NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001

(1)Cheltuielile pentru serviciile destinate fiecărui domeniu al asistenţei medicale se analizează şi se detaliază pe subcapitole de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la propunerile caselor de asigurări de sănătate, şi reprezintă cote procentuale asupra cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical, aprobate în bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate, şi se aproba prin ordin comun al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. În situaţia în care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România nu ajung la un acord în ceea ce priveşte procentele de alocare a sumelor pentru serviciile destinate fiecărui domeniu de activitate al asistenţei medicale, decizia finala se ia de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În vederea luării deciziei finale Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ţine seama de propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, care se elaborează după consultarea prealabilă în scris a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Colegiului Medicilor din România. În cazul neîncadrării la nivel naţional în cotele procentuale stabilite, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România vor conveni de comun acord realocarea acestora. ...

(2)Cotele procentuale prezentate mai jos au un caracter orientativ la nivel naţional: ...

1. a)asistenţă medicală primară 14,5 - 15%
2. b)asistenţă medicală de specialitate ambulatorie (cu excepţia serviciilor medicale paraclinice) 6%
3. c)servicii medicale paraclinice 2,75%
4. d)servicii medicale spitaliceşti 50 - 53%
5. e)medicamente şi materiale specifice 8% utilizate în spitale pentru: TBC, HIV/SIDA, oncologie, diabet zaharat, chirurgie cardiovasculară, hemodializa şi dializa peritoneală, talasemie şi hemofilie, ortopedie protetica, endocrinologie, afecţiuni neurologice, boli psihice, boli venerice (transmitere sexuală), care se acorda pe baza de programe aprobate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei
6. f)dispozitive medicale 1%
7. g)asistenţă cu medicamente în 10 - 11% tratamentul ambulatoriu
8. h)servicii medicale de urgenţă 3 - 4% prespitaliceşti
9. i)asistenţă medicală ambulatorie 3% stomatologică
10. j)servicii medicale de recuperare- 1 - 1,2% reabilitare a sănătăţii şi îngrijirii la domiciliu

(3)Execuţia bugetară la nivelul caselor de asigurări de sănătate pe fiecare segment de asistenţă medicală se raportează la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru, se face publică instituţiilor interesate. ... Articolul 2

(1)Decontarea cheltuielilor aferente îngrijirii sănătăţii persoanelor asigurate se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii medicale, farmaceutice şi de dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficiente fizice, din Fondul de asigurări sociale de sănătate şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare. ...

(2)Din sumele contractate de furnizorii de servicii medicale se pot prevedea cheltuieli pentru educaţia medicală continua ce urmează să se efectueze de către furnizorii de servicii medicale. ... Articolul 3 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România elaborează tipuri de contracte pentru furnizarea de servicii medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficiente fizice, prevăzute în anexele nr.1a) - 1l) la prezentele norme. Aceste tipuri de contracte sunt obligatorii în forma în care sunt prezentate în anexele menţionate mai sus; furnizorii de servicii medicale pot negocia clauze suplimentare cu casele de asigurări de sănătate, în limita condiţiilor prevăzute în Contractul-cadru pe anul 2001, şi care vor fi menţionate la capitolul "Clauze speciale". Încheierea contractelor se face cu precizarea tuturor elementelor de identificare a părţilor contractante. Articolul 4 Nerespectarea obligaţiilor contractuale de către oricare dintre părţi conduce la aplicarea clauzelor prevăzute în contracte, mergând până la rezilierea contractului. Neplata în termen de maximum 30 de zile de la depunerea documentelor justificative a sumelor datorate aferente serviciilor medicale, farmaceutice şi dispozitivelor medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficiente fizice, prevăzute în contractele de furnizare, obliga casele de asigurări de sănătate la plata unor majorări de întârziere egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării impozitelor către stat şi care vor fi stipulate în mod obligatoriu în contractele de furnizare de servicii medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficiente fizice. Articolul 5 Calitatea de asigurat se dovedeşte cu carnetul de asigurări sociale pentru sănătate. Până la intrarea în posesia carnetului de asigurat rămân valabile prevederile punctului 9 din Normele privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 74/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 22 iunie 2000. Articolul 6 În cazul colectării sub nivelul sumei aprobate în bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate, aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical, valorile definitive ale punctelor din asistenţa medicală primara şi asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu se regularizează prin negociere cu Colegiul Medicilor din România şi se pun în aplicare printr-un ordin comun al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Capitolul 2 Asistenţă medicală primară Articolul 7 În vederea încheierii contractului reprezentantul legal trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale sau, după caz, actul de înfiinţare, autorizaţia sanitară pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, cont deschis la trezoreria statului, codul fiscal şi dovada de acreditare pentru fiecare medic de familie pe care îl reprezintă. Articolul 8

(1)Programul de activitate al fiecărui medic de familie este zilnic, 35 de ore pe săptămână, de luni până vineri, în cabinetul medical sau la domiciliul asiguratului, organizat în funcţie de condiţiile specifice de zona. ...

(2)Asistenţa medicală permanentă în afară orelor de program, în timpul nopţii, în zilele de sâmbăta, duminica şi sărbători legale se organizează de către direcţiile de sănătate publică şi se avizează de către casele de asigurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti. Permanenta se organizează pe zone, cu participarea medicilor din cel puţin 4 cabinete medicale, în fiecare zi a săptămânii, de luni până vineri, între orele 20,00 - 8,00, iar în zilele de sâmbăta, duminica şi sărbători legale se asigura permanenta de 24 de ore. ...

(3)Medicii de familie au obligaţia să îşi stabilească programul de activitate, inclusiv modul de organizare a permanenţei, acolo unde este cazul, şi să le aducă la cunoştinţa asiguraţilor, casei de asigurări de sănătate şi direcţiei de sănătate publică. ... Articolul 9

(1)Modalităţile de plata a furnizorilor de servicii medicale primare sunt plata "per capita", conform listei proprii de asiguraţi şi tarifului pe serviciu. ...

(2)Plata "per capita" se realizează prin înmulţirea numărului de puncte rezultat în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârsta a asiguraţilor înscrişi în lista medicului de familie conform lit. a), ajustat în funcţie de condiţiile prevăzute la lit. b), cu valoarea stabilită pentru un punct. ...

