REGLEMENTĂRI din 19 decembrie 2008

Pe scurt

Aceste reglementări stabilesc normele contabile, conforme cu directivele europene, pentru instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Ele definesc modul de întocmire, aprobare, auditare și publicare a situațiilor financiare anuale.

Ce reglementează

Forma și conținutul situațiilor financiare anuale și consolidate.
Principiile contabile generale și regulile de evaluare a elementelor din situațiile financiare.
Regulile de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare.
Planul de conturi aplicabil și normele de întocmire și utilizare a documentelor contabile.

Cui îi privește

Băncilor, organizațiilor cooperatiste de credit, instituțiilor emitente de monedă electronică, băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ, băncilor de credit ipotecar și sucursalelor din România ale instituțiilor de credit străine.
Instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul general și Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Puncte cheie

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională, cu posibilitatea de a ține contabilitatea operațiunilor în valută atât în moneda națională, cât și în valută.
Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, profitului sau pierderii și fluxurilor de trezorerie ale instituției.
Instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare întocmesc situații financiare anuale care includ bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxurilor de trezorerie și notele explicative.
Fondul de garantare a depozitelor întocmește situații financiare anuale simplificate, care cuprind bilanț, cont de profit și pierdere și notele explicative.

Textul legii

REGLEMENTĂRI din 19 decembrie 2008 contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare şi fondului de garantare a depozitelor în sistemul

bancar*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 879 bis din 24 decembrie 2008 -------- Aprobate de Ordinul nr. 13 din 19 decembrie 2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 879 din 24 decembrie 2008. Anexa REGLEMENTĂRI CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE, APLICABILE INSTITUŢIILOR DE CREDIT, INSTITUŢIILOR FINANCIARE NEBANCARE ŞI FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR Capitolul 1 DISPOZIŢII GENERALE 1. Prezentele reglementări prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile generale şi regulile de evaluare a elementelor prezentate în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare statutară şi publicare a situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale consolidate, regulile de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate, planul de conturi aplicabil instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare şi Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (denumit în continuare Plan de conturi), precizări privind documentele, formularele şi registrele de contabilitate, precum şi normele de întocmire şi utilizare a acestora. 2. Prezentele reglementări transpun:

a)prevederile aplicabile instituţiilor menţionate la pct. 4, prevăzute de Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene 78/660/CEE din data de 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 222 din 14 august 1978, cu modificările şi completările ulterioare*1); ... --------- *1) Directiva a IV-a a fost modificată şi completată prin următoarele directive: - Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 193 din 18 iulie 1983; - Directiva a XI-a a Consiliului 89/666/EEC din 21 decembrie 1989 privind cerinţele de prezentare referitoare la sucursalele deschise într-un Stat membru de către anumite tipuri de societăţi comerciale care intră sub incidenţa legislaţiei unui alt Stat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 395 din 30 decembrie 1989; - Directiva Consiliului 90/604/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte excepţiile pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi publicarea conturilor în ecu, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 317 din 16 noiembrie 1990; - Directiva Consiliului 90/605/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte aria de aplicabilitate a acestor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 317 din 16 noiembrie 1990; - Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE, Directivei 83/349/CEE şi a Directivei 86/635/CEE privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 283 din 27 octombrie 2001; - Directiva Consiliului 2003/38/EC din 13 mai 2003 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale în ceea ce priveşte sumele exprimate în euro, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 120 din 15 mai 2003; - Directiva 2003/51/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE, 86/635/CEE şi 91/674/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 178 din 17 iulie 2003; - Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, Directivei 83/349/CEE privind conturile consolidate, Directivei 86/635/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale băncilor şi altor instituţii financiare şi Directivei 91/674/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale societăţilor de asigurare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 224 din 16 august 2006; - Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 157 din 9 iunie 2006.
b)Directiva Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale şi conturile consolidate ale băncilor şi ale altor instituţii financiare (86/635/CEE), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 372 din 31 decembrie 1986, cu modificările şi completările ulterioare*2); ... -------- *2) Directiva 86/635/CEE a fost modificată şi completată prin următoarele directive: - Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE, Directivei 83/349/CEE şi a Directivei 86/635/CEE privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 283 din 27 octombrie 2001; - Directiva 2003/51/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE, 86/635/CEE şi 91/674/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 178 din 17 iulie 2003; - Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, Directivei 83/349/CEE privind conturile consolidate, Directivei 86/635/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale băncilor şi altor instituţii financiare şi Directivei 91/674/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale societăţilor de asigurare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 224 din 16 august 2006.
c)Directiva 89/117/CEE din 13 februarie 1989 privind obligaţiile referitoare la publicarea documentelor contabile de către sucursalele stabilite într-un stat membru, ale instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare având sediul în afara respectivului stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 44 din 16 februarie 1989. ... 3. În situaţia instituţiilor administrate în sistem dualist, referirile din cadrul prezentelor reglementări la "administratori" şi "consiliu de administraţie" se vor citi ca referiri la "membrii directoratului" şi, respectiv, "directorat". Capitolul 2 ARIA DE APLICABILITATE ŞI MONEDA DE RAPORTARE 4.

(1)Prezentele reglementări se aplică:

a)băncilor, persoane juridice române; ...
b)organizaţiilor cooperatiste de credit; ...
c)instituţiilor emitente de monedă electronică; ...
d)băncilor de economisire şi creditare în domeniul locativ; ...
e)băncilor de credit ipotecar; ...
f)sucursalelor din România ale instituţiilor de credit străine denumite în continuare instituţii de credit. ...

(2)Prezentele reglementări se aplică instituţiilor de credit din momentul în care acestea sunt autorizate să funcţioneze de către Banca Naţională a României. ...

(3)Prezentele reglementări se aplică şi instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul general potrivit prevederilor Titlului I din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 266/2006, precum şi Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (denumit în continuare Fond), înfiinţat potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ...

(4)În cuprinsul prezentelor reglementări, referirile la instituţiile de credit se vor citi şi ca referiri la instituţiile financiare nebancare sau Fond, dacă din context nu rezultă contrariul, iar referirile la "instituţii" se vor citi ca referiri la instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau Fond, după caz. ... 5.

(1)Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.

(2)Pentru necesităţile proprii de informare, instituţiile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi/sau a situaţiilor financiare anuale consolidate şi într-o monedă străină (valută). ...

(3)Cursul utilizat pentru conversia în monedă străină (valută) a situaţiilor financiare anuale şi/sau a situaţiilor financiare anuale consolidate, întocmite în monedă naţională, este cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a exerciţiului financiar în cauză. Acest curs se prezintă în notele explicative. ... Capitolul 3 PREVEDERI REFERITOARE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Secţiunea 1 DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE 6.

(1)Instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: - bilanţ, - cont de profit şi pierdere, - situaţia modificărilor capitalurilor proprii, - situaţia fluxurilor de trezorerie, - notele explicative.

(2)Fondul întocmeşte situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: ... - bilanţ, - cont de profit şi pierdere, - notele explicative.

(3)Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar. ...

Structura situaţiilor financiare anuale întocmite de Fond este cea prevăzută la Capitolul 10 din prezentele reglementări.
Casele centrale ale cooperativelor de credit au obligaţia să întocmească atât situaţii financiare anuale care reflectă operaţiunile şi situaţia lor financiară cât şi situaţii financiare anuale care privesc operaţiunile şi situaţia financiară a reţelei cooperatiste de credit, privită ca o singură entitate.
În situaţia organizaţiilor cooperatiste de credit, referirile la "acţiuni" din prezentele reglementări se vor citi ca referiri la părţile sociale ale respectivelor instituţii de credit.
Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.
Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii şi fluxurilor de trezorerie ale instituţiei.
Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă în înţelesul prevederilor pct. 11 trebuie prezentate informaţii suplimentare.
Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedeşte contrară obligaţiei prevăzute la pct. 11 trebuie să se facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele, în înţelesul prevederilor pct.
Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi o situaţie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
Autorităţile de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.
Situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu prezentele reglementări. 16.

(1)Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin instituţiilor, persoane juridice române, organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţă de verificare, dacă sunt împuternicite în acest sens de către conducerea instituţiei, fără a întocmi situaţii financiare.

