REGLEMENTĂRI CONTABILE din 25 februarie 2016

Pe scurt

Aceste reglementări contabile stabilesc modul în care Fondul de garantare a asiguraților trebuie să își organizeze contabilitatea și să întocmească situațiile financiare anuale. Ele asigură o imagine fidelă a situației financiare și a performanței Fondului.

Ce reglementează

Formatul și conținutul situațiilor financiare anuale.
Principiile contabile și regulile de recunoaștere, evaluare, scoatere din evidență și prezentare a elementelor în situațiile financiare.
Regulile de întocmire, aprobare, auditare și publicare a situațiilor financiare anuale.
Planul de conturi general, conținutul și funcționarea conturilor.

Cui îi privește

Fondul de garantare a asiguraților.
Conducerea Fondului, responsabilă pentru întocmirea situațiilor financiare.

Puncte cheie

Fondul trebuie să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale.
Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională, iar operațiunile în valută se înregistrează atât în valută, cât și în lei, la cursul BNR din data efectuării.
Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii Fondului.
Situațiile financiare anuale cuprind: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie și note explicative.

Textul legii

REGLEMENTĂRI CONTABILE din 25 februarie 2016 privind situațiile financiare anuale, aplicabile Fondului de garantare a asiguraților*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 170 bis din 7 martie 2016 Notă ..

. *) Aprobate prin NORMA nr. 15 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 07 martie 2016.. Capitolul 1 DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIȚII, REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA Secţiunea 1.1 Domeniul de aplicare Articolul 1 Prevederile prezentelor reglementări sunt aplicabile Fondului de garantare a asiguraților, denumit în continuare Fond. Articolul 2 Prezentele reglementări prevăd formatul și conținutul situațiilor financiare anuale, principiile contabile și regulile de recunoaștere, evaluare, scoatere din evidență și prezentare a elementelor în situațiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare și publicare a situațiilor financiare anuale, potrivit legii, planul de conturi general, conținutul și funcționarea conturilor, precum și transpunerea conturilor. Secţiunea 1.2 Definiții Articolul 3 În înțelesul prezentelor reglementări, termenii și expresiile de mai jos au următoarele înțelesuri/semnificații:

activități curente - activități desfășurate de către Fond, precum și activitățile conexe în care acesta se angajează și care sunt o continuare a primelor activități menționate, incidente acestora sau care rezultă din acestea; ...
active imobilizate - reprezintă activele destinate pentru a fi utilizate de către Fond o perioadă îndelungată, respectiv mai mare de un an; ...
ajustare de valoare - reprezintă ajustările destinate să țină seama de modificările valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă modificarea este definitivă sau nu; ... Ajustările negative de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, și/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării respective;
cost de achiziție - prețul datorat și eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale costului de achiziție. În acest sens, costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective. În costul de achiziție se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de autorizații și alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziție și atunci când funcția de aprovizionare este externalizată; ...
cost de producție - reprezintă prețul de achiziție al materiilor prime și al materialelor consumabile, precum și alte costuri ce pot fi atribuite direct bunului în cauză; ...
creanța de asigurări - creanțele creditorilor de asigurări care rezultă dintr-un contract de asigurare, inclusiv sumele rezervate pentru acești creditori atunci când unele elemente ale datoriei nu sunt cunoscute încă. Se consideră creanțe de asigurări sumele achitate creditorilor de asigurări din disponibilitățile Fondului, reprezentând despăgubiri/indemnizații, precum și primele datorate de către asigurătorul debitor pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta, ca urmare a încetării contractelor de asigurare; ...
creditori de asigurări - sunt, după caz: a. persoana asigurată - persoana fizică sau juridică aflată în raporturi juridice cu asigurătorul debitor prin încheierea contractului de asigurare; ... b. beneficiarul asigurării - terța persoană căreia, în baza legii sau a contractului de asigurare, asigurătorul debitor urmează să îi achite sumele cuvenite ca urmare a producerii riscului asigurat; ... c. persoană păgubită (în cazul asigurării de răspundere civilă) - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă; ... ...
despăgubire/indemnizație - suma pe care Fondul o plătește fiecărui creditor de asigurare al asigurătorului aflat în faliment, în limita plafonului de garantare și în condițiile prevăzute de prezenta lege; ...
durată limitată de utilizare economică reprezintă durata de viață utilă, respectiv perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către Fond; ...
Fond de rezoluție - fondul constituit în conformitate cu prevederile art. 144 din Legea nr. 246/2015, aflat în administrarea Fondului; ...
piață credibilă are semnificația pieței active, respectiv o piață pe care tranzacțiile cu activul sau datoria în cauză au loc la un volum și cu o frecvență suficiente pentru a oferi informații de preț în mod constant; ...
prag de semnificație - reprezintă statutul informațiilor în cazul în care se poate anticipa în mod rezonabil că omiterea sau prezentarea eronată a acestora influențează deciziile pe care utilizatorii le adoptă pe baza situațiilor financiare ale Fondului. Pragul de semnificație al elementelor individuale se evaluează în contextul altor elemente similare; ...
valoarea contabilă a unui activ - valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile și ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare; ...
valoarea de inventar a unui activ - valoarea contabilă a activului, stabilită cu ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere; ...
valoarea justă - prețul încasat pentru vânzarea unui activ sau plătit pentru transferul unei datorii într-o tranzacție normală între participanți pe piață, la data de evaluare; ...
valoare realizabilă netă a stocurilor - prețul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării; ... Secţiunea 1.3 Reglementări privind contabilitatea Articolul 4

(1)Fondul are obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale.

(2)Contabilitatea Fondului este organizată astfel încât constituirea, evidența și utilizarea resurselor pentru plata despăgubirii/indemnizației către creditorii de asigurări să se facă în mod distinct pentru asigurări generale și asigurări de viață, iar resursele pentru aceste plăți să fie gestionate distinct de resursele pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare a Fondului.

(3)Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.

(4)Operațiunile în valută se înregistrează în contabilitate, atât în valută, cât și în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională la României, valabil la data efectuării acestora. Articolul 5 Fondul, în calitatea se de administrator al Fondului de rezoluție, are obligația să evidențieze distinct în contabilitate contribuția asigurătorilor la Fondul de rezoluție. Articolul 6

(1)Planul de conturi conține opt clase de conturi simbolizate cu o cifră, grupe de conturi simbolizate cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre, conturi sintetice de gradul III simbolizate cu cinci cifre.

(2)În sensul art. 4 alin.

(2)

(3)Conturile prevăzute în planul de conturi general sunt ordonate în funcție de lichiditatea activelor și exigibilitatea pasivelor. Capitolul 2 DISPOZIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE Secţiunea 2.1 Dispoziții generale Articolul 7

(1)Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar. Obiectivul situațiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informații despre poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale Fondului.

(2)Fondul întocmește situații financiare anuale care cuprind:

a)bilanț; ...
b)cont de profit și pierdere; ...
c)situația modificărilor capitalului propriu; ...
d)situația fluxurilor de trezorerie; ...
e)note explicative la situațiile financiare anuale. ...

(3)Situațiile financiare anuale se întocmesc în mod clar și în conformitate cu dispozițiile prezentelor reglementări.

(4)Situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii Fondului pentru întocmirea situațiilor financiare anuale potrivit prezentelor reglementări. Informațiile cuprinse în această declarație sunt cele prevăzute de Legea nr. 82/1991 cu modificările și completările ulterioare.

(5)Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau pierderii Fondului.

(6)În cazul în care aplicarea prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau pierderii Fondului, în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate informații suplimentare necesare pentru a fi respectată cerința respectivă.

(7)Dacă, în cazuri excepționale, aplicarea unei dispoziții din prezentele reglementări este contrară obligației prevăzute la alin.

(5)Articolul 8

(1)Elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate în bilanț, sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.

(2)În înțelesul prezentelor reglementări:

a)un activ este o resursă controlată de Fond ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se preconizează că vor decurge beneficii economice viitoare pentru Fond; ...
b)o datorie este o obligație actuală a Fondului, rezultată din evenimente trecute, a cărei decontare se așteaptă să determine o ieșire de resurse încorporând beneficii economice; ...
c)capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual în activele Fondului după deducerea tuturor datoriilor sale. ...

(3)Beneficiile economice viitoare încorporate într-un activ reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar și de echivalente de numerar către Fond. Acest potențial poate face parte din activitățile de exploatare ale fondului. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente de numerar sau poate avea capacitatea de a reduce ieșirile de numerar.

(4)Beneficiile economice viitoare încorporate într-un activ pot intra în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:

a)utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii; ...
b)schimbat pentru alte active; ...
c)utilizat pentru decontarea unei datorii. ... Articolul 9

(1)Elementele direct legate de evaluarea performanței financiare, prin intermediul contului de profit și pierdere, sunt veniturile și cheltuielile.

(2)În înțelesul prezentelor reglementări:

a)veniturile sunt majorări ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma intrărilor de active sau a măririi valorii activelor sau a diminuării datoriilor, care au drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii; ...
b)cheltuielile sunt scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma unor ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau a creșterii unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului propriu. ...

(3)Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creștere a beneficiilor economice viitoare legate de creșterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creșterea netă a activelor, rezultată din valorificarea acestora, ori descreșterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

(4)Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creștere a valorii unei datorii. Recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor). Secţiunea 2.2 Caracteristici ale informațiilor financiare Caracteristici calitative Articolul 10

(1)Caracteristicile calitative sunt atributele care identifică tipurile de informații care pot fi utile pentru utilizatorii de informații în luarea unor decizii.

(2)Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare utile se aplică informațiilor financiare prezentate prin situațiile financiare, precum și informațiilor financiare oferite prin alte modalități.

(3)Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte exact ceea ce își propun să reprezinte. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune și inteligibile. Articolul 11 Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă. Relevanță Articolul 12

(1)Informațiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a genera o diferență în deciziile luate de către utilizatori. Informațiile pot avea capacitatea de a genera o diferență în luarea unei decizii chiar dacă unii utilizatori aleg să nu profite de aceste informații sau dacă le cunosc deja din alte surse.