1. a)Numărul de puncte acordat în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârsta a asiguraţilor se stabileşte astfel: ... 1) numărul de puncte, acordat pe o persoana înscrisă în lista, în raport cu vârsta asiguratului: ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Grupa de vârsta Sub 1-4 ani 5-59 ani 60 şi peste │ │ 1 an 60 de ani │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Nr. puncte/ │ │ persoana/an 14,5 12 10 12,5 │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ La stabilirea numărului de puncte în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârsta a asiguraţilor înscrişi în lista proprie a medicului de familie, pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de pensionare şi care au fost pensionate din motive de boala, în locul punctajului aferent grupei de vârsta în care acestea se încadrează se acorda 12,5 puncte/persoana/an; 2) în situaţia în care în lista medicului de familie sunt înscrişi copii încredinţaţi sau daţi în plasament, potrivit legii, unui serviciu public specializat ori unui organism privat autorizat, numărul de puncte aferent acestora este de 18,5 pentru grupa de vârsta sub 1 an, 16 pentru grupa de vârsta 1-4 ani şi, respectiv, 13 pentru grupa de vârsta 5-59 de ani. În acest sens medicii de familie depun la casa de asigurări de sănătate, împreună cu lista de asiguraţi, actele doveditoare care atesta aceasta calitate pentru aceşti copii înscrişi în lista proprie; 3) în situaţia în care numărul total de puncte rezultat în raport cu numărul de asiguraţi de pe lista fiecărui medic de familie şi structura acestora pe grupe de vârsta este mai mare de 22.000/an, punctele ce depăşesc acest nivel se reduc cu 75%, dacă numărul de asiguraţi înscrişi în lista proprie este mai mare de 2.000. Aceasta corecţie nu se aplica medicilor de familie care îşi desfăşoară activitatea în localităţile în care numărul de medici de familie existent este sub numărul optim de posturi de medic de familie stabilit conform normativelor în vigoare şi neocupate, considerat ca fiind necesar pentru localităţile respective, în situaţia în care numărul total de puncte rezultat în raport cu numărul de asiguraţi de pe lista fiecărui medic de familie şi structura acestora pe grupe de vârsta este mai mic de 33.000/an, pentru o lista de asiguraţi al căror număr este mai mic de 3.000. În situaţia în care numărul total de puncte rezultat în raport cu numărul de asiguraţi de pe lista fiecărui medic de familie şi structura acestora pe grupe de vârsta este mai mare de 33.000/an, punctele ce depăşesc acest nivel se reduc cu 75%, dacă numărul de asiguraţi înscrişi în lista proprie este mai mare de 3.000.
2. b)Numărul total de puncte rezultat potrivit lit.
3. a)se majorează şi/sau se diminuează în următoarele situaţii: ... 1) în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea; criteriile de încadrare a cabinetului medical în una din cele 3 condiţii se asimilează cu cele prevăzute la articolul 8 litera
4. d)şi la punctul 4 din nota de la anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările şi completările ulterioare: - pentru zone izolate, cu 20%; - pentru condiţii grele, cu 40%; - pentru condiţii foarte grele, cu 60%. Lista cuprinzând cabinetele medicale din asistenţa medicală primara la care se aplica majorările prevăzute la punctul 1) se stabileşte anual de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, la propunerile caselor de asigurări de sănătate şi colegiului medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti; 2) în raport cu gradul profesional; valoarea de referinţa a prestaţiei medicale este cea a medicului specialist. Pentru prestaţia medicului primar numărul total de puncte se majorează cu 20%, iar pentru cei care nu au promovat un examen de specialitate se depunctează cu 10%; 3) cu până la 100% pentru medicii care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate, cu condiţii grele sau condiţii foarte grele, cu un număr mic de locuitori, pentru care direcţiile de sănătate publică, casele de asigurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti au stabilit ca fiind necesară menţinerea unui post de medic sau în cabinetele din localităţile deficitare din punct de vedere al prezentei medicului de familie, cauzată de nivelul socioeconomic şi educaţional al populaţiei, pe baza unor criterii stabilite de casele de asigurări de sănătate împreună cu colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu avizul direcţiilor de sănătate publică. Aceste situaţii se reevaluează permanent; 4) pentru condiţiile enumerate la punctele 1 şi 3, medicii pot primi stimulente de la consiliile locale şi din alte surse legale de venituri decât din Fondul de asigurări sociale de sănătate aferent asistenţei medicale primare.

(3)Numărul de puncte pe serviciu, acordat pentru serviciile medicale realizate de medicul de familie, este: ... ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Serviciul Numărul de puncte pe serviciu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

1. a)imunizări conform programului 4 puncte/inoculare naţional de imunizări sau doza orală 1) antituberculoasă - vaccin BCG 2) revaccinare BCG, inclusiv pentru verificarea cicatricei post primo vaccinare 3) testarea PPD 4) antihepatită B 5) antipoliomielitică 6) împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este contraindicată) 7) antirujeolică; 8) împotriva difteriei şi tetanosului - DT (revaccinare) 9) împotriva difteriei şi tetanosului la adulţi - dT (revaccinare); 10) împotriva tetanosului - dT sau VTA 11) alte vaccinări în caz de necesitate, impuse de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Casele de asigurări de sănătate decontează contravaloarea imunizărilor efectuate de medicii de familie şi pentru asiguraţii care nu sunt înscrişi în listele proprii ale acestora. Direcţiile de sănătate publică vor întocmi liste cuprinzând medicii de familie care efectuează imunizările pentru persoanele neînscrise în listele proprii ale medicilor de familie, în vederea organizării acestei activităţi, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor. Pentru elevii înscrişi şi neînscrişi în lista unui medic de familie vaccinările obligatorii incluse în programul naţional de imunizări se efectuează în cadrul unităţilor de învăţământ de către medicul cabinetului şcolar sau, dacă nu exista personal medico-sanitar propriu, vaccinările se efectuează de către medicii de familie desemnaţi de direcţiile de sănătate publică, în colaborare cu casele de asigurări de sănătate. Medicii de familie au obligaţia să raporteze, pe grupe de vârsta, către direcţiile de sănătate publică vaccinările efectuate. Pentru medicii de familie care vaccinează peste 95% din totalul persoanelor eligibile catagrafiate pentru fiecare doza de vaccin decontarea contravalorii vaccinărilor realizate peste acest nivel se face la punctaj dublu. Direcţiile de sănătate publică verifică prin sondaj realitatea raportărilor privind vaccinările efectuate. În cazul raportărilor eronate direcţiile de sănătate publică şi casele de asigurări de sănătate vor lua măsuri ce ţin de competenţa fiecăreia. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. b)examen de bilanţ: 1) copii - la externarea din maternitate .... 12 puncte 2) la 1 luna................................. 12 puncte 3) la 2 luni ................................. 8 puncte 4) la 4 luni ................................. 8 puncte 5) la 6 luni ................................. 8 puncte 6) la 9 luni ................................. 8 puncte 7) la 12 luni ................................ 8 puncte 8) la 15 luni ................................ 6 puncte 9) la 18 luni ................................ 6 puncte 10) de la 2 ani până la 7 ani, anual.......... 6 puncte 11) de la 7 - 30 de ani - o data la 6 puncte 2 ani un examen medical complet plus 20 de (inclusiv cu depistare oncologica puncte/caz clinica) oncologic trimis la medicul de specialitate şi confirmat de acesta 12) peste 30 de ani - anual un 6 puncte examen medical complet plus 20 de (inclusiv cu depistare puncte/caz oncologica clinica) oncologic trimis la medicul de specialitate şi confirmat de acesta ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. c)control profilactic TBC şi boli venerice: 1) bolnav TBC nou-descoperit 20 de puncte/caz TBC trimis la medicul de specialitate şi confirmat de acesta 2) urmărirea tratamentului specific 4 puncte/luna până la scoaterea din evidenta 3) bolnav sau contact cu bolnav 20 de puncte/caz veneric descoperit trimis la medicul de specialitate şi confirmat de acesta ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. d)supravegherea gravidei: 1) luarea în evidenta 10 puncte 2) supravegherea, lunar, din luna 8 puncte a 3-a până în luna a 9-a 3) urmărirea lehuzei la ieşirea 8 puncte din maternitate şi la 4 săptămâni ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. e)asistenţă medicală la domiciliul pacientului pentru situaţiile prevăzute cu această destinaţie la articolul 28 litera
6. c)punctul 8: 1) între orele 8,00 - 20,00 30 de (în afară programului de 7 ore/zi puncte/solicitare şi în afară programului de asigurare a permanentei) 2) între orele 20,00 - 8,00 50 de (în afară programului de 7 ore/zi puncte/solicitare şi în afară programului de asigurare a permanentei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. f)continuitatea acordării asistenţei medicale - în centre de permanenţă organizate conform articolului 8 alineatele

(2)şi

(3): 1) în zilele lucrătoare, între 5 puncte/ora orele 20,00 - 8,00 2) în zilele de sâmbăta, duminica 10 puncte/ora şi sărbători legale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Articolul 10

(1)La calculul numărului lunar de puncte ... "per capita", conform articolului 9 alineatul

(2), se iau în considerare asiguraţii înscrişi în lista medicului de familie, existenţi în ultima zi a lunii precedente.