(2)Activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, şi care aparţin instituţiilor, persoane juridice române, se include în situaţiile financiare ale instituţiei, persoană juridică română, şi se raportează pe teritoriul României, potrivit prezentelor reglementări. ...

Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menţionată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor care au determinat-o.
În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, elementele prevăzute la pct. 22 şi 61 trebuie prezentate separat, în ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor se autorizează cu condiţia ca formatele să fie respectate. Se pot adăuga noi elemente numai în cazul în care conţinutul acestora nu este acoperit de nici unul dintre elementele prevăzute de formate. 19.

(1)Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere, din situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi din situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

(2)Dacă valorile prevăzute la alin.

(1)nu sunt comparabile, valoarea pentru exerciţiul financiar precedent trebuie să fie ajustată. Absenţa comparabilităţii şi orice ajustare trebuie prezentată în notele explicative, însoţită de comentarii relevante. ... 20. Un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent, în înţelesul pct. 19.

(1). Secţiunea a 2-a FORMATUL BILANŢULUI 21.

(1)Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

(2)În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate. ...

(3)În înţelesul prezentelor reglementări: ...

a)un activ reprezintă o resursă controlată de către o instituţie ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; ...
b)o datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice; ...
c)capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei instituţii după deducerea tuturor datoriilor sale. ... 22. Formatul bilanţului este următorul: Activ 1. Casa, disponibilităţi la bănci centrale 2. Efecte publice şi alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale: (
a)efecte publice şi valori asimilate (
b)alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale 3. Creanţe asupra instituţiilor de credit: (
a)la vedere (
b)alte creanţe 4. Creanţe asupra clientelei 5. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix: (
a)emise de organisme publice; (
b)emise de alţi emitenţi, din care: - obligaţiuni proprii 6. Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil 7. Participaţii, din care: - participaţii la instituţiile de credit 8. Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, din care: - părţi în cadrul instituţiilor de credit 9. Imobilizări necorporale, din care: - cheltuieli de constituire - fondul comercial, în măsura în care a fost achiziţionat cu titlu oneros 10. Imobilizări corporale, din care: - terenuri şi construcţii utilizate în scopul desfăşurării activităţilor proprii 11. Capital subscris nevărsat 12. Alte active 13. Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate Total activ Pasiv 1. Datorii privind instituţiile de credit: (
a)la vedere (
b)la termen 2. Datorii privind clientela: (
a)depozite, din care: - la vedere - la termen (
b)alte datorii, din care: - la vedere - la termen 3. Datorii constituite prin titluri: (
a)titluri de piaţă interbancară, obligaţiuni, titluri de creanţă negociabile în circulaţie (
b)alte titluri 4. Alte pasive 5. Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate 6. Provizioane: (
a)provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (
b)provizioane pentru impozite (
c)alte provizioane 7. Datorii subordonate 8. Capital social subscris 9. Prime de capital 10. Rezerve 11. Rezerve din reevaluare 12. Acţiuni proprii 13. Rezultatul reportat 14. Rezultatul exerciţiului financiar 15. Repartizarea profitului Total pasiv Elemente în afara bilanţului 1. Datorii contingente, din care: - acceptări şi andosări - garanţii şi active gajate 2. Angajamente, din care: - angajamente aferente tranzacţiilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare 23. Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul de bilanţ, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată fie în cadrul elementului la care apare, fie în notele explicative, dacă o asemenea prezentare este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale. 24. Acţiunile deţinute la entităţile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop. 25. Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu. Câştigurile sau pierderile legate de cumpărarea, vânzarea, emiterea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale instituţiei nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de operaţiuni este recunoscută direct în capitalurile proprii. 26. Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, aşa cum sunt definite de legislaţia naţională, trebuie prezentate la "Terenuri şi construcţii". 27. În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înţeleg drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile instituţiei. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă un interes de participare, atunci când depăşeşte un procentaj de 20%. 28.

(1)Valorile următoarelor elemente trebuie să fie prezentate în notele explicative, pentru fiecare din elementele 2 - 5 din Activ:

a)creanţele (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor legate; ...
b)creanţe (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor în care instituţia are un interes de participare. ...

(2)Valorile următoarelor elemente trebuie să fie prezentate în notele explicative, pentru fiecare din elementele 1, 2, 3 şi 7 din Pasiv: ...

a)datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) faţă de societăţile legate; ...
b)datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor în care instituţia are un interes de participare. ... 29.

(1)Activele subordonate trebuie prezentate, cu detalierea celor semnificative, în notele explicative.

(2)În acest scop, activele (reprezentate sau nu prin titluri) sunt subordonate dacă, în cazul lichidării sau al falimentului, vor fi rambursate numai după satisfacerea celorlalţi creditori. ...

Activele gajate sau date în garanţie, cu excepţia numerarului, sunt menţinute în toate cazurile în bilanţul instituţiei, iar activele primite în gaj sau garanţie, cu excepţia numerarului, nu figurează în bilanţul instituţiei, chiar dacă se referă la angajamente proprii sau în contul terţilor.
Toate angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu există obligaţia de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative, şi trebuie făcută distincţie între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia naţională. De asemenea, trebuie făcută o prezentare separată a oricărei garanţii valorice care a fost prevăzută. Angajamentele de acest tip care există în relaţia cu entităţile afiliate trebuie prezentate distinct.
Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, precum şi veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, nu sunt încasate până la expirarea acestuia, se prezintă la elementul de Activ "Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate". Atunci când orice valoare prezentată în cadrul elementului de Activ "Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate" este semnificativă, în notele explicative trebuie prezentate particularităţile fiecărei categorii de cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate, precum şi explicaţii privind natura şi valoarea acestora.
Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (înregistrate în conturile de ajustări pentru depreciere deschise în cadrul claselor 1 - 4 din Planul de conturi, prevăzut la Cap. 8 din prezentele reglementări, şi care diminuează în bilanţ valoarea activelor aferente), în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.
Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.
Provizioanele prevăzute la pct. 35 sunt înregistrate în conturile corespunzătoare deschise în cadrul clasei 5 din Planul de conturi şi sunt prezentate ca atare în bilanţul instituţiei.
Provizioanele prevăzute la pct. 35 nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Aceste provizioane nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
Provizioanele prezentate în bilanţ la postul 6.(c) din Pasiv "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.
Veniturile de încasat înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, precum şi cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, urmează a fi plătite după expirarea acestuia, se vor prezenta la elementul de Pasiv "Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate". Atunci când orice valoare prezentată în cadrul elementului de Pasiv "Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate" este semnificativă, în notele explicative trebuie prezentate particularităţile fiecărei categorii de venituri înregistrate în avans şi datorii angajate, precum şi explicaţii privind natura şi valoarea acestora. 41.

(1)În situaţia în care un credit a fost acordat de un sindicat sau un consorţiu ce grupează mai multe instituţii, fiecare instituţie care face parte din consorţiu sau sindicat prezintă doar acea parte din credit pe care aceasta a finanţat-o.

(2)În cazul unui credit consorţial, aşa cum este prezentat la alin.

(1), dacă valoarea fondurilor garantate de o instituţie depăşeşte suma pe care aceasta a finanţat-o, garanţia suplimentară trebuie prezentată ca datorie contingentă (la elementul 1 în afara bilanţului, rândul 2). ... 42.

(1)Fondurile pe care o instituţie le administrează în nume propriu dar în contul unei terţe părţi trebuie să fie prezentate în bilanţ dacă instituţia achiziţionează titlul legal pentru activele respective. Valoarea totală a unor asemenea active şi datorii trebuie să fie prezentată separat, sau în notele explicative, detaliată conform diferitelor elemente de Activ şi Pasiv.

(2)Activele achiziţionate în numele şi în contul unei terţe părţi nu trebuie să fie prezentate în bilanţ. ... 43. Sunt considerate ca fiind la vedere, numai sumele care pot fi retrase în orice moment fără preaviz sau sumele pentru care s-a convenit o scadenţă sau un preaviz de 24 de ore sau de o zi bancară. 44.

