PLANURI REGIONALE din 6 decembrie 2016

(2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website. Figura 1: Rata de creștere a populației (%) Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație

(2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website. Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3). Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025 Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație

(2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website. Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire. ... 2.

1. STATUTUL SOCIO-ECONOMIC România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută - stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 - PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în
2. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1). Notă ... *1) Sursa: Banca Mondială - Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014) ... 2.
3. CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2) Notă ... *2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății - martie 2014 Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE. Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor. România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. ... ...
4. STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE Infrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc. 3.
5. FURNIZAREA SERVICIILOR 3.1.
6. Îngrijire primară Conform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori. Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE
7. Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3). Notă ... *3) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară - februarie 2012 ... 3.1.
8. Îngrijire secundară și terțiară În prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.). Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție. În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară. Notă ... *4) Banca Mondială

(2011). România - Analiză funcțională: sectorul sanitar. *5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C

(2013)Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART - Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-

1. Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 - 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele. Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea. ... 3.1.
2. Discrepanțe regionale - Inechități la nivel urban și rural Analiza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural. Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți. ... ... 3.
3. FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEA Majoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre). Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 - în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale - și apoi o scădere până la 85,3% în
4. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană. Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă. Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente. ... 3.
5. RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITAR În 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate. Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale. Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi. ... 3.
6. INFRASTRUCTURA Sectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități). Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6). Notă ... *6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A

(2016)România Health system review. Health Systems in Transition, 18

(4). ... 3.

1. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020 Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4). Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind Sănătatea Îngrijire în spital Îngrijire în regim ambulatoriu Îngrijire primară Îngrijire la nivelul comunității 2014-2020 Gestionarea capacității Reconfigurarea traseului pacientului Gestionarea cazului Îngrijire în spital Îngrijire în regim ambulatoriu Îngrijire primară Îngrijire la nivelul comunității Tabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt: – Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația; ... – Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare; ... – Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu; ... – Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară - îngrijire în ambulatoriu - îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară - îngrijire la nivelul comunității - asistență socială - educația pentru sănătate și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare); ... – Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare. ... ... ... Capitolul 2 PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONAL Acest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc. Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).
2. CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMARE Viziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile. 1.
3. ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE Îngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale. Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare. ... 1.
4. STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE În anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale. Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date) Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015 Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate

(2016)și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural. Notă ... *7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate. *8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A

(2016)România Health system review. Health Systems in Transition, 18

(4). Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile: Notă ... *9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) - Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon - August 2012 – Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008); ... – În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a); ... – Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011). ... ... 1.

1. ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020 Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără: – O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori; ... – 65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori. ... Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt: I. Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară; – Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos); ... – Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate. ... ... II. Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare; – Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020; ... – Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale; ... – Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe: ... – Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie; ... – Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere; ... – Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate; ... – Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie. ... ... III. Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice; – Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie; ... – Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie
2. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat. ... – Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile - diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește: ... – Educație pentru sănătate și consilierea, ... – Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; ... – Suplimentele nutriționale; ... – Servicii de planificare familială; ... – Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate; ... – Gestionarea și urmărirea bolilor cronice; ... – Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin). ... ... ... ...
3. CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITAR Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc. 2.
4. ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale. ... 2.
5. STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE Nu este cazul. ... 2.
6. ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020 Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5). Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității - Ținte naționale Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020 Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt: I. Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural); ... II. Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" - în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului
7. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos). ... III. Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra: – Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); ● Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; ● Localități fără medic de familie; ● Localități care au în componență cel puțin 3 sate; ● Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; ● Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară; ● Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; ● Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată; ● Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; ● Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; ● Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată. ... ... IV. Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității). ... ... ...
8. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIU Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative. 3.
9. ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020 Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor. În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020: – Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale); ... – Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii; ... – Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății; ... – Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii. ... ... 3.
10. "NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE Nu e cazul. ... 3.
11. ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020 Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt: I. Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt: – Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale; ... – Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil; ... – Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție; ... – Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital; ... – Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus) ... – Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză ... – Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană. ... ... II. Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil. ... Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt: I. Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență. ... II. Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi. ... Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului. ... ...
12. RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESC Sectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung. 4.
13. ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE Îmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri: – Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe); ... – Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică; ... – Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local); ... – Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu. ... – Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești; ... – Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă. ... ... 4.
14. STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE În ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 - Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5). Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori

(2013)Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015 Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori

(2013)Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015 Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7). Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori

(2013)Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015 Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitori Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015 ... 4.

1. ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022 Vor fi luate următoarele măsuri:
2. Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung; ...
3. Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi; ...
4. 20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu; ...
5. La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului. ...
6. Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ; ...
7. Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii. ...
8. Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:
9. Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi ...
10. Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate; ...
11. Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi. ... ... ... ...
12. CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERARE În acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale. 5.
13. ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE Strategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL). ... 5.
14. STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE La nivelul țărilor ce fac parte din OCDE

(2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același. Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitale Sursa: Sănătatea pe scurt - OCDE 2015 ... 5.

1. ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020 Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul
2. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din
3. Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială. ... ...
4. CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ 6.
5. ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități: – O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență); ... – Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc; ... – Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858

(2020)și a numărului de secții de urgență de la 26 la

1. ... ... 6.
2. "NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE Nu este cazul. ... 6.
3. ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020 – Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural; ... – Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes. ... ... ...
4. SĂNĂTATEA PUBLICĂ Planul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național. 7.
5. CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATE Obiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor. Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății. Rezultate: Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor Rapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional. Termene: Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017 Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017 Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018 Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate, Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate: Registre Naționale de Cancer (RNC); Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV); Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT); Registrul de Informații Toxicologice (Retox); Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed). Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății - Unitatea de Incluziune Socială Obiectivele strategiei naționale de sănătate G.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copilului G.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibile G.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile ... 7.
6. DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENING Obiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului. Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național. Rezultate: – Registre regionale de cancer operaționale ... – Registru național de screening implementat ... – Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin ... – Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin ... – Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon ... – Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național ... Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancer Termene: – Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017 ... – Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017 ... – Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018 ... Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca Mondială Entități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de Cancer Obiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient ... ... Capitolul 3 PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA NORD-EST
7. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII 1.
8. CARACTERISTICILE GEOGRAFICE Regiunea Nord-Est face parte din vechea regiune istorică a Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 comune și 2.414 sate (Figura 9). Cu o suprafață de 36.850 de kilometri pătrați (15,4% din teritoriul țării) și 3,3 milioane de locuitori (16,4% din populația țării), Regiunea Nord-Est este una dintre cele mai mari și cele mai populate regiuni din România. Figura 9: Harta Regiunii Nord-Est ... 1.
9. ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ Populația regiunii număra 3,27 milioane de locuitori în anul
10. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 16,7% din cea totală (Tabelul 7). Conform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația Regiunii Nord-Est va scădea cu aproximativ 1,3% în perioada 2015-2020 și cu 3% până în
11. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 18,4% din totalul populației în 2020 și până la 20,0% în 2030 (Figura 10). Tabelul 7: Populația Regiunii NE pe județe Sursa: Institutul Național de Statistică Figura 10: Proiecții demografice pentru populația cu vârsta minimă de 65 de ani Sursa: Proiecții Eurostat Regiunea Nord-Est se situează printre ultimele clasate în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor (3.200 euro pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7.500 euro). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10,24% în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași și Bacău. De asemenea, este regiunea cu cel mai mare procent de populație care locuiește în zone rurale marginalizate reprezentând o medie de 11,1% din populația totală comparativ cu media anuală de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat, un număr mai mic de locuri de muncă declarate și condiții de trai inadecvate. Populația din Regiunea Nord-Est se clasează printre pe primele locuri în clasamentul regiunilor cu cele mai multe privațiuni de natură socio-economică din țară. Rata relativă a sărăciei*10) din regiune este de 35,6% (date din 2014), cu 10% mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare decât regiunea de pe locul următor, cea sud-estică (33,3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE)*11), a doua regiune clasată cel mai sus din țară după Sud-Est (52%) și cu mult peste media națională (40%). Notă ... *10) Date furnizate de Institutul Național de Statistică *11) Se referă la situația persoanelor care sunt expuse fie riscului de sărăcie, fie au o situație materială foarte precară sau locuiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. ... 1.
12. INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli urogenitale și boli ale sistemului circulator*12). La nivel județean se păstrează același profil. Notă ... *12) Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene. În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli ischemice, hipertensive, diabet zaharat, ciroză și alte tipuri de hepatită cronică, obezitate, boala pulmonară obstructiv cronică și tulburările mintale (Tabelul 8). O creștere comparativ cu media națională se observă în cazul bolii hipertensive, al cirozei și al altor hepatite cronice. Toate județele au rate de prevalență mari pentru hipertensiunea arterială, în special județul Neamț (15.416 la 100.000 de locuitori). Niveluri mai mare de obezitate sunt înregistrate în Iași, Neamț, Vaslui, comparativ cu media pe județ și pe regiune. Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Nord-Est (cazuri la 100.000 de locuitori, date din 2014) INSP Bolile pulmonare interstițiale, boala cardiacă cronică și boala pulmonară obstructivă cronică se află printre cele mai frecvente diagnostice la internare; acestea reprezintă împreună aproape 8% din numărul total al internărilor din regiune. Povara bolii pulmonare este notabilă îndeosebi în regiunea Nord-Est, unde numărul de internări este de două ori mai mare decât în toate celelalte regiuni iar ponderea acestora din totalul internărilor este cea mai mare dintre toate regiunile. ... 1.
13. PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII NORD-EST Serviciile medicale din Regiunea Nord-Est se confruntă cu mai multe provocări majore: – Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ de la o regiune geografică la alta, ceea ce generează inegalități și discriminare în rândul grupurilor minoritare (de exemplu, populația de etnie rromă). ... – Acoperirea cu medici de familie este sub media națională, în special în zonele rurale. Regiunea are cel mai mare număr de comune în zonele rurale care nu au medici de familie dintre toate cele opt regiuni. ... – Îngrijirea la nivelul comunității nu își poate îndeplini rolul deoarece deficitul de asistente comunitare și al mediatorilor sanitari este al doilea cel mai mare dintre toate regiunile. ... – Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (consultații și servicii) este cea mai redusă din țară, în ciuda unei densități a unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu comparabile cu media națională și concentrate în județul Iași. ... – Infrastructura spitalicească este, în general, veche, iar capacitatea de îngrijiri acute este supradimensionată în raport cu nevoile; ... În combinație cu condițiile socio-economice din Regiunea Nord-Vest, apar două consecințe majore: – Lipsa acută a serviciilor medicale, în special pentru populațiile rurale și marginalizate; ... – Inegalități accentuate în ceea ce privește accesul la servicii între mediul urban și cel rural, între grupurile nemarginalizate și cele marginalizate. ... Un studiu din anul 2013*13) relevă faptul că 14,3% din populația cu vârsta minimă de 15 ani din regiunea Nord-Vest nu s-au putut prezenta la un specialist atunci când au avut nevoie (comparativ cu media națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații: Notă ... *13) Institutul Național de Statistică