(2)Mişcarea asiguraţilor dintr-o grupa de vârsta în alta se face astfel: pentru asiguraţii din grupa de vârsta 0 - 1 an trecerea în grupa de vârsta următoare se face în luna următoare împlinirii vârstei de 1 an; pentru asiguraţii din grupele de vârsta 1 - 4 ani; 5 - 59 de ani, 60 şi peste 60 de ani înscrierea în grupele de vârsta respective se face în funcţie de vârsta împlinită la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ...

(3)La calculul numărului lunar de puncte pe serviciu conform articolului 9 alineatul

(3)se iau în considerare asiguraţii înscrişi în lista medicului de familie, existenţi în ultima zi a lunii curente. ... Articolul 11

(1)Pentru perioade de absenta medicul de familie organizează preluarea activităţii medicale de către un alt medic de familie acreditat sau, în cazurile în care acest lucru nu este posibil, casele de asigurări de sănătate numesc un înlocuitor. În ambele situaţii medicul înlocuitor trebuie să aibă licenţa de înlocuire temporară. Licenţa de înlocuire temporară se acorda de către colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu înştiinţarea casei de asigurări de sănătate. ... Perioadele de absenta se referă la: incapacitate temporară de muncă, concediu de sarcina/lăuzie, concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la 2 ani, vacanta pentru o perioada de maximum 30 de zile lucrătoare pe an, studii medicale de specialitate pentru o perioada de maximum 2 luni pe an. Pentru perioade de absenta mai mici de 30 de zile calendaristice pe an înlocuirea medicului absent se poate face pe baza de reciprocitate între medici, fără înştiinţarea casei de asigurări de sănătate.

(2)Venitul "per capita", pe serviciu şi bugetul de practica medicală aferente perioadei de absenta se virează de către casa de asigurări de sănătate în contul titularului contractului, urmând ca în convenţia de înlocuire să se stipuleze în mod obligatoriu condiţiile de plata a medicului înlocuitor. ... Articolul 12

(1)Reprezentantul legal încheie o convenţie cu medicul înlocuitor, avizată de casa de asigurări de sănătate, prin care se stabilesc condiţiile de înlocuire referitoare la drepturile şi obligaţiile medicului înlocuitor. Convenţia de înlocuire, cuprinsă în anexa nr. 1i) la prezentele norme, devine anexa la contractul de furnizare de servicii medicale al reprezentantului legal al cabinetului medical. ...

(2)Excepţie fac situaţiile în care reprezentantul legal se afla în imposibilitatea de a participa la încheierea convenţiei de înlocuire. În aceste situaţii convenţia de înlocuire se încheie între medicul înlocuitor şi casa de asigurări de sănătate, potrivit anexei nr. 1j). ... Articolul 13

(1)În cabinetul medicului de familie pot fi angajaţi numai medici acreditaţi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; medicii angajaţi nu au lista de asiguraţi proprie şi nu raportează activitate medicală proprie; prescrierea medicamentelor cu sau fără contribuţie personală se face folosindu-se formularul-tip cu ştampila cabinetului şi parafa medicului angajat. Întreaga activitate a cabinetului se face respectându-se contractul încheiat de reprezentantul legal al cabinetului cu casa de asigurări de sănătate. ...

(2)Programul de activitate al medicului de familie care angajează medici, precum şi al medicilor angajaţi în condiţiile alineatului

(1)este zilnic, de 35 de ore pe săptămână, de luni până vineri în cabinetul medical sau la domiciliul asiguratului, organizat în funcţie de condiţiile specifice de zona. ... Articolul 14

(1)Medicii de familie nou-veniţi într-o localitate în cabinetele medicale deja existente sau nou-înfiinţate, pentru o perioada de maximum 3 luni, perioada considerată necesară pentru înscrierea asiguraţilor în listele proprii, beneficiază lunar de un venit echivalent cu un salariu minim brut corespunzător funcţiei şi gradului profesional stabilit în sistemul sanitar bugetar şi de un buget de practica medicală, în baza unei convenţii de furnizare de servicii medicale, încheiată între reprezentantul legal şi casa de asigurări de sănătate. ...

(2)Dacă medicul de familie, în acest interval de 3 luni înscrie un număr de minimum 500 de asiguraţi în lista proprie ţinând seama şi de condiţiile specifice de zona, reprezentantul legal încheie contract de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate. După expirarea celor 3 luni medicul de familie încheie contract de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, indiferent de numărul de asiguraţi înscrişi în lista proprie. ... Articolul 15 Fondul aferent asistenţei medicale primare reprezintă o cota procentuală din Fondul de asigurări sociale de sănătate aferent cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical şi are următoarea structura:

1. a)50% pentru plata medicilor de familie, din care: ... 1) 70% pentru plata "per capita"; 2) 30% pentru plata pe serviciu;
2. b)49% pentru bugetul de practica medicală aferent medicilor de familie; ...
3. c)1% pentru medicii nou-veniţi în vederea exercitării profesiei într-o localitate, în cabinete medicale deja existente sau nou-înfiinţate. Din acest fond se suporta veniturile medicilor, cheltuielile pentru plata celorlalte categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în aceste cabinete, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale cabinetului şi cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă. ... Articolul 16 Pentru a se urmări încadrarea în cota aferentă asistenţei medicale primare, stabilită conform articolului 1 alineatul

(1), şi pentru calculul trimestrial al valorilor estimate şi definitive ale punctelor fondul anual aferent asistenţei medicale primare se defalchează pe trimestre. Articolul 17

(1)Valoarea estimată a punctului "per capita" este valabilă pentru un an, este unica pe ţara şi este stabilită anterior încheierii contractelor. Aceasta valoare se obţine prin împărţirea cotei procentuale de 90% din fondul aferent pentru plata "per capita" a medicilor de familie la numărul total de puncte "per capita" estimat să se realizeze în funcţie de populaţia tarii şi de structura pe grupe de vârsta a acesteia. ...

(2)Valoarea estimată a unui punct, obţinută în condiţiile alineatului

(1), se regularizează trimestrial în funcţie de: fondul aferent pentru trimestrul respectiv, destinat pentru plata "per capita" a medicilor de familie, şi de numărul de puncte efectiv realizat, conform articolului 9 alineatul

(2), şi reprezintă valoarea definitiva a unui punct. Valoarea definitiva nu poate fi mai mica decât valoarea estimată, în condiţiile în care bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate nu este modificat în sensul diminuării prin acte normative. ...

(3)Valoarea definitiva a unui punct pentru plata pe serviciu este unica pe ţara şi se calculează la finele fiecărui trimestru astfel: fondul aferent pentru plata pe serviciu pentru trimestrul respectiv împărţit la numărul total de puncte pe servicii realizat de medicii de familie. Valoarea unui punct astfel obţinută este definitiva pentru trimestrul respectiv şi estimată pentru trimestrul următor. Valoarea definitiva a unui punct pe serviciu pentru trimestrul IV 2000 devine valoare estimată a unui punct pe serviciu pentru trimestrul I 2001. ... Articolul 18

(1)Pe baza valorii estimate a unui punct "per capita", obţinută în condiţiile articolului 17 alineatul

(1), şi a numărului total de puncte "per capita" realizat lunar conform articolului 9 alineatul

(2)şi pe baza valorii estimate a unui punct pentru plata pe serviciu obţinută în condiţiile art. 17 alineatul

(3)şi a numărului total de puncte pe servicii realizat lunar conform articolului 9 alineatul

(3), se calculează suma cuvenită lunar medicului de familie pentru primele doua luni ale fiecărui trimestru. ...