(1)Operaţiunile de vânzare şi răscumpărare reprezintă tranzacţii ce implică transferul de către o instituţie sau un client ("cedentul") către o altă instituţie sau client ("cesionarul") de active, de exemplu, titluri, efecte de comerţ sau valori mobiliare, în condiţiile unui acord potrivit căruia aceleaşi active vor fi ulterior retrocedate cedentului la un preţ stabilit.

(2)Dacă cesionarul se angajează să retrocedeze elementele de activ la o dată determinată sau care va fi determinată de cedent, respectiva tranzacţie reprezintă o operaţiune de pensiune. ...

(3)Dacă însă cesionarul nu are decât dreptul de a retroceda elementele de activ la preţul de cesiune sau un alt preţ convenit dinainte, la o dată determinată sau care va fi determinată, respectiva tranzacţie reprezintă o vânzare cu posibilitate de răscumpărare. ...

(4)În cazul operaţiunilor de pensiune, menţionate la alin.

(2), elementele de activ cedate continuă să figureze în bilanţul cedentului; preţul de cesiune încasat de cedent va figura ca datorie faţă de cesionar. În plus, valoarea elementelor de activ cedate va fi prezentată într-o notă explicativă de către cedent. Cesionarul nu va prezenta elementele de activ achiziţionate în bilanţul propriu; preţul de achiziţie plătit de cesionar va figura drept creanţă asupra cedentului. ...

(5)În cazul operaţiunilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, menţionate la alin.

(3), cedentul nu prezintă în bilanţul propriu elementele de activ cedate; acestea vor fi înscrise în activul cesionarului. Cedentul va înregistra în cadrul elementului 2 din afara bilanţului, o valoare egală cu preţul convenit în caz de răscumpărare. ...

(6)Operaţiunile de schimb la termen, opţiunile, tranzacţiile ce implică emisiunea de titluri de datorie, în care emitentul se angajează să răscumpere parţial sau integral emisiunea înainte de scadenţă, precum şi orice alte operaţiuni similare, nu constituie operaţiuni de vânzare şi răscumpărare în sensul prezentelor reglementări. ... Secţiunea a 3-a PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN BILANŢ Activ: Elementul 1 - Casa, disponibilităţi la bănci centrale 45. Acest element cuprinde:

a)numerarul aflat în casieria instituţiei, bancnote şi monede româneşti şi străine care au curs legal; ...
b)numerar aflat în ATM-uri şi ASV-uri; ...
c)cecuri de călătorie cumpărate şi neremise spre încasare emitenţilor; ...
d)soldurile conturilor de disponibilităţi la băncile centrale şi instituţiile de emisiune din România şi/sau din ţările unde instituţia de credit este implantată. Aceste solduri trebuie să fie disponibile cu uşurinţă în orice moment. Celelalte creanţe privind aceste instituţii trebuie prezentate la "Creanţe asupra instituţiilor de credit" (elementul 3 din Activ). ... Activ: Elementul 2 - Efecte publice şi alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale 46.

(1)Acest element cuprinde, la punctul (a), certificatele de trezorerie şi titlurile de creanţă asupra organismelor publice emise în România, precum şi instrumente de aceeaşi natură emise în străinătate, în situaţiile în care sunt acceptate pentru refinanţare de banca centrală a ţării sau ţărilor în care este implantată instituţia. Acele titluri de creanţă emise de organismele publice care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus, trebuie prezentate la sub-elementul 5(a) din Activ.

(2)Acest element cuprinde, la punctul (b), alte titluri acceptate pentru refinanţare la bănci centrale, respectiv titlurile deţinute în portofoliu, care au fost achiziţionate de la instituţii sau de la clientelă, în cazul în care sunt acceptate, conform legislaţiei naţionale, pentru refinanţare de banca centrală a ţării sau ţărilor în care este implantată instituţia. ... Activ: Elementul 3 - Creanţe asupra instituţiilor de credit 47.

(1)Prin creanţe asupra instituţiilor de credit se înţeleg toate creanţele ce rezultă din tranzacţii bancare, deţinute de către instituţia care întocmeşte situaţiile financiare, asupra instituţiilor de credit naţionale sau străine, indiferent de destinaţia acestora. Nu sunt incluse în acest element creanţele reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie prezentate la elementul 5 din Activ.

(2)În sensul alin.

(1), prin instituţie de credit se înţelege orice entitate care corespunde definiţiei instituţiei de credit prevăzută la art. 7 alin.

(1)pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, băncile centrale şi organizaţiile bancare oficiale naţionale şi internaţionale. Creanţele asupra entităţilor care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus vor fi prezentate la elementul 4 din Activ. ... Activ: Elementul 4 - Creanţe asupra clientelei 48. Prin creanţe asupra clientelei se înţeleg toate elementele de activ care reprezintă creanţe asupra clienţilor naţionali sau străini, alţii decât instituţiile de credit, oricare ar fi denumirea lor, cu excepţia creanţelor reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie să figureze la elementul 5 din Activ. Activ: Elementul 5 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix 49.

(1)Acest post cuprinde obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix negociabile, emise de instituţiile de credit, de alte societăţi sau de organisme publice. Totuşi, obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix emise de organismele publice vor fi incluse în acest post numai dacă nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi prezentate la elementul 2 din Activ.

(2)Sunt asimilate obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix titlurile a căror dobândă variază în funcţie de unii parametrii determinaţi, cum ar fi rata dobânzii de pe piaţa interbancară sau de pe piaţa europeană. ...

(3)Numai obligaţiunile proprii răscumpărate şi negociabile pot fi incluse în sub-elementul 5 (b). ... Pasiv: Elementul 1 - Datorii privind instituţiile de credit 50.

(1)Prin datorii privind instituţiile de credit se înţeleg toate datoriile ce rezultă din tranzacţii bancare, ale instituţiei care întocmeşte situaţiile financiare, faţă de instituţiile de credit naţionale sau străine, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse în acest post datoriile subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv şi nici datoriile reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie să fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Pasiv.

(2)În sensul alin.

(1), prin instituţie de credit se înţelege orice entitate care corespunde definiţiei instituţiei de credit prevăzută la art. 7 alin.

(1)Datoriile privind clientela cuprind sumele datorate clientelei, alta decât instituţiile de credit în sensul pct. 50, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse în acest element datoriile subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv şi nici datoriile reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie să fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Pasiv.

(2)Prin depozite se înţeleg exclusiv depozitele care îndeplinesc condiţiile cerute în acest scop de prevederile legale în vigoare. ...

(3)În acest element nu se includ certificatele de depozit care sunt titluri negociabile. ... Pasiv: Elementul 3 - Datorii constituite prin titluri 52.

(1)Acest element cuprinde atât obligaţiunile şi datoriile pentru care au fost emise certificate negociabile, în special certificatele de depozit care sunt titluri negociabile, titlurile de piaţă interbancară şi titlurile de creanţe negociabile, obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix, cât şi datoriile care rezultă din acceptări proprii şi bilete la ordin în circulaţie, cu excepţia datoriilor subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv.

(2)Prin acceptări proprii se înţeleg exclusiv acceptările care sunt emise de instituţie pentru propria refinanţare şi în care aceasta figurează ca prim debitor (tras). ... Pasiv: Elementul 7 - Datorii subordonate

În acest element se înregistrează fondurile provenind din emisiunea de titluri sau din împrumuturi subordonate, a căror rambursare, în caz de lichidare a instituţiei, nu este posibilă, decât după plata celorlalţi creanţieri. Pasiv: Elementul 8 - Capital social subscris
Acest element cuprinde toate sumele, indiferent de denumirea lor, care, în funcţie de forma juridică a instituţiei respective, sunt privite, în conformitate cu legislaţia naţională, ca fiind părţi subscrise de către acţionari sau asociaţi. Pasiv: Postul 10 - Rezerve 55.

(1)Acest element cuprinde rezervele legale, rezervele pentru riscuri bancare, rezervele statutare sau contractuale şi alte rezerve, cu excepţia rezervelor din reevaluare care trebuie prezentate la elementul 11 din Pasiv.

