ANEXE din 28 octombrie 2014

ANEXE din 28 octombrie 2014 Planul-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar, a listelor şi a programelor şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 5 bis din 6 ianuarie 2015 Notă ... ────────── *) Aprobate de Ordinul nr. 4.825 din 28 octombrie 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 6 ianuarie 2015. ────────── Anexa 1 Planul-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar Planul-cadru pentru învăţământul primar alternativ Waldorf reprezintă un document reglator esenţial - componentă a curriculumului Waldorf. În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 referitoare la structura învăţământului obligatoriu, de asumarea de către România a pluralismului educaţional, de atingere a finalităţilor curriculumului naţional la încheierea ciclului primar, de adecvarea curriculumului Waldorf la contextul socio-cultural naţional, de raportarea la tendinţele actuale şi la criteriile internaţionale general acceptate în dezvoltarea curriculară a şcolilor Waldorf, de pertinenţa conţinuturilor propuse în raport cu obiectivele pedagogiei Waldorf. Construcţia planului-cadru de învăţământ pentru alternativa educaţională Waldorf are în vedere competenţele fundamentale care sunt dezvoltate şi stimulate în ciclul primar, având ca bază antropologia lui Rudolf Steiner precum şi Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, din 2006, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi. În prezentele Precizări operăm cu termenii: plan-cadru de învăţământ, arie curriculară, trunchi comun, CDS (curriculum la decizia şcolii), plajă orară, schemă orară. Aceştia se utilizează cu aceeaşi specificaţie din Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, aprobată prin OMEN nr. 3.371 din 12 martie 2013. Predarea disciplinelor de învăţământ: Comunicare în limba română, Comunicare în limba maternă, Matematică, ştiinţe ale naturii, Istorie, Geografie şi Desen de forme se face în module (epoci) de 2-5 săptămâni, organizate într-un curs de bază care nu va depăşi 110 minute, plasat la începutul activităţii zilnice. În funcţie de specificul fiecărei şcoli şi de nevoia de adaptare la programul întregii şcoli, la clasa pregătitoare şi la clasa I, din cele 110 minute pot fi alocate între 10 şi 20 minute altor activităţi didactice. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precizează, la art. 66 alin. 5, modul în care pot fi folosite orele alocate disciplinelor şcolare: "Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev. Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt: - Limbă şi comunicare - Matematică şi ştiinţe ale naturii - Om şi societate - Arte - Educaţie fizică, sport şi sănătate - Tehnologii. Pedagogia steineriană (Waldorf) consideră că ariile curriculare şi disciplinele de învăţământ nu constituie scopuri în sine, ci mijloace de înţelegere a individualităţii fiecărui copil şi de dezvoltare liberă şi armonioasă a acestuia. Numărul de ore din planul-cadru reflectă specificul alternativei Waldorf, precum şi compatibilizarea învăţământului alternativ Waldorf cu cerinţele învăţământului tradiţional privind finalităţile şi nivelul de achiziţii. Astfel, prezentul plan-cadru cuprinde desenul de forme şi euritmia steineriană ca discipline specifice alternativei educaţionale Waldorf şi studierea a două limbi moderne (sau a două limbi diferite de limba maternă) începând din clasa I. Programa de desen de forme cuprinde elemente care ţin de pregătirea pentru scriere, desen şi desen geometric incipient. Euritmia face parte din disciplinele specifice învăţământului alternativ Waldorf. Orele de euritmie sunt predate numai de absolvenţi ai unui studiu de minim patru ani în Arta euritmiei urmat la o instituţie recunoscută de Universitatea Liberă pentru ştiinţe de la Goetheanum - Dornach, Elveţia. Dacă şcoala nu dispune de un cadru didactic care îndeplineşte aceste condiţii, orele de euritmie pot fi înlocuite cu o disciplină care să cuprindă jocuri de mişcare. Pentru desfăşurarea orelor de euritmie se normează şi corepetitor pentru o grupă sau o clasă pe oră. La disciplina educaţie muzicală se introduce studiul unui instrument muzical (flaut pentatonic) începând cu clasa I, o oră pe săptămână (muzică instrumentală) ce poate fi predată de profesorul de specialitate. Programa de clasa a IV-a cuprinde disciplinele istorie şi geografie sub titlul Cunoştinţe despre ţinutul natal. Educaţia civică şi dezvoltarea personală a elevilor se realizează în mod integrat prin intermediul tuturor disciplinelor cuprinse în prezentul plan-cadru. Planul-cadru pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale cuprinde şi disciplinele specifice: Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale şi Comunicare în limba maternă. Elemente specifice învăţământului primar alternativ Waldorf: ● pondere echilibrată, în planul de învăţământ, a disciplinelor cognitive, artistice şi practice ● discipline şi conţinuturi de învăţământ specifice ● predarea a două limbi moderne începând cu clasa I ● predarea în epoci (module) ● structură specifică a cursului de bază (zicere, parte ritmică, parte de predare-învăţare evaluare, parte narativă) ● configurarea artistică a predării ● în locul manualelor se folosesc materiale create de învăţător sau preluate din surse diverse, iar elevii realizează propria "carte" - caietul de epocă ● rol accentuat al învăţătorului-diriginte ● serbări specifice Waldorf (de sfârşit de epocă sau dedicate evenimentelor anului) ● formarea comunităţii şcolare (părinţi-elevi-profesori) ● crearea unui ambient specific în sala de clasă, în şcoală ● conducerea colegială a unităţilor de învăţământ ● consiliu profesoral săptămânal ● participare periodică a cadrelor didactice la perfecţionări interne şi externe ● documente şcolare specifice alternativei ● evaluarea elevilor, specifică alternativei Waldorf, nu se bazează pe calificative şi note ci are formă descriptivă (caracterizări/aprecieri scrise); evaluarea este continuă, complexă şi multicriterială, axată pe individualitatea elevilor Prezentele precizări sunt parte integrantă a planului-cadru de învăţământ; sunt valabile pentru clasele/ şcolile/ liceele Waldorf din învăţământul de stat şi particular, cu predare în limba română şi în limbi ale minorităţilor naţionale. Planurile-cadru de învăţământ se aplică începând cu anul şcolar 2013-2014 la clasa pregătitoare şi la clasa I, începând cu anul şcolar 2014-2015 la clasa a II-a, începând cu anul şcolar 2015-2016 la clasele a III-a şi a IV-a. În anul şcolar 2014-2015, la clasele a III-a şi a IV-a se aplică în continuare Planul-cadru de învăţământ aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5290/2001. În anul şcolar 2015-2016 la clasa a IV-a se aplică în continuare Planul-cadru de învăţământ aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5290/2001. Elaborarea planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare ale alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar a fost realizată sub coordonarea Federaţiei Waldorf din România de către următorul grup de lucru: prof. Oana Elena Andone (Liceul Teoretic Waldorf Iaşi), prof. Emese Andrea Bolla (Liceul Waldorf Cluj-Napoca), prof. Dumitra Carapalea (CPCTS "Corabia" Bucureşti), prof. Adrian Condrea (Liceul Teoretic Waldorf Iaşi), prof. Rodica Fotache (şcoala Waldorf Brăila), prof. Viorica Gheorghe (Liceul Teoretic Waldorf Bucureşti), prof. Alina Loredana Ghiorghe (şcoala Waldorf Brăila), prof. Constantin Gruia (CPCTS "Corabia" Bucureşti), inst. Cristina Hobjilă (Liceul Teoretic Waldorf Bucureşti), prof. Aron-Istvan Laszlo Bakk (Liceul Waldorf Cluj-Napoca), prof. Daniela Lăptoiu (Liceul Teoretic Waldorf Bucureşti), prof. Alexandrina Pop (Liceul Waldorf Cluj-Napoca), înv. Corina Râmnenanţu (Liceul Waldorf Timişoara), prof. Veronika Staharoczky (Liceul Waldorf Cluj-Napoca), inst. Zenovia Ungureanu (Liceul Teoretic Waldorf Bucureşti). Planul-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar ┌──────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────┐ │ Aria curriculară │ Disciplina │ Clasa │ │ │ ├───┬───┬───┬───┬───┤ │ │ │ P │ I │ II│III│ IV│ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Limbă şi comunicare │Limba şi literatura română*1) │ 5 │ 6 │ 6 │ 5 │ 5 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Limba modernă 1*2) │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Limba modernă 2*2) │ │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Matematică şi ştiinţe │Matematică*3) │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ │ale naturii ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Ştiinţe ale naturii │ │ │ │ 1 │ 1 │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Om şi societate │Istorie*4) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┤ 2 │ │ │Geografie*4) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Religie*5) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Educaţie fizică, sport│Educaţie fizică │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ │şi sănătate │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Arte │Educaţie plastică │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Desen de forme │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Educaţie muzicală │ 1 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Euritmie*6)/Jocuri de mişcare │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Tehnologii │Abilităţi practice │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ ├──────────────────────┴───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Număr total de ore trunchi comun │ 20│ 24│ 24│ 24│ 26│ ├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) │0-2│0-2│0-2│0-2│0-2│ ├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Nr. minim de ore pe săptămână │ 20│ 24│ 24│ 24│ 26│ ├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Nr. maxim de ore pe săptămână │ 22│ 26│ 26│ 26│ 28│ └──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┘ Notă ... ────────── *1) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română. *2) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba modernă. *3) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, se studiază integrat la disciplina Matematică şi conţinuturi care se referă la explorarea mediului. *4) Programa de clasa a IV-a cuprinde cunoştinţe de istorie şi geografie sub titlul Cunoştinţe despre ţinutul natal. *5) Disciplina Religie va utiliza Curriculumul naţional. *6) Dacă nu există cadru didactic care să îndeplinească condiţiile de încadrare prevăzute în Precizări, orele de euritmie vor fi înlocuite cu o disciplină care cuprinde jocuri de mişcare. Pentru desfăşurarea orelor de euritmie se normează şi corepetitor. ────────── Planul-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar în limbile minorităţilor naţionale ┌──────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────┐ │ Aria curriculară │ Disciplina │ Clasa │ │ │ ├───┬───┬───┬───┬───┤ │ │ │ P │ I │ II│III│ IV│ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Limbă şi comunicare │Limba şi literatura română*1) │ 3 │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Limba şi literatura maternă*1) │ 5 │ 6 │ 6 │ 5 │ 5 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Limba modernă 1*2) │ │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Matematică şi ştiinţe │Matematică*3) │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ │ale naturii ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Ştiinţe ale naturii │ │ │ │ 1 │ 1 │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Om şi societate │Istorie*4) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┤ 2 │ │ │Geografie*4) │ │ │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Religie*5) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Educaţie fizică, sport│Educaţie fizică │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ │şi sănătate │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Arte │Educaţie plastică │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Desen de forme │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Educaţie muzicală │ 1 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ │ ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Euritmie*6)/Jocuri de mişcare │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Tehnologii │Abilităţi practice │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ ├──────────────────────┴───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Număr total de ore trunchi comun │ 21│ 26│ 26│ 26│ 28│ ├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) │0-2│0-2│0-2│0-2│0-2│ ├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Nr. minim de ore pe săptămână │ 21│ 26│ 26│ 26│ 28│ ├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤ │Nr. maxim de ore pe săptămână │ 23│ 28│ 28│ 28│ 30│ └──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┘ Notă ... ────────── *1) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română, respectiv Comunicare în limba maternă. *2) La clasele I şi a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba modernă. *3) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, se studiază integrat la disciplina Matematică şi conţinuturi care se referă la explorarea mediului. *4) Programa de clasa a IV-a cuprinde cunoştinţe de istorie şi geografie sub titlul Cunoştinţe despre ţinutul natal. *5) Disciplina Religie va utiliza Curriculumul naţional. *6) Dacă nu există cadru didactic care să îndeplinească condiţiile de încadrare prevăzute în Precizări, orele de euritmie vor fi înlocuite cu o disciplină care cuprinde jocuri de mişcare. Pentru desfăşurarea orelor de euritmie se normează şi corepetitor. ────────── Anexa 2 LISTA PROGRAMELOR ŞCOLARE PENTRU CLASA PREGĂTITOARE, CLASA I ŞI CLASA A II-A ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF 1. Comunicare în limba română 2. Comunicare în limba maghiară maternă (versiune în limba maghiară) 3. Comunicare în limba maghiară maternă (traducere în limba română) 4. Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale 5. Comunicare în limba modernă 1 6. Matematică 7. Educaţie fizică 8. Educaţie plastică 9. Desen de forme 10. Educaţie muzicală 11. Euritmie 12. Jocuri de mişcare 13. Abilităţi practice Anexa 3 LISTA PROGRAMELOR ŞCOLARE PENTRU CLASA I ŞI CLASA A II-A ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF 1. Comunicare în limba modernă 1 pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale 2. Comunicare în limba modernă 2 Anexa 4 PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF NOTĂ DE PREZENTARE Pedagogia Waldorf a dezvoltat un concept propriu cu privire la studiul limbii şi literaturii materne. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţionează două forţe polare, cu legităţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare orală/scrisă. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor şi opiniilor proprii. În esenţă, acesta este scopul comunicării în limba română. Limba este un proces viu, în permanentă transformare, însă la baza ei stau legităţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepărtate. De aici s-a născut necesitatea selectării de către învăţător a acelor texte care au valoare artistică şi care stau la baza creaţiei literare actuale. Astfel, povestirea zilnică a învăţătorului, în partea de final a cursului, indiferent de materia predată, ocupă un spaţiu larg în desfăşurarea activităţilor didactice din şcolile Waldorf: basme în clasa pregătitoare şi la clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii, care preiau cu uşurinţă elemente specifice de limbaj, astfel încât se realizează atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral. Un element specific pedagogiei Waldorf este partea ritmică. Aceasta presupune afectarea unui timp (de regulă 20-30 min.) la începutul fiecărui curs, în care învăţătorul şi copiii rostesc împreună poezii şi jocuri de cuvinte, intonează cântece, în alternanţă. Acest moment al zilei de şcoală se constituie ca fundament pentru latura socială a educaţiei. În domeniul lingvistic este cu atât mai necesară o astfel de activitate, cu cât dezvoltarea comunicării (capacitatea de exprimare proprie) nu se poate realiza decât prin interacţiune cu ceilalţi semeni, în sfera socialului. De o deosebită importanţă pentru pedagogia Waldorf este modul specific în care aceasta aşează înaintea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura), capacitatea de exprimare scrisă. Printr-o asemenea răsturnare de situaţie se urmăreşte respectarea unui principiu de bază al pedagogiei contemporane, întrucât este ştiut faptul că achiziţiile cognitive devin mai solide dacă sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Pedagogia Waldorf înţelege prin activitate efortul, atât fizic cât şi intelectual, pe care îl face copilul. Astfel, în clasa pregătitoare şi în clasa I copiii sunt conduşi întâi către scriere şi apoi către citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, după modelul învăţătorului. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicită mai puternic motricitatea. În predarea literelor, pedagogia Waldorf propune o cale accesibilă vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, învăţătorul porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor şi pe care apoi o reia în ziua următoare realizând pe tablă un desen sugestiv pentru copii. În acelaşi timp, copiii desenează în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablă şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copiii sunt îndrumaţi să perceapă formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bază memoria afectivă pe care psihologii contemporani o consideră de o eficienţă superioară. Experienţa practică a demonstrat că astfel se acţionează cu succes împotriva apariţiei deficienţelor de scriere-citire. Folosirea instrumentelor de scris, de la creioane groase ceracolor (clasa pregătitoare şi clasa I) la creioane colorate (clasa a II-

1. a)- la stilou (abia din clasa a III-a), reprezintă pentru pedagogia Waldorf o cale firească şi necesară de a răspunde cerinţelor de vârstă ale copiilor, cărora li se dezvoltă treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligrafică este exersată în aceeaşi măsură ca şi scrierea ortografică, realizându-se astfel dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă. Caracterul de interdisciplinaritate reprezintă un alt element specific pedagogiei Waldorf. Conţinuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educaţiei plastice, muzicale, ştiinţelor naturii, educaţiei civice, iar limba română se regăseşte în fiecare dintre acestea. COMPETENŢE GENERALE ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate │ │2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare │ │3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise │ │4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a│1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a │1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a │ │unui scurt mesaj audiat │unui mesaj oral, accesibil, rostit cu │unui mesaj din texte accesibile variate│ │● sesizarea relaţiei dintre imaginea │claritate │● sesizarea relaţiei dintre imaginea │ │desenată pe tablă şi mesajul audiat; │● sesizarea relaţiei dintre imaginea │desenată pe tablă şi mesajul audiat; │ │● realizarea unui desen pentru a │desenată pe tablă şi mesajul audiat; │● realizarea unui desen pentru a indica│ │indica despre ce este vorba în mesajul│● realizarea unui desen pentru a indica│o scenă semnificativă din povestirea/ │ │audiat; │o scenă semnificativă din povestirea │fabula audiată; │ │● oferirea de răspunsuri scurte la │audiată; │● oferirea de răspunsuri la întrebări │ │întrebări simple legate de poveştile │● oferirea de răspunsuri scurte la │simple legate de povestirile/ fabulele │ │audiate; │întrebări simple legate de povestirile │audiate; │ │● oferirea de replici afirmative/ │audiate; │● oferirea de completări la enunţuri │ │negative la enunţuri scurte care │● oferirea de completări la enunţuri │scurte care testează înţelegerea │ │testează înţelegerea globală; │scurte care testează înţelegerea │globală a textului audiat; │ │● participarea la jocuri de grup, ca │globală a textului audiat; │● participarea la jocuri de grup, ca │ │urmare a înţelegerii regulilor │● participarea la jocuri de grup, ca │urmare a înţelegerii regulilor jocului.│ │jocului. │urmare a înţelegerii regulilor jocului.│ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.2. Recunoaşterea câtorva detalii │1.2. Recunoaşterea unor detalii │1.2. Recunoaşterea unor detalii │ │dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi │dintr-un mesaj rostit cu claritate │dintr-un text audiat │ │rar │● numirea personajului/ personajelor │● numirea personajului/ personajelor │ │● numirea personajului/ personajelor │dintr-o poveste/ povestire/ fabulă │dintr-o poveste/ povestire/ fabulă │ │dintr-o poveste audiată; │audiată; │audiată; │ │● oferirea de răspunsuri la │● oferirea de răspunsuri la solicitarea│● oferirea de răspunsuri la solicitarea│ │solicitarea de informaţii elementare: │de informaţii elementare: "Cine? Ce? │de informaţii elementare: "Cine? Ce? │ │"Cine? Ce? Unde? Cum?"; │Unde? Cum?"; │Unde? Cum?"; │ │● oferirea de replici afirmative/ │● oferirea de replici la enunţuri │● oferirea de replici la enunţuri │ │negative la enunţuri scurte care │scurte care vizează diverse informaţii │scurte care vizează diverse informaţii │ │vizează diverse informaţii din text │din text (ex. numele personajului, │din text (ex. numele greşit al │ │(ex. numele greşit al personajului, │locul corect în care se petrece │personajului, locul corect în care se │ │locul corect în care se petrece │acţiunea, autorul); │petrece acţiunea); │ │acţiunea); │● selectarea detaliului corect dintr-un│● selectarea detaliului corect dintr-un│ │● selectarea detaliului corect │set de enunţuri/ cuvinte, │set de enunţuri/ cuvinte; │ │dintr-un set de enunţuri/cuvinte, │● îndeplinirea unor instrucţiuni │● îndeplinirea unei instrucţiuni │ │utilizând indicarea prin semne; │exersate prin jocuri; │exersate prin jocuri; │ │● îndeplinirea unei instrucţiuni │● îndeplinirea unor sarcini, │● îndeplinirea unor sarcini, │ │simple exersate prin jocuri; │instrucţiuni, adresate individual sau │instrucţiuni, adresate individual sau │ │● îndeplinirea unor sarcini, │grupului; │grupului; │ │instrucţiuni, adresate individual sau │● formularea de răspunsuri la întrebări│● formularea de răspunsuri la întrebări│ │grupului; │despre conţinutul unui text audiat. │despre conţinutul unui text audiat. │ │● formularea de răspunsuri la │ │ │ │întrebări. │ │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.3. Identificarea sunetului iniţial │1.3. Identificarea unor sunete, silabe,│1.3. Identificarea sunetelor şi │ │şi/ sau final dintr-un cuvânt, a │cuvinte din enunţuri rostite cu │silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în│ │cuvintelor din enunţuri rostite clar │claritate │enunţuri din mesaje rostite cu │ │şi rar │● memorarea unor cuvinte percepute; │claritate, în contexte de comunicare │ │● indicarea sunetelor/ silabelor/ │● indicarea sunetelor/ silabelor/ │familiare │ │cuvintelor percepute prin diferite │cuvintelor percepute prin diferite │● indicarea sunetelor/ silabelor/ │ │semne: bătăi din palme, castane puse │semne: bătăi din palme, ridicarea unui │cuvintelor percepute prin diferite │ │pe bancă, sărituri etc. │deget, a unui obiect, │semne: bătăi din palme, castane puse pe│ │(ex. "Puneţi pe masă atâtea nuci câte │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ │bancă, sărituri etc.; │ │cuvinte aţi auzit."); │cu voce tare şi în gând; │● identificarea vocalelor şi │ │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ;│● stabilirea poziţiei sau succesiunii │consoanelor în silabe şi cuvinte; │ │● stabilirea poziţiei sau succesiunii │cuvintelor din enunţuri orale; │● formarea unor cuvinte din silabe │ │cuvintelor din enunţuri orale; │● dezvoltarea sau simplificarea unui │date; │ │● dezvoltarea sau simplificarea unui │enunţ audiat, prin adăugarea sau │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ │ │enunţ audiat, prin adăugarea sau │scoaterea unor cuvinte/ propoziţii; │cu voce tare şi în gând; │ │scoaterea unui cuvânt; │● punerea în corespondenţă a unor │● dezvoltarea sau simplificarea unui │ │● punerea în corespondenţă a unui │mesaje cu imaginile potrivite │enunţ audiat, prin adăugarea sau │ │cuvânt rostit cu imaginea potrivită │desenate pe tablă. │scoaterea unor cuvinte; │ │desenată pe tablă. │ │● jocuri de tip "Fazan", "Cuvinte │ │ │ │alintate"; │ │ │ │● punerea în corespondenţă a unor │ │ │ │cuvinte rostite cu imaginile potrivite │ │ │ │desenate pe tablă. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.4. Manifestarea interesului pentru │1.4. Manifestarea interesului faţă de │1.4. Manifestarea interesului faţă de o│ │receptarea mesajelor orale, în │receptarea mesajelor orale, emise de │varietate de mesaje orale │ │contexte de comunicare cunoscute │mai mulţi interlocutori │● exerciţii de ascultare şi de │ │● exerciţii de ascultare şi de │● exerciţii de ascultare şi de │confirmare a înţelegerii mesajului │ │confirmare a înţelegerii mesajului │confirmare a înţelegerii mesajului │ascultat; │ │ascultat; │ascultat; │● formulări de răspunsuri la întrebări;│ │● formulări de răspunsuri la │● formulări de răspunsuri la întrebări;│● exerciţii de ascultare a unor mesaje │ │întrebări; │● exerciţii de ascultare a unor mesaje │formulate de persoane diferite; │ │● exerciţii de ascultare a unor mesaje│formulate de persoane diferite; │● jocuri de rol de tipul "emiţător- │ │formulate de persoane diferite; │● jocuri de rol de tipul "emiţător- │receptor", vizând formarea │ │● jocuri de rol de tipul "emiţător- │receptor", vizând formarea │comportamentului de ascultător; │ │receptor", vizând formarea │comportamentului de ascultător; │● audierea unor poveşti/ fabule spuse │ │comportamentului de ascultător; │● audierea unor poveşti spuse de │de profesor sau de copii; │ │● audierea unor poveşti povestite de │profesor sau de copii; │● participarea la activităţi de tipul │ │adulţi sau de copii; │● participarea la activităţi de tipul │"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor │ │● participarea la activităţi de tipul │"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor │enunţuri formulate de adult sau de │ │"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor│enunţuri formulate de adult sau copii);│copii); │ │enunţuri formulate de adult sau copii)│● participarea la activităţi de tipul │ participarea la activităţi de tipul │ │ │"ce am observat astăzi în drum spre │"ce am observat astăzi în drum spre │ │ │şcoală", în care copiii ascultă │şcoală", în care copiii ascultă │ │ │povestiri cu sens spuse de copii sau │povestiri cu sens spuse de copii sau │ │ │adult. │de profesor. │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.1. Rostirea corectă a sunetelor şi a│2.1. Rostirea corectă a unor recitative│2.1. Rostirea corectă a unor poezii, │ │silabelor în enunţuri simple │poezii, enunţuri proprii │fabule, a unor enunţuri proprii în │ │● realizarea zilnică a unei părţi │● realizarea zilnică a unei părţi │situaţii variate de comunicare │ │ritmice în care copiii, aşezaţi în │ritmice ce are legătură cu anotimpul, │● realizarea zilnică a unei părţi │ │cerc, exersează în cor: jocuri de │sărbătorile anului şi în care copiii, │ritmice ce are legătură cu anotimpul, │ │dicţie, frământări de limbă, cântece, │aşezaţi în cerc, exersează în cor: │sărbătorile anului şi în care copiii, │ │recitarea de poezii scurte, │jocuri de dicţie, cântece, recitarea de│aşezaţi în cerc, exersează în cor: │ │reproducerea de ghicitori şi enunţuri │poezii, reproducerea de ghicitori şi │jocuri de dicţie, frământări de limbă, │ │scurte ce au legătură cu anotimpul, │enunţuri scurte etc.; │cântece, recitarea de poezii, fabule, │ │sărbătorile anului; │● rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, │reproducerea de ghicitori şi enunţuri │ │● reglarea tonului, volumului şi │cu schimbarea tonului, volumului sau │scurte etc.; │ │vitezei vorbirii, prin rostirea │vitezei vorbirii; │● rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, │ │repetată a aceluiaşi enunţ, cu │● jocuri de cuvinte însoţite de mişcare│cu schimbarea tonului, volumului sau │ │schimbarea tonului, volumului sau │ritm; │vitezei vorbirii; │ │vitezei vorbirii; │● formularea de enunţuri folosind │● jocuri de cuvinte însoţite de mişcare│ │● jocuri de cuvinte (de tip "Fazan", │cuvinte date; │ritm; │ │în care criteriul poate fi nu numai │● rostirea cuvintelor cu prelungirea │● formularea de enunţuri folosind │ │ultima silabă, ci şi ultimul sunet); │unor sunete stabilite anterior; │cuvinte date; │ │● formularea de enunţuri folosind │● reglarea expiraţiei necesare │● rostirea cuvintelor cu prelungirea │ │cuvinte date; │comunicării verbale prin învăţarea şi │unor sunete stabilite anterior; │ │● rostirea cuvintelor cu prelungirea │exersarea zilnică a cântatului la │● reglarea expiraţiei necesare │ │unor sunete stabilite anterior. │blockflote pentatonic. │comunicării verbale prin învăţarea şi │ │ │ │exersarea zilnică a cântatului la │ │ │ │blockflote pentatonic. