie sau utilizării.

(2)Exemple de activități de dezvoltare sunt:

1. a)proiectarea, construcția și testarea producției intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor și modelelor; ...
2. b)proiectarea uneltelor și matrițelor care implică tehnologie nouă; ...
3. c)proiectarea, construcția și operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producția pe scară largă; ...
4. d)proiectarea, construcția și testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătățite. ... ... 67. -

(1)Cheltuielile de dezvoltare privind activitățile fără scop patrimonial se amortizează într-o perioadă de cel mult cinci ani, cu aprobarea administratorului entității.

(2)Cheltuielile de dezvoltare privind activitățile economice se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.

(3)În situația în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din excedente/profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a excedentului/profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

(4)Sumele înregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative. ... Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare 68. -

(1)Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare reprezentând aport, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la valoarea de aport sau costul de achiziție, după caz. În această situație valoarea de aport se asimilează valorii juste.

(2)Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, și nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entității care primește concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând chiria, fără recunoașterea unei imobilizări necorporale.

(3)Brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, achiziționate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către persoanele juridice fără scop patrimonial care le dețin. ... Fondul comercial 69. -

(1)Fondul comercial, atunci când se recunoaște, reprezintă diferența dintre costul de achiziție și valoarea la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de persoana juridică fără scop patrimonial pentru activitățile economice.

(2)În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achiziției de către o entitate a acțiunilor altei entități - se au în vedere următoarele prevederi:

1. a)fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani; ...
2. b)totuși, entitățile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiția ca această perioadă să nu depășească durata de utilizare economică a activului și să fie prezentată și justificată în notele explicative. ... ... Alte imobilizări necorporale, avansurile și imobilizările necorporale în curs de execuție 70. -

(1)În cadrul avansurilor și altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziționate de la terți, pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și alte imobilizări necorporale.

(2)Programele informatice create, achiziționate sau dobândite pe alte căi se amortizează în funcție de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăși o perioadă de cinci ani, cu aprobarea administratorului entității.

(3)Imobilizările necorporale în curs de execuție reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de producție sau costul de achiziție, după caz. ... Evaluarea inițială a imobilizărilor necorporale

1. - Un activ necorporal se înregistrează inițial la costul de achiziție sau de producție, așa cum sunt definite în prezentele reglementări. ...
2. - Un element necorporal raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal. ... Cheltuieli ulterioare
3. -

(1)Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea acestuia se înregistrează în conturile de cheltuieli, atunci când sunt efectuate.

(2)Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanța prevăzută inițial și pot fi evaluate credibil. ... Evaluarea la data bilanțului

1. - Un activ necorporal trebuie prezentat în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare. ... Cedarea
2. - Un activ necorporal trebuie scos din evidență la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară. ...
3. - Câștigurile sau pierderile care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieșirea unui activ necorporal se determină ca diferență între veniturile generate de ieșirea activului și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, și trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în contul rezultatului exercițiului. ... ... 6.2.
4. Imobilizări corporale Recunoașterea imobilizărilor corporale
5. - Imobilizările corporale reprezintă active care: a) sunt deținute pentru a fi utilizate în activitățile desfășurate de persoana juridică fără scop patrimonial sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și ... b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ... ...
6. - Imobilizările corporale privind activitățile fără scop patrimonial cuprind: terenuri și construcții; instalații tehnice și mașini; alte instalații, utilaje și mobilier; avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție. ...
7. -

(1)Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri.

(2)În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidențiate pe următoarele grupe: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcții și altele. ... 80. -

(1)Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în contabilitate în funcție de natura contractului de leasing, stabilită potrivit legii.

(2)La recunoașterea în contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute în vedere prevederile contractelor încheiate între părți, precum și legislația în vigoare. Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operațional, de către locator/finanțator. Achizițiile de bunuri imobile și mobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investiții, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare.

(3)În înțelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

1. a)contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită; ...
2. b)leasing financiar este operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului; ...
3. c)leasing operațional este operațiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar. ...

(4)Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

1. a)leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul duratei contractului de leasing; ...
2. b)locatarul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț estimat a fi suficient de mic în comparație cu valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opțiunea va fi exercitată; ...
3. c)durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viață economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat; ...
4. d)valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziționat bunul de către finanțator, respectiv costul de achiziție; ...
5. e)bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore. ... ... 81. - În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidențiate în mod distinct imobilizările corporale în curs de execuție. ... Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale 82. - O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcție de modalitatea de intrare în entitate. ... Cheltuieli ulterioare 83. -

(1)Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

(2)Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locație de gestiune sau alte contracte similare se evidențiază în contabilitatea entității care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcție de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii. ... 84. -

(1)Costul reparațiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuială în perioada în care este efectuată.

