ANEXE din 23 aprilie 2015

Pe scurt

Această lege aprobă Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, numit "Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2020", pentru anii 2015-2018. Scopul său este să găsească soluții inovatoare pentru agricultură și dezvoltarea rurală a României, adaptate condițiilor locale și schimbărilor climatice.

Ce reglementează

Planul de cercetare-dezvoltare în agricultură și dezvoltare rurală pentru perioada 2015-2018.
Obiectivele generale și specifice ale proiectelor de cercetare în diverse domenii agricole.
Bugetul alocat și modul de atribuire a contractelor de finanțare pentru aceste proiecte.
Rezultatele așteptate în urma implementării proiectelor de cercetare.

Cui îi privește

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Instituțiile și persoanele implicate în cercetarea agricolă și dezvoltarea rurală din România.

Puncte cheie

Planul se derulează pe o perioadă de 4 ani, între 2015 și 2018.
Bugetul estimat este de 83.098.692 lei, cu alocări anuale specifice.
Finanțarea se face prin contracte atribuite în sistem competițional, prin licitație restrânsă.
Sunt definite 16 obiective generale, de la îmbunătățirea rezultatelor economice ale fermelor (9 proiecte, 8.345.650 lei) până la mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură (4 proiecte, 3.701.442 lei).

Textul legii

ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 292 bis din 29 aprilie 2015 Notă ... *) Aprobate de ORDINUL nr. 708 din 23 aprilie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 29 aprilie

Anexa 1 Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" Scopul Planul sectorial ADER 2020 îşi propune să găsească rezolvări şi să ofere soluţii adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice, care să corespundă stadiului actual de dezvoltare rurală a României. În contextul schimbărilor climatice vor trebui găsite soluţiile inovative de adaptare a tehnicilor şi tehnologiilor de cultură şi de creştere a animalelor, astfel ca exploataţiile agricole să poată contribui la creşterea ponderii agriculturii în valoarea produsului intern brut. De asemenea, este imperios necesar să se găsească soluţii viabile de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor agricole ale României (sol, apă, resurse genetice vegetale, resurse genetice animale, forţă de muncă, resurse financiare). Mobilizarea eforturilor cercetării agricole în sensul orientării acesteia înspre rezolvarea provocărilor la care este supusă societatea românească de fenomenul de globalizare al economiei mondiale pe de-o parte, dar şi de consecinţele schimbărilor climatice, impun o abordare fundamental nouă a tematicilor de cercetare din cadrul proiectelor de tip sectorial. Este necesar ca acestea să fie concordante cu obiectivele Strategiei pentru cercetare-dezvoltare - inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung 2014-2020-2030 şi să asigure consolidarea legăturilor dintre agricultură, cercetare şi inovare. Durata Planul sectorial ADER 2020 se va derula pe o perioadă de 4 ani, în perioada 2015-
Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 83.098.692 lei, din care: – în anul 2015 - 17.426.192 lei; ... – în anul 2016 - 20.932.500 lei; ... – în anul 2017 - 22.095.000 lei; ... – în anul 2018 - 22.645.000 lei ... (la 08-06-2017, Secțiunea Bugetul din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 177 din 30 mai 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017 ) Atribuirea contractelor de finanţare Atribuirea contractelor de finanţare se face în sistem competiţional, pe baza termenilor de referinţă prin procedura de selectare de licitaţie restrânsă, în conformitate cu prevederile lit. a), alin.

(1)a art. 5, din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1266/2004, cu modificările ulterioare. Obiective generale

a)îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice - număr proiecte - 9, cu valoare totală de 8.345.650 lei; ...
b)dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 4.864.250 lei; ...
c)dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole - număr proiecte - 22, cu o valoare totală de 19.982.700 lei; ...
d)îmbunătăţirea managementului integrat al culturilor de câmp şi horticole pentru prevenirea şi combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul şi sănătatea consumatorilor - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 4.651.400 lei; (la 21-04-2017, Litera
d)din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017 ) ...
e)managementul durabil al resurselor genetice animale - număr proiecte - 18, cu o valoare totală de 15.408.450 lei; (la 21-04-2017, Litera
e)din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017 ) ...
f)îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creşterea animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului - număr proiecte - 4, cu o valoare totală de 3.551.400 lei; ...
g)eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă - număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.655.700 lei; ...
h)asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor - număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.167.850 lei; (la 21-04-2017, Litera
h)din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017 ) ...
i)dezvoltarea cercetărilor de apicultură - număr proiecte - 1, cu o valoare totală de 762.850 lei; ...
j)dezvoltarea şi diversificarea sistemelor şi tehnologiilor de acvacultură şi asigurarea sănătăţii vieţuitoarelor acvatice - număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.488.550 lei; ...
k)punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului - număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 3.188.550 lei; (la 29-03-2016, Lit.
k)din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 360 din 23 martie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 29 martie 2016 ) ...
l)integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene şi globale agricole şi de protecţie a mediului. Furnizarea de servicii în domeniul resurselor pedologice - număr proiecte - 6, cu o valoare totală de 5.877.100 lei; ...
m)economie, organizare şi marketing în agricultură- număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.738.550 lei; ...
n)îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 3.651.400 lei; (la 21-04-2017, Litera
n)din secțiunea Obiective generale din Anexa 1 a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 97 din 14 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 21 aprilie 2017 ) ...
o)creşterea durabilă a producţiei interne alimentare - număr proiecte - 1, cu o valoare totală de 1.062.850 lei; ...
p)mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară - număr proiecte - 4, cu o valoare totală de 3.701.442 lei. ... Principalele rezultate scontate: – introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a soiurilor de grâu, hibrizilor de porumb, corespunzător obiectivelor proiectelor din Plan; ... – asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului din noile soiuri de grâu, hibrizi de porumb, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie. ... – crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condiţiile schimbărilor climatic; ... – ameliorarea germoplasmei de porumb în vederea accelerării progresului genetic în condiţiile schimbărilor climatice şi al dinamicii active a pieţei; ... – crearea unor genotipuri de floarea-soarelui cu foarte bună rezistenţă la secetă şi arşiţă, adaptate noilor condiţii de cultură, datorate schimbărilor climatice. ... – obţinerea liniilor consangvinizate de floarea soarelui, atât linii cu androsterilitate citoplasmatică, precum şi linii restauratoare de fertilitate, cu rezistenţă la secetă şi arşiţă; ... – crearea a două linii noi de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice şi caracteristici biologice îmbunătăţite; ... – omologarea şi introducerea în cultură a noului cultivar de cânepă monoică succesiv; ... – stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiţă, etc.; ... – crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare la culturile leguminoase pentru boabe şi furajere, chiar în condiţiile schimbărilor climatice; ... – creşterea perenităţii leguminoaselor perene (trifoi roşu şi lucernă) prin crearea şi identificarea de genotipuri rezistente la ger, secetă şi arşiţă; ... – elaborarea de tehnologii inovative de producere de sămânţă ecologică la culturile de câmp. ... – obţinerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice şi utilizării superioare a resurselor biologice şi tehnologice (2-3 soiuri); ... – asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă şi propagarea la fermieri (minituberculi şi miniplantule 1.000/genotip/an); ... – dezvoltarea durabilă şi eficientă a fermelor de subzistenţă viticole şi pomicole, conservarea şi dezvoltarea biodiversităţii prin promovarea practicilor eco-eficiente, prietenoase mediului; ... – creşterea durabilă a producţiei, în condiţiile reducerii daunelor provocate de boli, dăunători şi buruieni concomitent cu reducerea dependenţei culturii faţă de resursele energetice; ... – concentrarea şi refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi; ... – determinarea performanţelor bioproductive şi calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecţiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viţei-de-vie; ... – reintroducerea în sortimentul viticol a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calităţi agrobiologice şi tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecerea anilor; ... – crearea de soiuri de legume româneşti şi străine identificate ca rezistente/toleranţe la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor, cu importanţă economică; ... – implementarea tehnologiei de obţinere a răsadurilor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete; ... – înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de noi creaţii biologice (câte unul pentru tomate, pătlăgele vinete şi ardei) cu însuşiri morfo-fiziologice superioare, rezistenţă sau toleranţă genetică la bolile de sol şi nematozi, compatibilitate cu o gamă cât mai extinsă de cultivare; ... – recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viţei de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu; ... – recomandări privind stabilirea momentului maturităţii fenolice şi a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roşii. ... – evaluarea căilor de circulaţie a materialului săditor utilizat la înfiinţarea plantaţiilor noi de viţa de vie în programul de reconversie; ... – hărţi de răspândire a simptomelor produse de bolile sistemice la viţa de vie din plantaţiile tinere şi stabilirea focarelor de boală; ... – obţinerea de metişi F1 şi R1 din rasele de tip Merinos prin încrucişarea cu rase de carne din U.E. (Ile de France, Suffolk, Rasa de Carne-Palas şi Charollais); ... – atestarea identităţii animalelor ce va servi crescătorilor de ovine pentru demonstrarea trasabilităţii animalelor şi a producţiilor obţinute de la acestea; ... – ameliorarea generală a trăsăturilor de producţie, a indicilor de reproducţie şi a profilului metabolico-fiziologic şi a stării generale de sănătate ale ovinelor; ... – îmbunătăţirea structurii genetice şi consolidarea unui efectiv de vaci de rasă Bălţată Românească de tip Fleckvieh care să asigure un material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a laptelui, grăsimii şi proteinei din lapte; ... – consolidarea şi menţinerea patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone Bazna şi Mangaliţa pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucişării cu alte rase de suine; ... – menţinerea unui nucleu distinct din rasa Sura de stepă, cât mai apropiat sau chiar identic cu Sura de Stepă originară din zona Moldovei, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic; ... – formarea unui nucleu de taurine din rasa de taurine Pinzgau de Transilvania, aflată în stare critică respectiv pe cale de dispariţie, şi menţinerea acestui nucleu la standardul rasei şi la un efectiv care să prevină driftul genetic; ... – genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanţă economică implicate în sinteza proteinelor din lapte; ... – selectarea genotipurilor valoroase şi asigurarea sănătăţii genetice a efectivelor de bovine investigate ... – elaborarea de sisteme şi tehnologii de reproducere artificială a peştilor şi de creştere în etapa de dezvoltare postembrionară; ... – elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin măsuri minime. ... – portal incluzând informaţii privind resursele de sol, inclusiv principalele presiuni asupra solului (compactare, eroziune, salinizare/alcalizare, scăderea conţinutului de materie organică, deşertificare) cuplat cu portalul Institutului de Durabilitate a Mediului (IES) din cadrul JRC care serveşte la implementarea politicilor agricole în domeniul resurselor de sol la nivel european; ... – analiza economică a soluţiilor de reabilitare/modernizare a sistemelor de irigaţii selectate, efortul financiar necesar; ... – fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producţie a culturilor de câmp, legumicole, flori şi plante medicinale în sistem de agricultură convenţională şi ecologică; ... – fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri şi cheltuieli a culturilor de câmp, legumicole, flori şi plante medicinale în sistem de agricultură convenţională şi ecologică; ... – bază de date privind compoziţia alimentelor - grupe şi subgrupe de produse; ... – baza de date privind compoziţia suplimentelor alimentare pe grupe şi subgrupe de produse; ... – ghid risc/beneficiu privind utilizarea suplimentelor alimentare; ... – studiu privind consumul alimentar şi factorii socio-economici care îi influenţează; ... – studiu privind problemele de risipă alimentară care apar pe lanţul agroalimentar; ... – studiu privind bune practici şi modele şi sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate; ... – stabilirea efectului diferitelor lucrări mecanice asupra caracteristicilor fizice şi hidrofizice ale solului (porozitate, permeabilitate, densitate aparentă, grad de compactare, capacitatea de câmp pentru apă), fertilitate ... Proiecte asociate obiectivelor Lista proiectelor cuprinse în planul sectorial ADER 2020 este prevăzută în anexa nr. 2. Aceasta poate fi completată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, pe parcursul derulării planului sectorial ADER 2020, în scopul realizării obiectivelor acestuia. Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice Obiectivul specific 1.1.: Îmbunătăţirea germoplasmei principalelor culturi privind potenţialul genetic de a acumula componente de calitate esenţiale, rezistenţă la secetă şi temperaturi extreme, sporirea eficienţei de utilizare a nutrienţilor şi a toleranţei la condiţiile nefavorabile de sol Proiectul ADER 1.1.1.: Creşterea eficientei culturii grâului prin identificarea, crearea şi promovarea de soiuri superioare ca productivitate, stabilitate şi adaptabilitate la schimbările climatice, cu calitate corespunzătoare cerinţelor diverse ale sectorului de prelucrare din cadrul industriei alimentare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.242.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.242.850 │ 282.850 │ 320.000│ 320.000│ 320.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Eficienţa culturii grâului depinde în mare măsură de adaptabilitatea soiurilor cultivate la condiţiile climatice variabile prezente şi prognozate ca urmare a schimbărilor climatice. Toate prognozele actuale prevăd creşterea temperaturilor medii şi maxime şi reducerea cantităţilor de precipitaţii în toate zonele în care se cultivă grâul în ţara noastră. În acelaşi timp se prognozează creşterea variabilităţii condiţiilor climatice de la un an la altul şi creşterea frecventei fenomenelor meteorologice extreme. Faptul că, în competiţie cu soiuri importate din ţări cu agricultură avansată, soiurile create în România se cultivă de mai mulţi ani pe 60-70% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu, demonstrează importanţa adaptabilităţii soiurilor de grâu la condiţiile de mediu mai dificile, specifice ţării noastre. Adaptabilitatea la condiţii climatice dificile va deveni din ce în ce mai importantă în perspectiva schimbărilor climatice prognozate. Din aceste considerente cercetările propuse a se derula în cadrul acestui proiect vizează următoarele obiective: – îmbunătăţirea reacţiei la temperaturi ridicate, îndeosebi în perioada de umplere a boabelor, atât prin ameliorarea de soiuri precoce, cât şi prin creşterea toleranţei genetice la arşiţă; ... – îmbunătăţirea rezistenţei la deficit hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficienţa utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpiraţiei, ritm rapid de creştere în primăvara, reflectanţa lanului etc.); ... – ameliorarea unor caractere care pot influenţa comportarea grâului în condiţii meteorologice extreme (rezistenţa la cădere, rezistenţa la boli, rezistenţa la încolţirea în spic, rezistenţa la temperaturi scăzute etc.) ... Se prevede ca eşalonarea pe ani a realizării acestor obiective să fie următoarea: – în primul an se va realiza caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne şi a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor celor mai valoroase pentru promovare în etape superioare de selecţie şi pentru folosire ca genitori în vederea realizării de progres genetic privind principalele caractere urmărite; ... – în al doilea an se va efectua selecţia genotipurilor care combină în cea mai mare măsură caracterele necesare pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, fără a neglija calitatea de panificaţie şi potenţialul de producţie în condiţii favorabile de mediu; ... – în al treilea an se va efectua testarea celor mai bune linii în diferite zone ecologice pentru evidenţierea adaptabilităţii lor la diferite condiţii de mediu; ... – în al patrulea an se vor introduce liniile de perspectivă evidenţiate în etapele anterioare în testările oficiale ale ISTIS în vederea înregistrării. ... Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, încadrându-se în tendinţele ce se manifestă pe plan mondial şi au o aplicabilitate practică deosebită pentru obţinerea de producţii stabile în perspectiva schimbărilor climatice. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect se va realiza fără dificultate prin multiplicarea rapidă a soiurilor noi create în cadrul proiectului. Rezultate scontate: – crearea unor soiuri noi de grâu mai adaptate condiţiilor noi ce vor decurge din schimbările climatice prognozate; ... – asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie; ... – crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic în privinţa obţinerii de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condiţiile schimbărilor climatice. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – promovarea noilor creaţii prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor; ... – popularizarea celor mai bune soiuri noi prin organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului; ... – multiplicarea rapidă a celor mai bune soiuri noi, pentru extinderea lor pe suprafeţe cât mai mari; ... – postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute. ... Proiectul ADER 1.1.2.: Crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat, toleranţi la secetă şi arşiţă, rezistenţi la boli şi dăunători, cu însuşiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: În ultimii ani, modul de exploatare a pământului a suferit modificări importante, datorită schimbărilor apărute în structura de proprietate, dar şi modului de arendare a pământului au apărut ferme mari, moderne, cu potenţial tehnologic sporit. Totuşi, o treime din suprafaţa cultivată cu porumb (aproximativ 800-900 mii
ha)este deţinută de fermieri mici şi mijlocii. În general, fermierii mici şi mijlocii aplică o tehnologie cu inputuri reduse sau moderate care conduc la o productivitate mai redusă şi expunerea la o serie de factori biotici şi abiotici adverşi pe care tehnologia minimală nu îi poate diminua, sau chiar controla. Proiectul îşi propune ca obiectiv major crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat şi însuşiri agronomice favorabile, care să ofere o protecţie genetică cât mai eficientă împotriva factorilor biotici şi abiotici nefavorabili şi să fie capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol, în segmentul cultivatorilor de porumb mici şi mijlocii care alocă inputuri modeste. Proiectul urmăreşte creşterea eficienţei lucrărilor de ameliorare prin optimizarea conlucrării între centrele de ameliorarea porumbului în ceea ce priveşte schimbul reciproc sistematic de material biologic şi lărgirea capacităţii de testare în câmp şi laborator, în vederea introducerii rapide pe piaţa vizată a unor hibrizi superiori, adaptaţi la principalele zone ecologice şi agro-tehnologice ale României. Proiectul va cuprinde: – testarea multilocaţională şi în condiţii ecologice şi agro-tehnologice diferite, a unui sortiment divers de hibrizi de porumb în vederea identificării hibrizilor adaptaţi pentru principalele zone ecologice şi agro-tehnologice din România; ... – îmbunătăţirea toleranţei genetice la secetă şi arşiţă care să ofere cultivatorilor din toate aceste zone stabilitate sporită a producţiilor (lipsa irigaţiilor); ... – coordonarea eforturilor din centrele de cercetare în vederea ameliorării rezistenţei la fuzarioza pe ştiulete; crearea de hibrizi cu rezistenţă genetică sporită la fuzarioza pe ştiulete şi la atacul de Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), care favorizează instalarea pe boabele de porumb a unor patogeni din genul Fusarium (F.verticilliodes, F.subglutinans, F. proliferatum, Fusarium graminearum), generatori de micotoxine în boabele de porumb extrem de periculoase pentru sănătatea animalelor şi oamenilor este singura măsură eficientă pentru controlul efectelor negative cauzate de acest factor biotic advers; ... – introducerea unor metodologii noi pentru ameliorarea vitezei de pierdere a apei din boabe în vederea evitării alterării calităţii producţiei prin apariţia mucegaiurilor producătoare de aflatoxine periculoase în condiţiile în care recolta nu se usucă artificial şi se depozitează în fermă în depozite locale; ... – creşterea calităţii boabelor prin sporirea conţinutului de proteină, obiectiv important al proiectului, care vine în ajutorul fermierilor mici şi mijlocii; fermele mici şi mijlocii nu folosesc adaosuri proteice în hrana animalelor ci exclusiv porumbul, astfel încât orice creştere a conţinutului de proteină din boabele de porumb este benefică pentru nutriţia animalelor. Obiectivul este creşterea conţinutului de proteină până la 10-12% fără ca producţia să scadă faţă de 7-9% cât este în mod curent; ... – crearea de hibrizi cu înrădăcinare puternică, capabili să valorifice eficient dozele reduse de azot şi fertilitatea naturală a solului, specific tehnologiilor aplicate în fermele mici şi mijlocii; ... – coordonarea şi perfecţionarea metodelor de testare fiziologică pentru creşterea impactului acestora în eficienţa selecţiei pentru obiectivele menţionate mai sus; ... – generalizarea obţinerii de linii dublu haploid în vederea accelerării progresului genetic şi a reducerii volumului de muncă în câmp. ... Rezultate scontate: – stabilitatea producţiei de porumb faţă de condiţiile climatice schimbătoare şi imprevizibile, introducerea în reţeaua de testare pentru înregistrare a cel puţin 2 hibrizi noi; ... – reducerea efectelor negative asupra calităţii producţiei cauzate de atacul de mucegaiuri fuzariene pe boabe şi sfredelitorul porumbului (creşterea nivelului ţintă de rezistenţă de la 4 la 5-6); ... – eficienţa superioară în nutriţia animalelor a noilor hibrizi (creşterea conţinutului de proteină, fără afectarea producţiei, de la 8-9% la 10-12%); ... – preţuri avantajoase la valorificarea produselor lipsite de contaminanţi fungici; ... – generalizarea producerii de linii dihaploide de porumb va conduce la economii importante în volumul de lucru din câmpurile de ameliorare (reducerea volumului de polenizări controlate sub izolator cu 50-70%), precum şi a duratei ciclului de selecţie cu 2-3 ani). ... Modul de aplicare al rezultatelor: – înaintarea spre testare la ISTIS în vederea înregistrării a cel puţin 2 hibrizi noi; ... – multiplicarea rapidă a noilor hibrizi; ... – organizarea de loturi demonstrative; ... – diseminarea rezultatelor obţinute prin instruiri, întâlniri de lucru, articole de popularizare; ... – postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute. ... Proiectul: ADER 1.1.3.: Crearea de hibrizi de floarea-soarelui cu rezistenţă îmbunătăţită la secetă şi temperaturi extreme Perioada de derulare: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Schimbările climatice din ultimii ani au făcut ca, floarea soarelui care este în general o specie rezistentă la secetă, să sufere însemnate modificări în creştere, dezvoltare şi activitate funcţională, astfel că producţia de seminţe scade foarte mult, în condiţiile insuficienţei apei în sol, cât şi umidităţii atmosferice scăzute. Efectul negativ al secetei se manifestă foarte puternic şi asupra acumulării uleiului în seminţe şi calităţii acestuia. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad ridicat de complexitate şi o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită, pentru cultura florii soarelui. Modificările apărute în structura culturilor agricole în România, creşterea suprafeţei cultivate cu floarea soarelui, modificările climatice, exigenţele pieţei europene, necesitatea asigurării dezvoltării agriculturii durabile, impun abordarea unor cercetări ştiinţifice menite să crească competitivitatea cultivarelor autohtone. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute în cadrul acestui proiect, care propune realizarea unor genotipuri de floarea soarelui performante, cu rezistenţă ridicată la secetă şi arşiţă, va veni în întâmpinarea problemelor generate de extinderea zonelor secetoase din aria de cultivare a florii soarelui în România, ducând la obţinerea unor producţii ridicate la această plantă de cultură, în fermele situate în astfel de zone şi contribuind la rentabilitatea acestei culturi. Realizarea unor genotipuri de floarea soarelui cu rezistenţă genetică la secetă şi arşiţă va permite fermierilor care le vor cultiva, să obţină producţii ridicate de seminţe, chiar în condiţii de secetă şi de asemenea, să obţină o cultură profitabilă, în condiţiile în care hibrizii cultivaţi vor realiza şi o cantitate mare de ulei la unitatea de suprafaţă, dat fiind conţinutul ridicat de ulei în seminţe al acestor genotipuri. De asemenea, genotipurile realizate să aibă calitate ridicată a uleiului, astfel că unele din acestea vor avea conţinut ridicat în acid linoleic iar altele, conţinut ridicat în acid oleic, astfel că vor fi satisfăcute cerinţele ambelor categorii, pe piaţa de seminţe. Pentru că această plantă de cultură este atacată de unii agenţi patogeni care produc boli foarte păgubitoare, prin acest proiect se propune ca genotipurile ce vor fi realizate să aibă rezistenţă complexă la boli, dar şi la parazitul lupoaia care a devenit în ultimii ani principalul factor restrictiv al producţiei de floarea soarelui, în zonele infestate. Ameliorarea acestor genotipuri va fi făcută şi pentru sporirea rezistenţei la cădere şi frângere, fiind evitate astfel pierderile de producţie. Vor fi utilizate resurse genetice aflate în colecţia de germoplasmă de floarea soarelui pentru transferul genelor de rezistenţă la secetă şi arşiţă dar şi pentru rezistenţă la boli, la lupoaie, la frângere şi cădere, o parte din aceste resurse, fiind create pe baza transferului de gene din specii sălbatice de floarea soarelui, care constituie cea mai bogată sursă de gene favorabile acestor caracteristici. Pentru accelerarea procesului de selecţie, vor fi realizate 2-3 generaţii pe an, prin utilizarea serei şi metodei embrionilor imaturi. Selecţia pentru rezistenţă la secetă se va face prin testarea rezistenţei în laborator iar hibrizii ce se vor realiza, vor fi testaţi şi în câmp, în condiţii de secetă. Pentru rezistenţă la boli şi la parazitul lupoaia se vor efectua testări pentru rezistenţă, în câmp sau în laborator, în funcţie de patogen, respectiv parazit. În câmp, va fi efectuată şi selecţia pentru rezistenţă la frângere şi la cădere. Cercetările din cadrul proiectului vor fi orientate şi în direcţia obţinerii unor hibrizi mai precoci, capabili să realizeze producţii ridicate de seminţe, în condiţii de secetă, prin evitarea perioadelor foarte secetoase, datorită perioadei scurte de vegetaţie. Rezultate scontate: – obţinerea de linii consangvinizate de floarea soarelui, linii cu androsterilitate citoplasmatică (analog steril şi analog fertil), precum şi linii restauratoare de fertilitate a polenului, cu rezistenţă genetică la secetă şi arşiţă dar şi cu rezistenţă complexă la boli şi la parazitul lupoaia, rezistente la frângere şi cădere, toate aceste genotipuri fiind caracterizate prin conţinut ridicat de ulei în seminţe şi prin calitate ridicată a uleiului; ... – obţinerea de linii consngvinizate ameliorate pentru realizarea de hibrizi de floarea soarelui cu perioadă mai scurtă de vegetaţie (hibrizi precoci); ... – sămânţă certificată din liniile parentale ale hibrizilor ce vor ajunge pe piaţa de seminţe, hibrizi realizaţi cu liniile obţinute în cadrul proiectului. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – organizare loturi demonstrative cu hibrizii obţinuţi, care să fie vizitate de fermieri; ... – publicarea rezultatelor obţinute, în diferite reviste agricole, de popularizare, pentru a fi făcute cunoscute fermierilor, ca viitori utilizatori ai acestora; ... – publicarea rezultatelor în diferite lucrări ştiinţifice, în reviste de specialitate. ... – postarea pe site-ul MADR, a rezultatelor obţinute. ... Proiectul: ADER 1.1.4.: Crearea de linii de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: În prezent, activitatea agricolă se confruntă cu probleme deosebite privind modificările climatice actuale, impunându-se măsuri şi în domeniul obţinerii de genotipuri adaptate noilor condiţii. Una din căile cele mai importante pentru obţinerea de plante adaptate condiţiilor dificile de mediu şi pentru realizarea progresului în agricultură îl reprezintă ameliorarea plantelor agricole. Ameliorarea plantelor este ştiinţa agrobiologică aplicativă care studiază soiurile şi hibrizii de plante agricole, elaborează metode de îmbunătăţire a acestora în scopul obţinerii unor genotipuri noi cu valoare agronomică superioară. Obiectivele activităţii de ameliorare vizează îmbunătăţirea caracterelor şi însuşirilor pe care trebuie să le întrunească materialul biologic creat, soiuri sau hibrizi pentru a răspunde parametrilor de productivitate şi calitate. Crearea de soiuri şi hibrizi prezintă importanţă pentru faptul că în economia unei culturi, soiul contribuie cu 30% la preţul produsului respectiv. Odată creat un material biologic, acesta îşi menţine proprietăţile, caracterele şi însuşirile o perioadă de 10-20 de ani timp în care se economiseşte 30% din preţul produsului respectiv. În multe cazuri sămânţa diferitelor soiuri are acelaşi preţ, astfel că, alegerea celui cu adaptabilitate şi productivitate mai mare este o acţiune gratuită, dar efectul economic este important. Existenţa unor programe de ameliorare a culturilor crează premize pentru dezvoltarea rapidă şi sigură a domeniului agricol. Programele de ameliorare se realizează pentru fiecare specie în parte, urmărindu-se studierea şi sporirea variabilităţii într-o populaţie, urmate de alegerea şi înmulţirea acelor plante care satisfac cerinţele programului. Programele de ameliorare trebuie să fie bine întocmite, orientate şi susţinute financiar întrucât acestea precizează cadrul ştiinţific de desfăşurare a lucrărilor, stabileşte natura acestor lucrări, eşalonarea lor în timp şi spaţiu, metodologia de adoptat şi estimează mijloacele materiale (utilaje, aparatură, suprafeţe de teren, fonduri băneşti etc.) şi forţele umane necesare realizării acţiunilor respective. Existenţa unui program de ameliorare a culturii orezului contribuie la diversificarea structurii de culturi şi la creşterea siguranţei alimentare a oricărei ţări. Orezul reprezintă şi o cultură foarte răspândită, ce hrăneşte peste 66% din populaţia globului şi este tolerantă la factorii extremi ce se manifestă în zona terenurilor ce deţin surse de apă. Scopul unui proiect de cercetare în domeniul ameliorării orezului îl reprezintă derularea unor activităţi care vizează combinarea însuşirilor şi caracteristicilor pozitive ale soiurilor care prezintă adaptabilitate, productivitate crescută şi indici de calitate superioară, pentru crearea de noi linii cu adaptabilitate crescută la schimbările cadrului climatic. Existenţa fondului privind materialul genetic parental adaptat unei zone reprezintă o premiză pentru obţinerea de noi creaţii în domeniul orizicol. Îmbunătăţirea tehnologiilor de cultură, se face în principal prin alegerea soiurilor cele mai productive adaptate condiţiilor extreme de mediu obţinute prin ameliorare la care se adaugă stabilirea şi optimizarea aplicării imput-urilor, evidenţierea principalelor soluţii de reducere a consumului de apă, identificarea reţetelor de protecţie cele mai eficiente ş.a. . Extinderea oriziculturii şi în alte zone cu pretabilitate pentru această activitate reprezintă o cerinţă importantă pentru agricultura ţării noastre ce poate avea ca şi consecinţă obţinerea orezului alimentar la preţuri mai mici. Rezultate scontate: – impulsionarea extinderii culturii orezului în scopul valorificării terenurilor slab productive; ... – obţinerea unor linii de orez cu însuşiri culinare care să răspundă unor cerinţe largi privind conţinutul şi calitatea proteinei, conţinutul de substanţe extractive neazotate, conţinutul de vitamine, capacitatea de fierbere, lipsa de terciuire şi gustul plăcut specific; ... – obţinerea unui randament ridicat de prelucrare şi conţinut scăzut de pleavă; ... – obţinerea unei perioade de vegetaţie mai mici pentru producţii normale la o constantă termică mai redusă (2800 - 3000°C); ... – obţinerea de linii cu rezistenţe la atacul bolilor şi dăunătorilor. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – liniile nou create vor putea fi folosite de către producători agricoli, care pot să asigure condiţiile tehnologice specifice de obţinere şi realizare a seminţei de orez; ... – rezultatele pot să fie folosite şi de producători de orez pentru consum deţinători ai unor amenajări orizicole, de către agenţii economici interesaţi să înfiinţeze orezării şi de fermieri interesaţi în valorificarea terenurilor degradate prin sărăturare; ... – aplicarea rezultatului proiectului se face şi prin: recomandarea soiurilor de orez cu adaptabilitate ridicată la condiţiile de stres termic şi hidric; prezentarea informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu fermierii, direcţiile agricole judeţene, etc.; ... – elaborarea şi editarea de materiale de informare tehnico-ştiinţifice; ... – organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde, cursuri de pregătire profesională, work-shop-uri etc. ... Proiectul ADER 1.1.5.: Conservarea resurselor genetice, ameliorarea şi crearea de noi genotipuri la plantele textile, in cânepă şi bumbac, eficiente ca productivitate, stabilitate şi adaptabilitate la schimbările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 812.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Situaţia pe plan naţional cuprinde noi orientări în cultivarea cânepei monoice, dioice şi a inului pentru fibre, prin creşterea producţiei, adaptabilitate la condiţiile de stres şi la cerinţele cultivatorilor. Dispunem în acest sens de resurse genetice vegetale cu variabilitate mare, specifice selecţiei de linii şi familii, în vederea obţinerii de noi cultivare. Cercetările în domeniu se axează de asemenea, pe dezvoltarea de noi tehnologii, funcţie de condiţiile de mediu, existenţa utilajelor şi maşinilor de recoltare şi procesare, precum şi domeniului de utilizare a produselor obţinute. Până în prezent nu s-au efectuat experienţe pentru identificarea de resurse capabile de a realiza o producţie economică de sămânţă în cultură succesivă. Pe lângă producţia de sămânţă atât de necesară unităţilor prelucrătoare capabile să prelucreze peste 1000 tone de sămânţă anual pentru obţinerea uleiului ce poate fi folosit în alimentaţie, cosmetică, dar şi în industrie, pentru obţinerea de biocombustibili sau a tulpinilor pentru obţinerea de etanol, metan, (biogaz) sau simplu brichete pentru încălzirea locuinţelor, economisindu-se astfel lemnul forestier. Recent s-au efectuat teste pentru obţinerea fibrelor fără topire biologică ce a constituit un impediment în utilizarea textilă a inului şi cânepei ceea ce a determinat şi reducerea drastică a suprafeţelor cultivate. Este cunoscut efectul benefic al cânepei asupra structurii solului, combaterea biologică a buruienilor şi reducerea conţinutului solului în metale grele şi substanţe toxice, provenite din folosirea excesivă a îngrăşămintelor şi erbicidelor. Cultura inului are multiple dificultăţi care derivă din: – variabilitatea din cultivare cu reacţie faţă de mediu; ... – coeficientul de înmulţire mic; ... – existenţa unor creaţii româneşti cu potenţial ridicat de producţie mai puţin testate în condiţii de stres. ... România este situată din punct de vedere geografic pe cel mai fertil cordon european de favorabilitate a cânepei şi inului de fibră. În spaţiul românesc culturile textile s-au bucurat de tradiţie şi apreciere a calităţii fibrelor în marea majoritate a zonelor de cultură din partea sub-carpatică estică cu judeţele Suceava, Neamţ, Bacău, zona de curbură Vrancea, Buzău, zona meridională, Prahova, Dâmboviţa, Mehedinţi, în Transilvania cu judeţele Maramureş, Bistriţa, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov, Sibiu, Cluj, Bihor, Sălaj, Satu-Marte şi ţărmul Mării Negre, asigurând necesarul de materie primă pentru industria textilă. Cânepa este o plantă termofilă ce creşte spontan în zonele sudice ceea ce a sensibilizat producătorii agricoli spre promovarea acestei culturi. Deşi suprafeţele ocupate cu plante textile s-au redus, lucrările de cercetare au continuat prin crearea de noi resurse genetice elaborarea de tehnologii şi metode de cultură total diferite de tehnologiile clasice, care concomitent cu extinderea suprafeţelor este necesar a fi promovate către cultivatori în realizarea de sporuri de producţie şi venituri economice suplimentare. Sunt necesare studii asupra modului de cultivare a cânepei în sistem ecologic deoarece atât cultivatorii cât şi procesatorii de ulei şi alte produse alimentare solicită tot mai multe cercetări în acest domeniu. Fitoremedierea prin cultivarea cânepei este utilizată ca metodă ecologică de refacere a structurii solului, îmbunătăţirea proprietăţilor biologice ale solului şi menţinerea fertilităţii naturale ale acestuia cu cheltuieli mult mai reduse. Rezultate scontate: – implementarea metodei de retezare a plantelor în timpul vegetaţiei pentru reducerea taliei de la 3,5 - 4 m la maximum 2 m, îndesirea ramificaţiilor, creşterea numărului de inflorescenţe pe plantă şi în mod direct a producţiei cu peste 50% faţă de metoda tradiţională; ... – extinderea recoltării cu combinele de cereale direct din lan, ce vor scuti cultivatorii de investiţii pentru procurarea de maşini specifice; ... – obţinerea hibrizilor unisexuaţi, în vederea omologării, brevetării şi implementarea în unităţile cultivatoare, ce vor determina un spor de producţie de 15-20% la tulpini şi 20-25% la sămânţă; ... – reducerea conţinutului în THC (tetrahidrocannabinol) la valori sub 0,2% la genotipurile de cânepă monoică, dioică şi hibrizii nou creaţi; ... – producerea seminţei din verigile superioare şi pregătirea specialiştilor ca multiplicatori pentru obţinerea seminţei certificate; ... – studiul, menţinerea şi conservarea germopasmei la plantele textile: in, cânepă şi bumbac; ... – stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiţă, etc. ce eliberează terenul până la data de 01 iulie. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – amplasarea în unităţile de cercetare a loturilor cu rezultatele experimentale cele mai evidente în producţia de tulpini fibre şi sămânţă la soiurile de plante textile şi hibrizii aflaţi în cultură şi în perspectivă de omologare; ... – vizite în câmp pe tot parcursul perioadei de vegetaţie; ... – organizarea anuală a evenimentului "Ziua cânepei" ce constituie o manifestare deosebit de utilă prin cunoaşterea reciprocă a cultivatorilor, procesatorilor, cercetători şi cadre din învăţământul superior; ... – elaborarea tehnologiilor specifice şi livrarea către cultivatori concomitent cu sămânţa a soiurilor solicitate; ... – întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri; ... – popularizarea culturii bumbacului prin amplasarea de loturi demonstrative, articole în reviste de specialitate şi vizite în câmp. ... Proiectul ADER 1.1.6.: Utilizarea metodelor biotehnologice pentru creşterea variabilităţii genetice a materialului de ameliorare şi accelerarea progresului genetic în privinţa nivelului şi stabilităţii recoltelor la principalele culturi agricole, în contextul schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare, dar şi a competitivităţii agriculturii României, în condiţiile schimbărilor climatice şi a limitării inputurilor din motive economice şi ecologice, impun utilizarea tuturor posibilităţilor de creştere nivelului şi stabilităţii recoltelor şi a eficienţei utilizării resurselor naturale şi tehnologice. Printre aceste posibilităţi, un loc important îl ocupă utilizarea metodelor moderne ale biotehnologiei, care pot deschide noi orizonturi de progres pentru agricultură. Din aceste considerente, acest proiect vizează optimizarea conlucrării între centrele de cercetare şi universitare din ţară pentru utilizarea cât mai eficientă a tuturor posibilităţilor de abordare a metodelor biotehnologice, spre a realiza cât mai rapid genotipuri care să deschidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea recoltelor, ca şi pentru eficienţa utilizării resurselor naturale şi tehnologice, în condiţiile schimbărilor climatice. În acest scop se propune ca cercetările să se concentreze pe următoarele direcţii principale: – folosirea metodelor biotehnologice pentru realizarea de noi introgresii de gene de rezistenţă sau toleranţă la boli şi/sau la factori de mediu stresanţi, la grâu, floarea soarelui etc.; ... – folosirea metodelor biotehnologice pentru crearea de germoplasmă cu caracteristici calitative şi sanogene superioare şi/sau cu conţinut ridicat de substanţe active particulare destinată filierelor de produse alimentare, furajere şi medicinale de nişă sau pentru consumatori cu nevoi nutriţionale speciale; ... – perfecţionarea metodelor de obţinere a formelor dublu-haploide (DH) pentru creşterea eficienţei acestei modalităţi de accelerare a procesului de creare a unor genotipuri superioare la grâu, porumb şi orz; ... – elaborarea şi implementarea unor metode eficiente de selecţie in vitro şi in vivo prin metode biotehnologice, fiziologice şi/sau moleculare la grâu, orz, lucernă etc., pentru accelerarea progresului genetic în crearea de genotipuri superioare; ... – crearea de germoplasmă cu potenţial superior de competiţie cu buruienile, sau cu selectivitate specifică pentru diferite tipuri de erbicide. ... Având în vedere diversitatea direcţiilor de cercetare preconizate şi stadiul diferit în care se găsesc cercetările şi materialul biologic deja obţinut în cadrul fiecărei direcţii în diferitele centre de cercetare din ţară, eşalonarea pe ani a realizării acestor obiective va fi diversificată în funcţie de culturile şi obiectivele abordate. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, încadrându-se în tendinţele ce se manifestă pe plan mondial şi au o aplicabilitate practică deosebită pentru deschiderea de noi perspective de progres în obţinerea de producţii ridicate şi stabile. Rezultate scontate: – crearea a cel puţin 2-3 genotipuri cu introgresii noi superioare, care să deschidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea recoltelor în condiţiile schimbărilor climatice; ... – introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a cel puţin 2 genotipuri create prin metoda biotehnologică DH şi asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului pentru multiplicarea şi extinderea rapidă în ferme; ... – creşterea eficienţei metodelor biotehnologice abordate, prin optimizarea parametrilor de lucru, în vederea obţinerii de rezultate superioare în cercetările viitoare. ... Modul de aplicare al rezultatelor: Aplicarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect se va realiza pe de o parte prin utilizarea imediată a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca material iniţial în programele de ameliorare, iar pe de altă parte prin extinderea rapidă în ferme a genotipurilor finalizate create prin utilizarea rezultatelor proiectului. Se va urmări: – utilizarea intensivă ca genitori în cadrul programelor de ameliorare a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca surse de gene pentru rezistenţă la boli şi la factori de stres abiotic, pentru calitate şi alte însuşiri favorabile; ... – introducerea imediată în procesul de testare din cadrul programelor de ameliorare a genotipurilor create prin metode biotehnologice, care au şanse de utilizare directă ca viitoare soiuri şi introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a celor mai bune; ... – asigurarea nucleelor de sămânţă amelioratorului pentru multiplicarea şi extinderea rapidă în ferme a soiurilor create pe baza rezultatelor cercetărilor biotehnologice, ce vor fi înregistrate; ... – promovarea noilor creaţii prin loturi demonstrative, publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor şi postarea pe site-urile unităţilor de cercetare, ASAS şi MADR, a rezultatelor obţinute. ... Proiectul ADER 1.1.7.: Maximizarea producţiilor de proteină vegetală şi creşterea contribuţiei fixării azotului atmosferic la optimizarea rotatiilor, prin crearea de soiuri de leguminoase pentru boabe şi furajere mai productive, cu tolerantă îmbunătăţită la stres termic şi hidric şi la boli, pretabile la recoltarea mecanizată şi cu însuşiri calitative superioare pentru diverse utilizări Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 912.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Leguminoasele pentru boabe şi furajere reprezintă principalul pilon pentru maximizarea producţiilor de proteină vegetală, obiectiv ce se încadrează în preocuparea comunitară pentru asigurarea necesarului de proteină vegetală al Europei. Lucerna, trifoiul roşu, soia şi mazărea pot contribui considerabil la creşterea producţiilor de proteine vegetale. Deşi principala utilizare a proteinelor produse de culturile leguminoase este în furajarea animalelor (direct sau sub formă prelucrată), există numeroase posibilităţi de utilizare directă în alimentaţia umană, inclusiv prin valorificarea conţinutului acestor culturi în substanţe sanogene, antioxidante, anticancerigene etc. În plus, leguminoasele pot juca un rol esenţial în rotaţia culturilor, datorită azotului remanent ce este pus la dispoziţia plantei post mergătoare. Cercetări efectuate atât la noi în ţară, cât şi pe plan mondial, au evidenţiat faptul că există o proporţionalitate directă între cantitatea de azot remanent şi producţia de masă verde, substanţă uscată, sau boabe realizată de specia leguminoasă, iar azotul remanent reprezintă circa 25% din azotul total produs pe cale simbiotică. De aceea, culturile leguminoase pot contribui la reducerea necesarului de îngrăşăminte cu azot la plantele post mergătoare, cu efect direct asupra reducerii cheltuielilor de producţie şi asupra protecţiei mediului. Azotul atmosferic fixat de culturile leguminoase este cu atât mai important în sistemul de agricultură ecologică, care interzice folosirea îngrăşămintelor chimice. Culturile leguminoase pot fi foarte utile şi ca îngrăşământ verde, încadrându-se astfel în măsurile de " înverzire", aplicate în cadrul comunităţii europene. Cu toate aceste avantaje evidente, extinderea culturilor leguminoase este în prezent limitată de o serie de probleme care reduc nivelul şi mai ales stabilitatea recoltelor, sau îngreunează realizarea unor culturi performante. Multe din aceste probleme pot fi rezolvate, cel puţin parţial prin crearea de noi soiuri superioare ca potenţial de producţie, mai rezistente la cădere şi mai pretabile la recoltarea mecanizată, mai toleranţe la secetă şi temperaturi ridicate. În ceea ce priveşte seceta şi arşiţa, în contextul schimbărilor climatice prognozate, acestea s-au făcut tot mai mult simţite în ultimele decenii, manifestându-se prin alternanţe mari de temperatură şi mai ales de precipitaţii ceea ce a condus la perturbarea principalelor mecanisme fiziologice din plantă şi la facilitarea instalării unor boli, fapt ce a avut drept rezultat diminuarea recoltelor. Din aceste considerente, crearea unor soiuri de leguminoase pentru boabe şi furajere (soia, mazăre de toamnă şi primăvară, năut şi lucernă) cu caracteristici genetice care să le confere o mai bună adaptabilitate, care să reducă diminuările de producţie în astfel de condiţii climatice, este deosebit de oportună, cunoscut fiind faptul că soiul reprezintă veriga tehnologică cea mai importantă în creşterea stabilităţii producţiei şi care nu presupune costuri suplimentare. Crearea de soiuri de mazăre de toamnă cu rezistenţă suficientă la iernare reprezintă o modalitate de perspectivă pentru o utilizare mai eficientă a apei acumulate în sezonul rece şi de evitare a stresului hidric şi termic. Cercetările se vor desfăşura în principal la 5 specii: la lucernă (Medicago sativa L.), principala leguminoasă perenă din România, specie care se cultivă pe o suprafaţă de circa 350.000 ha, căreia i se alătură trifoiul roşu (Trifolium pratense L.) cu peste 100.000 ha şi mazăre (Pisum sativum L.), soia, leguminoasele anuale de bază din sudul României şi năut (Cicer arietinum L). Crearea de genotipuri capabile să realizeze producţii ridicate şi stabile, în contextul schimbărilor climatice aşteptate în diferitele zone pedoclimatice, şi cu indici de calitate corespunzători diferitelor utilizări potenţiale, reprezintă un element determinant al competitivităţii agriculturii, care va conduce nu numai la creşterea profitabilităţii culturii la leguminoase anuale şi perene ci şi a plantelor postmergătoare. În acelaşi timp, reducerea necesarului de azot la planta postmergătoare va conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuind în acelaşi timp la eforturile ce se fac la nivel mondial şi implicit european de reducere a poluării. Cercetările vor avea drept scop crearea a noi soiuri de leguminoase anuale (soia, mazăre de toamnă şi primăvară, năut, etc.) şi perene (lucernă) cu un grad ridicat de valorificare a apei în condiţii de stres hidric, care să contribuie la creşterea stabilităţii recoltelor, paralel cu îmbunătăţirea nivelului producţiei şi calităţii acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: – crearea unor noi soiuri de lucernă, trifoi roşu, mazăre şi năut cu un grad ridicat de toleranţă genetică la secetă şi arşiţă; ... – îmbunătăţirea rezistenţei la temperaturi scăzute (lucernă trifoi roşu şi mazărea de toamnă), la boli şi a calităţii pentru creşterea valorii nutriţionale/furajere; ... – diversificarea modalităţilor de folosire a culturilor leguminoase (soia pentru consum uman, soia, mazăre şi lucernă pentru utilizare ca îngrăşământ verde pentru susţinerea şi creşterea profitabilităţii programului de "culturi verzi", producerea de substanţe sanogene etc.).; ... – crearea de soiuri de lucernă şi trifoi roşu cu o perenitate superioară faţă de actualele genotipuri, competitive în amestecuri cu leguminoase anuale şi graminee anuale şi perene şi de mazăre competitive în amestec cu triticale pentru obţinere de boabe, sau furaj (borceagul de toamnă), sau în amestec cu ovăzul pentru boabe sau furaj (borceagul de primăvară); ... – selecţia unor soiuri noi de lucernă şi trifoi roşu pretabile pentru îngrăşământ verde (încorporare în anul al II lea de vegetaţie, coasa a doua), pentru a înlocui fertilizarea cu azot la cultura de grâu). ... Pentru identificarea de genotipuri toleranţe la secetă se vor face determinări privind volumul şi lungimea rădăcinii, pe baza relaţiei dintre sistemul vegetativ aerian şi sistemul radicular, se vor selecta genotipuri cu un raport favorabil atât pentru toleranţă la secetă, dar şi care să permită realizarea unei producţii ridicate de furaj la lucernă, trifoi roşu şi mazăre, sau furaj şi boabe la mazăre şi năut. Se vor face determinări privind sistemul osteolar, precum şi indicele suprafeţei foliare, pentru stabilirea căruia se dispune de aparatură modernă. Acestea vor fi susţinute permanent de activităţi de selecţie pentru producţie şi calitate, urmărindu-se identificarea de genotipuri cu o concentrare maximă a alelelor favorabile implicate în controlul genetic al complexului de însuşiri. Testarea ecologică are nivel de complexitate mediu, ca urmare a numeroaselor însuşiri agronomice şi de calitate ce se vor urmări în varietate condiţii de mediu, utilizându-se indicatorii cei mai elocvenţi. Cercetările au un grad de noutate ridicat, sunt în concordanţă cu tendinţele ce se manifestă pe plan mondial, au un grad ridicat de complexitate, se vor desfăşura în laborator, seră, casă de vegetaţie şi câmp utilizând cele mai adecvate metode şi în diferite condiţii ecologice. Multiplicarea rapidă a noilor creaţii va facilita transferul rezultatelor la beneficiari. Rezultate scontate: Proiectul se va finaliza cu înscrierea în vederea testării la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor a cel puţin câte un soi nou la lucernă, trifoi roşu, mazăre, soia şi năut, mai adaptate condiţiilor ce decurg din schimbările climatice prognozate. Aceasta va contribui la: – creşterea rentabilităţii culturilor de leguminoase pentru boabe (soia,mazăre, năut) şi pentru furaj (borceaguri de toamnă şi primăvară, lucernă, trifoi roşu în cultură pură şi în amestec); ... – susţinerea şi creşterea profitabilităţii programului de "culturi verzi"; ... – creşterea gradului de valorificare a apei la noile soiuri se va regăsi şi în efectul postmergător mai mare pe care îl au în asolament, leguminoasele anuale şi perene (azot simbiotic remanent) şi care va conduce la mărirea semnificativă a ponderii acestora în rotaţia culturilor, cu efecte deosebite în special la cerealele de toamnă. ... Modul de aplicare al rezultatelor: Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute prin: – organizarea de loturi demonstrative; ... – editarea de publicaţii de popularizare; ... – multiplicarea rapidă a noilor soiuri; ... – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. ... Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice Obiectiv specific 1.2. Sisteme de management al culturilor de câmp cu costuri reduse şi cu eficienţă ridicată de utilizare a inputurilor; îmbunătăţirea practicilor de management al culturilor de câmp şi al cultivarelor destinate agriculturii conservative şi ecologice Proiectul ADER 1.2.1.: Elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a rentabilităţii culturilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 662.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 662.850 │ 137.850│ 175.000│ 175.000│ 175.