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.2. Participarea la dialoguri scurte,│2.2. Povestirea unor activităţi la care│2.2. Povestirea parţială sau integrală │ │în situaţii de comunicare uzuală │a participat direct, prin intermediul │a unor legende, fabule audiate │ │● exersarea unor formule de salut, de │unor mesaje simple în contexte │● întrebări şi răspunsuri referitoare │ │adresare, prezentare şi solicitare, │familiare │la legenda/ fabula audiată; │ │potrivite interlocutorului, dialoguri │● exersarea unor formule de salut, de │● povestire cu ajutorul învăţătorului; │ │în diferite contexte, reale sau │adresare, prezentare şi solicitare, │● jocuri de roluri având ca suport │ │simulate, pe teme de interes; │potrivite interlocutorului, dialoguri │fabule şi legende; │ │● participarea la jocuri de rol: │în diferite contexte, reale sau │● dramatizări după poveşti cunoscute; │ │"La doctor", "La telefon", "În parc", │simulate, pe teme de interes; │● exerciţii de identificare a titlului,│ │"La cumpărături", "O zi în familie", │● participarea la jocuri de rol; │a autorului, a textului propriu-zis. │ │"Aniversări" etc.; │● formularea de sarcini, instrucţiuni │ │ │● formularea de sarcini, instrucţiuni │adresate colegilor; │ │ │adresate colegilor; │● formularea, completarea de enunţuri │ │ │● formularea, completarea de enunţuri │care să conţină comparaţii sau │ │ │care să conţină comparaţii sau │distincţii între obiecte familiare. │ │ │distincţii între obiecte familiare. │ │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.3. Manifestarea interesului pentru a│2.3. Manifestarea interesului pentru a │2.3. Manifestarea interesului pentru a │ │exprima oral idei, în contexte uzuale │exprima oral idei, în contexte │exprima oral idei, păreri şi │ │● exerciţii de stimulare şi dezvoltare│familiare │sentimente, în contexte variate │ │a iniţiativei comunicative şi a │● exerciţii de stimulare şi dezvoltare │● exerciţii de stimulare şi dezvoltare │ │capacităţii de a interveni în actul │a dorinţei de comunicare şi a │a iniţiativei de comunicare şi a │ │comunicării; │capacităţii de a interveni în actul │capacităţii de a interveni în actul │ │● exerciţii de utilizare a unor │comunicării; │comunicării; │ │formule de adresare, de menţinere şi │● exerciţii-joc de utilizare a unor │● exerciţii-joc de utilizare a unor │ │de încheiere a unui dialog; │formule de adresare, de menţinere şi │formule de adresare, de menţinere şi │ │● conversaţii în grup pe teme date; │de încheiere a unui dialog; │de încheiere a unui dialog. │ │● dramatizări după poveşti cunoscute. │● dramatizări după poveşti cunoscute. │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.4. Familiarizarea cu regulile │2.4. Familiarizarea cu regulile │2.4. Aplicarea regulilor elementare ale│ │elementare ale comunicării într-un │elementare ale comunicării într-un grup│comunicării în situaţia participării la│ │dialog │● conversaţii în grup pe teme date; │o discuţie în clasă │ │● exersarea unor reguli de comunicare │● exersarea unor reguli de comunicare │● discuţii, în perechi şi în grup, pe │ │eficientă: vorbire pe rând, ascultare,│eficientă: vorbire pe rând, ascultare, │teme date; │ │păstrarea ideii - ex. "Spune şi dă mai│păstrarea ideii - ex. "Spune şi dă mai │● exersarea unor reguli de comunicare │ │departe", "Repetă şi continuă", │departe", "Continuă povestea", │eficientă: vorbire pe rând, ascultare, │ │"Statuile vorbitoare" etc.; │"Statuile vorbitoare" etc.; │păstrarea ideii - ex. "Spune mai │ │● dezvoltarea iniţiativei comunicative│● dezvoltarea iniţiativei de │departe", "Continuă povestea" etc.; │ │şi a capacităţii de a interveni │comunicare şi a capacităţii de a │● dezvoltarea iniţiativei de comunicare│ │politicos în actul comunicării; │interveni politicos în actul │şi a capacităţii de a interveni │ │● solicitarea de informaţii │comunicării în contexte formale │politicos în actul comunicării în │ │suplimentare pentru clarificarea unor │(ora de curs) şi nonformale (recreaţii,│contexte formale (ora de curs) şi │ │nelămuriri. │drumeţii etc.); │nonformale (recreaţii, drumeţii etc.); │ │ │● solicitarea politicoasă de informaţii│● jocuri de rol "emiţător-receptor", │ │ │suplimentare, în contexte formale (ora │vizând formarea comportamentului de │ │ │de curs) şi nonformale (recreaţii, │ascultător. │ │ │drumeţii etc.), pentru clarificarea │ │ │ │unor nelămuriri. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │3.1. Manifestarea curiozităţii pentru │3.1. Manifestarea curiozităţii pentru │3.1. Manifestarea curiozităţii pentru │ │decodarea semnificaţiei unor mesaje │decodarea semnificaţiei unor mesaje │decodarea semnificaţiei unor mesaje │ │exprimate pe suport vizual │exprimate pe suport vizual │exprimate pe suport vizual şi în scris,│ │● observarea cărţilor de diverse │● observarea cărţilor de diverse forme,│în contexte variate │ │forme, dimensiuni, grosimi etc.; │dimensiuni, grosimi etc.; │● observarea cărţilor în vederea │ │● observarea a diferite suporturi de │● confecţionarea cărţii proprii - │identificării titlului, autorului etc.;│ │lectură (ex.: carte de colorat, carte │caietul de epocă; │● confecţionarea cărţii proprii - │ │de poveşti cu ilustraţii, carte ce │● observarea şi utilizarea diferitelor │caietul de epocă; │ │conţine doar text etc.); │suporturi de lectură (ex.: carte de │● observarea şi utilizarea diferitelor │ │● confecţionarea cărţii proprii - │colorat, carte de poveşti cu ilustraţii│suporturi de lectură (ex.: carte de │ │caietul de epocă. │carte ce conţine doar text etc.). │poveşti cu ilustraţii, │ │ │ │carte ce conţine doar text, carte de │ │ │ │poezii etc.). │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │3.2. Identificarea semnificaţiei unor │3.2. Identificarea semnificaţiei unor │3.2. Identificarea semnificaţiei unor │ │simboluri care transmit mesaje de │simboluri care transmit mesaje din │simboluri care transmit mesaje, în │ │necesitate imediată, din contextul │contextul familiar │contexte variate │ │uzual │● identificarea semnificaţiei unor │● exerciţii de intonare corectă a │ │● identificarea semnificaţiei unor │simboluri întâlnite în situaţii │propoziţiilor enunţiative, exclamative │ │simboluri întâlnite în situaţii │cotidiene: stema ţării, a oraşului, │şi interogative │ │cotidiene: M - Metrou, H - Spital, │unele semne de circulaţie (staţie, │(fără menţionarea terminologiei); │ │I - Informaţii, intrare, ieşire, P - │pistă pentru biciclete, trecere de │● exerciţii de citire a unui text │ │parcare, trecere de pietoni, culori │pietoni, culori semafor etc.); │cunoscut, cu adaptarea intonaţiei │ │semafor etc.; │ [Imagine*)] │impuse de semnele de punctuaţie; │ │● sortarea unor semne, simboluri │● punerea în corespondenţă a imaginilor│● exerciţii de recitare expresivă de │ │grafice identice; │cu mesaje orale indicate; │poezii şi fabule; │ │● punerea în corespondenţă a │● decodarea unor mesaje, indicatoare │● identificarea semnificaţiei unor │ │imaginilor cu mesaje orale indicate; │din clasă/ şcoală; │simboluri întâlnite în fabule şi │ │● decodarea unor mesaje, indicatoare │● crearea cu ajutorul copiilor a unor │legende; │ │din clasă/ şcoală; │simboluri pentru mesaje utile în │● punerea în corespondenţă a unor │ │● crearea cu ajutorul copiilor a unor │clasă/ şcoală. │simboluri întâlnite în fabule şi │ │simboluri pentru mesaje utile în │ │legende cu trăsături omeneşti; │ │clasă/ şcoală. │ │● crearea de către copii a unor │ │ │ │simboluri pentru mesaje utile în viaţa │ │ │ │de zi cu zi. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │3.3. Desprinderea formei fiecărei │3.3. Desprinderea formei literelor mici│3.3. Desprinderea formei literelor mici│ │litere mari de tipar, cu ajutorul │de tipar │şi mari de mână şi a regulilor de bază │ │poveştii audiate şi din imaginea │● exersarea desenului cu ajutorul │folosite la scrierea unor cuvinte, │ │desenată pe tablă, în caiete │cuburilor şi creioanelor ceracolor; │propoziţii, a unor texte scurte │ │● exersarea desenului cu ajutorul │● exerciţii de asociere a sunetelor cu │● exersarea desenului tematic cu │ │cuburilor şi creioanelor ceracolor; │literele de tipar, pornind de la │ajutorul cuburilor şi creioanelor │ │● exerciţii de asociere a obiectului │povestea literelor, modelul desenat pe │ceracolor; │ │cu litera şi cu sunetul prin povestea │tablă şi în caiete; │● exerciţii de asociere a sunetelor cu │ │literelor, imaginea desenată pe tablă │● exerciţii de repovestire - povestea │literele de mână pornind de la modelul │ │şi în caiete; │literelor, basme. │desenat pe tablă şi în caiete; │ │● exerciţii de repovestire - povestea │ │● exerciţii de observare a │ │literelor. │ │corectitudinii scrierii unor cuvinte, │ │ │ │propoziţii, texte scurte; │ │ │ │● exerciţii de despărţire a cuvintelor │ │ │ │în silabe la capăt de rând etc.; │ │ │ │● exerciţii de observare a încadrării │ │ │ │în pagină; │ │ │ │● exerciţii de recunoaştere a │ │ │ │elementelor specifice unui text scris: │ │ │ │titlul, autorul, alineate etc. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │3.4. Recunoaşterea literelor mari de │3.4. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale,│3.4. Recunoaşterea unor cuvinte şi │ │tipar şi a unor cuvinte uzuale scrise │scrise cu litere mari şi mici de tipar │propoziţii, scrise cu litere mari şi │ │cu litere mari de tipar, din universul│din mediul familiar │mici de tipar şi de mână, din mediul │ │imediat │● exerciţii de identificare a literelor│familiar │ │● exerciţii de identificare a │mari şi mici de tipar; │● exerciţii de identificare a │ │literelor mari de tipar scrise cu │● exerciţii de identificare a unor │cuvintelor monosilabice şi │ │mâna; │cuvinte monosilabice scrise cu litere │plurisilabice scrise cu litere de tipar│ │● identificarea de asemănări şi │de tipar; │şi de mână; │ │deosebiri între litere; │● jocuri de identificare a literelor şi│● exerciţii de identificare a unor │ │● exerciţii de identificare a unor │cuvintelor monosilabice/ plurisilabice,│cuvinte de bază şi propoziţii tipărite │ │cuvinte monosilabice; │a unor propoziţii scrise de copii. │şi/ sau scrise cu litere de mână; │ │● jocuri de identificare a literelor │ │● jocuri de identificare a unor cuvinte│ │şi a unor cuvinte monosilabice/ │ │monosilabice/ plurisilabice, a unor │ │plurisilabice scrise de copii cu │ │propoziţii tipărite şi/ sau scrise │ │litere mari de tipar. │ │de copii. │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ Imaginea din tabel 4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │4.1. Reproducerea unor mesaje simple, │4.1.Crearea unor mesaje, în contexte │4.1. Crearea unor mesaje, în contexte │ │în contexte uzuale de comunicare │familiare de comunicare │variate de comunicare │ │● exerciţii de reproducere/ creare a │● exerciţii de creare a unor mesaje │● exerciţii de creare a unor mesaje │ │unor mesaje diverse (ex. felicitări) │diverse (ex. felicitări, invitaţii la │diverse (ex. felicitări, programe/ │ │folosind imagini/ litere prin desen, │serbări) folosind desene, colaje, │invitaţii la serbări) folosind │ │colaj etc. │imagini cuvinte/ propoziţii etc. │desene, cuvinte, propoziţii etc. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │4.2. Trasarea contururilor literelor │4.2. Scrierea de cuvinte şi propoziţii │4.2. Scrierea de cuvinte şi propoziţii │ │mari de tipar, prin intermediul unei │simple, cu litere mari şi mici de tipar│dezvoltate, cu litere mari şi mici, de │ │varietăţi de materiale │● modelarea literelor mari şi mici de │mână şi de tipar, cu ajutorul unei │ │● modelarea literelor din ceară, lut, │tipar, din ceară, lut, aluat, pastă de │varietăţi de materiale │ │aluat, pastă de hârtie etc.; │hârtie etc.; │● exerciţii de scriere a unor cuvinte │ │● exerciţii de redare a formei literei│● exerciţii de redare a formei literei │care conţin grupuri de sunete, grupuri │ │(semnul pentru sunet) în diferite │(semnul pentru sunet) în diferite │de litere, aglomerări de consoane; │ │modalităţi: mers, cu degetul în aer, │modalităţi: mers, cu degetul în aer, pe│● exerciţii de scriere, dictare, │ │pe bancă etc.; │bancă etc.; │copiere a unor propoziţii simple, de │ │● pipăirea literelor modelate sau │● pipăirea literelor modelate sau │folosire a majusculei şi a semnelor de │ │"tipărite" în relief pe diferite │"tipărite" în relief pe diferite │punctuaţie etc.; │ │suporturi; │suporturi; │● exerciţii de transformare a │ │● exersarea musculaturii fine a mâinii│● exersarea musculaturii fine a mâinii │propoziţiilor simple în propoziţii │ │şi a coordonării mişcărilor prin │şi a coordonării mişcărilor prin desen,│dezvoltate (fără referire la │ │desen, înşirare de mărgele, modelaj, │înşirare de mărgele, modelaj, ruperea │terminologie); │ │ruperea hârtiei după un contur etc.; │hârtiei după un contur etc.; │● exerciţii de integrare în enunţuri │ │● trasarea de litere mari de tipar │● trasarea de litere mari şi mici, de │proprii a unor cuvinte necunoscute │ │după modelul din poveste şi cel oferit│tipar după modelul din poveste şi cel │etc.; │ │de învăţător la tablă folosind cuburi │oferit de învăţător la tablă, folosind │● exerciţii de redactare a unor texte │ │ceracolor, creioane groase ceracolor; │cuburi ceracolor, creioane groase │de mică întindere pe baza unui suport │ │● poziţionarea corectă a suportului de│ceracolor, creioane colorate groase; │vizual şi/sau a unui şir de întrebări; │ │scriere, în raport cu propriul corp; │● poziţionarea corectă a suportului de │● exerciţii de scriere caligrafică; │ │● orientarea în spaţiul scrierii, prin│scriere, în raport cu propriul corp; │● exerciţii de apreciere corectă a │ │joc: sus, jos, dreapta, stânga, │● orientarea în spaţiul scrierii, prin │spaţiului dintre cuvinte. │ │deasupra, dedesubt etc.; │joc: sus, jos, dreapta, stânga, │ │ │● exerciţii de reprezentare prin desen│deasupra, dedesubt etc.; │ │ │a formelor literelor alfabetului │● exerciţii de reprezentare a formelor │ │ │(semnele pentru sunete). │literelor mari şi mici, de tipar │ │ │ │(semnele pentru sunete). │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │4.4. Manifestarea interesului pentru │4.4. Manifestarea interesului pentru │4.4. Manifestarea interesului pentru │ │mesaje scrise într-o varietate de │mesaje scrise într-o varietate de │mesaje scrise într-o varietate de │ │limbaje │limbaje, în contexte cunoscute │limbaje, în contexte variate │ │● "scrierea" de mesaje diverse, │● "scrierea" de mesaje diverse, │● exerciţii de redactare corectă a │ │folosind desene, simboluri inventate │folosind desene, simboluri inventate │propoziţiilor enunţiative, exclamative │ │spontan; │spontan; │şi interogative (fără menţionarea │ │● confecţionarea propriei cărţi │● confecţionarea propriei cărţi │terminologiei); │ │(caietul de epocă) în care se vor │(caietul de epocă) în care se vor │● exerciţii de redactare a unui text │ │folosi şi limbaje neconvenţionale; │folosi şi limbaje neconvenţionale; │cunoscut, cu utilizarea corectă a │ │● crearea unui orar pe un cod de │● crearea unui orar pe un cod de │semnelor de punctuaţie; │ │culori sau simboluri valabile pentru │culori şi în cuvinte sau simboluri; │● crearea unui orar personalizat; │ │toţi copiii; │● crearea şi completarea jurnalului │● confecţionarea propriei cărţi │ │● crearea şi completarea jurnalului │clasei folosind desene, fotografii, │(caietul de epocă); │ │clasei folosind desene, fotografii, │simboluri, cuvinte şi propoziţii; │● crearea şi completarea jurnalului │ │simboluri; │● crearea/ desenarea copacului cu 12 │clasei folosind desene, fotografii, │ │● crearea/ desenarea copacului cu 12 │ramuri ce are ca "fructe" zilele de │simboluri, cuvinte, propoziţii, fraze; │ │ramuri ce are ca "fructe" zilele de │naştere ale copiilor; │● exerciţii de redactare de mesaje │ │naştere ale copiilor; │● confecţionarea unor mini-albume cu │scrise (bilete, felicitări etc.) pe │ │● confecţionarea unor mini-albume cu │imagini, desene, texte scrise, │suporturi variate, în diverse scopuri │ │imagini, desene, text scris, │simboluri, pe teme familiare copiilor; │(de informare, de solicitare, de │ │simboluri, pe teme familiare copiilor.│ │mulţumire etc.). │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ CONŢINUTURI *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │Scriere/ citire/ lectură │Scriere/ citire/ lectură │Scriere/ citire/ lectură │ │- Caietul de epocă, desene │- Caietul de epocă, desene │- Caietul de epocă. │ │- Cartea - volum, coperte, foaie, │- Cartea - volum, coperte, foaie, │- Cartea. Aşezarea textului în pagină. │ │pagină, numerotarea paginii, direcţii │pagină, numerotarea paginii, direcţii │- Textul. Titlul. Autorul │ │de orientare în pagină │de orientare în pagină │- Literele de mână, grupurile de │ │- Literele mari de tipar, grupurile de│- Literele mici de tipar, grupurile de │litere, scrise de copii │ │litere, scrise de copii │litere, scrise de copii │ Stabilirea ordinii de predare a │ │ Stabilirea ordinii de predare a │- Alfabetul (litere mici de tipar) │ literelor este la latitudinea │ │ literelor este la latitudinea │- Citirea cuvintelor mono- şi │ învăţătorilor. Aceste │ │ învăţătorilor. Aceste conţinuturi│plurisilabice │ conţinuturi sunt verificabile │ │ sunt verificabile la sfârşitul │- În perioada introducerii alfabetului │ la sfârşitul anului şcolar. │ │ anului şcolar. │se pot utiliza progresiv şi cuvintele │- Alfabetul (litere mici şi mari de │ │- Alfabetul (litere mari de tipar) │plurisilabice; │mână) │ │- Citirea cuvintelor monosilabice │spre sfârşitul perioadei se pot folosi │- Citirea cuvintelor mono şi │ │- În perioada premergătoare │şi cuvinte care conţin diftongii: "oa",│plurisilabice │ │introducerii alfabetului se pot │"ea", "ia", "ie", "ua", "uă". │- Textul literar │ │utiliza progresiv şi cuvintele │ Tematica textelor povestite trebuie│- Textul narativ │ │plurisilabice; spre sfârşitul │ să reflecte universul basmelor din│- Povestirea, pe scurt, orală/ în scris│ │perioadei se pot folosi şi cuvinte │ literatura română şi universală. │a unor fragmente. Povestirea orală a │ │care conţin diftongii: "oa", "ea", │ Învăţătorii pot utiliza texte │textului. │ │"ia", "ie", "ua", "uă". │ literare, în proză sau în versuri,│Recunoaşterea personajelor. │ │ Tematica textelor povestite │ precum şi texte nonliterare, de │- Textul liric: poezii cu tematică │ │ trebuie să reflecte universul │ mică întindere, până la 100 de │diversă │ │ basmelor din literatura română şi│ cuvinte, urmărind o creştere │ Tematica textelor trebuie să │ │ universală. Învăţătorii pot │ progresivă a numărului de cuvinte │ reflecte universul copilăriei şi │ │ utiliza texte literare, în proză │ de la o lecţie la alta. │ valorile proprii acestuia, │ │ sau în versuri, precum şi texte │ │ întâmplări cu animale, fabule şi │ │ nonliterare, de mică întindere, │ │ legende. Învăţătorii pot utiliza │ │ până la 100 de cuvinte, urmărind │ │ texte literare, în proză sau în │ │ o creştere progresivă a numărului│ │ versuri, precum şi texte │ │ de cuvinte de la o lecţie la alta│ │ nonliterare, de mică întindere, │ │ │ │ până la 200 de cuvinte. Aceştia vor│ │ │ │ avea libertatea de a decide cu │ │ │ │ privire la: structurarea şi │ │ │ │ dispunerea unităţilor de conţinut │ │ │ │ din programă; tratarea didactică │ │ │ │ originală a noţiunilor din programă│ │ │ │ Studierea textului literar trebuie │ │ │ │ să aibă în vedere citirea corectă, │ │ │ │ fluentă şi expresivă a acestuia, │ │ │ │ explicarea cuvintelor şi rezolvarea│ │ │ │ problemelor de vocabular. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │Comunicare: │Comunicare: │Comunicare: │ │Comunicarea orală: │Comunicarea orală: │Comunicarea orală │ │- Exerciţii de dicţie pentru │- Exerciţii de dicţie pentru articulare│- Propoziţia. Intonarea propoziţiilor. │ │articulare corectă │corectă │- Dialogul │ │- Poezii având ca temă anotimpurile, │- Poezii având ca temă anotimpurile, │Comunicarea scrisă │ │sărbătorile anului, natura şi │sărbătorile anului, natura şi │Procesul scrierii │ │fenomenele sale, părţile corpului │fenomenele sale, părţile corpului │- Literele de mână │ │- Jocuri de cuvinte din folclorul │- Jocuri de cuvinte din folclorul │- Scrierea de mână şi prezentarea │ │copiilor │copiilor │textului. Scrierea caligrafică. │ │- Basme din literatura română şi │- Basme din literatura română şi │Aşezarea corectă în pagina de caiet: │ │universală │universală │plasarea titlului, folosirea │ │- Poveşti create de învăţător pentru │- Repovestirea poveştilor create de │alineatelor, respectarea spaţiului │ │introducerea literelor │învăţător pentru introducerea │dintre cuvinte. │ │Comunicarea scrisă: │literelor mari de tipar │- Ortografia. Scrierea corectă a │ │- Literele mari de tipar │- Cuvântul, propoziţia, dialogul │cuvintelor. │ │- Silabe, cuvinte, propoziţii; │Comunicarea scrisă: │Scrierea corectă a cuvintelor care │ │aşezarea corectă în pagină │- Literele de tipar │conţin consoana "m" înainte de "p" │ │(respectarea spaţiului dintre cuvinte)│- Silabe, cuvinte, propoziţii; aşezarea│sau "b". Scrierea corectă a │ │Contexte de realizare │corectă în pagină (respectarea │cuvintelor care conţin grupurile de │ │- Copierea literelor mari de tipar, a │spaţiului dintre cuvinte) │litere: "ce", "ci", "ge", "gi", "che", │ │cuvintelor, a propoziţiilor, scrise cu│Contexte de realizare │"chi", "ghe", "ghi". Scrierea corectă a│ │mâna sau tipărite │- Copierea literelor mari şi mici de │cuvintelor care conţin diftongi şi │ │ │tipar, a cuvintelor, a propoziţiilor, │triftongi (fără a se face referire la │ │ │scrise cu mâna sau tipărite │terminologie). │ │ │ │Scrierea corectă a cuvintelor care │ │ │ │conţin literele "â" şi "î" (fără │ │ │ │cuvintele derivate cu prefixe de la │ │ │ │cuvintele care încep cu "î"), a │ │ │ │cuvintelor care conţin litera "x" │ │ │ │- Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: │ │ │ │punctul, semnul întrebării, semnul │ │ │ │exclamării, linia de dialog, două │ │ │ │puncte, virgula (numai în vocativ şi │ │ │ │enumerare). │ │ │ │ Textele pentru dictare vor conţine │ │ │ │ cel mult trei linii de dialog │ │ │ │Contexte de realizare │ │ │ │- Scrierea funcţională (cu scop │ │ │ │practic, informativ). Teme. Lucrarea │ │ │ │de control. │ │ │ │Copieri de texte. Dictări. Biletul. │ │ │ │- Scrierea imaginativă. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │Elemente de construcţie a comunicării │Elemente de construcţie a comunicării │Elemente de construcţie a comunicării │ │- Propoziţia, cuvântul, silaba. │- Propoziţia, cuvântul, silaba. │- Lexicul │ │Noţiunile nu vor fi definite, │Noţiunile nu vor fi definite, │- Cuvântul - grup de sunete asociat cu │ │lucrându-se cu acestea în mod │lucrându-se cu acestea în mod intuitiv.│un înţeles. Cuvintele cu sens │ │intuitiv. │- Sunetele limbii române. Articularea │asemănător. │ │- Sunetele limbii române. Articularea │vocalelor şi consoanelor. │Cuvintele cu sens opus. │ │vocalelor şi consoanelor. │Nu se vor utiliza termenii de "vocale" │- Noţiuni de fonetică │ │Nu se vor utiliza termenii de "vocale"│şi "consoane". │- Sunetul şi litera - corespondenţa │ │şi "consoane". │ │dintre ele. │ │ │ │Vocalele şi consoanele. Silaba. │ │ │ │Despărţirea cuvintelor în silabe - │ │ │ │despărţire la capăt de rând. Alfabetul │ │ │ │- actualizare. │ │ │ │Pentru familiarizarea elevilor cu │ │ │ │silaba se vor folosi pentru exemplifi- │ │ │ │care numai, cuvinte care nu conţin │ │ │ │diftongi, triftongi şi semivocale. │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ SUGESTII METODOLOGICE În cadrul claselor pregătitoare, I şi a II-a, îndrumarea individuală a copiilor se bazează pe observarea şi înregistrarea regulată a evoluţiei copilului, pe implicarea părinţilor în discuţii privind dezvoltarea acestuia şi pe aplicarea măsurilor ce rezultă pentru stimularea dezvoltării sale. La aceste clase, stimularea spectrului foarte larg de competenţe nu poate fi cuprinsă într-o simplă schemă. Activităţile copiilor vizează un mănunchi variat de aptitudini şi deprinderi. Se pune accentul pe trăirile şi experienţele dobândite prin activităţi care au sens şi pot fi urmărite. Copiii capătă astfel o mulţime de deprinderi, recunosc corelaţii, gândesc şi îşi exprimă gândurile, dezvoltă din aceste activităţi cuprinzătoare şi observarea lor nu doar noţiuni teoretice, ci şi practice. În acest sens, educaţia copiilor în clasele pregătitoare, I şi a II-a se bazează în special pe învăţarea din experienţă, realizată printr-o pedagogie a acţiunii. Această orientare se adresează prin urmare copilului ca întreg. În procesele pe care le execută, el se implică cu toate simţurile, sentimentele, înţelegerea şi fantezia sa şi, în acelaşi timp, participă, se exprimă şi contribuie la realizarea proceselor în felul său propriu. Prin acest mod de învăţare, fiecare copil are parte de o stimulare complexă în cele mai variate domenii ale educaţiei şi dezvoltării. În clasa pregătitoare se recomandă ca programul să fie tratat flexibil, iar în clasele I şi a II-a se recomandă ca activităţile din orele de curs să fie organizate cu atenţie, echilibrat, putând fi astfel evitată supra(sub)solicitarea copilului. Caracteristica de bază o reprezintă ritmul zilei şi al săptămânii. Anotimpurile şi sărbătorile de peste an dau, în timp, o configuraţie familiară structurii anului. Poeziile, cântecele din partea ritmică sunt selectate ţinându-se cont de această configuraţie. Toate cântecele, poeziile se rostesc împreună, în cor atât dimineaţa, la partea ritmică, cât şi la serbările lunare. Pentru dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere a mesajului unui text, un impact deosebit asupra copiilor îl au textele create de învăţător. Zilnic, copiii vor asculta o poveste sau un basm (clasa pregătitoare şi clasa I), o fabulă sau o legendă (clasa a II-