(2)Informațiile financiare au capacitatea de a genera o diferență în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele.

(3)Informațiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictivă, informațiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză. Informațiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor lor predicții. Informațiile financiare au valoare de confirmare dacă oferă feedback privind (confirmă sau modifică) evaluări anterioare.

(4)Valoarea predictivă și valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informațiile care au valoare predictivă au adesea și valoare de confirmare. De exemplu, informațiile privind venitul pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi, de asemenea, comparate cu previziunile pentru anul curent realizate în anii anteriori. Rezultatele acestor comparații pot ajuta utilizatorii să corecteze și să îmbunătățească procesele utilizate pentru realizarea previziunilor anterioare. Prag de semnificație Articolul 13 Informațiile sunt semnificative dacă omiterea sau prezentarea lor eronată ar putea influența deciziile pe care utilizatorii le iau în baza acestor informații financiare. Pragul de semnificație este un aspect al relevanței bazat pe natura sau magnitudinea elementelor, sau pe ambele, la care se referă informațiile în contextul raportului financiar. În consecință, prezentele reglementări nu specifică un prag cantitativ pentru semnificație și nu pot predetermina ce ar putea fi semnificativ într-o anumită semnificație. Reprezentare exactă Articolul 14

(1)Situațiile financiare reprezintă fenomenele economice în cuvinte și cifre. Pentru a fi utile, informațiile financiare nu trebuie numai să reprezinte fenomenele relevante, ci trebuie să reprezinte exact și fenomenele pe care își propun să le reprezinte. Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să aibă trei caracteristici: completă, neutră și fără erori.

(2)O descriere completă include toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă fenomenul descris, inclusiv toate descrierile și explicațiile necesare. Pentru unele elemente, o descriere completă poate să impună explicații privind faptele semnificative referitoare la calitatea și natura elementelor, factorilor și circumstanțelor care ar putea să le afecteze calitatea și natura, și procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.

(3)O descriere neutră nu suportă influențe în selecția și prezentarea informațiilor financiare. O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a crește probabilitatea ca informațiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Informațiile neutre nu înseamnă informații fără scop sau fără influență asupra comportamentului. Din contră, informațiile financiare relevante sunt, prin definiție, cele care au capacitatea de a genera o diferență în deciziile luate de către utilizatori.

(4)Reprezentarea exactă nu înseamnă exactitudine sub toate aspectele. Fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informațiile raportate a fost selectat și aplicat fără erori în cadrul procesului. Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale Articolul 15 Pentru a fi utile, informațiile trebuie să fie relevante, cât și reprezentate exact. Nicio reprezentare exactă a unui fenomen irelevant, și nicio reprezentare inexactă a unui fenomen relevant nu ajută utilizatorii în luarea unor decizii bune. Articolul 16

(1)Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante și reprezentate exact.

(2)Caracteristicile calitative amplificatoare pot ajuta în alegerea unei modalități din două alternative care trebuie utilizată pentru a descrie un fenomen, dacă se consideră că ambele sunt la fel de relevante și exact reprezentate. Comparabilitate Articolul 17

(1)Deciziile utilizatorilor presupun alegerea între alternative, de exemplu, vânzarea sau păstrarea unei investiții. Informațiile sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu informații similare unei alte perioade sau date.

(2)Comparabilitatea este una din caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să identifice și să înțeleagă similitudinile și diferențele dintre elemente. Spre deosebire de celelalte caracteristici calitative, comparabilitatea nu se referă la un singur element. O comparație necesită cel puțin două elemente.

(3)Consecvența, deși ține de comparabilitate, nu este identică cu aceasta. Consecvența se referă la utilizarea acelorași metode pentru aceleași elemente. Comparabilitatea este scopul; consecvența ajută la atingerea acestui scop.

(4)Comparabilitatea nu este uniformitate. Pentru ca informațiile să fie comparabile, aspectele similare trebuie să fie prezentate similar, iar aspectele diferite trebuie să fie prezentate diferit. Comparabilitatea informațiilor financiare nu este amplificată dacă aspectele diferite sunt făcute să pară similare, și nici dacă aspectele similare sunt făcute să pară diferite. Articolul 18

(1)Este posibil să se obțină un anumit grad de comparabilitate prin satisfacerea caracteristicilor calitative fundamentale. O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie, în mod firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant similar.

(2)Deși un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri, permiterea unor metode contabile alternative pentru același fenomen economic diminuează comparabilitatea. Verificabilitate Articolul 19

(1)Verificabilitatea ajută în asigurarea utilizatorilor că informațiile reprezintă exact fenomenele economice pe care își propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înțelege că diferiți observatori independenți și în cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens, dar nu neapărat la un acord total, că o anumită descriere este o reprezentare exactă. Pentru a fi verificabile, informațiile cuantificate nu trebuie să fie o singură estimare punctuală, ci un interval de valori posibile ale căror probabilitățile pot fi, de asemenea, verificate.

(2)Verificarea poate fi directă sau indirectă. Verificarea directă se referă la verificarea unei valori sau a altor reprezentări prin observare directă, de exemplu, prin numărarea banilor. Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, la o formulă sau la o altă tehnică, precum și la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiași metodologii.

(3)Pot exista cazuri, în care se poate să nu fie posibil să se verifice unele explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informații, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informațiilor și alți factori și circumstanțe care susțin informațiile. Oportunitate Articolul 20 Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile pentru factorii decizionali în timp util pentru a le influența deciziile. În general, cu cât sunt mai vechi informațiile, cu atât sunt mai puțin utile. Totuși, unele informații pot să rămână oportune mult timp după finalul perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiți să identifice și să aprecieze tendințele. Inteligibilitate Articolul 21

(1)Clasificarea, caracterizarea și prezentarea în mod clar și concis a informațiilor le fac pe acestea inteligibile.

(2)Unele fenomene sunt inerent complexe și nu pot fi transformate în fenomene ușor de înțeles. Excluderea informațiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar putea conduce la situația ca aceste rapoarte să fie mai ușor de înțeles, dar incomplete și, prin urmare, potențial înșelătoare.

(3)Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoștințe suficiente privind activitățile de afaceri și economice și care studiază și analizează informațiile cu atenția cuvenită. Este posibil ca, uneori, chiar și utilizatorii bine informați și atenți să fie nevoiți să solicite ajutorul unui consilier pentru a înțelege informațiile privind fenomenele economice complexe. Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare Articolul 22 Caracteristicile calitative amplificatoare trebuie maximizate în măsura în care acest lucru este posibil. Aceste, caracteristici, fie individual, fie în grup, nu pot face informațiile utile dacă respectivele informații sunt irelevante sau nu sunt reprezentate exact. Secţiunea 2.3 Publicări cu caracter general Articolul 23 Documentul care cuprinde situațiile financiare anuale trebuie să conțină cel puțin informații cu privire la datele de identificare (denumire, adresa, telefon, forma de proprietate, codul unic de înregistrare, etc.). Secţiunea 2.4 Principii generale de raportare financiară Articolul 24 Elementele prezentate în situațiile financiare anuale sunt recunoscute și evaluate în conformitate cu principii generale prevăzute la art. 25 - 34 Articolul 25 Principiul continuității activității

(1)Trebuie să se prezume că Fondul își desfășoară activitatea conform principiului continuității activității. Acest principiu presupune că Fondul își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității. La întocmirea situațiilor financiare anuale, conducerea Fondului trebuie să evalueze capacitatea acestuia de a-și continua activitatea.

(2)Atunci când, la efectuarea evaluării, conducerea este conștientă de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiții care pot cauza îndoieli semnificative asupra capacității Fondului de a-și continua activitatea, incertitudinile respective trebuie prezentate.

(3)Atunci când Fondul nu întocmește situațiile financiare anuale pe baza continuității activității, acesta va prezenta acest fapt, împreună cu baza de întocmire a situațiilor financiare anuale și motivul pentru care Fondul nu este considerat a fi în situația de a-și continua activitatea. Articolul 26 Principiul permanenței metodelor Conform acestui principiu politicile contabile și metodele de evaluare ale Fondului sunt aplicate consecvent de la un exercițiu financiar la următorul. Articolul 27 Principiul prudenței

(1)Conform acestui principiu recunoașterea și evaluarea se realizează pe o bază prudentă, respectiv:

a)în contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului; ...
b)sunt recunoscute toate datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia, și ...
c)sunt recunoscute toate ajustările negative de valoare (deprecierile), indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau profit. ...
d)trebuie să se țină cont de toate datoriile previzibile și pierderile potențiale care au apărut în cursul exercițiului financiar curent sau în cursul unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia. ...

(2)Ca urmare, activele și veniturile nu trebuie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile nu trebuie subevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor și veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor și cheltuielilor, deoarece situațiile financiare anuale nu ar mai fi neutre și în consecință nu ar mai avea calitatea de a fi fiabile.

(3)Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit și pierdere. Articolul 28 Principiul contabilității de angajamente

(1)Sumele recunoscute în bilanț și în contul de profit și pierdere se calculează pe baza contabilității de angajamente. Astfel, trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor.

(2)Astfel, se vor evidenția în conturile de venituri și creanțele, respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-au primit documentele justificative.

(3)Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asociere directă între cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.

(4)Principiul contabilității de angajamente se aplică inclusiv la recunoașterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadența acesteia. Articolul 29 Principiul intangibilității bilanțului de deschidere Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent. Modificările de politici contabile și corectarea unor erori aferente perioadelor precedente nu determină modificarea bilanțului perioadei anterioare celei de raportare. Articolul 30 Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ și de datorii se evaluează separat. Articolul 31 Principiul necompensării

(1)Orice compensare între elementele de activ și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.

(2)Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, în baza documentelor justificative. Eventualele compensări între creanțele și datoriile Fondului efectuate cu respectarea prevederilor legale, pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare.

(3)În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidențiază distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, în baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor. Articolul 32

(1)Contabilizarea și prezentarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico- financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și obligațiile, precum și riscurile asociate acestor operațiuni.

