ANEXE din 31 august 2006

ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 748 bis din 1 septembrie 2006 Anexa 1 LISTA DISCIPLINELOR la care se sustine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e şi f A. FILIERA TEORETICA NOTA 1) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba

1. d)Istoria românilor nu mai pot sustine la proba
2. f)Istorie universala. B. FILIERA TEHNOLOGICA ┌───────────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Proba │ │ │ ├──────────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤ │ Profil │ Specializare │ D (proba │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre │ │ │ │ scrisa) │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii │ │ │ │ │ specializarii (proba scrisa) │ curriculare, alta decat cele │ │ │ │ │ │susţinute anterior (proba scrisa)│ ├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Servicii │Turism şi │Matematica│Marketing, Economia intreprinderii │Istorie, Geografie, Economie │ │ │alimentatie publică │ │ │(proba scrisa) │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Administrativ │Matematica│Contabilitate, Economia intreprinderii │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┤ │ │ │ │Economic │Matematica│ │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Posta │Matematica│Exploatare postala, Economia │ │ │ │ │ │intreprinderii │ │ ├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Resurse │Industrie │Matematica│Operaţii unitare şi utilaje în │Chimie, Biologie, Istorie, │ │naturale şi│alimentara │ │industria alimentara, Ecologie şi │Geografie, (proba scrisa) │ │protectia │ │ │protectia mediului │ │ │mediului ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Protectia mediului │Matematica│Analiza factorilor de mediu, Ecologie │ │ │ │ │ │şi protectia mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Chimie industriala │Matematica│Procese şi utilaje, Ecologie şi │ │ │ │ │ │protectia mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Agricol şi agromontan│Matematica│Agro-pedologie, Ecologie şi protectia │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Veterinar │Matematica│Anatomia şi fiziologia animalelor │ │ │ │ │ │domestice, Ecologie şi protectia mediului│ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Silvic │Matematica│Silvicultura, Ecologie şi protectia │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Materiale de │Matematica│Chimia silicatilor, Ecologie şi protectia│ │ │ │constructii │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Prelucrarea lemnului │Matematica│Tehnologia mobilei, Ecologie şi protectia│ │ │ │ │ │mediului │ │ ├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Tehnic │Telecomunicatii │Matematica│Masurari speciale în telecomunicatii, │Fizica, Chimie, Istorie, │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │Geografie, (proba scrisa) │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Electronică şi │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │ │ │ │automatizari │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Electrotehnica │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │ │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Mecanica │Matematica│Organe de masini şi mecanisme, Solicitări│ │ │ │ │ │şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Lucrari publice - │Matematica│Desen de constructii şi instalaţii, │ │ │ │constructii │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Textile │Matematica│Materii prime textile, Solicitări şi │ │ │ │ │ │masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Pielarie │Matematica│Materii prime pentru industria de │ │ │ │ │ │pielarie, Solicitări şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Electromecanica │Matematica│Masurari mecanice şi electrice, │ │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │ └───────────┴─────────────────────┴──────────┴─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ C. FILIERA VOCATIONALA ┌────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Proba │ │ │ ├──────────────────┬─────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤ │ │ │ │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre │ │ Profil │ Specializare │ │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii │ │ │ │ D (proba scrisa) │ specializarii (proba scrisa sau proba │ curriculare, alta decat cele │ │ │ │ │ practica) │ susţinute anterior (proba scrisa │ │ │ │ │ │ sau proba practica) │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Artistic │ Arhitectura, │Istoria românilor,│Istoria artelor şi arhitecturii (proba │ │ │ │ arte ambientale │Geografia României│scrisa), Studiul formelor şi desen (proba│ │ │ │ şi design │ │practica) │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Arte plastice şi│Istoria românilor,│Istoria artelor şi arhitecturii (proba │ │ │ │ decorative │Geografia României│scrisa), Studiu formelor şi desen (proba │ │ │ │ │ │practica) │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Coregrafie │Istoria românilor,│Istoria baletului (proba scrisa), │ │ │ │ │Geografia României│Dans clasic sau Dans modern (proba │ │ │ │ │ │practica, în functie de specialitate) │O limba moderna (alta decat cea │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤sustinuta la proba b), Istorie, │ │ │ Muzica │Istoria românilor,│Istoria muzicii (proba scrisa), │Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ │Geografia României│Instrument sau Canto sau Teorie - │(proba scrisa) │ │ │ │ │solfegiu - dicteu (proba practica, │ │ │ │ │ │în functie de specialitate) │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Teatru │Istoria românilor,│Istoria teatrului (proba scrisa), │ │ │ │ │Geografia României│Arta actorului (proba practica) │ │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Pedagogic │ Invatator- │Matematica │Pedagogie generală, Psihologie │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ educatoare │ │ │sustinuta la proba b), Istorie, │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ Bibliotecar- │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisa) │(proba scrisa) │ │ │ documentarist │Geografia României│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Instructor- │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisa) │ │ │ │ animator │Geografia României│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Instructor │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisa) │ │ │ │ pentru │Geografia României│ │ │ │ │ activităţi │ │ │ │ │ │ extrascolare │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Pedagog scolar │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisa) │ │ │ │ │Geografia României│ │ │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Educatie │ Liceu cu │Istoria românilor,│Pregatire teoretica sportiva (proba │O limba moderna (alta decat cea │ │fizica şi │ program │Geografia României│scrisa), Maiestrie sportiva (proba │sustinuta la proba b), Istorie, │ │sport │ sportiv │ │practica) │Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ │ │ │(proba scrisa) │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Militar │ Muzici militare │Istoria românilor,│Istoria muzicii (proba scrisa), │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României│Instrument (proba practica) │sustinuta la proba b), Istorie, │ │ │ │ │ │Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ │ │ │(proba scrisa), Pregatire militara│ │ │ │ │ │(proba practica) │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, Biologie, Informatica │O limba moderna (alta decat cea │ │ │informatica │ │(proba scrisa) │sustinuta la proba b), Istorie, │ │ │ │ │ │Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ │ │ │(proba scrisa), Pregatire militara│ │ │ │ │ │(proba practica) │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Stiinte-sociale │Istoria românilor │Istorie, Geografie, Economie, │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │sau Geografia │Filozofie, Psihologie (proba scrisa) │sustinuta la proba b), Matematica │ │ │ │României │ │(proba scrisa), Pregatire militara│ │ │ │ │ │(proba practica) │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Teologic │Ortodox │Istoria românilor │Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii │ │ │ │ │sau Geografia │Ortodoxe Române (proba scrisa) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Patrimoniu │Istoria românilor │Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii │ │ │ │cultural │sau Geografia │Ortodoxe Române (proba scrisa), Studiul │ │ │ │ │României │formelor şi desen (proba practica) │ │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │Teologic │Catolic │Istoria românilor │Studiul Vechiului şi Noului Testament, │ │ │ │ │sau Geografia │Catehism (proba scrisa) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Baptist │Istoria românilor │Studiul Bibliei, Doctrine Biblice (proba │ │ │ │ │sau Geografia │scrisa) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Penticostal │Istoria românilor │Doctrine Biblice, Pneumatologie (proba │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │sau Geografia │scrisa) │sustinuta la proba b), Istorie, │ │ │ │României │ │Geografie, Economie, Filozofie │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Adventist │Istoria românilor │Studiul Bibliei, Dogmatica (proba scrisa)│ │ │ │ │sau Geografia │ │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Unitarian │Istoria românilor │Studii Biblice, Istoria Bisericii │ │ │ │ │sau Geografia │Unitariene (proba scrisa) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Reformat │Istoria românilor │Studii Biblice, Istoria Bisericii │ │ │ │ │sau Geografia │Reformate (proba scrisa) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Musulman │Istoria românilor │ Legislatie islamica (proba scrisa) │ │ │ │ │sau Geografia │ │ │ │ │ │României │ │ │ └────────────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘ NOTA 1) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
3. d)Istoria românilor nu mai pot sustine la proba
4. f)Istorie universala. Anexa 2 MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Prin ponderea sa reflectata în prezenta celor două probe obligatorii, scrisa şi orala, limba şi literatura română ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal, care stabileste principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectiva comunicativ-functionala, pune accent pe latura formativa a invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat şi a continuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limba şi comunicare. Proba scrisa vizeaza competentele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/eseuri şi texte functionale). Proba orala vizeaza competentele de comunicare orala, fiind centrata pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. II. COMPETENTE DE EVALUAT Prin susţinerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor abilitati şi elemente de competenţa, dobandite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a): 1. Utilizarea corecta şi adecvata a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare a. Competente privind producerea mesajelor - Utilizarea corecta şi adecvata a formelor exprimarii orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronuntarea corecta; tehnici de comunicare specifice în conversatie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia data) - pentru proba orala. - Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare - pentru proba orala. - Utilizarea corecta şi adecvata a formelor exprimarii scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în functie de situaţia de comunicare; stilurile functionale; calitatile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice şi folosirea adecvata a unităţilor lexico-semantice). - Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori). b. Competente privind receptarea mesajelor - Receptarea adecvata a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral). - Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). - Aplicarea cunoştinţelor de limba în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). - Identificarea expresivitatii şi a subiectivitatii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica şi structurala în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare - Recunoasterea trasaturilor definitorii ale comunicarii fictionale şi nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicarii, modalităţi de receptare). - Recunoasterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compozitia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instantele comunicarii, perspectiva narativa). - Identificarea particularitatilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, marci lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber). - Recunoasterea şi realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de proza şi a particularitatilor acestora. - Recunoasterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compozitia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului/indicatiile scenice). - Identificarea şi analiza elementelor de compozitie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relatii de opozitie şi de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv; instantele comunicarii în textul poetic). - Identificarea instanţelor comunicarii în textul poetic. - Analiza şi realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. - Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificatie). - Aplicarea conceptelor operationale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrina literara. - Realizarea de conexiuni diverse între doua sau mai multe texte literare (inrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar a. Receptare - Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizarii logicii şi coerentei mesajului. b. Producere - Susţinerea argumentata a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) - pentru proba orala. - Elaborarea unei argumentari scrise/orale pe o tema data (construcţia discursului argumentativ: structuri, conectori şi tehnici argumentative). - Incadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii intr-o anumita categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, român modern; poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor acestora. - Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca). - Identificarea unor particularitati şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizarii acestora (Dacia literara, Junimea, traditionalism, modernism). - Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural. - Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiasi teme literare. - Relevarea specificitatii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte. III. CONTINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situaţiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context); functiile comunicarii; - textul literar/nonliterar; - text şi context; - teme şi motive literare; - literatura şi alte arte. 2. Proza a. Proza narativa - acceptii ale termenului; evolutie şi tipologie (proza romantica, proza realista; proza fantastica). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica, psihologica; romanul - traditional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea razboi mondial, romanul de după al doilea razboi mondial). c. Structura textului narativ - instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naratiunea la persoana I şi a III-a; - construcţia subiectului şi a discursului narativ: actiune, secventa narativa, episod, conflict, relatii temporale şi spatiale, momentele subiectului; povestire în rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa, pauza descriptiva; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalităţi ale nararii: povestire; rezumat, scena; - marci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa şi indirecta, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - acceptii ale termenului; evolutie (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica şi epica). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv; - elemente de compozitie în textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie şi de simetrie; elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic. c. Limbajul şi expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice şi de construcţie (enumeratia, repetitia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteratia); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rima, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern. c. Structura textului dramatic - construcţia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena, relatii temporale şi spatiale; - compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica; indicatii scenice; - personajul dramatic - modalităţi de caracterizare. d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic - particularitati ale construcţiei dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci şi ideologii literare Texte de doctrina literara privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literara (manifest literar; doctrina estetica); - Junimea şi junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica: modernism - E. Lovinescu; traditionalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu. Nota. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cat şi altor autori. Conform programei scolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici. B. LIMBA ŞI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Nota. Continuturile de mai jos vizeaza: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice şi folosirea adecvata a unităţilor lexico-semantice; - aplicarea cunoştinţelor de limba, inclusiv cele dobandite în ciclul gimnazial, în exprimarea corecta şi în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronuntarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - campuri semantice - derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicarii (cuvinte, propozitii, fraza); unităţi frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atractia paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic - elemente de relaţie (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic şi de punctuatie - norme ortografice şi de punctuatie în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice şi de punctuatie în înţelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitatile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii aplicative/redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERATIONALE - act, actiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compozitie, conflict, construcţia subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant, deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situaţiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/functiile comunicarii, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica, fantastic, fictiune, figura de stil, final, imagine artistica, incipit, indicatii scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metafora, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetitie, refren, relatii temporale şi spatiale, romantism, român (tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/indirect/indirect liber, stil functional, tablou, tema, text literar/nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta. Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programele scolare corespunzătoare. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul scolar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM^2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora profesorii în cauza/elevii vor da dovada cunoasterii acestora, fiind evaluaţi ca atare". MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA, Programa - BACALAUREAT 2007 MAGYAR NYELV ES IRODALOM ERETTSEGI KOVTELMENENYRENDSZER - 2007 1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken. I. Kommunikacios kepessegek A tudatos nyelvi viselkedes kepessege; Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo sikeres hasznalata; Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg; II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa; A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese; A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa; Az erteklatas kepessege; A nyelvi kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban; A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben; Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott korszak, stilusiranyzat alapjan; 2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek I. Kommunikacios kepessegek *Font 9* II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei Kovetelmenyek - muismeret: 1. Kotelezo legalabb 1 legenda, 1 eposz, 2 muballada, 6 regeny, 6 novella, 3 drama valamint 10 lirai alkotas alapos ismerete a reszletezett kimeneti kovetelmenyeknek megfeleloen. 2. Kotelezo a felsorolt szerzok legalabb egy muvenek ismerete: Ady Endre, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Bezsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Dsida Jeno, Esterhazy Peter, Jokai Mor, Jozsef Attila, Kanyadi Sandor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kosztolanyi Dezso, Krudy Gyula, Madach Imre, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Ottlik Geza, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Pilinszky Janos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Szilagyi Domokos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos, Weores Sandor. Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007 LIMBA ŞI LITERATURA GERMANA MATERNA Richtlinien fur die Abiturprufung 2007 Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen. 1. Anforderungen Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen: - Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen; - Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang; - Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situaţionen und Sachverhalte. - Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen; - Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen; - Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern; - Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen; - Fahigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen; - Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Bewerbung, Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen; - Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen. 2. Inhalte: a. Literatur: - Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise. - Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes. - Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge). - Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes. - Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes. - Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner, B. Brecht, Fr. Durrenmatt - Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes. - Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung: Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse). 3. Die schriftliche Prufung Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben. În der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur alle anderen Profile als das padagogische identisch gestaltet. Absolventen des padagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Alle anderen Absolventen haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein Gesuch, eine Bewerbung, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. A. zu verfassen. Die Aufgabenarten în Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen. Bewertet wird: - angemessene Behandlung des Themas - strukturierte und differenzierte Argumentation - Transfervermogen - zweckmassige Gliederung der Arbeit - Beachtung der sprachlichen Normen - ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho - syntaktische Analyse (nur fur padagogisches Profil) Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die mundliche Prufung Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den allgemeinen Bestimmungen der Prufungsordnung. Anforderungen: - zusammenhangende ausserung zu einem gegebenen Thema; - Prufungsgesprach uber grossere fachliche Zusammenhange; - Textinterpretation; Bewertet wird: - inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches; - Transfervermogen; - sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben; Die Abiturprufung în den Spezialabteilungen des "Colegiul German Goethe" în Bukarest und des Theoretischen Lyzeums "Nikolaus Lenau" verlauft gemass der genehmigten Prufungsordnung fur Spezialabteilungen. Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007 LIMBA ŞI LITERATURA CROATA 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu ojeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz). 5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz). 6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz). 7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar). 8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz). 9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar). 10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz). 11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Ţin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vockaposlije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; Uznaku vage (pripovijetka - opci prikaz). Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom. Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata. Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT LIMBA ŞI LITERATURA SARBA I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti 1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripo vetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje uşi, Ero i Turcin). 2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo. 3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Lipani knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar); 4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen, Grm - knjizevni komentar); Radoje Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar); 5. Novi realizam: Borisav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar). 6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar). 7. Knjizevnost XX - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Cosic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar). Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII razred: Recnik, Sintaksa, Morfoloska analiza. Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti: - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava; - primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti; - raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACA SLOVENSKY JAZYK A LITERATURA Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym: I. Slovenska literatura 1. Text. Vseobecnosti - prvky komunikacnej situacie (vysielatel', prijimatel', sprava, kod, kontext); - funkcie komunikacie - literarny/neliterarny text - text a kontext - temy a literarne motivy - literatura a ine druhy umenia 2. Proza
5. a)epicka proza ... vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza)
6. b)epicke zanre (umela rozpravka, povest', novela, historicka, fantasticka; psychologicka; român klasicky, sucasny; român do druhej svetovej vojne. ...
