METODOLOGIE din 1 februarie 2007

Pe scurt

Această metodologie stabilește o metodă unitară pentru evaluarea și certificarea performanței energetice a clădirilor noi și existente, transpunând o directivă europeană în legislația română. Se concentrează pe caracteristicile higrotermoenergetice ale elementelor care compun anvelopa clădirii.

Ce reglementează

Metoda de calcul a performanței energetice a clădirilor.
Determinarea caracteristicilor higrotermoenergetice ale anvelopei clădirii.
Cerințele și nivelurile de performanță termică, energetică și de permeabilitate la aer pentru elementele anvelopei.
Evaluarea influenței sistemelor solare pasive și a sistemelor de protecție solară.

Cui îi privește

Clădirile noi și existente, inclusiv cele de locuit (individuale sau blocuri), birouri, creșe, spitale, hoteluri, clădiri sportive, comerciale și industriale cu regim normal de exploatare.
Clădirile care urmează să fie modernizate termic și energetic sau pentru care se elaborează un certificat de performanță energetică.

Puncte cheie

Metodologia se aplică pentru o gamă largă de clădiri, dar exclude clădirile protejate, lăcașurile de cult, clădirile provizorii (sub 2 ani), cele utilizate mai puțin de 4 luni pe an, cele cu suprafața utilă sub 50 mp și cele cu regim special de exploatare.
Ia în considerare aspecte precum alcătuirea elementelor anvelopei, vechimea și volumetria clădirii, amplasarea, sistemele solare pasive, condițiile de climat interior și iluminat natural, precum și destinația și regimul de utilizare.
Stabilește cerințe de performanță și valori normate/de referință pentru performanța termică a clădirii și a elementelor anvelopei, diferențiate pe categorii de clădiri și zone climatice.
Servește ca instrument pentru verificarea confortului higrotermic și igienico-sanitar, precum și pentru evaluarea gradului de izolare termică în scopul reducerii consumului de energie și a emisiilor poluante.

Textul legii

METODOLOGIE din 1 februarie 2007 de calcul al performanței energetice a clădirilor - Anexa nr. 1 Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 126 bis din 21 februarie 2007 Notă ... *) Aprobată prin Ordinul nr. 157 din 1 februarie 2007, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 21 februarie 2007. Partea I - ANVELOPA CLADIRII Indicativ Mc 001/1 ™ 2006 I. ANVELOPA CLADIRII ... CUPRINS I.1. Obiect ... I.2. Domeniu de aplicare ... I.3. Bibliografie ... I.4. Terminologie si notatii ... I.5. Definirea si ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei cladirilor si a parametrilor de performanta termohigroenergetica asociate acestora ... I.6. Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea metodologiei ... I.7. Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala, generala si de detaliu, care influenteaza performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi si al iluminatului natural ... I.8. Regimuri de utilizare a cladirilor si influenta acestora asupra performantei energetice ... I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performanta termica, energetica si de permeabilitate la aer a anvelopei cladirilor ... I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanta termica a elementelor de anvelopa aflate în contact cu solul ... I.11. Cerinte de performanta si niveluri de performanta termica, energetica si de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei cladirilor si pentru ansamblul acesteia ... I.12. Evaluarea influentei sistemelor solare pasive si a sistemelor de protectie solara asupra performantei energetice a cladirii ... I.13. Conditii de climat interior si de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic si vizual ... I.14. Particularitati de aplicare a metodologiei pentru cladirile existente care urmeaza a fi modernizate termic si energetic ... Anexa : Anexa A5 (cap. 5) - Caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructie Anexa A7 (cap. 7) Elemente privind conceptia constructiv-arhitecturala care influenteaza performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al însoririi si al iluminatului natural Anexa A7.1 Elemente de conducere, trecere si de control al luminii Anexa A7.2 Variatia luminii naturale Anexa A7.3 Raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselii încaperilor in functie de destinatia acestora/functiuni Anexa A7.4 Valori informative ale coeficientului de reflexie pentru diverse materiale sau suprafete Anexa A7.5 Rezolvari volumetrice particulare Anexa A7.6 Performanta termica a anvelopei Anexa A7.7 Optimizarea luminarii naturale a spatiilor interioare Anexa A7.8 Tipuri de spatii interioare Anexa A7.9 Clasificarea cladirilor în raport cu pozitia în mediul construit Anexa A9.3 (cap. 9) Calculul numeric automat - metoda de calcul pentru determinarea rezistentelor termice corectate - validarea programelor de calcul Anexa A9.4 (cap. 9) Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor Anexa A9.6 (cap. 9) Tabele cu valori ale intensitatii radiatiei solare Anexa A10 (cap. 10) Parametri de performanta termica a elementelor de anvelopa în contact cu solul si temperaturi ale spatiilor subzonelor secundare ale cladirilor Anexa A11 (cap. 11) Temperatura punctului de roua pentru diferite temperaturi si umiditati relative ale aerului interior Anexa A12 (cap. 12) Metoda de calcul pentru evaluarea influentei sistemelor de protectie solera asupra performantei energetice a cladirii Anexa A13.1 (cap. 13) Valoarea iluminarii pentru cerinte specifice ale functiunilor spatiului interior Anexa A13.2 (cap. 13) Inaltimea planului util pentru functiuni uzuale Anexa A14 (cap. 14) Metoda de calcul simplificata pentru determinarea rezistentelor termice corectate la cladirile existente - Tabele cu valori precalculate pentru coeficientii de corectie r. I. ANVELOPA CLADIRII ... I.1. Obiect ... Reglementarea tehnica are ca obiectiv stabilirea unei metode coerente de evaluare si certificare a performantei energetice atat pentru cladirile noi, cat si pentru cele existente, avand diverse functiuni, transpunand in Romania prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului European 2002/91/CE privind performanta energetica a cladirilor prin Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor. Partea I stabileste metodologia de determinare a caracteristicilor higrotermoenergetice ale elementelor care alcatuiesc anvelopa cladirii - subsistem al produsului cladire (elemente de constructie exterioare, în contact direct cu aerul exterior si cu solul, sau elemente de constructie interioare care delimiteaza spatiul încalzit fata de spatii mai putin incalzite), in vederea utilizarii lor in partea a II-a, care vizeaza caracterizarea celorlalte subsisteme ale produsului cladire care sunt instalatiile si echipamentele cladirii si in partea a III-a, care trateaza metoda de intocmire a auditului energetic al cladirii si a certificatului de performanta energetica a cladirii. Prezenta reglementare este elaborata in conformitate cu cap. III art. 4 din Legea nr. 372/2005 si se refera atat la cladirile nou-construite, cat si la cele existente care urmeaza a fi modernizate din punct de vedere termic si energetic sau pentru care urmeaza sa se elaboreze un certificat de performanta energetica in conditiile legii. In prezenta parte I a reglementarii, la stabilirea performantei energetice a unei cladiri se au in vedere urmatoarele aspecte: – alcatuirea elementelor de constructie ale anvelopei cladirii; ... – vechimea cladirii (la cladiri noi, la cladiri existente etc.); ... – volumetria cladirii (de exemplu: raportul dintre aria anvelopei cladirii si volumul de aer incalzit, raportul dintre perimetrul construit si aria construita, gradul de vitrare etc.); ... – amplasarea cladirii pe teritoriul tarii si in cadrul unei localitati: influenta pozitiei si orientarii cladirilor, inclusiv a parametrilor climatici exteriori; ... – sistemele solare pasive si dispozitivele de protectie solara; ... – conditiile de climat interior; ... – conditiile de iluminat natural; ... – destinatia, functiunea si regimul de utilizare a cladirii. ... Reglementarea tehnica stabileste, de asemenea, cerintele de performanta si valorile normate/valori de referinta ale nivelurilor de performanta termica ale cladirii si elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii, diferentiate pentru diversele categorii si tipuri de cladiri, zone climatice etc. Reglementarea ofera, de asemenea, si un instrument pentru: – verificarea realizarii unui nivel de confort higrotermic si a unor conditii igienico-sanitare corespunzatoare pentru utilizatori, precum si a unor conditii corespunzatoare desfasurarii activitatii si proceselor tehnologice la cladirile industriale; ... – evaluarea gradului de izolare termica a cladirii in raport cu valorile de referinta stabilite in scopul reducerii consumului de energie termica in exploatare si a protectiei mediului prin reducerea emisiilor poluante in atmosfera. ... I.2. Domeniu de aplicare ... Prevederile prezentei reglementari se aplica la urmatoarele categorii de cladiri (noi si existente): – cladiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau insiruite, tip duplex etc.); ... – cladiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri); ... – birouri; ... – crese, gradinite, camine, internate; ... – cladiri de invatamant; ... – spitale, policlinici; ... – hoteluri si restaurante; ... – cladiri pentru sport; ... – cladiri pentru servicii de comert; ... – alte tipuri de cladiri consumatoare de energie (de exemplu: cladiri industriale cu regim normal de exploatare). ... Prevederile prezentei reglementari nu se aplica la urmatoarele categorii de cladiri: – cladiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora daca li se aplica cerintele, li s-ar modifica in mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; ... – cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios; ... – cladiri provizorii prevazute a fi utilizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere si cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie; ... – cladiri nerezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an; ... – cladiri independente, cu o suprafata utila mai mica de 50 mp; ... – cladiri cu regim special de exploatare. ... Prevederile prezentei reglementari nu se aplica cladirilor si incaperilor la care se impun cerinte speciale ale regimului de temperaturi si de umiditate, cum sunt: spatiile frigorifice, cele cu mediu agresiv etc. Prevederile prezentei reglementari se utilizeaza la determinarea parametrilor de calcul stabiliti in partea a II-a si in partea a III-a. Intre modelele de calcul folosite in cele 3 parti trebuie sa existe o riguroasa corespondenta. Metodologia prevazuta in prezenta reglementare tehnica se va utiliza la stabilirea/verificarea performantei energetice a cladirilor (PEC) noi si existente in vederea elaborarii certificatului de performanta energetica a cladirii, precum si la analiza termica si energetica, respectiv intocmirea auditului energetic al cladirilor care urmeaza a fi modernizate din punct de vedere termic si energetic. I.3. Bibliografie ... [1] Metodologie de calcul a performantei energetice a cladirilor. Partea a II-a. Instalatiile de incalzire si apa calda de consum, inclusiv izolarea acestora, instalatia de climatizare, ventilatia si ventilatia naturala, instalatia de iluminat integrata a cladirii, conditiile de climat interior, sisteme solare active si alte sisteme de incalzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabila, electricitate produsa prin cogenerare, centrale de incalzire si de racire de cartier sau de bloc; [2] Auditul si certificatul de performanta energetica ale cladirii; [3] NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, in regim de iarna-vara; [4] SR EN 410:2003 - Sticla pentru constructii. Determinarea caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor; [5] SR EN 673:2000 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul; [6] SR EN 673:2000/A1:2002 - Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul; [7] SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 - Sticia pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul; [8] SR EN ISO 832:2002 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit; [9] SR EN ISO 832:2002/AC:2002 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit; [10] SR EN ISO 832:2002/AC:2002/AC:2003 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit; [11] SR ISO 6240:1998 - Standarde de performanta in cladiri. Continut si prezentare; [12] SR ISO 6241:1998 - Standarde de performanta in cladiri. Principii de elaborare si factori de luat in considerare; [13] SR EN ISO 6946:1998 - Parti si elemente de constructie. Rezistenta termica si transmitanta termica. Metoda de calcul; [14] SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 - Parti si elemente de constructie. Rezistenta termica si transmitanta termica. Metoda de calcul; [15] SR EN ISO 7345:2002 - Izolatie termica. Marimi fizice si definitii; [16] SR ISO 7730:1007 - Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si specificarea conditiilor de confort termic; [17] SR EN ISO 9251:2002 - Izolatie termica. Conditii de transfer de caldura si proprietati ale materialelor. Vocabular; [18] SR EN ISO 9288:2002 - Izolatie termica. Transfer de caldura prin radiatie. Marimi fizice si definitii; [19] SR EN ISO 9346:1998 - Izolatie termica. Transfer de masa. Marimi fizice si definitii; [20] SR EN ISO 10077-1:2002 - Performanta termica a ferestreior, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1: Metoda simplificata; [21] SR EN ISO 10077-2:2004 - Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice - Partea 2: Metoda generala; [22] SR EN ISO 10211-1:1998 - Punti termice in constructii. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Partea 1: Metode generale de calcul; [23] SR EN ISO 10211-1:1998/AC:2003 - Punti termice in constructii. Fluxuri termice si temperaturi superficiale. Partea 1: Metode generale de calcul; [24] SR EN ISO 10211-2:2002 - Punti termice in constructii. Calculul fluxurilor termice si temperaturilor superficiale. Partea 2: Punti termice liniare; [25] SR EN ISO 10456 - Materiale si produse pentru constructii. Proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate si de proiectare; [26] SR EN ISO 12524 - Materiale si produse pentru constructii. Proprietati higrotermice. Valori de proiectare tabelate; [27] SR EN 13363-1:2003 - Dispozitive de protectie solara aplicata vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara si luminoasa. Partea 1: Metoda simplificata; [28] SR EN 13363-2:2006 - Dispozitive de protectie solara aplicate vitrajelor. Calculul factorului de transmisie solara si luminoasa, Partea 2: Metoda detaliata de calcul; [29] SR EN ISO 13370:2003 - Performanta termica a cladirilor. Transferul termic prin sol. Metode de calcul; [30] SR EN 13788:2002 - Performanta higrotermica a componentelor si elementelor de constructie. Temperatura superficiala interioara pentru evitarea umiditatii superficiale critice si condensului interior. Metoda de calcul; [31] SR EN 13789: - Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de caldura prin transfer. Metoda de calcul; [32] SR EN ISO 13790:2004 - Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzirea spatiilor; [33] SR EN ISO 13791:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii, fara climatizare. Criterii generale si proceduri de validare; [34] SR EN ISO 13792:2006 - Performanta termica a cladirilor. Calculul temperaturii interioare a unei incaperi in timpul verii, fara climatizare. Metode de calcul simplificate; [35] SR EN ISO 14683:2004 - Punti termice in cladiri. Transmitanta termica liniara. Metode simplificate si valori aproximate. [36] SR EN ISO 15927-1:2004 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare si anuale ale elementelor meteorologice simple; [37] SR EN ISO 15927-4:2004 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru incalzire si racire; [38] SR EN ISO 15927-5:2006 - Performanta higrotermica a cladirilor. Calculul si prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termica de proiectare pentru incalzirea spatiilor; [39] SR EN 27726:1996 - Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a marimilor fizice; [40] SR 1907-1/1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul; [41] SR 1907-2/1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare de calcul; [42] SR 1907-3/1997 - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Determinarea necesarului de caldura de calcul al serelor simplu vitrate; [43] SR 4839/1997 - Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile; [44] STAS 6648/2-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametri climatici exteriori. [45] STAS 6221-1989 - Cladiri civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural al incaperilor - Prescriptii de calcul [46] STAS 4908-1985 - Cladiri civile, industriale si agrozootehnice. Arii si volume conventionale. La elaborarea metodologiei s-a avut in vedere respectarea prevederilor din urmatoarele acte legislative: – Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii ... – Legea privind performanta energetica a cladirilor nr. 372/2005 ... I.4. Terminologie si notatii ... Reglementarea tehnica utilizeaza terminologie, simboluri si concepte armonizate cu cele utilizate in standardele europene de referinta. I.4.1. Terminologie ... Termenii utilizati in prezenta reglementare tehnica sunt: Cladire: ansamblu de spatii cu functiuni precizate, delimitat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii, inclusiv instalatiile aferente, in care energia este utilizata pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul cladire defineste atat cladirea in ansamblu, cat si parti ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat. Anvelopa cladirii: totalitatea suprafetelor elementelor de constructie perimetrale, care delimiteaza volumul interior (incalzit) al unei cladiri, de mediul exterior sau de spatii neincalzite din exteriorul cladirii. Performanta energetica a cladirii (PEC) - energia efectiv consumata sau estimata pentru a raspunde necesitatilor legate de utilizarea normala a cladirii, necesitati care includ in principal: incalzirea, prepararea apei calde de consum, racirea, ventilarea si iluminatul. Performanta energetica a cladirii se determina conform unei metodologii de calcul si se exprima prin unul sau mai multi indicatori numerici care se calculeaza luandu-se in considerare izolatia termica, caracteristicile tehnice ale cladirii si instalatiilor, proiectarea si amplasarea cladirii in raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare si influenta cladirilor invecinate, sursele proprii de producere a energiei si alti factori, inclusiv climatul interior al cladirii, care influenteaza necesarul de energie. Flux termic (Φ): cantitatea de caldura transmisa la sau de la un sistem, raportata la timp. Densitatea fluxului termic (q): fluxul termic raportat la suprafata prin care se face transferul caldurii. Conductivitate termica de calcul (lambda): valoare a conductivitatii termice a unui material sau produs de constructie, in conditii interioare si exterioare specifice, care poate fi considerata ca fiind caracteristica pentru performanta acelui material sau produs cand este incorporat intr-o parte de constructie. Strat termic omogen: strat de material izotrop, de grosime constanta, avand caracteristici termice care sunt uniforme sau care pot fi considerate ca fiind uniforme. Punte termica: portiune din anvelopa unei cladiri, in care valoarea fluxului termic este sensibil modificata ca urmare a faptului ca izotermele nu sunt paralele cu suprafetele elementelor de constructie. Parte a elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii in care fluxul termic este mai intens decat in rest, fiind modificat printr-o:

a)penetrare totala sau partiala a anvelopei cladirii de catre materiale cu o conductivitate termica diferita si/sau ...
b)schimbare in grosimea structurii si/sau ...
c)diferenta intre suprafetele interioare si exterioare, cum exista la intersectiile intre perete/pardoseala/tavan. ... Punte termica liniara: punte termica avand o sectiune uniforma in lungul uneia din cele trei axe ortogonale. Coeficient de cuplaj termic (L): fluxul termic in regim stationar, raportat la diferenta de temperatura intre doua medii care sunt legate intre ele din punct de vedere termic, printr-un element de constructie. Rezistenta termica (R): valoare a rezistentei termice a unui produs de constructie, in conditii exterioare si interioare specifice, care pot fi considerate ca fiind caracteristice pentru performanta acelui produs cand este incorporat intr-o parte de constructie. Diferenta de temperatura raportata la densitatea fluxului termic, in regim stationar. Coeficient de transfer termic (U): Transmitanta termica: fluxul termic in regim stationar, raportat la suprafata si la diferenta de temperatura dintre temperaturile mediilor situate de o parte si de alta a unui sistem. Inversul rezistentei termice. Transmitanta termica iiniara (psi): termen de corectie care introduce influenta liniara a unei punti termice, in calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L. Transmitanta termica punctuala (Khi): termen de corectie care introduce influenta punctuala a unei punti termice, in calcule 1-D ale coeficientului de cuplaj termic L. Calcul unidirectional (1D): model de calcul termotehnic simplificat, in care se considera ca liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de constructie. Calcul bidimensional (2D): model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta puntilor termice liniare si care se bazeaza pe un calcul plan, bidimensional, al campului de temperaturi. Calcul tridimensional (3D): model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta tuturor puntilor termice - liniare si punctuate - si care se bazeaza pe un calcul spatial, tridimensional, al campului de temperaturi. Lucrari de renovare: lucrari de modernizare efectuate asupra anvelopei cladirii si/sau a instalatiilor de incalzire, apa calda de consum, electrice si iluminat, gaze naturale, ventilatie si climatizare, ale caror costuri depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladirii, sau lucrari de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa cladirii. Regim (termic) stationar: ipoteza conventionala de calcul termotehnic, in cadrul careia se considera ca temperaturile nu variaza in timp. Strat omogen: strat de grosime constanta, avand caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme. Strat cvasiomogen: strat alcatuit din doua sau mai multe materiale, avand conductivitati termice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen, cu o conductivitate termica echivalenta. Suprafata adiabatica: suprafata prin care nu se produce niciun transfer termic. Izoterme: curbe care unesc punctele avand aceleasi temperaturi, determinate pe baza unui calcul al campului plan, bidimensional de temperaturi. Coeficient de emisie (Epsilon): fluxul radiant al unui corp in raport cu fluxul radiant al corpului negru in aceleasi conditii de temperatura. Temperatura suprafetei interioare: temperatura suprafetei interioare a unui element al anvelopei. Temperatura medie radianta: temperatura superficiala uniforma a inchiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceeasi cantitate de caldura prin radiatie ca si in cazul unei incinte reale, caracterizata de temperaturi uniforme diferite ale inchiderii. Temperatura operativa: temperatura uniforma a inchiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceeasi cantitate de caldura prin radiatie si convectie ca si in cazul unei incinte reale neuniforme. Componenta cerului: raportul dintre acea parte a iluminarii intr-un punct al unui plan dat care este receptata direct de la cer (sau printr-o sticla limpede), a carui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, si iluminarea pe un plan orizontal, provenind fara obstructii, de la semisfera cerului. Componenta reflectata externa: raportul dintre acea parte a iluminarii intr-un punct al unui plan dat din interior determinate de primirea directa a luminii de la suprafetele exterioare iluminate direct sau indirect de catre cer, a carui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, si iluminarea pe un plan orizontal, provenind fara obstructii, de la semisfera cerului. Componenta reflectata interna: raportul dintre acea parte a iluminarii intr-un punct al unui plan dat din interior determinate de fluxul reflectat de catre suprafetele interioare iluminate direct sau indirect de catre cer, a carui repartitie a luminantelor este presupusa sau cunoscuta, si iluminarea pe un plan orizontal, provenind fara obstructii, de la semisfera cerului. Factorul de lumina naturala: raportul dintre iluminarea intr-un punct al unui plan dat, datorita luminii incidente directe sau indirecte a cerului, pentru care repartitia luminantelor este presupusa sau cunoscuta, si iluminarea pe un plan orizontal cand lumina provine de la semisfera cerului fara obturari. La aceasta marime este exclusa contributia solara directa la cele doua valori ale iluminarilor considerate. Influentele geamurilor, petelor etc. sunt incluse. In calculele iluminatului interior, contributia luminii solare directe trebuie sa fie luata in considerare separat. I.4.2. Notatii ... Simbolurile și unitatile de masura ale principalilor termeni utilizati sunt prezentate in tabelul 4.1. iar indicii sunt dati in tabelul 4.2.1 Se folosește sistemul international de unitati de masuri (SI), in care: 1 W = 0,860 kcal/h = 1J/s 1 mp K/W = 1,163 mph °C/kcal 1W/(mcK) = 0,860 kcal/(mch °C) 1Wh = 3600 J = 0,860 kcal Tabelul 4.2.1 - Marimi, simboluri și unitati de masura ┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ │Simbol │ Marime │ Unitate │ │ │ │de masura │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │α │difuzivitate termica; aporturi specifice de caldura │ │ │ │(de la surse interioare) │m²/s; W/m²│ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │A │arie │ m² │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │b │latime (a unui element de constructie) │ m │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │c │caldura specifica masica │ J/(kgK) │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │C │capacitate termica │ J/K │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │d │grosime │ m │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │D │diametru │ m │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │e │eficacitate luminoasa │ lm/W │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │E │energie; iluminare │ J; lx │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ 3D │factor de temperatura la intersectia puntilor termice │ - │ │f │liniare │ │ │ Rsi │ │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ 2D │factor de temperatura al unei punti termice liniare │ - │ │f │ │ │ │ Rsi │ │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ 1D │factor de temperatura al unei placi plane cu rezistenta │ - │ │f │termica uniforma │ │ │ Rsi │ │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │g │acceleratie gravitationala │ m/s² │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │g(
s)│factor de transmisie a energiei solare totale │ - │ │ │(factor solar) │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │g(θ) │factor de ponderare a temperaturii │ - │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │I │intensitate a radiatiei solare │ W/m² │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │I(c,γ) │intensitate luminoasa │ cd │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │h │coeficient de transfer termic superficial; │ W/(mpK); │ │ │inaltime; entalpie │ m; J/kg │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │H │coeficient de pierderi termice prin transmisie (al unei │ W/K │ │ │cladiri/zone) coeficient de transfer termic │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │H(tau) │coeficient de pierderi termice prin transmisie │ W/K │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │H(γ) │coeficient de pierderi termice datorate improspatarii │ │ │ │aerului/prin ventilare │ W/K │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │l │lungime │ m │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │L │coeficient de cuplaj termic │ W/K; │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ 2D │coefieient de cuplaj termic liniar │ W/(m*K) │ │L │ │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │m │masa │ kg │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │. │debit masic │ kg/s │ │M │ │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │n(α) │numar de schimburi de aer pe ora │ h^-1 │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │P │Perimetru; putere │ m, W │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │p │presiune │ Pa │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Delta(
