Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

ANEXE din 31 august 2004

Pe scurt

Această lege stabilește lista disciplinelor pentru examenul național de bacalaureat din sesiunile anului 2005, în special pentru probele d), e) și f).

Ce reglementează

  • Disciplinele de examen pentru probele d), e) și f) ale bacalaureatului.
  • Structura examenului de bacalaureat pentru filierele teoretică, tehnologică și vocațională.
  • Reguli privind alegerea disciplinelor pentru probele opționale.
  • Specificul probelor (scrisă sau practică) pentru anumite specializări.

Cine este vizat

  • Elevii care susțin examenul național de bacalaureat în sesiunile anului 2005.
  • Instituțiile de învățământ care organizează examenul de bacalaureat.

Puncte cheie

  • Examenul include probele d), e) și f), cu discipline specifice fiecărei filiere și specializări.
  • Proba d) este o probă scrisă, iar disciplinele variază în funcție de filieră și specializare (ex: Matematică pentru filiera tehnologică, Istoria românilor, Geografia României pentru filiera vocațională).
  • Proba e) este o probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, putând fi scrisă sau practică.
  • Proba f) este o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, diferită de cele susținute anterior, putând fi scrisă sau practică.
  • Candidații nu pot susține aceeași disciplină la probe diferite (ex: dacă au susținut Istoria românilor la proba d), nu mai pot susține Istorie universală la proba f).
Textul legii
Textul legii

ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d),

  1. e)şi
  2. f)şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 130 bis din 10 februarie 2005 ____________ Notă ... *) Aprobate prin Ordinul nr. 4.596 din 31 august 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 10 februarie 2005 Anexa 1 LISTA DISCIPLINELOR la care se sustine examenul de bacalaureat 2005 pentru probele d, e şi f A. FILIERA TEORETICA B. FILIERA TEHNOLOGICA ┌─────────┬─────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Proba │ │ │ ├──────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┤ │ │ │ │ │F: O proba la alegere dintre│ │ Profil │ Specializare │ D │ E: O proba la alegere din aria │ disciplinele din celelalte │ │ │ │ (proba │ curriculara, corespunzătoare │arii curriculare, alta decat│ │ │ │ scrisa) │ specializarii (proba scrisa) │ cele susţinute anterior │ │ │ │ │ │(proba scrisa sau practica) │ ├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Servicii │Turism şi alimentatie publică│Matematica│Marketing, Economia intreprinderii │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤Istorie, Geografie, Stiinte │ │ │Administrativ │Matematica│ │socio-umane, Educatie │ │ ├─────────────────────────────┼─────────-┤Contabilitate, Economia intreprinderii│antreprenoriala (proba │ │ │Economic │Matematica│ │scrisa), Educatie fizica │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤(proba practica) │ │ │Posta │Matematica│Exploatare postala, Economia │ │ │ │ │ │intreprinderii │ │ ├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Resurse │Industrie alimentara │Matematica│Operaţii unitare şi utilaje în │Fizica, Chimie, Biologie, │ │naturale │ │ │industria alimentara, Ecologie şi │Istorie, Geografie, Stiinte │ │şi │ │ │protectia mediului │socio-umane, Educatie │ │protectia├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤antreprenoriala (proba │ │mediului │Protectia mediului │Matematica│Analiza factorilor de mediu, Ecologie │scrisa), Educatie fizica │ │ │ │ │şi protectia mediului │(proba practica) │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Chimie industriala │Matematica│Procese şi utilaje, Ecologie şi │ │ │ │ │ │protectia mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Agricol şi agromontan │Matematica│Agro-pedologie, Ecologie şi protectia │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Veterinar │Matematica│Anatomia şi fiziologia animalelor │ │ │ │ │ │domestice, Ecologie şi protectia │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Silvic │Matematica│Silvicultura, Ecologie şi protectia │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Prelucrarea lemnului │Matematica│Tehnologia mobilei, Ecologie şi │ │ │ │ │ │protectia mediului │ │ ├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Tehnic │Telecomunicatii │Matematica│Masurari speciale în telecomunicatii, │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │Istorie, Geografie, Stiinte │ │ │ │ │ │socio-umane │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Electronică şi automatizari │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │Educatie antreprenoriala │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │(proba scrisa), Educatie │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤fizica (proba practica) │ │ │Electrotehnica │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │ │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Mecanica │Matematica│Organe de masini şi mecanisme, │ │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Lucrari publice - constructii│Matematica│Desen de constructii şi instalaţii, │ │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Textile │Matematica│Materii prime textile, │ │ │ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ │Pielarie │Matematica│Materii prime pentru industria de │ │ │ │ │ │pielarie, Solicitări şi masurari │ │ │ │ │ │tehnice │ │ └─────────┴─────────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┤ __________ NOTA 1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie. 2) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
  3. d)Istoria românilor nu mai pot sustine la proba
  4. f)Istorie universala. C. FILIERA VOCATIONALA ┌─────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Proba │ │ │ ├─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │ │ │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre │ │ Profil │ Specializare │ D │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii │ │ │ │ (proba scrisa) │ specializarii │ curriculare, alta decat cele │ │ │ │ │(proba scrisa sau proba practica) │ susţinute anterior │ │ │ │ │ │(proba scrisa sau proba practica)│ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Artistic │Arhitectura, │Istoria românilor, │Istoria artelor şi arhitecturii │O limba moderna (alta decat cea │ │ │arte ambientale│Geografia României │(proba scrisa), Studiul formelor │sustinuta la proba b), │ │ │şi design │ │şi desen (proba practica) │Matematica, Fizica, Chimie, │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Biologie, Istorie, Geografie, │ │ │Arte plastice │Istoria românilor, │Istoria artelor şi arhitecturii │Stiinte socio-umane (proba │ │ │şi decorative │Geografia României │(proba scrisa), Studiu formelor │scrisa), Educatie fizica (proba │ │ │ │ │şi desen (proba practica) │practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Coregrafie │Istoria românilor, │Istoria baletului (proba scrisa), │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │Dans clasic sau Dans modern │sustinuta la proba b), │ │ │ │ │(proba practica, în functie de │Matematica, Fizica, Chimie, │ │ │ │ │specialitate) │Biologie, Istorie, Geografie, │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Stiinte socio-umane (proba │ │ │Muzica │Istoria românilor, │Istoria muzicii (proba scrisa), │scrisa), Educatie fizica (proba │ │ │ │Geografia României │Instrument sau Canto sau Teorie - │practica) │ │ │ │ │solfegiu - dicteu (proba practica,│ │ │ │ │ │în functie de specialitate) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Teatru │Istoria românilor, │Istoria teatrului (proba scrisa), │ │ │ │ │Geografia României │Arta actorului (proba practica) │ │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Pedagogic│Bibliotecar- │Istoria românilor, │Biblioteconomie, Pedagogie (proba │O limba moderna (alta decat cea │ │ │documentarist │Geografia României │scrisa) │sustinuta la proba b), │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Matematica, Fizica, Chimie, │ │ │Instructor- │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │Biologie, Istorie, Geografie, │ │ │animator │Geografia României │ │Stiinte socio-umane (proba │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤scrisa), Educatie fizica (proba │ │ │Instructor │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │practica) │ │ │pentru │Geografia României │ │ │ │ │activităţi │ │ │ │ │ │extrascolare │ │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Pedagog scolar │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │ │ │ │ │Geografia României │ │ │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Educatie │Liceu cu │Istoria românilor, │Pregatire teoretica sportiva │O limba moderna (alta decat cea │ │fizica şi│program sportiv│Geografia României │(proba scrisa), Maiestrie sportiva│sustinuta la proba b), │ │sport │ │ │(proba practica) │Matematica, Fizica, Chimie, │ │ │ │ │ │Biologie, Istorie, Geografie, │ │ │ │ │ │Stiinte socio-umane (proba │ │ │ │ │ │scrisa) │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Militar │Muzici militare│Istoria românilor, │Istoria muzicii (proba scrisa), │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │Instrument (proba practica) │sustinuta la proba b), │ │ │ │ │ │Matematica, Fizica, Chimie, │ │ │ │ │ │Biologie, Istorie, Geografie, │ │ │ │ │ │Stiinte socio-umane (proba │ │ │ │ │ │scrisa), Pregatire militara, │ │ │ │ │ │Educatie fizica (proba practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, Biologie, │O limba moderna (alta decat cea │ │ │informatica │ │Informatica (proba scrisa) │sustinuta la proba b), Istorie, │ │ │ │ │ │Geografie, Stiinte socio-umane │ │ │ │ │ │(proba scrisa), Pregatire │ │ │ │ │ │militara, Educatie fizica (proba │ │ │ │ │ │practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Stiinte sociale│Istoria românilor sau│Istorie, Geografie, Stiinte │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │socio-umane (proba scrisa) │sustinuta la proba b), Limba │ │ │ │ │ │latina, Matematica, Fizica, │ │ │ │ │ │Chimie, Biologie (proba scrisa), │ │ │ │ │ │Pregatire militara, Educatie │ │ │ │ │ │fizica (proba practica) │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Teologic │Ortodox │Istoria românilor sau│Dogmatica ortodoxa, Istoria │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │Bisericii Ortodoxe Române (proba │sustinuta la proba b), Limba │ │ │ │ │scrisa) │latina, Limba greaca, Matematica,│ │ │ │ │ │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ │ │ │ │Istorie, Geografie, Stiinte │ │ │ │ │ │socio-umane (proba scrisa), │ │ │ │ │ │Educatie fizica (proba practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Patrimoniu │Istoria românilor sau│Dogmatica ortodoxa, Istoria │O limba moderna (alta decat cea │ │ │cultural │Geografia României │Bisericii Ortodoxe Române (proba │sustinuta la proba b), Limba │ │ │ │ │scrisa), Studiul formelor şi desen│latina, Matematica, Fizica, │ │ │ │ │(proba