(2)Pe baza valorii definitive a unui punct, obţinută în condiţiile articolului 17 alineatul

(2)şi alineatul

(3), a numărului total de puncte "per capita" realizat în cursul unui trimestru, conform articolului 9 alineatul

(2), şi a numărului total de puncte pe serviciu realizat în cursul unui trimestru conform articolului 9 alineatul

(3), se calculează sumele cuvenite medicilor de familie pe un trimestru. În situaţiile în care valoarea definitiva a punctului pentru plata pe serviciu este mai mica decât cea estimată şi sumele acordate sunt mai mari decât valoarea prestaţiilor efectiv realizate, în luna următoare încheierii trimestrului se fac regularizările între fondul pentru plata "per capita" şi fondul pentru plata pe serviciu. ... Articolul 19 Lunar medicul de familie raportează casei de asigurări de sănătate, prin reprezentantul legal, activitatea medicală efectiv realizată conform articolului 9, care se verifica de către casa de asigurări de sănătate. Articolul 20

(1)Asiguraţii care doresc să-şi schimbe medicul de familie vor adresa o cerere medicului de familie la care doresc să se înscrie, precizând numele medicului de la care pleacă. Medicul de familie primitor are obligaţia să anunţe în scris în maximum 15 zile medicul de familie de la care a plecat asiguratul, precum şi casa de asigurări de sănătate. Medicul de familie de la care pleacă asiguratul trebuie să transfere fişa medicală prin posta medicului primitor în termen de 15 zile de la solicitare. Cabinetul medical de la care pleacă asiguratul păstrează minimum 5 ani o copie de pe fişa medicală a acestuia. ...

(2)Reprezentantul legal al cabinetului medical sau al unităţii sanitare este direct răspunzător de corectitudinea datelor raportate. În cazul în care se constata raportări eronate reprezentantul legal răspunde material, civil şi penal, potrivit dispoziţiilor cuprinse în contractul de furnizare de servicii medicale, conform legislaţiei în vigoare. Nerespectarea termenelor de raportare stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate atrage după sine nedecontarea serviciilor medicale prestate pentru perioada respectiva. ... Articolul 21

(1)Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru vor fi corectate la sfârşitul trimestrului, o data cu recalcularea drepturilor băneşti cuvenite medicului de familie. ...

(2)Erorile de calcul constatate după expirarea trimestrului vor fi corectate până la sfârşitul anului, astfel: numărul de puncte plătit eronat în plus sau în minus într-un trimestru anterior faţă de cel realizat se recalculează în trimestrul în care s-a constatat eroarea la valoarea definitiva a punctului "per capita", pe serviciu şi a punctului pentru bugetul de practica medicală, stabilit pentru trimestrul în care s-a produs eroarea, sumele respective afectând valoarea definitiva a punctului în trimestrul când s-a constatat eroarea. În situaţia în care după încheierea anului financiar se constata erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plătite în plus sau în minus se recalculează conform legii. ... Articolul 22

(1)Cabinetul medical beneficiază de un buget de practica medicală. Valoarea estimată a unui punct pentru bugetul de practica medicală pentru anul 2001 este unica pe ţara şi se calculează raportând fondul destinat pentru bugetul de practica medicală la numărul de puncte "per capita" estimat să se realizeze în perioada respectiva. ...

(2)Bugetul de practica medicală estimat pentru primele doua luni ale fiecărui trimestru se stabileşte lunar prin înmulţirea valorii estimate a unui punct pentru bugetul de practica medicală cu numărul de puncte "per capita" efectiv realizate, conform articolului 9 alineatul

(2)litera a) şi articolului 9 alineatul

(2)litera b) punctul 1 şi punctul 3. ...

(3)Valoarea definitiva a punctului pentru bugetul de practica medicală este unica pe ţara şi se calculează la sfârşitul fiecărui trimestru de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, astfel: fondul pentru bugetul de practica medicală aferent trimestrului respectiv se raportează la numărul de puncte "per capita" efectiv realizate în trimestrul respectiv, conform articolului 9 alineatul

(2)litera a) şi articolului 9 alineatul

(2)litera b) punctul 1 şi punctul 3 şi a numărului de puncte rezultat conform articolului 23 alineatul

(1). Fondul pentru bugetul de practica medicală aferent unui trimestru, pe baza căruia se stabileşte valoarea definitiva a punctului, se obţine din fondul corespunzător cotei prevăzute la articolul 15 litera

1. b)şi litera
2. c)din care se scad sumele aferente veniturilor medicilor nou-veniţi într-o localitate. ... Bugetul de practica medicală, atât cel estimat, cât şi cel definitiv, nu este influenţat de gradul profesional.

(4)Bugetul de practica medicală, inclusiv pentru medicii nou-veniţi într-o localitate, se recalculează trimestrial în funcţie de: ...

1. a)valoarea definitiva a punctului pentru bugetul de practica medicală; ...
2. b)numărul de puncte "per capita" realizate în trimestrul respectiv, conform articolului 9 alineatul

(2)litera a) şi articolului 9 alineatul

(2)litera b) punctul 1 şi punctul 3 şi numărul de puncte rezultat conform articolului 23 alineatul

(1). ... Articolul 23

(1)Bugetul de practica medicală pentru medicii nou-veniţi într-o localitate în cabinete medicale deja existente sau nou-înfiinţate se stabileşte pentru un număr de 500 de asiguraţi pe o structura de vârsta echilibrată. Prin structura de vârsta echilibrată se înţelege ponderea fiecărei grupe de vârsta în totalul populaţiei tarii. Pentru perioadele de activitate sub o luna numărul de puncte aferent perioadei respective se calculează astfel: ... număr puncte pe luna x (număr zile lucrătoare efectiv lucrate/număr zile lucrătoare ale lunii respective) Bugetul de practica medicală estimat pentru situaţia menţionată mai sus se obţine prin înmulţirea numărului de puncte aferent perioadei de activitate desfăşurata în cursul unei luni calendaristice cu valoarea estimată a unui punct pentru bugetul de practica medicală, care este aceeaşi cu cea stabilită conform articolului 22 alineatul

(1).

(2)Valoarea definitiva a unui punct pentru bugetul de practica medicală, recalculată la sfârşitul trimestrului pentru medicii nou-veniţi într-o localitate în cabinete medicale deja existente sau nou-înfiinţate, este cea stabilită conform articolului 22 alineatul