p)│diferenta de presiune │ Pa │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Delta(T) │diferenta de temperatura │ K │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │p(
s)│ presiune de saturatie a vaporilor de apa │ Pa │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │p(γ) │presiune partiala a vapor ilor de apa │ Pa │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │q │densitate de flux termic (flux termic unitar) │ W/m² │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Q │caldura │ J │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Dzeta(Rsi│raport al diferentelor de temperatura │ - │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │R(
j)│rezistenta la transmisie termica a unui strat omogen j │ m²K/W │ │ │(din alcatuirea unui element de constructie) │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ R(
s)│rezistenta la transfer termic superficial (interior / │ │ │(R(si), │exterior) │ m²K/W │ │(R(
se)│ │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ R(α) │rezistenta termica a unui strat de aer (neventilat) │ m²K/W │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ R │rezistenta termica totala (de la mediu la mediu, in zona│ m²K/W │ │ │de camp a unui element de constructie) │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ R' │rezistenta termica corectata (a unui element/subansamblu│ │ │ │de constructie) │ m²K/W │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ │transmitanta termica unidirectionala/coeficient │ │ │ U │unidirectional de transmisie termica prin suprafata (de │ W/(m²*K)│ │ │la mediu la mediu, in zona de camp a unui element de │ │ │ │constructie) │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ U' │transmitanta termica corectata/coeficient corectat de │ W/(m²*K)│ │ │transmisie termica prin suprafata (a unui element/ │ │ │ │subansamblu de constructie) │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ v │viteza │ m/s │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ V │volum │ mc │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ . │ │ │ │ V │debit volumic │ mc/s │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ t │timp │ s │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ T │temperatura absoluta (termodinamica) │ K │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ T(
c)│temperatura cerului (temperatura boltii ceresti) │ K │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │DeltaT │diferenta de temperatura │ K │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Khi │umiditate absoluta │ g/kg │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │cos(phi) │factor de putere │ - │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ phi │umiditate relativa │ % │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ Φ │fluxtermic │ W │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ Eta │randament │ - │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ α │coeficient de absorbtie a radiatiei solare (al │ - │ │ │unei suprafete) │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ epsilon │emisivitate a unei suprafete (pentru radiatia termica) │ - │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ θ │temperatura, in grade Celsius │ °C │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ θ(
r)│temperatura a punctului de roua │ °C │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ Rho │densitate (masa volumica) │ kg/mc │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ psi │transmitanta termica liniara /coeficient de transmisie │ W/(m*K)│ │ │termica liniara (a unei punti termice liniare) │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ Khi │transmitanta termica punctuala/coeficientde transmisie │ W/K │ │ │termica punctuala (a unei punti termice punctuale) │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │lambda │conductivitate termica │ W/(m*K)│ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Lambda │conductanta termica │ W/(m²*K)│ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │sigma │constanta Stefan-Bolzman (sigma = 5,67x10^-8) │W/(m²*K^4)│ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ Tau │constanta de timp, factor de corectie a temperaturii │ │ │ │exterioare │ s,- │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ μ │factor al rezistentei la permeabilitate la vapori; │ -;kg/(ms)│ │ │coeficient dinamic de viscozitate │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ Rho(
f)│coeficient de reflectie a radiatiei solare directe, │ - │ │ │ al unei fereastre │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ Tau(
f)│coeficient de transmisie a radiatiei solare directe, │ - │ │ │al unei fereastre │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ α(
f)│coeficient de absorbtie a radiatiei solare totale, │ - │ │ │al unei fereastre │ │ ├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │ tau(
p)│coeficient de transmisie a radiatiei solare totale, │ - │ │ │al unui perete │ │ └─────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ NOTA: In cadrul relatiilor de calcul utilizate in prezenta reglementare tehnica s-au pastrat notatiile utilizate in standardele europene. Tabelul 4.2.2 - Indici ┌───────┬───────────────────────────────────────────┐ │ i │interior │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ e │exterior │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ cd │conductie │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ cv │convectie │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ r │radiatie │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ s │suprafata; solar │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ θ │temperatura │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ t │timp │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ T │temperatura │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ f │rama (toc+cercevea) │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ g │vitraj │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ w │fereastra, tamplarie │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ p │perete; presiune; prim it, panou opac │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ V │volum │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ v │viteza │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ ac │apa calda menajera │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ a │activ │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ zi │zilnic │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ sp │specific │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ max │maxim │ ├───────┼───────────────────────────────────────────┤ │ min │minim │ └───────┴───────────────────────────────────────────┘ Exponenti ID se refera la un model geometric uni-dimensional 2D se refera la un model geometric bi-dimensional 3D se refera la un model geometric tri-dimensional NOTA: Se foloseste sistemul international de masura (SI), cu urmatoarele precizari: – pentru temperaturi, se utilizeaza grade Celsius (°C), iar pentru diferente de temperaturi - Kelvini (K); ... – pentru timp, se utilizeaza pe langa secunda (
s)și ora (h); pentru putere, se utilizeaza atat W, cat și J/s. ... I.5. Definirea și ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei cladirilor și a parametrilor de performanta termo-higro-energetica asociati acestora ... I.5.1. Elemente componente ale anvelopei cladirii – clasificare in raport cu pozitia in cadrul sistemului cladire: ... – elemente exterioare in contact direct cu aerul exterior (ex: peretilor exteriori, inclusiv suprafata adiacenta rosturilor deschise); ... – elemente interioare care delimiteaza spatiile incalzite de spatii adiacente neincalzite sau mai putin incalzite (ex: peretii și planșeele care separa volumul cladirii de spatii adiacente neincalzite sau mult mai putin incalzite, precum și de spatiul rosturilor inchise); ... – elemente in contact cu solul; ... – clasificare in functie de tipul elementelor de constructie: ... – opace (ex: partea opaca a peretilor exteriori, inclusiv suprafata adiacenta rosturilor); ... – elemente vitrate - elemente al caror factor de transmisie luminoasa este egal sau mai mare de 0,05 (de exemplu: componentele transparente și translucide ale peretilor exteriori și acoperișurilor - tamplaria exterioara, peretii vitrati și luminatoarele); ... – clasificare in functie de pozitia elementelor de constructie in cadrul anvelopei cladirii: ... – verticale - elemente de constructie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade (ex: peretilor exteriori); ... – orizontale - elemente de constructie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade (de exemplu planșeele de peste ultimul nivel, de sub poduri, planșeele de peste pivnite și subsoluri neincalzite, planșeele care delimiteaza cladirea la partea inferioara, fata de mediul exterior - bowindouri, ganguri de trecere ș.a). ... ... I.5.2. Conventii de stabilire a caracteristicilor dimensionale ale elementelor de anvelopa necesare pentru calculul valorilor parametrilor de performanta termica a acestora. ... I.5.2.1. Anvelopa unei cladiri este alcatuita dintr-o serie de suprafete prin care are loc transfer termic. ... I.5.2.2. Aria anvelopei cladirii - A - reprezentand suma tuturor ariilor elementelor de constructie perimetrale ale cladirii, prin care are loc transfer termic, se calculeaza cu relatia: ... A=ΣA(
j)[mp] (5.2.1) in care : Aj ariile elementelor de constructie care intra in alcatuirea anvelopei cladirii; Aria anvelopei se determina avand in vedere exclusiv suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale, ignorand existenta elementelor de constructie interioare (peretii interiori structurali și nestructurali, precum și planșeele intermediare). I.5.2.3. Volumul cladirii - V - reprezinta volumul delimitat de suprafetele perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii, reprezinta volumul incalzit al cladirii, cuprinzand atat incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire), cat și incaperile incalzite indirect (fara elemente de incalzire), dar la care caldura patrunde prin peretii adiacenti, lipsiti de o termoizolatie semnificativa. In acest sens se considera ca facand parte din volumul cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scarii, putul liftului și alte spatii comune. ... Mansardele, precum și incaperile de la subsol, incalzite la temperaturi apropiate de temperatura predominanta a cladirii, se includ in volumul cladirii. Nu se includ in volumul cladirii: – incaperile cu temperaturi mult mai mici decat temperatura predominanta a cladirii, de exemplu la cladirile de locuit - camerele de pubele; ... – verandele, precum și balcoanele și logiile, chiar in situatia in care ele sunt inchise cu tamplarie exterioara. ... La cladirile cu terasa, in cazul in care casa scarii se ridica peste cota generala a planșeului terasei, peretii exteriori ai acesteia se considera ca elemente ale anvelopei cladirii. La cladirile cu acoperiș inclinat, in situatiile in care casa scarii continua peste cota generala a planșeului podului, ca elemente delimitatoare, spre exterior, se considera peretii dintre casa scarii și pod și planșeul sau acoperișul de peste casa scarii. La casa scarii de la parter, precum și la holurile de intrare in cladire care au planșeul inferior denivelat, determinarea volumului și a suprafetei anvelopei precum și a suprafetelor tuturor elementelor de constructie care separa aceste spatii, de subsol și de aerul exterior (pereti, planșee, rampe, podeste), se face cu luarea in consideratie a acestei denivelari. x Ca principiu general, suprafetele elementelor de constructie perimetrale care alcatuiesc impreuna anvelopa cladirii, se delimiteaza de mediile exterioare prin fetele interioare ale elementelor de constructie. Lungimile, inaltimile și ariile, pe ansamblul cladirii, se determina și se verifica cu relatiile: P=Σl(j); H=ΣH(j); A=ΣA(
j)Volumul cladirii - V - este delimitat de aria anvelopei și este egal cu suma volumelor tuturor incaperilor din cladire: V=ΣV(
j)[mc] (5.2.2) I.5.2.4. Lungimile puntilor termice liniare

(1)se masoara in functie de lungimile lor reale, existente in cadrul ariilor A determinate mai sus; in consecinta ele sunt delimitate la extremitati de conturul suprafetelor respective. ... Puntile termice liniare care trebuie in mod obligatoriu sa fie luate in considerare la determinarea parametrilor "l" și "psi" sunt, in principal, urmatoarele: – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul de terasa (in zona aticului sau a cornișei); ... – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul de pod (in zona streșinii); ... – intersectia dintre peretii exteriori și planșeul peste subsolul neincalzit (in zona soclului); ... – intersectia dintre peretii exteriori și placa pe sol (in zona soclului); ... – colturile verticale (ieșinde și intrande) formate la intersectia dintre doi pereti exteriori ortogonali; ... – puntile termice verticale de la intersectia peretilor exteriori cu peretii interiori structurali (de ex. stalpișori din beton armat monolit protejati sau neprotejati, peretii din beton armat adiacenti logiilor, ș.a); ... – intersectia peretilor exteriori cu planșeele intermediare (in zona centurilor și a consolelor din beton armat monolit, ș.a.); ... – placile continue din beton armat care traverseaza peretii exteriori la balcoane și logii; ... – conturul tamplariei exterioare (la buiandrugi, solbancuri și glafuri verticale). ... I.5.3. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termica a materialelor ... I.5.3.1. Caracteristicile higrotermice ale materialelor de constructie utilizate la evaluarea performantelor energetice ale cladirilor sunt: ... > conductivitatea termica, lambda, in W/(m*K); > caldura specifica masica, c, in J/(kg*K); > factorul de permeabilitate la vapori de apa/rezistenta la vapori de apa, μ. I.5.3.2. Conductivitate termica de calcul este valoarea conductivitatii termice a unui material sau produs de constructie, in conditii specifice, care poate fi considerate ca fiind caracteristica pentru performanta acelui material, atunci cand este incorporat intr-un element de constructie. ... Conductivitatea termica de calcul se stabilește pe baza conductivitatii termice declarate, avandu-se in vedere conditiile reale de exploatare referitoare la temperatura și umiditatea materialului (document recomandat SR EN ISO 10456). Pentru conditiile climatice din tara noastra conductivitatea termica de calcul este definita pentru o temperatura medie de 0°C și o umiditate de exploatare stabilita conform urmatoarelor conventii: – pentru materialele nehigroscopice (care nu contin sau nu pastreaza apa de fabricatie), conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica a materialului aflat in stare uscata; ... – pentru materialele higroscopice, conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica corespunzatoare umiditatii de echilibru a materialului aflat intr-un mediu ambiant cu temperatura de 23°C și umiditatea relativa de 50%. ... – pentru materialele termoizolante care contin in pori alte gaze decat aerul, conductivitatea termica de calcul este conductivitatea termica a materialului aflat in stare uscata, dupa un interval de timp de imbatranire, specific pentru fiecare tip de material. ... I.5.3.3. Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori, μ, al unui material este o marime adimensionala care arata de cate ori stratul de material este mai putin permeabil decat un strat de aer de aceeași grosime. Factorul rezistentei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea elementelor de constructie componente ale anvelopei cladirii la riscul de condens interstitial. ... I.5.3.4. La evaluarea performantelor termice ale cladirilor, caracteristicile higrotermice de calcul ale materialelor de constructie se vor considera astfel: – pentru materialele traditionale aflate in regim normal de exploatare și la care, in urma analizei termice, nu s-au constatat degradari: conform datelor din Anexa A5. ... – pentru materialele la care, in urma analizei termice, s-a constatat creșterea umiditatii peste umiditatea de echilibru, conductivitatea termica de calcul se va stabili astfel: ... – prin conversia conductivitatii de calcul corespunzatoare regimului normal de exploatare (definit la pct. 5.3.2) la conditiile reale constatate (document recomandat SR EN ISO 10456), atunci cand se dispune de date privind umiditatea reala a materialului; ... – prin utilizarea coeficientilor de majorare a conductivitatii termice prezentati in tabelul 5.3.2, atunci cand nu se dispune de date privind umiditatea reala a materialului; ... – pentru materialele termoizolante noi, altele decat cele date in anexa A5, conform datelor din tabelul 5.3.1; ... – pentru alte materiale, care nu sunt cuprinse in anexa A5 sau in tabelul 5.3.1, conductivitatea termica de calcul se va stabili pe baza conductivitatii termice declarate de producator (document recomandat SR EN ISO 10456), luandu-se in considerare conditiile reale de exploatare. Totodata, pentru a tine seama de influenta asupra valorilor declarate a incertitudinii de masurare, a reprezentativitatii eșantioanelor pe care se fac masurarile, a modificarii in timp a grosimii și a compozitiei materialelor, pentru materialele termoizolante se recomanda majorarea cu 20% a conductivitatilor termice declarate. ... ... Tabelul 5.3.1 - Carcateristici higrotermice ale unor materiale termoizolante ┌─────┬─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┐ │ │ │ Densitate │ Conduc-│Factorul│ │ Nr. │ Tip de material │ aparenta │tivitate│rezis- │ │ crt.│ │ Rho │termica │tentei │ │ │ │ │ de │la per- │ │ │ │ │ calcul │meabili-│ │ │ │ │ lambda │tate la │ │ │ │ │ │vapori │ │ │ │ │ │ μ(D) │ │ │ ├────────────┼────────┼────────┤ │ │ │ kg/mc │ W/(mK) │ - │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤ │ 1 │Produse din vata minerala (din roca) │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤ │ 1.1 │Clasa A1 │ 18≤ p < 25 │ 0,046 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 1.2 │Clasa A2 │ 25≤ p < 35 │ 0,040 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 1.3 │Clasa A3 │ 35≤ p < 60 │ 0,038 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 1.4 │Clasa A4 │ 60≤ p < 100│ 0,037 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 1.5 │Clasa A5 │100≤ p < 160│ 0,038 │ 2 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 1.6 │Clasa A6 │160≤ p ≤ 200│ 0,040 │ 2 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤ │ 2 │Produse din vata de sticla │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤ │ 2.1 │Clasa B1 │ 7≤ p < 9,5│ 0,047 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 2.2 │Clasa B2 │9,5≤ p <12,5│ 0,042 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 2.3 │Clasa B3 │12,5≤ p <18 │ 0,039 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 2.4 │Clasa B4 │ 18≤ p < 25 │ 0,037 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 2.5 │Clasa B5 │ 25≤ p < 50 │ 0,035 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 2.6 │Clasa B6 │ 50≤ p < 80 │ 0,034 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │ 2.7 │Clasa B7 │ 80≤ p ≤ 120│ 0,036 │ 1 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤ │ 3 │Materiale plastice celulare │ ├─────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3.1 │Polistiren expandat │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤ │3.1.1│Clasa P1 │ 9≤ p < 13 │ 0,046 │ 30 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.1.2│Clasa P2 │13≤ p < 16 │ 0,042 │ 30 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.1.3│Clasa P3 │16≤ p < 20 │ 0,040 │ 30 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.1.4│Clasa P4 │20≤ p < 25 │ 0,038 │ 30 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.1.5│Clasa P5 │21≤ p < 35 │ 0,035 │ 60 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.1.6│Clasa P6 │35≤ p ≤ 50 │ 0,033 │ 60 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤ │3.2 │Polistiren extrudat │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤ │3.2.1│Placi fara gaz inclus altul decat aerul │ 28≤ p ≤ 40 │ 0,042 │ 150 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.2.2│Placi expandate cu hydrofluorocarburi │ 25≤ p ≤ 40 │ 0,035 │ 150 │ │ │HCFC │ │ │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┤ │3.3 │Produse din spumd rigida de poliuretan │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┬────────┤ │3.3.1│Placi debitate din blocuri spumate │ 37≤ p ≤ 65 │ 0,041 │ 60 │ │ │continuu si expandate cu HCFC │ │ │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.3.2│Placi spumate continuu sau debitate │ 15< p ≤ 30 │ 0,040 │ 60 │ │ │din blocuri spumate expandate fara gaz │ │ │ │ │ │inclus altul decat aerul │ │ │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.3.3│Placi spumate continuu injectate intre │ │ │ │ │ │doua panouri rigide │ │ │ │ │ │ - expandate cu HCFC │ 37≤ p ≤ 60 │ 0,033 │ 60 │ │ │ - expandate fara gaz inclus altul decat │ 37≤ p ≤ 60 │ 0,037 │ 60 │ │ │ aerul │ │ │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┼────────┤ │3.4 │Sticla celulara │110≤ p ≤ 140│ 0,050 │ 20.000 │ └─────┴─────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┴────────┘ Tabelul 5.3.2 - Coeficienti de majorare a conductivitatii termice a materialelor de constructie in functie de starea și vechimea lor ┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────┐ │ │ │Coeficient de│ │ Material │ Starea materlalului │ majorare │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Zidarie din caramida sau blocuri│vechime ≥ 30 ani │ │ │ceramice │ - in stare uscata │ 1,03 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de condens │ 1,15 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de igrasie │ 1,30 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Zidarie din blocuri de b.c.a. │vechime ≥ 20 ani │ │ │sau betoane ușoare │ - in stare uscata │ 1,05 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de condens │ 1,15 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de igrasie │ 1,30 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Zidarie din piatra │vechime ≥ 20 ani │ │ │ │ - in stare uscata │ 1,03 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de condens │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de igrasie │ 1,20 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Beton armat │ - afectat de condens │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectat de igrasie │ 1,10 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Beton cu agregate usoare │vechime ≥ 30 ani │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare uscata │ 1,03 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectat de condens │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectat de igrasie │ 1,20 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Tencuiala │vechime ≥ 20 ani │ │ │ │ - in stare uscata │ 1,03 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de condens │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de igrasie │ 1,30 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Pereti din paianta sau chirpici │vechime ≥ 10 ani │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare uscata, fara │ │ │ │ degradari vizibile │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare uscata, cu │ │ │ │ degradari vizibile │ │ │ │ (fisuri, exfolieri) │ 1,15 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectati de igrasie, condens│ 1,30 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Vata minerala in vrac, saltele, │vechime ≥ 10 ani │ │ │pasle │ - in stare uscata │ 1,15 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de condens │ 1,30 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare umeda datorita │ │ │ │ infiltratiilor de apa │ │ │ │ (in special la │ 1,60 │ │ │ acoperisuri) │ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Placi rigide din vata minerala │vechime ≥ 10 ani │ │ │ │ - in stare uscata │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectata de condens │ 1,20 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare umeda datorita │ │ │ │ infiltratiilor de apa │ │ │ │ (in special │ 1,30 │ │ │ la acoperisuri) │ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Polistiren expandat │vechime ≥ 10 ani │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare uscata │ 1,05 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectat de condens │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare umeda datorita │ │ │ │ infiltratiilor de apa │ │ │ │ (in special │ 1,15 │ │ │ la acoperisuri) │ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Polistiren extrudat │vechime ≥ 10 ani │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare uscata │ 1,02 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectat de condens │ 1,05 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare umeda datorita │ │ │ │ infiltratiilor de apa │ │ │ │ (in special │ 1,10 │ │ │ la acoperisuri) │ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Poliuretan rigid │vechime ≥ 10 ani │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare uscata │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectat de condens │ 1,15 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare umeda datorita │ │ │ │ infiltratiilor de apa │ │ │ │ (in special │ 1,25 │ │ │ la acoperisuri) │ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Spuma de poliuretan aplicata │vechime ≥ 10 ani │ │ │in situ │ - in stare uscata │ 1,15 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - cu degradari vizibile │ │ │ │ datorita expunerii la │ │ │ │ radiatiile UV │ 1,20 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare umeda datorita │ │ │ │ infiltratiilor de apa │ │ │ │ (in special │ 1,25 │ │ │ la acoperisuri) │ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Elemente din lemn │vechime ≥ 10 ani │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare uscata, fara │ │ │ │ degradari vizibile │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare uscata, cu │ │ │ │ degradari vizibile (fisuri, │ 1,20 │ │ │ microorganisme) │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare umeda │ 1,30 │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────┤ │Placi din aschii de lemn liate │vechime ≥ 10 ani │ │ │cu ciment │ - in stare uscata │ 1,10 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - afectate de condens │ 1,20 │ │ ├───────────────────────────────┼─────────────┤ │ │ - in stare umeda datorita │ │ │ │ infiltratiilor de apa │ │ │ │ (in special la │ 1,30 │ │ │ acoperisuri) │ │ └────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴─────────────┘ I.5.4. Parametri de performanta caracteristici elementelor de anvelopa necesari la evaluarea performantei energetice a cladirilor ... Parametrii de performanta caracteristici elementelor de anvelopa, necesari pentru evaluarea performantei energetice a cladirilor sunt: – rezistente termice unidirectionale (R), respectiv transmitante termice unidirectionale (U), ... – rezistente termice (R'), respectiv transmitante termice (U') corectate cu efectul puntilor termice; raportul dintre rezistenta termica corectata și rezistenta termica unidirectionala (r), ... – rezistente termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de constructie perimetral, pe ansamblul cladirii (R'm); ... – rezistenta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (R'M); respectiv transmitanta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (U'cladire) ... Alti parametri utilizati sunt: – indicele de inertie termica D, ... – rezistenta la difuzia vaporilor de apa, ... – coeficientii de inertie termica (amortizare, defazaj), ... – coeficientul de absorbtivitate a suprafetei corelat cu culoarea și starea suprafetei, ... – factorul optic pentru vitraje, ... – raportul de vitrare etc. ... Se determina urmatorii parametri: – Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie (R'), respectiv transmitantele termice corectate (U') - cu luarea in considerare a influentei puntilor termice, permitand: ... – compararea valorilor calculate pentru fiecare incapere in parte, cu valorile normate/de referinta: rezistentele termice, minime necesare din considerente igienico-sanitare și de confort (R'nec); ... – compararea valorilor calculate pentru ansamblul cladirii (R'm), cu valorile normate/de referinta: rezistentele termice minime, normate, stabilite in mod conventional, in scopul economisirii energiei in exploatare (R'min); respectiv compararea valorilor calculate pentru ansamblul cladirii (U'm), cu transmitantele termice maxime, normate/de referinta, stabilite in mod conventional, in scopul economisirii energiei in exploatare (U'max); ... – Rezistenta termica corectata, medie, a anvelopei cladirii (R'M); respectiv transmitantei termice corectate, medii, a anvelopei cladirii (U'cladire); acești parametri se utilizeaza pentru determinarea consumului anual de energie total și specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite) pentru incalzirea spatiilor la nivelul sursei de energie a cladirii - conform Metodologiei partea a II-a și prevederilor din reglementarea tehnica: Auditul și certificatul de performanta energetica ale cladirii. ... – Temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie, permitand: ... – verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de roua; ... – verificarea conditiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV și PPD, in functie de temperaturile medii de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale. ... Pentru evitarea riscului de aparitie a unor fenomene legate de confortul interior și conditiile minime igienico-sanitare, se atrage atentia asupra importantei efectuarii urmatoarelor verificari: – evaluarea comportarii elementelor de constructie perimetrale la fenomenul de condens superficial; ... – evaluarea comportarii elementelor de constructie perimetrale la difuzia vaporilor de apa; ... – evaluarea stabilitatii termice a elementelor de constructie perimetrale și a incaperilor. ... – evaluarea indicilor globali de confort termic PMV și PPD și indicatorii disconfortului local - determinarea carora, la cladirile de locuit existente, este facultativa; oportunitatea efectuarii acestei verificari se va stabili de la caz la caz. ... I.6. Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea metodologiei ... I.6.1. Definitii ... In prezenta parte 1 a metodologiei se utilizeaza urmatorii parametri climatici exteriori: – temperatura aerului exterior, in °C; ... – temperatura exterioara de proiectare pentru iarna, in °C; ... – umiditatea relativa a aerului exterior, in %, ... – intensitatea radiatiei solare, in W/mp, ... – viteza vantului de referinta, in m/s. ... Temperatura aerului exterior este temperatura aerului data de termometrul uscat, masurata conform metodologiei stabilite de Organizatia Mondiala de Meteorologie (WMO). Temperatura exterioara de proiectare pentru iarna este temperatura aerului exterior cu o anumita perioada de revenire, utilizata la determinarea sarcinii termice de proiectare a unei cladiri. Umiditatea relativa a aerului exterior este raportul dintre presiunea vaporilor de apa din aerul umed și presiunea de saturatie a vaporilor la aceeași temperatura și se calculeaza cu relatia: p Phi = ─────────────── P(sat)(θ) in care: Phi = umiditatea relativa a aerului, in %; p = presiunea vaporilor de apa, in Pa; P(sat)(θ) = presiunea de saturatie a vaporilor, corespunzatoare temperaturii T, calculate cu relatiile: 17,269*θ P(sat) = 6,105*exp(────────) pentru θ ≥ 0; (6.1.2) 237,3+θ 21,875*θ P(sat) = 6,105*exp(────────) pentru θ < 0; (6.1.3) 265,5+θ Intensitatea radiatiei solare este fluxul radiant pe suprafata generat prin receptarea radiatiei solare pe un plan avand o inclinare și orientare oarecare. In functie de conditiile de receptare, intensitatea radiatiei solare poate fi: totala, directa, difuza, reflectata, globala. Intensitatea radiatiei solare totala este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea pe un plan oarecare a radiatiei totale de la intreaga emisfera. Intensitatea radiatiei solare directe este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea radiatiei solare care provine dintr-un unghi solid care inconjoara concentric discul solar aparent. Intensitatea radiatiei solare difuze este intensitatea radiatiei solare generata prin receptarea radiatiei solare disperse dinspre intrega bolta cereasca, cu exceptia unghiului solid care este utilizat la masurarea intensitatii radiatiei solare directe. Intensitatea radiatiei solare reflectate este intensitatea radiatiei generata prin receptarea radiatiei solare globale reflectata in sus de un plan orientat in jos. Intensitatea radiatiei solare globala este intensitatea totala a radiatiei solare, masurata pe un plan orizontal. Viteza vantului de referinta este definita ca fiind viteza vantului masurata la o inaltime de 10 m deasupra nivelului solului, in camp deschis, fara obstacole in imediata apropriere și se calculeaza ca valoarea medie, pe o perioada de la 10 minute pana la o ora, a valorilor instantanee. I.6.2. Tipuri de date necesare ... Datele necesare pentru stabilirea parametrilor de climat exterior utilizati in prezenta metodologie sunt: – Temperatura aerului exterior: ... – valori medii orare in anul climatic reprezentativ; ... – valori medii lunare; ... – valori conventionale. ... – Umiditatea relativa a aerului exterior ... – Intensitatea radiatiei solare ... – Viteza medie a vantului ... Utilizarea acestor tipuri de valori ale parametrilor climatici prezentati mai sus se precizeaza la locul potrivit in diferitele etape ale calculului performantei energetice a cladirilor. In cazul in care sunt disponibile date, aceste valori pot fi extrase din tabele sau harti realizate prin prelucrarea datelor meteorologice in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare (document recomandat SR EN 15927-1). In lipsa unei baze de date climatice complete, se pot utiliza valorile date in urmatoarele documente recomandate: – SR 4839-1997 (temperaturi medii lunare); ... – STAS 6648/2-82 (temperaturi medii zilnice pentru lunile de vara, intensitatea radiatiei solare); ... – SR 1907/1-97 (viteza conventionala a vantului de calcul, in functie de zona eoliana). ... Temperaturile exterioare conventionale de calcul se considera in conformitate cu harta de zonare climatica a teritoriului Romaniei, pentru perioada de iarna. SR 1907-1/97 cuprinde aceasta harta, conform careia teritoriul Romaniei se imparte in 4 zone climatice, astfel: – zona I θ(

e)= - 12°C ... – zona II θ(
e)= - 15°C ... – zona III θ(
e)= - 18°C ... – zona IV θ(
e)= - 21°C ... I.6.3. Metode de prelucrare a datelor climatice ... Stabilirea valorilor parametrilor necesari pentru calculul performantei energetice a cladirilor se va face pe baza datelor masurate conform metodologiei stabilite de Organizatia Mondiala de Meteorologie și prelucrate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare (documente recomandate: SR EN 15927/1 și SR EN 15927/5). I.7. Elemente privind conceptia constructiv - arhitecturala, generala și de detaliu, care influenteaza performantele cladirii sub aspect termic, al ventilarii naturale, al insoririi și al iluminatului natural. ... Cerintele minime de performanta energetica a cladirilor se stabilesc pentru diferitele categorii de cladiri, apartinand principalelor pachete de programe arhitecturale in care se incadreaza cladirile rezidentiale cladirile publice și cele de productie, atat pentru cele noi, cat și pentru cele existente. Cerintele tin seama daca cladirile și-au pastrat functiunea pentru care au fost proiectate sau au suferit refunctionalizare in cadrul ciclului de viata. I.7.1. Clasificarea cladirilor in raport cu pozitia in mediul construit tine seama de: – Amplasament (acces, vecinatati, insorire/umbrire, expunere la vant, conditionari impuse de peisajul natural s.a.); ... – Orientarea in raport cu punctele cardinale și fata de vantul dominant; ... – Pozitia fata de vecinatati (cladiri, obstacole naturale etc.) ... ... La stabilirea performantei energetice a unci cladiri și la elaborarea certificatului energetic al acesteia, fie ca este vorba de o cladire noua sau de una existenta, se va tine seama de o serie de date care intervin in faza de proiectare, cu considerarea eventualelor modificari. In Anexa A7.9 se fac o serie de precizari. I.7.2. Elemente arhitecturale și de constructie care influenteaza performanta energetica a cladirii din punct de vedere termic și al iluminatului natural. ... Obiectivul dezirabil, in conditiile actuale ale schimbarii climatice, care afecteaza tot globul pamantesc, ramane cel prin care se realizeaza controlul insolarii cladirii: umbrire pe timp de vara și insorire pe timpul iernii. Echilibrarea heliotermica (reducerea pierderilor de caldura in sezonul rece și reducerea caștigului de caldura in sezonul cald prin conformarea volumetriei cladirii și orientare) - reducerea necesarului de energie pentru incalzirea sau racirea unui spatiu depinde de compactitatea cladirii și orientarea fata de punctele cardinale, de forma volumetrica a cladirii și de raportul dintre volum suprafata - exprimat prin indicele de forma al cladirii pentru o anumita amplasare geografica. I.7.2.1. Rezolvari volumetrice particulare (volumetrii compacte, cladiri U, L, Y etc. decupaje in volumetrie etc.) ... Au fost facute urmatoarele constatari: – Pentru cladirile U, L, H, Y aportul maxim aeual de energie solara pe suprafata de fereastra orientata Sud - Sud-Est la 18° spre Est fata de axa Nord-Sud este de 255,9 kWh/mp, in timp ce spre Vest este de 88,9 kWh/mp, iar spre Est este de 42,9 kWh/mp. ... – In cazul unei constructii de forma compacta, pentru optimizarea relatiei insorire - necesarul de caldura in realizarea confortului interior cladirii exista un raport optim intre lungimea și latimea in plan a suprafetei construite, care este de 1:1,6. Exista un raport limita de 1:2,4 dintre laturile dreptunghiului ipotetic ce delimiteaza suprafata construita la sol, dar acesta devine eficient numai cu conditia schimbarii de directie catre Sud - Est a planului, dupa ce a fost depașit raportul de 1:1,6 a portiunii de plan orientate catre Sud. In ceea ce privește volumetria compacta a cladirii, considerand 100% necesarul energiei consumate in mentinerea temperaturii de confort in interiorul unei constructii de forma unui cub, procentul creste spre 200% odata cu diviziunea intregului in opt cuburi componente și recompunerea lor in diferite scheme de organizare. In raport cu energia consumata in interiorul cubului pentru mentinerea temperaturii de confort considerata 100%, o constructie sub forma de semicalota sferica consuma numai 96%, o cladire cilindrica, 98%, in timp ce pentru un spatiu piramidal este necesar un consum de energie de 112%.(Anexa A7.5) ... Performanta termica a anvelopei (Anexa A7.6) se realizeaza prin: – controlul marimii golurilor, geometria ferestrelor, tipul de etanseizare al tamplariilor și creșterea performantelor acestora, selectarea tipurilor de geamuri, utilizarea sistemelor de umbrire (interior și exterior), optimizarea luminarii naturale și controlul stralucirii, reducerea pierderilor de caldura și a caștigului de caldura; ... – optimizarea izolarii termice in vederea reducerii consumului de energie necesar pentru incalzirea sau racirea spatiilor interioare cladirii (pierderi sau caștig de caldura prin anvelopa cladirii); ... – utilizarea calitatii de masa termica a anvelopei cladirii; ... – asigurarea integritatii anvelopei cladirii astfel incat sa se asigure confortul termic și sa se previna condensul (utilizarea corecta a barierei de vapori și evitarea puntilor termice). ... Procesul de evaporare poate fi exploatat cu succes in racirea adiabatica a anvelopei (fig. 7.2.1.1) cladirilor in sistem pasiv, caz in care se apeleaza la tehnologii cu ajutorul carora se produce dispersia fina a apei sau utilizarea apei ca agent de racire a spatiilor interioare și se asociaza altor tipuri de tehnologii integrate in elementele constructive (planșee, pardoseli). Sunt folosite oglinzile de apa (ajutate și ele in procesul de racire adiabatica de fantani arteziene sau alte instalatii) sau sunt create special suprafete inundate imediat langa constructie. Stocajul termic in masa constructiei este un concept important al proiectarii ecologice integrate. De fapt fiecare spatiu ce adapostește o functiune, faciliteaza prin convectie (prin intermediul aerului interior) schimbul termic catre suprafetele ce-l delimiteaza, pereti interiori, planșee sau anvelopa cladirii, spre exterior. Acestea se afla intr-o stare continua de schimb de radiatii reciproce (radiatie directa sau difuza ce patrunde prin intermediul ferestrei, lumina artificiala, ocupantii, diferite alte obiecte sau dotari interioare). Turnurile termice (fig. 7.2.1.2) puncteaza volumetria, strabatand nivelurile și pot fi asociate unor spatii care necesita ventilare fortata (cladirile rezolvate pe plan adanc, birourile peisagere etc.); de asemenea, pe timpul verii ele pot asigura buna ventilare in sistem pasiv sau pot functiona in sistem mixt pasiv/activ; in acest din urma caz, unele dintre ele vor fi concepute ca prize de aer și prevazute cu tehnologie integrate de purificarea aerului. Acest tip de asigurare a ventilarii devine necesara in anumite regiuni caracterizate de un grad ridicat de poluare sau in zone susceptibile de a prezenta poluarea aerului in conditii meteorologice nefavorabile (vant dinspre directia unor zone ce prezinta un grad ridicat de poluare industriala, de exemplu). Caracterul lor versatil și anume acela de a se constitui pe timpul iernii in masa structurala de stocaj poate fi speculat prin asocierea cu spatii anexa și prin pozitionarea in cadrul configurarii spatiale, care sa permita receptionarea directa, pe fiecare nivel, a energiei radiante solare. I.7.2.2. Tipuri de spatii interioare: spatii functionale principale ale programului arhitectural, spatii tampon (circulatii, spatii anexa, spatii care cer luminare zenitala), spatii versatile sau convertibile (sere, poduri), spatii tranzitorii (porticuri, prispe), spatii care comunica (spatii publice - pasaje, atriumuri). ... Spatiile tampon orientate spre Nord, Nord-Est și Nord-Vest sunt spatii care in mod obișnuit indeplinesc aceasta functiune: windfang, vestibul, casa scarii, coridoare, bai și grupuri sanitare, garaje etc. dar și alte tipuri de spatii destinate activitatilor care reclama lumina zenitala (sali de laborator, ateliere de pictura etc.) sau spatii functionale polivalente. Spatiile versatile sau convertibile (Anexa A7.8): sere, atriumuri, pasaje, poduri etc. fie ca adapostesc functiuni specifice programului, fie ca insereaza constructiei spatii complementare acesteia, indeplinesc in același timp, inafara rolului functional și rolul de capcane solare. Terasele acoperite și inchise pe timp de iarna, dar deschise pe timpul verii, orientate spre Sud, cunoscute ca sere sunt considerate spatii versatile sau convertibile și prezinta valente