(2014), Condițiile de trai ale populației în România – 71,7% au invocat costuri pe care nu și le permit; ... – 9,4% au sperat că problema de sănătate va trece fără intervenție; ... – 5,1% au invocat distanța lungă către locul de tratament/lipsa mijloacelor de transport. ... Din cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență medicală în Regiunea Nord-Est necesită în mod imperios intervenție. ... ...

1. VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE 2.
2. VIZIUNEA STRATEGICĂ PENTRU REGIUNEA NORD-EST Viziunea pentru Regiunea Nord-Vest este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate. Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin: Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității; Echitate și protecție financiară, o problemă extrem de delicată în Regiunea Nord-Est, unde gradele diferite de acoperire a serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate vor fi reduse atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale și Eficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate. ... 2.
3. VIZIUNEA STRATEGICĂ PENTRU REGIUNEA NORD-EST Direcțiile strategice concrete pentru Regiunea Nord-Est sunt următoarele: – Asigurarea accesului la serviciile de asistență medicală în zonele rurale și reducerea discrepanțelor dintre zonele rurale și cele urbane, deoarece această regiune are cel mai mare procent de persoane care locuiesc în zonele rurale din România; ... – Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității pentru comunități mici și izolate, având în vedere că majoritatea comunităților marginalizate din Regiunea Nord-Est se încadrează în această categorie; ... – Reducerea inegalității dintre județe în ceea ce privește serviciile de îngrijire în regim ambulatoriu dat fiind că județul Iași reprezintă 42% din totalul unităților de îngrijire în regim ambulatoriu; ... – Reorganizarea rețelei de spitale regionale în jurul viitorului spital regional Iași, dat fiind caracterul său fragmentat actual și infrastructura spitalicească deficitară. ... Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe servicii. ... 2.
4. REGIUNEA NORD-EST - CONFIGURAȚIA STRATEGIEI PENTRU 2014-2020 DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ ... ...
5. STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA NORD-EST 3.
6. CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ În prezent se estimează un deficit de 1.000 de medici de familie în zonele rurale din Regiunea Nord-Est, în vreme ce în zonele urbane există în surplus de 300 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 2%-4% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate celor 29 de comune din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu un număr insuficient de medici de familie. 3.1.
7. Analiza situației actuale și principalele deficite În anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Nord-Est era de 1.861, reprezentând 9,9% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (56,3%, nr. = 988) din acești medici de familie lucrau în mediul urban, iar 49,6% (adică 873) lucrau în mediul rural, chiar dacă distribuția populației rurale în regiune se ridică la 58,4%. Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Nord-Est (5,7 la 10.000 de locuitori) se situează sub media națională (5,9 la 10.000 de locuitori).Cu toate acestea, există diferențe semnificative între județe, ca și între zonele rurale și cele urbane (Figura 11). Județul Iași a înregistrat un indice de acoperire mai bun atât pentru zonele urbane cât și pentru cele rurale. Botoșani și Vaslui sunt județele cu valori mai mici. Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori

(2014)Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate Publică În 2014 existau în Regiunea Nord-Est 29 de comune fără medici de familie (Tabelul 9). Toate aceste comune sunt situate în zonele rurale. Dintre acestea, cinci comune (una în Botoșani, două în Iași și 2 în Neamț) aveau populație marginalizată și nicio formă de servicii de îngrijire primară. O simulare realizată pentru a estima numărul ideal de medici de familie în Regiunea Nord-Est a relevat un deficit de peste 1.000 de medici de familie în mediul rural, în vreme ce în mediul urban exista un surplus de peste 300 de medici de familie. Tabelul 9: Deficitul de medici de familie din localitățile rurale din Regiunea Nord-Est În plus, conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează*14): Notă ... *14) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară - februarie 2012 – 262 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare ... – 163 necesitau reparații la acoperiș ... – 225 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare ... – 204 necesitau reparații exterioare ... ... 3.1.2. Obiective și activități regionale strategice

1. a)Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%, adică vor fi recrutați 37 până la 74 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în alte zone rurale, în special Botoșani (care înregistrează cel mai mic indice de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui; ...
2. b)În regiunea Nord-Est, aproximativ 60% (nr. = 969) din cabinetele de medicină de familie în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea 969, în jur de o treime (nr. = 248) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 600-700) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie. ... ... ... 3.2. CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITAR Deficitul de asistente comunitare și mediatori sanitari este al doilea cel mai mare dintre toate regiunile de dezvoltare. Planul propune crearea unui număr de până la 40 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară. 3.2.1. Analiza situației actuale și a principalelor deficiențe În Regiunea Nord-Est există în prezent 267 de asistente comunitare și 55 de mediatori sanitar pentru rromi. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății. În 15 comunități, asistentele comunitare și/sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare special create, înființate prin implementarea mai multor proiecte cu finanțare externă. Deficitul de cadre medicale la nivelul comunității este sever: o analiză a deficitului indică faptul că mai este nevoie de încă 1.300 de asistente comunitare și 140 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Cele mai mari deficite, atât în cazul asistentelor comunitare cât și în cazul mediatorilor sanitari au fost identificate în județele Iași, Vaslui și Suceava (Figura 12) Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Nord-Est Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică Notă ... *15) Valoarea de referință: populația în 2014 *16) Valoarea de referință: populația în 2014 Figura 12: Asistente comunitare și număr de mediatori sanitari din comunitățile rurale Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică ... 3.2.2. Obiective și activități strategice regionale
3. a)Formarea unui număr de 45-55 de echipe comunitare integrate în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. Sunt avute în vedere două etape de depunere a cererilor: prima se va concentra pe comunele fără medici de familie, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe: – Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); ... – Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; ... – Localități fără medic de familie; ... – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; ... – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; ... – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; ... – % de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă; ... – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; ... – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; ... – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani. ... ...
4. b)Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește cu 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în: – Cele 45-55 de echipe comunitare integrate noi; ... – Comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate); ... – Alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie. ... ... ... ... 3.3. STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELOR Rețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. În Iași va fi construit un nou spital regional care va primi cele mai complexe cazuri din întreaga regiune, înlocuind Spitalul Urgență Sf. Spiridon existent. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente ale celorlalte cinci spitale județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020. 3.3.1. Analiza situației actuale și principalele deficite În Regiunea Nord-Est există în total 69 de spitale: 50 spitale pentru boli acute (deși au secții/paturi pentru îngrijire pe termen lung/de recuperare) și 19 unități de îngrijire pe termen lung (Tabelul 11). Dintre acestea: – 44 sunt spitale de stat pentru boli acute (inclusiv spitalul militar din Iași); ... – 6 sunt clinici private pentru boli acute; ... – 8 sunt unități de stat pentru îngrijiri pe termen lung/boli cronice, ... – 11 sunt unități private de îngrijiri pe termen lung. ... Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015 Cele 50 de spitale de boli acute au în total 14.485 de paturi pentru boli acute (vezi punctul 3.6 de mai jos pentru capacitățile de îngrijire pe termen lung). Spitalele/clinicile private de boli acute sunt concentrate în Iași și sunt, în principal, unități mici, cu 20 până la 40 de paturi (cu excepția Clinicii Arcadia din Iași, care are 111 paturi). În general, rata de ocupare a spitalelor de boli acute se situează sub 68%, în funcție de categoria spitalului. Cu un număr total de internări pentru boli acute reprezentând 681.299 și un total 4,6 milioane de zile de internare în 2014, înseamnă că în regiune există chiar și acum (adică înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) un exces de paturi pentru îngrijiri acute. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 4,6 la 1.000 de locuitori. Numărul internărilor este de 19 la 100 de locuitori (Figura 13). Ratele mari înregistrate în Iași sunt reprezentative pentru faptul că spitalele din Iași sunt instituțiile la care sunt trimiși pacienții din regiune. Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populații în Regiunea Nord-Est Activitatea spitalicească din Regiunea Nord-Est este relativ autonomă pentru rezidenții din regiune. Vasta majoritate (98%) a episoadelor acute internate în spitalele din Regiunea Nord-Est sunt pacienți care au domiciliul în regiune. Se înregistrează o migrație minoră (în jur de 2% din cazuri) a pacienților în Regiunea Sud-Est, către spitalele din județele Bacău și Iași. În schimb, 93% din toate internările cu boli acute înregistrate la pacienții cu domiciliul în Regiunea Nord-Est figurează la spitalele din regiune. Jumătate din celelalte cazuri (în jur de 3%) se înregistrează în spitalele din regiunea București-Ilfov. În interiorul regiunii, județul Iași funcționează în mod clar ca un pol de atracție: 30% din totalul internărilor în spitalele din Iași provin din afara județului (iar 97% din acestea provin din regiunea Nord- Est). Spitalele din afara județului Iași înregistrează, de asemenea, în medie peste 95% din cazurile de internare provenite din județele respective. Puțin peste o treime (35%) din totalul cazurilor de boli acute din regiune sunt internate în spitalele din Iași. Este îngrijorător faptul că mai puțin de 75% din pacienții din județele Neamț și Vaslui sunt internați în spitale din județele lor de domiciliu; peste 25% din pacienții din aceste județe merg fie la Iași, fie în afara Regiunii Nord-Est. Din punct de vedere al infrastructurilor, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '50 (Suceava, Vaslui, Botoșani) și în anii '60 (Neamț, Iași, Bacău) cu pavilioane adăugate la structura inițială în anii '70 și '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. În majoritatea cazurilor, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt deficitare. Lipsa dependințelor clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) face ca organizarea să fie ineficientă. În ceea ce privește serviciile de asistență clinică (blocuri operatoare, cabinete de radiologie și imagistică, etc.), serviciile care trebuie să fie asigurate în același spațiu sunt frecvent la distanță unele de altele, ceea ce face ca timpul de parcurgere a distanțelor în cadrul aceleiași unități să fie mai lung, cauzând astfel întârzieri în furnizarea serviciilor. ... 3.3.2. Strategia de reconfigurare a spitalelor Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.
5. a)Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe: – Diminuarea numărului de internări în spital de la 20,5 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020; ... – Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi; ... – Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%; ... – Durata medie a șederii în spital este stabilită la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional mai integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului. ... Tabelul 12: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB Această reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (
6. i)transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (
7. ii)reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase. ...
8. b)Un spital regional nou, modern, cu infrastructură modernă și echipamente de ultimă oră va fi construit în Iași. Acest spital va prelua rolul de spital județean de la Spitalul Județean de Urgență Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că Spitalul Județean existent va fi mutat în noul spital regional*17). Noul spital regional va deveni un nod al rețelei de spitale din regiunea Nord-Est, care va prelua pacienții în stare mai gravă și cazurile care necesită tehnologie și calificare de înalt nivel. Capacitatea și configurația acestuia se vor baza pe ipotezele de volum de lucru estimat și vor lua în considerare celelalte spitale/institute de nivel terțiar existente în Iași (de exemplu, institutele regionale de cardiologie și oncologie, spitalul de pediatrie Sfânta Maria, două spitale de obstetrică și