7. c)struktura epickeho textu ... - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel') - druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava-rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe - kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie, - postavy - druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy).
8. d)jazyk epickeho diela ... - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis - rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec. 3. Poezia
9. a)vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia (lyricka a epicka poezia) ...
10. b)struktura lyrickeho diela ... - komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor - lyricky subjekt)
11. c)jazyk lyrickeho diela ... - charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestivnost', expresivnost', atd') - basnicka obrazotvornost - umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora - vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus. 4. Drama
12. a)vysvetlenie pojmu ...
13. b)zanre (komedia, tragedia, cinohra) ...
14. c)struktura dramatickeho textu ... - kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania
15. d)jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. ... - jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela 5. Literarne obdobie - klasicizmus - romantizmus - realizmus - medzivojnove obdobie 6. Kanonicki autori: Hugolin Gavlovic (Valasska skola). J.I. Bajza (Rene mladenca prihody a skusenosti). Jan Kollar (Slavy dcera). Jan Holly (Svatopluk, Selanky). Andrej Sladkovic (Marina, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!). Janko Kral' (Zakliata panna). Jan Botto (Smrt Janosikova). J.M. Hurban (Olejkar). P.O. Hviezdoslav (Krvave sonety, Hajnikova zena). M. Kukucin (Neprebudeny). B. Slancikova Timrava (Tapakovci). J. Gregor Tajovsky (Statky zmatky, Mamka Postkova) I. Krasko (Otcova rol'a). J. Jesensky (Vyhnali ma). I.N. Jege (Adam Sangala). Hronsky (Jozef Mak). M. Urban (Zivy bic). Fr. Svantner - (Malka). M. Figuli - (Tri gastanove kone). J. Kostra - (Peniaztek). M. Rufus - (Vyjdi z lesa klcuj zem). Frantisek Hecko - (Cervene vino) V. Sikula - (S Rozarkou). Slovenska literatura v Rumunsku. II. Jazyk a komunikacia - uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologicko-syntaktickych noriem - vhodne pouzivanie lexikalno-sematickych jednotiek - hlaskoslovie > rytmicky zakon hlasky > delenie hlasok > znelostna asimilacia III. Lexikologia - nauka, tvorenie slov, slovo, synonyma, antonyma, homonyma - triedenie slovnej zasoby - frazeologia a vyznam slov IV. Morfologia - slovne druhy - ohybne a neohybne - plnovyznamove, neplnovyznamove - gramaticke kategorie slovesnych druhov - sklonovanie a casovanie V. Syntax - vetne cleny: hlavne a vedl'ajsie - veta a suvetie - pravopis a interpunkcia VI. Stylistika - styly - funkcne texty Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE LIMBA ŞI LITERATURA TURCA (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC) I - QKUMA-ANLAMA - Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme, - Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme, - Metin icinde cumleyi taniyabilme, - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme, - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme, - Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme, - Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek, - Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme, - Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek, - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler) - Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme, - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme, - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme, - Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek, - Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme, - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...) - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme, - Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme, - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme, - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme. II - ANLATIM A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM - Dogru ve duzgun konusabilmek, - Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek, - Bir tartismaya katilabilmek, - Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek, - Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek, - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek, - Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek, - Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek, - Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili), - Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek, - Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Okuduklarindan notlar alabilmek, - Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek, - Bir fikir yazisi yazabilmek. III - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI A) SES BILGISI - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek, - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek, - Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek, - Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek, - Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek, - Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek. B) KELIME BILGISI - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yapilari, isim tamlamalari, isimlerin cesitleri sifatlar ve sifatlarin yapilari, sifatlarin cesitleri sifat tamlamalari, zamirler ve zamirlerin yapilari, zamirlerin cesitleri, zarflar ve zarflarin yapilari, zarflarin cesitleri, fiiller ve fiillerin yapilari, fiillerde kip, zaman ve kisi, yapilarina gore fiiler, edatlar baglaclar, unlemler. C) CUMLE BILGISI - Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek olumlu cumleler, olumsuz cumleler, soru cumleleri, unlem cumleleri, sart cumleleri. - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek basit cumle, bilesik cumle, sirali cumle, bagli cumle, sirali-bagli cumle. Cumlenin ogelerini kavrayabilmek. ozne yuklem zarf tumleci dolayli tumlec belirtili nesne belirtisiz nesne D) ANLAM BILGISI - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gercek anlami, Kelimelerin mecaz anlami, Kelimelerin terim anlami, Kelimelerin deyim anlami, Zit anlamli kelimeler, Es anlamli kelimeler. E) YAPI BILGISI EKLER Yapim ekleri Cekim ekleri (Isim ve fill cekim ekleri) Basit kelime Turemis kelime Bilesik kelime F) EDEBI BILGILER - Yazi turlerini kavrayabilmek. Roman ve român cesitleri Hikaye Masal Tiyatro ve cesitleri, Destan, Siir ve siir cesitleri, Gezi yazilari, Nutuk Makale Fikra, Sohbet - Edebiyatinin tanimi ve konusu - Turk edebiyati'nin devirleri - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade - Yazili ifade) - Siirle ilgili bilgiler, Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...) - Halk edebiyati ve ozellikleri, - Halk edebiyati nazim sekilleri - Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri G) IMLA VE NOKTALAMA - Buyuk harflerin imlasi - Ozel isimlerin imlasi, - Eklerin imlasi, - Yabanci kelimelerin imlasi, Nokta Virgul Noktali virgul Tirnak isareti Iki nokta Soru isareti Unlem isareti NOT 1. Mecidiye Kemal Ataturk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir. 2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir. Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA EXAMENULUI NAŢIONAL DE BACALAUREAT - 2007 LA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA - PENTRU PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC - Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE Matematica Programa de bacalaureat - 2007 M1 - specializarea matematica-informatica I. Statutul disciplinei Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d şi disciplina la alegere din profilul opus - proba f. II. Competente de evaluat 1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi matematice 3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici şi a rationamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate 4. Exprimarea şi redactarea corecta şi coerenta în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme 5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obtinerea concluziei 6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului initial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor În plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa scolara. III. Continuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie şi trigonometrie Clasa a X-a Algebra: Progresii. Functii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment Elemente de geometrie în plan şi în spatiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunarii, a scaderii numerelor complexe şi a inmultirii acestora cu un numar real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); radacinile de ordinul n ale unităţii; interpretarea geometrica a inmultirii numerelor complexe sub forma trigonometrica; aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spatiu condiţii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial. Clasa a XI-a Elemente de algebra liniara şi geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara). Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi şi diferentiala). Clasa a XII-a Elemente de algebra. (Nu se cer relatii de echivalenta, partitii şi subinele). Elemente de analiza matematica. Nota. Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE Matematica Programa de bacalaureat - 2007 M1 - specializarile: stiinte ale naturii, electronică şi automatizari, electrotehnic, telecomunicatii, mecanic, lucrari publice - constructii, textile, pielarie I. Statutul disciplinei Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f. II. Competente de evaluat 1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi matematice 3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici şi a rationamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate 4. Exprimarea şi redactarea corecta şi coerenta în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme 5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obtinerea concluziei 6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului initial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa scolara. III. Continuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie şi trigonometrie Clasa a X-a Algebra: Progresii. Functii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operaţii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment Elemente de geometrie în plan şi în spatiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operaţii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunarii, a scaderii numerelor complexe şi a inmultirii acestora cu un numar real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); radacinile de ordinul n ale unităţii. Produsul scalar a doi vectori în plan şi în spatiu - condiţii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial. Clasa a XI-a Elemente de algebra liniara şi geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara). Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi şi diferentiala). Clasa a XII-a Elemente de algebra: (Nu se cer relatii de echivalenta, partitii). Elemente de analiza matematica. Nota. Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE Programa de bacalaureat - 2007 Matematica M2 - specializarile: stiinte sociale, chimie industriala, protectia mediului, silvic şi prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentara, turism şi alimentatie publică, economic, administrativ, posta, arhitectura, arte ambientale şi design, stiinte sociale I. Statutul disciplinei. Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f. II. Competente de evaluat 1. Identificarea corecta a unor date matematice şi interpretarea în functie de contextul în care au fost definite. 2. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice. 3. Utilizarea algoritmilor şi a rationamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice. 4. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora 5. Interpretarea rezultatelor unor acţiuni concrete exprimabile matematic în plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa scolara. III. Continuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie Clasa a X-a Calcul numeric şi elemente de matematici financiare Progresii Functii Metode de numărare Elemente de probabilitati şi statistica Clasa a XI-a Elemente de calcul matriceal şi sisteme liniare Elemente de analiza matematica Clasa a XII-a Elemente de algebra Elemente de analiza matematica Nota. Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE Programa de bacalaureat - 2007 MATEMATICA M3 - toate specializarile I. Statutul disciplinei. Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d şi disciplina la alegere din profilul opus proba f. II. Competente de evaluat 1. Identificarea relatiilor între notiunile matematice studiate 2. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunturi matematice 3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locala sau globală a unei situaţii concrete 4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete 5. Analiza unei situaţii-problema în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea solutiilor În plus, se vor avea în vedere şi competentele specifice din programa scolara. III. Continuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie Clasa a X-a Calcul numeric aplicat Elemente de combinatorica Functii, ecuatii şi inecuatii Geometrie Clasa a XI-a Calcul matriceal şi sisteme liniare Elemente de geometrie Clasa a XII-a Elemente de statistica şi probabilitati Nota. Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILOR BACALAUREAT 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria românilor are statut de disciplina optionala. Istoria românilor poate fi aleasa la proba D, la proba E sau la proba F, în functie de filiera şi profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istoria românilor este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Înţelegerea unor notiuni/concepte istorice: - utilizarea, în contexte noi, a notiunilor/a conceptelor istorice, menţionate în curriculum; - corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice; 2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice; 3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spatiu: - recunoasterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica şi la un spatiu istoric; 4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise: - recunoasterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice scrise; - compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric; 5. analizarea schimbarilor în societate: - stabilirea şi prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice; - recunoasterea şi prezentarea unor schimbari intervenite în societate şi a diversitatii surselor schimbarii; - analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le genereaza asupra societatii; - stabilirea şi prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneza etnica la geneza statala 1.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneza - teorie istoriografica, traditie istorica 1.2. Continuturi: - Civilizatia şi istoria daco-getilor - Trasaturile civilizatiei române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificatia sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizatia românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea 2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenta, principat - influente bizantine, influente occidentale, sinteza culturala - "feudalismul românesc", "politica de cruciada" 2.2. Continuturi: - Lumea rurala - Oraşe şi targuri. Cultura urbana - Biserica şi Domnia - Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul 3. Premisele constituirii României moderne 3.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - traditia romanitatii - politica hegemonica, statut international, secol fanariot - formarea natiunii române, europenizare, drepturi şi libertati cetăţeneşti, proiect liberal - anul 1821 în Tara Romaneasca 3.2. Continuturi: - Relatiile statelor româneşti cu Marile Puteri. Criza orientala - Constiinta naţionala şi emancipare politica 4. Crearea instituţiilor moderne 4.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - legislatie moderna, Constitutie, monarhie constituţională, colegiu electoral, corp profesoral, diaspora - alternanta la guvernare, responsabilitate ministeriala, opozitie parlamentara - opera reformatoare a lui Al. I. Cuza - progresul societatii româneşti după cucerirea independentei de stat 4.2. Continuturi: - Constituirea şi consolidarea statului naţional modern, 1859-1881; principalele institutii - Statul - agent al modernizarii, până la Primul Razboi Mondial - Monarhia, politicile culturale şi românii din afara granitelor 5. Unitate şi diversitate în România Mare 5.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - Marea Unire, România Mare, stat naţional unitar - unificare administrativa, egalitate politica, reformele legislative, egalitate confesionala 5.2. Continuturi: - România în timpul Primului Razboi Mondial. Constituirea României Mari - Unificarea politica şi administrativa 6. Stat, societate şi cultura 6.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - clasa politica, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritara, dictatura militara - reforma agrara, raportul dintre domeniul public şi cel privat 6.2. Continuturi: - Structuri sociale şi economice în perioada interbelica - Noua clasa politica şi democratizarea societatii româneşti. Regimul politic între 1918-1938 - Sfârşitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940. România între 1938-1947 7. Economia şi societatea în perioada comunista 7.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - naţionalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom - chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste" - confiscarea proprietăţii private, "proprietate a intregului popor" - lupta interna de partid, "politica stangista" 7.2. Continuturi: - Contradictiile industrializarii - Colectivizarea şi impactul asupra satului 8. Dominatia ideologica şi represiunea politica 8.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - activist, cenzura, proletcultism, dizident, deportare, munca fortata, rezistenta armata, Securitatea - "revolutionar de profesie", "dusman al poporului", "revolutie culturala", "omul nou", "societate socialista multilateral dezvoltata" - desfiintarea Bisericii Greco-Catolice 8.2. Continuturi: - Regimul politic, monopolul ideologic şi "producţia culturala" - Securitatea şi represiunea politica - Forme de rezistenta anticomunista 9. Statul şi societatea civila, după 1989 9.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - caderea regimului comunist - pluralism politic - stat de drept, parlament 9.2. Continuturi: - Instituţiile statului de drept 10. România în politica internationala în secolul al XX-lea 10.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - revizionism - Mica Înţelegere, Înţelegerea Balcanica, Tratatul de la Varsovia - Activitatea României la Societatea Natiunilor, integrarea europeana 10.2. Continuturi: - România în tratatele de pace - Tratate bilaterale şi înţelegeri regionale. Relatiile cu U.R.S.S. Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programei scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIE UNIVERSALA BACALAUREAT 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria universala are statut de disciplina optionala. Istoria universala poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera şi profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istorie universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. înţelegerea unor notiuni/concepte istorice: - utilizarea, în contexte noi, a notiunilor/a conceptelor istorice menţionate în curriculum; - corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice; 2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice; 3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spatiu: - recunoasterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica şi la un spatiu istoric; 4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise: - recunoasterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice scrise; - compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric; 5. analizarea schimbarilor în societate: - stabilirea şi prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice; - recunoasterea şi prezentarea unor schimbari intervenite în societate şi a diversitatii surselor schimbarii; - analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le genereaza asupra societatii; - stabilirea şi prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME Clasa a IX-a: 1. Modele de organizare politica în Grecia Antica 1.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - polis, cetatean, spirit civic - democratie directa, institutii, vot 1.2. Continuturi: - Atena şi Sparta: viaţa publică şi privată 2. Republica română 2.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - res publică, triumvirat - expansiune română 2.2. Continuturi: - Stat şi societate - Criza Republicii române 3. Roma imperiala 3.