ecologice materiale apreciate mai ales pentru suplimentarea suprafetei anvelopei care poate primi tehnologie proactiva. In aceiași categorie se inscriu podurile / mansardele, a caror invelitoare este conceputa cu un sistem de protectie termica eficient și de asemenea spatiile tranzitorii interior - exterior, fie ca este vorba de curti interioare prin intermediul carora se asigura functie de pozitionarea in cadrul planului, buna ventilare pe timpul sezonului cald sau prezervarea unui microclimat propice pe timpul sezonului rece, fie ca este vorba de pergole, portice etc. Logiile, prispele și foișoarele inchise cu materiale transparente pot fi considerate de asemenea spatii versatile. Spatiul care comunica este mai mult decat un simbol și implicit este incarcat de valoare ecologica non-materiala. Strada interioara care corespunde coridorului de distributie spre spatiile propriu-zise ale programului (cladirea școlii poate fi socotita reprezentativa in acest caz), va cuceri de multe ori prin extensie, functie de dimensiuni, și calificativul de atrium (in cazul altor programe publice -cladiri de birouri, sedii administrative, banci etc.). Din punct de vedere al valorii ecologice materiale, aceasta va fi conceputa astfel incat sa se asigure o buna luminare - zenitala prin luminatorul central - sa se realizeze temperatura de confort interior printr-o optima cooperare cu masa structurala interioara și o buna ventilare prin judicioasa amplasare a turnurilor termice. Microclimatul poate fi ameliorat prin prevederea spatiilor de tranzitie exterior - interior (prispe, foișoare, terase deschise și acoperite, pergole) și al spatiilor exterioare din imediata vecinatate a constructiei - amenajari exterioare peisagere sau arhitecturale (terase, plantatii - gradina, alei - dalaje, terenuri de sport, oglinzi de apa etc.). Fiecare spatiu care corespunde unei anumite activitati din cadrul temei programului arhitectural va fi gandit, din punct de vedere tehnic, in colaborarea cu mediul climatic. I.7.2.3. Intranduri, iesinduri, balcoane, cornise, ancadramente ... Pentru a putea profita pe timpul iernii de aportul caloric al razelor Soarelui, in interiorul spatiului construit orientat spre Sud, este necesar sa apreciem adancimea logiilor, balcoanelor sau a copertinelor și dimensiunea golurilor implicit inaltimea parapetului ferestrelor. Același lucru trebuie urmarit pentru prevenirea impactului razelor Soarelui asupra fatadelor orientate Sud, in perioadele de canicula. Daca notam cu L adancimea logiei, balconului sau a copertinei și cu H inaltimea cunoscuta a golului atunci putem afla dimensiunea L utilizand urmatoarea formula de calcul: L = H(tg)β, unde β este chiar latitudinea locului Tehnologiile brise-soleil-urilor orizontale sau verticale se bazeaza pe aceasta formula. Pentru cazurile nefavorabile intalnite mai ales in arhitectura care trebuie sa raspunda constrangerilor impuse de contextul locului, in conditii de orientare Vest și de supraincalzire a fatadei sunt insuficiente și nerecomandate elemente de umbrire orizontale sau verticale. Este necesara combinarea acestor doua elemente concomitent cu inclinarea lor in plan orizontal sau vertical. Se recomanda consultarea unei harti a insoririi, care pune in evidenta cele doua coordonate importante ale Soarelui: altitudinea și azimutul specifice unor latitudini intr-un ecart de 5°, pentru fiecare luna a anului și pentru fiecare ora a zilei. Constructia grafica care combina unghiul de umbrire orizontal cu unghiul de umbrire vertical poarta numele de masca umbririi. Proiectarea fatadelor umbrite se poate realiza și cu ajutorul unor programe de calculator specializate. Tehnologiile de umbrire fixe reprezinta un compromis și sunt indicate cele reglabile mecanic pentru a realiza o umbrire eficienta. Din studii a reieșit ca utilizarea jaluzelelor și obloanelor salveaza 10% din energie necesara realizarii confortului interior. I.7.2.4. Structura și flexibilitate functionala ... Modulul repetabil al structurii defmit de axele cladirii, impreuna cu asocierea punctelor umede (bai, grupuri sanitare, bucatarie etc.) pot conduce la flexibilitate functionala - element definitoriu in cazul reabilitarilor cu refunctionalizare a cladirilor. Acest aspect trebuie gandit in stransa legatura cu repartizarea tuturor elementelor descrise la pet 7.2.2 care sunt specifice in controlul pasiv al unei cladiri. In cazul turnurilor termice și al partiurilor cu adancimi mari, proiectarea structurii de rezistenta trebuie sa raspunda flexibilitatii functionale. I.7.3. Recomandari privind utilizarea resurselor locale la realizarea cladirilor. ... Se recomanda utilizarea urmatoarelor materiale și produse fabricate pe plan local datorita faptului ca se conserva energia inglobata și se reduce consumul de resurse naturale: – materiale recuperate și fabricate din deșeuri; ... – produse și materiale reciclabile; ... – materiale din surse regenerabile; ... – materiale nepoluante; ... – materiale rezistente in timp cu un ciclu de viata de cel putin 50 de ani; ... – materiale care pot fi reutilizate, reciclabile sau sunt biodegradabile. ... I.7.4. Factorii care determina iluminarea naturala a incaperilor din punct de vedere arhitectural ... Performanta energetica a unei cladiri include aspecte privind iluminatul natural, o rezolvare optima prezentand numeroase beneficii, inclusiv o economie considerabila de energie prin reducerea necesarului de iluminat artificial (electric), incalzire și racire. Un spatiu cu iluminat natural corespunzator și cu un sistem de control al iluminatului artificial poate sa conduca la obtinerea unei economii de energie electrica in cadrul iluminatului cladirii de 30 - 70%. Tendinta actuala este de integrare a luminii naturale și a luminii artificiale, avand permanent in vedere obtinerea unui mediu luminos confortabil, atat din punct de vedere cantitativ, cat și calitativ. O integrare optima a celor doua componente echivaleaza cu performante tehnologice, prin care orice variatie a luminii naturale este corectata automat, in sens pozitiv sau negativ, fie prin iluminatul artificial, fie prin sistemele de protectie solara. Strategia de iluminat natural are in vedere: – caracteristicile luminii naturale in functie de amplasament ... – vecinatatile construite și neconstruite (vegetatie, relief)) ... – tipul cladirii (atrium, liniar, nucleu central, curte interioara, celular, grupat, "open space" ... etc.). Principalii factori arhitecturali care determina iluminarea naturala a incaperilor și care intra in ecuatiile de calcul pentru iluminatul natural al unui spatiu interior (document recomandat STAS 6221-89) sunt; – orientarea cladirii fata de punctele cardinale; ... – marimea, pozitia și caracteristicile ferestrelor; ... – raportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii incaperilor in functie de destinatia acestora/functiuni; ... – efectele de reflexie (in legatura cu amenajarile peisagere exterioare - de exemplu peluza sau pavaj ai cu finisajele cladirilor invecinate); ... – distributia luminii - controlata prin planul urbanistic (regimul de inaltime al cladirii stabilit in functie de unghiul de cer și latimea strazii) sau prin dimensionarea ferestrelor (pentru evitarea contrastului și a fenomenului de orbire); ... – finisajul suprafetelor interioare (pereti, pardoseala, tavan). ... I.7.4.1. Orientarea cladirii fata de punctele cardinale ... Lumina naturala poate fi accesibila pentru orice orientare, dar trebuie realizate studii speciale in ceea ce privește dimensiunile suprafetelor vitrate, tipul de sticla folosit, protectia solara optima pentru fiecare punct cardinal in parte. Din punct de vedere al strategiei iluminatului natural, orientarea optima trebuie gandita pentru fiecare functiune in parte, tinand cont de caracteristicile fiecarui punct cardinal: – sud - aport de radiatie luminoasa și termica; protectia solara este cel mai ușor de realizat, prin elemente orizontale; orientare indicata pentru sistemele solare pasive ... – nord - aport de radiatie luminoasa, nu și termica ... – est și vest - protectie solara mai greu de realizat, datorita unghiurilor variate ale soarelui ... I.7.4.2. Conceptia spatial - volumetrica ... Volumetria arhitecturala de ansamblu și rezolvarile de detaliu determina rolul elementelor constructive in relatie cu lumina naturala (Anexa A7.1): – elemente de conducere (galerie, portic, atrium, curte de lumina, sere); ... – elemente de transmisie (ferestre, luminatoare, sere); ... – elemente de control (suprafete separatoare, ecrane flexibile, ecrane rigide, filtre solare, elemente obturante). ... I.7.4.3. Marimea, pozitia și caracteristicile ferestrelor ... In functie pozitia suprafetei vitrate, iluminatul natural se clasifica in (Anexa A7.1): – iluminat lateral - suprafata vitrata este inclusa in fatada (verticala) ... – iluminat zenital - suprafata vitrata se afla la partea superioara (orizontala) a unui spatiu interior ... – iluminat global - suprafete complexe, de tip sera ... Exista o variatie semnificativa a nivelului de iluminare naturala in functie de dispunerea ferestrelor: lateral pe o parte, lateral pe doua parti, diferite solutii de iluminat zenital (fig. 1 - Anexa A7.2). De asemenea, pentru aceeași dimensiune de fereastra, exista variatii ale nivelului luminii naturale in functie de pozitionarea pe verticala a golului respectiv (de mentionat ca inaltimea parapetului trebuie corelata cu cerintele de siguranta in exploatare pentru fiecare caz in parte) (fig. 2 - Anexa A7.2). I.7.4.4. Raportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii incaperilor in functie de destinatia acestora/functiuni ... La constructiile civile, la incaperile la care se apreciaza ca iluminarea nu este riguros legata de productia și destinatia incaperii, realizarea conditiilor de iluminare se verifica, in mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor incaperilor și aria pardoselii acesteia, conform datelor din tabelul din Anexa A7.3. Pentru incaperile la care iluminarea este legata de productia și destinatia incaperii și care a fost stabilita prin calcul, va trebui ca valorile rezultate sa satisfaca și conditiile din Anexa A7.3, care se vor considera minimale. I.7.4.5. Efectele de reflexie ... Efectele de reflexie ce pot influenta aportul de lumina naturala intr-un spatiu provin din trei mari categorii: – inediul exterior neconstruit - vegetatie, dalaje, trotuarul de garda al constructiei, suprafete de apa, fantani arteziene ... – fatadele constructiilor invecinate - finisajul fatadelor invecinate (reflectanta mare pentru culori deschise, pastelate), elemente reflectante (panouri sticla, placaje metalice etc.) ... – elemente ale cladirii studiate - elemente constructive de protectie solara dispuse la exterior, dimensiunile ferestrelor ... I.7.4.6. Distributia luminii - controlata prin planul urbanistic ... In cazul in care se analizeaza performanta energetica a unei cladiri se tine seama de o serie de caracteristici avute in vedere la proiectare (asupra carora se poate interveni prin corectare sau amplificarea efectului): – Regimul de inaltime al cladirii este stabilit prin studii de insorire, in functie de un minim de ore de lumina necesar pentru vecinatatea cea mai defavorabila (tinand cont de functiunea pe care aceasta o are). ... – La stabilirea inaltimii cladirilor, se recomanda ca in planurile de sistematizare sa se tina seama de latimea strazii, astfel ca unghiul de cer sa nu depașeasca limitele de la 27° la 45° pentru latimea de strada de 6m la 20m. ... – La dimensionarea ferestrelor se va avea in vedere asigurarea uniformitatii luminii in incapere, pentru evitarea contrastului și fenomenului de orbire (document recomandat: STAS 6221-89) ... I.7.4.7. Finisajul suprafetelor interioare ... Finisajele interioare ale peretilor, pardoselilor și mobilierul sau alte elemente de amenajare interioara devin suprafete reflectante, contribuind la iluminatul natural al incaperilor in functie de culoare și textura (Anexa A7.4). In cazul cind in incaperi reflexia se datoreaza și altor suprafete, in afara de zugraveala peretilor și tavanului, valoarea factorului mediului global de sporire prin reflexie se poate stabili prin calcul. I.7.4.8. Tehnologii contemporane ... Preocuparile contemporane de integrare a luminii naturale cu iluminatul artificial, au condus la noi tehnologii de captare și introducere a luminii naturale in zone ale cladirilor, precum și numeroase tehnologii integrate anvelopei (in special suprafetelor vitrate) pentru controlul iluminatului natural: – tuburile de lumina - dispozitive care capteaza, transmit lumina naturala printr-un sistem de suprafete reflectante și o distribuie uniform printr-un difuzor microprismatic in spatiile interioare care nu beneficiaza de suprafete vitrate ... – sistem de captare cu heliostat cu oglinda - sistem de reflexii pentru transmiterea luminii in zonele de interes ... – elemente optice holografice - elemente incluse in anvelopa cladirii, care realizeaza controlul energiei solare, prin redirectionarea radiatiei solare directe și indirecte ... – ferestre inteligente cu pelicula de cristale de polimeri pentru controlul reflectantei geamului prin intermediul unui dispozitiv de monitorizare și autoreglare integrat in panoul de sticla; geamuri electrocromice cu transmisie variabila a luminii ... – sisteme de control al luminii naturale, necesar datorita caracterului variabil al acesteia și un sistem de control al luminii artificiale suplimentare necesare in fiecare moment ... – instrumente de proiectare asistata a iluminatului natural, utilizabile in faza initiala a proiectelor pentru dimensionarea optima a ferestrelor, astfel incat sa se obtina o performanta energetica și ambientala superioara ... I.8. Regimuri de utilizare a cladirilor și influenta acestora asupra performantei energetice ... I.8.1. Clasificarea cladirilor in functie de regimul lor de ocupare ... In functie de regimul de ocupare, cladirile se impart in doua categorii: – cladiri cu ocupare continua - in care intra cladirile a caror functionalitate impune ca temperatura mediului interior sa nu scada, in intervalul "ora 0 - ora 7" cu mai mult de 7°C sub valoarea normala de exploatare; ... – cladiri cu ocupare discontinua - in care intra cladirile a caror functionalitate permite ca abaterea de la temperatura normala de exploatare sa fie mai mare de 7°C pe o perioada de 10 ore pe zi, din care 5 ore in intervalul "ora 0 - ora 7". ... I.8.2. Clasificarea tipurilor de functionare ale instalatiilor de incalzire ... Tipurile de functionare ale instalatiilor de incalzire sunt: – incalzire continua; ... – incalzire intermitenta. ... Aspecte legate de tipurile de functionare ale instalatiilor de incalzire sunt tratate in partea a II-a a metodologiei. I.8.3. Clasificarea cladirilor functie de inertia termica inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia ... In functie de inertia termica, cladirile se impart in trei clase: – inertie termica mica; ... – inertie termica medie ... – inertie termica mare. ... Incadrarea cladirilor in una din clasele de inertie se face conform tabelului 8.3.1, in functie de valoarea raportului: (Σm(j)*A(