ginecologie etc.). Capacitatea totală a acestui nou spital regional nu va depăși 850 de paturi pentru asistență medicală intraspitalicească și îngrijiri de zi). Notă ... *17) Componenta de finanțare internă va fi clarificată în urma elaborării Planului de Investiții Multianual al Ministerului Sănătății (în curs de desfășurare). Viitorul plan arhitectural pentru acest spital nou va fi elaborat în așa fel încât să optimizeze funcționarea acestuia și să crească nivelul de performanță și economia de costuri. În acest scop, vor fi grupate/centralizate anumite activități care în prezent sunt răspândite (de exemplu, blocuri operatoare, servicii de asistență clinică), încheierea de noi acorduri de guvernanță clinică, inclusiv organizarea de "poli" medicali, cu o concentrare de personal și echipamentele la nivelul diferitelor unități medicale ce țin de același "pol". Saloanele intraspitalicești (pentru serviciile generale) vor fi proiectate în așa fel încât să optimizeze planificarea personalului și turele) (de exemplu, între 24 și 28 de paturi). ...
9. c)Crearea unui cadru legal pentru construirea de noi spitale regionale. Vor fi create organisme de administrare la nivel central a sistemului regional de îngrijiri cu accent pe gestionarea capacității și a traseului pacientului, împărțirea responsabilităților și stabilirea priorităților în ceea ce privește domeniile de asistență medicală către centrele regionale care pot avea un impact esențial asupra problemelor majore de sănătate publică - cardiologie, îngrijirea în cancer, terapie intensivă perinatală etc. ...
10. d)Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene rămase (Bacău, Suceava, Botoșani, Neamț și Vaslui) ca spitale de urgență. Spitalele județene din Vaslui și Botoșani au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional anterior (2007-2013). Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea spitalicească și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie. ...
11. e)Spitalele din Regiunea Nord-Est vor fi reorganizate pe trei niveluri: – Un spital regional în Iași, care va funcționa și ca spital de urgență de înalt nivel, oferind servicii medicale de mare complexitate, cu servicii ambulatorii integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, deservind întreaga regiune; ... – 5 spitale județene în celelalte capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri în regim de zi și dotate cu unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament; ... – Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament. ... ...
12. f)Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente. La o primă evaluare, potențiale candidate ar putea fi Spitalul de pediatrie Sfânta Maria și Spitalul de obstetrică și ginecologie Cuza Vodă din Iași. Banca Mondială va sprijini dotarea cu echipamente de monitorizare, ventilație și ecografie Doppler în zece spitale din Regiunea Nord-Est: șase spitale județene precum și patru spitale municipale din Iași, Neamț și Vaslui. ... Rezultate: Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate) Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselor Gestionarea eficientă a traseului pacientului Gestionarea eficientă a capacității (planificare) ... ... 3.4. REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNE Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată în așa fel încât să fie redusă povara exercitată de cazurile urgente asupra spitalului de urgență din Iași (viitorul spital regional). Ca atare, vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din alte spitale județene precum și în două până la patru spitale municipale. Spitalele județene din Suceava și Bacău sunt potențiale candidate pentru dezvoltarea capacităților de terapie intensivă, ținând cont și de apropierea lor geografică de Iași și potențialul de a deservi regiunea în mod unitar. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență. Din cele 22 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din regiunea Sud-Vest (5 unități de primiri urgențe și 14 unități cardiopulmonare), zece (toate unitățile de primiri urgențe și două unități cardiopulmonare) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare. ... 3.5. DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINIC Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (măsurată prin consultații și servicii acordate la 1.000 de locuitori) din Regiunea Nord-Est este cea mai redusă din țară, în ciuda unei densități a unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu apropiate de media națională. Capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat Botoșani Vaslui, Suceava și Neamț) sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică). 3.5.1. Diagnosticarea situației actuale și principalele deficite În Regiunea Nord-Est, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Iași (42%), lucru explicat probabil prin existența centrului universitar, urmat de județul Suceava cu 24% din numărul total de unități ambulatorii din regiune. La celălalt capăt al clasamentului, județele Botoșani (2%), urmat de Vaslui (8%) au cele mai puține unități ambulatorii. În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 14). Județele cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Botoșani