(2)Băncile pentru economisire şi creditare în domeniul locativ înregistrează fondul special constituit în conformitate cu prevederile art. 306 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în contul 519 "Alte rezerve", analitic distinct. ... Elemente în afara bilanţului: 1 - Datorii contingente 56.

(1)Acest element cuprinde toate tranzacţiile prin care instituţia a garantat obligaţiile unei terţe părţi.

(2)În notele explicative trebuie prezentate natura şi valoarea oricărui tip de angajament de garanţie, care este semnificativ în raport cu ansamblul activităţii instituţiei. ...

(3)Angajamentele reprezentând andosări de efecte rescontate, precum şi acceptările (altele decât cele proprii) se includ la acest element. ...

(4)Garanţiile şi activele gajate cuprind toate garanţiile asumate şi activele date în garanţie în contul unei terţe părţi, în special cauţiunile şi acreditivele irevocabile. ...

(5)Acest element cuprinde numai angajamentele irevocabile cu titlu oneros. Angajamentele revocabile nu se înregistrează în conturile de angajamente date din afara bilanţului, dar pot fi reflectate în conturile de evidenţă din afara bilanţului. ... Elemente în afara bilanţului: 2 - Angajamente 57.

(1)Acest element cuprinde toate angajamentele irevocabile care ar putea da naştere unui risc.

(2)În notele explicative trebuie prezentate natura şi valoarea oricărui tip de angajament, care este semnificativ în raport cu ansamblul activităţii instituţiei. ...

(3)Angajamentele rezultate din tranzacţii de vânzare cu posibilitate de răscumpărare cuprind angajamentele asumate de către o instituţie în cadrul tranzacţiilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, pe baza unor contracte ferme de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, în înţelesul pct. 44.

(3). ...

(4)Prevederile pct. 56.

(5)se aplică şi acestui element. ... Secţiunea a 4-a FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE 58. Contul de profit şi pierdere cuprinde veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere). 59.

(1)Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

(2)În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. ...

(3)Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. ... 60.

(1)Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

(2)În categoria cheltuielilor se includ valorile plătite sau de plătit în nume propriu din activităţi curente, cât şi pierderile din orice alte surse. ...

(3)Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezultă sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a instituţiei. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. ... 61. Formatul contului de profit şi pierdere este următorul: 1. Dobânzi de primit şi venituri asimilate, din care: - aferente obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix 2. Dobânzi de plătit şi cheltuieli asimilate 3. Venituri privind titlurile (

a)Venituri din acţiuni şi alte titluri cu venit variabil (
b)Venituri din participaţii (
c)Venituri din părţi în cadrul societăţilor comerciale legate 4. Venituri din comisioane 5. Cheltuieli cu comisioane 6. Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare 7. Alte venituri din exploatare 8. Cheltuieli administrative generale (
a)Cheltuieli cu personalul, din care: - Salarii - Cheltuieli cu asigurările sociale, din care: - cheltuieli aferente pensiilor (
b)Alte cheltuieli administrative 9. Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale şi corporale 10. Alte cheltuieli de exploatare 11. Corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente 12. Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente 13. Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate 14. Reluări din corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate 15. Rezultatul activităţii curente 16. Venituri extraordinare 17. Cheltuieli extraordinare 18. Rezultatul activităţii extraordinare 19. Impozitul pe profit 20. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus 21. Rezultatul exerciţiului financiar 62.

(1)Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare".

(2)Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. ...

(3)În înţelesul prezentelor reglementări, prin activităţi curente se înţeleg orice activităţi desfăşurate de o instituţie, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestora sau care rezultă din acestea. ...

(4)Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale instituţiei, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie, decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. ...

(5)Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. ...

(6)Cu excepţia cazului în care veniturile şi cheltuielile prevăzute la alin.

(1)sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative trebuie prezentate explicaţii despre valoarea şi natura acestora. Aceeaşi prevedere se aplică veniturilor şi cheltuielilor legate de un alt exerciţiu financiar. ... 63. Instituţiile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Rezultatul activităţii curente" şi "Rezultatul activităţii extraordinare". Secţiunea a 5-a PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE Elementul 1 - Dobânzi de primit şi venituri asimilate 64. Acest element cuprinde veniturile generate de activitatea bancară, incluzând:

a)veniturile realizate provenind din elementele înscrise la poziţiile 1-5 şi 12 din Activul bilanţului, oricum ar fi calculate. Asemenea venituri trebuie să includă şi veniturile generate de eşalonarea discountului pentru activele achiziţionate la o valoare mai mică decât suma plătibilă la scadenţă, precum şi pentru datoriile contractate la o valoare mai mare decât valoarea rambursabilă la scadenţă; ...
b)veniturile rezultate din operaţiunile la termen acoperite, eşalonate pe durata efectivă a operaţiunii şi care au caracter de dobândă; ...
c)taxe şi comisioane de primit, cu caracter de dobândă şi calculate în funcţie de durata sau la valoarea creanţei sau a angajamentului dat. ... Elementul 2 - Dobânzi de plătit şi cheltuieli asimilate 65. Acest element cuprinde cheltuielile generate de activitatea bancară, incluzând:
a)cheltuielile provenind din elementele înscrise la poziţiile 1-4 şi 7 din Pasivul bilanţului, oricum ar fi calculate. Asemenea cheltuieli trebuie să includă şi cheltuielile generate de eşalonarea primei pentru activele achiziţionate la o valoare mai mare decât suma plătibilă la scadenţă, precum şi pentru datoriile contractate la o valoare mai mică decât valoarea rambursabilă la scadenţă; ...
b)cheltuielile rezultate din operaţiunile la termen acoperite, eşalonate pe durata efectivă a operaţiunii şi care au caracter de dobândă; ...
c)taxe şi comisioane de plătit, cu caracter de dobândă şi calculate în funcţie de durata sau valoarea datoriei sau a angajamentului primit. ... Elementul 3 - Venituri privind titlurile 66. Acest element cuprinde dividendele şi alte venituri aferente acţiunilor, participaţiilor şi părţilor în societăţile legate. Venitul din acţiuni în societăţi de investiţii trebuie, de asemenea, inclus la acest element. Elementele 4 - Venituri din comisioane şi 5 - Cheltuieli cu comisioane 67. Fără a prejudicia prevederile pct. 64 şi 65, veniturile din comisioane includ veniturile aferente serviciilor acordate terţelor părţi, iar cheltuielile cu comisioanele includ cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţe părţi, în special: - comisioane pentru garanţii, administrarea creditelor în contul altor creditori şi pentru tranzacţiile cu titluri în contul unor terţe părţi; - comisioane pentru plata operaţiunilor comerciale şi alte cheltuieli sau venituri aferente acestora, cheltuieli de administrare a conturilor şi comisioane pentru păstrarea în custodie şi administrarea titlurilor; - comisioane percepute pentru operaţiunile de schimb şi pentru vânzarea şi cumpărarea de monede sau metale preţioase în contul unor terţe părţi; - comisioane percepute în calitate de intermediar pentru operaţiuni de credit sau de plasament a contractelor de economii sau a celor de asigurări. Elementul 6 - Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare 68. Acest element cuprinde:
a)rezultatul net din tranzacţii cu titluri care nu au caracter de imobilizări financiare, şi corecţiile şi reluările din corecţii asupra valorilor acestor titluri; ...
b)rezultatul net din operaţiunile de schimb, fără a prejudicia pct. 64
b)şi 65 b); ...
c)rezultatul net din alte operaţiuni de vânzare-cumpărare care implică instrumente financiare, inclusiv metale preţioase. ... Elementele 11 - Corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente şi 12 - Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente 69.

(1)Aceste elemente cuprind: - cheltuieli pentru corecţii asupra valorii creanţelor prezentate la elementele 3 şi 4 din Activul bilanţului, precum şi venituri din recuperări de creanţe trecute anterior pe pierderi şi din reluări din corecţii asupra valorilor respective; - cheltuieli pentru corecţii asupra elementelor din afara bilanţului prezentate la elementele în afara bilanţului 1 şi 2 şi reluări din corecţii asupra valorii provizioanelor constituite anterior.