j)j (8.3.1) ───────────── A(
d)in care: m(
j)- masa unitara a fiecarui element de constructie component j, care intervine in inertia termica a acestuia, in kg/mp; A(
j)- aria utila a fiecarui element de constructie j, determinata pe baza dimensiunilor interioare ale acestuia, in mp; A(
d)- aria desfașurata a cladirii sau partii de cladire analizate, in mp. Tabelul 8.3.1 - Clase de inertie termica ─────────────────────────────────────────────────────────────── (Σm(j)*A(
j)j Inertia termica Raportul ───────────── A(
d)─────────────────────────────────────────────────────────────── pana la 149 kg/mp mica ─────────────────────────────────────────────────────────────── de la 150 pana la 399 kg/mp medie ─────────────────────────────────────────────────────────────── peste 400 kg/mp mare ─────────────────────────────────────────────────────────────── La determinarea clasei de inertie se va avea in vedere urmatoarele: – daca aria desfașurata a spatiului incalzit aferent cladirii analizate este mai mica sau egala cu 200 mp, calculul raportului dat de relatia (8.3.1) se va face pe intreaga cladire; ... – daca aria desfașurata a spatiului incalzit aferent cladirii analizate este mai mare de 200 mp, calculul raportului dat de relatia (8.3.1) se va face pe o portiune mai restransa, considerate reprezentativa pentru cladirea sau partea de cladire analizata. ... I.8.4. Corelatii intre regimul de ocupare al cladirii și inertia termica a acesteia ... In functie de categoria de ocupare și de clasa de inertie, cladirile se impart in doua categorii: – cladiri de categoria 1, in care intra cladirile cu "ocupare continua" și cladirile cu "ocupare discontinua" de clasa de inertie termica mare; ... – cladiri de categoria 2, in care intra cladirile cu "ocupare discontinua" și clasa de inertie medie sau mica. ... I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performanta termica, energetica și de permeabilitate la aer a anvelopei cladirilor ... I.9.1. Precizarea valorilor de calcul a parametrilor date de intrare ... I.9.1.1. Temperaturi ... I.9.1.1.1. Temperaturi interioare conventionale de calcul ... Temperaturile interioare ale incaperilor incalzite [θ(t)] Temperaturile interioare conventionale de calcul ale incaperilor incalzite, se considera conform reglementarilor tehnice in vigoare (document recomandate SR 1907-2/97). Daca intr-o cladire incaperile au temperaturi de calcul diferite, dar exista o temperatura predominanta, in calcule se considera aceasta temperatura; de exemplu, la cladirile de locuit se considera θ(
i)= +20°C. Daca nu exista o temperatura predominanta, temperatura interioara conventionale de calcul se poate considera temperatura medie ponderata a tuturor incaperilor incalzite: Σθ(ij)*A(
j)θ(i)= ────────── [°C] (9.1.1) ΣA(
j)in care: Aj aria incaperii/ avand temperatura interioara θ(ij). Temperaturile interioare ale spatiilor neincalzite [θ(μ)] Temperaturile interioare ale spatiilor și incaperilor neincalzite se determina exclusiv pe baza de bilant termic, in functie de temperaturile de calcul ale incaperilor adiacente, de ariile elementelor de constructie care delimiteaza spatiul neincalzit, precum și de rezistentele termice ale acestor elemente. In calcule se va tine seama in mod obligatoriu și de numarul de schimburi de aer in spatiul neincalzit. Tot pe baza de bilant termic se vor determina temperaturile θ(μ) din rosturile inchise, podurile și etajele tehnice, precum și cele din balcoanele și logiile inchise cu tamplarie exterioara. Pentru determinarea temperaturii conventionale de calcul dintr-un spatiu neincalzit de tip camara sau debara, se face un calcul de bilant termic, utilizandu-se relatia generala: Σ[θ(j)*L(j)]+0,34*V*Σ[n(j)*θ(j)] θ(μ)= ───────────────────────────────── [°C] (9.1.2) ΣL(j)+0,34*V*Σ[n(
j)in care : L(
j)coeficientii de cuplaj termic aferenti tuturor elementelor de constructie orizontale și verticale care delimiteaza spatiul neincalzit de mediile adiacente: aer exterior sau incaperi incalzite, in [W/K]; θ(
j)temperaturile mediilor adiacente: aer exterior [θ(e)] sau incapere incalzita [θi)], in [°C]; V volumul interior al spatiului neincalzit [mc]; n(
j)numarul de schimburi de aer datorita permeabilitatii la aer a elementului j, in [h^-1]. I.9.1.1.2. Temperaturi exterioare ... Temperaturile exterioare utilizate la calculul performantelor termice ale elementelor de constructie perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii sunt temperaturile exterioare de calcul stabilite in functie de zona climatica de calcul pentru perioada de iarna, conform pct. 6. I.9.1.2. Caracteristici higrotermice ale materialelor de constructie ... Caracteristicile higrotermice ale materialelor de constructie din alcatuirea elementelor de anvelopa se determina conform pct. 53. I.9.1.3. Rezistente la transfer termic superficial R(
si)și R(se); ... Rezistentele la transfer termic superficial [R(
si)și R(se)] se considera in calcule in functie de directia și sensul fluxului termic; R(si)=l/h(
i)și R(se)=1/h(e). Pentru calculul campului de temperaturi in vederea verificarii temperaturilor superficiale, valoarea rezistenjei la transfer termic superficial interior R(si), in cimpul curent al elementului și pentru imbinari 2-D sau 3-D in anvelopa, se considera diferentiat (documente recomandate: SR EN ISO 10211-1:1998 șiSR EN ISO 10211-1/AC:2003). Tabelul 9.1.1 - Coeficienti de transfer termic superficial h(
i)și h(
e)[W/(mpK)] și rezistente termice superficiale R(
si)si R(
se)[mpK/W] ┌────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐ │ │Elemente de constructie in │Elemente de constructie in │ │ │contact cu: │contact cu spatii ventilate │ │ │- exteriorul │neincalzite: │ │ DIRECTIA și SENSUL │- pasaje descliise (ganguri)│- subsoluri și pivnite │ │ FLUXULUI TERMIC │ │- poduri │ │ │ │- balcoane și logii inchise │ │ │ │- rosturi inchise │ │ │ │- alte incaperi neincalzite │ ├────────────────────┼──────────────┬─────────────┼──────────────┬─────────────┤ │ │ h(i)/R(
si)│ h(e)/R(
se)│ h(i)/R(
si)│ h(e)/R(
se)│ ├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤ │ │ │ │ │ │ │┌──┐ ┌────┐ │ 8 │ 24*) │ 8 │ 12 │ ││ i│────────>│e,u │ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── │ │└──┘ └────┘ │ 0,125 │ 0,042 │ 0,125 │ 0,084 │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤ │ ┌────┐ │ │ │ │ │ │ │e,u │ │ 8 │ 24*) │ 8 │ 12 │ │ └────┘ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── │ │ ^ │ 0,125 │ 0,042 │ 0,125 │ 0,084 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ┌─┴─┐ │ │ │ │ │ │ │ i │ │ │ │ │ │ │ └───┘ │ │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤ │ ┌────┐ │ │ │ │ │ │ │ i │ │ 6 │ 24*) │ 6 │ 12 │ │ └────┘ │ ────── │ ────── │ ────── │ ────── │ │ ^ │ 0,167 │ 0,042 │ 0,167 │ 0,084 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ┌─┴─┐ │ │ │ │ │ │ │e,u│ │ │ │ │ │ │ └───┘ │ │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────────┘ *) Pentru conditii de vara:h(
e)= 12 W/(mpK), R(
se)= 0,084 mpK/W Valorile rezistentelor termice superficiale interioare din tabelul 9.1.1 sunt valabile pentru suprafetele interioare obișnuite, netratate (cu un coeficient de emisie epsilon = 0,9); valorile din tabel au fost determinate pentru o temperatura interioara evaluata la +20°C. Valoarea rezistentei termice superficiale exterioare din tabelul 9.1.1 corespunde urmatoarelor conditii: – suprafata exterioara netratata, cu un coeficient de emisie epsilon = 0,9; ... – temperatura exterioara θ(
e)= 0°C ... – viteza vantului adiacent suprafetei exterioare Nu = 4 m/s ... Pentru alte viteze ale vantului rezistenta termica superficiala exterioara se poate considera orientativ astfel: Nu R(
se)[m/s] [mpK/W] 1 0,08 2 0,06 3 0,05 4 0,04 5 0,04 7 0,03 10 0,02 I.9.1.4. Rezistente termice ale straturilor de aer neventilat ... Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilat [R(α)] se considera, in functie de directia și sensul fluxului termic și de grosimea stratului de aer (document recomandat SR EN ISO 6946), pentru toate elementele de constructie, cu exceptia elementelor de constructie vitrate. Pentru modul in care se pot considera in calculele termotehnice straturile de aer in care exista un oarecare grad de ventilare al spatiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta documentul recomandat este SR EN ISO 6946. I.9.2. Calculul rezistentei termice și a transmitantei termice totale, unidirectionale a elementelor de constructie opace ... Calculul tine seama de prevederile din actele normative in vigoare (document recomandat: SR EN ISO 6946). Rezistenta termica totala, unidirectionala a unui element de constructie alcatuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene, fara punti termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicular pe directia fluxului termic, se calculeaza cu relatia: R=R(
si)+ ΣR(
j)+ ΣR(α) + Σ(
se)[mpK/W] (9.2.1) Relatia (9.2.1) se utilizeaza și pentru determinarea rezistentei termice in camp curent, a elementelor de constructie neomogene (cu punti termice). In calculul unidirectional, suprafetele izoterme se considera ca sunt paralele cu suprafata elementului de constructie. La elementele de constructie cu straturi de grosime variabila (de exemplu la planșeele de la terase), rezistentele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafetelor care se calculeaza. Transmitanta termica/coeficientul unidirectional de transmisie termica prin suprafata se determina cu relatia: 1 U = ─ [W/(mpK)] (9.2.2) R Daca valorile R si U reprezinta rezultate finale ale calculelor termotehnice, ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale). I.9.3. Calculul rezistentei termice și a transmitantei termice - corectate cu efectul ... puntilor termice, a elementelor de constructie opace - descrierea metodelor de calcul. Documente recomandate: – SR EN ISO 10211-1: «Punti termice in constructii - Fluxuri termice și temperaturi superficiale - Partea 1: Metode generate de calcul», ... – SR EN ISO 10211-2: «Punti termice in constructii - Calculul fluxurilor termice și temperaturi lor superficiale - Partea 2: Punti termice liniare»; ... – SR EN ISO 14683: «Punti termice in constructii - Transmitante termice liniare - metoda simplificata și valori precalculate». ... – SR EN 13789: «Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de caldura prin transfer. Metoda de calcul». ... Puntile termice la cladiri determina o modificare a fluxurilor termice și a temperaturilor superficiale in comparatie cu cele corespunzatoare unei structuri fara punti termice. Aceste fluxuri termice și temperaturi pot fi determinate cu un grad suficient de exactitate prin calcule numerice (documente recomandate: EN ISO 10211-1 pentru flux termic tridimensional, EN ISO 10211-2 pentru flux termic bidimensional). Pentru puntile termice liniare este mai operativ sa se utilizeze metode simplificate pentru estimarea transmitantelor termice liniare/coeficientilor de transmisie termica liniara (document recomandat: SR EN ISO 14683). Fluxul termic disipat prin anvelopa cladirii, Φ, intre mediile interior și exterior, avand ca temperaturi θ(
i)și θ(e), poate fi calculat cu relatia: Φ=H(T)[θ(i)-θ(e),) [W] (9.3.1) Coeficientul de pierderi termice prin transmisie H(T), se calculeaza cu relatia: H(T) = L + L(
s)+ H(
u)[W/K] (9.3.2) unde: L este coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cladirii, definit prin relatia (9.3.3), in [W/K]; L(
s)este coeficientul de cuplaj termic prin sol, (document recomandat: SR EN ISO 13370) și care se admite a fi calculat in regim stationar (document recomandat: SR EN ISO 13789), in [W/K]; H(
u)coeficientul de pierderi termice prin spatii neincalzite (document recomandat: SR EN ISO 13789), in [W/K]. Cladirile pot avea punti termice semnificative, unul dintre efecte fiind cel de creștere a fluxurilor termice disipate prin anvelopa cladirilor. In acest caz, pentru a se obtine un coeficient de cuplaj termic corect, este necesara adaugarea unor termeni de corectie prin transmitantele termice liniare și punctuale, dupa cum urmeaza: L= ΣU(j)A(
j)+ Σi]j,k + Zxj [W/K] (9.3.3) unde: L este coeficientul de cuplaj termic, in [W/K]; ; U(
j)este transmitanta termica a partii/ de anvelopa a cladirii, in [W/(mpK)]; A(
j)este aria pentru care se calculeaza U(j), in [mp]; Psi(
k)este transmitanta termica liniara a puntii termice liniare k, in [W/(mK)]; l(
k)este lungimea pe care se aplica PSI(k), in m; Khi(
j)este transmitanta termica punctuala a puntii termice punctuale j, in [W/K]. Valorile transmitantelor termice liniare depind de sistemul de dimensiuni ale cladirii utilizat in calculul ariilor, efectuat pentru fluxurile unidimensionale. Transmitanta termica liniara, PSI, se calculeaza cu relatia: 1 PSI(
j)= ────── [L^2D - ΣU(j)A(j)] [W/(mK)] (9.3.4) l(
j)unde: L^2D - este coeficientul liniar de cuplaj termic obtinut printr-un calcul bidimensional al componentei care separa cele doua medii considerate, in [W/K]; U(
j)- este transmitanta termica prin suprafata componentei unidimensionale j care separa cele doua medii considerate, in [W/(mp)]; l(