(2)Sunt recunoscute ca o componentă a activului investițiile efectuate la imobilizările corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie să aibă ca efect îmbunătățirea parametrilor tehnici inițiali ai acestora și să conducă la obținerea de beneficii economice viitoare, suplimentare față de cele estimate inițial. ... Obținerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creșterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreținere și funcționare. 85. -

(1)Imobilizările corporale în curs de execuție reprezintă investițiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producție sau costul de achiziție, după caz.

(2)Imobilizările corporale în curs de execuție se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepția, darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora, după caz.

(3)Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleași principii ca și pentru un activ achiziționat. Astfel, dacă entitatea produce active similare, în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacții normale, atunci costul activului este de obicei același cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum și pierderile care au apărut în cursul construcției în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului. ... Evaluarea la data bilanțului 86. - O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare. ... Amortizarea 87. -

(1)Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale.

(2)Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcțiune a acestora și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică și condițiilor de utilizare a acestora. ... 88. -

(1)Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locație de gestiune se calculează și se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.

(2)Se supun, de asemenea, amortizării investițiile efectuate la imobilizările corporale luate cu chirie, pe durata contractului de închiriere. La expirarea contractului de închiriere, valoarea investițiilor efectuate și a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. În funcție de clauzele cuprinse în contractul de închiriere, transferul poate reprezenta o vânzare de active sau o altă modalitate de cedare. Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor se efectuează conform prezentelor reglementări. ... 89. -

(1)Persoanele juridice fără scop patrimonial amortizează imobilizările corporale privind activitățile fără scop patrimonial utilizând ca regim de amortizare, amortizarea liniară.

(2)Imobilizările corporale privind activitățile economice desfășurate, potrivit legii, de persoanele juridice fără scop patrimonial se amortizează în continuare în conformitate cu reglementările valabile pentru agenții economici.

(3)Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială.

(4)Terenurile nu se amortizează. Investițiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, iazurilor, terenurilor și pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administrație sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului. ... Cedarea și casarea

1. - O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară. ...
2. - Câștigurile sau pierderile obținute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferență între veniturile generate de scoaterea din evidență și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta și trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în contul rezultatului exercițiului. ... Compensații de la terți
3. -

(1)În cazul distrugerii totale sau parțiale a unor imobilizări corporale, creanțele sau sumele compensatorii încasate de la terți, legate de acestea, precum și achiziționarea sau construcția ulterioară de active noi sunt operațiuni economice distincte și trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative. Astfel, deprecierea activelor se evidențiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensațiile se evidențiază pe seama veniturilor conform contabilității de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.

(2)Exemple de asemenea compensații pot fi înregistrate în următoarele situații:

1. a)sume plătite/de plătit de către companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizări corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt; ...
2. b)sume acordate de guvern, în schimbul unor imobilizări corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate. ... ... ... 6.2.4. Imobilizări financiare 93. - Imobilizările financiare cuprind acțiunile deținute la entitățile afiliate, împrumuturile acordate entităților afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităților de care persoana juridică fără scop patrimonial este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi. ... 94. - În conturile de creanțe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terților în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii. ... 95. -

(1)La alte împrumuturi acordate se cuprind garanțiile, depozitele și cauțiunile depuse de entitate la terți.

(2)Entitățile care au evidențiate în contul de creanțe imobilizate și alte creanțe imobilizate cu scadența mai mare de un an, vor prezenta în bilanț, la imobilizări financiare, numai partea cu scadența mai mare de 12 luni, diferența urmând a fi reflectată la creanțe. ... Evaluarea inițială

1. - Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziție sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. ... Evaluarea la data bilanțului
2. - Imobilizările financiare se prezintă în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare. ... ... 6.2.
3. Reevaluarea imobilizărilor corporale
4. -

(1)Entitățile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârșitul exercițiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestor reevaluări în situațiile financiare întocmite pentru acel exercițiu. Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu data de 1 ianuarie anul următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.

(2)În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum și elementul afectat din contul rezultatului exercițiului. ... 99. -

(1)Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesioniști calificați în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut național și internațional.

(2)La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri:

1. a)recalculată proporțional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau ...
2. b)eliminată din valoarea contabilă brută a activului și valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piață. ... ... 100. -

(1)În cazul în care, ulterior recunoașterii inițiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziție/costului de producție sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.

(2)Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă și raportarea în situațiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinație de costuri și valori calculate la date diferite.

(3)Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepția situației când nu există nici o piață activă pentru acel activ.

(4)O grupă de imobilizări corporale cuprinde active de aceeași natură și utilizări similare, aflate în exploatarea unei entități.

(5)Exemple de grupe de imobilizări corporale sunt: terenuri; clădiri; mașini și echipamente; nave; aeronave etc.

(6)Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanțial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanțului.

(7)Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piață activă pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanț la cost, minus ajustările cumulate de valoare.