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Agricultura tradiţională, practicată aproape în exclusivitate în România, prezintă dezavantaje privind costul ridicat şi distribuţia disproporţionată a inputurilor din tehnologia culturilor în raport cu eficienţa scontată, consum ridicat de energie şi forţă de muncă, productivitate scăzută, precum şi riscuri majore privind degradarea solurilor şi poluarea mediului. Realizarea obiectivelor economice în condiţii de eficienţă ridicată şi a celor ecologice privind conservarea solului şi protejarea mediului în agricultura conservativă (AC) se obţin prin: – reducerea drastică a lucrărilor solului; ... – menţinerea raţională a unei cantităţi suficiente de resturi vegetale pe suprafaţa solului ca mijloc de acumulare şi de conservare a apei, refacerea structurii şi evitarea eroziunii apei/vântului; ... – folosirea unei rotaţii adecvate a culturilor, economic viabilă şi diversificată pentru moderarea/diminuarea posibilelor probleme legate de buruieni, boli şi dăunători. ... Proiectul îşi propune elaborarea şi perfecţionarea tehnologică a sistemelor culturale bazate pe AC în vederea creşterii competitivităţii fermierilor din sudul României prin diminuarea cheltuielilor de producţie şi al impactului distructiv al producţiei culturale asupra mediului, prin reducerea perturbării solului şi a unei exploatări mai bune a funcţiilor şi biodiversităţii solului precum şi printr-o folosire mai raţională a resurselor naturale. Obiectivele proiectului vizează elaborarea de soluţii tehnologice noi pentru situaţia actuală din sudul României afectată de secetă, cât şi pentru perspectiva accentuării acestui fenomen în deceniile următoare. Strâns legat de fenomenul de secetă şi evoluţia producţiei agricole obiectivele proiectului au în vedere procesele de conservare a solului prin semănat direct în teren nelucrat şi protejarea cu resturi vegetale, acumularea materiei organice, structura, gradul de compactare, activitatea biologică şi evitarea riscului de degradare prin eroziune. Cercetările vor fi efectuate în cadrul unei platforme tehnologice de lungă durată şi vor aborda următoarele activităţi: – identificarea de culturi pretabile la AC în condiţiile pedo-climatice din sudul României; ... – elaborarea şi perfecţionarea unor sisteme culturale durabile bazate pe AC (rotaţia a cel puţin trei specii diferite) care să asigure o îmbunătăţire a regimului apei, reducerea necesarului de îngrăşăminte chimice, acumularea materiei organice şi refacerea însuşirilor fizice ale solului. ... Fundamentarea ştiinţifică a realizării obiectivelor proiectului este asigurată de legităţile circuitului apei în sistemul sol-plantă-atmosferă şi în circuitul hidrologic general care asigură bazele teoretice ale posibilităţilor de conservare a apei, de legităţile relaţiilor dintre însuşirile fizice, chimice şi activitatea biologică din sol care guvernează evoluţia solului şi de relaţiile complexe dintre factorii de vegetaţie (apă, elemente nutritive, radiaţie solară) care fundamentează optimizarea inputurilor tehnologice, productivitatea şi eficienţa economică. Elementul esenţial în conservarea apei constă în creşterea albedoului solului care reduce cantitatea de radiaţie solară netă în solul protejat cu resturi vegetale. Efectele maxime sunt scontate în sezonul fără vegetaţie şi la nivele de umiditate ridicate în orizonturile superficiale de sol, specifice sezonului rece. Conservarea şi ameliorarea solurilor este asigurată prin reducerea intensităţii proceselor aerobe în condiţii de neperturbare a solului ceea ce duce în timp la acumularea materiei organice, principal factor în ameliorarea însuşirilor fizice şi a activităţii biologice din sol. Studiul relaţiei dintre nutriţia cu azot şi cantitatea de apa din precipitaţii poate explica cca. 90% din randamentul culturilor. Variabilitatea celor doi factori va fi determinată în funcţie de nivelul şi modul de reţinere a resturilor vegetale pe suprafaţa solului precum şi de nivelul de asigurare cu apă din precipitaţii. Experimentarea sistemului de semănat direct în teren nelucrat combinat cu reţinerea raţională/managementul resturilor vegetale pe suprafaţa solului cu diferite tipuri de asolamente şi rotaţii de culturi anuale şi perene precum şi abordarea multidisciplinară a principalilor factori implicaţi în elaborarea de tehnologii cu performanţe îmbunătăţite în condiţii de deficit hidric, conservarea solului şi protecţia mediului poate fi considerat un element de noutate pentru condiţiile sudului României. Cercetările vor fi axate pe experienţe de câmp multifactoriale cuprinzând variante de "lucrare convenţională" a solului şi "semănat direct", managementul resturilor vegetale, principalele tipuri de rotaţii de culturi cu cereale, plante tehnice şi leguminoase anuale şi perene cu graduări ale fertilizării cu azot diferenţiat în funcţie de specia cultivată, pe fond moderat de asigurare cu fosfor. Pe variantele experimentale din câmp se vor efectua analize periodice asupra conţinutului de umiditate a solului, conţinutului în azot mineral, temperatura din sol la începutul vegetaţiei, acumularea biomasei, formarea elementelor productivităţii, producţia principală şi secundară, gradul de îmburuienare în vegetaţie şi la recoltarea culturilor, eventualul atac de patogeni şi dăunători. Datele obţinute vor fi prelucrate pentru obţinerea unor indicatori sintetici care să permită explicarea fenomenelor constatate şi posibilitatea de generalizare. Rezultate scontate: Rezultatele scontate constau în înlocuirea actualelor tehnologii de cultură la principalele specii bazate pe agricultura convenţională cu tehnologii bazate pe semănatul direct cu managementul resturilor vegetale şi a rotaţiei culturilor, în zona de sud a României. Efectele pozitive uşor măsurabile ale tehnologiilor bazate pe AC constau în acumularea unei cantităţi suplimentare de apă de 50-150 mm care poate asigura un spor de producţie de 1000-3000 kg/ha porumb boabe şi reducerea consumului de motorină cu 30-40 l/ha care înseamnă un câştig de aprox. 400-750 lei/ha. Aceasta se diminuează cu contravaloarea a cca. 40 kg N s.a./ha care de regulă este necesar pentru completarea deficitului de mineralizare a azotului din sol şi cu contravaloarea unui tratament în vegetaţie cu erbicide de contact antigramineice şi antidicotiledoneice rezultând un profit de cca. 250-600 lei/ha. Creşterea veniturilor directe este completată de ameliorarea în timp a calităţii solurilor, reducerea eroziunii prin apa şi vânt. Modul de aplicare al rezultatelor: Aplicarea rezultatelor este facilitată de interesul producătorilor agricoli de a folosi sisteme culturale noi, viabile, uşor de aplicat pentru evitarea şi diminuarea efectelor încălzirii globale. Rezultatele vor fi valorificate prin: – elaborarea de tehnologii cadru de aplicare a principalelor sisteme culturale care au în vedere dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea agriculturii conservative, ca modalitate de creştere a standardului de viaţă; ... – organizarea de vizite şi instruiri ale fermierilor în cadrul platformei tehnologice. ... Proiectul ADER 1.2.2: Elaborarea unui sistem integrat de producere de sămânţă şi materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp: cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere, plante aromatice şi medicinale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Producerea de sămânţă şi de materiale de plantat este o activitate strict obligatorie în orice sistem agricol orientat spre profit. Fermele, societăţile şi gospodăriile agricole ecologice trebuie să utilizeze numai seminţe şi materiale de înmulţire produse în conformitate cu legislaţia privind producerea de seminţe şi material săditor, cât şi conform regulamentelor Uniunii Europene şi legislaţiei naţionale privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice. Elaborarea unui sistem integrat de producere de sămânţă şi materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp este cel mai important factor de dezvoltare durabilă a producţiei vegetale ecologice. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat şi o aplicabilitate ştiinţifică şi practică imediată şi conformă cu particularităţile agriculturii ecologice. Creşterea continuă şi într-un ritm susţinut a suprafeţei cultivate în sistem ecologic cu cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase şi cu plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale şi a exigenţelor pieţei seminţelor ecologice privind diversitatea, accesibilitatea, calitatea, cantitatea şi stabilitatea, precum şi necesitatea acută a îmbunătăţirii fertilităţii solurilor şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, impun abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare de tip "on-farm" care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii practice integrate şi fezabile, menite să crească producţia autohtonă de sămânţă ecologică. Ca urmare, acest proiect îşi propune să colecteze în mod unitar toate datele ştiinţifice şi tehnice privind producerea de sămânţă şi material de plantat, certificat ecologic la culturile de câmp şi mai ales, să dezvolte şi să perfecţioneze, în cadrul unor nuclee de cercetători şi fermieri, tehnologii inovatoare pentru întregul proces al producerii de sămânţă ecologică - de la semănat şi până la ambalare şi livrare. Se va avea în vedere, cu prioritate, identificarea însuşirilor fenotipice şi calitative care oferă avantaje economice speciilor şi varietăţilor de cereale, leguminoase pentru boabe, oleifere şi de plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale cultivate pentru sămânţă certificată ecologic în interacţiunea cu factorii de climă şi în competiţia cu factorii biotici dăunători - buruieni, boli şi insecte dăunătoare. De asemenea, se vor stabili cele mai performante tehnologii privind rotaţia, lucrările solului şi fertilizarea cu efect asupra însuşirilor fizice şi chimice ale solului şi a productivităţii speciilor cultivate. Rezultate scontate: – perfecţionarea tehnologiilor de producere de sămânţă ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere, plante aromatice şi medicinale; ... – rezolvarea problemelor practice privind producerea de sămânţă ecologică la culturile de câmp prin organizare de nuclee de cercetători şi fermieri; ... – iniţierea şi/sau susţinerea unui program naţional pentru producerea de sămânţă ecologică la culturile de câmp, incluzând toate verigile acestui proces, de la sămânţa amelioratorului, până la sămânţa comercială; ... – susţinerea cu informaţii ştiinţifice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânţă şi materialul de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp; ... – producerea de sămânţă ecologică în colaborare cu ferme ecologice autorizate pentru producerea de sămânţă. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – aplicarea tehnologiilor integrate de producere de sămânţă şi materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp, în ferme şi gospodării autorizate pentru producerea de sămânţă, în condiţiile maximizării performanţelor economice şi de mediu; ... – proiectarea sau/şi completarea bazei de date a MADR privind sămânţa şi materialele de plantat, certificate ecologic; ... – producerea de sămânţă certificată ecologică din categorii superioare; ... – organizarea de seminarii/workshopuri şi de vizite demonstrative la unităţile de cercetare şi fermele ecologice, producătoare de sămânţă ecologică; ... – participarea cu articole şi comunicări ştiinţifice la conferinţe, simpozioane, workshop-uri, şi mese rotunde naţionale şi internaţionale; ... – elaborarea şi difuzarea de materiale de popularizare - postere, pliante, broşuri, articole de presă etc.; ... – participarea la expoziţii locale, naţionale (INDAGRA) şi internaţionale (BIOFACH). ... Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale Obiectivul specific 2.1.: Îmbunătăţirea calităţii producţiei de cartof, mărirea diversităţii şi realizarea de genotipuri rezistente la stresul biotic şi abiotic, cu însuşiri speciale (antioxidanti, vitamine, aminoacizi esenţiali, etc.), pretabile pentru diverse folosinţe (inclusiv industrializare) Proiectul ADER 2.1.1.: Obţinerea de noi soiuri de cartof adaptate modificărilor climatice şi economice cu randament superior în gestionarea resurselor de apă şi stabilirea pachetelor tehnologice specifice cerinţelor actuale de piaţă şi solicitării fermierilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.162.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Cartoful se plasează ca importanţă economică pe locul al doilea după cereale şi a constituit o permanenţă în munca amelioratorilor. Ameliorarea genetică a cartofului este un proces continuu care se finalizează prin obţinerea de soiuri noi, competitive, atât pe plan naţional cât şi internaţional. Pentru mărirea randamentului culturilor de cartof sunt necesare noi soiuri care să fie adaptate schimbărilor climatice şi care să valorifice într-un mod superior resursele de apă, nutrienţi şi energie. Noile creaţii de ameliorare cu un conţinut ridicat de principii bioactive se vor obţine gestionând în mod superior resursele genetice şi prin aplicarea unor scheme de selecţie inovative atât in vitro cât şi in vivo. Pentru valorificarea potenţialului genetic al noilor soiuri vor fi elaborate pachete tehnologice specifice care să permită fermierilor obţinerea de profit din culturile comerciale de cartof. În etapa actuală se pune accent pe valoarea materialului iniţial de ameliorare, privit prin prisma transmiterii la descendenţi a caracterelor urmărite şi a calităţii materialului de plantat al liniilor româneşti de perspectivă şi a soiurilor create. Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului: – studiul, catalogarea şi inventarierea surselor de germoplasmă de combinare (an I-IV); ... – analiza modului în care răspund combinaţiile hibride la cerinţele actuale (rezistenţa la boli combinată cu caracteristici agronomice) (an I - IV); ... – introducerea genelor de rezistenţă de la genotipurile cu rezistenţă/toleranţă în noile creaţii (an I - IV); ... – păstrarea, descrierea şi catalogarea surselor de germoplasmă (an I - IV); ... – analiza descendenţelor hibride privind rezistenţa la boli şi dăunători completate de informaţiile din culturile comparative (an I - IV); ... – urmărirea materialului clonal privind rezistenţa la stres şi identificarea genotipurilor pretabile pentru diverse folosinţe (an I - IV); ... – identificarea, extracţia, purificarea şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din noile soiuri şi promovarea de tehnologii specifice inovative pentru menţinerea calităţii la soiurile noi (an I - II); ... – identificarea elementelor tehnologice cu importanţă în stabilirea pachetelor specifice noilor creaţii (an I - II). ... Rezultate scontate: – obţinerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice şi utilizării superioare a resurselor biologice şi tehnologice (2-3 soiuri); ... – asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă şi propagarea la fermieri (minituberculi şi miniplantule 1.000/genotip/an); ... – metodologie de diferenţiere in vitro şi in vivo a noilor soiuri în funcţie de gestionarea resurselor de apă (2 metodologii); ... – tehnologie specifică de cultivare cu consum redus de apă a soiurilor noi (1 tehnologie); ... – metodă de identificare, extracţie, purificare şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din cartof (1 metodă); ... – tehnologie specifică de cultivare a soiurilor noi cu conţinut ridicat de componente bioactive (1 tehnologie). ... Modul de aplicare al rezultatelor: Beneficiarii programelor de cercetare în acest domeniu sunt fermierii, prin utilizarea unor soiuri competitive cu un înalt grad de adaptabilitate. Conservarea biodiversităţii poate constitui bază de studiu pentru universităţile cu profile de agricultură şi biologie. Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, promovarea pe pagina web a MADR. Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale Obiectivul specific 2.2.: Tehnologii inovative de producere a cartofului pentru sămânţă în vederea optimizării sistemului naţional de producere şi multiplicare; tehnologii de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice Proiectul ADER 2.2.1.: Optimizarea şi modernizarea sistemului de producere a cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare prin eliminarea riscului de contaminare cu organism dăunătoare de carantină şi identificarea de soiuri/linii noi de cartof rezistente la nematozii cu chişti ai cartofului Globodera spp. (populaţii europene) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.262.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.262.850 │ 287.850│ 325.000│ 325.000│ 325.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Cartoful a fost şi rămâne un aliment important la nivel mondial pentru securitatea alimentară. De aceea este unanim recunoscut că randamentul şi calitatea producţiei de cartof depind, în cea mai mare măsură (peste 70%) de soi şi de calitatea materialului de plantat. Calitatea materialului de plantat este o noţiune complexă caracterizată de calitatea fitosanitară, calitatea biologică şi calitatea fizică a tuberculilor. Calitatea fitosanitară a materialului de plantat prezintă o importanţă deosebită, deoarece prin tuberculi şi/sau prin solul aderent la tuberculi se transmite un număr de boli cauzate de virusuri, micoze, bacterii, micoplasme comune dar şi organisme dăunătoare de carantină. Având în vedere complexitatea factorilor implicaţi în realizarea unui material pentru plantare la cartof cu caracteristici biologice, fizice şi fitosanitare corespunzătoare şi cantităţile de sămânţă certificată foarte mici, se impune ca o necesitate modernizarea şi optimizarea sistemului naţional de producere a cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare. Problematica propusă spre rezolvare prin acest proiect are un grad de noutate şi complexitate ridicat, este adaptată condiţiilor de cultură practicate de fermierii români şi are aplicabilitate conform standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea biologică şi fitosanitară a materialului pentru plantat. Cercetarea agricolă în domeniul producerii cartofului pentru sămânţă, necesită în permanenţă schimbarea metodologiilor de producere şi multiplicare datorită apariţiei de noi tipuri de virusuri şi organisme de carantină fitosanitară, ca urmare a schimbărilor climatice şi a noilor sisteme de cultură practicate de fermieri. În prezent, asistăm la o schimbare rapidă, a conveierului de soiuri datorită modificărilor climatice, cerinţelor pieţei şi procesatorilor de cartofi. Optimizarea producerii cartofului pentru sămânţă în fermă are două laturi, una tehnică şi una economică. Din punct de vedere tehnic, criteriul de optimizare constă în respectarea normelor tehnico-organizatorice ce vor fi elaborate potrivit legislaţiei în vigoare prin realizarea acestui proiect. Din punct de vedere economic, pentru siguranţa unei culturi de cartof pentru sămânţă trebuie eliminate riscurile privind asigurarea valorificării şi contaminarea cu organism dăunătoare de carantină. Eficientizarea şi modernizarea spaţiilor de sortare, condiţionare, ambalare şi depozitare se impune ca o necesitate pentru reducerea costurilor cu energia, forţa de muncă în perspectiva creşterii cantităţilor de material certificat la nivel naţional pentru atingerea obiectivului de plantare a cel puţin 50% din suprafaţa cultivată cu material certificat. Realizarea proiectului presupune următoarele etape: – identificarea punctelor slabe din sistemul actual de producere şi multiplicare a cartofului de sămânţă, care au condus la scăderea drastică a suprafeţelor certificate; ... – reorganizarea şi modernizarea producerii de material iniţial liber de viroze şi organisme dăunătoare de carantină în laboratoare autorizate şi spaţii protejate; ... – identificarea soiurilor cultivate de fermieri în ultima perioadă şi soiurile de perspectivă uşor adaptabile modificărilor climatice; ... – identificarea soiurilor/liniilor noi de cartof rezistente la nematozii cu chişti ai cartofului din genul Globodera pentru producerea de sămânţă în vederea multiplicării; ... – stabilirea soiurilor de cartof ce urmează a fi multiplicate; ... – organizarea de loturi demonstrative cu soiurile propuse pentru multiplicare; ... – elaborarea broşurii "Norme tehnico-organizatorice de producere şi multiplicare a cartofului pentru sămânţă"; ... – stabilirea unui flux tehnologic utilizat pentru sortare, condiţionare, ambalare şi depozitare format din utilaje, echipamente şi ambalaje performante, de dimensiuni mici, cu consum mic de energie, folosite numai pentru cartoful de sămânţă; ... – eliminarea riscurilor de contaminare cu organism dăunătoare prin comercializarea materialului pentru plantat neconform; ... – ghid de bune practici agricole şi de mediu privind dezinfectarea spaţiilor de depozitare şi gestionarea deşeurilor rezultate în urma activităţilor specifice. ... Rezultate scontate: Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin acest proiect vor conduce la: – modernizarea sistemului naţional de producere a cartofului pentru sămânţă; ... – promovarea materialului pentru plantat produs în ţară din soiurile solicitate de fermieri; ... – creşterea suprafeţelor plantate cu material certificat şi implicit creşterea producţiilor medii la ha; ... – creşterea cantităţilor de cartof pentru sămânţă; ... – îmbunătăţirea semnificativă a calităţii biologice şi fitosanitare a materialului pentru plantat; ... – reducerea semnificativă a costurilor de producţie în fermă; ... – eficientizarea fluxului tehnologic pentru pregătirea materialului pentru plantat certificat la cartof prin utilizarea unor utilaje moderne; ... – modernizarea spaţiilor de depozitare şi a modului de prezentare a cartofului pentru sămânţă; ... – eliminarea riscului de contaminare cu organisme dăunătoare de carantină prin producerea de sămânţă din soiuri rezistente la nematozii cu chişti ai cartofului (Globodera spp-populaţii europene). ... Modul de aplicare al rezultatelor: – întâlniri de lucru pentru prezentarea soiurilor rezistente la nematozii cu chişti şi a măsurilor agrotehnice de prevenire şi combatere a nematozilor din genul Globodera; ... – articole de popularizare; ... – stadii de formare profesională, instruiri; ... – publicarea "Ghidului de bune practici agricole şi de mediu privind dezinfectarea spaţiilor de depozitare şi gestionarea deşeurilor". ... Proiectul ADER 2.2.2: Elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice şi elaborarea unor măsuri de promovare a culturii în România Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Studiul privind schimbările climatice în România şi efectele asupra resurselor de apă în agricultură arată că în primul deceniu al secolului XXI, în România temperatura medie anuală a aerului a crescut cu 0.4 ... 0.5°C faţă de fiecare deceniu, începând din 1961 şi până în prezent (Ion Sandu, 2013). Accentuarea secetei din ultima perioadă a dus la cronicizarea fenomenului, în special în sudul României, cu urmări grave în practicarea unui sistem de agricultură durabilă în zonele cu psamosoluri, zone predispuse fenomenului de aridizare. Microclimatul creat în zona psamosolurilor din sudul Olteniei oferă condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantei de cartof dulce (Ipomoea batatas), care este o plantă termofilă, specifică zonelor tropicale şi subtropicale. Activităţile specifice ale proiectului sunt: – identificarea şi promovarea în cultură a unor genotipuri de cartof dulce toleranţe la factorii de stres termohidric din zona psamosolurilor; ... – elaborarea de soluţii ştiinţifice şi tehnologice pentru realizarea de progrese semnificative în cultivarea cartofului dulce într-un sistem de agricultură durabilă; ... – promovarea culturii de cartof dulce pe piaţa din România. ... Importanţa economică a cartofului dulce este dată de tolerantă plantei la condiţiile de secetă, ea rezistând perioade de timp mai lungi cu secetă în timpul verii, reluându-şi creşterea când apar ploi suficiente. Planta poate creşte cu succes într-o gamă largă de condiţii climatice în care media sezonului rece să nu fie mai mare de 5 luni, iar din acest punct de România poate asigura condiţiile climatice de parcurgere a ciclului de vegetaţie al plantei, de minim 120 zile. Calitatea tuberculilor, dată de conţinutul ridicat în vitamine (A, B6, C şi D), în Fe şi Mg, o recomandă cu succes în alimentaţia populaţiei. În acest sens, tuberculii de cartof dulce constituie o alternativă gustoasă la cartofii obişnuiţi, oferind cu 50% mai multe fibre decât cartoful obişnuit, astfel încât, prin consumul zilnic al unui cartof dulce de mărime medie, cu tot cu coajă, se poate asigura o treime din necesarul nutritiv. Abundent în nutrienţi şi fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge şi a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide. Relevanţa practică a problemei propuse spre rezolvare în cadrul proiectului constă în respectarea principiului agriculturii durabile în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România, începând cu alegerea unei plante specifice acestor zone, respectiv cartoful dulce şi promovarea ei în cultură, cu scopul asigurării profitabilităţii la nivel de fermă. Principalele activităţi care se vor derula în cadrul proiectului: – metode şi tehnici privind obţinerea materialului de plantat la cartoful dulce; ... – studii privind comportarea fiziologică a unor soiuri de cartof dulce în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; ... – cercetări privind stabilirea epocii de plantare în câmp la cartoful dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; ... – evaluarea riscurilor prezenţei agenţilor de dăunare (boli, dăunători şi buruieni) din cultura de cartof dulce şi stabilirea unor metode de protecţie fitosanitară a cartofului dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stress termohidric din România; ... – cercetări privind stabilirea regimului de nutriţie al plantei de cartof dulce în funcţie de densitatea folosită la plantare; ... – studii asupra calităţii producţiei de cartof dulce obţinută în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; ... – diseminarea rezultatelor de cercetare obţinute în cadrul proiectului. ... Vor fi iniţiate cercetări interdisciplinare de: morfologie, fiziologie, biochimie, fitotehnie, protecţie şi nutriţie pentru o agricultură durabilă şi o cunoaştere profundă a trasabilităţii şi siguranţei alimentare, în contextul schimbărilor climatice din România. Scopul cercetărilor este stabilirea celor mai reuşite relaţii între factorii ecologici, tehnologici şi exprimarea randamentului biologic al plantei. Caracterul inovativ al proiectului constă în consolidarea progresului ştiinţific şi tehnic în conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale din zonele afectate de secetă prin valorificarea potenţialului biologic şi economic al plantei de cartof dulce. Rezultate scontate: – elaborarea tehnologiilor de producere a materialului de plantare, de cultivare în câmp şi păstrare în depozit a cartofului dulce; ... – elaborarea unui ghid de bune practici agricole şi de mediu în domeniul optimizării tehnologiei de cultivare a cartofului dulce; ... – producerea de material de plantare certificat pentru înfiinţarea culturii de cartof dulce (lăstari produşi în seră şi tuberculi pentru sămânţă); ... – reducerea cu 50% a impactului negativ al schimbărilor climatice, în condiţiile păstrării biodiversităţii zonei. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – implementarea ghidului de Bune Practici Agricole (BPA); ... – promovarea rezultatelor obţinute prin organizarea de mese rotunde, simpozioane; ... – extensia rezultatelor de cercetare prin organizarea de loturi demonstrative şi demonstraţii practice către fermieri, efectuarea de vizite şi schimburi de experienţe; ... – editarea de tehnologii cadru, pliante şi publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, etc. ... Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale Obiectivul specific 2.3.: Dezvoltarea de tehnologii alternative la cultura sfeclei de zahăr pentru obţinerea produselor performante, ecologice şi energetice (bioetanol) Proiectul ADER 2.3.1: Cercetări privind determinarea conţinutului în zahăr şi în substanţe melasigene a coletului remanent în urma înlocuirii decoletării sfeclei cu desfrunzirea (scalparea) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Cultura de sfeclă de zahăr este deosebit de importantă pentru România din punct de vedere economic, social şi de mediu. În anul 2002 Guvernul a declarat sfecla de zahăr şi zahărul produse de importanţă naţională. Sfecla de zahăr este singura plantă din zona temperată din care se poate extrage zahărul în mod industrial, dar ea poate fi utilizată cu succes şi pentru producerea de bioetanol şi biogaz. România dispune de un potenţial pedoclimatic care permite extinderea culturii de sfeclă în viitor pe o suprafaţă de 250.000 ha anual, după eliminarea cotelor de zahăr în anul 2017. Pentru România o cerinţă absolut necesară a abordării acestei teme rezultă din faptul că procentul de impurităţi (pământ aderent şi resturi vegetale) rezultate la recoltarea sfeclei şi care sunt transportate în fabricile de zahăr depăşeşte în unii ani 15% din cantitatea de sfeclă recoltată, provocând însemnate cheltuieli suplimentare fabricilor de zahăr, cheltuieli care ar putea fi mult dimninuate. Sfecla de zahăr şi impurităţile aferente sunt transportate în fabrici exclusiv cu mijloace auto de la distanţe cuprinse între 10 km şi peste 200 km. Prin reducerea procentului de impurităţi se vor face însemnate economii de mijloace de transport şi carburanţi atât la transportul sfeclei în fabrică cât şi la evacuarea acestor impurităţi din fabrică. Proiectul îşi propune să determine cele mai eficiente metode de reducere a procentului de impurităţi la recoltarea sfeclei de zahăr. Se va studia înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire, astfel că în procesul de extracţie a zahărului în fabrică va fi utilizată sfecla întreagă (inclusiv coletul - care până în prezent era eliminat la recoltare). Se va studia optimizarea randamentului de extracţie a zahărului din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr, care va duce în final la creşterea cantităţii totale de zahăr extras din sfeclă comparativ cu situaţia actuală. Principalele obiective de cercetare vor viza: – identificarea de metode şi soluţii pentru înlocuirea decoletării sfeclei de zahăr cu desfrunzirea (scalparea); ... – determinarea celor mai eficiente metode de reducere a procentului de impurităţi la recoltare; ... – reducerea pierderilor de fertilitate a solului prin micşorarea cantităţii de sol fertil şi resturi vegetale transportate împreună cu sfecla; ... – îmbunătăţirea sistemului de calcul a plăţii materiei prime în funcţie şi de zahărul extras din colet; ... – optimizarea proceselor de recoltare şi transport a sfeclei în fabrică; ... – optimizarea randamentului de extracţie din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr. ... Activităţi realizate în cadrul proiectului: – testarea unor dispozitive (metode) pentru înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire sau scalpare (an I - II); ... – testarea metodelor de desfrunzire în parcelele de sfeclă cu densităţi cuprinse între 60-100 mii plante/ha pentru a stabili cea mai eficientă metodă în funcţie de densitatea şi uniformitatea culturii (an II - IV); ... – testarea în cultură a noilor hibrizi de sfeclă creaţi pentru a reduce cât mai mult cantitatea de pământ aderent şi resturi vegetale la recoltare (an I - IV); ... – determinarea comparativă a cantităţilor de pământ aderent la recoltare la fiecare hibrid testat în funcţie şi de condiţiile pedoclimatice ale anului (an I - IV); ... – determinarea comparativă a procentului de impurităţi transportate în fabrică în funcţie de tipul de utilaj folosit la încărcarea sfeclei în mijloacele de transport (an I - IV); ... – determinarea comparativă a conţinutului în zahăr şi substanţe melasigene a sfeclei decoletate clasic, a sfeclei desfrunzite şi a coletului remanent (an I - IV); ... – determinarea comparativă a cantităţii de zahăr extras din rădăcina decoletată clasic comparativ cu rădăcina întreagă (an I - IV); ... – studiul unor variante de calcul pentru îmbunătăţirea sistemului de plată a materiei prime (sfeclă nedecoletată) (an II - IV). ... Rezultate scontate: – metodă nouă de înlocuire a decoletării cu desfrunzirea (scalparea) pentru reducerea pierderilor de recoltă prin decoletare (1 metodă); ... – reducerea procentului de impurităţi (pământ şi resturi vegetale) la recoltarea sfeclei (cu 50%); ... – reducerea consumului de carburanţi la recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr în fabrică (cu cca. 10%); ... – reducerea pierderilor de fertilitate a solurilor prin micşorarea cu cca. 50% a cantităţii de sol fertil şi resturi vegetale transportate împreună cu sfecla; ... – reducerea cu 100% a cheltuielilor cu corectarea decoletării la probele de sfeclă analizate în laboratoarele agricole ale fabricilor de zahăr; ... – creşterea cantităţii totale de zahăr extras în fabrică din sfecla întreagă prin extragerea zahărului şi din colet (acest zahăr în prezent este pierdut, cca 7%); ... – îmbunătăţirea sistemului de calcul a plăţii materiei prime în funcţie şi de zahărul extras din colet. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – aplicarea practic în producţie de fermierii cultivatori de sfeclă şi de fabricile de zahăr; ... – organizarea de loturi demonstrative cu noii hibrizi de sfeclă recomandaţi; ... – organizarea de demonstraţii practice de recoltare a sfeclei prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea; ... – organizarea de demonstraţii practice cu metode de reducere a procentului de impurităţi care sunt transportate în fabricile de zahăr; ... – organizarea de întâlniri cu fermierii, mese rotunde, work-shopuri, etc.; ... – elaborarea şi difuzarea unui Ghid de bune practici cu noile metode de recoltare prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea şi de reducere a procentului de impurităţi; ... – promovarea rezultatelor pe pagina web a MADR. ... Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale Obiectivul specific 2.4: Promovarea şi dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale şi aromatice Proiectul ADER 2.4.1.: Menţinerea biodiversităţii la plantele medicinale şi aromatice prin conservarea şi îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice şi producerea de sămânţă din categoriile biologice superioare pentru speciile reprezentative zonei de deal şi de munte Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: La nivel mondial, odată cu mărirea semnificativă a numărului de afecţiuni datorate industrializării şi modernizării, precum şi apariţia frecventă a efectelor adverse în urma tratamentelor cu xenobiotice, a crescut considerabil interesul faţă de remediile naturale. În România cererea depăşeşte cu mult oferta în ceea ce priveşte necesarul de plante medicinale şi aromatice, de aceea se apelează frecvent la produsul provenit din flora spontană sau import. În plus, în condiţiile unei biodiversităţi intra şi interspecifice acumularea metaboliţilor şi nutrienţilor în plante variază de la an la an şi chiar în cadrul aceluiaşi sezon de recoltare, mai ales dacă materia provine din flora spontană. Comparativ cu alte plante de cultură, plantele medicinale şi aromatice se cultivă pe suprafeţe reduse, acestea scăzând simţitor în ultimii ani, astfel de la 23,7 mii ha în anul 2006 la 6,2 mii ha în anul 2012. Necesitatea implementării proiectului porneşte şi de la faptul că, în ţara noastră cercetările privind cultivarea plantelor medicinale s-au restrâns, singurele entităţi de cercetare care au acest obiectiv sunt puţine. Proiectul îşi propune introducerea în cultură a unor specii valoroase de plante medicinale şi aromatice din flora spontană străină şi autohtonă în vederea stabilirii tehnologiei de cultivare şi extinderea suprafeţelor cultivate cu aceste specii. Se vor amplasa experienţe în câmpul experimental care vor avea ca scop stabilirea verigilor tehnologice la speciile cercetate. Se va stabili modul optim de înmulţire, norma de sămânţă sau material de plantat, epoca optimă de semănat sau plantat, distanţa optimă de semănat (plantat) precum şi dozele optime de îngrăşăminte. Se va stabili influenţa acestor verigi tehnologice asupra producţiei de materie primă vegetală dar şi asupra conţinutului în principii active. O preocupare importantă în cadrul proiectului o va constitui producerea materialului semincer din categorii biologice superioare la unele specii valoroase de plante medicinale şi aromatice în vederea extinderii lor în marea producţie. Se va multiplica sămânţă din verigile superioare (SA, PBI, PBII). Se vor îmbunătăţi tehnologiile de producere de sămânţă la specii reprezentative zonei de deal şi de munte. Rezultate scontate: – perfecţionarea, întocmirea şi brevetarea tehnologiilor de producere de sămânţă la plante aromatice şi medicinale; ... – producerea de sămânţă certificată din categorii superioare. ... Se vor extinde în agricultura două specii din flora spontană ce vor în întâmpinarea prelucrătorilor de plante medicinale şi aromatice. Tehnologiile de cultivare noi stabilite şi cele îmbunătăţite vor veni în sprijinul cultivatorilor de plante medicinale şi aromatice. Modul de aplicare a rezultatelor: – susţinerea cu informaţii ştiinţifice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânţă şi materialul de plantat certificat, la plantele medicinale şi aromatice; ... – referate şi comunicări ştiinţifice, articole în reviste de specialitate cu cotaţie ISI, iar pentru promovare şi o mai bună cunoaştere a lor se vor tipări pliante de prezentare. ... De asemenea, rezultatele cercetării vor fi utilizate pentru stagiile de perfecţionare prin licenţe şi masterat a specialiştilor interesaţi de cultivarea plantelor medicinale, dar şi a terapiilor alternative. Diseminarea tehnologiilor se va mai face prin elaborarea şi difuzarea de materiale de popularizare - postere, pliante, broşuri, articole de presă etc. şi participarea la expoziţii locale, naţionale şi internaţionale. Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole Obiectivul specific 3.1.: Conservarea şi gestionarea biodiversităţii horticole Proiectul ADER 3.1.1.: Conservarea şi gestionarea resurselor genetice şi biodiversităţii agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea şi promovarea practicilor şi metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Principalele componente vii ale ecosistemului viticol şi pomicol flora şi fauna, care determină starea diversităţii biologice, sunt supuse unei presiuni antropice permanente cu consecinţe directe asupra stabilităţii şi productivităţii ecosistemelor viticole. În această situaţie elaborarea şi promovarea practicilor şi metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului bazate pe adoptarea măsurilor eco- agricole de autoreglare dedicate conservării biodiversităţii şi reconstrucţiei ecologice, contribuie la eliminarea inconvenientelor monoculturii îndelungate asigurând eficientizarea şi dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a fermelor viticole şi pomicole degradate. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicată şi o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a viticulturii şi pomiculturii din România. Importanţa tematicii este evidenţiată de faptul că se urmăreşte promovarea şi evaluarea unor verigi tehnologice prietenoase mediului care asigură creşterea profitabilităţii culturii viţei de vie şi pomilor fructiferi, prin reducerea dependenţei acesteia faţă de resursele energetice convenţionale şi obţinerea unor producţii rentabile, stabile şi durabile, în contextul prevenirii deteriorării mediului prin activităţi antropice cu efecte poluante. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect ar putea veni în întâmpinarea problemelor majore ale viticulturii şi pomiculturii autohtone, în scopul obţinerii unor producţii curate şi rentabile în cadrul fermelor mici şi mijlocii, care să poată face faţă presiunii concurenţiale a pieţei europene. De asemenea, proiectul îşi propune: – implementarea sistemului de înverzire, a zonelor multifuncţionale de protecţie şi a tehnologiilor prietenoase mediului în vederea reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor viticole şi pomicole degradate; ... – stoparea declinului biodiversităţii ecosistemelor viticole şi pomicole, refacerea dezechilibrelor biocenotice şi conservarea genofondului de specii utile; ... – crearea unei posibilităţi de diagnoză rapidă, în câmp prin implementarea unor programe eficiente de monitoring integrat (folosirea tehnicilor follow-up-uri şi de analiză cartografică GIS, metoda RBA şi drone pentru monitorizarea plantaţiilor); ... – studiul dinamicii biodiversităţii faunei utile şi dăunătoare în raport cu factorii de risc biotici şi abiotici; ... – promovarea verigilor tehnologice prietenoase mediului care asigură optimizarea managementului pesticidelor şi reducerea la maxim a aplicării produselor de sinteză organică; ... – promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică, nepoluantă; ... – evaluarea impactului pozitiv al sistemului de înverzire şi a zonelor multifuncţionale de protecţie asupra biodiversităţii şi a gradului de sustenabilitate economică a ecosistemelor viticole şi pomicole studiate; ... – obţinerea unor producţii de înaltă calitate prin îmbunătăţirea sistemelor de producţie, în acord cu conceptul de dezvoltare durabilă; constituirea unor ecosisteme viticole şi pomicole stabile şi durabile în condiţii de eficienţă economică. ... Rezultate scontate: – promovarea sistemului de înverzire a practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale prietenoase mediului care asigură reducerea impactului negativ al tehnologiilor viticole convenţionale asupra biodiversităţii ecosistemului viticol şi pomicol; ... – implementarea zonelor multifuncţionale de protecţie cu rol în refacerea, conservarea şi consolidarea biodiversităţii ecosistemelor viticole şi pomicole degradate; ... – promovarea unor secvenţe tehnologice şi tehnologi de fitoprotecţie în sistem integrat sub control ecologic şi evitarea oricăror activităţi antropice cu efecte poluante; ... – promovarea pesticidelor cu grad redus de toxicitate în paralel cu noi căi de acţiune; ... – promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică nepoluantă; ... – refacerea echilibrului ecologic şi biologic prădător/dăunător; ... – prevenirea eroziunii solului, ameliorarea gestionării solului şi creşterea fertilităţii solului; ... – restabilirea, menţinerea sau reducerea declinului populaţiilor speciilor din flora spontană; ... – creşterea numărului de specii utile (paraziţi şi prădători), a insectelor polenizatoare, a insectelor prădătoare, precum şi a altor organisme neţintă; ... – reducerea nivelului de poluare a plantei şi mediului înconjurător şi gradului de influenţă asupra biodiversităţii; ... – creşterea rentabilităţii culturii viţei de vie şi pomilor fructiferi prin reducerea dependenţei acesteia faţă de resursele energetice convenţionale prin reducerea input-urilor: reducerea cu 30% a cheltuielilor cu pesticide şi fertilizanţi chimici, reducerea cu 40% a consumului de motorină; ... – creşterea durabilă a veniturilor şi a valorii adăugate cu impact direct în creşterea ofertei locurilor de muncă în special al tinerilor. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – ghid practic pentru includerea celor mai bune practici agricole cu rol important în reconstrucţia şi conservarea biodiversităţii plantaţiilor viticole şi pomicole; ... – programe de educaţie şi conştientizare a importanţei diversităţii ecosistemului viticol şi pomicol şi necesităţii conservării acestuia; ... – consultanţă privind implementarea unor programe eficiente de monitoring integrat al ecosistemelor viticole şi pomicole ca suport de pregătire şi educare pentru implicarea fermierilor în luarea deciziilor privitoare la mediu şi la dezvoltarea durabilă a fermelor; ... – rezultatele obţinute vor fi diseminate prin prezentarea şi demonstrarea funcţionalităţii tehnologiilor elaborate, în condiţii de loturi experimentale, mese rotunde, comunicări şi articole de specialitate, consultanţă, educaţie ecologică, instruiri, elaborarea unei pagini WEB dedicate proiectului, emisiuni de radio şi televiziune; ... – demonstrarea funcţionalităţii tehnologiei de reconstrucţie şi conservare a biodiversităţii plantaţiilor viticole şi pomicole şi racordarea ei la reţelele europene de acest tip. ... Proiectul ADER 3.1.2.: Gestionarea resurselor genetice pomicole in situ şi ex situ Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Resursele genetice pomicole constituie un izvor nesecat de forme şi însuşiri utile pentru realizarea unor obiective punctuale sau generale ale programelor de ameliorare, care se confruntă permanent cu cerinţe de îmbunătăţire a sortimentelor. În plus, lărgirea diversităţii genetice în cadrul speciei cultivate şi identificarea unor genotipuri rezistente la factorii de stres (îndeosebi la atacul unor boli şi insecte extrem de periculoase, care pot afecta specia în cultură) constituie o preocupare permanentă a amelioratorilor din întreaga lume. Conservarea in situ şi ex situ a resurselor genetice existente în colecţiile din ţara noastră, precum şi folosirea acestora a constituit şi constituie un obiectiv prioritar la nivel mondial, importanţa acestora fiind recunoscută încă din anul 1992 cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED) desfăşurată la Rio de Janeiro şi a semnării Convenţiei asupra Diversităţii Biologice, unde s-a propus sporirea interesului şi alocaţiilor destinate creşterii activităţii de conservare in situ. Conservarea şi folosirea resurselor genetice constituie una din priorităţile politicii agrare a fiecărei ţări, care are ca scop creşterea valorii economice a acestora. În acest sens bogăţia genetică existentă în specii, soiuri cultivate şi plante sălbatice se colectează şi se păstrează în bănci de gene care oferă în orice moment sursele de gene necesare ameliorării, respectiv obţinerii de forme noi valoroase din punct de vedere comercial prin calitate, rezistenţă la boli sau dăunători sporită, etc. Păstrarea diversităţii şi evaluarea însuşirilor acesteia este practic motorul dezvoltării în lumea vegetală, deci şi în domeniul pomiculturii. Conservarea in situ reprezintă activitatea de păstrare a populaţiilor în ecosistemele naturale în care s-au format şi dezvoltat pentru a asigura stabilitatea şi menţinerea variaţiei în interiorul populaţiei în mediul lor natural. În România există condiţii pentru evaluarea întregului potenţial de diversitate, dar activităţile trebuie continuate prin inventarierea, evaluarea şi conservarea speciilor în funcţie de priorităţi bine stabilite. Inventarierea diversităţii existente în ariile protejate şi în colecţii, necesită o evaluare completă, exhaustivă, de multe ori dificil de efectuat. La astfel de acţiuni trebuie să ia parte specialişti de nivel înalt, cu competenţe în câteva domenii conexe, pentru a stabili cu precizie diversitatea totală şi specifică existentă la nivel de ţară şi chiar la nivel de zonă. În funcţie de datele şi informaţiile obţinute, se stabilesc priorităţile de conservare şi numărul de exemplare pe specii. Pentru speciile de pomi şi arbuşti fructiferi conservarea in situ, în habitatele naturale, este insuficientă şi trebuie completată cu cea ex situ, care a apărut ca o necesitate obiectivă pentru diminuarea fenomenului de eroziune genetică, fiind susţinută şi de argumentul că înmulţirea acestor specii nu se poate face decât pe cale vegetativă. În prezent, în ţara noastră, sunt conservate circa 5.700 accesii (soiuri locale, biotipuri, clone, specii şi soiuri străine) la cele 25 de specii de pomi şi arbuşti fructiferi, adunate în colecţii "ex situ" sau "in situ", situate în institute şi staţiuni de cercetare pomicolă amplasate în zonele de favorabilitate maximă a speciei. În ultimul timp, la nivel naţional s-a constatat o cerere crescândă de reintroducere în cultură a unor soiuri tradiţionale valoroase (în special la măr, prun şi păr), care au fost treptat înlocuite de multitudinea de soiuri noi obţinute în ţară, sau introduse din străinătate. Principalele activităţi din acest proiect sunt: – asigurarea unor măsuri specifice de conservare, în ariile protejate, pentru speciile sălbatice înrudite cu cele din cultură, sau pentru plantele sălbatice care se pot utiliza în scopuri alimentare sau medicinale (ex. afinul, alunul, nucul, cornul, socul negru, cătina); ... – explorarea florei spontane în vederea îmbogăţirii fondului de germoplasmă cu forme autohtone; ... – identificarea, înmulţirea şi realizarea unui nucleu de soiuri vechi tradiţionale, cerute pe piaţă de către consumatori; ... – menţinerea materialului genetic existent la nivelul potenţialului biologic al speciilor; ... – reorganizarea colecţiilor ex situ la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi; ... – evaluarea caracterelor şi însuşirilor biologice în vederea identificării de noi genitori potenţiali pentru viitoarele lucrări de creare de noi soiuri; ... – extinderea în cultura comercială a soiurilor şi speciilor valoroase; ... – completarea permanentă a băncii de gene şi a băncii de date. ... Rezultate scontate: – conservarea ex situ a speciilor sălbatice înrudite cu cele din cultură; ... – completarea permanentă a fondului de germoplasmă cu forme autohtone vechi, tradiţionale şi noi, dar şi cu soiuri străine introduse; ... – concentrarea şi refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi; ... – menţinerea patrimoniului de resurse genetice actual din pomicultură (cca. 5.700 accesii de pomi şi arbuşti fructiferi, amplasate pe aproximativ 20 ha); ... – metodologii de inventariere, monitorizare şi evaluare a resurselor genetice pomicole pentru identificarea de genitori potenţiali privind principalele caractere şi însuşiri necesare programelor de ameliorare; ... – realizarea unei bănci de date, utile, atât cercetătorilor din ţară, cât şi celor din străinătate, în vederea efectuării unor schimburi de material biologic şi bibliografic. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – elaborarea de liste cu genitorii potenţiali utili programelor de ameliorare; ... – vizite de lucru în colecţiile pomologice; ... – prezentarea de lucrări şi comunicări ştiinţifice; ... – realizarea unei bănci de date utile atât cercetătorilor din ţară, cât şi celor din străinătate în vederea efectuării unor schimburi de material biologic; ... – editarea unui catalog privind situaţia actuală a resurselor genetice pomicole din România; ... – postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. ... Proiectul ADER 3.1.3.: Dezvoltarea şi modernizarea colecţiilor de germoplasmă viticolă în scopul conservării pe termen lung a materialului biologic de valoare naţională Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei ┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐ │Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │ ├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤ │ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│ └───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘ Rezumat: Proiectul implică activităţi complexe, multidisciplinare cu participarea unităţilor care deţin colecţii de germoplasmă şi material biologic viticol valoros. Salvarea unor soiuri şi clone din patrimoniul genetic viticol naţional şi internaţional aflate în pericol datorită înstrăinării unor terenuri prin Legea nr. 18/1991 şi nr. 1/2000, a celor aflate într-un stadiu avansat de degradare biologică din cauza vârstei înaintate şi/sau infectării cu organisme dăunătoare, trebuie să constituie obiective permanente pentru specialiştii în viticultură. La nivel european se pune problema existenţei în România a unor colecţii ampelografice cu soiuri vechi, autohtone, pe cale de dispariţie, dar şi a obţinerii unor genotipuri noi, valoroase, adaptate actualelor condiţii climatice. Scopul principal al proiectului este acela de a dezvolta şi moderniza colecţiile de material viticol existente şi de a reînfiinţa noi colecţii în scopul păstrării şi conservării cu precădere a diversităţii genetice a sortimentului naţional. Colecţiile de germoplasmă conforme cu standardele europene conţin un număr mic de plante aparţinând unui număr cât mai mare de genotipuri ale genului Vitis, iar acest material biologic trebuie garantat din punct de vedere al autenticităţii şi stării fitosanitare. Pentru o colecţie de germoplasmă este esenţial să cuprindă o diversitate cât mai mare de varietăţi ale unei specii de interes în condiţiile asigurării procedurilor de eliminare/diminuare a oricărui factor de risc care ar afecta constituţia genetică a varietăţilor. Monitorizarea în timp a posibilelor schimbări genetice impune pe lângă o descriere completă a caracterelor morfologice utilizând forma actualizată a descriptorilor pentru viţa de vie, utilizarea metodelor biochimice şi a celor moleculare. Obiectivul final este promovarea unei scheme unitare la nivel naţional pentru conservarea pe termen lung a resurselor genetice viticole şi utilizarea eficientă a materialului biologic în scopuri ştiinţifice şi pentru ameliorare. Menţinerea colecţiilor vechi, sau înfiinţarea unora noi, implică existenţa unor suprafeţe sigure, garantate legal şi securizate. Unităţile viticole mandatate să găzduiască colecţii de germoplasmă trebuie să aplice şi să respecte politicile specifice pentru: – achiziţia/colectarea germoplasmei viticole; ... – documentarea materialului biologic existent/achiziţionat/transferat în colecţie (acte de provenienţă, descriptori ampelografici şi ampelometrici, caracterizare moleculară); ... – asigurarea securităţii şi integrităţii fitosanitare şi genetice a materialului viticol; ... – proceduri şi practici culturale adecvate pentru menţinerea viabilităţii plantelor şi pentru mentenanţa colecţiei. ... Menirea colecţiilor de germoplasmă este nu numai să garanteze autenticitatea materialului existent, dar să şi distribuie materialul biologic păstrat, împreună cu informaţiile necesare utilizatorilor (cercetători, tehnologi, fermieri). Activităţi propuse: – testarea periodică a solului şi materialului biologic din colecţie, prin metode adecvate, pentru depistarea prezenţei agenţilor patogeni şi/sau diagnosticarea stării de sănătate a materialului biologic; ... – multiplicarea şi plantarea materialului genetic (soiuri autohtone, varietăţi din sortimentul mondial, clone, soiuri nou-create, forme sălbatice); ... – aplicarea tehnologiilor de întreţinere adecvate fiecărei varietăţi în colecţiile ex situ în câmp şi/sau în sera izolator; ... – caracterizarea unui număr de 50 varietăţi (soiuri autohtone şi de referinţă) din colecţii prin aplicarea metodelor standardizate în Europa: evaluarea numerică a descriptorilor ampelografici (conform ediţiei a 2-a "OIV Vitis Descriptors list for grapevine varieties and Vitis species), determinări eno-carpologice, biochimice şi moleculare; ... – crearea unei baze de date centralizate şi actualizate despre resursele genetice autohtone cu viţă-de-vie la nivel naţional din colecţiile de germoplasmă şi corelarea acesteia cu bazele de date existente la nivel internaţional. ...

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.