j)- este lungimea din modelul geometric bidimensional pe care se aplica valoarea U(j), in metri. Pentru toate calculele transmitantelor termice liniare PSI, exista posibilitatea optarii pentru trei sisteme de dimensiuni ale cladirii pe care se bazeaza calculul (document recomandat: SR EN ISO 13789): – dimensiuni interioare, masurate intre fetele interioare finisate ale fiecarei incaperi ale unei cladiri (excluzand grosimea elementelor despartitoare interioare); ... – dimensiuni interioare totale, masurate intre fetele interioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri (incluzand si grosimea elementelor despartitoare interioare); ... – dimensiuni exterioare, masurate intre fetele exterioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri. ... Metoda aleasa in reglementarile romanesti este cea cu dimensiuni interioare totale, masurate intre fetele interioare finisate ale elementelor exterioare ale unei cladiri. Rezistenta termica corectata se determina la elementele de constructie cu alcatuire neomogena; ea tine seama de influenta puntilor termice asupra valorii rezistentei termice determinate pe baza unui calcul unidirectional in camp curent, respectiv in zona cu alcatuirea predominanta. Rezistenta termica corectata R' si respectiv transmitanta termica corectata/coeficientul corectat de transmisie termica prin suprafata U' se calculeaza cu relatia generala: 1 1 Σ[PSI x l] Σ[Khi] U' = ─── = ── + ────────── + ─────── [W/(mpK)] (9.3.5) R' R A A in care: R - rezistenta termica totala, unidirectionala, aferenta ariei A; l - lungimea puntilor liniare de acelasi fel, din cadrul suprafetei A Rezistenta termica corectata se mai poate exprima prin relatia: R' = r x R [mpK/W] (9.3.6) in care r reprezinta coeficientul de reducere a rezistentei termice totale, unidirectionale: 1 r = ───────────────────────────────── [-] (9.3.7) R x [Σ[PSI x l] + Σ[Khi] 1 + ──────────────────────── A Transmitantele termice liniare PSI si punctuale Khi aduc o corectie a calcului unidirectional, tinand seama atat de prezenta puntilor termice constructive, cat si de comportarea reala, bidimensionala, respectiv tridimensionala, a fluxului termic, in zonele de neomogenitate a elementelor de constructie. Puntile termice punctuale rezultate la intersectia unor punti termice liniare, de regula, se neglijeaza in calcule. Transmitantele termice liniare PSI si punctuale Khi nu difera in functie de zonele climatice; ele se determina pe baza calculului numeric automat al campurilor de temperaturi, pe baza indicatiilor din anexa A9.3. Pentru detalii uzuale se pot folosi valorile precalculate din tabelele cuprinse in Cataloage cu valori precalculate ale transmitantelor termice liniare si punctuale. I.9.4. Calculul transmitantei termice a elementelor vitrate ... I.9.4.1. Transmitanta termica a elementelor vitrate (ferestre si usi) ... Transmitanta termica a elementelor vitrate se va calcula, fie utilizand metoda simplificata (document recomandat EN ISO 10077-1 "Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1 - Metoda simplificata"), fie metoda numerica bidimensionala (document recomandat SR EN ISO 10077-2 "Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 2 - Metoda generala") Transmitanta termica a unui element vitrat simplu (fereastra, usa cu sau fara panou opac - figura 9.4.1) se calculeaza cu relatia: A(g)xU(g)+A(f)xU(f +A(p)xU(p)+l(g)xPSI(g)+l(p)xPSI(
p)U(w)=───────────────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.1) A(
g)+ A(
f)+ A(
p)in care: U(
g)- este transmitanta termica a vitrajului, in W/(mpK); U(
f)- este transmitanta termica a ramei, in W/(mpK); U(
p)- este transmitanta termica a panoului opac (daca este cazul), in W/(mpK); A(
g)- este aria vitrajului, in mp; A(
f)- este aria ramei, in mp; A(
p)- este aria panoului opac (daca este cazul), in mp; l(
g)- este perimetrul vitrajului, in m; l(
p)- este perimetrul panoului opac (daca este cazul), in m; PSI(
g)- este transmitanta termica liniara datorata efectelor termice combinate ale vitrajului, distantierului si ramei [pentru vitraj simplu PSI(
g)= 0], in W/(mK); PSI(
p)- este transmitanta termica liniara pentru panoul opac (daca este cazul), in W/(mK) [PSI(
p)diferit 0 daca panoul opac are la margine o punte termica datorita unui distantier mai putin izolat, altfel PSI(
p)= 0]. Legenda 1 - toc 2 - cercevea 3 - vitraj (simplu sau multiplu) Trasmitanta termica a unui element constituit din doua elemente vitrate separate (ferestre duble - figura 9.4.2) se calculeaza cu relatia: 1 U = ────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.2) 1/U(w1) - R(
si)+ R(
s)- R(
se)+ 1/U(w2) in care: U(w1) - este transmitanta termica a elementului vitrat exterior, in W/(mpK); U(w2) - este transmitanta termica a elementului vitrat interior, in W/(mpK); R(
si)- este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(
se)- este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; R(
s)- este rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor doua elemente, in mpK/W. Fereastra dubla Legenda 1 - toc 2 - cercevea 3 - vitraj (simplu sau multiplu) a - interior b - exterior Trasmitanta termica a unui element constituit din doua elemente vitrate cuplate (o rama si doua cercevele separate - figura 9.4.3) se calculeaza cu relatia 9.4.1 unde U(
g)se calculeaza cu relatia: 1 U(
g)= ────────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.3) 1/U(g1) - R(
si)+ R(
s)- R(
se)+ 1/U(g2) in care: U(g1) - este transmitanta termica a vitrajului exterior, in W/(mpK); U(g2) - este transmitanta termica a vitrajului interior, in W/(mpK); R(
si)- este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(
se)- este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; R(
s)- este rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor doua elemente, in mpK/W. Fereastra cuplata Legenda 1 - vitraj (simplu sau multiplu) a - interior b - exterior I.9.4.2. Transmitanta termica a ramei ... Transmitanta termica a ramei elementului vitrat, U(f), se determina prin calcul numeric sau prin masurari. In lipsa unor date mai precise, pot fi utilizate valorile orientative date in cele ce urmeaza. Pentru rame din profile de PVC cu rigidizare metalica: – U(
f)= 2,2 W/(mpK) - pentru profile cu 2 camere; ... – U(
f)= 2,0 W/(mpK) - pentru profile cu 3 camere; ... – U(
f)= 1,8 W/(mpK) - pentru profile cu 4 camere; ... – U(
f)= 1,7 W/(mpK) - pentru profile cu 6 camere. ... Pentru rame din lemn, transmitanta termica, U(f), poate fi extrasa din figura 9.4.4 de mai jos, in functie de grosimea ramei si tipul de lemn. Transmitanta termica pentru rame din lemn Legenda X - grosimea ramei, d(f), in mm Y - transmitanta termica a ramei, U(f), in W/(mK) 1 - lemn tare 2 - lemn moale Pentru rame din metal fara intreruperea puntii termice transmitanta termica este U(
f)= 5,9 W/(mpK), iar pentru cele cu intreruperea puntii termice U(
f)se poate calcula cu relatia: 1 U(
f)= ─────────────────────────────────────────────────── (9.4.4) R(
si)x A(f,i)/A(d,
i)+ R(
f)+ R(
se)x A(f,e)/A(d,
e)in care: R(
si)- este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(
se)- este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; R(
f)- este rezistenta termica a sectiunii ramei, in mpK/W; A(f,
i)- este aria proiectata a fetei interioare a ramei, in mp; A(f,
e)- este aria proiectata a fetei exterioare a ramei, in mp; A(d,
i)- este aria fetei interioare a ramei aflata in contact cu aerul, in mp; A(d,
e)- este aria fetei exterioare a ramei aflata in contact cu aerul, in mp; Rezistenta termica R(
f)a sectiunii ramei din metal cu intreruperea puntii termice Legenda X - este cea mai mica distanta, d, dintre sectiunile de metal opuse, in mm; Y - este rezistenta termica, R(f), a sectiunii ramei, in mpK/W; I.9.4.3. Rezistenta termica a spatiului dintre doua elemente vitrate ... La elementele vitrate duble sau cuplate, rezistenta termica a spatiului dintre vitrajul celor doua elemente, R(s), poate fi considerata conform tabelului 9.4.1 de mai jos. Tabelul 9.4.1 - Rezistenta termica a spatiilor de aer neventilat, R(s), in mpK/W, pentru ferestre cuplate sau duble, verticale ┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────────┐ │ Grosimea │ O fata acoperita cu o emisivitate normala de: │ Ambele │ │ stratului ├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┤ fete │ │ de aer │ 0,1 │ 0,2 │ 0,4 │ 0,8 │ neacoperite │ │ mm │ │ │ │ │ │ ├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤ │ 6 │ 0,211 │ 0,190 │ 0,163 │ 0,132 │ 0,127 │ ├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤ │ 9 │ 0,299 │ 0,259 │ 0,211 │ 0,162 │ 0,154 │ ├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤ │ 12 │ 0,377 │ 0,316 │ 0,247 │ 0,182 │ 0,173 │ ├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤ │ 15 │ 0,447 │ 0,364 │ 0,276 │ 0,197 │ 0,186 │ ├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤ │ 50 │ 0,406 │ 0,336 │ 0,260 │ 0,189 │ 0,179 │ └──────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────────┘ I.9.4.4. Transmitanta termica liniara ... Transmitanta termica liniara a jonctiunii rama/vitraj poate fi determinata prin calcul numeric. Daca nu sunt disponibile date mai precise, pot fi utilizate valorile orientative date in tabelul 9.4.2 de mai jos. Tabelul 9.4.2 - Transmitante termice liniare, PSI, pentru distantieri de aluminiu si metal ┌───────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────────┐ │ │ Vitraj dublu sau │ Vitraj dublu cu emisivitate │ │ Material │ triplu, sticla │ joasa, vitraj triplu cu doua │ │ pentru │ neacoperita, spatiu │acoperiri cu emisivitate joasa,│ │ rama │umplut cu aer sau gaz│ spatiu umplut cu aer sau gaz │ │ │ PSI │ PSI │ │ │ W/(mxK) │ W/(mxK) │ ├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Rama de lemn si rama │ 0,05 │ 0,06 │ │ de PVC │ │ │ ├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Rama de metal cu │ 0,06 │ 0,08 │ │intreruperea puntii │ │ │ │ termice │ │ │ ├───────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Rama de metal fara │ 0,01 │ 0,04 │ │intreruperea puntii │ │ │ │ termice │ │ │ └───────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────────────┘ I.9.4.5. Transmitanta termica a vitrajului ... Transmitanta termica a vitrajului simplu sau a vitrajului stratificat, U(g), (de exemplu geam de siguranta, antiefractie, antiglont) se calculeaza cu relatia: 1 U(
g)= ─────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.5) d(
j)R(
si)+ Σ ────────── + R(
se)j lambda(
j)in care: R(
si)- este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(
se)- este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; d(
j)- este grosimea panoului de sticla sau a stratului de material j, in m; lambda(
j)- este conductivitatea termica a sticlei sau a stratului de material j, in W/(mK). Transmitanta termica a vitrajului multiplu, U(g), se calculeaza (document recomandat SR EN 673 "Sticla pentru constructii. Determinarea transmitantei termice U. Metoda de calcul") cu relatia: 1 U(
g)= ───────────────────────────────────────── [W/(mpK)] (9.4.6) d(
j)R(
si)+ Σ ────────── + ΣR(s,
j)+ R(
se)j lambda(
j)in care: R(
si)- este rezistenta la transfer termic superficial interior, in mpK/W; R(
se)- este rezistenta la transfer termic superficial exterior, in mpK/W; d(
j)- este grosimea panoului de sticla sau a stratului de material j, in m; lambda(
j)- este conductivitatea termica a sticlei sau a stratului de material j, in W/(mK). R(s,
j)- este rezistenta termica a spatiului de aer, in mpK/W. Daca nu sunt disponibile alte date mai precise, pentru vitrajele duble sau triple umplute cu aer sau alte gaze pot fi utilizate valori orientative ale transmitantei termice, U(g), date in tabelul 9.4.3 de mai jos. Tabelul 9.4.3 - Transmitanta termica, U(g), in W/(mpK), pentru vitraj dublu sau triplu umplut cu aer sau alt gaz ┌─────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐ │ │ Vitraj │ Tip de gaz │ │ │ │(concentratia gazului ≥ 90% │ │ Tip │ ├─────────┬─────────┬─────────┤ │ │ Sticla │ Emisivitate │Dimensiuni │ Aer │ Argon │ Kripton │ │ │ │ normala │ mm │ │ │ │ ├─────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4 │ 3,3 │ 3,0 │ 2,8 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ Sticla │ │ 4-9-4 │ 3,0 │ 2,8 │ 2,6 │ │ │neacoperita │ 0,89 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │(sticla │ │ 4-12-4 │ 2,9 │ 2,7 │ 2,6 │ │ │ normala) │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-15-4 │ 2,7 │ 2,6 │ 2,6 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-20-4 │ 2,7 │ 2,6 │ 2,6 │ │ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4 │ 2,9 │ 2,6 │ 2 2 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-9-4 │ 2 6 │ 2 3 │ 2 0 │ │ │O foaie de │ ≤ 0,4 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ sticla │ │ 4-12-4 │ 2,4 │ 2,1 │ 2,0 │ │ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-15-4 │ 2,2 │ 2,0 │ 2,0 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-20-4 │ 2,2 │ 2,0 │ 2,0 │ │ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4 │ 2,7 │ 2,3 │ 1,9 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-9-4 │ 2,3 │ 2,0 │ 1,6 │ │ Vitraj │O foaie de │ ≤ 0,2 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ dublu │sticla │ │ 4-12-4 │ 1,9 │ 1,7 │ 1,5 │ │ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-15-4 │ 1,8 │ 1,6 │ 1,5 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-20-4 │ 1,8 │ 1,6 │ 1,5 │ │ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4 │ 2,6 │ 2,2 │ 1,7 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-9-4 │ 2,1 │ 1,7 │ 1,3 │ │ │ O foaie de │ ≤ 0,1 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ sticla │ │ 4-12-4 │ 1,8 │ 1,5 │ 1,3 │ │ │ acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-15-4 │ 1,6 │ 1,4 │ 1,3 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-20-4 │ 1,6 │ 1,4 │ 1,3 │ │ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4 │ 2,5 │ 2,1 │ 1,5 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-9-4 │ 2,0 │ 1,6 │ 1,3 │ │ │ O foaie de │ ≤ 0,05 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ sticla │ │ 4-12-4 │ 1,7 │ 1,3 │ 1,1 │ │ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-15-4 │ 1,5 │ 1,2 │ 1,1 │ │ │ │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-20-4 │ 1,5 │ 1,2 │ 1,2 │ ├─────────┼────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 2,3 │ 2,1 │ 1,8 │ │ │ Sticla │ 0,89 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │neacoperita │ │ 4-9-4-9-4 │ 2,0 │ 1,9 │ 1,7 │ │ │ (sticla │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ normala) │ │4-12-4-12-4│ 1,9 │ 1,8 │ 1,6 │ │ ├────────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │ 4-6-4-6-4 │ 2,0 │ 1,7 │ 1,4 │ │ │2 foi de │ ≤ 0,4 ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │sticla │ │ 4-9-4-9-4 │ 1,7 │ 1,5 │ 1,2 │ │ │acoperita │ ├───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ │ │ │4-12-4-12-4│ 1,5 │ 1,3 │ 1,1 │ │ ├────────────┼─────────────┼───────────┼

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.