(8)O piață activă este o piață unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1. a)elementele comercializate sunt omogene; ...
2. b)pot fi găsiți în permanență cumpărători și vânzători interesați; și ...
3. c)prețurile sunt cunoscute de cei interesați. ...

(9)Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referință la o piață activă, valoarea activului prezentată în bilanț trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare. ... 101. -

(1)În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferența dintre valoarea rezultată în urma reevaluării și valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital și rezerve". Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

(2)Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exercițiului financiar, entitățile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informații:

1. a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercițiului financiar; ...
2. b)diferențele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar; ...
3. c)sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislației în vigoare; ...
4. d)valoarea rezervei din reevaluare la sfârșitul exercițiului financiar. ...

(3)Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, la cedarea sau casarea activului.

(4)Dacă rezultatul reevaluării este o creștere față de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel: – ca o creștere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital și rezerve", dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau ... – ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ. ...

(5)Dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital și rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii, iar eventuala diferență rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

(6)Sumele reprezentând diferențe de natura veniturilor și cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul rezultatului exercițiului.

(7)Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect.

(8)Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.

(5)... 102. - Ajustările de valoare se calculează în fiecare exercițiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizării pentru acel exercițiu financiar. ... 103. - În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanț de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informații:

1. a)valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate și suma ajustărilor cumulate de valoare; sau ...
2. b)valoarea la data bilanțului a diferenței dintre valoarea rezultată din reevaluare și cea reprezentând costul istoric și, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare. ... ... ... ... 6.3. ACTIVE CIRCULANTE 6.3.1. Generalități Recunoașterea activelor circulante 104. -

(1)Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

1. a)este achiziționat sau produs pentru a fi utilizat în activitățile desfășurate de persoana juridică fără scop patrimonial și se așteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; ...
2. b)este reprezentat de creanțe aferente ciclului de exploatare; ...
3. c)este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricționată. ...

(2)Ciclul de exploatare al unei entități reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare și finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.

(3)Echivalentele de trezorerie reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar și sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. ... 105. - În categoria activelor circulante se cuprind:

1. a)stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură; ...
2. b)creanțe; ...
3. c)investiții pe termen scurt; ...
4. d)casa și conturi la bănci. ... ... Evaluarea activelor circulante 106. -

(1)Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziție sau costul de producție, după caz, cu respectarea prevederilor alin.

(2)de mai jos.

(2)Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau, în circumstanțe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanțului. ...

1. - Evaluarea efectuată conform prevederilor de la pct. 106 ...
2. - Dacă activele circulante fac obiectul ajustărilor de valoare cu caracter excepțional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor și motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative. ... ... 6.3.
3. Stocuri
4. - Stocurile sunt active circulante: a) deținute pentru a fi utilizate pe parcursul desfășurării normale a activității; ... b) în curs de producție pentru a fi utilizate în procesul desfășurării normale a activității; sau ... c) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în activitățile fără scop patrimonial și activitățile cu destinație specială. ... ...
5. -

(1)În cadrul stocurilor privind activitățile fără scop patrimonial și activitățile cu destinație specială se cuprind:

1. a)materiile prime, care participă direct la realizarea activităților fără scop patrimonial și activităților cu destinație specială și se regăsesc în bunurile materiale realizate integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată; ...
2. b)materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile), care participă sau ajută la realizarea activităților fără scop patrimonial și activităților cu destinație specială fără a se regăsi, de regulă, în bunurile materiale realizate; ...
3. c)materialele de natura obiectelor de inventar; ...
4. d)animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru muncă și reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate în activitățile fără scop patrimonial, coloniile de albine, precum și animalele pentru obținerea de lână, lapte și blană în vederea valorificării în activitățile fără scop patrimonial; ...
5. e)ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate activităților fără scop patrimonial și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte; ...

(2)În cadrul stocurilor privind activitățile economice desfășurate de persoanele juridice fără scop patrimonial, potrivit legii, se cuprind stocuri de natura celor prevăzute la alin.

(1)și, în plus, următoarele:

1. a)mărfurile, și anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii; ...
2. b)produsele, și anume: – semifabricatele, prin care se înțelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților; ... – produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; ... – rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; ... ...
3. c)producția în curs de execuție, reprezentând producția care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producției în curs de execuție se cuprind, de asemenea, lucrările și serviciile, precum și studiile în curs de execuție sau neterminate. ...

(3)În cadrul stocurilor se includ și bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignație la terți, care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri. ... 111. -

(1)Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

(2)În aplicarea alin.