practica) │Chimie, Biologie, Istorie, │ │ │ │ │ │Geografie, Stiinte socio-umane │ │ │ │ │ │(proba scrisa), Educatie fizica │ │ │ │ │ │(proba practica) │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Teologic │Catolic │Istoria românilor sau│Studiul Vechiului şi Noului │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │Testament, Catehism (proba scrisa)│sustinuta la proba b), Limba │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤latina (doar pentru Catolic, │ │ │Evanghelic- │Istoria românilor sau│Cunoştinţe biblice, Istoria │Unitarian, Reformat), Matematica,│ │ │luteran │Geografia României │universala a bisericilor │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ │ │ │(proba scrisa) │Istorie, Geografie, Stiinte │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤socio-umane (proba scrisa), │ │ │Baptist │Istoria românilor sau│Studiul Bibliei, Doctrine Biblice │Educatie fizica (proba practica) │ │ │ │Geografia României │(proba scrisa) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Penticostal │Istoria românilor sau│Doctrine Biblice, Pneumatologie │ │ │ │ │Geografia României │(proba scrisa) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Adventist │Istoria românilor sau│Studiul Bibliei, Dogmatica │ │ │ │ │Geografia României │(proba scrisa) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Unitarian │Istoria românilor sau│Studii Biblice, Istoria Bisericii │ │ │ │ │Geografia României │Unitariene (proba scrisa) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Reformat │Istoria românilor sau│Studii Biblice, Istoria Bisericii │ │ │ │ │Geografia României │Reformate (proba scrisa) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Musulman │Istoria românilor sau│Legislatie islamica (proba scrisa)│ │ │ │ │Geografia României │ │ │ └─────────┴───────────────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ NOTA 1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie. 2) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
  5. d)Istoria românilor nu mai pot sustine la proba
  6. f)Istorie universala. 3) Elevii de la alte profiluri, respectiv specializari decat cel teologic, care studiaza în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, vor sustine examenul de bacalaureat conform probelor menţionate în aceasta anexa pentru profilurile, specializarile respective. Pentru acesti elevi, la proba f, se adauga la lista mentionata pentru profilurile şi specializarile respective şi disciplinele teologice studiate, ale caror programe de bacalaureat sunt publicate în anexa 2 a prezentului ordin. Anexa 2 MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2005 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Prin ponderea sa reflectata în prezenta celor două probe obligatorii, scrisa şi orala, limba şi literatura română ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativa a invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat şi a continuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limba şi comunicare. Proba scrisa vizeaza competentele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/eseuri şi texte functionale). Proba orala vizeaza competentele de comunicare orala, fiind centrata pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. II. COMPETENTE DE EVALUAT Prin susţinerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor abilitati şi elemente de competenţa, dobandite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a): 1. Utilizarea corecta şi adecvata a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare a. Competente privind producerea mesajelor ● Utilizarea corecta şi adecvata a formelor exprimarii orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronuntarea corecta; tehnici de comunicare specifice în conversatie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia data) - pentru proba orala. ● Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare - pentru proba orala. ● Utilizarea corecta şi adecvata a formelor exprimarii scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în functie de situaţia de comunicare; stilurile functionale; calitatile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice şi folosirea adecvata a unităţilor lexico-semantice). ● Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori). b. Competente privind receptarea mesajelor ● Receptarea adecvata a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoştinţelor de limba în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivitatii şi a subiectivitatii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica şi structurala în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare ● Recunoasterea trasaturilor definitorii ale comunicarii fictionale şi nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicarii, modalităţi de receptare). ● Recunoasterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compozitia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instantele comunicarii, perspectiva narativa). ● Identificarea particularitatilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, marci lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber). ● Recunoasterea şi realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de proza şi a particularitatilor acestora. ● Recunoasterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compozitia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului/indicatiile scenice). ● Identificarea şi analiza elementelor de compozitie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relatii de opozitie şi de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv; instantele comunicarii în textul poetic). ● Identificarea instanţelor comunicarii în textul poetic. ● Analiza şi realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificatie). ● Aplicarea conceptelor operationale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrina literara. ● Realizarea de conexiuni diverse între doua sau mai multe texte literare (inrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar a. Receptare ● Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizarii logicii şi coerentei mesajului. b. Producere ● Susţinerea argumentata a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) - pentru proba orala. ● Elaborarea unei argumentari scrise/orale pe o tema data (construcţia discursului argumentativ: structuri, conectori şi tehnici argumentative). ● Incadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii intr-o anumita categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, român modern; poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor acestora. ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca). ● Identificarea unor particularitati şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizarii acestora (Dacia literara, Junimea, traditionalism, modernism). ● Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural. ● Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiasi teme literare. ● Relevarea specificitatii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte. III. CONTINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situaţiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context); functiile comunicarii; - textul literar/nonliterar; - text şi context; - teme şi motive literare; - literatura şi alte arte. 2. Proza a. Proza narativa - acceptii ale termenului; evolutie şi tipologie (proza romantica, proza realista; proza fantastica). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica, psihologica; romanul - traditional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea razboi mondial, romanul de după al doilea razboi mondial). c. Structura textului narativ - instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naratiunea la persoana I şi a III-a; - construcţia subiectului şi a discursului narativ: actiune, secventa narativa, episod, conflict, relatii temporale şi spatiale, momentele subiectului; povestire în rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa, pauza descriptiva; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalităţi ale nararii: povestire; rezumat, scena; - marci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa şi indirecta, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - acceptii ale termenului; evolutie (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica şi epica). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv; - elemente de compozitie în textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie şi de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic. c. Limbajul şi expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice şi de construcţie (enumeratia, repetitia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteratia); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rima, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern. c. Structura textului dramatic - construcţia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena, relatii temporale şi spatiale; - compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica; indicatii scenice; - personajul dramatic - modalităţi de caracterizare. d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic - particularitati ale construcţiei dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci şi ideologii literare Texte de doctrina literara privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literara (manifest literar; doctrina estetica); - Junimea şi junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica: modernism - E. Lovinescu; traditionalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu Nota. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cat şi altor autori. Conform programei scolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici. B. LIMBA ŞI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Nota. Continuturile de mai jos vizeaza: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice şi folosirea adecvata a unităţilor lexico-semantice; - aplicarea cunoştinţelor de limba, inclusiv cele dobandite în ciclul gimnazial, în exprimarea corecta şi în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronuntarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; - campuri semantice; - derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicarii (cuvinte, propozitii, fraza); unităţi frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atractia paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic; - elemente de relaţie (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); - anacolutul; hipercorectitudinea. Nivelul ortografic şi de punctuatie - norme ortografice şi de punctuatie în constituirea mesajului scris; - rolul semnelor ortografice şi de punctuatie în înţelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistic - calitatile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.); - stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii aplicative/redactarea unor texte); - stil direct, stil indirect, stil indirect liber; - registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon). CONCEPTE OPERATIONALE - act, actiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compozitie, conflict, construcţia subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant, deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situaţiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/functiile comunicarii, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica, fantastic, fictiune, figura de stil, final, imagine artistica, incipit, indicatii scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metafora, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetitie, refren, relatii temporale şi spatiale, romantism, român (tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/indirect/indirect liber, stil functional, tablou, tema, text literar/nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA MAGYAR NYELV ES IRODALOM ERETTSEGI KOVETELMENYRENDSZER - 2005 1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken. I. Kommunikacios kepessegek A tudatos nyelvi viselkedes kepessege Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo sikeres hasznalata Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa. Az erteklatas kepessege A nyelvi, kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott az eletmu, korszak, stilusiranyzat alapjan 2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek I. Kommunikacios kepessegek Kompetenciak, kepessegek Tartalmak II., III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2005 LIMBA ŞI LITERATURA GERMANA MATERNA Richtlinien fur die Abiturprufung 2005 Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen. 1. Anforderungen Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen: ● Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen; ● Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang; ● Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situaţionen und Sachverhalte; ● Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen; ● Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen; ● Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern; ● Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen; ● Fahigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen; ● Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen; ● Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen; 2. Inhalte: a. Literatur: ● Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. G.E. Lessing: Nathan der Weise. ● Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge). ● Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner, B. Brecht, Fr. Durrenmatt. ● Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand von literarischen Texten. ● Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklarung bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung: Gesicherte Kenntnisse zur Phonetik, Morphologie, Syntax, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde und zum Wortschatz. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse). 3. Die schriftliche Prufung Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben. Absolventen des padagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Absolventen aller anderen Profile haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung einen funktionalen Text (ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. A) zu verfassen. Die Aufgabenarten în Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen. Bewertet wird: ● angemessene Behandlung des Themas; ● strukturierte und differenzierte Argumentation; ● Transfervermogen; ● zweckmaâige Gliederung der Arbeit; ● Beachtung der sprachlichen Normen; ● ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho - syntaktische Analyse (nur fur das padagogische Profil); Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die mundliche Prufung Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung. Anforderungen: ● zusammenhangende Auâerung zu einem gegebenen Thema; ● Prufungsgesprach uber groâere fachliche Zusammenhange; ● Textinterpretation; Bewertet wird: ● inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches; ● Transfervermogen; ● sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben; Die Abiturprufung în den beiden Spezialabteilungen am "Colegiul German Goethe" în Bukarest und am "Liceul Teoretic Nikolaus Lenau" wird în allen Prufungsfachern (auâer dem Fach Rumanisch fur welches die Bestimmungen der rumanischen Prufungsordnung gelten) gemaâ der von beiden Seiten genehmigten Prufungsordnung durchgefuhrt. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII PROGRAMA DE BACALAUREAT 2005 LIMBA ŞI LITERATURA BULGARA I. LITERATURA ARII TEMATICE ● Adolescentul despre sine: portret fizic, trasaturi de caracter; aspiratii, aptitudini, interese, pasiuni; timp liber. ● Adolescentul şi mediul social: indatoriri, drepturi, conduita; în familie (relatii şi evenimente), în grupul de prieteni (activităţi); în şcoala (spatii şi activităţi); în oras (obiective turistice şi culturale, edificii, transport, servicii - la gara/aeroport, la spectacol). ● Adolescentul şi natura: în lumea vie (flora, fauna), fenomene meteorologice (naturale), spatiul geografic şi cosmic. ● Adolescentul şi spatiul de cultura şi civilizatie bulgara: Bulgaria (repere istorico-geografice şi cultural-stiintifice); personalitati din domeniul literaturii, artei; specific naţional (religie/obiceiuri şi traditii, sarbatori). II. GRAMATICA 1. FONETICA: ● Alfabetul chirilic, aparitia şi dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgara, limba slava. ● Sunet, litera, silaba, cuvant. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronuntie. Ortografie. 2. LEXICOLOGIA: ● Cuvant, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului - mijloace de imbogatire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. 3. MORFOLOGIA: ● Substantivul: fel, gen, numar, articol, caz, functia sintactica. ● Adjectivul: fel, gen, numar, articol, caz, functia sintactica, grade de comparatii. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, functiile sintactice. Exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotarat, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv şi imperfectiv, persoana, numar timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile şi timpurile. Functia sintactica. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparatie. ● Prepozitia ● Conjunctia ● Interjectia ● Particula 4. SINTAXA ● Propozitia. Feluri. ● Subiectul şi predicatul. ● Atributul. Apozitia. ● Complementul. Complementul circumstantial. ● Fraza. Coordonare şi subordonare. ● Punctuatia Bibliografie: MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005 LIMBA ŞI LITERATURA CROATA 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz). 5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz). 6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz). 7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar). 8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz). 9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar). 10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz). 11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Ţin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad). Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opci prikaz). Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom. Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. Jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005 LIMBA ŞI LITERATURA SARBA I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti 1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje uşi, Ero i Turcin). 2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo. 3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar); 4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa antic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar). 5. Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nuoic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar). 6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar). 7. Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar). Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII. razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza. Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti: ● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava; ● primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti; ● raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca; ● raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; ● poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; ● elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; ● argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990 Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990 Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996 Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995 MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII PROGRAMA EXAMENULUI NAŢIONAL PENTRU BACALAUREAT - 2005 LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA - PENTRU PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC - I. LITERATURA II. GRAMATICA III. LITERATURA PENTRU COPII MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005 LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACA SLOVENSKY JAZYK A LITERATURA Pre realny, humanitny a pedagogicky smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym: I. Slovenska literatura 1. Text. Vseobecnosti - prvky komunikacnej situacie (vysielatel', prijimatel', sprava, kod, kontext); - funkcie komunikacie - literarny/neliterarny text - text a kontext - temy a literarne motivy - literatura a ine druhy umenia 2. Proza
  7. a)epicka proza ... - vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza)
  8. b)epicke zanre (umela rozpravka, povest', novela, historicka, fantasticka; psychologicka; român klasicky, sucasny; român do druhej svetovej vojne. ...
  9. c)struktura epickeho textu ... - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel') - druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava - rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe - kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie, - postavy - druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy).
  10. d)jazyk epickeho diela ... - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis - rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec. 3. Poezia
  11. a)vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia (lyricka a epicka poezia) ...
  12. b)struktura lyrickeho diela ... - komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor - lyricky subjekt)
  13. c)jazyk lyrickeho diela ... - charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestivnost', expresivnost', atd') - basnicka obrazotvornost' - umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora) - vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus. 4. Drama
  14. a)vysvetlenie pojmu ...
  15. b)zanre (komedia, tragedia, cinohra) ...