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - stat universal 3.2. Continuturi: - Evolutia ideii imperiale 4. Structuri sociale şi raporturi ierarhice 4.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - domeniu feudal - raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate 4.2. Continuturi: - Seniori şi vasali în Evul Mediu 5. Statul medieval 5.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - monarhia starilor, autoritate monarhica - stari generale, stari provinciale, legisti - raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate 5.2. Continuturi: - Geneza statului medieval - Institutii fundamentale în statul medieval - Centralizarea politica Clasa a X-a: 6. Baroc şi clasicism 6.2. Continuturi: - Monarhia absoluta 7. Modelul britanic 7.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - "revolutie glorioasa", monarhie parlamentara, drept parlamentar - libertatea exercitarii publice a cultului 7.2. Continuturi: - De la "Petitia dreptului" la "Declaratia drepturilor" 8. Epoca luminilor 8.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - reformism, filantropie, cosmopolitism, francmasonerie - drept natural, libertatea constiintei 8.2. Continuturi: - Critica societatii; noi principii şi valori în societate - Absolutismul luminat 9. Diplomatia europeana: de la ratiunea de stat la echilibru 9.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - ratiune de stat, echilibru european - diplomatie secreta, "Pacea Universala" - ideea unităţii europene 9.2. Continuturi: - Criteriul religios şi ratiunea de stat în Razboiul de 30 de ani - Afirmarea politicii echilibrului european - Imperiul Otoman şi Europa 10. Nasterea democratiei nord-americane 10.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Congres - Constitutia americana 10.2. Continuturi: - Separatia puterilor în stat: putere şi echilibru 11. Franţa în epoca Revolutiei 11.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - revolutie politica, revolutie sociala, democratie reprezentativa, salvare publică, iacobinism 11.2. Continuturi: - Criza vechiului Regim - De la revolutia moderata la domnia terorii 12. Europa napoleoniana 12.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Concordat, Cod Civil, Blocada Continentala - miscare naţionala 12.2. Continuturi: - De la Consulat la Imperiu - Imperiul napoleonian - Influentele revolutiei franceze şi ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne Clasa a XI-a: 13. Noile ideologii. Liberalism, naţionalism, socialism 13.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - liberalism, conservatorism - Risorgimento, carbonari, Zollverein - Congresul de la Viena, Sfanta Alianta, miscari liberale, miscari sociale 13.2. Continuturi: - Modelul politic liberal - Ideologii naţionale şi actiune politica 14. Europa şi lumea la cumpana veacurilor 14.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pact colonial, societate coloniala 14.2. Continuturi: - Imperiile coloniale 15. Primul razboi mondial 15.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - mobilizare, razboi mondial, razboi industrial, razboi naval 15.2. Continuturi: - Un nou tip de razboi; mobilizarea populatiei 16. Noua ordine internationala 16.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pacifism, demilitarizare 16.2. Continuturi: - Societatea Natiunilor şi politica securitatii colective 17. Regimurile democratice în perioada interbelica 17.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - emancipare, drept de vot 17.2. Continuturi: - Consecintele economice şi sociale ale Primului Razboi Mondial 18. Regimurile totalitare în perioada interbelica 18.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - bolsevism, fascism, corporatism, nazism - nomenclatura, politie politica, spatiu concentrationar, spatiu vital 18.2. Continuturi: - Fascism, comunism: origini, ideologii şi practici politice 19. Al doilea razboi mondial 19.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Blitzkrieg, genocid - rezistenta, insurectie - "razboiul ciudat", razboiul în Pacific 19.2. Continuturi: - Razboiul total - Holocaustul - Victoria Natiunilor Unite. Contribuţia României 20. Relatiile internationale postbelice 20.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - politica de securitate, blocuri militare, politica de descurajare nucleara 20.2. Continuturi: - O.N.U. şi organismele sale. Tratatele de pace - "Razboiul rece" Nota! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor scolare în vigoare. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-invatare, conţinutul acestuia fiind valorificat în functie de specificarile din prezenta programa de bacalaureat şi din programa scolara corespunzătoare filierei/profilului/specializarii. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2007 GEOGRAFIE I. Statutul disciplinei: Geografia generală sau Geografia României au, în examenul naţional de bacalaureat, pentru anul scolar 2006/2007, statutul de disciplina optionala. Proba de examen este scrisa şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore. - Proba "d" vizeaza Geografia României. - Proba "e" vizeaza Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a). - Proba "f" vizeaza Geografia României la alegere cu Geografia generală. GEOGRAFIE GENERALĂ - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE II. Competente de evaluat: 1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor şi fenomenelor care definesc mediul geografic; 1.1. Analiza şi explicarea diversitatii elementelor, proceselor şi fenomenelor ce formeaza mediul geografic; 1.2. Analiza mediului înconjurător ca sistem; 1.3. Explicarea principalelor probleme de geografie fizica, umana, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane. 2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic; 2.1. Identificarea pozitiei elementelor de geografie fizica, umana, a mediului înconjurător şi a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe harti; 2.2. Stabilirea unor relatii de interdependenta între elemente reprezentate grafic sau cartografic; 2.3. Transformarea informatiei oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text. 3. Cunoasterea şi utilizarea corecta a terminologiei specifice; 3.1. Definirea termenilor geografici de baza; 3.2. Elaborarea unui text corect şi coerent utilizand termeni specifici; 3.3. Elaborarea unui text după un algoritm dat. 4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor din mediul geografic; 4.1. Explicarea faptelor geografice generale; 4.2. Compararea situaţiilor geografice din regiuni date; 4.3. Demonstrarea unor succesiuni şi relatii cauzale. 5. Aplicarea, în situaţii noi, a competentelor (achizitiilor) dobandite anterior; 5.1. Transferul informatiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative (date statistice) în reprezentari grafice, din reprezentari grafice în text; rezolvare de probleme. 5.2. Caracterizarea geografica a unui teritoriu. CLASA a IX-a III. Continuturi: Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU - Scoarta terestra ca suport al reliefului: structura şi alcatuire petrografica; - Unitatile majore ale reliefului terestru - Agenti, procese şi rezultate - Tipuri, forme şi unităţi de relief - tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, desertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRA - Alcatuirea şi structura atmosferei - alcatuirea (compozitia) atmosferei, straturile atmosferei; - Masele de aer - circulatie (dinamica), caracteristici; - Climatele Globului - tipurile de clima, caracterizarea geografica a tipurilor de clima. Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA) - Apele continentale şi oceanice - fluvii, rauri, lacuri, ghetari; dinamica apelor oceanice. Capitolul 6: VIATA ŞI SOLURILE PE PAMANT - Zonele biopedoclimatice - vegetatie, animale, soluri. CLASA a X-a Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICA 1.1. Statele şi gruparile regionale de state 1.2. Harta politica a lumii Capitolul II. GEOGRAFIA POPULATIEI ŞI A ASEZARILOR - Dinamica populatiei - Bilantul natural al populatiei - Mobilitatea teritoriala a populatiei - Raspandirea geografica a populatiei - factori care influenţează raspandirea populatiei, densitatea populatiei, raspandirea populatiei în latitudine şi altitudine. > Forme de aglomerare umana: - Definirea notiunilor: aglomerare umana, sat, oras. - Categorii şi tipuri de aglomerari umane; > Urbanizarea şi explozia urbana: - Definirea notiunilor: urbanizare, explozie urbana. - Factorii principali ai urbanizarii. - Ritmul de crestere a populatiei urbane şi explozia urbana. Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICA - Resursele naturale - Resursele litosferei CLASA a XI-a Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR - Tipuri de medii geografice pe Terra Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci şi montane; caracteristicile principale ale fiecarui tip de mediu: pozitia geografica, factorii care determina fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale retelei hidrografice, vegetatiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradării şi conservarii fiecarui tip de mediu, exemple regionale semnificative. NOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei scolare prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE II. Competente de evaluat: 1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor şi fenomenelor de baza ce definesc mediul geografic al României; 1.1. Identificarea elementelor de referinţa ce definesc pozitia geografica şi geopolitica a României; 1.2. Evidentierea diferentierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale tarii; 1.3. Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României; 1.4. Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României. 2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic; 2.1. Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe harti; 2.2. Identificarea pozitiei unor elemente geografice fundamentale ale României; 2.3. Transformarea informatiei de pe reprezentari grafice sau cartografice într-un text şi invers. 3. Cunoasterea şi utilizarea corecta a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României; 3.1. Definirea termenilor; 3.2. Elaborarea unui text coerent şi corect utilizand termeni specifici; 3.3. Elaborarea unui text după un algoritm dat. 4. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor fundamentale din mediul geografic al României; 4.1. Explicarea faptelor sau a realitatilor geografice; 4.2. Compararea unor situaţii geografice date; 4.3. Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni şi cauze. 