(1)este necesar să se asigure:

1. a)recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate și înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignație se recepționează și înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanțului; ...
2. b)în situația unor decalaje între aprovizionarea și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entității, se procedează astfel: – bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare; ... – bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune; ... ...
3. c)în cazul unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieșiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: – bunurile vândute și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanțului; ... – bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieșiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieșirea din gestiune potrivit legii; ... ...
4. d)bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări și, respectiv, la ieșiri, atât în gestiune, cât și în contabilitate, potrivit contractelor încheiate. ... ... Costul stocurilor 112. -

(1)Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției și prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc.

(2)Costul de producție sau de prelucrare al stocurilor, precum și costul de producție al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producției, și anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă și alte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația acestora.

(3)Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera și alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum și regiile corespunzătoare. ...

1. - Materiile prime și materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite și a căror valoare totală este de o importanță secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare și cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea și structura acestora nu variază în mod semnificativ. ...
2. -

(1)Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile și al acelor bunuri sau servicii produse și destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.

(2)Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanțial unele de altele.

(3)Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse.

(4)Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile. ... 115. -

(1)În funcție de specificul activității, pentru determinarea costului poate fi folosită, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producție sau metoda prețului cu amănuntul, în comerțul cu amănuntul.

(2)Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor și consumabilelor, manoperei, eficienței și capacității de producție. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic și ajustate, dacă este necesar, în funcție de condițiile existente la un moment dat.

(3)Diferențele de preț față de costul de achiziție sau de producție trebuie evidențiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

(4)Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieșite și asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel: Diferente de pret aferente Soldul initial al intrarilor in cursul diferentelor de + perioadei, cumulat de la pret inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta Coeficient de = ------------------------------------------------ x 100 repartizare*1) Valoarea intrarilor in Soldul initial al cursul perioadei la pret de stocurilor la pret + inregistrare, cumulat de la de inregistrare inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta -------- *1) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul inițial al costului de mărfuri și valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibilă. Acest coeficient se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite.

(5)Coeficienții de repartizare a diferențelor de preț pot fi calculați la nivelul conturilor sintetice de gradul I și II, prevăzute în planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.

(6)La sfârșitul perioadei, soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preț de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziție sau costul de producție, după caz.

(7)Diferențele de preț se înregistrează proporțional atât asupra valorii bunurilor ieșite, cât și asupra bunurilor rămase în stoc.

(8)În comerțul cu amănuntul poate fi utilizată metoda prețului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă care au marje similare și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. În această situație, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a prețului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. ... 116. -

(1)La ieșirea din gestiune a stocurilor și altor active fungibile, acestea se evaluează și înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

1. a)metoda primul intrat - primul ieșit - FIFO; ...
2. b)metoda costului mediu ponderat - CMP; ...
3. c)metoda ultimul intrat - primul ieșit - LIFO. ...

(2)Dacă valoarea prezentată în bilanț, rezultată după aplicarea metodelor specificate în alin.

(1), diferă în mod semnificativ, la data bilanțului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piață cunoscute înainte de data bilanțului, valoarea acestei diferențe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active.

(3)Potrivit metodei "primul intrat - primul ieșit" (FIFO), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor, în ordine cronologică.

(4)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepție.

(5)Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieșit" (LIFO), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului anterior, în ordine cronologică.

(6)Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvență pentru elemente similare de natura stocurilor și a activelor fungibile de la un exercițiu financiar la altul. Dacă, în situații excepționale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informații: – motivul schimbării metodei, și ... – efectele sale asupra rezultatului. ...

(7)O entitate trebuie să utilizeze aceleași metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură și utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată. ... 117. -

(1)Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

(2)În condițiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operațiunile de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât și valoric.

(3)Inventarul intermitent constă în stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei. În acest caz, ieșirile se determină ca diferență între valoarea stocului inițial plus valoarea intrărilor și valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.

(4)Producția în curs de execuție se determină prin inventarierea producției neterminate la sfârșitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operațiilor tehnologice și evaluarea acesteia la costurile de producție. ... 118. -

(1)Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.

(2)În înțelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă se înțelege prețul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării. ... ... 6.3.

1. Investiții pe termen scurt
2. - Contabilitatea trezoreriei asigură evidența existenței și mișcării acțiunilor deținute la entitățile afiliate, altor investiții pe termen scurt, disponibilităților în conturi la bănci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt și altor valori de trezorerie. ...
3. - Alte investiții pe termen scurt reprezintă obligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile achiziționate și alte valori mobiliare achiziționate în vederea realizării unui excedent într-un termen scurt. ...
4. -

(4)La intrarea în entitate, investițiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziție, prin care se înțelege prețul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.

(2)La ieșirea din gestiune a investițiilor pe termen scurt se aplică prevederile pct. 116 ... 122. -

(1)Pentru deprecierea investițiilor deținute ca active circulante, la sfârșitul exercițiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflectă ajustări pentru pierdere de valoare.