(2)Fondul are obligația ca la contabilizarea operațiunilor economico-financiare să țină cont de toate informațiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare situațiile în care natura economică a operațiunii să fie diferită de forma juridică a documentelor care stau la baza acestora. Articolul 33 Principiul evaluării Elementele prezentate în situațiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de producție. Situațiile în care nu se utilizează costul de achiziție sau costul de producție sunt cele prevăzute de prezentele reglementări. Articolul 34 Principiul pragului de semnificație Fondul se poate abate de la cerințele cuprinse în prezentele reglementări referitoare la prezentarea de informații, atunci când efectele respectării lor sunt nesemnificative. Secţiunea 2.5 Politici contabile Articolul 35 Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile specifice aplicate de Fond la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale. Articolul 36

(1)Consiliul de administrație al Fondului trebuie să aprobe politici contabile pentru operațiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situațiile prevăzute de legislație.

(2)Politicile contabile trebuie elaborate cu luarea în considerare a specificului activității desfășurate de către Fond, de către specialiști în domeniul economic și tehnic, buni cunoscători ai activității desfășurate și ai strategiei adoptate de Fond.

(3)La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate prevederile prezentelor reglementări. Articolul 37

(1)Modificările de politici contabile pot fi determinate de:

a)o decizie a unei autorități competente și care se impune Fondului (modificare de reglementare); caz în care modificarea nu trebuie justificată în cadrul notelor explicative, ci numai menționată în acestea; sau ...
b)inițiativa Fondului, și are drept rezultat situații financiare anuale care oferă informații fiabile și relevante cu privire la efectele tranzacțiilor, ale altor evenimente sau condiții asupra poziției financiare, performanței financiare sau fluxurilor de trezorerie ale Fondului, caz în care modificarea trebuie justificată în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale. ...

(2)Modificarea de politică contabilă în conformitate cu prevederile art. 37 alin.

(1)lit. (

b)
a)modificarea excepțională intervenită în situația Fondului sau în contextul economico-financiar în care acesta își desfășoară activitatea; ...
b)obținerea unor informații mai credibile și mai relevante. ...

(3)Schimbarea conducerii Fondului nu justifică modificarea politicilor contabile.

(4)Nu reprezintă modificări de politici contabile:

a)aplicarea unei politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care diferă de cele care au avut loc anterior; și ...
b)aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. ...

(5)Aplicarea inițială a unei politici de reevaluare a imobilizărilor corporale constituie o modificare de politică contabilă care trebuie tratată ca o reevaluare, conform subsecțiunii 3.4.1 Articolul 38

(1)Efectele modificărilor politicilor contabile aferente exercițiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat, respectiv în contul 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile", dacă efectele modificărilor respective pot fi cuantificate.

(2)Efectele modificărilor politicilor contabile aferente exercițiului financiar curent se contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli și venituri ale perioadei.

(3)Dacă efectul modificării unei politicii contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele anterioare, modificarea politicii contabile se va efectua pentru perioadele viitoare, începând cu exercițiul financiar curent și exercițiile financiare următoare celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.

(4)În cazul modificărilor politicii contabile pentru o perioadă anterioară, Fondul trebuie să ia în considerare și efectele fiscale ale acestora. Articolul 39 Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile Fondului. În cazul modificării unei politici contabile, Fondul trebuie să menționeze în notele explicative natura modificării politicii contabile, precum și motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informații credibile și mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat efectul modificării asupra rezultatelor reportate ale perioadei și tendința reală a rezultatelor activității. Articolul 40

(1)Erorile pot apărea cu privire la recunoașterea, evaluarea, prezentarea sau descrierea elementelor situațiilor financiare anuale. Situațiile financiare anuale nu sunt conforme cu prezentele reglementări în cazul în care conțin fie erori semnificative, fie erori nesemnificative făcute în mod intenționat pentru a obține o anumită prezentare a poziției financiare, a performanței financiare sau a fluxurilor de trezorerie.

(2)Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exercițiul financiar curent, fie la exercițiile financiare precedente. Corectarea erorilor se efectuează la data constatării acestora. Articolul 41

(1)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni și declarații eronate cuprinse în situațiile financiare anuale ale Fondului pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greșeala de a utiliza sau a nu utiliza informații credibile care:

a)erau disponibile la momentul la care situațiile financiare anuale pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ...
b)ar fi putut fi obținute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea acelor situații financiare anuale. ...

(2)Erorile constatate includ greșeli matematice, greșeli de aplicare a politicilor contabile, ignorarea sau interpretarea greșită a evenimentelor și fraudelor.

(3)În înțelesul prezentelor reglementări, erorile din perioadele anterioare se referă inclusiv la prezentarea eronată a informațiilor în situațiile financiare anuale. Articolul 42 Corectarea erorilor aferente exercițiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit și pierdere. Articolul 43

(1)Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influențeze informațiile financiar-contabile. Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor.

(2)Erorile nesemnificative aferente exercițiilor financiare precedente se corectează, pe seama rezultatului reportat. Totuși, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit și pierdere.

(3)Corectarea erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. Articolul 44

(1)Corectarea erorilor aferente exercițiilor financiare precedente nu determină modificarea situațiilor financiare anuale ale acelor exerciții.

(2)În cazul erorilor aferente exercițiilor financiare precedente corectarea acestora nu presupune ajustarea informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare anuale. Informații comparative referitoare la poziția financiară și performanța financiară, respectiv modificarea poziției financiare, sunt prezentate în cadrul notelor explicative.

(3)În cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate informații cu privire la natura erorilor constatate și perioadele afectate de acestea. Articolul 45

(1)Ca rezultat al incertitudinilor inerente activităților, multe elemente din situațiile financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci pot fi doar estimate. Estimarea implică raționamente bazate pe cele mai recente informații fiabile disponibile. Pot fi prevăzute estimări, de exemplu, ale: uzurii morale a stocurilor; duratele de viață utile ale activelor amortizabile sau modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în acestea. Utilizarea estimărilor rezonabile reprezintă o parte esențială a întocmirii situațiilor financiare anuale și nu le subminează fiabilitatea.

(2)O estimare poate necesita o revizuire dacă au loc schimbări privind circumstanțele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informații sau a unor experiențe ulterioare. Prin natura ei, revizuirea unei estimări nu are legătură cu perioadele anterioare și nu reprezintă corectarea unei erori.

(3)O modificare a bazei de evaluare reprezintă o modificare de politică contabilă, și nu o modificare de estimare contabilă. În cazul în care este dificil a se face distincție între o modificare de politică contabilă și o modificare de estimare contabilă, atunci modificarea este tratată ca o modificare de estimare contabilă.

(4)Efectul modificării unei estimări contabile se recunoaște prospectiv prin includerea în rezultatul:

a)perioadei în care are loc modificarea, dacă modificarea afectează doar acea perioadă sau ...
b)perioadei în care are loc modificarea și perioadelor viitoare, dacă modificarea le afectează pe ambele (de exemplu: o modificare a estimării duratei de viață utilă a unui activ amortizabil sau a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate într-un activ amortizabil afectează cheltuiala cu amortizarea în perioada curentă și în fiecare perioadă viitoare de-a lungul duratei de viață utilă a activului). ... Articolul 46

(1)Evenimentele ulterioare perioadei de raportare sunt acele evenimente, favorabile și nefavorabile, care apar între finalul perioadei de raportare și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

(2)Se pot identifica două tipuri de evenimente:

a)cele care furnizează dovada condițiilor care au existat la finalul perioadei de raportare (evenimente care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale după perioada de raportare); și ...
b)cele care indică condițiile care au apărut după perioada de raportare (evenimente care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale după perioada de raportare). ... Articolul 47 În înțelesul prezentelor reglementări, prin autorizarea situațiilor financiare anuale se înțelege avizarea de către Consiliul de administrație al Fondului și aprobarea acestora de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară. Articolul 48 Evenimentele ulterioare perioadei de raportare includ toate evenimentele care au loc până la data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă evenimentele respective au loc după declararea publică a profitului sau a altor informații financiare selectate. Articolul 49

(1)Fondul trebuie să ajusteze valorile recunoscute în situațiile sale financiare anuale pentru a reflecta evenimentele ulterioare perioadei de raportare.

(2)Evenimente care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale după perioada de raportare care impun ajustarea valorilor recunoscute în situațiile financiare anuale sau recunoașterea unor elemente care nu au fost recunoscute anterior pot fi:

a)soluționarea ulterioară perioadei de raportare a unui caz juridic (litigiu) care confirmă faptul că există o obligație actualizată la finalul perioadei de raportare, caz în care se ajustează orice provizion recunoscut anterior legat de acest litigiu sau se recunoaște un nou provizion. Nu se prezintă o datorie contingentă; ...
b)obținerea de informații după perioada de raportare care indică faptul că un activ a fost depreciat la finalul perioadei de raportare sau că valoarea unei pierderi din depreciere anterior recunoscută, aferentă activului respectiv, trebuie ajustată. ... Articolul 50

(1)Fondul nu trebuie să își ajusteze valorile recunoscute în situațiile sale financiare anuale pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale.

(2)Dacă evenimentele ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influența deciziile economice luate de utilizatori în baza situațiilor financiare anuale. În consecință, Fondul trebuie să prezinte următoarele informații pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare: a) natura evenimentului; și ... b) o estimare a efectului financiar sau o declarație conform căreia o astfel de estimare nu poate fi realizată. ...