(2)Corecţiile de valoare pentru creanţele privind instituţiile de credit, clientela, societăţile cu care instituţia are o legătură de participaţie şi societăţile legate, se vor prezenta în notele la situaţiile financiare în cazul în care sunt semnificative. ... Elementele 13 - Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate şi 14 - Reluări din corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate 70.

(1)Aceste elemente cuprind: - cheltuieli pentru corecţiile asupra valorilor elementelor 5 - 8 din Activ; - reluări din corecţii efectuate anterior asupra elementelor respective, în măsura în care cheltuielile şi veniturile se referă la titluri înregistrate ca imobilizări financiare, participaţii şi părţi în societăţile comerciale legate.

(2)Corecţiile de valoare privind aceste valori mobiliare, participaţii şi părţi în societăţile legate sunt prezentate separat în notele la situaţiile financiare, în măsura în care acestea sunt semnificative. ... Secţiunea a 6-a PRINCIPII CONTABILE GENERALE 71. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. 72. Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că instituţia îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii. Acest principiu presupune că instituţia îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intră în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii unei instituţii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia instituţia nu îşi mai poate continua activitatea. 73. Principiul permanenţei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul. 74. Principiul prudenţei. Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă, şi în special:

a)poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului; ...
b)trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
c)trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
d)trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. ... 75. Principiul independenţei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli. 76. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. 77. Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentele reglementări. 78. Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentele reglementări. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale instituţiei faţă de acelaşi operator economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală. 79. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora. 80. Principiul pragului de semnificaţie. Elementele de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt indicate cu litere mici pot fi combinate dacă:
a)acestea reprezintă o sumă nesemnificativă, în înţelesul prevederilor pct. 11; sau ...
b)o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative. ... 81. Abateri de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune pot fi efectuate în cazuri excepţionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii. Secţiunea a 7-a REGULI DE EVALUARE Reguli generale de evaluare 82. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale se aplică prevederile pct. 121-126 din prezentele reglementări. 83.

(1)La data intrării în cadrul instituţiei, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

a)la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; ...
b)la cost de producţie - pentru bunurile produse în cadrul instituţiei; ...
c)la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. ...

(2)În cazul menţionat la lit. c), valoarea justă se substituie costului de achiziţie. ...

(3)Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. ...

(4)În cazul titlurilor de tranzacţie, costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei de titluri, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare. ...

(5)În cazul celorlalte categorii de titluri, costul de achiziţie include şi costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei de titluri. ...

(6)Pentru titlurile cu venit fix clasificate în categoria titlurilor de plasament sau a titlurilor de investiţii, creanţele din dobânzile calculate pentru perioada scursă de la emisiunea acestora şi până în momentul achiziţiei (cuponul scurs) pot fi înregistrate în conturile de titluri sau în conturile de creanţe ataşate corespunzătoare. În acest ultim caz, diferenţa dintre valoarea de achiziţie şi cuponul scurs este înregistrată în conturile de titluri corespunzătoare. ... 84.

(1)Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

(2)Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. ... 85.

(1)Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

(2)Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. ...

(3)În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. ...

(4)Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel: ... - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise; - cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie; - regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final; - costurile de desfacere. 86.

(1)Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.

(2)În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. ... 87. Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Economiei şi Finanţelor. 88.

(1)La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

(2)În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar. În acest caz, dacă prin prezentele reglementări nu se prevede altfel, se vor avea în vedere, printre altele: ...

a)Pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. ... Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
b)Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. ... 89. La data ieşirii din cadrul instituţiei sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Imobilizări 90.

(1)Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor pct. 91 şi 92.

(2)Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de numerar către instituţie. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale instituţiei. ... 91.

(1)Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică se efectuează în mod sistematic, reducându-se valoarea contabilă a acestora. Valoarea contabilă a acestor active este valoarea care este prezentată în bilanţ, fiind reprezentată de costul de achiziţie, costul de producţie sau alte valori care substituie costul, diminuate cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum şi cu pierderile cumulate din depreciere.

(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând: ...

a)perioada pe parcursul căreia unitatea estimează că activul va fi disponibil pentru utilizare de către instituţie; sau ...
b)numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de instituţie prin folosirea activului respectiv. ... 92.

(1)Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului.

(2)Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă. ...

(3)Ajustările de valoare prevăzute la alin.

(1)şi

(2)trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...

(4)Evaluarea la valorile minime, potrivit prevederilor alin.

(1)şi

(2), nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost făcute ajustările respective. ... 93. Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate. 94.

(1)Activele incluse la elementele 9 şi 10 din Activul formatului de bilanţ, trebuie să fie evaluate întotdeauna ca imobilizări.

(2)Activele incluse în alte elemente (posturi) din bilanţ trebuie să fie evaluate ca imobilizări atunci când sunt destinate să fie folosite în mod durabil în activitatea instituţiei. ...

(3)Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare, rezultat în urma reevaluării imobilizărilor corporale, poate fi transferat direct în rezultatul reportat, atunci când acest surplus este realizat. ... Imobilizări necorporale 95.

(1)Imobilizările necorporale reprezintă active identificabile, nemonetare, fără suport material, deţinute pentru furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terţilor ori pentru scopuri administrative.

(2)Imobilizările necorporale cuprind: fondul comercial, cheltuieli de constituire, alte imobilizări necorporale, avansuri pentru imobilizări necorporale şi imobilizări necorporale în curs. ... 96. Imobilizările necorporale trebuie recunoscute în bilanţ dacă se estimează că vor genera beneficii economice pentru instituţie şi costul acestora poate fi evaluat în mod credibil. 97.

(1)Fondul comercial apare, de regulă, în urma combinărilor de întreprinderi şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate.

(2)În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, se au în vedere următoarele prevederi: ...

a)fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani; ...
b)totuşi, instituţiile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative. ... 98. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei instituţii (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, de publicitate şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii instituţiei). 99.

(1)O instituţie poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

(2)În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. ...

Sumele înregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate în note.
În cadrul altor imobilizări necorporale se înregistrează cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, cu excepţia celor create intern de instituţie, programele informatice create sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte imobilizări necorporale. 102.

(1)Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării.

(2)Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. ...

(3)În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. ...

(4)În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. ...

(5)Sumele înregistrate la "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative. ... 103.

(1)În cadrul avansurilor se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.

(2)Imobilizările necorporale în curs reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz. ... 104. Un element de natura imobilizării necorporale raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizări necorporale. 105.

(1)Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporală după cumpărarea sau finalizarea acesteia se înregistrează, de regulă, în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

(2)Cheltuielile ulterioare vor majoră costul imobilizării necorporale atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. ...

O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.
O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
Câştigurile sau pierderile care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea acesteia şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acesteia, şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în contul de profit şi pierdere. Imobilizări corporale 109.

(1)Imobilizările corporale reprezintă active care:

a)sunt deţinute de o instituţie pentru a fi utilizate în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi ...
b)sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ...

(2)Imobilizările corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi mijloace de transport; mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale; avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie. ... 110.

(1)Imobilizările corporale în curs reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.

(2)Imobilizările corporale în curs se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz. ... 111.

(1)Exemple de costuri care se efectuează în legătură cu construcţia unei imobilizări corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:

a)costurile reprezentând salariile angajaţilor, contribuţiile legale şi alte cheltuieli legate de acestea; ...
b)cheltuieli materiale; ...
c)costurile de amenajare a amplasamentului; ...
d)costurile iniţiale de livrare şi manipulare; ...
e)costurile de instalare şi asamblare; ...
f)cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor; ...
g)onorariile profesionale plătite avocaţilor şi experţilor etc. ...

(2)În costul unei imobilizări corporale pot fi incluse şi costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea acesteia la scoaterea din evidenţă, precum şi cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil şi instituţia are o obligaţie legată de demontare, mutare a imobilizării corporale şi de refacere a amplasamentului. ...

(3)Costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului, se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenţă cu contul de provizioane corespunzător, 555 "Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea". ... 112. Prevederile pct. 128 se aplică şi în cazul imobilizărilor corporale. 113.