(2)La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare reflectate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz. La ieșirea din entitate a investițiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderi de valoare se anulează. ... ... 6.3.4. Casa și conturi la bănci 123. -

(1)Conturile la bănci cuprind: disponibilitățile în lei și valută, creditele bancare pe termen scurt, precum și dobânzile aferente disponibilităților și creditelor acordate de bănci în conturile curente.

(2)Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poștal, pe bază de documente prezentate entității și neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct.

(3)Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.

(4)Dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, față de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum și cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

(5)Dobânzile de plătit și cele de încasat, aferente exercițiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri din activitățile fără scop patrimonial, după caz. ... 124. -

(1)Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci/casierie și a mișcării acestora, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate, se ține distinct în lei și în valută.

(2)Contabilitatea disponibilităților în valută aflate în bănci/casierie și a mișcării acestora, se ține distinct (analitice distincte) pentru activitățile fără scop patrimonial și activitățile economice. ... 125. -

(1)Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Națională a României.

(2)Operațiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitația cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferențe de curs valutar. ...

1. - La încheierea exercițiului financiar, diferențele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar, se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz. ...
2. - În vederea achitării unor obligații față de furnizori, entitățile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora. ...
3. - Sumele depuse la bănci și sumele în numerar, puse la dispoziția personalului sau a terților, în vederea efectuării unor plăți în favoarea entității, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. ...
4. - În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilități bănești între conturile la bănci, precum și între conturile la bănci și casieria entității. ...
5. Operațiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Națională a României și a altor reglementări emise în acest scop. ... ... ... 6.
6. TERȚI
7. - Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor entității în relațiile acesteia cu furnizorii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile afiliate, debitorii și creditorii diverși. ...
8. - În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operațiunile privind cumpărările, de bunuri, lucrări executate și servicii prestate. ...
9. - Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitate în cont distinct. ...
10. - Operațiunile privind cumpărările de bunuri, lucrări executate și servicii prestate efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în contul efecte de plătit. ...
11. - Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condițiile de formă și fond prevăzute de legislația în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată. ...
12. -

(1)Creanțele și datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operațiunilor, comunicat de Banca Națională a României, cât și în valută.

(2)Operațiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoașterii inițiale în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare și moneda străină, la data efectuării tranzacției.

(3)În conformitate cu prevederile art. 6 alin.

(1)din legea contabilității, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

(4)Din punct de vedere contabil, efectuarea operațiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta.

(5)În cazul bunurilor achiziționate însoțite de factură sau de aviz de însoțire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepției bunurilor. ... 137. -

(1)Contabilitatea furnizorilor și clienților, a celorlalte datorii și creanțe se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.

(2)În cadrul conturilor de furnizori și clienți, se grupează distinct datoriile și creanțele rezultate din tranzacțiile cu clauze de rezervă de proprietate. ...

1. - Creanțele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. ...
2. - Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată. ...
3. - În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi și avantaje care, potrivit legislației în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum și alte drepturi acordate potrivit legii. ...
4. - Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane. ...
5. - Reținerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligații ale salariaților, datorate terților (popriri, pensii alimentare și altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale. ...
6. - Sumele datorate și neachitate personalului (concediile de odihnă și alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe în legătură cu personalul. ...
7. - Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme și echipamente de lucru, precum și debitele provenite din pagube materiale, amenzile și penalitățile stabilite în baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești, și alte creanțe față de personalul entității se înregistrează ca alte creanțe în legătură cu personalul. ...
8. -

(1)Contabilitatea decontărilor privind contribuțiile sociale cuprinde obligațiile pentru contribuția la asigurări sociale, contribuția la asigurări sociale de sănătate, la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj etc.

(2)Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe sociale. ...

1. - În cadrul decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale se cuprind: impozitul pe venituri de natura salariilor, subvențiile de primit, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate etc. ...
2. - Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii. ...
3. - La alte impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și alte impozite și taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. ...
4. - Subvențiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. ...
5. - Contabilitatea decontărilor între entitățile din cadrul grupului cuprinde operațiile care se înregistrează reciproc și în aceeași perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entității debitoare, cât și a celei creditoare. ...
6. - Creanțele/datoriile entității față de alți terți, alții decât personalul propriu, clienții și furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverși. ...
7. - Operațiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării. ...
8. -

(1)Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care au fost raportate în situațiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

(2)Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiași exercițiu financiar în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acel exercițiu. Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată într-un exercițiu financiar ulterior, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare exercițiu financiar, care intervine până în exercițiul decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exercițiu financiar. 154. -

(1)Cheltuielile efectuate și veniturile realizate în exercițiul financiar curent, dar care privesc exercițiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.

(2)În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli și venituri: chiriile, abonamentele și alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din activități fără scop patrimonial aferente perioadelor sau exercițiilor următoare. ... ...