(3)Evenimente ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale și care ar conduce în general la prezentarea de informații, pot fi:

a)cumpărări semnificative de active, alte cedări de active; ...
b)anunțarea sau începerea implementării unei restructurări majore; ...
c)modificări ale reglementărilor fiscale adoptate sau anunțate ulterior datei bilanțului, care au un efect semnificativ asupra creanțelor sau a datoriilor; ...
d)începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimente ulterioare datei bilanțului. ... Capitolul 3 REGULI GENERALE DE EVALUARE Secţiunea 3.1 Evaluarea la data intrării Articolul 51 Elementele recunoscute în situațiile financiare anuale se evaluează cu respectarea art. 52-54 Articolul 52 La data intrării în gestiunea Fondului bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care poate fi:
a)costul de achiziție, pentru bunurile procurate cu titlu oneros; ...
b)valoarea justă, pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. ... În cazurile prevăzute la lit. b), respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziție. Articolul 53

(1)Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costului de achiziție al bunurilor/serviciilor. Atunci când achiziția de produse/servicii și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării, ajustează de asemenea, costul de achiziție al bunurilor/serviciilor. Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul bunurilor/serviciilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă bunurile/serviciile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite" pe seama conturilor de terți). În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la data bilanțului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clienți - facturi de întocmit", și se reflectă în situațiile financiare anuale ale exercițiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative. Reducerile care urmează a fi primite, înregistrate la data bilanțului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", corectează costul bunurilor/serviciilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.

(2)Reducerile comerciale pot fi:

a)rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate și se aplică asupra prețului de vânzare; ...
b)remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferențial; și ...
c)risturnele - sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu același terț, în decursul unei perioade determinate. ...

(3)Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 "Venituri din sconturi obținute").

(4)În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, costul de achiziție nu include costurile de tranzacționare direct atribuibile achiziției lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.

(5)În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziție include și costurile direct atribuibile achiziției lor (de exemplu, costuri legate de onorarii plătite avocaților, evaluatorilor). Articolul 54

(1)Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziției sau construcției pot fi incluse în costul acelui activ.

(2)În cazul includerii costurilor îndatorării în valoarea activelor, acestea trebuie prezentate în notele explicative la situațiile financiare anuale. Secţiunea 3.2 Evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilanț Articolul 55

(1)Evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, cu ocazia inventarierii, se face potrivit prezentelor reglementări și normelor emise în acest sens de Ministerul Finanțelor Publice.

(2)În scopul întocmirii situațiilor financiare anuale, Fondul trebuie să procedeze la inventarierea și evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.

(3)În scopul efectuării inventarierii, consiliul de administrație al Fondului trebuie să stabilească proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale. În vederea desfășurării în bune condiții a operațiunilor de inventariere și evaluare, în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cunoscătoare ale domeniului de activitate, inclusiv cu pregătire corespunzătoare, tehnică și economică. Articolul 56 În situațiile financiare anuale, elementele de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se reflectă și se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Articolul 57

(1)La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenței, potrivit căruia se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.

(2)Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost de achiziție, diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se evidențiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare. Articolul 58 Evaluarea imobilizărilor corporale și necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizați în condițiile legii. Fac obiectul evaluării și imobilizările în curs de execuție. Articolul 59 Corectarea valorii imobilizărilor necorporale și corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora. Articolul 60

(1)În cazul imobilizărilor corporale și necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere pot fi avute în vedere, de către evaluatori autorizați sau personalul Fondului, și alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).

(2)Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale și necorporale, în afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe și interne de informații.

(3)La sursele externe de informații se încadrează aspecte precum:

a)pe parcursul perioadei, valoarea de piață a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de așteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării; ...
b)pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra Fondului, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului comercial, economic sau juridic în care Fondul își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc. ...

(4)Din sursele interne de informații se exemplifică următoarele elemente:

a)există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării; ...
b)pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra Fondului, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Astfel de modificări includ: situațiile în care imobilizarea devine neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a activității căreia îi este dedicată imobilizarea, precum și planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată anterior; ...
c)raportările interne pun la dispoziție indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate. ...

(5)Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziție de raportările interne, includ:

a)fluxul de numerar necesar pentru achiziționarea unei imobilizări similare; pentru exploatarea sau întreținerea imobilizării fluxul de numerar este semnificativ mai mare decât cel prevăzut inițial în buget; ...
b)rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget; ...
c)o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o creștere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc. . ...

(6)Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază constatările comisiei de inventariere. Pot exista și unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus. La această evaluare se ține cont de surse externe și interne de informații. În categoria surselor externe de informații se pot încadra următoarele:

a)valoarea de piață a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei; ...
b)în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra Fondului sau se estimează că astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în mediul comercial, economic sau juridic în care Fondul își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc. ...

(7)Dintre sursele interne de informații se exemplifică următoarele:

a)pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil asupra Fondului, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăți și a crește performanța imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparține imobilizarea; ...
b)raportările interne dovedesc faptul că performanța economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut inițial etc. ... Articolul 61 Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanțului se efectuează la cost, mai puțin amortizarea și ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puțin orice amortizare ulterioară cumulată și orice pierdere din depreciere cumulată. Articolul 62

(1)Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mișcare.

(2)În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. Articolul 63 Evaluarea la inventar a creanțelor și a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea contabilă a creanțelor se înregistrează pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor. Articolul 64 Pentru creanțele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare. Articolul 65 Evaluarea la întocmirea bilanțului a creanțelor și a datoriilor exprimate în valută și a celor cu decontare în lei în funcție de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. Valoarea creanțelor, astfel evaluate, în scopul prezentării în bilanț, se diminuează cu ajustările pentru pierderea de valoare. Articolul 66 Disponibilitățile bănești, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanție, acreditivele, ipotecile, precum și alte valori aflate în casieria Fondului se prezintă în bilanț în conformitate cu prevederile legale. Articolul 67 Disponibilitățile bănești și alte valori similare în valută se evaluează la întocmirea bilanțului la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. Articolul 68 Înscrierea în cadrul listelor de inventar a mărcilor poștale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantități fixe, și alte asemenea, se face la valoarea lor nominală. În cazul unor bunuri de această natură depreciate sau fără utilizare se constituie ajustări pentru pierderea de valoare. Articolul 69

(1)Titlurile pe termen scurt admise la tranzacționare se evaluează la valoarea de cotație din ultima zi de tranzacționare, iar cele netranzacționate la costul istoric mai puțin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

(2)Titlurile pe termen lung se evaluează la costul istoric mai puțin eventualele ajustări pentru pierderea de valoare. Articolul 70 Pentru elementele de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. Articolul 71 Capitalurile proprii rămân evidențiate la valorile din contabilitate. Articolul 72 La fiecare dată a bilanțului:

a)elementele monetare exprimate în valută (disponibilități și alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțele și datoriile în valută) trebuie evaluate și prezentate în situațiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României și valabil la data încheierii exercițiului financiar. Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României de la data înregistrării creanțelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate și cursul de schimb de la data încheierii exercițiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz; ...
b)pentru creanțele și datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferențelor de valoare se efectuează similar prevederilor de la lit.
a)...
c)elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută și înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situațiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării tranzacției; ...
d)elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută și înregistrate la valoarea justă (ex. imobilizările corporale reevaluate) trebuie prezentate în situațiile financiare anuale la această valoare. ... Secţiunea 3.3 Evaluarea la data ieșirii din gestiune Articolul 73 La data ieșirii din gestiune sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (ex. valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare). Articolul 74 Activele constatate minus în gestiune se scot din evidență la data constatării lipsei acestora. Articolul 75 La scoaterea din evidență a activelor se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora. Articolul 76 La ieșirea din gestiune, stocurile și alte active fungibile se evaluează și se înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia dintre metodele:
a)metoda "primul intrat, primul ieșit" (FIFO); ...
b)metoda "ultimul intrat, primul ieșit" (LIFO); ...
c)metoda "costului mediu ponderat" (CMP). ... Articolul 77

(1)Fondul trebuie să folosească aceeași metodă de determinare a costului pentru toate stocurile de natură și utilizare similară.

(2)Pentru stocurile de natură sau utilizare diferită, pot fi justificate metode diferite de determinare a costului. Articolul 78 Prevederile referitoare la evaluarea stocurilor se completează cu prevederile subsecțiunii 4.4.1 Articolul 79 Metodele prevăzute la art. 76

a)metoda FIFO presupune că elementele care au fost produse sau cumpărate primele sunt cele care se vând primele și, prin urmare, elementele care rămân în stoc la sfârșitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate sau produse cel mai recent; ...
b)metoda LIFO presupune că elementele care au fost produse sau cumpărate ultimele sunt cele care se vând primele și, prin urmare, elementele care rămân în stoc la sfârșitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate sau produse primele; ...
c)prin metoda CMP se calculează costul fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepția fiecărui transport, în funcție de circumstanțele existente. ... Articolul 80 Dacă valoarea prezentată în bilanț, rezultată prin aplicarea metodelor prevăzute la art. 76 Articolul 81 Prevederile art. 76 Secţiunea 3.4 Reguli de evaluare alternative a activelor imobilizate la valori reevaluate Articolul 82

(1)Prin excepție de la prevederile art. 33

(2)Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu exercițiul financiar următor celui în care s-a efectuat reevaluarea. Articolul 83 Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării acesteia i se stabilește o nouă valoare și o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare. Articolul 84 În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum și elementul afectat din contul de profit și pierdere. Articolul 85

(1)Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizați, potrivit legii.

(2)Valoarea justă a imobilizărilor corporale este determinată, în general, plecând de la valoarea lor de piață, pe baza informațiilor pe care le-ar utiliza participanții de pe piață atunci când stabilesc prețul activului, presupunând că participanții de pe piață acționează pentru a obține un beneficiu economic maxim.