  16. c)struktura dramatickeho textu ... - kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania
  17. d)jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. ... - jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela 5. Literarne obdobie - klasicizmus - romantizmus - realizmus - medzivojnove obdobie 6. Kanonicki autori: Hugolin Gavlovic (Valasska skola). J.I. Bajza (Rene mladenca prihody a skusenosti). Jan Kollar (Slavy dcera). Jan Holly (Svatopluk, Selanky). Andrej Sladkovic (Marina, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!). Janko Kral' (Zakliata panna). Jan Botto (Smrt' Janosikova). J.M. Hurban (Olejkar). P.O. Hviezdoslav (Krvave sonety, Hajnikova zena). M. Kukucin (Neprebudeny). B. Slancikova Timrava (Tapakovci). J. Gregor Tajovsky (Do konca, Mamka Postkova) I. Krasko (Otcova rol'
  18. a)J. Jesensky (Vyhnali ma). I.N. Jege (Adam Sangala). Hronsky (Jozef Mak). M. Urban (Zivy bic). Fr. Svantner - (Malka). M. Figuli - (Tri gastanove kone). J. Kostra - (Peniaztek). M. Rufus - (Vyjdi z lesa klcuj zem). Frantisek Hecko - (Cervene vino) V. Sikula - (S. Rozarkou). Slovenska literatura v Rumunsku. II. Jazyk a komunikacia - uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologicko-syntaktickych noriem - vhodne pouzivanie lexikalno-sematickych jednotiek - hlaskoslovie - rytmicky zakon hlasky - delenie hlasok - znelostna asimilacia III. Lexikologia - nauka, tvorenie slov, slovo, synonyma, antonyma, homonyma - triedenie slovnej zasoby - frazeologia a vyznam slov IV. Morfologia - slovne druhy - ohybne a neohybne - plnovyznamove, neplnovyznamove - gramaticke kategorie slovesnych druhov - sklonovanie a casovanie V. Syntax - vetne cleny: hlavne a vedl'ajsie - veta a suvetie - pravopis a interpunkcia VI. Stylistika - styly - funkcne texty VII. Detska literatura*) ___________ Notă ... *) Tematika platna pre pedagogicky smer. 1. Pojem, vznik a vyvin literatury pre deti a mladez 2. Vyrazove osobitnosti literarnej tvorby pre deti a mladez 3. Vekovo - citatel'ske obdobia 4. Vychovna a poznavacia funkcia v literature pre deti a mladez 5. Studovane diela MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII PROGRAMA DE BACALAUREAT 2004 LIMBA ŞI LITERATURA TURCA (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC) I. - OKUMA - ANLAMA - Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme, - Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme, - Metin icinde cumleyi taniyabilme, - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme, - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme, - Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme, - Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek, - Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme, - Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek, - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler), - Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme, - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme, - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme, - Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek, - Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme, - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...) - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme, - Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme, - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme, - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme. II. - ANLATIM A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM - Dogru ve duzgun konusabilmek, - Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek, - Bir tartismaya katilabilmek, - Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek, - Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek, - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek, - Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek, - Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek, - Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili), - Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek, - Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Okuduklarindan notlar alabilmek, - Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek, - Bir fikir yazisi yazabilmek. III. - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI A) SES BILGISI - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek, - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek, - Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek, - Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek, - Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek, - Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek. B) KELIME BILGISI - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilme ● isimler ve isimlerin yapilari, ● isim tamlamalari, ● isimlerin cesitleri, ● sifatlar ve sifatlarin yapilari, ● sifatlarin cesitleri, ● sifat tamlamalari, ● zamirler ve zamirlerin yapilari, ● zamirlerin cesitleri, ● zarflar ve zarflarin yapilari, ● zarflarin cesitleri, ● fiiller ve fiillerin yapilari, ● fiillerde kip, zaman ve kisi, ● yapilarina gore fiiler, ● edatlar, ● baglaclar, ● unlemler. C) CUMLE BILGISI - Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek ● olumlu cumleler, ● olumsuz cumleler, ● soru cumleleri, ● unlem cumleleri, ● sart cumleleri. - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek ● basit cumle, ● bilesik cumle, ● sirali cumle, ● bagli cumle, ● sirali-bagli cumle. - Cumlenin ogelerini kavrayabilmek ● ozne, ● yuklem, ● zarf tumleci, ● dolayli tumlec, ● belirtili nesne, ● belirtisiz nesne. D) ANLAM BILGISI - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek ● Kelimelerin gercek anlami, ● Kelimelerin mecaz anlami, ● Kelimelerin terim anlami, ● Kelimelerin deyim anlami, ● Zit anlamli kelimeler, ● Es anlamli kelimeler. E) YAPI BILGISI EKLER ● Yapim ekleri, ● Cekim ekleri (isim ve fiil cekim ekleri), ● Basit kelime, ● Turemis kelime, ● Bilesik kelime. F) EDEBI BILGILER - Yazi turlerini kavrayabilmek ● Roman ve român cesitleri, ● Hikaye, ● Masal, ● Tiyatro ve cesitleri, ● Destan, ● Siir ve siir cesitleri, ● Gezi yazilari, ● Nutuk, ● Makale, ● Fikra, ● Sohbet. - Edebiyatinin tanimi ve konusu - Turk edebiyati'nin devirleri - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade) - Siirle ilgili bilgiler ● Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...) - Halk edebiyati ve ozellikleri, - Halk edebiyati nazim sekilleri, - Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri. G) IMLA VE NOKTALAMA - Buyuk harflerin imlasi, - Ozel isimlerin imlasi, - Eklerin imlasi, - Yabanci kelimelerin imlasi, ● Nokta ● Virgul ● Noktali virgul ● Tirnak isareti ● Iki nokta ● Soru isareti ● Unlem isareti NOT 1) Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir. 2) Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA TURCA I. STATUTUL DISCIPLINEI În baza Legii nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004, art. 5

(1), toţi absolventii învăţământului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba B). Deci, absolventii Liceului International de Informatica au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba turca, intr-una din situaţiile de mai jos: - limba turca ca limba moderna - proba orala pentru specializarea Filologie. - limba turca ca limba moderna - proba scrisa, comuna pentru ambele specializari (ca fiind alta decat cea sustinuta la proba B). Programa pentru examenele de Bacalaureat 2005 la disciplina limba turca (ca limba moderna) este conceputa în baza programei scolare, aprobata de conducerea ministerului. Topologia Programei pentru examenul de Bacalaureat Atât pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat şi pentru proba scrisa, candidatii vor fi evaluaţi în baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau în scris. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Proba orala ● Receptarea mesajului transmis oral în diferite situaţii de comunicare din diferite tipuri de texte (literar, descriptiv, interviu, articol). ● Selectarea de informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru. ● Traducerea de mesaje orale prin: - relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar; - comentarea unor opinii, afirmatii şi formularea de argumente pro/contra; - formularea de raspunsuri cu motivarea optiunii ● Transferul mesajelor orale în situaţii variate de comunicare prin: - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta; - reformularea unor replici; - traducerea din/în limba turca a unui text autentic de dificultate medie. 2. Proba scrisa ● Receptarea mesajelor în scris, în diferite situaţii de comunicare prin: - identificare ideilor principale din diferite tipuri de texte; - relatarea în scris a unui eveniment. ● Traducerea de mesaje scrise prin: - redactarea de texte functionale (scrisori, interviuri, telegrama); - redactarea unui eseu structurat/nestructurat pe o tema data; - completarea de texte lacunare, pe o tema data. III. CONTINUTURI A. - Lingvistice - Pronumele personal, interogativ, demonstrativ; - Substantivul: gen, numar, cazuri; - Numeralul: cardinal, ordinal; - Verbul (diatezele; timpurile de baza, timpurile compuse); - Formele verbale: participiile, gerunziile; - Sintaxa propozitiei. B. - Teme pentru comunicare orala şi scrisa ● Viaţa personala şi sociala: identitatea/CV, tinerii şi comunitatea, familia, ocupatii, sănătate; ● Viaţa cotidiana: convorbiri telefonice, magazine, mijloace de transport, restaurant, hotel, aeroport, gara, posta, banca; ● Timp liber: sfârşit de săptămâna, vacanta, activităţi (sport, lectura, film, teatru, muzica); ● Societate: mass-media, şomaj, munca; ● Mediul înconjurător: oras/sat, ocrotirea mediului înconjurător, poluare. ● Spatiul turcic: Turcia contemporana; oraşe, provincii, obiceiuri, traditii, sarbatori. Notă: Proba orala: - timp de lucru: 15 minute - prezentare: 10 minute Proba scrisa: - timp de lucru: 3 ore Biletele vor contine texte necunoscute. Selecţia acestora se va face ţinând cont de temele indicate pentru cele doua probe cat şi de Programele de Limba turca pentru clasele a IX - XII-a. Textele necunoscute folosite nu trebuie să neglijeze studierea textelor din manual. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învăţământului, în cadrul examenului naţional de Bacalaureat, absolventii tuturor claselor de liceu au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba engleza intr-una din situaţiile urmatoare: ● Limba engleza - proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile şi specializarile (proba b); ● Limba engleza - proba scrisa la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba e); ● Limba engleza - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializarile nefilologice (proba f). Conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizata prin OMEdC. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei scolare. II. PRECIZARI METODOLOGICE Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului naţional, examenul de bacalaureat la Limba engleza, fiind examen naţional, se organizeaza pe baza unei programe de examen construita strict pe baza programelor scolare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colectia "Curriculum Naţional - Seria liceu - Programe scolare": ● Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice (clasele de filologie, intensiv şi bilingv) şi licee militare MApN (specializarea matematica-informatica). ● Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice, celelalte specializari. ● Programa 1B, Limba engleza - prima limba moderna: licee din filierele tehnologica şi vocationala cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica. ● Programa 2, Limba engleza - a doua limba moderna: toate filierele şi specializarile care au prevăzute doua limbi moderne în trunchiul comun. ● Programa 3, Limba engleza - a treia limba moderna: pentru minoritati şi pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii engleze în clasa a IX-a. Programele scolare în vigoare sunt centrate pe competente. Structura programelor scolare este urmatoarea: 1. Competente generale: ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare. ● Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte. ● Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisa. ● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare (nu se cer în cazul Programei 3). 2. Competente specifice, corelate cu unităţi de continut. 3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor: ● Constientizarea contributiei limbii engleze la imbogatirea patrimoniului culturii universale şi la vehicularea culturii contemporane. ● Raportarea critica la civilizatiile britanica şi americana, acceptarea diferentelor şi manifestarea tolerantei. ● Constientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora. ● Dezvoltarea gandirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba engleza. ● Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare. 4. Sugestii metodologice: recomandari privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicarii şi functiile comunicative ale limbii. În anul 2005, examenul de bacalaureat la limba engleza va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul naţional, pe baza celor patru programe menţionate anterior. Indiferent de programa, examenul va pastra aceeasi structura generală în ceea ce priveste probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere), precum şi tipurile de subiecte. Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi functional) a elementelor de construcţie a comunicarii şi a functiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingator, logic şi coerent, sustinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare sau cu propria experienta de viaţa. În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate functional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de transfer. Urmarind structura programelor scolare în vigoare, examenul de bacalaureat 2005 îşi propune sa evalueze: - nivelul competentelor generale ale candidatului; - insusirea continuturilor; - valorile şi atitudinile formate prin insusirea limbii engleze; - competentele functionale esentiale pentru reusita sociala a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuala de informaţii complexe, gandirea critica, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice. Programa de bacalaureat pentru limba engleza doreste să ofere o orientare sistemica atât pentru cadrele didactice cat şi pentru candidati. Acestia vor avea în vedere corelarea competentelor şi a continuturilor din programa scolara corespunzătoare numarului de ore de studiu saptamanal cu cele din Programa de bacalaureat. III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATE III.1. Competente de comunicare orala Pentru a evalua competentele de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: ● sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa, sa răspundă la intrebari şi sa rezolve sarcinile de lucru primite (doar în cazul Programei 3 şi seral); ● sa recunoasca elementele de vocabular şi structurile gramaticale dintr-un text dat (doar în cazul Programei 3 şi seral); ● sa identifice ideile principale din textul dat; ● sa recunoasca argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text; ● sa selecteze informaţiile relevante dintr-un text în vederea indeplinirii unei sarcini de lucru; ● sa comenteze o informatie/o parere/un citat/un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data; ● să prezinte un film/o carte prin raportare la experienta personala; ● sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala; ● sa descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare; ● sa demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viaţa şi sa redea conţinutul textului cu propriile cuvinte; ● sa identifice sensul cuvintelor şi al relatiilor semantice dintre ele; ● sa schimbe perspectiva narativa într-un text şi sa comenteze implicatiile acestei schimbari; ● sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personala/experienta altor persoane; ● sa faca rezumatul unui text într-un numar dat de cuvinte; ● sa exprime şi/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experiente personale sau experientele altor persoane; ● sa foloseasca corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale. III.2. Competente de comunicare scrisa Pentru a evalua competentele de comunicare scrisa, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii trebuie: ● sa dovedeasca înţelegerea sensului global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin rezolvarea unor sarcini de lucru; ● sa recunoasca/ordoneze argumente şi sa identifice concluzii dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute (Programa 3); ● sa identifice şi sa comenteze informaţii semnificative/detalii relevante din text (ideile principale, tema, perspectiva narativa, tonul autorului, mesajul, etc.); ● sa schimbe perspectiva narativa intr-o povestire/într-un text şi sa comenteze implicatiile acestei schimbari; ● sa exprime propriile pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; ● sa analizeze şi sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat; ● sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi; ● sa descrie/caracterizeze o persoană; ● sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala; ● sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; ● sa construiasca un text pe baza unei teme date; ● sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzător subiectului primit; ● sa comenteze un subiect; ● sa exprime şi/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experiente personale sau experientele altor persoane; ● sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere în cazul Programei 3); ● sa redacteze o scrisoare; ● sa reformuleze un text prin reducere/expansiune; ● sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienta altor persoane; ● sa faca rezumatul unui text într-un numar dat de cuvinte; ● sa foloseasca corect structurile lexicale şi gramaticale studiate. IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATE Continuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele scolare în vigoare. IV.1. Continuturi lexicale şi tematice Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa scolara de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viaţa de zi cu zi, din experienta elevilor şi experienta umana în general. Textele necunoscute şi temele de examen se vor regasi în texte de diverse tipuri:
  1. a)Tip de text: literar, non-literar de informare generală, interviuri, articole de presa, scrisori; ... Textele necunoscute/nestudiate la clasa folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - sa invete a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii; - sa invete cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-şi insuseasca structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi; - sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale; - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris.
  2. b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spatiul britanic şi american, literatura culta şi populara, brosuri, internet. ...
  3. c)Lungimea: în functie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte. ...
  4. d)Dificultate: în functie de programa/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa scolara 1A şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numarului de ore de studiu saptamanal. ...