(1)Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

(2)Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unor contracte de închiriere, locaţie de gestiune şi a altor contracte similare, prin care se transferă dreptul de utilizare a respectivelor bunuri pe o perioadă de timp, fără a transfera substanţial riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate, se evidenţiază în contabilitatea instituţiei care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii. ... 114.

(1)Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuială în perioada în care este efectuată.

(2)Sunt recunoscute ca o componentă a activului investiţiile efectuate la imobilizările corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi să conducă la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faţă de cele estimate iniţial. ...

(3)Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. ... 115.

(1)O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.

(2)Dacă o instituţie recunoaşte în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parţiale (înlocuirea unei componente), atunci aceasta scoate din evidenţă valoarea contabilă a părţii înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informaţiile necesare. ...

Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în contul de profit şi pierdere.
În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale, creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative. 118.

(1)Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.

(2)Exemple de asemenea compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii: ...

a)sume plătite/de plătit de către companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizări corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt; ...
b)sume acordate de guvern, în schimbul unor imobilizări corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate. ... Imobilizări financiare 119. Imobilizările financiare, în sensul prezentelor reglementări, cuprind: titluri de participare, părţi în societăţile comerciale legate şi titluri destinate a fi folosite în mod durabil în activitatea instituţiei (titluri ale activităţii de portofoliu şi titluri de investiţii). 120.

(1)Obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix care au caracter de imobilizări financiare sunt prezentate în bilanţ la preţul de achiziţie.

(2)Atunci când preţul de achiziţie al acestor titluri este mai mare decât preţul de rambursare, diferenţa trebuie amortizată în mod eşalonat, în aşa fel încât să fie complet trecută pe cheltuieli până în momentul în care se răscumpără titlul. Diferenţa trebuie prezentată separat în bilanţ sau în notele explicative. ...

(3)Atunci când preţul de achiziţie al acestor titluri este mai mic decât preţul de rambursare, diferenţa trebuie trecută la venituri, în mod eşalonat, pe parcursul perioadei rămase de scurs până la răscumpărare. Diferenţa trebuie prezentată separat în bilanţ sau în notele explicative. ... Reguli alternative de evaluare a imobilizărilor corporale 121.

(1)Instituţiile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu.

(2)Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. ...

(3)Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de instituţii (fuziuni, divizări) nu constituie reevaluare în sensul prezentelor reglementări contabile, aceste evaluări efectuându-se în scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilanţ. ...

(4)În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere. ... 122.

(1)Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.

(2)La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri: ...

a)recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau ...
b)eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă. ... 123.

(1)În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.

(2)Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. ...

(3)Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există nicio piaţă activă pentru acel activ. ...

(4)O grupă de imobilizări corporale cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei instituţii. ...

(5)Exemple de grupe de imobilizări corporale sunt: terenuri; clădiri; maşini şi echipamente etc. ...

(6)Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului. ...

(7)Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare. ...

(8)O piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: ...

a)elementele comercializate sunt omogene; ...
b)pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; şi ...
c)preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi. ...

(9)Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare. ... 124.

(1)În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în cadrul elementelor de capitaluri proprii. Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

(2)Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar, instituţiile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii: ...

a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar; ...
b)diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar; ...
c)sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în vigoare; ...
d)valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar. ...

(3)Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel: ...

a)ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementelor de capitaluri proprii, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau ...
b)ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. ...

(4)Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementelor de capitaluri proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. ...

(5)Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate şi pentru obţinerea scopului său. ...

(6)Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere. ...

(7)Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat. În sensul prezentelor reglementări, surplusul de reevaluare inclus în rezerva din reevaluare se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care să constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de instituţie. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului. ...

(8)Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.

(5)şi la pct. 94.

(3), rezerva din reevaluare nu poate fi redusă. ... 125. Ajustările de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizării pentru acel exerciţiu financiar. 126. În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:

a)valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate de valoare; sau ...
b)valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare. ... Active de natura stocurilor şi alte active ce nu sunt deţinute ca imobilizări 127. La evaluarea activelor de natura stocurilor, creanţelor, obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix, precum şi a acţiunilor şi altor titluri cu venit variabil care nu sunt deţinute ca imobilizări financiare, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
a)Sunt aplicabile prevederile pct. 85.

(4)din prezentele reglementări. ...

b)Valoarea activelor de natura stocurilor, a creanţelor, precum şi a obligaţiunilor şi a altor titluri cu venit fix, a acţiunilor şi a altor titluri cu venit variabil care nu sunt deţinute ca imobilizări financiare, înregistrate în contabilitate, va fi egală cu costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor lit.
c)de mai jos. ...
c)Ajustările de valoare se fac pentru elementele de activ menţionate mai sus, în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului. ...
d)Evaluarea efectuată conform prevederilor lit.
c)de mai sus nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri. ...
e)Dacă elementele de activ menţionate la lit.
b)fac obiectul ajustărilor de valoare cu caracter excepţional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative. ... 128. Materiile prime şi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a căror valoare totală este de o importanţă secundară pentru instituţie pot fi prezentate la "Active" la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variază în mod semnificativ. 129.

(1)Stocurile sunt active:

a)deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; ...
b)în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; ...
c)sub formă de materiale care urmează să fie folosite pentru desfăşurarea activităţii sau pentru prestarea de servicii. ...

(2)Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. ...

(3)În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării. ... 130.

(1)Costul stocurilor şi al altor active care nu sunt de obicei fungibile trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.

(2)Stocurile şi alte active fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele. ...

(3)Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor şi ale altor active. ...

(4)Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile şi alte active cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile. ... 131.

(1)La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

a)metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; ...
b)metoda costului mediu ponderat - CMP; ...
c)metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO. ...

(2)Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în alin.

(1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active. ...

(3)Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. ...

(4)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. ...

(5)Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică. ...

(6)Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii: ... a) motivul schimbării metodei, şi ... b) efectele sale asupra rezultatului. ...

(7)O instituţie trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată. ... 132.

(1)Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent.

(2)Inventarul permanent constă în înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric. ... 133.

(1)Titlurile transferabile care nu au caracter de imobilizări financiare sunt titlurile de tranzacţie şi de plasament.

(2)Evaluarea ulterioară a titlurilor de tranzacţie se efectuează la valoarea de piaţă fără deducerea costurilor de tranzacţionare aferente vânzării sau cedării. Modificările valorii de piaţă sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere. ...

(3)Titlurile de tranzacţie sunt înscrise în bilanţ la valoarea de piaţă, iar titlurile de plasament la valoarea de achiziţie sau la valoarea cea mai mică dintre valoarea de piaţă şi cea de achiziţie. ...

(4)Pentru diferenţa negativă dintre valoarea de piaţă şi valoarea de achiziţie a titlurilor de plasament se fac ajustări de valoare. ...

(5)Diferenţa pozitivă dintre valoarea de piaţă şi valoarea de achiziţie a titlurilor de plasament se va prezenta în notele explicative. ... Elemente de activ şi pasiv exprimate în devize 134.

(1)Elementele de activ şi de pasiv exprimate în devize trebuie să fie convertite în lei la cursul de schimb la vedere în vigoare la data întocmirii bilanţului cu excepţia activelor în devize înregistrate ca imobilizări financiare care sunt convertite în lei la cursul de schimb în vigoare la data achiziţionării acestora.

(2)Prin curs de schimb la vedere în vigoare la data întocmirii bilanţului se înţelege cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a exerciţiului financiar în cauză. ... 135.

(1)Operaţiunile de schimb la vedere neajunse la scadenţă trebuie să fie convertite la cursul de schimb la vedere în vigoare la data întocmirii bilanţului.

(2)Tranzacţiile de schimb la termen neajunse la scadenţă trebuie convertite la cursul la termen rămas de scurs de la data întocmirii bilanţului. ... 136.

(1)Diferenţele dintre valoarea de intrare (contabilă) a elementelor de activ şi de pasiv, a operaţiunilor la vedere şi la termen înregistrate în afara bilanţului şi sumele rezultate în urma conversiei respectivelor elemente, efectuate în conformitate cu pct. 134 şi 135, vor fi evidenţiate în contul de profit şi pierdere.

(2)Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează în contul de profit şi pierdere. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează conform pct. 134. ... Prime privind rambursarea obligaţiunilor 137.