(3)În cazul în care valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată, valoarea activului prezentată în bilanț, trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare. Articolul 86 Ulterior recunoașterii ca activ, un element de imobilizări corporale a cărui valoare justă poate fi evaluată în mod fiabil trebuie contabilizat la valoarea reevaluată. Regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia determinată în urma reevaluării. Articolul 87 Reevaluările trebuie să se facă cu suficientă regularitate pentru a se asigura că valoarea contabilă nu se deosebește semnificativ de ceea ce s-ar fi determinat prin utilizarea valorii juste la finalul perioadei de raportare. Articolul 88 La reevaluarea unei imobilizări corporale, orice amortizare cumulată de la data reevaluării este tratată în unul dintre următoarele moduri:

a)este recalculată proporțional cu modificarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este deseori utilizată în cazul în care un activ este reevaluat prin aplicarea unui indice pentru stabilirea costului de înlocuire; ...
b)este eliminată din valoarea contabilă brută a activului, iar valoarea netă este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este utilizată deseori în cazul clădirilor. ... Articolul 89 Dacă un element de imobilizări corporale este reevaluat, atunci întreaga clasă de imobilizări corporale din care face parte acel element trebuie reevaluată. O clasă de imobilizări corporale este o grupare de active de natură și utilizare similare în activitățile Fondului. Exemple de astfel de clase sunt următoarele: terenuri; terenuri și clădiri; mașini și echipamente; automobile; mobilier; piese de schimb; echipament de birotică etc. Articolul 90 În cazul în care se realizează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferența dintre valoarea la cost de achiziție și valoarea rezultată în urma reevaluării se prezintă în bilanț la rezerva din reevaluare, ca element distinct în "Capital și rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale. Articolul 91 Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezultatul reportat (contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare") atunci când acest surplus reprezintă un câștig realizat. Articolul 92 În sensul prezentelor reglementări câștigul se consideră realizat la scoaterea din evidență a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câștig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferența dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate și valoarea amortizării calculate pe baza costului inițial al activului. Articolul 93 Rezerva din reevaluare se reduce în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare. Articolul 94 Dacă rezultatul reevaluării este o creștere față de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:
a)ca o creștere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital și rezerve", dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau ...
b)ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ. ... Articolul 95 Dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital și rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii, iar eventuala diferență rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. Articolul 96 Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exercițiului financiar, Fondul trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informații:
a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercițiului financiar; ...
b)diferențele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar; ...
c)sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislației în vigoare; ...
d)valoarea rezervei din reevaluare la sfârșitul exercițiului financiar. ... Articolul 97 Sumele reprezentând diferențe de natura veniturilor și cheltuielilor rezultate din reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit și pierdere (contul 755 "Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale", respectiv contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale", după caz). Articolul 98 Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepția cazului în care reprezintă un câștig efectiv realizat. Articolul 99 Cu excepția cazurilor prevăzute la art. 91-98 Articolul 100 În cazul terenurilor și clădirilor care au fost reevaluate și au făcut obiectul unei cedări parțiale, la scoaterea din evidență a acestora, diferența din reevaluare aferentă părții cedate se consideră surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidență (contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare"). Articolul 101 Ajustările de valoare se calculează în fiecare exercițiu financiar pe baza valorii reevaluate a imobilizării la încheierea exercițiului financiar. Articolul 102 În cazul în care se realizează reevaluarea, în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate separat pentru fiecare element din bilanț de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informații:
a)valoarea la cost istoric a imobilizărilor corporale reevaluate, inclusiv suma ajustărilor cumulate de valoare; ...
b)valoarea la data de raportare a diferenței dintre valoarea reevaluată și costul istoric și, după caz, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare. ... Capitolul 4 BILANȚUL ȘI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE Secţiunea 4.1 Dispoziții generale privind bilanțul și contul de profit și pierdere Articolul 103 Potrivit prezentelor reglementări:
a)bilanțul trebuie să prezinte posturile enumerate în formatul de bilanț prezentat la art. 107 ...
b)contul de profit și pierdere trebuie să prezinte elementele enumerate în formatul de cont de profit și pierdere prezentat la art. 311 ...
c)situația fluxurilor de numerar trebuie să prezinte elementele conform Capitolului 5 "Situația fluxurilor de trezorerie și situația modificărilor capitalului propriu"; ...
d)situația modificărilor capitalului propriu va prezenta elementele conform Capitolului 5 "Situația fluxurilor de trezorerie și situația modificărilor capitalului propriu". ... Articolul 104

(1)Structura bilanțului și a contului de profit și pierdere nu poate fi modificată de la un exercițiu financiar la altul. În cazuri excepționale, sunt permise abateri de la acest principiu pentru a se oferi o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii Fondului. Orice astfel de abateri împreună cu justificările corespunzătoare trebuie prezentate în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale.

(2)În cadrul formularelor corespunzătoare bilanțului și contului de profit și pierdere, elementele prevăzute la art. 107 art. 311

(3)Fiecare element obligatoriu prezentat în cadrul situațiilor financiare anuale poate fi prezentat mai detaliat în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale, dacă această detaliere prezintă informații mai relevante pentru utilizatorii de informație. Articolul 105

(1)Pentru fiecare element de bilanț, cont de profit și pierdere și, după caz, din situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie ale Fondului, se prezintă valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar curent și valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent. În consecință, un element de bilanț, cont de profit și pierdere și, după caz, din situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent.

(2)În cazul în care valorile respective nu sunt comparabile, trebuie prezentat motivul absenței comparabilității în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale. Articolul 106 În cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinații, respectiv:

a)sumele repartizate la rezerve; ...
b)sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți; ...
c)sume privind alte repartizări. ... Articolul 107 Formatul bilanțului Fondului este următorul: A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale 1. Cheltuieli de constituire ... 2. Cheltuieli de dezvoltare ... 3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros ... 4. Alte imobilizări necorporale ... ... II. Imobilizări corporale 1. Terenuri și construcții ... 2. Instalații tehnice și mașini ... 3. Alte instalații, utilaje și mobilier ... 4. Investiții imobiliare ... 5. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție ... ... III. Imobilizări financiare 1. Investiții deținute ca imobilizări. ... 2. Alte împrumuturi ... ... ... B. Active circulante I. Stocuri 1. Materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar ... 2. Servicii în curs de execuție ... 3. Avansuri ... ... II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an se prezintă separat pentru fiecare element) 1. Sume de încasat de la asigurători ... 2. Sume de încasat din recuperarea creanțelor Fondului ... 3. Alte creanțe ... ... III. Investiții pe termen scurt 1. Alte investiții ... ... IV. Casa și conturi la bănci ... ... C. Cheltuieli înregistrate în avans ... D. Datorii: sume care trebuie plătite Într-o perioadă de până la un an 1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, cu prezentarea separată a împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni convertibile. ... 2. Sume datorate instituțiilor de credit ... 3. Datorii comerciale - furnizori ... 4. Efecte de comerț de plătit ... 5. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate ... 6. Sume încasate în plus de la asigurători ... 7. Sume datorate cu titlu de despăgubiri/indemnizații creditorilor de asigurări ... 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... E. Active circulante nete/datorii curente nete ... F. Total active minus datoriile curente ... G. Datorii: sume care trebuie plătite după o perioadă mai mare de un an 1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, cu prezentarea separată a împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni convertibile. ... 2. Sume datorate instituțiilor de credit ... 3. Sume încasate în plus de la asigurători ... 4. Sume datorate cu titlu de despăgubiri/indemnizații creditorilor de asigurări ... 5. Datorii comerciale - furnizori ... 6. Efecte de comerț de plătit ... 7. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate ... 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... H. Provizioane 1. Provizioane pentru litigii ... 2. Provizioane pentru garanții acordate ... 3. Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale și alte acțiuni similare legate de acestea ... 4. Provizioane pentru restructurare ... 5. Provizioane pentru pensii și obligații similare ... 6. Provizioane pentru terminarea contractului de muncă ... 7. Provizioane specifice pentru solicitări de daune ... 8. Alte provizioane. ... ... I. Venituri în avans ... J. Capital și rezerve I. Fondul de rezoluție pentru asigurători 1. Fondul de rezoluție aferent asigurărilor generale ... 2. Fondul de rezoluție aferent asigurărilor de viața ... ... II. Rezerve din reevaluare ... III. Rezerve 1. Alte rezerve ... ... IV. Rezultatul reportat - capitalul Fondului de garantare a asiguraților ... V. Rezultatul exercițiului financiar ... ... Secţiunea 4.2 Prevederi generale cu privire la bilanț Articolul 108

(1)Bilanțul reprezintă documentul contabil de sinteză prin care sunt prezentate elementele de activ, datorii și capital propriu ale Fondului la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în alte situații prevăzute de lege.

(2)Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și datorii grupate după natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate. Articolul 109 Atunci când un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din structura bilanțului, relația sa cu alte elemente se prezintă fie în cadrul respectivului element, fie în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale. Articolul 110

(1)Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate și intenția de păstrare, conform politicilor contabile ale Fondului.

(2)Prin politicile contabile se stabilește, inclusiv, natura diferitelor categorii de active imobilizate. Articolul 111 Depozitele bancare se prezintă la imobilizări financiare investiții pe termen scurt sau la elementul "Casa și conturi la bănci", în funcție de perioada și condițiile de deținere a acestora. Articolul 112 Drepturile asupra proprietăților imobiliare și alte drepturi similare, astfel cum sunt definite de legislația națională, trebuie prezentate la "Terenuri și construcții", respectiv "Investiții imobiliare". Secţiunea 4.3 Active imobilizate Articolul 113

(1)Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare și deținute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziție sau la costul de producție, cu respectarea prevederilor prezentei subsecțiuni

(2)Beneficiile economice viitoare reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către Fond. Articolul 114

(1)Costul de achiziție sau costul de producție sau valoarea reevaluată, în cazurile în care se aplică prevederile Subsecțiunii 3.4.1

(2)Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de costul activului sau altă valoare care substituie acest cost ( valoarea reevaluată). Articolul 115 Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanț la valoarea contabilă, aceasta fiind reprezentată de costul de achiziție, costul de producție sau altă valoare care substituie costul, diminuată cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum și cu ajustările cumulate din depreciere. Articolul 116

(1)Ajustările de valoare aduse activelor imobilizate sunt condiționate de următoarele:

a)atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanțului; ...
b)imobilizările fac obiectul unor ajustări de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare sunt limitate sau nu, astfel încât ele să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă la data bilanțului, dacă se estimează că reducerea valorii lor va fi permanentă; ...
c)ajustările de valoare prevăzute la lit.
a)
b)...
d)evaluarea la cea mai mică valoare, potrivit lit.
a)
b)...

(2)Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau, în circumstanțe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanțului.