(3). ... Articolul 24

(1)Din bugetul de practica medicală se suporta următoarele: ... a) cheltuieli de personal pentru personalul angajat, altul decât medici. Din bugetul de practica medicală se aloca o cota de minimum 35%, procent care poate fi negociat trimestrial, pentru cheltuielile de personal cuvenite asistenţilor medicali. Pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale se va încadra un asistent medical la fiecare 1.000 de asiguraţi înscrişi în listele medicilor de familie. Pentru cabinetele medicale care au sub 1.000 de asiguraţi înscrişi în listele proprii ale medicilor de familie încadrarea asistentului medical este obligatorie, aceasta realizându-se cu fracţiune de norma. În afară normativelor menţionate mai sus nu este obligatorie încadrarea asistenţilor medicali cu fracţiune de norma. ... Persoanele care au calitatea de salariat beneficiază de plata concediilor medicale conform Legii nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, de plata concediilor pentru creşterea copilului în vârsta de până la 2 ani potrivit Legii nr. 120/1997 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor de până la 2 ani, de plata concediilor de odihna potrivit Legii nr. 6/1992 privind concediul de odihna şi alte concedii ale salariaţilor. Referitor la personal, altul decât medici, reprezentantul legal al cabinetului medical are următoarele obligaţii: 1) să încheie pentru personalul angajat contracte de muncă individuale conform articolului 1 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi să înregistreze aceste contracte la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 20 de zile de la data încheierii lor; 2) să depună carnetele de muncă ale angajaţilor la inspectoratul teritorial de muncă; 3) să depună trimestrial la inspectoratul teritorial de muncă dovezile de plata a salariilor pentru persoanele încadrate la cabinetele individuale. Dovezile de plata a salariilor vor fi însoţite de acte ce atesta plata lunară a contribuţiei de asigurări sociale şi a celorlalte obligaţii prevăzute la articolul 9 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, cu modificările şi completările ulterioare; 4) să încheie, după caz, convenţii civile de prestări de servicii în forma scrisă pentru persoanele care prestează o activitate care nu depăşeşte în medie 3 ore pe zi, cu condiţia ca activitatea acestora să nu facă parte din domeniul activităţilor de baza ale angajatorului, şi să înregistreze aceste convenţii la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 20 de zile de la încheierea acestora potrivit articolului 1 alineatul

(1)litera a) din Hotărârea Guvernului nr. 935/1999 privind stabilirea condiţiilor în care pot presta munca persoanele care nu încheie contracte individuale de muncă şi modul de utilizare a sumelor reprezentând comisionul perceput de inspectoratele teritoriale de muncă, respectiv de direcţiile generale de muncă şi protecţie socială. Salariile persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în cabinetele medicale se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime prevăzute de reglementările legale în vigoare, potrivit articolului 11 alineatul

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, şi prezentelor norme metodologice; 5) să calculeze lunar asupra fondului de salarii: contribuţia la Fondul de asigurări sociale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/1999 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; contribuţia la Fondul de asigurări sociale de sănătate conform Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi normelor de încasare a acestora; contribuţia la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj în cuantum de 5% potrivit Legii nr. 1/1991 privind protecţia şomerilor şi reintegrarea lor profesională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 6) asupra salariilor de baza, să calculeze contribuţia la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj în cuantum de 1% potrivit Legii nr. 1/1991 privind protecţia şomerilor şi reintegrarea lor profesională, iar asupra salariilor de baza la care se adauga sporurile cu caracter permanent, să calculeze contribuţia la fondul pentru pensie suplimentară de 5% conform Legii nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; contribuţia la asigurările sociale de sănătate, potrivit Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările şi completările ulterioare; 7) să calculeze lunar impozitul pe salarii conform Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificările şi completările ulterioare;

1. b)alte obligaţii financiare calculate asupra fondului de salarii pentru personalul prevăzut la litera a), potrivit legii: în ceea ce priveşte exemplificarea obligaţiilor financiare calculate asupra fondului de salarii, reprezentantul legal al cabinetului medical are de achitat cota de 3% pentru constituirea Fondului special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare; ...
2. c)cheltuielile pentru administrarea şi funcţionarea cabinetului medical sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme: structura cheltuielilor de personal, a cheltuielilor materiale şi servicii şi a cheltuielilor de capital, care se stabilesc în limita amortizării, calculată în condiţiile legii, pentru înlocuirea activelor corporale proprietatea cabinetului medical, cuprinse în bugetul de practica medicală, se detaliază pe articolele şi alineatele clasificaţiei economice, conţinutul acestora fiind exemplificat în anexa nr. 2 la prezentele norme; cheltuieli de capital pentru dotarea minima a cabinetului medical în conformitate cu baremul stabilit de Ministerul Sănătăţii şi Familiei; ...
3. d)cheltuieli cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă. ...

(2)Reprezentantul legal al cabinetului medical va prezenta casei de asigurări de sănătate decontul pentru bugetul de practica medicală, pe categorii de cheltuieli, conform anexei nr. 2 la prezentele norme. Eventualele sume rămase necheltuite din bugetul de practica medicală la finele anului se virează până la 20 decembrie a anului curent la casele de asigurări de sănătate cu care furnizorii de servicii medicale au încheiat contracte. În situaţia reînnoirii contractului sumele virate la casele de asigurări de sănătate de către reprezentanţii legali ai cabinetelor medicale se vor aloca cu aceeaşi destinaţie aceloraşi cabinete medicale la începutul anului următor. ... În situaţia încetării contractului eventualele sume rămase neconsumate după achitarea tuturor obligaţiilor conform contractului se virează în contul caselor de asigurări de sănătate cu care furnizorii de servicii au încheiat contracte.

(3)Veniturile realizate de medicii de familie reprezintă venituri din activităţi independente şi se impun în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, Hotărârea Guvernului nr. 1.066/1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 şi Ordinul ministrului finanţelor nr. 215/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 8 martie 2000. ... Articolul 25

(1)Reprezentantul legal al cabinetului medical are obligaţia de a angaja personal mediu sanitar şi alte categorii de personal, în condiţiile articolului 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, achitând lunar toate contribuţiile prevăzute de lege pentru personalul angajat. Personalul angajat beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia muncii în vigoare. Medicul de familie are obligaţia să stabilească programul de lucru şi sarcinile de serviciu pentru personalul angajat. ...

(2)Bugetul de practica medicală corespunzător activităţii medicului de familie care îşi desfăşoară activitatea în structura unor unităţi sanitare cu personalitate juridică se stabileşte pe baza metodologiei prevăzute în prezentele norme şi este gestionat de unitatea sanitară cu personalitate juridică. Bugetul de practica medicală are destinaţia prevăzută de prezentele norme. ... Articolul 26 Medicul de familie are obligaţia de a asigura în cadrul serviciilor prevăzute la articolul 28 toate activităţile care sunt cuprinse în baremul de activităţi practice obligatorii din curricula de pregătire din specialitatea de medicina generală. De asemenea, medicul de familie face şi interpretarea investigaţiilor necesare în afecţiunile prevăzute în tematica pe aparate şi sisteme. Casele de asigurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti iniţiază un sistem de evaluare a trimiterilor către asistenţa medicală de specialitate ale cazurilor ce se dovedesc nejustificate şi stabilesc măsurile ce se impun. Articolul 27 Personalul mediu sanitar poate acorda îngrijiri medicale la domiciliu conform unui plan elaborat de medicul de familie sau de specialitate care are asiguratul în îngrijire. Articolul 28 Serviciile medicale care se acorda de medicul de familie persoanelor asigurate în cabinetul medical sau, în cazuri justificate, la domiciliul bolnavului sunt următoarele: a) Servicii profilactice: ... 1) imunizări conform programului naţional de imunizări: - evidenţa persoanelor pentru care exista obligaţia imunizării şi colaborarea cu direcţia de sănătate publică pentru realizarea imunizărilor; - antituberculoasă - vaccin BCG; - revaccinare BCG, inclusiv pentru verificarea cicatricei post primo vaccinare; - testarea PPD; - antihepatită B; - antipoliomielitică; - împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este contraindicată); - antirujeolică; - împotriva difteriei şi tetanosului - DT (revaccinare); - împotriva difteriei şi tetanosului la adulţi - dT (revaccinare); - împotriva tetanosului - dT sau VTA; - alte vaccinări în caz de necesitate impuse de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Acoperirea vaccinală va fi realizată conform programului naţional de imunizări. Medicii de familie răspund de modul de păstrare şi utilizare cost-eficienta a vaccinurilor; 2) consilierea în vederea evitării factorilor de risc; 3) controale profilactice TBC, boli venerice etc.; 4) examen de bilanţ (monitorizarea dezvoltării copilului): - copii - la externarea de la maternitate, la 1 luna, la 2 luni, la 4 luni, la 6 luni, la 9 luni, la 12 luni, la 15 luni, la 18 luni; - de la 2 ani la 7 ani - anual; - de la 7 ani până la 30 de ani - o data la 2 ani un examen medical complet (inclusiv cu depistare oncologica clinica); - peste 30 de ani - anual - un examen medical complet (inclusiv cu depistare oncologica clinica). Standardul pentru controlul anual al pacienţilor peste 30 de ani, prevăzut la articolul 66 alineatul