  5. e)Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa scolara: ... 1. Domeniul privat (viaţa personala): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, moda, stil de viaţa, activităţi în timpul liber, strategii de studiu, relatii interumane, comportament social; 2. Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relatii/conflicte între tineri/generatii, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale/în diverse situaţii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educatie şi profesie: şcoala, ocupatii, profesii, piaţa muncii; 4. Domeniul stiinta şi cultura: patrimoniul naţional, britanic şi american - personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente. IV.2. Elemente de gramatica - cele cuprinse în Programa de limba engleza: IV.3. Functii comunicative ale limbii: 1. iniţierea, întreţinerea şi incheierea unui dialog/conversatii 2. exprimarea opiniei 3. exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora 4. exprimarea satisfactiei/insatisfactiei faţă de un punct de vedere 5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului 6. contrazicerea parerilor altora 7. comentarea parerilor 8. solicitarea repetarii şi reformularii 9. exprimarea presupunerilor 10. solicitarea de informaţii şi de sugestii 11. oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii 12. solicitarea confirmarii/infirmarii unor informaţii 13. formularea de propuneri şi sugestii 14. exprimarea de condiţii 15. formularea de sfaturi 16. exprimarea preferintelor, intentiilor 17. solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii 18. formularea de invitatii 19. exprimarea de multumiri 20. acceptarea/refuzul unei invitatii 21. exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor 22. exprimarea simpatiei 23. formularea de comparatii 24. formularea de persuasiuni 25. exprimarea diverselor grade de certitudine V. PRECIZARI V.1. Timpul de lucru:
  6. a)Proba orala: timp de prezentare: 15 minute ...
  7. b)Proba scris: timp de lucru: 3 ore ... V.2. Structura şi dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămâna. La alcatuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va tine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ şi cantitativ. TOATE SUBIECTELE VOR FI ELABORATE IN CONCORDANTA CU PROGRAMA SCOLARA, FARA A REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolventii învăţământului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba e sau f). Luand în considerare Planul-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele scolare1), examenul de bacalaureat 2005 menţine aceeasi structura în ceea ce priveste: - probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere); - competentele de evaluat, şi, în general, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în functie de numărul de ore de studiu saptamanal: ● 1-2 ore2) ● 3-4 ore3) ● bilingv4) ● Minoritati/L3 5) Atât pentru proba orala, cat şi pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, inclusiv Minoritati/L3, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Pentru profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa scolara pentru L1 şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numarului de ore de studiu saptamanal. ___________ 1) Prezenta Programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei scolare de Limba franceza pentru clasa a IX-a, aprobata prin Ordin al ministrului educatiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei scolare de Limba franceza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba franceza pentru clasa a X-a, aprobata prin O.M.E.N. nr. 5128/21.12.1999 şi modificata prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de Limba franceza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobata prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificata prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001. 2) Pentru absolventii care au studiat lb. franceza 1-2 ore pe săptămâna (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolventii învăţământului în limbile minoritatilor naţionale care au inceput studiul limbii franceze în gimnaziu. 3) Pentru absolventii care au studiat lb. franceza 3-4 ore pe săptămâna (inclusiv profilul intensiv). 4) Numai pentru absolventii claselor bilingve. 5) Din această categorie fac parte absolventii învăţământului în limbile minoritatilor naţionale care au inceput studiul limbii franceze în clasa a IX-a/L3 (anul IV de studiu). NOTA. Conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanta cu programa scolara, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. Manualul scolar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. II. COMPETENTE DE EVALUAT Competentele generale sunt aceleasi pentru toate filierele, în functie de proba (oral/scris). Competentele specifice (şi continuturile) se diferentiaza pe doua nivele: 1. 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve; 2. Minoritati/L3. 1. LIMBA FRANCEZA: 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve 1.1. PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: ♦ sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. ♦ sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut extragand şi/sau prelucrand informaţii din text - prin: ● identificarea sensului cuvintelor şi a relatiilor semantice; ● recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● traducerea; ● identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea informatiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere6); ___________ 6) eventual, într-un numar dat de cuvinte (3-4 ore şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a. Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa. ♦ sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: ● folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; ● rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; ● realizarea unui discurs oral convingator, logic şi coerent, pe o tema data: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale; - prezentarea unui film/unei carti7); - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare; ___________ 7) 3-4 ore şi bilingv. ● exprimarea unui punct de vedere în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile textului; ● prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmatii, unei idei, ideilor textului, integrand un punct de vedere personal şi/sau exemple relevante. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. ♦ sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen, utilizand limba franceza potrivit contextului comunicational. 1.2. PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: ♦ sa dovedeasca capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: ● identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice; ● recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; ● identificarea informaţiilor semnificative din text (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere6); ___________ 6) eventual, într-un numar dat de cuvinte (3-4 ore şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a. ♦ sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris, valorificand în mod adecvat competentele lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta), prin: ● rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; ● construirea unui discurs logic şi coerent, pe o tema de interes, având sau nu ca suport o afirmatie/un text dat: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale; - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante; - construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V./unei cărţi postale/felicitari/scrisori (personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - dezvoltarea unei idei/continuarea unui text; - exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/conţinutul textului; - comentarea unui subiect/unei afirmatii/unei idei/ideilor textului8), integrand un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante; - redactarea unui eseu structurat/liber8). ___________ 8) 3-4 ore şi bilingv. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. ♦ sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minoritati); 2. LIMBA FRANCEZA: Minoritati/L3 2.1. PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: ♦ sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. ♦ sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin: ● recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● răspuns la intrebari (chestionar); ● traducerea; ● selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text/a informatiei specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag. 8) Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa. ♦ sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: ● folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; ● rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; ● prezentarea unor detalii personale; ● relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale; povestirea unui film; ● descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activităţi; ● exprimarea unei opinii personale în legătură cu o afirmatie/o idee/ideile textului; Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. ♦ sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen. 2.2. PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: ♦ sa dovedeasca capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: ● recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; ● identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exercitii diverse (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar etc.); ● selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informatiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat. ♦ sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin: ● folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate; ● rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; ● solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize); ● redactarea unui C.V./unei cărţi postale/felicitari/scrisori (personale/oficiale); ● redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (intrebari, text) de sprijin; ● relatarea unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale; povestirea unui film; ● descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activităţi; ● exprimarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/o afirmatie/ideile textului; Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. ♦ sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/fraze/unui text simplu. III. CONTINUTURI 1. LIMBA FRANCEZA: 1-2 ore9), 3-4 ore şi bilingv ___________ 9) continuturi comune, L1 şi L2, conform Programei scolare de Limba franceza citata la pag. 1. 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICA Elementele de lexic şi de semantica se invata, se dezvolta şi se folosesc pe măsură ce se achizitioneaza şi celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea şi gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia şi ortografierea corecta). 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceza pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizica - a face o expunere pe o tema data - a exprima un rationament/o judecata10) - a exprima o opinie personala/stari/sentimente - a argumenta o opinie personala - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informaţii practice cuiva - a exprima gusturi şi preferinte - a sfatui pe cineva10)/a cere cuiva sa faca ceva/a interzice - a situa în spatiu şi timp - a exprima cantitatea/calitatea; a compara - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a-şi exprima acordul/dezacordul - a face o urare, a felicita - a rezuma un text (idei esentiale) - a participa la o conversatie în situaţie de examen (interactiune orala) ___________ 10) 3-4 ore şi bilingv. 1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceza pentru ciclul liceal. ___________ *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv. 1.4. TEXTE şi TEME pentru comunicarea orala şi scrisa. Textele şi temele vor fi alese luand în considerare caracteristici comune precum:
  8. a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presa (din ziare, reviste) în limba franceza; ...
  9. b)Tipul de text: text autentic literar/neliterar; ...
  10. c)Dimensiune (numar de cuvinte): în functie de profil (150 - 350 de cuvinte) ...