1. - Pentru deprecierea creanțelor din conturile de clienți, decontări în cadrul grupului și debitori, cu ocazia inventarierii la sfârșitul exercițiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere. ... Contabilitatea angajamentelor și a altor elemente extrabilanțiere
2. -

(1)Drepturile și obligațiile, precum și unele bunuri care nu pot fi integrate în activele și pasivele entității se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanțului. În această categorie se cuprind angajamente (giruri, garanții, cauțiuni) acordate sau primite în relațiile cu terții, imobilizări corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie, debitori scoși din activ urmăriți în continuare, redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadență, precum și alte valori.

(2)În cadrul elementelor extrabilanțiere sunt cuprinse și activele și datoriile contingente.

(3)Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanțului și a căror existență va fi confirmată numai prin apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entității. Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanță ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanță (de ex. o despăgubire), în care este implicată entitatea și al cărui rezultat este incert. Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neașteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate. Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanțiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariția unor intrări de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situațiile financiare anuale, deoarece ele nu sunt certe iar recunoașterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată. În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent și trebuie procedat la recunoașterea lui în bilanț. Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situațiile financiare anuale a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul și venitul corespunzător vor fi recunoscute în situațiile financiare anuale aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creștere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.

(4)O datorie contingentă este:

1. a)o obligație potențială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanțului și a cărei existență va fi confirmată numai de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entității; sau ...
2. b)o obligație curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanțului, dar care nu este recunoscută deoarece: – nu este sigur că vor fi necesare ieșiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau ... – valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil. ... ... O entitate nu va recunoaște în bilanț o datorie contingentă, aceasta fiind prezentată în notele explicative. În situația în care o entitate are o obligație angajată în comun cu alte părți, partea asumată de celelalte părți este prezentată ca o datorie contingentă. Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă se consideră că este necesară ieșirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaște, după caz, o datorie sau un provizion în situațiile financiare anuale aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului.

(5)Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul că:

1. a)provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunând că pot fi realizate estimări corecte), deoarece constituie obligații curente la data bilanțului și este probabil că vor fi necesare ieșiri de resurse pentru stingerea obligațiilor; și ...
2. b)datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: – obligații posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligație curentă care poate genera o ieșire de resurse; sau ... – obligații curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere în bilanț (deoarece fie nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor entității pentru stingerea obligației, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de credibilă a valorii obligației). ... ... ... ... 6.5. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN 157. -

(1)O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită și datorie curentă, atunci când:

1. a)se așteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; sau ...
2. b)este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului. ...

(2)Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. ... ... 6.

1. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
2. - Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate acestora se ține pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni și prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung și mediu, sumele datorate entităților afiliate și entităților de care entitatea este legată prin interese de participare, alte împrumuturi și datorii asimilate, precum și dobânzile aferente acestora. ...
3. - Împrumuturile din emisiunile de obligațiuni reprezintă contravaloarea obligațiunilor emise potrivit legii. ...
4. -

(1)Datoriile privind concesiunile și alte datorii similare se referă la bunurile preluate cu acest titlu de către entitatea primitoare, potrivit contractelor încheiate.

(2)La sfârșitul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situație în care are loc anularea datoriilor corespunzătoare privind concesiunea. ...

1. - Entitățile trebuie să mențină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie chiar și atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului, dacă: a) termenul inițial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; și ... b) există un acord de refinanțare sau de reeșalonare a plăților, care este încheiat înainte de data bilanțului. ... ...
2. -

(1)Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferența se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentată în bilanț, ca o corecție a datoriei, precum și în notele explicative.

(2)Valoarea acestei diferențe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exercițiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei. ... ... 6.

1. PROVIZIOANE
2. - Provizioanele nu pot depăși din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligației curente la data bilanțului. ...
3. -

(1)Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.

(2)Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: – o entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior; ... – este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și ... – poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației. ... Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

(3)Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:

1. a)datoriile din credite comerciale constituie obligații de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori și care au fost facturate, sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; și ...
2. b)cheltuielile angajate sunt obligațiile de plată pentru bunuri și servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plății lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaților (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deși uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilității acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general mult mai redus decât în cazul provizioanelor. ... Angajamentele entităților sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activități, în timp ce provizioanele sunt raportate separat. ... 165. -

(1)Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.

(2)Se vor recunoaște ca provizioane doar acele obligații generate de evenimente anterioare care sunt independente de acțiunile viitoare ale entității (de exemplu, modul de desfășurare a activității în viitor). Exemple de astfel de obligații sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieșiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acțiunile viitoare ale entității. ... 166. -

(1)Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

1. a)litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii incerte; ...
2. b)cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanție și alte cheltuieli privind garanția acordată clienților; ...
3. c)acțiunile de restructurare; ...
4. d)pensii și obligații similare; ...
5. e)impozite; ...
6. f)alte provizioane. ...