(2)din Contractul-cadru, consta în efectuarea unui examen clinic general; 5) depistarea, izolarea şi raportarea cazurilor de boli transmisibile, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 8/2000, inclusiv TBC şi boli venerice; măsuri minimale de lupta în focarul familial de boala infecţioasă şi/sau în colectivităţi şcolare sau studenţeşti fără personal medicosanitar propriu; 6) supravegherea gravidei: - luarea în evidenta; - supravegherea, lunar, din luna a III-a până în luna a IX-a de sarcina; - urmărirea lehuzei - la ieşirea din maternitate şi la 4 săptămâni; 7) servicii de baza de planificare familială: - consultaţie de planificare familială; - indicarea unei metode contraceptive la persoanele fără risc; 8) screening pentru depistarea cancerului genital (frotiu cito-vaginal) şi pentru depistarea cancerului mamar, dacă dotarea cabinetului permite aceasta, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii şi Familiei; 9) supraveghere etapizata pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0-1 an, pe probleme de puericultura.

1. b)Servicii de urgenţă: ... 1) asistenţa medicală în urgente medico-chirurgicale; 2) trimitere pentru internare în spital sau către medicul de specialitate.
2. c)Servicii medicale curative: ... 1) anamneza, examen obiectiv, diagnostic; 2) examene paraclinice minimale la nivelul cabinetului şi completare prin trimitere (scrisoare medicală de trimitere cu scurt rezumat al afecţiunii şi precizarea motivelor de trimitere). La nivelul centrelor de sănătate rurală cu modul de urgenţă, dotate în cadrul programului Băncii Mondiale, examene paraclinice, în funcţie de specificul dotării şi competentei medicului de familie; 3) prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic; 4) manevre de mica chirurgie, perfuzii i.v., infiltraţii; 5) trimitere către alte specialităţi, după caz (scrisoare medicală de trimitere). Medicul de familie are obligaţia să respecte prescripţiile şi recomandările făcute de medicii specialişti din ambulatorul de specialitate sau din spital, care sunt în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, făcute prin scrisoare medicală pentru asiguraţii din lista proprie, în concordanta cu evoluţia bolii. În situaţia în care un medic de familie se confrunta cu prescripţii şi recomandări diferite de la mai mulţi medici de specialitate care se referă la acelaşi asigurat, medicul respectiv are libertatea să aleagă schema de tratament optimă pentru cazul dat; 6) supravegherea asiguraţilor înscrişi în lista, pentru afecţiunile care necesita dispensarizare, în colaborare cu medicul de specialitate; 7) asistenţa medicală la domiciliu pentru: - copii în vârsta de sub 3 ani aflaţi în tratament pentru afecţiuni acute, la solicitarea aparţinătorilor legali; - asiguraţii de orice vârsta, care au devenit nedeplasabili şi care necesita tratament medical recomandat de medicul specialist, ca urmare a unor intervenţii chirurgicale majore până la vindecarea completa a plăgii; - pacienţi imobilizaţi ortopedic; - pacienţi cu insuficienta motorie a trenului inferior; - bolnavi în faza terminală; - alte situaţii, la recomandarea medicului de specialitate printr-o scrisoare medicală; 8) servicii medicale de îngrijire şi de recuperare, la indicaţia medicului de specialitate; 9) educaţie medico-sanitară; 10) recomandări medicale (prescripţii medicale).
3. d)Servicii speciale: ... 1) activităţi în caz de epidemii; 2) asigurarea organizării accesului continuu la asistenţa medicală; 3) asigurarea asistenţei medicale pentru persoanele asigurate şi neînscrise în lista proprie (numai în caz de urgenţă medicală, convenţie de reciprocitate sau în cazul asigurării permanentei); 4) consiliere pentru un stil de viaţa sănătos.
4. e)Activităţi de suport: ... 1) eliberare de acte medicale (certificate de concediu medical, certificat de deces, certificat medical pentru îngrijirea copilului bolnav conform prevederilor legale). Alte acte medicale legale solicitate de asigurat, acte medicale solicitate de autorităţi care prin activitatea lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraţilor nu se decontează de către casele de asigurări de sănătate; 2) organizarea activităţii de evidenta, completarea la zi a fisei de consultaţie, a registrelor medicale şi raportarea statistica către casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică. Acest tip de activitate se efectuează în cadrul programului de activitate al fiecărui medic, stabilit conform articolului 8 alineatul

(1). Articolul 29 Medicul de familie poate oferi servicii medicale şi altor persoane în afară listei proprii de asiguraţi, atât în timpul programului de lucru pentru cazurile de urgenţă, cât şi în afară acestuia. Plata acestor servicii medicale se face direct de către persoana care a solicitat medicul, pe baza unor tarife stabilite şi afişate de cabinetul medical. Excepţie fac situaţiile în care exista convenţie de reciprocitate în funcţie de forma de exercitare a profesiei de medic sau convenţie de asigurare a permanentei asistenţei medicale primare, precum şi cazurile de urgenţă. Veniturile realizate din aceste activităţi reprezintă venituri ale cabinetului medical, care se evidenţiază şi se impozitează în condiţiile legii. Articolul 30 Lista cuprinzând investigaţiile paraclinice recomandate de medicii de familie este prevăzută în anexa nr. 3 la prezentele norme. Capitolul 3 Asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu Articolul 31 În vederea încheierii contractului de furnizare de servicii medicale reprezentantul legal al cabinetului medical organizat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau al cabinetului medical, laboratorului ori compartimentului care funcţionează în structura unor unităţi sanitare din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale sau, după caz, actul de înfiinţare, autorizaţia sanitară pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, cont deschis la trezoreria statului, codul fiscal şi dovada de acreditare pentru fiecare medic pe care îl reprezintă. Articolul 32 Lista cuprinzând serviciile medicale din ambulatoriul de specialitate şi tarifele exprimate în puncte sunt cuprinse în anexa nr. 4 la prezentele norme. Pentru confirmarea diagnosticului se punctează cel mult doua consultaţii ale aceluiaşi medic. Articolul 33 Casele de asigurări de sănătate decontează investigaţiile paraclinice efectuate numai în unităţile sanitare cu care ele au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale. Investigaţiile paraclinice necesare în vederea stabilirii diagnosticului în ambulatoriu nu se decontează în cazul repetării din motive tehnice sau nemedicale, inclusiv cele la cererea pacientului. Tarifele decontate de casele de asigurări de sănătate sunt cele negociate pe baza propunerilor de oferte ale furnizorilor de servicii medicale paraclinice, în conformitate cu complexitatea şi performanţele aparaturii din dotarea furnizorilor de servicii medicale paraclinice, şi nu pot fi mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 5 la prezentele norme. Spitalele pot furniza servicii de specialitate ambulatorii în domeniul investigaţiilor paraclinice, prin laboratoarele din structura proprie, decontarea acestora făcându-se din fondul asistenţei medicale de specialitate din ambulatoriu, în aceleaşi condiţii ca orice furnizor de servicii medicale paraclinice. Spitalele sunt obligate să aibă evidenta separată a investigaţiilor paraclinice efectuate pentru asistenţa medicală ambulatorie, faţă de investigaţiile paraclinice prestate pentru asiguraţii internaţi. Articolul 34 Casele de asigurări de sănătate decontează contravaloarea serviciilor medicale prezentate în anexa nr. 4 la prezentele norme, luând în calcul numărul de puncte aferente fiecărui serviciu medical şi valoarea unui punct unica pe ţara, calculată la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Articolul 35 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate calculează anual valoarea estimată a unui punct unica pe ţara, în funcţie de: a) fondul aferent pentru asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu (se ia în calcul 90% din fondul aferent asistenţei medicale de specialitate din ambulatoriu, cu excepţia serviciilor medicale paraclinice); ... b) numărul de servicii medicale, pe tipuri de servicii medicale, estimat să se realizeze pe durata unui an de către medicii de specialitate, avizat de colegiul judeţean al medicilor şi negociat cu casa de asigurări de sănătate, şi punctajul aferent acestora. ... Articolul 36