  11. d)Dificultate: în functie de profil. ... Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati/L3. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ [pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*)]. ___________ Notă ... *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv. ♦ TEME Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta personala şi experienta umana în general: ● Viaţa personala şi sociala: identitate/CV; tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relatii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupatii; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc.; ● Viaţa cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gara, posta, banca; meteo etc. ● Timp liber: week-end/vacanta; calatorii, activităţi (lectura, sport, muzica, dans) etc. ● Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; moda; conflicte între generatii; munca/şomaj; violenta/non-violenta etc. ● Mediul înconjurător: oras/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc. ● Spatiul francofon: Franţa contemporana (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale şi stiintifice; francofonia şi tarile francofone; ● Comunitatea europeana: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalitati româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; institutii europene. 2. LIMBA FRANCEZA: Minoritati/L311) ___________ 11) conform Programei de lb. franceza pentru anul IV (L3), citata la pagina 1. 2.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICA (v.1.1., pag. 4) 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversatie - a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...) - a exprima o opinie personala - a exprima o judecata - a relata activităţi la prezent, trecut, viitor - a situa un eveniment în timp - a descrie locuri - a exprima o stare fizica - a exprima gusturi şi preferinte - a exprima o dorinţa, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...) - a exprima calităţi şi cantitati; a compara calităţi - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/sa faca ceva - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a raspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a participa la o conversatie în situaţie de examen (interactiune orala) 2.3. CONTINUTURI LINGVISTICE 2.4. TEXTE şi TEME pentru comunicarea orala şi scrisa (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune) ♦ TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viaţa cotidiana, documente curente (carte postala, scrisoare, brosuri, prospecte, instrucţiuni, formulare, ...); texte informative şi articole de presa. ♦ TEME ● Viaţa personala şi sociala: identitate; tinerii şi idolii lor, relatii între tineri, sentimente; sănătate; moda şi vestimentatie; ● Viaţa cotidiana: pe strada, magazine, posta, banca, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzica, dans, cinema, ...), activităţi, calatorii (aeroport, gara, vama); profesii, meserii; vremea etc. ... ● Spatiul francofon: oraşe şi provincii; traditii şi sarbatori; francofonia. ● Spatiul cultural românesc: monumente, locuri, personalitati marcante. IV. PRECIZARI 1. Proba orala: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisa: - timpul de lucru: 3 ore. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu calitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris; - să-şi insuseasca structuri gramaticale noi, sa şi le consolideze pe cele vechi; - sa invete cuvinte şi expresii noi şi sa invete sensuri variate ale aceluiasi cuvant în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre; - sa invete a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale; - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să-şi imbogateasca cunoştinţele legate de cultura şi civilizatia franceza. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele optionale. Examenul de limba italiana va pastra aceeasi structura în ceea ce priveste: ● probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere); ● repartizarea în functie de numărul de ore de studiu saptamanal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv şi Minoritati/L3, pentru ambele probe (oral şi scris); ● competentele de evaluat, şi, în general, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat şi pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, inclusiv Minoritati, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasa. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau în scris. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu: ● sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. ● sa demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor şi a relatiilor semantice; - recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere. Candidatii pot face trimiteri la/asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa. ● sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: - folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; - răspuns la intrebari; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal; - emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers, pornind de la un text. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. ● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen. 2. PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: ● sa dovedeasca capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: - identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar, etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice; - recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate. ● sa dovedeasca capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingator. ● sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante; - relatarea unui eveniment şi a unei experiente personale; - continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data; - redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea şi/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante şi relevante; - rezumarea unui text; - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers. ● sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiana a unui text literar (bilingv)/neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minoritati). III. CONTINUTURI 1. LIMBA ITALIANA: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv 1.1. TEMATICA Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta personala şi experienta umana în general: ● Viaţa personala şi sociala: problemele adolescentei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generatii, ...); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea sociala; tinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea, ...), petrecerea timpului liber (lectura, muzica, sport, ...). ● Viaţa cotidiana: relatii şi conveniente sociale (în familie, în magazin, pe strada, corespondenta, ...); viaţa cultural-artistica (spectacole, muzica ...), mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protectia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la inceput de mileniu III. ● Spatiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalitati; arta, cultura şi civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana reprezentativa). ● Comunitatea europeana: spirit comunitar, interculturalitate. 1.2. ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiana pentru ciclul liceal*): - a angaja, a continua, a incheia o conversatie - a prezenta/a face o expunere pe o tema data - a realiza descrieri/prezentari de locuri, obiecte, persoane, oraşe - a exprima o opinie, o judecata/a argumenta - a exprima gusturi şi preferinte - a relata (o discutie, un eveniment, o suita de evenimente) - a rezuma o discutie - a-şi exprima acordul/dezacordul - a exprima indoiala, satisfactia, regretul - a exprima posibilitatea/imposibilitatea - a exprima intentia de a face/a nu face ceva - a exprima necesitatea/obligaţia - a exprima admiratia/dezaprobarea - a exprima stari emotionale ___________ Notă ... *) continuturi comune, L1 şi L2, conform Programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificata prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programele scolare de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. 1.3. COMUNICARE IN SCRIS - a rezuma un text - a caracteriza o persoană, personaj - a redacta o scrisoare, un CV - a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) - a redacta un eseu 1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiana pentru ciclul liceal*). ___________ Notă ... *) continuturi comune, L1 şi L2, conform Programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificata prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programele scolare de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. 2. LIMBA ITALIANA: MINORITATI 2.1. TEMATICA ● Universul personal: identitate; adolescenta, vârsta aspiratiilor; relatiile cu familia, relatiile dintre tineri, preocupari specifice tinerilor (vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturala, Internet ...), C.V.; gustul aventurii cunoasterii. ● Viaţa cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulatie; calatoria, mijloc de cunoastere, (la mare, la munte, la tara); corespondenta personala; fenomene sociale negative (violenta, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protectia mediului). ● Spatiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica şi cinematografia italiana, personalitati ale spatiului cultural italian. 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversatie - a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...) - a exprima o opinie personala - stari sufletesti, evenimente - a exprima o stare fizica - a exprima gusturi şi preferinte - a exprima o dorinţa, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...) - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/a comanda - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a raspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a sfatui, a recomanda - a exprima posibilitate, imposibilitatea 2.3. COMUNICARE IN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o tema familiara - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONTINUTURI LINGVISTICE Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv, folosirea articolului Substantivul: gen, numar, substantive cu plural neregulat Adjectivul: adjective calificative, grade de comparatie şi comportamentul adjectivelor "bello" şi "quello". Pronumele: personal (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotarat; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor şi a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condiţional (prezent şi trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanta timpurilor la modul indicativ şi conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasiva. Adverbul: de mod, de timp şi de loc; adverbele relative; particulele ne şi ci (
  12. vi)Prepozitia: prepozitii simple şi articulate. Conjunctia: conjunctii coordonatoare şi subordonatoare ___________ **) continuturi Minoritati, conform programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificata prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programele scolare de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. 1.4./2.4. TEXTE Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati. Aceste texte vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba italiana. IV. PRECIZARI 1. Timpul de lucru este:
  13. a)proba orala: 15 minute; ...
  14. b)proba scrisa: 3 ore. ... 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu saptamanal. NOTĂ: Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. ___________ Pentru informaţii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Consideratii generale din Programa de Limba Engleza pentru bacalaureatul 2003. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine ca proba obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină şi la una din probele optionale. II. COMPETENTE DE EVALUARE 1. PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu: ● sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. ● sa demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor şi a relatiilor semantice; - recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere. Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa. ● sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: - folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; - răspuns la intrebari; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal; - emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers, pornind de la un text. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. ● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen. 2. PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: ● sa dovedeasca capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: - identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar, etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice; - recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate. ● sa dovedeasca capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingator. ● sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante; - relatarea unui eveniment şi a unei experiente personale; - continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data; - redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea şi/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante şi relevante; - rezumarea unui text; - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers. ● sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniola a unui text literar (bilingv)/neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minoritati). NOTĂ: Atât la oral, cat şi la scris, se vor elabora urmatoarele tipuri de bilete: ● 1-2 ore ● 3-4 ore ● bilingv ● Minoritati/L3 Biletele vor contine texte necunoscute. Selecţia acestora, în ce priveste gradul de dificultate, se va face în functie de numărul de ore alocate pe săptămâna. Din punctul de vedere al tematicii, conţinutul textelor se va axa pe: 1. Universul personal şi social/profesional 2. Universul cotidian 3. Oameni şi locuri 4. Timpul liber 5. Pasiuni 6. Societatea şi civilizatia contemporana 7. Mijloace de comunicare în societatea moderna 8. Mediul înconjurător 9. Obiceiuri şi traditii (hispanice şi româneşti) 10. Elemente de cultura şi civilizatie hispanica 11. Comunitatea europeana III. CONTINUTURI ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICA Elementele de lexic şi de semantica se invata, se dezvolta şi se folosesc pe măsură ce se achizitioneaza şi celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea şi gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia şi ortografierea corecta). TEXTE şi TEME pentru comunicarea orala şi scrisa Textele şi temele vor fi alese luand în considerare caracteristici comune precum:
  15. a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presa (din ziare, reviste) în limba spaniola; ...