(1), urmat de județul Vaslui

(12). În ceea ce privește unitățile ambulatorii de specialitate, cel mai mare număr este întâlnit în județul Iași

(45), urmat de Bacău

(22)și Vaslui

(16). Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categorii Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu din Regiunea Nord-Est este cea mai redusă din țară, măsurată prin numărul de consultații/servicii acordate atât pe medic cât și pe cap de locuitor. De exemplu, la nivel regional, se acordau 19 consultații acordate în regim ambulatoriu la 10.000 de locuitori, puțin peste jumătate din media națională (35 la 10.000). Numărul de servicii de îngrijire în regim ambulatoriu pe cap de locuitor este de șase ori mai mică decât media națională. Această disparitate nu poate fi explicată numai prin numărul unităților, deoarece densitatea unităților totale de îngrijiri în regim ambulatoriu (ambulatorii integrate, ambulatorii de specialitate și cabinete individuale) se apropie destul de mult de media națională (12,2 față de 12,8 la 100.000 de locuitori). În județul Iași se concentrează activitățile de îngrijire în regim ambulatoriu (consultații și servicii), de exemplu, aproximativ 1/3 din unitățile medicale pentru specialitățile obstetrică-ginecologie, pediatrie și oftalmologie. Cea mai redusă activitate se înregistrează în Botoșani, Neamț și Vaslui (sub jumătate din media națională), în vreme ce Iași se situa peste media națională în ceea ce privește atât consultațiile cât și serviciile. 43% din activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu din regiune s-a înregistrat în județul Iași, comparabilă cu numărul unităților de îngrijire în regim ambulatoriu raportat la regiune (42%). Specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică. În Regiunea Nord-Est există 42 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 12 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Iași (4 din 15), în timp ce în Vaslui, niciunul dintre cele trei ambulatorii integrate nu a beneficiat de finanțare prin POR. Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013 Județul Iași are cel mai mare număr de clinici ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), acestea reprezentând 35,1% din numărul total de clinici ambulatorii (Tabelul 13). Clinici universitare de specialitate funcționează în județul Iași și deservesc pacienți din întregul județ (Spitalul Județean de Urgență Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, Institutul Parhon etc.) și clinici private mari. Pacienții din întreaga regiune sunt mai degrabă trimiși la clinicile ambulatorii de specialitate care funcționează în cadrul spitalelor și la clinicile private din Iași. Județul clasat pe locul doi în clasamentul județelor cu cele mai multe clinici ambulatorii funcționând în cadrul spitalelor este Bacău. Aceste două județe reprezintă peste 55% din totalul furnizorilor de servicii paraclinice în ambulatorii pentru populația din regiune. Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Vaslui. Tabelul 13: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice Sursa: SNSPMPDSB Tabelul 14: Numărul de clinici ambulatorii situate în spitale și care oferă servicii paraclinice și numărul de clinici ambulatorii private care oferă servicii paraclinice în Regiunea Nord-Est Sursa: SNSPMPDSB ... 3.5.2. Obiective strategice regional și plan de dezvoltare Pentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele unde astfel de facilități sunt în număr limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare deficitară. Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără: – Investițiile în reabilitare și echipamente, în special în județele Botoșani, Neamț și Vaslui; ... – Creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează cel mai mare deficit în regiune; ... – Suplimentarea numărului de medici specialiști în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune. Prioritățile regionale sunt reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică. Printre prioritățile specifice județului în ceea ce privește specialitățile care necesită îmbunătățiri se numără: ... – Bacău: gastroenterologie, ortopedie, pediatrie; ... – Botoșani: urologie, cardiologie, diabet, endocrinologie, gastroenterologie; ... – Neamț: urologie, nefrologie; ... – Suceava: boli infecțioase, diabet, endocrinologie; ... – Vaslui: urologie, diabet, cardiologie; ... Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate (de exemplu chirurgia cardiacă, chirurgia toracică, neurochirurgia) și pentru care sunt disponibile servicii de îngrijire în regim de zi. ... ... 3.6. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERARE Dată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 25% (aproximativ 1.000 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale. 3.6.1. Analiza situației actuale și principalele deficite Îngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 19 spitale de boli cronice, precum și în departamente specifice în spitalele de boli acute, cu un total de 4.229 de paturi. Aproximativ 55% din aceste paturi sunt alocate îngrijirilor psihiatrice pe termen lung, ceea ce înseamnă că numai 1.900 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă. În județul Iași se concentrează aproximativ 40% din numărul paturilor pentru îngrijiri cronice. Capacitatea de îngrijiri cronice este îndeosebi subdezvoltată în județele Bacău și Suceava, care au mai puțin de 10 astfel de paturi la 10.000 de locuitori și mai puțin de 20% paturi de îngrijiri cronice din totalul paturilor din spitale. În ceea ce privește îngrijirile paliative, există 10 unități care oferă astfel de servicii în regiune, răspândite în patru județe: patru unități în Iași (peste jumătate din numărul total de paturi de îngrijiri paliative din regiune) și câte două în Suceava, Bacău și Iași. Capacitatea existentă era extrem de mică în Bacău și Suceava, adică mai puțin de 5 paturi pentru îngrijiri paliative la 10.000. În județele Botoșani și Vaslui nu existau paturi pentru îngrijire paliativă. În 2014, în regiune erau înregistrate în total 1,3 milioane de zile de internare pentru îngrijiri cronice. Peste 52% din zilele de internare erau pentru psihiatrie și peste 14% erau pentru boli pulmonar- infecțioase (Figura 16). Cazurile de îngrijiri de recuperare, îngrijiri paliative și boli ale vârstnicilor reprezentau cumulat numai 25,2%. Din punct de vedere al morbidității paliative, cazurile oncologice reprezentau 40% din totalul regional (sub media națională de 74%), în vreme ce demența și bolile neurologice reprezentau fiecare 12-14%, o valoare semnificativ mai mare decât media națională. Figura 16: Zile de internare pentru îngrijire pe termen lung în funcție de categorie (%) Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB ... 3.6.2. Planul de dezvoltare strategică regională Numărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează: – Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; ... – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; ... – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani ... Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 3.510 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 30% (Tabelul 15). Se va acorda prioritate județelor care în prezent nu au niciun fel de capacitate pentru îngrijiri paliative (Vaslui și Botoșani) și dezvoltării serviciilor pentru pacienții cu boli mintale și afecțiuni neurologice, care reprezintă o populație țintă foarte importantă în regiune. Tabelul 15: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Nord-Est Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:

1. a)Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale; ...
2. b)Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute; ...
3. c)Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă. ... Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați. Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor). ... ... 3.7. ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE 3.7.1. Implicații legate de resursele umane Implicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional NE din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente. Tabelul 16: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umane la nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate de ajustările cantitative și calitative necesare. ... 3.7.2. Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile locale La nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală. Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare) Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv: – Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.); ... – Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu. ... La nivel regional: – În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Nord-Est și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare. ... – Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea implementarea în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Nord-Est colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu statut consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune. ... – Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional. ... ... ... 3.8. STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT 3.8.1. Priorități de investiții Pentru Regiunea Nord-Est, prioritățile de investiții sunt: Legendă: CE - Comisia Europeană; BEI - Banca Europeană de Investiții; POR - Program Operațional Regional. Notă ... *18) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare. ... 3.8.2. Graficul Gantt Graficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos. Detaliile investițiilor vor fi consemnate în planul general regional privind serviciile de sănătate pentru Regiunea Nord-Est, care va fi elaborat pe baza acestui plan regional și finalizat până la sfârșitul anului 2017. Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse Notă: Activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. Legendă: MS - Ministerul Sănătății; MM - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice MAI - Ministerul Afacerilor Interne INSP - Institutul Național de Sănătate Publică SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate; CL - Consilii locale; CE - Comisia Europeană; BM - Banca Mondială. ... ... ... Anexa nr. 1 Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătate A. Îngrijire primară
4. a)Mediul urban a. 1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori ... b. 1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli ... ...
5. b)zonele rurale fără grupuri vulnerabile a. 1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori ... b. 1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli ... ...
6. c)zonele rurale cu grupuri vulnerabile a. 1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori ... b. 1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli ... c. cel puțin un centru de permanență ... ... ... B. Îngrijire la nivelul comunității
7. a)Mediul urban a. 1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați ... ...
8. b)zonele rurale fără grupuri vulnerabile a. 1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați ... ...
9. c)zonele rurale cu grupuri vulnerabile a. 1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați ... b. 1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil ... Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil: – comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp ... – condiții geografice ... – altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15% ... – Delta Dunării ... – Accesul rutier este dificil pe toată durata anului ... – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță ... – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi ... ... ... C. Îngrijire în regim ambulatoriu – 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată*20) cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitori Notă ... *20) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală ... – 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice la 50.000 de locuitori ... – 1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori ... – 1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori ... – 1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori ... – 1