(1)La stabilirea numărului total de puncte estimat pe luna pentru serviciile medicale se ia în calcul un număr de maximum 28 de consultaţii medicale şi 14 servicii medicale şi tratamente cuprinse în anexa nr. 4 la prezentele norme, corespunzător unui program de lucru de 7 ore/medic pe zi, considerat ca fiind acceptabil din punct de vedere al asigurării calităţii serviciului medical. Acest număr total de puncte se poate realiza în cadrul programului anunţat de 35 de ore pe săptămână şi prevăzut în contract şi poate fi de luni până sâmbăta inclusiv. Estimarea numărului de puncte pe luna nu poate depăşi numărul de puncte rezultat prin înmulţirea numărului de zile lucrătoare aferent lunii respective cu 28 de consultaţii medicale şi 14 servicii medicale şi tratamente, cuprinse în anexa nr. 4 la prezentele norme, în medie pe zi/medic. Dacă programul de activitate este mai mic de 7 ore pe zi, numărul de servicii medicale pe zi se ajustează în funcţie de numărul de ore pe care medicul de specialitate le prestează la cabinetul medical. ...

(2)Numărul total de puncte estimat pe luna pentru serviciile medicale acordate de medicii de specialitate care au contract de muncă în spitale (pe secţie sau în ambulatoriul de specialitate al spitalului) sau integrare clinica în spitale, cu excepţia medicilor de familie, care pot lucra în ambulatoriul de specialitate pe baza contractului încheiat de reprezentantul legal al unităţii sanitare cu casa de asigurări de sănătate, ia în calcul un număr maxim de 4 ore pe zi în afară programului de lucru din spital sau din ambulatoriul de specialitate al spitalului respectiv şi un număr maxim de 16 consultaţii medicale şi 8 servicii medicale şi tratamente în medie pe zi/medic. ...

(3)Suma contractată de un furnizor de servicii medicale paraclinice cu casa de asigurări de sănătate se stabileşte în funcţie de numărul de investigaţii paraclinice negociat între furnizorii de servicii medicale şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti cu casa de asigurări de sănătate, ţinând seama de complexitatea şi utilitatea acestor servicii şi de tarifele negociate. La contractarea şi decontarea serviciilor medicale paraclinice nu se tine seama de gradul profesional. ...

(4)Valoarea investigaţiilor paraclinice efectiv realizate de furnizorii de servicii medicale într-o luna nu poate fi mai mare decât cu maximum 10% faţă de valoarea serviciilor medicale paraclinice negociate, fără a fi depăşită suma anuala contractată. Depăşirea cu peste 10% nu se decontează de casele de asigurări de sănătate. ... Articolul 37

(1)Pentru primele doua luni ale fiecărui trimestru casele de asigurări de sănătate plătesc sume lunare, în funcţie de valoarea estimată a punctului şi de numărul de puncte efectiv realizat în fiecare luna. ...

(2)Numărul total de puncte efectiv realizat în fiecare luna se majorează în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea: ... - pentru zone izolate, cu 20%; - pentru condiţii grele, cu 40%; - pentru condiţii foarte grele, cu 60%. Criteriile de încadrare a cabinetului medical în una din cele 3 condiţii se asimilează cu cele prevăzute la articolul 8 litera d) şi la punctul 4 din nota de la anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările şi completările ulterioare. Lista cuprinzând cabinetele medicale care se încadrează în criteriile de mai sus se stabileşte anual de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, la propunerile caselor de asigurări de sănătate şi ale colegiului medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti. Articolul 38 Valoarea de referinţa a prestaţiei medicale este cea a medicului specialist. Pentru prestaţia medicului primar numărul total de puncte realizate într-o luna se majorează cu 20% . Articolul 39

(1)La finele fiecărui trimestru se calculează valoarea definitiva a unui punct şi se face recalcularea sumelor cuvenite în funcţie de serviciile efectiv prestate în condiţiile articolului 36 alineatul

(1)şi alineatul

(2)şi punctele aferente acestora cu majorările prevăzute la articolul 37 alineatul

(2)şi la articolul 38, după caz, precum şi de fondurile aferente trimestrului, pentru plata serviciilor medicale de specialitate din ambulatoriu. ...

(2)Lunar medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate raportează caselor de asigurări de sănătate, prin reprezentantul legal, activitatea efectiv realizată, care se verifica de către acestea. ... Articolul 40 Medicii specialişti din ambulatoriul de specialitate, acreditaţi conform deciziilor de acreditare a personalului medical, pot încheia, la cererea acestora, cu casele de asigurări de sănătate contracte de prestări de servicii medicale referitoare numai la prescrierea medicamentelor cu contribuţie personală şi la abilitarea de a efectua trimiteri către furnizorii de servicii medicale spitaliceşti. Nu pot încheia acest tip de contracte medicii din specialităţi paraclinice, medicii de medicina generală cu competenta în planificare familială, acupunctură-fitoterapie-homeopatie, medicii de întreprindere, medicii din cabinetele şcolare şi studenţeşti şi medicii de familie. Aceste contracte nu conferă dreptul de a recomanda investigaţii paraclinice suportate de casele de asigurări de sănătate, precum şi de a prescrie medicamente fără contribuţie personală. Aceste contracte incumba supunerea la regulile de control din partea caselor de asigurări de sănătate şi a colegiului medicilor, conform legii, iar nerespectarea prevederilor acestui tip de contract conduce la măsuri mergând până la rezilierea contractelor. Medicii care au încheiat acest tip de contract sunt obligaţi să afişeze la sediul cabinetului detalii privind obiectul şi clauzele acestui contract. Medicii care solicita încheierea acestui tip de contract cu casele de asigurări de sănătate sunt cei care îşi desfăşoară activitatea în cabinete medicale organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, sau conform Hotărârii Guvernului nr. 532/1991 privind reglementarea asistenţei medicale cu plata în unităţile sanitare şi nu pot avea alte relaţii contractuale directe de prestări de servicii în ambulatoriul de specialitate. Articolul 41 Reprezentantul legal al unităţii sanitare de specialitate din ambulatoriu este direct răspunzător de corectitudinea datelor raportate. În cazul în care se constata raportări eronate reprezentantul legal răspunde material, civil şi penal, potrivit dispoziţiilor cuprinse în contractul de furnizare de servicii medicale, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 42

(1)Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru vor fi corectate la sfârşitul trimestrului, o data cu recalcularea drepturilor băneşti cuvenite. ...