2. a)spuse de învăţător pe care, ulterior, elevii le pot repovesti. BIBLIOGRAFIE Carlgren Frans, Klingborg Arne, Educaţie pentru libertate. Pedagogia lui Rudolf Steiner, Ed. Triade, 1994. Eller Helmut, Învăţătorul de la şcoala Waldorf, Ed. Triade, 2001. Grimm Jacob, Grimm Wilhelm, Poveştile Fraţilor Grimm, Ed. Polirom, 2000. Ispirescu Petre, Legende sau basmele românilor, Ed. Minerva, 1989. Lanz Rudolf, Pedagogia Waldorf. Un drum către un învăţământ mai uman, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1994. Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000. Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed.Triade, 2001. Steiner Rudolf, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, Ed. Triade, 1998. Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe asupra planului de învăţământ, Ed. Triade, 2001. Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001. Steiner Rudolf, Metodica predării şi condiţiile de viaţă ale educării, Ed. Triade, 1994. ***, Clasa pregătitoare. Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română, aprobată prin OMECTS 3656/ 29.03.2012. ***, Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3418/19.03.2013. MAGYAR ANYANYELVI KOMMUNIKACIO Tanterv az anyanyelv oktatasahoz a Waldorf iskolak elokeszito, I. es II. osztalyaban BEVEZETES A Waldorf pedagogia sajatos szemleletet kepvisel az anyanyelv tanitasaval kapcsolatban. Ez a szemlelet a ket polaris eronek: a szobeli/ irasbeli szovegertes es a szobeli/irasbeli szovegalkotas konvencionalis formainak a tanulmanyozasabol alakult ki. Ezek interakciojabol jon letre a kommunikacio kepessege, amely az egyen szintjen a sajat gondolatok, allapotok, erzesek, velemenyek stb. kifejezeseben olt testet. A nyelv egy elo, allandoan valtozo folyamat, azonban alapjat altalanos ervenyu torvenyszerusegek segek - formak es stabil strukturak - kepezik, melyek tavoli idokbol szarmaznak. Emiatt szukseges a tanitonak olyan szovegeket valasztania, melyek m veszi erteket kepviselnek, es a jelenkori irodalmi alkotasok alapjaul is szolgalnak. A Waldorf iskolaban a fooktatas vegen fuggetlenul a fooktatas tantargyatol - fontos szerepet kap az un. meselesi resz: mesek az elokeszito es I. osztalyban, fabulak es legendak a II. osztalyban, az Oszovetseg szovegei a III. osztalyban, mitologiai tortenetek IV. osztalyban stb. Az elmeselt szovegeket a gyermekek visszameselik, konnyeden atveve a jellegzetes nyelvi elemeket, es ezaltal megvalositva egy alapveto fontossagu celt: a szovegertes es szobeli kifejezokepesseg fejleszteset. A Waldorf pedagogia egyik jellegzetes eleme a fooktatas eleji un. ritmikus resz. Ebben a 20-30 perces reszben a tanito es a gyermekek valtakozva verseket, nyelvtoroket mondanak, enekelnek, furulyaznak, ritmusgyakorlatokat vegeznek. E tanitasi resznek alapveto szerepe van a neveles szocialis funkciojanak megalapozasaban. A nyelv teruleten meg inkabb szukseg van egy ilyen tevekenysegre, mivel a kommunikacio (az onmagunk kifejezesenek kepessege) csak a tarsakkal valo interakcioban, a kozos szocialis terben valosulhat meg. A Waldorf pedagogia szamara alapveto fontossagu, hogy az irott szoveg megertesenek kepesseget (olvasast) megelozze az irasbeli kifejezes kepessege. Ezen alaphelyzet-csere tulajdonkeppen a modern pedagogia egyik felfedezesen alapul: a kognitiv kepessegek alaposabban sajatitodnak el, ha ezek a gyermekek sajat tevekenysegen alapulnak. Sajat tevekenysegen a Waldorf pedagogia konkret, fizikai es intellektualis erofeszitest ert, melyet a gyermek vegez. Ezert az elokeszito es I. osztalyban a gyermekeket eloszor az irassal ismertetjuk meg, majd csak azutan az olvasassal. Eleinte csak azt olvassak, amit ok maguk irtak le, a tanito nyujtotta mintat kovetve. Az olvasas magatol alakul ki minden gyermek eseteben, egyeni ritmusban. A gyermekek konnyebben aktivizalhatok az iras reven, mivel az jobban igenybe veszi motricitasukat. A betuk tanitasat a Waldorf pedagogia egy 6-7 eves gyermek szamara befogadhato modon ajanlja. A tanito egy mesebol indit, melyet masnap tovabb - vagy ujramesel, majd megjelenit egy jellegzetes, szuggesztiv tablarajzban. Ezzel egyidoben a gyermekek is lerajzoljak a sajat fuzetukbe a mesebol szarmazo kepet. A tablan es a fuzetekben megjeleno rajzbol alakul ki a betu alakja: vagy az elemek konturjebol/alakjabol, vagy a szereplok attitudjebol. Ezaltal az iras minosegere tevodik a hangsuly, es nem a mennyisegre, a gyermekek a formakat a sajat erzekszerveikkel valo megtapasztalas utjan erzekelik. Az igy szerzett ismeret alaposabb, es az affektiv memorian alapszik, amely a jelenkori pszichologia szerint is hatekonyabb. A gyakorlat azt mutatja, hogy ez az ut hatekony az olvasasi-irasi zavarok megelozeseben is. Az osztaly osszeteteletol, a gyermekek fejlettsegi szintjetol fuggoen a tanito a nagy nyomtatott betuket vagy az elokeszito osztalyban, vagy az I. osztaly elejen tanithatja. A Waldorf iskolaban az iroszerek hasznalata termeszetes folyamatkent koveti a kez finommozgasokat lehetove tevo izomzatanak fokozatos fejlodeset: elokeszito osztalyban a vastag mehviasz kretak, ezt koveti a mehviasz ceruzakretak vagy szines ceruzak (I. es II. osztaly), majd III. osztalytol a toll hasznalata. Ezaltal az esztetikai erzek fejlesztese is hangsulyosan jelen van. A szep, kaligrafikus iras gyakorlasa ugyanolyan fontossagu, mint a helyesiras. A holisztikus, interdiszciplinaris megkozelites szinten jellemzo a Waldorf pedagogiara. Az anyanyelvi fejlesztes jelen van az osszes tobbi, sajat tartalmakkal rendelkezo kepzesi teruleten is: a kepzom veszetekben, zeneben stb. A tanterv felepitese: ● altalanos ismerteto; ● alapkompetenciak, amelyek az also tagozaton kell, hogy kialakuljanak; ● sajatos kompetenciak, amelyek az alapkompetenciakbol kovetkeznek, es amelyek egy-egy tanev alatt alakulnak ki; ● javasolt tanulasi tevekenysegek; ● tanulasi tartalmak; ● modszertani javaslatok; ● ajanlott irodalom, bibliografia. A kompetenciak olyan strukturalt ismeret-, keszseg- es attitud-egyutteseket jelentenek, amelyek tanulas reven fejlodnek ki, es amelyek lehetove teszik bizonyos terulet sajatos problemainak megoldasat, vagy altalanos jellegu problemak megoldasat kulonbozo egyedi kontextusban. Az alapkompetenciak a Magyar anyanyelv tantargy kereteben kijeloli a diakok altal az also tagozaton elsajatitando ismereteket es viselkedesi mintakat. A sajatos kompetenciak az alapkompetenciakbol kovetkeznek, es utobbiak kialakulasanak fazisait jelentik, es egy-egy tanev alatt alakulnak ki. A sajatos kompetenciak kialakitasahoz tanulasi tevekenysegeket javasol a tanterv, amelyek a diakok valos tanulasi tapasztalatait hasznositja es amelyeket egyesitik a megfelelo tanulasi strategiakat a valtozatos tanulasi helyzetekkel. A tanulasi tartalmak jelentik mindazokat az elsajatitando tartalmakat, amelyek az alapkompetenciak kialakulasahoz szuksegesek. Ezek a kovetkezo teruleteket olelik fel: - szobeli kommunikacio - olvasasi keszseg fejlesztese - irasbeli kifejezokepesseg fejlesztese A modszertani ajanlasok a tartalmak tevekelysegekbe illesztesehez es megtervezesehez ad tanitasi strategiakat, illetve ajanlasokat fogalmaz meg a gyermekek eletkoranak es az egyes osztalykozossegek sajatossagainak figyelembevetelehez. ALAPKOMPETENCIAK ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. A szobeli kozlesek megertese kulonbozo kommunikacios helyzetekben │ │2. A szobeli kifejezokepesseg kulonbozo kommunikacios helyzetekben │ │3. Az irott kozlesek megertese │ │4. Az irasbeli kifejezokepesseg kulonbozo kommunikacios helyzetekben │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ SAJATOS KOMPETENCIAK ES JAVASOLT TANULASI TEVEKENYSEGEK 1. A szobeli kozlesek megertese kulonbozo kommunikacios helyzetekben *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Elokeszito osztaly │ I. osztaly │ II. osztaly │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.1. Rovid szobeli kozles globalis │1.1. Hozzaferheto, tisztan kiejtett │1.1. Kulonbozo szobeli kozlesek │ │jelentesenek felismerese │szobeli kozles globalis jelentesenek │globalis jelentesenek felismerese │ │● rajz es szobeli kozles kozotti │felismerese │● rajz es szobeli kozles kozotti │ │kapcsolat felismerese; │● rajz es szobeli kozles kozotti │kapcsolat felismerese; │ │● rajz keszitese a hallott kozles │kapcsolat felismerese; │● rajz keszitese a hallott tortenet/ │ │tartalmarol; │● rajz keszitese a hallott tortenet egy│fabula egy jellegzetes mozzanatarol; │ │● rovid valaszok megfogalmazasa a │jellegzetes mozzanatarol; │● rovid valaszok megfogalmazasa a │ │hallott kozlesre vonatkozo egyszer │● rovid valaszok megfogalmazasa a │hallott tortenetre/fabulara vonatkozo │ │kerdesekre; │hallott kozlesre vonatkozo egyszeru │egyszeru kerdesekre; │ │● igen/nem valaszok adasa rovid │kerdesekre; │● kiegeszitesek megfogalmazasa rovid │ │allitasokra, amelyek a kozles globalis│● kiegeszitesek megfogalmazasa rovid │allitasokra, amelyek a kozles globalis │ │jelentesenek megerteset ellenorzik; │allitasokra, amelyek a kozles globalis │jelentesenek megerteset ellenorzik; │ │● csoportos jatekokban valo reszvetel │jelentesenek megerteset ellenorzik; │● csoportos jatekokban valo reszvetel │ │a jatek szabalyainak megertese nyoman.│● csoportos jatekokban valo reszvetel │a jatek szabalyainak megertese nyoman. │ │ │a jatek szabalyainak megertese nyoman. │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.2. Reszletek felismerese rovid, │1.2. Reszletek felismerese tisztan │1.2. Reszletek felismerese szobeli │ │tisztan, lassan ejtett kozlesben │ejtett kozlesben │kozlesben │ │● szereplo(
3. k)megnevezese az │● szereplo(
4. k)megnevezese az elhangzott│● szereplo(
5. k)megnevezese az elhangzott│ │elhangzott tortenetben/meseben; │tortenetben/meseben; │tortenetben/meseben/fabulaban; │ │● alapveto kerdesekre valo valaszadas:│● alapveto kerdesekre valo valaszadas: │● alapveto kerdesekre valo valaszadas: │ │Ki? Mit? Hol? Hogyan?; │Ki? Mit? Hol? Hogyan?; │Ki? Mit? Hol? Hogyan?; │ │● igaz/hamis valaszok adasa rovid │● valaszok adasa rovid allitasokra, │● valaszok adasa rovid allitasokra, │ │allitasokra, amelyek a kozles │amelyek a kozles kulonbozo reszleteire │amelyek a kozles kulonbozo reszleteire │ │kulonbozo reszleteinek megerteset │vonatkoznak (pl. szereplo neve, │vonatkoznak (pl. szereplo hibas neve, │ │ellenorzik (pl. szereplo hibas neve, │helyszin, szerzo neve stb.); │helyes helyszin stb.); │ │helyes helyszin stb.); │● helyes reszlet kivalasztasa tobb │● helyes reszlet kivalasztasa tobb │ │● helyes reszlet kivalasztasa tobb │allitas/szo kozul; │allitas/szo kozul; │ │allitas/szo kozul, jeladas reven; │● egyszeru, jatekban gyakorolt utasitas│● jatekban gyakorolt utasitas │ │● egyszer, jatekban gyakorolt utasitas│vegrehajtasa; │vegrehajtasa; │ │vegrehajtasa; │● utasitas, feladat vegrehajtasa │● utasitas, feladat vegrehajtasa egyeni│ │● utasitas, feladat vegrehajtasa │egyeni vagy a csoportnak szolo │vagy a csoportnak szolo felszolitas │ │egyeni vagy a csoportnak szolo │felszolitas nyoman; │nyoman; │ │felszolitas nyoman; │● valaszadas a meghallgatott kozles │● valaszadas a meghallgatott kozles │ │● valaszadas kerdesekre. │tartalmara vonatkozo kerdesekre. │tartalmara vonatkozo kerdesekre. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.3. Szavak elso es utolso hangjanak │1.3. Hangok, szotagok, szavak │1.3. Hangok, szotagok felismerese │ │felismerese, szavak felismerese │felismerese tisztan ejtett kozlesben │szavakban, szavak felismerese tisztan │ │tisztan, lassan ejtett kozlesben │● eszlelt szavak megjegyzese; │ejtett, megszokott kommunikacios │ │● eszlelt hangok / szotagok / szavak │● eszlelt hangok / szotagok / szavak │osszefuggesben elhangzo kozlesben │ │jelzese kulonbozo jelekkel: tapssal, │jelzese kulonbozo jelekkel: tapssal, │● eszlelt hangok / szotagok / szavak │ │padra rakott gesztenyekkel, ugrasokkal│ujjfelemelessel stb.; │jelzese kulonbozo jelekkel: tapssal, │ │stb. (pl. "Tegyetek az asztalra annyi │● kijelentes szavainak megszamolasa │padra rakott gesztenyekkel, ugrasokkal │ │gesztenyet, ahany szot hallottatok.");│hangosan es gondolatban; │stb.; │ │● kijelentes szavainak megszamolasa; │● szavak helyzetenek, sorrendjenek │● maganhangzok es massalhangzok │ │● szavak helyzetenek, sorrendjenek │megallapitasa; │megallapitasa szotagokban, szavakban; │ │megallapitasa; │● kozles bovitese/egyszerusitese szavak│● szavak alkotasa adott szotagokbol; │ │● kozles bovitese/egyszer sitese │hozzaadasaval, elvetelevel; │● kijelentes szavainak megszamolasa │ │szavak hozzaadasaval, elvetelevel; │● kiejtett szo es a hozza tartozo │hangosan es gondolatban; │ │● kiejtett szo es a hozza tartozo │rajz/kep tarsitasa. │● kozles bovitese/egyszerusitese │ │rajz/kep tarsitasa. │ │szavak/mondatok hozzaadasaval, │ │ │ │kivetelevel; │ │ │ │● Szolanc, "Mit visz a kishajo?"-tipusu│ │ │ │jatekok; │ │ │ │● kiejtett szo es a hozza tartozo │ │ │ │rajz/kep tarsitasa. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.4. Ismert kommunikacios helyzetekben│1.4. Tobb beszelo altal letrehozott │1.4. Kulonbozo szobeli kozlesek iranti │ │elhangzo szobeli kozlesek iranti │szobeli kozles iranti erdeklodes │erdeklodes tanusitasa │ │erdeklodes tanusitasa │tanusitasa │● szobeli kozles meghallgatasara es │ │● szobeli kozles meghallgatasara es │● szobeli kozles meghallgatasara es │megertesenek biztositasara szolgalo │ │megertesenek biztositasara szolgalo │megertesenek biztositasara szolgalo │gyakorlatok; │ │gyakorlatok; │gyakorlatok; │● valaszadas kerdesekre; │ │● valaszadas kerdesekre; │● valaszadas kerdesekre; │● kulonbozo szemelyek altal letrehozott│ │● kulonbozo szemelyek altal │● kulonbozo szemelyek altal letrehozott│kozlesek meghallgatasara vonatkozo │ │letrehozott kozlesek meghallgatasara │kozlesek meghallgatasara vonatkozo │gyakorlatok; │ │vonatkozo gyakorlatok; │gyakorlatok; │● "beszelo-hallgato" tipusu │ │● "beszelo-hallgato" tipusu │● "beszelo-hallgato" tipusu │szerepjatekok, a hallgatoi szerep │ │szerepjatekok, a hallgatoi szerep │szerepjatekok, a hallgatoi szerep │viselkedesmintainak kialakitasat │ │viselkedesmintainak kialakitasat │viselkedesmintainak kialakitasat │celozva; │ │celozva; │celozva; │● gyermekek vagy felnottek altal │ │● gyermekek es felnottek altal │● gyermekek es felnottek altal │elmondott mese/fabula meghallgatasa; │ │elmeselt tortenetek/mesek │elmeselt tortenetek/mesek │● "Te vagy a visszhangom"-tipusu │ │meghallgatasa; │meghallgatasa; │tevekenysegekben valo reszvetel │ │● "Te vagy a visszhangom"-tipusu │● "Te vagy a visszhangom"-tipusu │(felnott vagy gyermek altali kozlesek │ │tevekenysegekben valo reszvetel │tevekenysegekben valo reszvetel │megismetlese); │ │(felnott vagy gyermek altali kozlesek │(felnott vagy gyermek altali kozlesek │● "Mit vettem ma eszre az iskolaba │ │megismetlese). │megismetlese); │jovet"-tipusu tevekenysegekben valo │ │ │● "Mit vettem ma eszre az iskolaba │reszvetel, ahol a gyermekek │ │ │jovet"-tipusu tevekenysegekben valo │meghallgatjak tarsaik vagy a felnott │ │ │reszvetel, ahol a gyermekek │torteneteit. │ │ │meghallgatjak tarsaik vagy a │ │ │ │felnott torteneteit. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ 2. A szobeli kifejezokepesseg kulonbozo kommunikacios helyzetekben *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Elokeszito osztaly │ I. osztaly │ II. osztaly │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.1. Hangok, szotagok helyes ejtese │2.1. Rigmusok, versek, sajat kozlesek │2.1. Versek, fabulak, sajat kozlesek │ │egyszer kozlesekben │helyes ejtese │helyes ejtese kulonbozo kommunikacios │ │● mindennapos, un. ritmikus resz │● mindennapos, az adott evszakhoz, │helyzetekben │ │megvalositasa, ahol a gyermekek korbe │evkor unnepeihez kapcsolodo un. │● mindennapos, az adott evszakhoz, │ │ulve korusban kiejtes-gyakorlatokat, │ritmikus resz megvalositasa, ahol a │evkor unnepeihez kapcsolodo un. │ │nyelvtoroket, enekeket, rovid verseket│gyermekek korbe ulve korusban kiejtesi │ritmikus resz megvalositasa, ahol a │ │gyakorolnak, talalos kerdeseket, │gyakorlatokat vegeznek, enekelnek, │gyermekek korbe ulve korusban kiejtesi │ │evszakra, evkor unnepeire vonatkozo │verset mondanak, talalos kerdeseket, │gyakorlatokat vegeznek, nyelvtoroket, │ │rovid kozleseket ismetelnek stb.; │rovid kozleseket ismetelnek stb.; │fabulakat, verset mondanak, enekelnek, │ │● ugyanannak a kozlesnek az ismetlese │● ugyanannak a kozlesnek az ismetlese │talalos kerdeseket, rovid kozleseket │ │kulonbozo hangszinnel, hangerovel vagy│kulonbozo hangszinnel, hangerovel vagy │ismetelnek stb.; │ │beszedsebesseggel; │beszedsebesseggel; │● ugyanannak a kozlesnek az ismetlese │ │● jatek a szavakkal (pl. "Szolanc"), │● ritmussal, mozgassal kisert jatek a │kulonbozo hangszinnel, hangerovel vagy │ │ahol nemcsak az utolso szotag lehet a │szavakkal; │beszedsebesseggel; │ │kriterium, hanem az utolso hang is; │● kozlesek letrehozasa megadott │● ritmussal, mozgassal kisert jatek │ │● kozlesek letrehozasa megadott │szavakkal; │a szavakkal; │ │szavakkal; │● szavak mondasa elozoleg kijelolt │● szavak mondasa elozoleg kijelolt │ │● szavak mondasa elozoleg kijelolt │hangok hosszitott ejtesevel; │hangok hosszitott ejtesevel; │ │hangok hosszitott ejtesevel │● a beszedhez szukseges helyes kilegzes│● a beszedhez szukseges helyes kilegzes│ │ │gyakorlasa mindennapos furulyazassal. │gyakorlasa mindennapos furulyazassal. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.2. Rovid parbeszedekben valo │2.2. Atelt tevekenysegek elmeselese │2.2. Meghallgatott legenda, fabula │ │reszvetel megszokott kommunikacios │egyszeru kozlesek reven, megszokott │reszleges vagy teljes visszameselese │ │helyzetekben │kommunikacios helyzetekben │● meghallgatott legendara/fabulara │ │● koszones, megszolitas, bemutatkozas,│● koszones, megszolitas, bemutatkozas, │vonatkozo kerdesek es valaszok; │ │keres gyakorlasa, valodi vagy │keres gyakorlasa, valodi vagy szimulalt│● meseles a tanito segitsegevel; │ │szimulalt parbeszed kulonbozo │parbeszed kulonbozo helyzetekben, │● szerepjatekok legendak, fabulak │ │helyzetekben, erdekes temakban; │erdekes temakban; │alapjan; │ │● szerepjatekokban valo reszvetel: "Az│● szerepjatekokban valo reszvetel; │● ismert tortenetek dramatizalasa; │ │orvosnal", "Telefonalunk", "A │● feladatok, utasitasok megfogalmazasa │● cim, szerzo, a tulajdonkeppeni szoveg│ │jatszoteren", "Vasarolunk", "Egy nap a│a tarsak szamara │megtalalasat celzo gyakorlatok. │ │csaladdal", "Szuletesnap" stb.; │● ismert targyak kozotti │ │ │● feladatok, utasitasok megfogalmazasa│osszehasonlitasokat, kulonbsegteveseket│ │ │a tarsak szamara; │tartalmazo kijelentesek │ │ │● ismert targyak kozotti │megfogalmazasa, kiegeszitese. │ │ │osszehasonlitasokat, │ │ │ │kulonbsegteveseket tartalmazo │ │ │ │kijelentesek megfogalmazasa, │ │ │ │kiegeszitese. │ │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.3. Gondolatok szobeli megfogalmazasa│2.3. Gondolatok szobeli megfogalmazasa │2.3. Gondolatok, velemenyek es erzesek │ │iranti erdeklodes tanusitasa │iranti erdeklodes tanusitasa ismert │szobeli megfogalmazasa iranti │ │megszokott kommunikacios helyzetekben │kommunikacios helyzetekben │erdeklodes tanusitasa valtozatos │ │● kummunikacios kezdemenyezokeszseg │● kummunikacio igenyenek osztonzeset, │kommunikacios helyzetekben │ │osztonzeset, fejlodeset es a │fejlodeset es a kommunikacio aktusaba │● kummunikacios kezdemenyezokeszseg │ │kommunikacio aktusaba valo │valo bekapcsolodas kepesseget szolgalo │osztonzeset, fejlodeset es a │ │bekapcsolodas kepesseget szolgalo │gyakorlatok; │kommunikacio aktusaba valo │ │gyakorlatok; │● parbeszed megteremteset, fenntartasat│bekapcsolodas kepesseget szolgalo │ │● parbeszed megteremteset, │es lezarasat szolgalo nyelvi formulak │gyakorlatok; │ │fenntartasat es lezarasat szolgalo │hasznalatat celzo jatekos gyakorlatok; │● parbeszed megteremteset, fenntartasat│ │nyelvi formulak hasznalatat celzo │● ismert tortenetek dramatizalasa. │es lezarasat szolgalo nyelvi formulak │ │gyakorlatok; │ │hasznalatat celzo jatekos gyakorlatok. │ │● csoportos beszelgetes megadott │ │ │ │temarol; │ │ │ │● ismert tortenetek dramatizalasa. │ │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.4. A parbeszed alapveto │2.4. A csoportbeli kommunikacio │2.4. A kommunikacio alapveto │ │kommunikacios szabalyainak megismerese│alapveto szabalyainak megismerese │szabalyainak alkalmazasa osztalybeli │ │● az eredmenyes kommunikacio nehany │● csoportos beszelgetes megadott │beszelgetes kereteben │ │szabalyanak gyakorlasa: sorra beszeles│temarol; │● beszelgetes, parban es csoportban, │ │meghallgatas, a gondolatok megjegyzese│● az eredmenyes kommunikacio nehany │megadott temarol; │ │- pl. "Mondd el es add tovabb", │szabalyanak gyakorlasa: sorra beszeles,│● az eredmenyes kommunikacio nehany │ │"Ismeteld meg es folytasd", "Beszelo │meghallgatas, a gondolatok megjegyzese │szabalyanak gyakorlasa: sorra beszeles,│ │szobrok" stb.; │- pl. "Mondd el es add tovabb", │meghallgatas, a gondolatok megjegyzese │ │● kummunikacios kezdemenyezokeszseget │"Ismeteld meg es folytasd", "Beszelo │- pl. "Mondd el es add tovabb", │ │es a kommunikacio aktusaba valo │szobrok" stb.; │"Ismeteld meg es folytasd" stb. │ │illedelmes bekapcsolodas kepesseget │● kummunikacios kezdemenyezokeszseget │● kummunikacios kezdemenyezokeszseget │ │fejleszto gyakorlatok; │es a kommunikacio aktusaba valo │es a kommunikacio aktusaba valo │ │● tovabbi informaciok igenylese a nem │illedelmes bekapcsolodas kepesseget │illedelmes bekapcsolodas kepesseget │ │ertett reszletek tisztazasa erdekeben.│fejleszto gyakorlatok, formalis │fejleszto gyakorlatok, formalis │ │ │(tanora) es nem formalis helyzetekben │(tanora) es nem formalis helyzetekben │ │ │(szunet, kirandulas); │(szunet kirandulas); │ │ │● tovabbi informaciok igenylese a │● "beszelo-hallgato" tipusu │ │ │nem ertett reszletek tisztazasa │szerepjatekok, a hallgatoi szerep │ │ │erdekeben, illedelmesen, formalis │viselkedesmintainak kialakitasat │ │ │(tanora) es nem formalis │celozva. │ │ │helyzetekben (szunet, kirandulas). │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ 3. Az irott kozlesek megertese *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Elokeszito osztaly │ I. osztaly │ II. osztaly │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │3.1. Kivancsisag felkeltese a vizualis│3.1. Kivancsisag felkeltese a vizualis │3.1. Kivancsisag felkeltese a vizualis │ │jelek jelentesenek megfejtese irant, │jelek jelentesenek megfejtese irant, │jelek jelentesenek megfejtese irant, │ │hetkoznapi kontextusokban │hetkoznapi kontextusokban │hetkoznapi kontextusokban │ │● kulonbozo alaku, meretu, vastagsagu │● kulonbozo alaku, meretu, vastagsagu │● kulonbozo alaku, meretu, vastagsagu │ │stb. konyvek megfigyelese; │stb. konyvek megfigyelese; │stb. konyvek megfigyelese; │ │● kulonbozo tipusu konyvek │● kulonbozo tipusu konyvek megfigyelese│● kulonbozo tipusu konyvek megfigyelese│ │megfigyelese (pl. kifestos-, │(pl. kifestos-, illusztralt meses-, │(pl. kifestos-, illusztralt meses-, │ │illusztralt meses-, csak szoveget │csak szoveget tartalmazo stb.); │csak szoveget tartalmazo stb.); │ │tartalmazo stb.); │● sajat konyv - epochafuzet - │● sajat konyv - epochafuzet - │ │● sajat konyv - epochafuzet - │elkeszitese. │elkeszitese. │ │elkeszitese. │ │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │3.2. A kozvetlen kornyezet jeleinek │3.2. Az ismert kornyezet egyes │3.2. Szimbolumok ertelmezese kulonbozo │ │ertelmezese, jelentesenek megfejtese │szimbolumainak ertelmezese, │osszefuggesekben │ │● hetkoznapokban fellelheto │jelentesenek megfejtese │● kijelento, felkialto es kerdo │ │szimbolumok jelentesenek megfejtese: │● hetkoznapokban fellelheto szimbolumok│mondatok helyes intonalasa (a │ │H - korhaz, I - tudakozo, bejarat, │jelentesenek megfejtese: orszag, varos │terminologia hasznalata nelkul); │ │kijarat, P - parkirozo, gyalogatkelo, │cimere, egyes kozlekedesi jelek │● ismert szovek felolvasasa, a │ │kozlekedesi lampak szine stb.; │(megallo, bicikliut, gyalogatkelo, │kozpontozasi jelek altal meghatarozott │ │● azonos jelek, grafikai szimbolumok │kozlekedesi lampa szinei stb.) │intonacioval; │ │kivalasztasa; │● kepek es szobeli kozlesek tarsitasa; │● versek, fabulak kifejezo eloadasa; │ │● kepek es szobeli kozlesek tarsitasa;│● uzenetek, jelzotablak ertelmezese az │● fabulakban es legendakban fellelheto │ │● uzenetek, jelzotablak ertelmezese az│osztalyban/iskolaban; │szimbolumok jelentesenek megfejtese; │ │osztalyban/iskolaban; │● osztalyban/iskolaban hasznalatos │● fabulak es legendak szimbolumainak │ │● osztalyban/iskolaban hasznalatos │jelzesek, jelzotablak letrehozasa a │emberi tulajdonsagokkal valo parhuzamba│ │jelzesek, jelzotablak letrehozasa a │gyermekek segitsegevel. │allitasa; │ │gyermekek segitsegevel. │ │● a mindennapokban hasznos szimbolumok │ │ │ │letrehozasa. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │3.3. A nagy nyomtatott betuk alakjanak│3.3. A nagy es kis nyomtatott betuk │3.3. A nagy es kis nyomtatott es irott │ │felismerese │alakjanak felismerese │betuk, valamint a szavak, mondatok es │ │● rajzolas viaszkretakkal │● rajzolas viaszkretakkal │rovid szovegek irasanal hasznalt │ │es-ceruzakkal; │es-ceruzakkal; │alapveto szabalyok felismerese │ │● a betumeseben megjeleno targy es │● a hangok es a nyomtatott betuk │● rajzolas megadott temaban, │ │rajza, valamint a bet /hang tarsitasat│tarsitasanak gyakorlasa, a betumesebol,│viaszkretakkal es-ceruzakkal; │ │celzo gyakorlatok │a tablara es a fuzetbe rajzolt │● szavak, mondatok, rovid szovegek │ │● visszameselesi gyakorlatok - a betuk│mintabol kiindulva; │helyes irasanak megfigyeles et celzo │ │meseje. │● visszameselesi gyakorlatok-betumesek │gyakorlatok; │ │ │mesek. │● szavak szotagolasanak, sorvegi │ │ │ │elvalasztasanak gyakorlasa; │ │ │ │● lapon valo elhelyezes megfigyelesenek│ │ │ │gyakorlasa │ │ │ │● irott szoveg jellegzetes elemeinek │ │ │ │(cim, szerzo, bekezdesek stb.) │ │ │ │felismereset celzo gyakorlatok. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │3.4. Nyomtatott nagybetuk, valamint │3.4. Nyomtatott nagy- es kisbetuvel │3.4. Nyomtatott nagy- es kisbetuvel, │ │gyakran haszalt, rovid, kozvetlen │irt, gyakran haszalt, kozvetlen │valamint folyoirassal irt, kozvetlen │ │kornyezetre vonatkozo, nyomtatott │kornyezetre vonatkozo szavak │kornyezetre vonatkozo szavak es │ │nagybetuvel irt szavak felismerese │felismerese │mondatok felismerese │ │● kezzel irt nyomtatott nagybetuk │● nyomtatott nagy- es kisbetuk │● nyomtatott betukkel, valamint │ │felismereset celzo gyakorlatok; │felismereset celzo gyakorlatok; │folyoirassal irt egy/tobbszotagu szavak│ │● betuk kozotti hasonlosagok es │● nyomtatott betukkel irt egyszotagu │felismereset celzo gyakorlatok; │ │kulonbozosegek felismerese; │szavak felismereset celzo gyakorlatok; │● nyomtatott vagy kezirassal irt │ │● egyszotagu szavak felismereset celzo│● a gyermekek altalt leirt betuk es │alapszavak es mondatok felismereset │ │gyakorlatok; │egy/tobbszotagu szavak, mondatok │celzo gyakorlatok; │ │● a gyermekek altalt leirt betuk es │felismeresenek jatekos gyakorlasa. │● nyomtatott es/vagy a gyermekek altalt│ │egyszotagu szavak felismeresenek │ │irt egy/tobbszotagu szavak es mondatok │ │jatekos gyakorlasa. │ │felismereset celzo jatekos gyakorlatok.│ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ 4. Az irasbeli kifejezokepesseg kulonbozo kommunikacios helyzetekben *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Elokeszito osztaly │ I. osztaly │ II. osztaly │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │4.1. Egyszeru kozlesek ujraalkotasa │4.1. Egyszeru kozlesek alkotasa ismeros│4.1. Egyszeru kozlesek alkotasa │ │megszokott kommunikacios helyzetekben │kommunikacios helyzetekben │kulonbozo kommunikacios helyzetekben │ │● kulonbozo uzenetek (pl. udvozletek) │● kulonbozo uzenetek alkotasa (pl. │● kulonbozo uzenetek alkotasa (pl. │ │ujraalkotasa/alkotasa rajz, kollazs │udvozletek, meghivok stb.) rajzok, │udvozletek, meghivok stb.) rajzok, │ │stb. formajaban, kepek/betuk │kollazs, kepek, betuk, mondatok stb. │betuk, mondatok stb. felhasznalasaval │ │felhasznalasaval │felhasznalasaval │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │4.2. A nagy nyomtatott betuk │4.2. Szavak es mondatok irasa nagy es │4.2. Szavak es bovitett mondatok irasa │ │korvonalainak megformalasa kulonbozo │kis nyomtatott betukkel │nagyes kisbetukkel, nyomtatott es │ │anyagokbol │● nyomtatott nagy- es kisbetuk │folyoirassal │ │● betuk megformalasa viaszbol, │megformalasa viaszbol, agyagbol stb. │● helyesirasi gyakorlatok │ │agyagbol stb. │● betuk formajanak visszaadasa │● egyszeru mondatok iras-, │ │● betuk formajanak visszaadasa │kulonbozo modon: kijarva, ujjal a │tollbamondas-, masolasgyakorlatai, │ │kulonbozo modon: kijarva, ujjal a │levegoben, padon stb.; │kulonos figyelemmel a nagy kezdobeture │ │levegoben, padon stb.; │● megformalt vagy kulonbozo anyagokbol │es a kozpontozasi jelekre; │ │● megformalt vagy kulonbozo anyagokbol│"kidomboritott" betuk kitapogatasa; │● tomondatok atalakitasa bovitett │ │"kidomboritott" betuk kitapogatasa; │● a kez finommozgasanak es a │mondatokka (a terminologia │ │● a kez finommozgasanak es a │mozgaskoordinacionak a fejlesztese │hasznalata nelkul); │ │mozgaskoordinacionak a fejlesztese │rajzolassal, gyongyfuzessel, │● ismeretlen szavak stb. beillesztese │ │rajzolassal, gyongyfuzessel, │formazassal, adott kontur utani │sajat kijelentesekbe; │ │formazassal, adott kontur utani │papirtepessel stb. │● rovid szovegek alkotasa kep vagy │ │papirtepessel stb. │● a betumese, es tanar altal a tablan │kerdessorozat alapjan; │ │● a betumese, es tanar altal a tablan │megmutatott minta alapjan nagy- es │● szepiras-gyakorlatok; │ │megmutatott minta alapjan nagy │kisbetuk megrajzolasa viaszkretaval, │● szavak kozti tavolsag helyes │ │nyomtatott betuk megrajzolasa │-ceruzaval, vastag ceruzaval; │megbecsulesenek gyakorlasa. │ │viaszk retaval, -ceruzaval; │● az irasra hasznalt felulet megfelelo │ │ │● az irasra hasznalt felulet megfelelo│elhelyezese a sajat testhez │ │ │elhelyezese a sajat testhez │viszonyitva; │ │ │viszonyitva; │● jatekos tajekozodas az irasterben: │ │ │● jatekos tajekozodas az irasterben: │fent, lent, balra, jobbra, folotte, │ │ │fent, lent, balra, jobbra, folotte, │alatta stb.; │ │ │alatta stb.; │● abece betuinek (nyomtatott nagy- │ │ │● abece betuinek (nyomtatott │es kisbetuk) rajzos abrazolasi │ │ │nagybetuk) rajzos abrazolasi │gyakorlatai. │ │ │gyakorlatai. │ │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │4.3. Irott kozlesek iranti erdeklodes │4.3. Irott kozlesek iranti erdeklodes │4.3. Irott kozlesek iranti erdeklodes │ │tanusitasa │tanusitasa ismert nyelvi kornyezetben │tanusitasa kulonbozo nyelvi │ │● kulonbozo uzenetek "irasa", rajzok, │● kulonbozo uzenetek "irasa", rajzok, │kornyezetekben │ │spontan modon kitalalt szimbolumok │spontan modon kitalalt szimbolumok │● kijelento, felkialto es kerdo │ │felhasznalasaval; │felhasznalasaval; │mondatok helyes irasanak gyakorlasa; │ │● sajat konyv (epochafuzet) │● sajat konyv (epochafuzet) │● szemelyre szabott orarend keszitese; │ │letrehozasa; │letrehozasa; │● sajat konyv (epochafuzet) keszitese; │ │● orarend keszitese szin- vagy │● orarend keszitese szinkoddal vagy │● osztalynaplo letrehozasa es vezetese │ │szimbolumkod felhasznalasaval; │szavak, szimbolumok felhasznalasaval; │rajzok, fenykepek, szimbolumok, szavak,│ │● osztalynaplo letrehozasa es vezetese│● osztalynaplo letrehozasa es vezetese │mondatok, szovegek felhasznalasaval; │ │rajzok, fenykepek, szimbolumok │rajzok, fenykepek, szimbolumok, │● kulonbozo cellal irott szovegek │ │hasznalataval; │szavak, mondatok hasznalataval; │(uzenetek, udvozletek stb.) alkotasa │ │● 12 agu ev-fa rajzolasa, amelyen a │● 12 agu ev-fa rajzolasa, amelyen a │(kozles, kervenyezes, │ │gyumolcsok a gyermekek szuletesnapjai;│gyumolcsok a gyermekek szuletesnapjai; │koszonetnyilvanitas stb.). │ │● minialbumok keszitese kepek, rajzok,│● minialbumok keszitese kepek, rajzok, │ │ │irott szoveg, szimbolumok │irott szoveg, szimbolumok │ │ │felhasznalasaval. │felhasznalasaval. │ │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ TANULASI TARTALMAK *Font 7* ┌────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ Elokeszito osztaly │ I. osztaly │ II. osztaly │ ├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Iras, olvasas │- Epochafuzet, rajzok │- Epochafuzet, rajzok │- Epochafuzet │ │ │- Konyv - kotet, borito, lap, │- Konyv - kotet, borito, lap, │- Konyv. Szoveg elhelyezese │ │ │oldal, lapszamozas, iranyok a │oldal, lapszamozas, iranyok a │a lapon. │ │ │lapon │lapon │- Szoveg. Cim. Szerzo │ │ │- A gyermekek altal irt nagy │- A gyermekek altal irt │- A gyermekek altal irt folyoiras│ │ │nyomtatott betuk │nyomtatott nagy- es kisbetuk │betui │ │ │- Leirt betuk olvasasa │- Az abece (nyomtatott nagy- │- Az abece (irott nagy- es │ │ │ │es kisbetuk) │kisbetuk) │ │ │A meselt szovegek a magyar es a │- Egy- es tobbszotagu szavak │- Egy- es tobbszotagu szavak │ │ │vilagirodom mesevilagabol │olvasasa │olvasasa │ │ │szarmazzanak. A tanito kis │ │- Irodalmi szoveg │ │ │terjedelmu verses vagy prozai │A meselt szovegek a magyar es a │- Elbeszeles │ │ │irodalmi szovegeket, valamint nem │vilagirodom mesevilagabol │- Reszletek meselese, │ │ │irodalmi szovegeket is hasznalhat,│szarmazzanak. A tanito kis │szoban/irasban. Szoveg │ │ │fokozatosan bovulo terjedelemben. │terjedelm verses vagy prozai │ujrameselese szoban. │ │ │ │irodalmi szovegeket, valamint │Szereplok felismerese │ │ │ │nem irodalmi szovegeket is │- Lirai szoveg: valtozatos temaju│ │ │ │hasznalhat, fokozatosan bovulo │versek │ │ │ │terjedelemben. │ │ │ │ │ │A hasznalt szovegek az │ │ │ │ │allatortenetek, fabulak es │ │ │ │ │legendak vilagabol szarmazzanak. │ │ │ │ │A tanito kis terjedelm verses │ │ │ │ │vagy prozai irodalmi szovegeket, │ │ │ │ │valamint nem irodalmi szovegeket │ │ │ │ │is hasznalhat. Az irodalmi │ │ │ │ │szovegek tanulmanyozasa soran │ │ │ │ │figyelni kell a helyes, │ │ │ │ │folyekony es kifejezo olvasasra, │ │ │ │ │az ismeretlen szavak megertesere.│ ├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Kommunikacio │Szobeli kommunikacio: │Szobeli kommunikacio: │Szobeli kommunikacio: │ │ │- Helyes kiejtest fejleszto │- Helyes kiejtest fejleszto │- Helyes kiejtest fejleszto │ │ │gyakorlatok │gyakorlatok │gyakorlatok │ │ │- Evszakokhoz, evkor unnepeihez, │- Evszakokhoz, evkor unnepeihez,│- Versek, szojatekok │ │ │termeszethez es termeszeti │termeszethez es termeszeti │- Mondat. Mondatok intonalasa │ │ │jelensegekhez, testreszekhez stb. │jelensegekhez, testreszekhez │- Parbeszed │ │ │kapcsolodo versek │stb. kapcsolodo versek │ │ │ │ │- Szojatekok, mondokak a │ │ │ │- Szojatekok, mondokak a │gyermekfolklorbol │ │ │ │gyermekfolklorbol │- Magyar es mas nepek mesei │ │ │ │- Magyar es mas nepek mesei │- A tanito altal alkotott │ │ │ │- A tanito altal alkotott mesek a │betumesek visszameselese │ │ │ │betuk bevezetesehez │- Szo, mondat, parbeszed │ │ │ │ │ │ │ │ │Irasbeli kommunikacio: │Irasbeli kommunikacio: │Irasbeli kommunikacio: │ │ │- Nyomtatott nagybetuk │ │- Folyoras betui │ │ │ │- Nyomtatott nagy- es kisbetuk │- Folyoiras, szepiras │ │ │ │- Szotagok, szavak, mondatok; │- Helyes elhelyezes a lapon: cim,│ │ │ │helyes elhelyezes a lapon │ bekezdesek, szokozok betartasa │ │ │ │(szokozok betartasa) │- Helyesiras. Szavak helyes irasa│ │ │ │ │- Kozpontozas. Kozpontozasi │ │ │ │ │jelek: pont, kerdojel, │ │ │ │ │felkialtojel, gondolatjel, │ │ │ │ │kettospont, vesszo │ │ │ │ │A tollbamondas szovegei rovidek │ │ │ │ │lesznek │ │ │ │ │ │ │ │Megvalositas: │Megvalositas: │Megvalositas: │ │ │- Kezzel irt vagy kinyomtatott, │- Kezzel irt vagy kinyomtatott, │- Funkcionalis iras (gyakorlati, │ │ │nyomtatott nagybetuk, szavak │nyomtatott nagy- es kisbetuk, │kozlesi cellal). Szovegmasolasok.│ │ │masolasa │szavak masolasa │Tollbamondasok. Uzenet. │ │ │ │ │- Imaginativ iras │ ├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A kommunikacio │- Nyomtatott nagy- es kisbetuk │- Mondat, szo, szotag. │- Szokincs │ │alkoto elemei │Csak intuitivan, a fogalmak │Csak intuitivan, a fogalmak │- Szo - jelentessel tarsitott │ │ │meghatarozasa nelkul dolgozva. │meghatarozasa nelkul dolgozva. │hangcsoport. Hasonlo jelentesu │ │ │- A magyar nyelv hangjai. Maganes │- A magyar nyelv hangjai. Magan-│szavak. Ellentetes jelentesu │ │ │massalhangzok artikulalasa. │es massalhangzok artikulalasa. │szavak. │ │ │A "maganhangzo", "massalhangzo" │A "maganhangzo", "massalhangzo" │- Fonetikai fogalmak │ │ │kifejezesek hasznalata nelkul. │kifejezesek hasznalata nelkul. │- Hang es bet, kapcsolatuk. │ │ │ │ │Massalhangzok, maganhangzok. │ │ │ │ │Szotag. Szavak szotagolasa - │ │ │ │ │sorvegi elvalasztas. Abece - │ │ │ │ │aktualizalas │ └────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ MODSZERTANI UTMUTATO Az anyanyelv tanitasanak kiemelt szerepe van az egesz nevelesben, hisz az anyanyelv egyedi szerepet jatszik a szemelyiseg fejlodeseben, a gondolkodasi strukturak kialakulasaban. A nyelv a kolcsonos megertes alapveto eszkoze, igy a neveles elsodleges eszkoze is. Segitsegevel a gyermek lelki es szellemi fejlodeset alakithatjuk. A nyelvi mintak kulturat, ertekeket kozvetitenek, de a tarsas kapcsolatok kialakitasat, szelesiteset is lehetove teszik. Az anyanyelvi ismeretek bovulese az informacioszerzes szelesiteset, a problemamegoldo keszseg gyarapodasat jelenti a teljes oktatasi-nevelesi folyamatban. Az anyanyelv oktatasa soran alapveto celkituzes a tanulok nyelvhasznalatanak tudatositasa es fejlesztese. A kisgyerekkori spontan szines nyelvhasznalat megorzese, es a nyelv mukodesenek a megertese egyarant fontosak. Az anyanyelvi foglalkozasokon - mint minden mas foglalkozason - a tanar munkajat a gyerekek eletkori sajatossagai hatarozzak meg, ennek megfeleloen kell kivalasztania a megfelelo oktatasi modot es tevekenyseget. Az elokeszito es elso, masodik osztalyban az anyanyelvi fogalkozasok is - mint minden mas - a gyerek termeszetes kivancsisagara es mozgasigenyere epulnek. A gyermekek tevekenysegei kepessegek es keszsegek valtozatos skalajat szolitjak meg. A hangsuly az ertelmes, a gyermek szamara is atlathato tevekenysegek megelesere, atelesere tevodik. Ebben az eletkorban a gyermekek nevelese tevekenysegeken alapul, a tettek pedagogiajat jelenti. Ezert ez az iranyultsag a gyermek egeszet szolitja meg. A folyamatok, melyben reszt vesz, minden erzekszervet bevonjak, mozgositjak erzelmeit, megerteset es fantaziajat. Elokeszito es elso osztalyban nagy hangsulyt fektetunk a nagymozgasok, valamint a fonemahallas gyakorlasara, kialakitasara, hiszen ezek a keszsegek kepezik majd az iras es olvasas alapjait. Masodik osztalyban kiemelt szerepet kap az olvasas keszsegszintre valo emelese, valamint az alapveto helyesirasi szabalyok tudatos alkalmazasa. A gyermekek egyeni kiserese ezeken az evfolyamokon azt jelenti, hogy a pedagogus megfigyeli a gyermek fejlodeset, rendszeresen dokumentalja, majd a fejlodest elosegito lepeseket - az egyeni beszelgetesek alkalmaval a szulokkel is megosztva, megbeszelve - gyakorlatba ulteti. Ajanlott, hogy a az iskolai tevekenysegeket figyelmesen, kiegyensulyozottan szervezze meg a pedagogus, elkerulve a gyermekekek alul- vagy tulterheleset. Alapveto fontossagu a nap es a het egeszseges ritmusanak kialakitasa. Az evszakok es az evkor unnepei idovel ismerosse formaljak az ev strukturajat. A ritmikus resz versei, enekei kovetik ezt a szerkezetet. Minden enek, vers kozosen, korusban hangzik el mind a nap elejen, a ritmikus reszben, mind a honap-/ evszakunnepelyeken. A tanito naponta meset, fabulat, legendat (lasd Bevezeto) mesel/ olvas, amelyet a gyermekek utolag ujrameselhetnek. AJANLOTT IRODALOM Benedek Elek, Illyes Gyula, Arany Laszlo, Grimm testverek stb. nepmesegyujtemenyei Weores Sandor, Kanyadi Sandor, Szilagyi Domokos, Zelk Zoltan, Tamko Sirato Karoly, Nemes Nagy Agnes, Szabo Lorinc, Csanadi Imre, Demeny Peter, Kovacs Andras Ferenc, Devecsery Gabor, Osvath Erzsebet stb. gyermekversei Petres Csaba (szerk.): Tucsok koma, gyere ki! Forrai Katalin: Enek az ovodaban T. Aszodi Eva (szerk.): Cini-cini muzsika Toro Jolan - Tanczos Ibolya: A beszedfejlesztes tanitoi kezikonyve Gazda Klara: Gyermekvilag Esztelneken Haider Edit (szerk.): Bujj, bujj, zold ag... Montagh Imre: Tiszta beszed Jakob Streit: Allattortenetek; A mehek elete; Hadd legyek a testvered Szentkuti Marta: Akik meghallottak Isten hivasat Selma Lagerlof: Krisztus legendak BIBLIOGRAFIA Carlgren Frans, Klingborg Arne, Szabadsagra neveles. Torok Sandor Waldorf-pedagogiai Alapitvany, 2003. Kulcsar Gabor, Az iras-olvasas tanitasa a Waldorf iskolaban, KFPT, Budapest, 2004. Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000. Steiner Rudolf, Atalanos embertan, Genius, Budapest, e.n. Steiner Rudolf, A neveles muveszete. Metodika-didktika, Genius, Budapest, e.n. Steiner Rudolf, A neveles muveszete. Szeminariumi beszelgetesek, Genius, Budapest, e.n.. Vekerdy Tamas, A Waldorf iskola elso harom evenek programjarol. In: U.o: Milyen iskola kell a gyerekeknek, Filum, 2003. *** A magyarorszagi Waldorf-iskolak kerettanterve. 