(2)Contabilitatea provizioanelor se ține pe feluri, în funcție de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.

(3)Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situații:

1. a)vânzarea sau încetarea activității unei părți a afacerii; ...
2. b)închiderea unor sedii ale entității; ...
3. c)modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; ...
4. d)reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura și scopul activităților entității. ...

(4)Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condițiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relația cu statul. ... 167. -

(1)Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate.

(2)Pentru stabilirea existenței unei obligații curente la data bilanțului, trebuie luate în considerare toate informațiile disponibile. ...

1. - Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanțului a costurilor necesare stingerii obligației curente. ...
2. - Câștigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion. ...
3. - Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terță parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat. ...
4. -

(1)Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabilă o ieșire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

(2)Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost inițial recunoscut. ...

1. - Provizioanele prezentate în bilanț la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative. ... ... 6.
2. SUBVENȚII
3. -

(1)În categoria subvențiilor se cuprind subvențiile aferente activelor și subvențiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenții guvernamentale și alte instituții similare naționale și internaționale.

(2)În cadrul subvențiilor se reflectă distinct: – subvenții guvernamentale; ... – împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții; ... – alte sume primite cu caracter de subvenții. ... ... 174. -

(1)Subvențiile aferente activelor reprezintă subvenții pentru acordarea cărora principala condiție este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau achiziționeze active imobilizate.

(2)O subvenție guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar, caz în care subvenția și activul sunt contabilizate la valoarea justă.

(3)În conturile de subvenții pentru investiții se contabilizează și donațiile pentru investiții, precum și plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale și necorporale. ...

1. - Subvențiile aferente veniturilor cuprind toate subvențiile, altele decât cele pentru active. ...
2. - Subvențiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenții urmează să le compenseze. ...
3. -

(1)Subvențiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital și rezerve.

(2)Subvențiile pentru active, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenții pentru investiții și se recunosc în bilanț ca venit amânat. Venitul amânat se înregistrează în contul rezultatului exercițiului pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. ... 178. -

(1)Restituirea unei subvenții referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.

(2)Restituirea unei subvenții aferente veniturilor se efectuează fie prin reducerea veniturilor amânate dacă există, fie, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.

(3)În măsura în care suma rambursată depășește venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște imediat ca o cheltuială. ... ... 6.9. CAPITAL ȘI REZERVE 179. -

(1)Ca pitalul și rezervele (capitaluri proprii) reprezintă totalitatea surselor de finanțare stabile aflate la dispoziția persoanei juridice fără scop patrimonial, după deducerea tuturor datoriilor.

(2)Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului financiar. ... 6.9.1. Capital 180.

(1)Capitalul (aporturile de capital) reprezintă contribuțiile în numerar și/sau în natură ale membrilor la constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fără scop patrimonial.

(2)Capitalul (aporturile de capital) se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice fără scop patrimonial și a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.

(3)Contabilitatea analitică se ține pe feluri de aporturi. ...

1. - Operațiunile ce se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea sau micșorarea capitalului sunt cele prevăzute de lege sau actele de constituire a persoanei juridice fără scop patrimonial. ... ... 6.9.
2. Rezerve din reevaluare
3. -

(1)Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz, distinct pentru activitățile fără scop patrimonial și activitățile economice, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizărilor corporale din prezentele reglementări.

(2)Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuată numai în limita soldului creditor existent.

(3)Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsecțiunii 6.2.5. "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din prezentele reglementări. ... ... 6.9.3. Alte rezerve 183. -

(1)Contabilitatea rezervelor se ține pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale și alte rezerve.

(2)Rezervele legale se constituie anual din excedentul/profitul entității, în cotele și limitele prevăzute de lege, și din alte surse prevăzute de lege.

(3)Rezervele legale pot fi utilizate numai în condițiile prevăzute de lege.

(4)Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din excedentul/profitul entității, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.

(5)Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama excedentului/profitului pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale, cu respectarea prevederilor legale. ... ... 6.9.4. Rezultatul reportat, rezultatul exercițiului financiar, repartizarea rezultatului exercițiului financiar 184. -

(1)Contabilitatea rezultatului reportat și a rezultatului exercițiului financiar se ține distinct pentru activitățile fără scop patrimonial, activitățile cu destinație specială, potrivit legii, și activitățile economice.

(2)Contabilitatea repartizării rezultatului exercițiului financiar se ține distinct pentru activitățile fără scop patrimonial și activitățile economice.

(3)Rezultatul financiar privind activitățile cu destinație specială nu se repartizează. ... ... 6.10. VENITURI ȘI CHELTUIELI 185. -

(1)Contul rezultatului exercițiului cuprinde veniturile și cheltuielile exercițiului financiar, pe feluri de activități, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului financiar (excedent/profit sau deficit/pierdere).