(1)Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentată în bilanţ, ca o corecţie a datoriei, precum şi în notele explicative.

(2)Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei. ... Provizioane 138.

(1)Provizioanele reprezintă datorii cu exigibilitate sau valoare incertă.

(2)Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: ... - instituţia are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior; - este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi - poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

(3)Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea: ...

a)datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la ori expediate de furnizori şi care au fost facturate sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi ...
b)cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la ori expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este în general mult mai redus decât în cazul provizioanelor. ...

(4)Adesea, cheltuielile angajate sunt prezentate ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat. ...

(5)O obligaţie curentă este o obligaţie legală, contractuală sau implicită. ...

(6)În înţelesul prezentelor reglementări: ...

a)o obligaţie legală sau contractuală este obligaţia care rezultă: ... - dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); - din legislaţie; sau - din alt efect al legii;
b)o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care o instituţie se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei instituţii în cazul în care: ... - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a instituţiei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, instituţia a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; şi - ca rezultat, instituţia a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi. 139.

(1)Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.

(2)Se vor recunoaşte ca provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale instituţiei (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). ... 140.

(1)Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.

(2)Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile. ...

Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.
Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.
Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat. 144.

(1)Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

(2)Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut. ...

(3)Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală. ... Subvenţii

În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.
În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct: - subvenţii guvernamentale; - împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii; - alte sume cu caracter de subvenţii. 147.

(1)Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca instituţia beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.

(2)O subvenţie guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar, caz în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justă. ...

(3)În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile de inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale. ...

Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.
Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze. 150.

(1)Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve.

(2)Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat. Venitul amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. ... 151.

(1)Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.

(2)Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează fie prin reducerea veniturilor amânate dacă există, fie, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor. ...

(3)În măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaşte imediat ca o cheltuială. ... Rezultatul exerciţiului 152.

(1)Profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.

(2)Rezultatul exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului. ...

(3)Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere. ...

(4)Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ...

(5)Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează în conturile de rezerve corespunzătoare în contrapartidă cu contul "Repartizarea profitului". Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul "Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale. Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii. Instituţiile nu pot reveni asupra înregistrărilor efectuate cu privire la repartizarea profitului. ...

(6)Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, stabilirea ordinii surselor din care se acoperă pierderea contabilă este de competenţa adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie. ...

(7)Închiderea conturilor "Profit sau pierdere" şi "Repartizarea profitului" se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale. ... Active şi datorii contingente 153.

(1)Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul instituţiei.

(2)Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanţă ce poate rezultă dintr-un litigiu în instanţă (de ex. o despăgubire), în care este implicată instituţia şi al cărui rezultat este incert. ...

(3)Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în instituţie. Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariţia unor intrări de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recunoaşterea lor ar putea determina recunoaşterea unui venit care să nu se realizeze niciodată. ...

(4)În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ. ...

(5)Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creştere a beneficiilor economice, instituţia va prezenta în notele explicative activul contingent. ... 154.

(1)O datorie contingentă este:

a)o obligaţie potenţială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul instituţiei; sau ...
b)o obligaţie curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului, dar care nu este recunoscută deoarece: ... - nu este sigur că vor fi necesare resurse care să încorporeze beneficii economice pentru stingerea acestei datorii; sau - valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.

(2)Datoriile contingente nu se recunosc în bilanţ, acestea fiind prezentate în cadrul elementelor în afara bilanţului, în conformitate cu prevederile pct. 56 şi pct. 57, respectiv în notele explicative, în cazul altor datorii contingente. ...

(3)În situaţia în care o instituţie are o obligaţie angajată în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingentă. ...

(4)Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă devine probabil faptul că va fi necesară o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice pentru un element considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaşte un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea, cu excepţia cazurilor în care nu poate fi făcută nicio estimare credibilă şi, drept urmare, va exista o datorie care nu poate fi recunoscută, dar va fi prezentată ca obligaţie contingentă. ... 155. Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul că:

a)provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunând că pot fi realizate estimări corecte), deoarece constituie obligaţii curente la data bilanţului şi este probabil că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea obligaţiilor; şi ...
b)datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: ... - obligaţii posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă instituţia are o obligaţie curentă care poate genera o ieşire de resurse; sau - obligaţii curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere în bilanţ (deoarece fie nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor instituţiei pentru stingerea obligaţiei, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de credibilă a valorii obligaţiei). Evenimente ulterioare datei bilanţului 156.

(1)Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

(2)Pot fi identificate două situaţii: ...

a)instituţiile obţin informaţii suplimentare faţă de cele existente la data bilanţului, pentru evenimente care avuseseră deja loc la data bilanţului. Dacă informaţiile suplimentare conduc la necesitatea înregistrării în contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste înregistrări; ...
b)instituţiile obţin informaţii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaţiilor financiare, dar a căror prezentare este necesară pentru utilizatorii de informaţii. În această situaţie, informaţiile respective se prezintă în notele explicative, fără efectuarea unor înregistrări în contabilitate. ...

(3)Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului, care trebuie reflectate în situaţiile financiare anuale pot fi următoarele: ...

a)rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanţului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoaşterea unui nou provizion; ...
b)insolvenţa unui client, înregistrată ulterior datei bilanţului, confirmă că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, instituţia trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale. ...

(4)Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului pentru care nu se fac ajustări ale situaţiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piaţă a valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare. ...

(5)Atunci când evenimentele au o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o instituţie trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente: ... a) natura evenimentului; şi ... b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută. ... 157.

(1)Corectarea erorilor aferente perioadelor anterioare, constatate în contabilitate, se efectuează pe seama rezultatului reportat.

(2)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale instituţiei pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaţii credibile care: ...

a)erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; sau ...
b)ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare. ...

(3)Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. ...

(4)În cazul corectării de erori care generează pierdere contabilă reportată, aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizări de profit. ...

(5)În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. ...

(6)În vederea asigurării comparabilităţii, informaţiile prezentate în situaţiile financiare ale exerciţiului financiar curent, referitoare la perioadele anterioare, sunt ajustate pentru a reflecta corectarea erorilor, în măsura în care acest lucru este posibil. ...

(7)Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii, acestea rămânând aşa cum au fost publicate. ...

(8)La efectuarea corecturilor în contabilitate, care privesc erori aferente exerciţiului financiar curent, înregistrările contabile efectuate greşit se corectează, înainte de aprobarea situaţiilor financiare, prin stornarea (înregistrarea în roşu/ cu semnul minus sau prin metoda înregistrării inverse) operaţiunii contabilizate greşit şi, concomitent, înregistrarea corespunzătoare a operaţiunii în cauză. ... Secţiunea a 8-a CONŢINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE 158. Notele explicative trebuie:

a)să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile folosite; ...
b)să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii sau situaţia fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea. ... 159.

(1)Pe lângă informaţiile cerute conform prevederilor din celelalte secţiuni ale prezentelor reglementări, instituţiile trebuie să prezinte în notele explicative şi informaţiile prevăzute de prezenta secţiune.

(2)Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situaţiile financiare anuale trebuie să existe informaţii aferente în notele explicative. ...

Notele explicative trebuie să menţioneze, dacă situaţiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări.
Notele explicative trebuie să cuprindă informaţii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situaţiile financiare anuale şi metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare. Pentru elementele incluse în situaţiile financiare anuale care sunt sau au fost iniţial exprimate în monedă străină (valută), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima în moneda naţională. 162.

(1)Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o instituţie la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. Exemple de politici contabile sunt următoarele: amortizarea imobilizărilor (alegerea metodei şi a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoaşterea acesteia drept cheltuială, alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc.

(2)Conducerea fiecărei instituţii trebuie să stabilească politici contabile pentru operaţiunile derulate. Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii, în colaborare cu specialişti în domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de entitate. ...

(3)La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevăzute de prezentele reglementări. ...

(4)Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie: ...

a)relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor; şi ...
b)credibile în sensul că: ... - reprezintă fidel activele, datoriile, poziţia financiară şi profitul sau pierderea instituţiei; - sunt neutre; - sunt prudente; - sunt complete sub toate aspectele semnificative. 163.