(3)Evaluarea la valoarea minimă prevăzută la alin.

(2)Recunoașterea imobilizărilor necorporale Articolul 117 O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică. Dacă un element nu îndeplinește condițiile de recunoaștere a unei imobilizări necorporale, costul aferent achiziției sau realizării sale pe plan intern este recunoscut drept cheltuială în momentul în care este suportat. Articolul 118 Cercetarea este investigarea originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi. Articolul 119 Dezvoltarea este aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoștințe într-un plan sau proiect care vizează producția de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înainte de începerea producției sau utilizării comerciale. Articolul 120 Activitățile de cercetare și dezvoltare sunt direcționate către dezvoltarea cunoștințelor. Prin urmare, chiar dacă aceste activități pot avea ca rezultat o imobilizare cu o formă fizică (de exemplu, un prototip), elementul fizic al activului este secundar componentei sale necorporale, adică pachetul de cunoștințe încorporat în aceasta. Articolul 121 Anumite imobilizări necorporale pot fi conținute în sau pe suporturi fizice, cum ar fi un compact-disc (în cazul programelor informatice), documentația legală (în cazul licențelor sau al brevetelor) sau pe film. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât și necorporale trebuie tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, Fondul își utilizează raționamentul pentru a evalua care element este mai semnificativ. De exemplu, un program informatic pentru un echipament informatic care nu poate funcționa fără programul respectiv este parte integrantă a respectivului hardware și este tratat ca imobilizare corporală. Același lucru este valabil și pentru sistemul de operare al unui computer. În cazul în care nu fac parte integrantă din echipamentul aferent, programele informatice sunt tratate ca imobilizări necorporale. Caracteristica de identificare Articolul 122 Un activ este identificabil dacă:

a)este separabil, adică poate fi separat sau desprins din Fond și vândut, transferat, cesionat printr-un contract de licență, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă Fondul intenționează sau nu să facă acest lucru; sau ...
b)decurge din drepturile contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile Fond sau de alte drepturi și obligații. ... Controlul Articolul 123 Fondul controlează un activ dacă acesta are capacitatea de a obține beneficii economice viitoare de pe urma resursei de bază și de a restricționa accesul altora la beneficiile respective. Capacitatea Fondului de a controla beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală provine în mod normal din drepturile legale a căror aplicare poate fi susținută în instanță. În absența unor drepturi legale, controlul este mai dificil de demonstrat. Cu toate acestea, exercitarea legală a unui drept nu este o condiție necesară pentru control, întrucât Fondul poate fi capabil să controleze beneficiile economice viitoare în alt mod. Beneficiile economice viitoare Articolul 124 Beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală pot include, economii de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea activului de către Fond. Recunoaștere și evaluare Articolul 125

(1)Recunoașterea unui element drept imobilizare necorporală prevede ca Fondul să demonstreze că elementul respectiv îndeplinește: a) definiția unei imobilizări necorporale; și ... b) criteriile de recunoaștere. ...

(2)Această cerință se aplică costurilor suportate inițial pentru dobândirea sau generarea internă a unei imobilizări necorporale și costurilor suportate ulterior pentru adăugarea sau înlocuirea unor părți ale sale sau pentru întreținerea sa. Articolul 126 Imobilizările necorporale sunt de asemenea natură încât, în multe cazuri, nu există adăugiri la o astfel de imobilizare sau înlocuiri ale componentelor acesteia. Prin urmare, majoritatea costurilor ulterioare mai degrabă mențin beneficiile economice viitoare preconizate încorporate într-o imobilizare necorporală existentă, decât să corespundă definiției unei imobilizări necorporale și criteriilor de recunoaștere din prezentele reglementări. În plus, este deseori mai dificil să se atribuie costuri ulterioare direct unei anumite imobilizări necorporale decât activității ca întreg. Prin urmare, doar rareori costurile ulterioare - cele suportate după recunoașterea inițială a unei imobilizări necorporale dobândite sau după finalizarea unei imobilizări necorporale generate intern - sunt recunoscute în valoarea contabilă a unui activ. Costurile ulterioare aferente mărcilor, titlurilor de publicații și elementelor similare (fie dobândite din afară, fie generate intern) sunt întotdeauna recunoscute în contul de profit și pierdere în momentul în care sunt suportate. Aceasta pentru că astfel de costuri nu pot fi diferențiate de costurile cu dezvoltarea Fondului ca întreg. Articolul 127

(1)Fondul trebuie să evalueze probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare preconizate pe baza unor calcule raționale și ușor de susținut care reprezintă cea mai bună estimare a echipei de conducere pentru setul de condiții economice care vor exista pe parcursul duratei de viață a imobilizării.

(2)Fondul folosește raționamentul pentru a evalua gradul de siguranță asociat obținerii de beneficii economice viitoare care pot fi atribuite utilizării activului pe baza dovezilor disponibile în momentul recunoașterii inițiale, acordând o importanță mai mare dovezilor externe. Evaluarea inițială a imobilizărilor necorporale Articolul 128 O imobilizare necorporală se înregistrează inițial la costul de achiziție sau de producție, așa cum sunt definite în prezentele reglementări. Achiziția separată Articolul 129

(1)În mod normal, prețul pe care Fondul îl plătește pentru a dobândi separat o imobilizare necorporală va reflecta așteptările privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate ale imobilizării să revină Fondului. În aceste situații Fondul preconizează o intrare de beneficii economice, chiar dacă plasarea în timp a sumei generate de intrare este nesigură. Astfel, imobilizările necorporale dobândite separat îndeplinesc întotdeauna criteriul referitor la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizării să revină Fondului.

(2)În plus, costul unei imobilizări necorporale dobândite separat poate fi în general evaluat în mod credibil. Acest lucru se întâmplă mai ales când contravaloarea achiziției ia forma numerarului sau a altor active monetare. Articolul 130

(1)Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:

a)costul său de achiziție, inclusiv taxele vamale de import și taxele de achiziție nerambursabile, după scăderea reducerilor și rabaturilor comerciale; și ...
b)orice cost direct atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută. ...

(2)Exemple de costuri direct atribuibile sunt:

a)cheltuielile cu personalul care reies direct din aducerea activului la starea sa de funcționare; ...
b)onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condiția sa de funcționare; și ...
c)costurile de testare a activului privind funcționarea sa în mod corespunzător. ...

(3)Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:

a)costurile de introducere a unui nou serviciu (inclusiv costurile în materie de publicitate și activități promoționale); ...
b)costurile de desfășurare a unei activități într-un loc nou (inclusiv costurile de instruire a personalului); și ...
c)costurile administrative și alte cheltuieli generale de regie. ... Imobilizări necorporale dobândite prin combinări de întreprinderi Articolul 131 Cumpărătorul poate recunoaște drept activ unic un grup de imobilizări necorporale complementare cu condiția ca activele individuale să aibă durate de viață utilă similare. De exemplu, termenii "marcă" și "nume de marcă" sunt deseori utilizați ca sinonime pentru mărci de comerț și alte mărci. Totuși, aceștia din urmă sunt termeni generali de marketing utilizați în mod normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comerț (sau marca de servicii) și numele aferent de comercializare, formulele, rețetele și expertiza tehnologică. Costurile ulterioare aferente unui proiect dobândit de cercetare și dezvoltare în curs de desfășurare Articolul 132

(1)Costurile de cercetare sau dezvoltare care:

a)sunt aferente unui proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat sau printr-o combinare de întreprinderi, și sunt recunoscute ca imobilizări necorporale; și ...
b)sunt suportate după achiziția acelui proiect trebuie contabilizate în conformitate cu art. 135 art. 136 alin.

(1)-

(3)...

(2)Costurile ulterioare cu un proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat sau printr-o combinare de întreprinderi, și recunoscut ca imobilizare necorporală sunt:

a)recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă acestea sunt cheltuieli de cercetare; ...
b)recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă este vorba de cheltuieli de dezvoltare care nu satisfac criteriile de recunoaștere ca imobilizări necorporale de la art. 136 alin.

(1)... c) adăugate valorii contabile a proiectului dobândit de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dacă este vorba de cheltuieli de dezvoltare care satisfac criteriile de recunoaștere de la art. 136 alin.

(1)... Imobilizări necorporale generate intern Articolul 133

(1)Uneori este dificil de evaluat dacă o imobilizare necorporală generată intern se califică pentru recunoaștere, din cauza problemelor în:

a)a identifica dacă există și momentul în care apare un activ identificabil care va genera beneficii economice viitoare preconizate; și ...
b)a determina în mod fiabil costul activului. În anumite cazuri, costul de generare internă a unei imobilizări necorporale nu poate fi diferențiat de costul de funcționare de zi cu zi. ...

(2)În consecință, pe lângă prevederile referitoare la recunoașterea și evaluarea imobilizărilor necorporale, Fondul aplică art. 134-137 Articolul 134

(1)Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern respectă criteriile de recunoaștere, Fondul împarte procesul de generare a activului în: a) o fază de cercetare; și ... b) o fază de dezvoltare. ...

(2)Dacă Fondul nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, Fondul tratează costurile aferente proiectului ca fiind suportate exclusiv în faza de cercetare. Faza de cercetare Articolul 135

(1)Nicio imobilizare necorporală provenită din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscută. Costurile de cercetare (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.

(2)În faza de cercetare a unui proiect intern, Fondul nu poate demonstra că există o imobilizare necorporală și că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Astfel, aceste costuri sunt recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.

(3)Exemple de activități de cercetare sunt:

a)activitățile destinate obținerii de cunoștințe noi; ...
b)identificarea, evaluarea și selecția finală a aplicațiilor pentru rezultatele cercetărilor sau pentru alte cunoștințe; ...
c)căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, procese, sisteme sau servicii; și ...
d)formularea, proiectarea, evaluarea și selecția finală a alternativelor posibile de materiale, instrumente, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite. ... Faza de dezvoltare Articolul 136

(1)O imobilizare necorporală provenită din dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscută dacă, și numai dacă, Fondul poate demonstra toate elementele de mai jos:

a)fezabilitatea tehnică necesară finalizării imobilizării necorporale astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare; ...
b)intenția sa de a finaliza imobilizarea necorporală și de a o utiliza; ...
c)capacitatea sa de a utiliza imobilizarea necorporală; ...
d)modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele, Fondul poate demonstra dacă se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizării necorporale; ...
e)disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare și de altă natură adecvate pentru finalizarea dezvoltării imobilizării necorporale și pentru utilizarea acesteia; ...
f)capacitatea sa de a evalua fiabil costurile atribuibile imobilizării necorporale în cursul dezvoltării sale. ...