5. Aplicarea, în situaţii noi, a competentelor (achizitiilor) dobandite anterior; 5.1. Transformarea informatiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informaţii cantitative intr-o reprezentare grafica, dintr-o reprezentare grafica/cartografica în text etc; 5.2. Analiza geografica a componentelor naturale şi sociale ale unui teritoriu; 5.3. Identificarea de solutii pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentarilor grafice/cartografice. CLASA a XII-a III. Continuturi: 1. Pozitia geografica şi geopolitica a României (Pozitia pe Glob şi în Europa); 2. România - tara carpatica, dunareana, pontica şi central europeana; 3. Relieful ca substrat al mediului natural şi al activităţilor umane: - Relieful ca suport al elementelor naturale (clima, hidrografie, vegetatie, soluri); - Relieful ca suport al activităţilor umane (populatie, asezari omenesti, activităţi economice). 4. Particularitati climatice, hidrologice şi biopedogeografice; 5. Hazarde naturale şi antropice; 6. Resursele naturale de baza şi perspectivele lor: - Principalele categorii de resurse naturale, repartitia lor geografica şi modul lor de utilizare; - Perspectivele asigurarii resurselor naturale de baza. 7. Evolutii şi structuri geodemografice: - Evolutia numerica a populatiei României; - Repartitia geografica şi structura populatiei României. 8. Habitatul uman: - Tipuri de habitat; - Habitatul rural şi urban. 9. Elemente de geografie sociala şi culturala; 10. Elemente specifice ale agriculturii, industriei şi transporturilor: - Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile productiei agricole şi repartitia lor geografica; - Specificul geografic al industriei - ramurile industriei (industria energetica, industria energiei electrice, metalurgia feroasa, metalurgia neferoasa, industria construcţiilor de masini, industria chimica, industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcţie), materiile prime principale, specificul productiei industriale şi repartitia lor geografica; - Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale şi aeriene). 11. Regiunile geografice ale României: - Caracteristicile geografice specifice ale unităţilor regionale ale României. 12. Dezvoltarea regionala şi durabila: - Regiunile de dezvoltare ale României; - Elementele de baza ale dezvoltării durabile. 13. Modele de organizare a spatiului; 14. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României şi ale lumii contemporane; 15. România şi Europa. NOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei scolare prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului, în cadrul examenului naţional de Bacalaureat, absolventii de liceu au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la limba engleza intr-una din situaţiile urmatoare: - Limba engleza - proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile şi specializarile proba b; - Limba engleza - proba scrisa la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie - proba e; - Limba engleza - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior-proba f. Aceasta proba se va sustine în conformitate cu Anexa Lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e şi f la Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2007. II. PRECIZARI METODOLOGICE Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Naţional, examenul de bacalaureat la Limba engleza se organizeaza pe baza unei programe de examen construita strict pe baza programelor scolare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colectia "Curriculum Naţional - Seria liceu - Programe scolare" *1). - Programa 1A, Limba engleza - limba moderna 1, se adreseaza filierei teoretice şi liceelor MapN, specializarea matematica-informatica, anul X de studiu. - Programa 1B, Limba engleza - limba moderna 1, se adreseaza liceelor din filierele tehnologica şi vocationala cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica anul X de studiu. - Programa 2, Limba engleza - limba moderna 2, pentru toate filierele şi specializarile, anul VIII de studiu. - Programa 3, Limba engleza - limba moderna 3, anii II, III şi IV de studiu. Programele scolare în vigoare sunt centrate pe competente. ___________ *1) Prezenta programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei scolare de Limba engleza pentru clasa a IX-a, aprobata prin O.M.E.N. nr. 3371/02.03.1999 şi nr. 3957/09.06.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999; Programa scolara de Limba engleza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Bucureşti. 2001: Programa scolara de Limba engleza pentru clasa a X-a, aprobata prin O.M.E.N nr. 5086/15.12.1999; Programele scolare de Limba engleza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobate prin O.M.E.N. nr. 4023/18.10.2000. 1. Competente generale, comune tuturor filierelor şi profilurilor - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte - Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisa - Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 2. Competente specifice, corelate cu unităţi de continut 3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor - Constientizarea contributiei limbii engleze la vehicularea culturii contemporane - Raportarea critica la civilizatiile britanica şi americana, acceptarea diferentelor şi manifestarea tolerantei - Constientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora - Dezvoltarea gandirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba engleza - Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare 4. Sugestii metodologice: recomandari privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicarii şi functiile comunicative ale limbii. Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi functional) a elementelor de construcţie a comunicarii şi a functiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingator, logic şi coerent, sustinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare, cu propria experienta de viaţa, sau cu experienta de viaţa a altor persoane. În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate functional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de transfer. III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATE III.1. Competente de comunicare orala Pentru a evalua competentele de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2 - sa identifice ideile principale din textul dat; - sa identifice detalii specifice din textul dat în vederea rezolvarii unor sarcini de lucru; - sa recunoasca argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text; - sa formuleze intrebari/sa răspundă la intrebari; - sa redea conţinutul textului cu propriile cuvinte (L2); - sa rezolve sarcinile de lucru primite; - sa sustina un punct de vedere legat de o informatie din text folosind cateva argumente; - sa schimbe "punctul de vedere" intr-o relatare scurta; - sa emita judecati de valoare în legătură cu textul respectiv; - sa elaboreze descrieri (L2 - simple) ale unor evenimente/experiente personale; - sa exprime sentimente (surpriza, bucurie, (ne)placere, interes, indiferenta) faţă de un eveniment/o situaţie; - să prezinte o intamplare/experienta personala/un eveniment socio-cultural sau profesional; - sa demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viaţa; - sa faca rezumatul unui text (nu se cere la L2); - sa rezume conţinutul unui film/unei cărţi; - sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala; - sa descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare; - sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personala/experienta altor persoane (nu se cere la L2); - sa exprime şi/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la o tema data, sustinuta de exemple relevante, asociaţii şi comparatii cu situaţii şi experiente personale sau cu experientele altor persoane; - sa comenteze o informatie/o parere/un citat/un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data; - sa foloseasca corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale. L3/Minoritati - sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text dat; - sa identifice ideile principale din textul dat; - sa recunoasca argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text; - sa identifice detalii specifice din textul dat; - sa comenteze o informatie din text; - sa formuleze raspunsuri la intrebari; - sa ia decizii pe baza textului citit; - să ofere informaţii pe teme familiare; - sa faca scurte relatari despre persoane/locuri/evenimente pe baza unor intrebari de sprijin; - sa faca scurte descrieri ale unor persoane/locuri/evenimente pe baza unor intrebari de sprijin; - sa avanseze opinii asupra unor teme; - sa exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place; - sa foloseasca corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale. III.2. Competente de comunicare scrisa Pentru a evalua competentele de comunicare scrisa, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii vor fi solicitati: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2 - sa dovedeasca înţelegerea sensului global al unui text dat prin rezolvarea unor sarcini de lucru; - sa recunoasca/ordoneze argumente şi sa identifice concluzii dintr-un text argumentativ (L2 pe teme cunoscute); - sa identifice şi sa comenteze informaţii semnificative/detalii relevante din text (ideile principale, tema, "punctul de vedere", tonul autorului, mesajul, etc.); - sa schimbe "punctul de vedere" intr-o povestire/într-un text (L2 - intr-o relatare scurta); - sa comenteze implicatiile schimbarii "punctului de vedere" (nu se cere la L2); - sa exprime propriile pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; - sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat; - sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi; - sa descrie/caracterizeze o persoană; - sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala; - sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; - sa construiasca un text pe baza unei teme date; - sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzător subiectului primit; - sa comenteze un subiect, sa argumenteze o opinie personala; - sa reformuleze o idee printr-un enunţ explicativ mai amplu; - sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere la L2); - sa transforme mesaje scurte din vorbire directa în vorbire indirecta; - sa exprime şi/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experiente personale sau experientele altor persoane; - sa redacteze o scrisoare personala; - sa reformuleze un text prin reducere/expansiune; - sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienta altor persoane (nu se cere la L2); - sa faca rezumatul