(2)În înțelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

1. a)veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii; ...
2. b)cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. ... ... 186. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacții care sunt clar diferite de activitățile curente și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. ... 6.10.1. Venituri 187. -

(1)În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.

(2)Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum și activitățile conexe acestora.

(3)Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.

(4)Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.

(5)Sumele colectate de o entitate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situație veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

(6)Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinată, de obicei, printr-un acord între vânzătorul și cumpărătorul/utilizatorul activului, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale.

(7)Contabilitatea veniturilor persoanei juridice fără scop patrimonial se ține distinct pe feluri de activități, respectiv activități fără scop patrimonial, activități cu destinație specială potrivit legii și activități economice, iar în cadrul acestora pe feluri de venituri, după natura lor.

(8)Veniturile din activitățile fără scop patrimonial cuprind: – venituri din cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților; ... – venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare; ... – venituri din donații și sume sau bunuri primite prin sponsorizare; ... – venituri din dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților rezultate din activitățile fără scop patrimonial; ... – venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole; ... – resurse obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale și subvenții pentru venituri; ... – venituri din acțiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare și funcționare; ... – venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică; ... – alte venituri din activitățile fără scop patrimonial, care cuprind: ... – venituri din cote-părți primite potrivit statutului; ... – ajutoare și împrumuturi nerambursabile din țară și din străinătate și subvenții pentru venituri; ... – venituri din despăgubiri de asigurare - pagube și din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare; ... – venituri din diferențe de curs valutar rezultate din activitățile fără scop patrimonial; ... – venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare; ... – venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare; ... – venituri obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive; ... – veniturile obținute din reclamă și publicitate, potrivit legislației în vigoare; ... – alte venituri din activitățile fără scop patrimonial. ...

(9)Veniturile cu destinație specială, cuprind venituri reglementate de legi speciale și cuprind: venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment și alte venituri cu destinație specială, potrivit legii.

(10)Veniturile din activități economice cuprind:

1. a)venituri din exploatare: – venituri din vânzarea de produse și mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii; ... – venituri din variația stocurilor, reprezentând variația în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și producție în curs de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate; ... – venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor și cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însăși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale; ... – venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea; ... – alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate și alte venituri din exploatare. ... Variația stocurilor de produse finite și în curs de execuție pe parcursul perioadei, reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din producția stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul rezultatului exercițiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor). ...
2. b)venituri financiare: – venituri din imobilizări financiare; ... – venituri din investiții pe termen scurt; ... – venituri din creanțe imobilizate; ... – venituri din investiții financiare cedate; ... – venituri din diferențe de curs valutar; ... – venituri din dobânzi; ... – venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare; ... – alte venituri financiare. ... ...
3. c)venituri extraordinare (de exemplu, venituri rezultate din compensațiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamități sau alte evenimente extraordinare). Cifra de afaceri netă privind activitățile economice, în sensul prezentelor reglementări, se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executările de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin reducerile comerciale acordate clienților. Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite și taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului rezultatului exercițiului, la cifra de afaceri netă se vor înscrie sumele reprezentând veniturile menționate, corectate cu cheltuielile corespunzătoare acelor impozite. Venituri din vânzări de bunuri privind activitățile economice În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienți. Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
4. a)entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor; ...
5. b)entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor; și ...
6. c)veniturile și, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacție pot fi cuantificate. ... ... Venituri din prestarea de servicii privind activitățile economice Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestările nefacturate până la sfârșitul perioadei se evidențiază în contul de "Lucrări și servicii în curs de execuție", pe seama veniturilor din producția stocată. Venituri din dobânzi, redevențe și dividende privind activitățile economice Veniturile din dobânzi, redevențe și dividende se recunosc astfel:
7. a)dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente; ...
8. b)redevențele se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului; ...
9. c)dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa. ... Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidențiază distinct, în funcție de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menținerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă. ... ... 6.10.2. Cheltuieli 188. -

(1)Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit, aferente activităților fără scop patrimonial, activităților cu destinație specială, potrivit legii și activităților economice, pentru: – consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază entitatea; ... – cheltuieli cu personalul; ... – executarea unor obligații legale sau contractuale etc. ...

(2)Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a entității. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

(3)În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate. ... 189. -

(1)Contabilitatea cheltuielilor privind activitățile fără scop patrimonial, activitățile cu destinație specială și activitățile economice se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

1. a)cheltuieli de exploatare, care cuprind: – cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei consumate; valoarea animalelor și păsărilor; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor; ... – cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele; ... – cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate); ... – alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; donații și alte cheltuieli similare; ajutoare și împrumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital etc.); ... ...
2. b)cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanțe legate de participații; cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților; pierderi din creanțe de natură financiară și altele; ...
3. c)cheltuieli extra