(2)În faza de dezvoltare a unui proiect intern, Fondul poate, în anumite cazuri, să identifice o imobilizare necorporală și să demonstreze că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Acest lucru este posibil deoarece faza de dezvoltare a unui proiect este mai avansată decât faza de cercetare.

(3)Costurile cu titlurile de publicații și alte elemente similare generate intern nu pot fi diferențiate de costul dezvoltării Fondului ca întreg. În consecință, astfel de elemente nu sunt recunoscute ca imobilizări necorporale. Costul unei imobilizări necorporale generate intern Articolul 137

(1)Costul unei imobilizări necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la data la care imobilizarea necorporală a îndeplinit pentru prima oară criteriile de recunoaștere ca imobilizare necorporală.

(2)Costul unei imobilizări necorporale generate intern este compus din toate costurile direct atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea și pregătirea activului pentru a fi capabil să funcționeze în maniera intenționată de către conducere. Exemple de costuri direct atribuibile sunt:

a)cheltuielile cu materialele și serviciile utilizate sau consumate pentru generarea imobilizării necorporale; ...
b)cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobilizării necorporale; ...
c)taxele de înregistrare a unui drept legal; și ...
d)amortizarea brevetelor și licențelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea necorporală. ...

(3)Următoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobilizări necorporale generate intern:

a)costurile aferente vânzării, cele administrative și alte costuri generale de regie, cu excepția cazului în care astfel de costuri pot fi atribuite direct procesului de pregătire a imobilizării pentru utilizare; ...
b)ineficiențele identificate și pierderile inițiale din exploatare suportate înainte ca imobilizarea să atingă performanța planificată; și ...
c)costurile cu instruirea personalului pentru a utiliza activul. ... Cheltuieli ulterioare Articolul 138

(1)Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excepția cazurilor în care:

a)fac parte din costul unei imobilizări necorporale care îndeplinește criteriile de recunoaștere; sau ...
b)elementul este dobândit în cadrul unei combinări de întreprinderi și nu poate fi recunoscut ca imobilizare necorporală. ...

(2)Ca urmare, cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporală după cumpărarea sau finalizarea acesteia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

(3)Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizării necorporale atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanța prevăzută inițial și pot fi evaluate credibil. Costuri anterioare ce nu trebuie recunoscute ca active Articolul 139 Costurile aferente unui element necorporal care au fost inițial recunoscute drept cheltuieli nu trebuie recunoscute ca parte din costul unei imobilizări necorporale la o dată ulterioară. Durata de viață utilă Articolul 140 Durata de viață utilă a unei imobilizări necorporale care decurge din drepturile contractuale sau din alte drepturi legale nu trebuie să depășească perioada drepturilor contractuale sau a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai scurtă, în funcție de perioada pentru care Fondul preconizează că va folosi activul. Dacă drepturile contractuale sau alte drepturi legale sunt transferate pentru o durată limitată care poate fi reînnoită, durata de viață utilă a imobilizării necorporale trebuie să includă perioada sau perioadele de reînnoire doar dacă există dovezi din partea Fondului în sprijinul reînnoirii fără un cost semnificativ. Durata de viață utilă a unui drept redobândit recunoscut drept imobilizare necorporală într-o combinare de întreprinderi este reprezentată de perioada contractuală rămasă din contractul prin care a fost acordat dreptul și nu va include perioadele de reînnoire. Categorii de imobilizări necorporale Articolul 141 În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: – cheltuielile de constituire; ... – cheltuielile de dezvoltare; ... – concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create intern; ... – alte imobilizări necorporale; și ... – avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale. ... Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare Articolul 142

(1)Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziție.

(2)Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea valorii concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului.

(3)În cazul în care contractul prevede plata periodică a unei redevențe/chirii, și nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea Fondului care primește concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând redevența/chiria, fără recunoașterea unei imobilizări necorporale.

(4)Brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și alte active similare se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către deținător. Amortizare Articolul 143

(1)Imobilizări necorporale se amortizează pe parcursul duratei lor de utilizare sau pe perioada contractului, după caz.

(2)În cazuri în care durata de utilizare sau durata contractului depășește cinci ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăși zece ani. Articolul 144

(1)În cazul în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, Fondul nu poate efectua distribuirea profitului, decât în cazul în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu suma cheltuielilor neamortizate.

(2)Valorile prezentate în bilanț la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale. Avansuri și alte imobilizări necorporale Articolul 145

(1)În cadrul avansurilor și altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de Fond sau achiziționate de la terți pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și formule, modele, proiecte.

(2)Programele informatice, precum și celelalte imobilizări necorporale înregistrate la elementul "Alte imobilizări necorporale" se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către deținător.

(3)În cazul programelor informatice achiziționate împreună cu licențele de utilizare, dacă se poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt contabilizate și amortizate separat. Evaluarea la data bilanțului Articolul 146 O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare. Cedarea Articolul 147

(1)O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sau cedarea sa.

(2)În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări necorporale, sunt evidențiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

(3)În scopul prezentării în contul de profit și pierdere, câștigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieșirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferență între veniturile generate de ieșirea activului și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, și trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit și pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz. Recunoașterea imobilizărilor corporale Articolul 148 Imobilizările corporale reprezintă active care: a) sunt deținute de Fond pentru a fi utilizate prestarea serviciilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și ... b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ... Articolul 149

(1)Unele elemente de imobilizări corporale pot fi achiziționate din motive de siguranță sau legate de mediu. Achiziția unor astfel de imobilizări corporale, deși nu crește în mod direct beneficiile economice viitoare ale oricărui element existent de imobilizări corporale, poate fi necesară pentru a obține beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de elemente de imobilizări corporale îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute ca active, deoarece dau posibilitatea obținerii din activele conexe a unor beneficii economice viitoare în plus față de ceea ce s-ar putea obține dacă elementele respective nu ar fi fost dobândite.

(2)Prin politicile contabile se stabilesc condițiile specifice pentru recunoașterea imobilizărilor corporale.

(3)În vederea recunoașterii imobilizărilor corporale se impune utilizarea raționamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaștere pentru circumstanțele specifice Fondului.

(4)Piesele de schimb și echipamentul de service sunt, în general, contabilizate ca stocuri și recunoscute în profit sau pierdere atunci când sunt consumate. Totuși, piesele de schimb importante și echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când se preconizează că vor fi utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Articolul 150

(1)Imobilizările corporale cuprind: terenuri și construcții; instalații tehnice și mașini; alte instalații, utilaje și mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale și imobilizări corporale în curs de execuție.

(2)Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziționate împreună. O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii. Articolul 151

(1)Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri.

(2)În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidențiate pe următoarele subcategorii: terenuri fără construcții, terenuri cu construcții și altele. Articolul 152

(1)Contabilitatea imobilizărilor în curs se ține distinct pentru imobilizările corporale și pentru investițiile imobiliare.

(2)Imobilizările în curs reprezintă investițiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză.

(3)Imobilizările în curs se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepția, darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora, după caz. Articolul 153 Sunt reflectate distinct în contabilitate, acele imobilizări corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 22 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare" din Planul de conturi general). Investiții imobiliare Articolul 154 În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct investițiile imobiliare. Articolul 155 Investiția imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire - sau o parte a unei clădiri - sau ambele) deținută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru creșterea valorii capitalului, sau ambele, decât pentru:

a)a fi utilizată pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative; sau ...
b)a fi vândută pe parcursul desfășurării normale a activității. ... Articolul 156 O proprietate imobiliară utilizată de posesor este o proprietate imobiliară deținută (de proprietar sau de locatar în temeiul unui contract de leasing financiar) pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative. Articolul 157 Următoarele constituie exemple de elemente care nu sunt investiții imobiliare:
a)proprietățile imobiliare deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității sau în procesul de construcție sau amenajare în vederea unei astfel de vânzări, de exemplu, proprietățile imobiliare dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate și revândute. Acestea reprezintă, din punct de vedere contabil, stocuri; ...
b)proprietățile imobiliare utilizate de posesor, incluzând (printre altele) proprietățile deținute în scopul utilizării lor viitoare ca proprietăți imobiliare utilizate de posesor, proprietățile deținute în scopul amenajării viitoare și utilizării ulterioare ca proprietăți imobiliare utilizate de posesor, proprietățile utilizate de salariați (indiferent dacă aceștia plătesc sau nu chirie la cursul pieței) și proprietățile imobiliare utilizate de posesor care urmează a fi cedate. ... Articolul 158 Anumite proprietăți includ o parte care este deținută pentru a fi închiriată sau cu scopul creșterii valorii capitalului și o altă parte care este deținută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative. Dacă aceste părți pot fi vândute separat (sau închiriate separat în temeiul unui contract de leasing financiar), se contabilizează separat. Dacă părțile nu pot fi vândute separat, proprietatea imobiliară constituie o investiție imobiliară doar în cazul în care o parte nesemnificativă este deținută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative. Articolul 159 Pentru a stabili dacă o proprietate imobiliară constituie o investiție imobiliară este nevoie de raționament profesional. Fondul trebuie să elaboreze criterii astfel încât să își poată exercita în mod consecvent raționamentul, în conformitate cu definiția investiției imobiliare. Articolul 160 Transferurile în sau din categoria investițiilor imobiliare trebuie făcute dacă și numai dacă există o modificare a utilizării, evidențiată de:
a)începerea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria investițiilor imobiliare în categoria proprietăților imobiliare utilizate de posesor; ...
b)începerea procesului de amenajare în perspectiva vânzării, pentru un transfer din categoria investițiilor imobiliare în categoria stocurilor; ...
c)încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăților imobiliare utilizate de posesor în categoria investițiilor imobiliare; sau ...
d)începerea unui leasing operațional cu o altă parte, pentru un transfer din categoria stocurilor în categoria investițiilor imobiliare. ... Articolul 161

(1)O proprietate imobiliară poate fi transferată din categoria investițiilor imobiliare în categoria stocurilor dacă și numai dacă intervine o modificare în utilizare evidențiată de demararea lucrărilor de amenajare, în perspectiva vânzării. Pe perioada de amenajare sunt adăugate costurile, iar la recepția finală se procedează la transferul de la stocuri la investiții imobiliare, în vederea cedării.