unui text într-un numar dat de cuvinte (nu se cere la L2); - sa foloseasca corect structurile lexicale şi gramaticale studiate, pe tot parcursul comunicarii scrise. L3/Minoritati - sa desprinda ideile principale dintr-un text simplu; - sa identifice informaţii specifice în materiale simple de tipul brosurilor de informare, articolelor de ziar care descriu evenimente, alte texte autentice simple în vederea indeplinirii unei sarcini de lucru; - sa desprinda semnificatia generală a unui text citit; - sa redacteze scrisori personale simple pe baza unui model; - sa comenteze o informatie din text; - sa recunoasca argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute; - sa formuleze intrebari/raspunsuri la intrebari; - sa redea în scris conţinutul unui text citit; - sa sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text; - sa dea informaţii pe teme familiare; - sa redacteze un text scurt, format din fraze simple, folosind relatori simpli, pe teme de interes; - sa redacteze un mesaj scurt pe teme familiare în situaţii în care nu poate avea loc o interactiune directa; - sa faca scurte relatari despre persoane/locuri/evenimente pe baza unor intrebari de sprijin/plan; - sa faca scurte descrieri ale unor persoane/locuri/evenimente pe baza unor intrebari de sprijin/plan; - sa avanseze opinii asupra unor teme; - sa redacteze o pagina de jurnal în fraze scurte care redau esenta intamplarilor; - să prezinte o activitate de grup pe baza unui plan dat; - sa redacteze o scrisoare de răspuns la anunturi din mass-media; - sa exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place; - sa foloseasca corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii scrise. IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATE Continuturile care vor fi evaluate corespund trunchiului comun din programele scolare în vigoare. IV.1 . Continuturi lexicale şi tematice Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa scolara de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viaţa de zi cu zi, din experienta elevilor şi experienta umana în general. Textele şi temele de examen se vor regasi în texte de diverse tipuri: literar, non-literar, de informare generală, interviuri, articole de presa, scrisori; Textele folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - sa invete a aborda orice tip de text; - să se familiarizeze cu diferite tipuri de texte, stiluri şi registre ale limbii; - sa invete cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-şi insuseasca structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi; - sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale; - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris. Sursa textelor: articole din ziare şi reviste, interviuri, cărţi din spatiul britanic şi american, literatura culta şi populara, brosuri, internet. Dificultatea subiectelor: în functie de programa/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de intensiv şi pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa scolara 1A şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numarului de ore de studiu saptamanal. Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programele scolare citate anterior: 1. Domeniul privat (viaţa personala): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, moda, stil de viaţa, activităţi în timpul liber, strategii de studiu, relatii interumane, comportament social; 2. Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relatii/conflicte între tineri/generatii, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale/în diverse situaţii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educatie şi profesie: şcoala, ocupatii, profesii, piaţa muncii; 4. Domeniul stiinta şi cultura: patrimoniul naţional, britanic şi american - personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente. IV.2 . Elemente de gramatica - cele cuprinse în Programa de limba engleza: Morfologie SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de numar ADJECTIV: comparatia intensiva VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; constructii cu infinitivul şi cu participiul ADVERB: grade de comparatie CUVINTE DE LEGATURA: prepozitii, conjunctii, locutiuni ARTICOLUL: hotarat, nehotarat, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului Sintaxa: ordinea cuvintelor în propozitie; tipuri de propozitii (enuntiative, interogative, etc.); propozitii condiţionale (I, II, III, mixte); corespondenta timpurilor; vorbirea directa/indirecta. IV.3. Functii comunicative ale limbii: - iniţierea, întreţinerea şi incheierea unui dialog/conversatii - exprimarea opiniei - exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora - exprimarea satisfactiei/insatisfactiei faţă de un punct de vedere - exprimarea refuzului/argumentarea refuzului - contrazicerea parerilor altora - comentarea parerilor - solicitarea repetarii şi reformularii - exprimarea presupunerilor - solicitarea de informaţii şi de sugestii - oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii - solicitarea confirmarii/infirmarii unor informaţii - formularea de propuneri şi sugestii - exprimarea de condiţii - formularea de sfaturi - exprimarea preferintelor, intentiilor - solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii - formularea de invitatii - exprimarea de multumiri - acceptarea/refuzul unei invitatii - exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor - exprimarea simpatiei - formularea de comparatii - formularea de persuasiuni - exprimarea diverselor grade de certitudine V. PRECIZARI Repartizarea pe categorii a subiectelor pentru ambele probe (orala şi scrisa) se realizează în functie de nivelul şi forma de studiu: - L1 normal şi L2*2) - L1 intensiv*3) - L1 bilingv*4) - L3/Minoritati Timpul de lucru: - Proba orala: timp de pregatire: 10-15 minute; timp de prezentare: 10-15 minute; - Proba scrisa: timp de lucru: 3 ore. ___________ *2) Sunt vizate competentele şi continuturile comune pentru L1 şi L2 (limba moderna 1 şi limba moderna 2), conform Programelor scolare de Limba engleza, Seria liceu, citate mai sus. *3), *4) Pentru clasele de intensiv şi pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa scolara pentru limba 1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numarului de ore de studiu saptamanal. NOTA - Subiectele vor fi elaborate în conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizata prin OMEdC. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei scolare. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA FRANCEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului în vigoare, toţi absolventii învăţământului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba optionala, la alegere (proba e sau f). Luand în considerare Planul-cadru pentru învăţământul liceal, Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2007 şi Programele scolare de limba franceza pentru învăţământul liceal1), examenul de bacalaureat 2007 menţine aceeasi structura în ceea ce priveste: - probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere); - competentele de evaluat, şi, în general, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte); Repartizarea pe categorii de subiecte/teste - pentru ambele probe (orala şi scrisa) - se realizează în functie de nivelul şi forma de studiu şi cuprinde patru tipuri de subiecte/teste: - L1 normal şi L2*2) - L1 intensiv - L1 bilingv - L3/Minoritati*3) Pentru profilul intensiv şi profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa scolara pentru L1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numarului de ore de studiu saptamanal. ___________ *1) Prezenta Programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei scolare de limba franceza pentru clasa a IX-a, aprobata prin Ordin al ministrului educatiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei scolare de limba franceza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de limba franceza pentru clasa a X-a, aprobata prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 şi modificata prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de limba franceza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobata prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificata prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001. *2) Continuturi comune, L1 şi L2 (limba moderna 1 şi 2), conform Programelor scolare de limba franceza, seria liceu, citate mai sus. *3) Din această categorie fac parte absolventii care au inceput studiul limbii franceze în clasa a IX-a, ca L3/absolventii învăţământului în limbile minoritatilor naţionale (anul IV de studiu). II. COMPETENTE DE EVALUAT Competentele generale sunt aceleasi pentru toate filierele/profilurile, în functie de proba (oral/scris). Competentele specifice (şi continuturile) se diferentiaza pe nivele, astfel: - L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2 - L3/Minoritati 1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2 1.1. PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: > sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text > sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text extragand şi/sau prelucrand informaţii din text - prin: # identificarea sensului cuvintelor şi a relatiilor semantice; # recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; # traducere/retroversiune; # identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea informatiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*4); Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa. > sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: # folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; # realizarea unui discurs oral convingator, logic şi coerent, pe o tema data: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale; - prezentarea unui film/unei cărţi*5); - descrierea unor obiecte/activităţi/persoane (personaje)/locuri (cunoscute/imaginare); # exprimarea unui punct de vedere în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile textului; # prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmatii, unei idei ideilor textului, integrand un punct de vedere personal şi exemple relevante. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. > sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen, utilizand limba franceza potrivit contextului comunicational. 