(1)Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de reglementări sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei.

(2)Instituţiile trebuie să menţioneze în notele explicative orice modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii. ...

(3)Nu se consideră modificări ale politicilor contabile: ...

a)adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care diferă ca fond de evenimentele sau tranzacţiile produse anterior; ...
b)adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. ... 164. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
a)denumirea instituţiei care face raportarea; ...
b)faptul că situaţiile financiare anuale sunt proprii acesteia şi nu grupului; ...
c)data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare anuale; ...
d)moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare anuale; ...
e)exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, lei). ... 165. O instituţie prezintă următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare anuale:
a)locul principal unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul social; ...
b)o descriere a naturii activităţii desfăşurate şi principalele domenii de activitate; ...
c)denumirea societăţii - mamă şi cea a deţinătorului final în cadrul grupului (dacă este cazul); ...
d)orice altă informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajută la prezentarea unei imagini fidele asupra entităţii. ... 166.

(1)Dacă au existat tranzacţii între entităţile afiliate, entitatea raportoare trebuie să prezinte natura relaţiilor dintre acestea, tipurile de tranzacţii, precum şi valoarea tranzacţiilor.

(2)Se prezintă tranzacţiile încheiate cu entităţile afiliate, inclusiv suma acestor tranzacţii, natura relaţiei cu entitatea afiliată şi alte informaţii referitoare la tranzacţii, necesare pentru o înţelegere a poziţiei financiare a instituţiei raportoare, dacă asemenea tranzacţii sunt semnificative şi nu au fost încheiate în condiţii normale de piaţă. Informaţiile referitoare la tranzacţii individuale pot fi agregate după natura lor, cu excepţia cazului când informaţia separată este necesară pentru o înţelegere a efectelor tranzacţiilor cu entitatea afiliată, asupra poziţiei financiare a instituţiei raportoare. ... 167. În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informaţii:

a)denumirea şi sediul social ale fiecăreia dintre entităţile în care instituţia deţine fie direct, fie printr-o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul instituţiei, interese de participare reprezentând un procent de capital de cel puţin 20%, prezentând: proporţia de capital deţinut, valoarea capitalului şi rezervelor, precum şi profitul sau pierderea entităţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au fost aprobate situaţiile financiare anuale. Informaţiile privind capitalul, rezervele şi profitul sau pierderea entităţii în care se deţine interesul de participare pot fi omise dacă sunt doar de o importanţă neglijabilă în sensul pct. 11 din prezentele reglementări; ...
b)denumirea, sediul principal sau sediul social şi forma juridică ale fiecăreia dintre entităţile la care instituţia este asociat cu răspundere nelimitată. Aceste informaţii pot fi omise dacă sunt doar de o importanţă neglijabilă în sensul pct. 11 din prezentele reglementări; ...
c)denumirea şi sediul social ale entităţii care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entităţi din care face parte instituţia în calitate de filială; ...
d)denumirea şi sediul social ale entităţii care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mic grup de entităţi din care face parte instituţia în calitate de filială şi care este, de asemenea, inclusă în grupul de entităţi prevăzut la lit. c); ...
e)locul de unde pot fi obţinute copii ale situaţiilor financiare anuale consolidate prevăzute la lit.
c)şi d), cu condiţia ca acestea să fie disponibile; ...
f)existenţa oricăror certificate de participare, obligaţiuni convertibile sau valori mobiliare ori drepturi similare, cu indicarea numărului acestora şi a drepturilor pe care le conferă. Aceste informaţii se prezintă distinct la imobilizări financiare sau la active financiare care nu au caracter de imobilizări. ... 168. În notele explicative se prezintă, de asemenea:
a)pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate: ... - valoarea justă a instrumentelor, dacă o astfel de valoare poate fi determinată; - informaţii privind aria şi natura instrumentelor financiare;
b)pentru imobilizările financiare prevăzute la pct. 119 din prezentele reglementări înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă şi fără a se fi utilizat opţiunea de a face o ajustare de valoare conform pct. 92.

(1): ... - valoarea contabilă şi valoarea justă ale fiecăruia dintre activele individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; - motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor pe care se întemeiază opinia că valoarea contabilă va fi recuperată. 169.

(1)În notele explicative trebuie prezentate, de asemenea, informaţii referitoare la obligaţiile financiare viitoare ale instituţiei pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaţia economică a instituţiei.

(2)Valoarea totală a oricăror angajamente, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative, în măsura în care aceste informaţii sunt utile pentru evaluarea poziţiei financiare. ...

(3)Notele explicative prezintă natura şi scopul comercial ale angajamentelor instituţiei, care nu sunt incluse în bilanţ, şi impactul financiar al acelor angajamente asupra instituţiei, atunci când riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative şi în măsura în care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesară pentru evaluarea poziţiei financiare a instituţiei. ...

(4)Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie făcută o prezentare detaliată. ...

(5)Orice angajamente privind pensiile şi entităţile afiliate trebuie prezentate distinct. ... 170.

(1)Referitor la capitalul instituţiei, în notele explicative se prezintă următoarele informaţii:

a)dacă instituţia nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris; ...
b)dacă, conform actului de înfiinţare, instituţia are capital autorizat, valoarea acestuia, precum şi valoarea capitalului subscris în momentul înfiinţării instituţiei sau în momentul autorizării instituţiei pentru începerea activităţii şi în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat; ...
c)numărul şi valoarea nominală a acţiunilor subscrise în cursul exerciţiului financiar în limitele unui capital autorizat, precum şi valoarea încasată de către instituţie la distribuirea lor; ...
d)dacă există mai multe clase de acţiuni sau părţi sociale, numărul şi valoarea nominală pentru fiecare clasă. ...

(2)În înţelesul prezentelor reglementări, prin capital autorizat se înţelege suma maximă a capitalului subscris potrivit statutului sau adunării generale, iar prin clasă de acţiuni sau părţi sociale se înţelege o grupare în funcţie de caracteristicile acestora, stabilite potrivit legii. ... 171.

(1)În cazul în care instituţia a emis pe parcursul exerciţiului financiar valori mobiliare, se prezintă următoarele informaţii:

a)tipul valorilor mobiliare emise; ...
b)pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune şi suma primită. ...

(2)În cazul în care obligaţiunile emise de o instituţie sunt deţinute de o persoană nominalizată sau împuternicită de către acea instituţie, în notele explicative se menţionează valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabilă a acestora. ... 172.

(1)În notele explicative trebuie incluse informaţii privind numărul mediu de persoane angajate în cursul exerciţiului financiar, defalcat pe categorii şi, dacă acestea nu sunt prezentate distinct în contul de profit şi pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciţiului financiar, defalcate conform pct. 61 elementul 8.(a).

(2)Se menţionează suma indemnizaţiilor acordate în exerciţiul financiar membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere în virtutea responsabilităţilor acestora, precum şi orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru foştii membri ai acestor organe, indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie. ...

În notele explicative trebuie prezentate, de asemenea, valoarea avansurilor şi creditelor acordate de către instituţie membrilor organelor de administrare, conducere sau supraveghere, precum şi angajamentele luate în contul acestor persoane cu titlu de garanţie de orice tip. Aceste informaţii trebuie să fie furnizate în mod global pentru fiecare categorie în parte.
În notele explicative trebuie prezentată şi măsura în care calcularea profitului sau pierderii exerciţiului financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale şi regulile de evaluare prevăzute de prezentele reglementări, a fost efectuată în exerciţiul financiar curent sau într-un exerciţiu financiar precedent în vederea obţinerii de facilităţi fiscale. Atunci când influenţa unei asemenea evaluări asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativă, trebuie prezentate detalii. 175.

(1)În notele explicative se prezintă diferenţa dintre cheltuiala cu impozitul pe profit aferent exerciţiului financiar curent şi exerciţiilor financiare precedente şi suma impozitelor rămasă de plată pentru aceste exerciţii, cu condiţia ca această diferenţă să fie semnificativă pentru obligaţiile fiscale viitoare.

(2)De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, aşa cum este prezentat în declaraţia de impozit pe profit. ... 176.

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.