(2)În cazul în care se decide cedarea unei investiții imobiliare fără amenajări suplimentare, proprietatea imobiliară continuă să fie tratată ca investiție imobiliară până în momentul în care aceasta este scoasă din evidență.

(3)În mod similar, dacă începe procesul de reamenajare a unei investiții imobiliare existente, în scopul utilizării viitoare continue ca investiție imobiliară, atunci proprietatea imobiliară rămâne investiție imobiliară și nu este reclasificată drept proprietate imobiliară utilizată de posesor în cursul reamenajării. Imobilizări deținute în baza unui contract de leasing Articolul 162

(1)Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în contabilitate în funcție de prevederile contractelor încheiate între părți, precum și legislația în vigoare.

(2)Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operațional se efectuează la începutul contractului.

(3)Contabilizarea contractelor de leasing și prezentarea elementelor de bilanț și contul de profit și pierdere se efectuează ținând cont de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză, și numai de forma juridică a contractelor. Articolul 163

(1)În înțelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a)contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită; ...
b)leasing financiar este operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului; ...
c)leasing operațional este operațiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar. ...

(2)Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

a)leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul duratei contractului de leasing; ...
b)locatarul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț estimat a fi suficient de mic în comparație cu valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opțiunea va fi exercitată; ...
c)durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viață economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat; ...
d)valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziționat bunul de către finanțator, respectiv costul de achiziție; ...
e)bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore. ... Articolul 164

(1)Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operațional, de către locator/finanțator.

(2)În cazul leasingului financiar, achizițiile de către locatar de bunuri imobile și mobile sunt tratate ca investiții în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.

(3)În cazul leasingului operațional, bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia. Articolul 165

(1)Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente operațiunilor de leasing financiar se efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări necorporale și imobilizări corporale.

(2)Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operațiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilității de angajamente, în contrapartida contului de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidențiază în conturi în afara bilanțului (contul 8051 "Dobânzi de plătit").

(3)În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing operațional sunt evidențiate în conturi de evidență din afara bilanțului.

(4)Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea locatarului ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, conform contabilității de angajamente. Articolul 166 O tranzacție de vânzare a unui activ pe termen lung și de închiriere a aceluiași activ în regim de leasing (leaseback) se contabilizează în funcție de clauzele contractului de leasing, astfel:

a)dacă tranzacția de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzacția reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanțare locatarului, activul având rol de garanție. ... Beneficiarul finanțării (locatarul) nu va recunoaște în contabilitate operațiunea de vânzare a activului, nefiind îndeplinite condițiile de recunoaștere a veniturilor. Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operațiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent. Operațiunea de finanțare va fi evidențiată prin articolul contabil 512 "Conturi curente la bănci" = 167 "Alte împrumuturi și datorii asimilate", urmând ca dobânda și alte costuri ale finanțării, potrivit contractelor încheiate, să fie înregistrate conform prezentelor reglementări.
b)dacă tranzacția de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing operațional, vânzătorul contabilizează o tranzacție de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din evidență a activului și a sumelor încasate sau de încasat și a taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunile taxabile, conform prevederilor legale. ... Operațiunea de închiriere a activului în regim de leasing operațional se contabilizează de utilizator conform prezentelor reglementări, respectiv pe seama contului de profit și pierdere. Articolul 167

(1)În vederea întocmirii situațiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate în leasing financiar sau operațional inventariază și transmit societății de leasing lista bunurilor deținute în baza contractelor de leasing.

(2)Contractanții care au efectuat operațiuni de leasing și leaseback trebuie să prezinte în notele explicative la situațiile financiare anuale informații referitoare la operațiunile derulate. Stimulente acordate la încheierea sau renegocierea unor contracte Articolul 168 La negocierea sau renegocierea unui leasing operațional, locatorul îi poate oferi locatarului anumite stimulente pentru a încheia contractul. Exemple de astfel de stimulente sunt plata unui avans în numerar către locatar sau rambursarea ori asumarea de către locator a costurilor locatarului (cum ar fi costuri de reamplasare, modernizări ale activului în regim de leasing și costuri aferente unui angajament anterior de contract de leasing al locatarului). Alternativ, se poate conveni ca, în perioadele inițiale ale duratei contractului de leasing, locatarul să plătească o chirie mai mică sau să nu plătească deloc. Articolul 169

(1)Toate stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing operațional nou sau reînnoit trebuie recunoscute drept parte integrantă din valoarea netă a contraprestației convenite pentru utilizarea activului în regim de leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de momentul în care se face plata.

(2)Stimulentele dintr-un leasing operațional se referă, în fond, la contraprestația pentru utilizarea bunului în sistem de leasing. Costurile suportate de locator drept stimulente pentru încheierea unui nou contract de leasing sau pentru reînnoirea unuia existent nu se consideră ca făcând parte din costurile inițiale care sunt adăugate la valoarea contabilă a activului în sistem de leasing. Articolul 170 Locatarul trebuie să recunoască beneficiul agregat al stimulentelor drept o reducere a cheltuielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepția cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eșalonarea în timp a beneficiul locatarului rezultat din utilizarea activului în sistem de leasing. Articolul 171 Prevederile art. 170 Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale Articolul 172

(1)O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcție de modalitatea de intrare.

(2)În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului. Același tratament contabil se aplică și cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a clădirii demolate.

(3)În costul unei imobilizări corporale sunt incluse și costurile estimate inițial cu demontarea și mutarea acesteia la scoaterea din funcțiune, precum și cu restaurarea amplasamentului pe care este poziționată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil și există o obligație legată de demontare, mutare a imobilizării corporale și de refacere a amplasamentului.

(4)Costurile estimate cu demontarea și mutarea imobilizării corporale, precum și cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondență cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea"). Cheltuieli ulterioare Articolul 173 Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcție de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influența asupra duratei de viață rămase a imobilizărilor), potrivit criteriilor generale de recunoaștere. Articolul 174 Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locație de gestiune, administrare sau alte contracte similare se evidențiază în contabilitatea celui ce le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcție de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii. Articolul 175 Se vor stabili prin politicile contabile criteriile în funcție de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidențiază în contul de profit și pierdere. Articolul 176 Componentele unor elemente de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la intervale regulate de timp. Se recunoaște în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părții înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere pentru imobilizările corporale. Articolul 177

(1)În cazul inspecțiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate pentru depistarea defecțiunilor, la momentul efectuării fiecărei inspecții generale, costul acesteia poate fi recunoscut drept cheltuială sau în valoarea contabilă a elementului de imobilizări corporale ca o înlocuire, dacă sunt respectate criteriile de recunoaștere. În cazul recunoașterii costului inspecției ca o componentă a activului, valoarea componentei se amortizează pe perioada dintre două inspecții planificate.

(2)Prevederile referitoare la posibilitatea recunoașterii costurilor cu revizii și inspecții drept componente ale imobilizărilor corporale se aplică în cazul imobilizărilor corporale ale căror costuri de inspecție și revizie sunt semnificative.

(3)Costul reviziilor și inspecțiilor curente, altele decât cele recunoscute, ca o componentă a imobilizării reprezintă cheltuieli ale perioadei. Articolul 178

(1)Imobilizările corporale în curs de execuție reprezintă investițiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producție sau costul de achiziție, după caz.

(2)Imobilizările corporale în curs de execuție se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepția, darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora, după caz.

(3)Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleași principii ca și pentru un activ achiziționat. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale Articolul 179 Provizioanele reprezentând datorii existente din dezafectare, restaurare sau de natură similară sunt recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizări corporale. Articolul 180

(1)Provizioanele pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similar legate de acestea se constituie atunci când este obligația de a demola, înlătura și restaura elemente de imobilizări corporale.

(2)Costurile de demolare și înlăturare a imobilizării corporale și de restaurare a zonei în care aceasta s-a aflat reprezintă obligație pentru care Fondul suportă cheltuieli fie la momentul dobândirii imobilizării corporale, fie ca o consecință a faptului că a utilizat-o pentru o anumită perioadă de timp. Articolul 181 Modificările în evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare și de natură similară se contabilizează potrivit art. 182 183 Articolul 182 Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul bazat pe cost:

a)sub rezerva respectării condițiilor de la lit.
b)...
b)valoarea dedusă din costul activului nu trebuie să depășească valoarea sa contabilă. Dacă o scădere a datoriei depășește valoarea contabilă a activului, excedentul trebuie recunoscut imediat în profit sau pierdere; ...
c)dacă ajustarea generează o mărire a costului unui activ, trebuie analizat dacă acest lucru indică faptul că noua valoare contabilă a activului poate să nu fie complet recuperabilă. ... Dacă există un astfel de indiciu, trebuie testat activul pentru depreciere, contabilizând orice pierdere din depreciere. Articolul 183 Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul reevaluării:
a)modificările datoriei ajustează diferența din reevaluare, astfel: ...
i)sub rezerva respectării condițiilor de la lit.
b)...
ii)o creștere a datoriei trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere, exceptând cazul în care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, în limita oricărui sold creditor existent pentru acel activ. ...
b)în cazul în care o scădere a datoriei depășește valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută dacă activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul trebuie recunoscut imediat în contul de profit și pierdere; ...
c)o modificare a datoriei este un indiciu că activul ar putea

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.