1.2. PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: > sa dovedeasca capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin: # identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice; # recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; # identificarea informaţiilor semnificative din text (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*4). ___________ *4) eventual, într-un numar dat de cuvinte (intensiv şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a; *5) intensiv şi bilingv. > sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris, valorificand în mod adecvat competentele lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta) prin: # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; # construirea unui discurs logic şi coerent, pe o tema de interes, având sau nu ca suport o afirmatie/un text dat: - relatarea unei experiente personale/unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari (cunoscute/imaginare); - descrierea unor activităţi/obiecte/persoane/locuri (cunoscute/imaginare); - descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante; - construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V./unei cărţi postale/felicitari/scrisori (personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - dezvoltarea unei idei/continuarea unui text; - exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/conţinutul textului; - comentarea unui subiect/unei afirmatii/unei idei/ideilor textului, integrand un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante; - redactarea unui eseu structurat/*6)liber. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. > sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/unor fraze/unui text scurt. ___________ *6) intensiv şi bilingv. 2. LIMBA FRANCEZA: L3/Minoritati 2.1. PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: > sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text; > sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin: # recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; # răspuns la intrebari (chestionar); # traducere/retroversiune; # selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text/a informatiei specifice din documente curente simple (carte postala, scrisoare personala, brosuri, instrucţiuni, formulare etc.) Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa. > sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: # folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; # oferirea de informaţii; prezentarea unor detalii personale; # relatarea unei experiente personale/unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari (cunoscute/imaginare); povestirea unui film; # descrierea/prezentarea unor obiecte/activităţi/persoane/locuri (cunoscute/imaginare); # exprimarea unei opinii personale în legătură cu o afirmatie/o idee/ideile textului; Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. > sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen. 2.2. PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: > sa dovedeasca capacitatea de a înţelege sensul global al unui text prin: # recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; # identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exercitii diverse (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar etc.); # selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informatiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat. > sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin: # folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate; # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; # solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize); # redactarea unui C.V./unei cărţi postale/felicitari/scrisori (personale/oficiale); # redactarea unui text scurt despre o experienta personala/un eveniment/un fapt divers/intamplari (cunoscute/imaginare); povestirea unui film; # descrierea unor obiecte/activităţi/persoane (personaje)/locuri (cunoscute/imaginare); # exprimarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/o afirmatie/ideile textului; Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. > sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/fraze/unui text simplu. II. CONTINUTURI 1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) şi L2 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICA Elementele de lexic şi de semantica se invata, se dezvolta şi se folosesc pe măsură ce se achizitioneaza şi celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea şi gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia şi ortografierea corecta). 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele scolare de limba franceza pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizica - a face o expunere pe o tema data - a exprima un rationament/o judecata*7) - a exprima o opinie personala/stari/sentimente - a argumenta o opinie personala - a relata evenimente - a descrie obiecte, persoane, locuri - a da, a cere informaţii practice cuiva - a exprima gusturi şi preferinte - a sfatui pe cineva/a cere cuiva sa faca ceva/a interzice - a situa în spatiu şi timp - a exprima cantitatea/calitatea; a compara - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a-şi exprima acordul/dezacordul - a face o urare, a felicita - a rezuma un text (idei esentiale) - a participa la o conversatie în situaţie de examen (interactiune orala) ___________ *7) intensiv şi bilingv; 1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor scolare de limba franceza pentru ciclul liceal. Lexic - relatii semantice [sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte], camp lexical/semantic*), conotatie/denotatie*) Articolul - hotarat, nehotarat, partitiv (forme, inlocuirea articolului partitiv cu prepozitia de). Substantivul - gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparatie; adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotarate) Numeralul - cardinal şi ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat; locul pronumelor personale (C.O.D. şi C.O.I.) în propozitii asertive şi imperative; pronumele adverbiale en şi y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva şi pasiva; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...); stil direct/indirect, constructii impersonale (verbe personale folosite impersonal)*) Adverbul - tipuri, grade de comparatie; Prepozitia, conjunctia - folosirea prepozitiilor şi a conjunctiilor. Sintaxa propozitiei - subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale; Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv (limba vorbita); folosirea conjunctivului: în propozitii relative*), după verbe de dorinţa, voinţa, indoiala, sentimente, verbe de opinie la forma interogativa/negativa, conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (şi condiţional), consecintei, concesiei*), condiţiei*), comparatiei*); propozitia participiala*). Tipuri şi forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala; imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza. ___________ Notă ... *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv şi bilingv. 1.4. TEXTE şi TEME pentru comunicarea orala şi scrisa. Textele şi temele vor fi alese luand în considerare caracteristici comune precum:
16. a)Sursa: pasaje din cărţi, brosuri, pliante ...; articole de presa (ziare, reviste, Internet) în limba franceza; ...
17. b)Tipul de text: text autentic literar/neliterar; ...
18. c)Dimensiune (numar de cuvinte): în functie de profil şi tipul de proba (oral/scris) ...
19. d)Dificultate: în functie de profil. ... Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati/L3. > TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc.). > TEME Temele pentru expuneri/redactari sunt alese din tematica prevăzută de Programele scolare de limba franceza pentru ciclul liceal şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta personala şi experienta umana în general. # Viaţa personala şi sociala: identitate/CV; tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relatii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia (membri, ocupatii, relatii interumane); sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc.; # Viaţa cotidiana: convorbiri telefonice; pe strada; magazine/piaţa; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gara, posta, banca; meteo etc. # Timp liber, week-end/vacanta; calatorii, activităţi (lectura, sport, muzica, dans, spectacole ...) etc. # Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; moda; conflicte între generatii; probleme ale lumii contemporane (munca, şomaj, violenta, saracie, emigrare ...) etc. # Mediul înconjurător: oras/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc. # Spatiul francofon: Franţa contemporana (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale şi stiintifice; francofonia şi tarile francofone; # Comunitatea europeana: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalitati româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; institutii europene. ___________ Notă ... *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv şi bilingv. 2. LIMBA FRANCEZA: L3/Minoritati 2.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICA (v. 1.1, pag. 4) 2.2. ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele scolare de limba franceza pentru ciclul liceal, L3*8). - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversatie - a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...) - a exprima o opinie personala - a exprima o judecata - a relata activităţi la prezent, trecut, viitor - a situa un eveniment în timp - a descrie locuri - a exprima o stare fizica - a exprima gusturi şi preferinte - a exprima o dorinţa, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...) - a exprima calităţi şi cantitati; a compara calităţi - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/sa faca ceva - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a raspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a participa la o conversatie în situaţie de examen (interactiune orala) 2.3. CONTINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor scolare de limba franceza pentru ciclul liceal, L3*8). ___________ *8) Programa scolara de limba franceza, seria liceu: L3 (anul IV), citata la pagina 1. Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv (forme, inlocuirea articolului partitiv cu prepozitia de). Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor (constructii cu prepozitiile a şi de); nume de tari (masculin, feminin). Adjectivul: adjective calificative uzuale şi de culoare; acordul în gen şi numar; gradele de comparatie; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotarat (forme frecvente); adjectivul numeral. Pronumele: personale (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotarate (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en şi y; Verbul: modul indicativ: prezent