2013 PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF*) Notă ... ────────── *) Traducere ────────── TRADUCERE DIN LIMBA MAGHIARĂ NOTĂ DE PREZENTARE Pedagogia Waldorf a dezvoltat un concept propriu cu privire la studiul limbii şi literaturii materne. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţionează două forţe polare, cu legităţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare orală/scrisă. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor şi opiniilor proprii. În esenţă, acesta este scopul comunicării în limba maternă. Limba este un proces viu, în permanentă transformare, însă la baza ei stau legităţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepărtate. De aici s-a născut necesitatea selectării de către învăţător a acelor texte care au valoare artistică şi care stau la baza creaţiei literare actuale. Astfel, povestirea zilnică a învăţătorului, în partea de final a orei principale, indiferent de materia predată, ocupă un spaţiu larg în desfăşurarea activităţilor didactice din şcolile Waldorf: basme în clasa pregătitoare şi în clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a etc. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii, care preiau cu uşurinţă elemente specifice de limbaj, astfel încât se realizează atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacităţii de receptare şi de exprimare a mesajului oral. Un element specific pedagogiei Waldorf este partea ritmică. Aceasta presupune afectarea unui timp, de regulă 20-30 min. la începutul fiecărui curs principal, în care învăţătorul şi copiii rostesc împreună poezii şi frământări de limbă, intonează cântece, în alternanţă. Acest moment al zilei de şcoală se constituie ca fundament pentru latura socială a educaţiei. În domeniul lingvistic este cu atât mai necesară o astfel de activitate, cu cât dezvoltarea comunicării (capacitatea de exprimare proprie) nu se poate realiza decât în interacţiune cu ceilalţi semeni, în sfera socialului. De o deosebită importanţă pentru pedagogia Waldorf este modul specific în care aceasta aşează, înaintea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/ lectura), capacitatea de exprimare scrisă. Printr-o asemenea răsturnare de situaţie se urmăreşte respectarea unui principiu de bază al pedagogiei contemporane, întrucât este ştiut faptul că achiziţiile cognitive devin mai solide dacă sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Pedagogia Waldorf înţelege prin activitate efortul concret, fizic şi intelectual, pe care îl face copilul. Astfel, în clasa pregătitoare şi în clasa I copiii sunt conduşi întâi către scriere şi apoi către citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, după modelul învăţătorului. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicită mai puternic motricitatea. În predarea literelor, pedagogia Waldorf propune o cale accesibilă vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, învăţătorul porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor şi pe care apoi o reia în ziua următoare, realizând pe tablă un desen sugestiv pentru copii. În acelaşi timp, copiii desenează în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablă şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copiii sunt îndrumaţi să perceapă formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bază memoria afectivă, pe care psihologii contemporani o consideră de o eficienţă superioară. Experienţa practică a demonstrat că astfel se acţionează cu succes împotriva apariţiei deficienţelor de scriere-citire. Din această cauză, în funcţie de componenţa clasei şi de gradul de dezvoltare a copiilor, învăţătorul poate introduce scrierea literelor mari de tipar fie în clasa pregătitoare, fie la începutul clasei I. Folosirea instrumentelor de scris, de la crete groase de ceară (clasa pregătitoare) la creioane cerate sau creioane colorate (clasele I şi a II-
6. a)la stilou (din clasa a III-a), reprezintă pentru pedagogia Waldorf o cale firească şi necesară de a răspunde cerinţelor de vârstă ale copiilor, cărora li se dezvoltă treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligrafică este exersată în aceeaşi măsură ca şi scrierea ortografică, realizându-se astfel dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă. Caracterul holistic, interdisciplinar reprezintă un alt element specific pedagogiei Waldorf. Dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă se realizează şi în cadrul altor domenii de învăţământ: arte plastice, muzică etc. Programa cuprinde următoarele elemente: ● notă de prezentare; ● competenţe generale, ce se urmăresc a fi formate de-a lungul ciclului primar; ● competenţe specifice, deduse din competenţele generale, care se formează pe durata unui an şcolar; ● exemple de activităţi de învăţare; ● conţinuturi; ● sugestii metodologice; ● literatură recomandată ● bibliografie. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba maghiară maternă jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Comunicarea verbală - Dezvoltarea abilităţii de citire - Dezvoltarea abilităţii de exprimare în scris Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi. COMPETENŢE GENERALE ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate │ │ 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare │ │ 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise │ │ 4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────┘ COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a│1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a │1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a │ │unui scurt mesaj audiat │unui mesaj oral, accesibil, rostit cu │unui mesaj din texte accesibile variate│ │● sesizarea relaţiei dintre imaginea │claritate │● sesizarea relaţiei dintre imaginea │ │desenată şi mesajul audiat; │● sesizarea relaţiei dintre imaginea │desenată şi mesajul audiat; │ │● realizarea unui desen pentru a │desenată şi mesajul audiat; │● realizarea unui desen pentru a indica│ │indica despre ce este vorba în mesajul│● realizarea unui desen pentru a indica│o scenă semnificativă din povestirea/ │ │audiat; │o scenă semnificativă din povestirea │fabula audiată; │ │● oferirea de răspunsuri scurte la │audiată; │● oferirea de răspunsuri la întrebări │ │întrebări simple legate de poveştile │● oferirea de răspunsuri scurte la │simple legate de povestirile/ fabulele │ │audiate; │întrebări simple legate de povestirile │audiate; │ │● oferirea de replici afirmative/ │audiate; │● oferirea de completări la enunţuri │ │negative la enunţuri scurte care │● oferirea de completări la enunţuri │scurte care testează înţelegerea │ │testează înţelegerea globală; │scurte care testează înţelegerea │globală a textului audiat; │ │● participarea la jocuri de grup, ca │globală a textului audiat; │● participarea la jocuri de grup, ca │ │urmare a înţelegerii regulilor │● participarea la jocuri de grup, ca │urmare a înţelegerii regulilor jocului.│ │jocului. │urmare a înţelegerii regulilor jocului.│ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.2. Recunoaşterea câtorva detalii │1.2. Recunoaşterea unor detalii │1.2. Recunoaşterea unor detalii │ │dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi │dintr-un mesaj rostit cu claritate │dintr-un text audiat │ │rar │● numirea personajului/ personajelor │● numirea personajului/ personajelor │ │● numirea personajului/ personajelor │dintr-o poveste/ povestire/ fabulă │dintr-o poveste/ povestire/fabulă │ │dintr-o poveste audiată; │audiată; │audiată; │ │● oferirea de răspunsuri la │● oferirea de răspunsuri la solicitarea│● oferirea de răspunsuri la solicitarea│ │solicitarea de informaţii elementare: │de informaţii elementare: "Cine? Ce? │de informaţii elementare: "Cine? Ce? │ │"Cine? Ce? Unde? Cum?"; │Unde? Cum?"; │Unde? Cum?"; │ │● oferirea de replici afirmative/ │● oferirea de replici la enunţuri │● oferirea de replici la enunţuri │ │negative la enunţuri scurte care │scurte care vizează diverse informaţii │scurte care vizează diverse informaţii │ │vizează diverse informaţii din text │din text (ex. numele personajului, │din text (ex. numele greşit al │ │(ex. numele greşit al personajului, │locul corect în care se petrece │personajului, locul corect în care se │ │locul corect în care se petrece │acţiunea, autorul); │petrece acţiunea); │ │acţiunea); │● selectarea detaliului corect dintr-un│● selectarea detaliului corect dintr-un│ │● selectarea detaliului corect │set de enunţuri/ cuvinte, │set de enunţuri/ cuvinte; │ │dintr-un set de enunţuri/cuvinte, │● îndeplinirea unor instrucţiuni │● îndeplinirea unei instrucţiuni │ │utilizând indicarea prin semne; │exersate prin jocuri; │exersate prin jocuri; │ │● îndeplinirea unei instrucţiuni │● îndeplinirea unor sarcini, │● îndeplinirea unor sarcini, │ │simple exersate prin jocuri; │instrucţiuni, adresate individual sau │instrucţiuni, adresate individual sau │ │● îndeplinirea unor sarcini, │grupului; │grupului; │ │instrucţiuni, adresate individual sau │● formularea de răspunsuri la întrebări│● formularea de răspunsuri la întrebări│ │grupului; │despre conţinutul unui text audiat. │despre conţinutul unui text audiat. │ │● formularea de răspunsuri la │ │ │ │întrebări; │ │ │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.3. Identificarea sunetului iniţial │1.3. Identificarea unor sunete, silabe,│1.3. Identificarea sunetelor şi │ │şi/sau final dintr-un cuvânt, a │cuvinte din enunţuri rostite cu │silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în│ │cuvintelor din enunţuri rostite clar │claritate │enunţuri din mesaje rostite cu │ │şi rar │● memorarea unor cuvinte percepute; │claritate, în contexte de comunicare │ │● indicarea sunetelor/ silabelor/ │● indicarea sunetelor/silabelor/ │familiare │ │cuvintelor percepute prin diferite │cuvintelor percepute prin diferite │● indicarea sunetelor/ silabelor/ │ │semne: bătăi din palme, castane puse │semne: bătăi din palme, ridicarea unui │cuvintelor percepute prin diferite │ │pe bancă, sărituri etc. │deget, a unui obiect, │semne: bătăi din palme, castane puse pe│ │(ex. "Puneţi pe masă atâtea nuci câte │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ │bancă, sărituri etc.; │ │cuvinte aţi auzit."); │cu voce tare şi în gând; │● identificarea vocalelor şi │ │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ;│● stabilirea poziţiei sau succesiunii │consoanelor în silabe şi cuvinte; │ │● stabilirea poziţiei sau succesiunii │cuvintelor din enunţuri orale; │● formarea unor cuvinte din silabe │ │cuvintelor din enunţuri orale; │● dezvoltarea sau simplificarea unui │date; │ │● dezvoltarea sau simplificarea unui │enunţ audiat, prin adăugarea sau │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ │ │enunţ audiat, prin adăugarea sau │scoaterea unor cuvinte/ propoziţii; │cu voce tare şi în gând; │ │scoaterea unui cuvânt; │● punerea în corespondenţă a unor │● dezvoltarea sau simplificarea unui │ │● punerea în corespondenţă a unui │mesaje cu imaginile potrivite │enunţ audiat, prin adăugarea sau │ │cuvânt rostit cu imaginea potrivită │desenate. │scoaterea unor cuvinte; │ │desenată. │ │● jocuri de tip "Fazan", "Cuvinte │ │ │ │alintate"; │ │ │ │● punerea în corespondenţă a unor │ │ │ │cuvinte rostite cu imaginile potrivite │ │ │ │desenate. │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │1.4. Manifestarea interesului pentru │1.4. Manifestarea interesului faţă de │1.4. Manifestarea interesului faţă de o│ │receptarea mesajelor orale, în │receptarea mesajelor orale, emise de │varietate de mesaje orale │ │contexte de comunicare cunoscute │mai mulţi interlocutori │● exerciţii de ascultare şi de │ │● exerciţii de ascultare şi de │● exerciţii de ascultare şi de │confirmare a înţelegerii mesajului │ │confirmare a înţelegerii mesajului │confirmare a înţelegerii mesajului │ascultat; │ │ascultat; │ascultat; │● formulări de răspunsuri la întrebări;│ │● formulări de răspunsuri la întrebări│● formulări de răspunsuri la întrebări;│● exerciţii de ascultare a unor mesaje │ │● exerciţii de ascultare a unor mesaje│● exerciţii de ascultare a unor mesaje │formulate de persoane diferite; │ │formulate de persoane diferite; │formulate de persoane diferite; │● jocuri de rol de tipul "emiţător- │ │● jocuri de rol de tipul "emiţător- │● jocuri de rol de tipul "emiţător- │receptor", vizând formarea │ │receptor", vizând formarea │receptor", vizând formarea │comportamentului de ascultător; │ │comportamentului de ascultător; │comportamentului de ascultător; │● audierea unor poveşti/ fabule spuse │ │● audierea unor poveşti povestite de │● audierea unor poveşti spuse de │de profesor sau de copii; │ │adulţi sau de copii; │profesor sau de copii; │● participarea la activităţi de tipul │ │● participarea la activităţi de tipul │● participarea la activităţi de tipul │"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor │ │"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor│"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor │enunţuri formulate de adult sau de │ │enunţuri formulate de adult sau │enunţuri formulate de adult sau copii);│copii); │ │copii); │● participarea la activităţi de tipul │● participarea la activităţi de tipul │ │ │"ce am observat astăzi în drum spre │"ce am observat astăzi în drum spre │ │ │şcoală", în care copiii ascultă │şcoală", în care copiii ascultă │ │ │povestiri cu sens spuse de copii sau │povestiri cu sens spuse de copii sau de│ │ │adult. │profesor. │ └──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘ 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │ ├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤ │2.1. Rostirea corectă a sunetelor şi a│2.1. Rostirea corectă a unor recitative│2.1. Rostirea corectă a unor poezii, │ │silabelor în