  16. b)Tipul de text: text autentic literar/neliterar; ...
  17. c)Dimensiune (numar de cuvinte): în functie de profil (150 - 350 de cuvinte); ...
  18. d)Dificultate: în functie de profil. ... Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniola, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati/L3. BILINGV GRAMATICA 1. Articolul - hotarat şi nehotarat - modificari eufonice - omiterea articolului - valorile neutrului lo 2. Substantivul - genul şi numărul substantivelor - substantive defective de numar - cazuri speciale de schimbare a sensului în functie de gen - functiile dativului 3. Adjectivul - grade de comparatie (inclusiv forme neregulate) - apocopare şi modificari de sens în functie de situarea faţă de substantiv - adjectivul posesiv - adjectivul demonstrativ - adjective nehotarate 4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) - pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogatia directa/indirecta - pronumele nehotarite - valorile lui se 5. Verbul - formele şi folosirea timpurilor şi modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile naratiunii şi ale descrierii - folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativa - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasiva ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilitatii 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepozitia - prepozitii simple şi compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjunctia - conjunctii şi locutiuni conjunctionale 9. Sintaxa - subordonata temporala, condiţionala, finala, relativa, cauzala, consecutiva, concesiva - concordanta timpurilor - stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare şi compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, camp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza persoane/personaje - a exprima opinia - a exprima o judecata/dorinţa - a comunică prin telefon - a relata o intriga - a relata un eveniment posibil - a justifica/a argumenta - a descrie un peisaj - a exprima un sentiment - a interzice - a trage concluzii - a da/a cere informaţii practice - a convinge - a exprima o ipoteza COMUNICARE SCRISA - a comunică prin scrisori/a redacta o scrisoare de răspuns - a redacta o caracterizare a unei persoane/personaj - a descrie un peisaj - a rezuma o intriga - a redacta un eseu - a redacta o naratiune, respectand anumite cerinţe - a redacta o scrisoare oficiala/CV 1-2 ore, 3-4 ore GRAMATICA 1. Articolul - hotarat şi nehotarat - modificari eufonice - valorile articolului neutru Io 2. Substantivul - substantive defective de numar - formarea prin derivare şi compunere - genul şi numărul substantivelor 3. Adjectivul - apocopare - modificarea de sens în functie de pozitia faţă de substantiv - grade de comparatie (forme regulate/neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotarate şi distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotarat şi negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele şi folosirea timpurilor şi modurilor - folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativa - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative) - diateza pasiva cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepozitia - sensuri de baza ale prepozitiilor a, con, de, en, por, para ... - opozitiile a/en, por/para - corelatiile de/a, desde/hasta - prepozitii grupate 8. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporala, cauzala, condiţionala, concesiva, consecutiva, relativa - şi condiţional - stil direct/indirect - corespondenta timpurilor 9. Lexicologie - familia de cuvinte - sinonime - antonime - omonime - campuri semantice ACTE DE VORBIRE - a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor - a exprima o dorinţa/un sentiment/o judecata - a comunică prin telefon - a exprima opinia - a formula o invitatie - a accepta/a refuza - a descrie persoane/locuri - a caracteriza persoane/personaje - a exprima visuri/sperante - a cere/a da informaţii practice - a convinge - a exprima o ipoteza COMUNICAREA SCRISA - a comunică prin scrisori/a redacta o scrisoare de răspuns/a redacta o scrisoare oficiala/CV - a redacta o invitatie/a raspunde în scris la o invitatie - a caracteriza persoane/personaje - a rezuma un text - a redacta un text narativ - a redacta un eseu Minoritati/L3 GRAMATICA 1. Articolul - hotarat şi nehotarat 2. Substantivul - gen şi numar (cazuri particulare) 3. Numeralul - cardinal şi ordinal 4. Adjectivul - gradele de comparatie 5. Pronumele - personal (forme accentuate şi neaccentuate) - demonstrativ - posesiv - relativ - interogativ 6. Verbul - forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative) - folosirea verbelor ser şi estar - exprimarea probabilitatii 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepozitia - principalele prepozitii: a, de, con, sobre ... 9. Conjunctia - conjunctii coordonatoare - conjunctii subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporala, cauzala, condiţionala, concesiva, consecutiva şi relativa - şi condiţional - stil direct/indirect 11. Semantica - familia de cuvinte - sinonime - antonime - campuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta/a prezenta pe cineva - a cere/a oferi informaţii - a relata o intamplare - a exprima o parere personala - a exprima preferinte/dorinte/sentimente - a comunică prin telefon - a recomanda - a exprima o indoiala - a exprima obligaţia - a descrie un personaj - a exprima visuri/sperante - a exprima cantitatea COMUNICARE SCRISA - a redacta scrisori personale - a redacta un text pe o tema familiara - a caracteriza persoane/personaje - a rezuma un text - a redacta o povestire - a redacta mesaje formale (CV, scrisori) - a completa formulare tipizate IV. PRECIZARI 1. Proba orala: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisa: - timpul de lucru: 3 ore. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). NOTĂ: Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente. MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETARII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolventii învăţământului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba e sau f). Luand în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele scolare, examenul de bacalaureat 2005 menţine aceeasi structura în ceea ce priveste: - probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere); - competentele de evaluat, şi, în general, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în functie de numărul de ore de studiu saptamanal: ● 3-4 ore ● bilingv Atât pentru proba orala, cat şi pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale. II. COMPETENTE DE EVALUAT Competentele generale şi specifice sunt aceleasi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clase bilingve), în functie de proba (oral/scris). 1. LIMBA PORTUGHEZA: 3-4 ore şi clase bilingve 1.1. PROBA ORALA Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu: ● sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. ● sa demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin: - identificarea sensului cuvintelor şi a relatiilor semantice; - recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; - răspuns la intrebari (chestionar); - traducere/retroversiune; - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere; - exprimarea propriilor pareri în legătură cu o afirmatie/ideile/conţinutul textului dat, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului respectiv. Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa. ● sa demonstreze capacitatea de exprimare prin: - folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; - relatarea unui eveniment/fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale; prezentarea unui film/unei cărţi; descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare; prezentarea/comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent pe o tema data, integrand exemple relevante şi un punct de vedere personal. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. ● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen. 1.2. PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: ● sa dovedeasca capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: - identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice; - recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; - identificarea informaţiilor semnificative din text: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante); - exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/continutului textului; comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului. ● sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin: - valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta); - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale; - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante; - construirea unui interviu/dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V./unei cărţi postale/felicitari/scrisori (personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmatie/un text dat: continuarea unui text/unei idei, comentarea unui subiect/exprimarea şi/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat/liber. ● sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba portugheza a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (3-4 ore). III. CONTINUTURI 1. LIMBA PORTUGHEZA: 3-4 ore şi bilingv 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEM

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.