(2)Erorile de calcul constatate după expirarea trimestrului vor fi corectate până la sfârşitul anului în curs, astfel: numărul de puncte plătit eronat în plus sau în minus într-un trimestru anterior, faţă de cel realizat, se recalculează, în trimestrul în care s-a constatat eroarea, la valoarea definitiva a punctului stabilită pentru trimestrul în care s-a produs eroarea. Fondul aferent asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, cu excepţia serviciilor medicale paraclinice, corespunzător trimestrului în care s-a constatat eroarea, se modifica în funcţie de erorile de calcul intervenite în trimestrele anterioare. În situaţia în care după încheierea anului financiar se constata erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plătite în plus sau în minus se recalculează conform legii. ... Articolul 43 Asiguraţii se pot prezenta la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, medicul din cabinetele medicale şcolare sau studenţeşti - pentru elevi, respectiv studenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001, precum şi a afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate, conform anexei nr. 6 la prezentele norme. Articolul 44 Trimiterea asiguratului de către un medic de specialitate către alt medic de o alta specialitate din ambulatoriul de specialitate se face pe baza biletului de trimitere. Articolul 45 Reprezentantul legal al cabinetului medical are obligaţia de a angaja personal mediu sanitar şi alte categorii de personal, în condiţiile articolului 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, achitând lunar toate contribuţiile prevăzute de lege pentru personalul angajat. Personalul angajat beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia muncii în vigoare. Reprezentantul legal are obligaţia să stabilească programul de lucru şi sarcinile de serviciu pentru personalul angajat. Articolul 46 În cabinetele de specialitate din ambulatoriu organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi angajaţi numai medici acreditaţi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; medicii angajaţi nu raportează activitate medicală proprie; prescrierea medicamentelor cu sau fără contribuţie personală se face folosindu-se formularul-tip, cu ştampila cabinetului şi cu parafa medicului angajat. Întreaga activitate a cabinetului se desfăşoară respectându-se contractul de furnizare de servicii medicale încheiat de reprezentantul legal al cabinetului cu casa de asigurări de sănătate. Articolul 47 Pentru unităţile sanitare din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate care nu sunt organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, care au în structura lor şi laborator de sănătate mintală, cabinete de sănătate a reproducerii (planificare familială) şi dispensare TBC, precum şi pentru unităţile sanitare proprii ale apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti şi din domeniul transporturilor, contractele de furnizare de servicii medicale se încheie de către reprezentantul legal al unităţii sanitare în structura căreia se afla aceste unităţi şi casa de asigurări de sănătate. Pe baza numărului de servicii medicale contractate de aceste unităţi, a punctajului sau a tarifelor aferente acestor servicii, unităţile respective beneficiază de o suma globală distinctă cu destinaţie pentru ambulatoriul de specialitate, calculată conform metodologiei prevăzute în prezentele norme. Articolul 48 Lista cuprinzând investigaţiile paraclinice recomandate de medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate este prevăzută în anexa nr. 3 la prezentele norme. Capitolul 4 Servicii medicale spitaliceşti Articolul 49

(1)Spitalizarea se efectuează pe baza recomandării de internare a medicului de familie sau a medicului de specialitate din ambulatoriul de specialitate, care a încheiat contract de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate. Excepţie fac urgentele medico-chirurgicale. Spitalizarea se impune conform diagnosticului când, în urma examinării pacientului prezentat la spital, se constata o stare ce pune în pericol echilibrul normal al funcţiilor organismului, diagnosticul nu poate fi constatat în condiţiile ambulatoriului de specialitate, necesita tratament sub supraveghere sau alte situaţii justificate din punct de vedere medical. ...

(2)Furnizorii de servicii medicale spitaliceşti care au contract cu casa de asigurări de sănătate accepta şi trimiterile de la medicii care nu sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Medicul de serviciu decide oportunitatea internării. La 24 de ore de la internare şeful de secţie va analiza oportunitatea necesităţii continuării spitalizării pentru toţi bolnavii internaţi. ... Articolul 50 Pentru internările la cerere costul serviciilor medicale se suporta de către solicitant, pe baza tarifelor pe zi de spitalizare stabilite de fiecare unitate furnizoare. Articolul 51 Durata medie de spitalizare optimă pe ţara, pe secţii şi pe tipuri de spitale - este prezentată în anexa nr. 7 la prezentele norme şi este calculată în funcţie de durata medie de spitalizare la nivel naţional înregistrată în anul 1999 pe categorii de spitale şi pe secţii. Casele de asigurări de sănătate stabilesc un sistem riguros de control pentru spitalele ale căror secţii depăşesc durata optimă de spitalizare. Articolul 52 Lista cuprinzând serviciile medicale spitaliceşti de care beneficiază asiguraţii este prevăzută în anexa nr. 8 la prezentele norme. Articolul 53 Tipurile de spitalizare sunt:

1. a)integrală: ... 1. continuă - forma de internare prin care se asigură asistenţă medicală curativă şi de recuperare neîntreruptă; 2. săptămânală - de luni până vineri, care concentrează în perioada respectiva examinările, investigaţiile şi actele terapeutice necesare pentru rezolvarea completa a cazului respectiv în acest interval de timp. În secţiile sau compartimentele care asigura acest tip de spitalizare sâmbăta şi duminica nu se desfăşoară nici o activitate;
2. b)parţială: ... 1. spitalizare de o zi - forma de internare prin care se asigură asistenţa medicală curativă şi de recuperare care concentrează într-un număr maxim de 12 ore efectuarea de examinări, investigaţii şi acte terapeutice, timp necesar pentru rezolvarea în totalitate a cazului respectiv; 2. spitalizare de zi - forma de internare folosită atunci când starea pacientului îi permite să părăsească spitalul în afară perioadei de investigaţii, tratament şi recuperare. În aceasta forma de spitalizare, bolnavul revine zilnic la spital, la indicaţia medicului curant. Articolul 54

(1)Serviciile medicale de înaltă performanţă şi alte servicii a căror contravaloare nu este suportată de casele de asigurări de sănătate sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentele norme. ...

(2)Serviciile medicale de înaltă performanţă care se decontează integral de către casele de asigurări de sănătate sunt: ...

1. a)rezonanţă magnetică nucleară; ...
2. b)tomografie computerizată; ...
3. c)scintigrafie; ...
4. d)angiografie. ...

(3)Serviciile prevăzute la alin.

(2)se acorda în următoarele condiţii: ...

1. a)urgente medico-chirurgicale de gradele 0 şi 1; ...
2. b)în secţii de neurologie şi neurochirurgie; ...
3. c)pentru afecţiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilităţi de explorare, la recomandarea şi pe răspunderea medicului şef de secţie unde a fost tratat asiguratul. ... Articolul 55 Însoţitorii copiilor bolnavi în vârsta de până la 3 ani, precum şi însoţitorii copiilor cu handicap beneficiază de plata serviciilor hoteliere din partea caselor de asigurări de sănătate în următoarele condiţii:
4. a)la recomandarea medicului care îngrijeşte copilul bolnav internat; ...
5. b)mama care alăptează. ... Articolul 56 Asiguraţii suportă contravaloarea serviciilor hoteliere care au un grad ridicat de confort peste confortul standard. Se considera confort standard salonul cu minimum 3 paturi, grup sanitar propriu, cu respectarea normelor igienico-sanitare, şi fără dotări care să asigure confort suplimentar. Contribuţia personală a asiguraţilor are la baza tarifele stabilite de fiecare unitate furnizoare şi reprezintă venit propriu al spitalului. Articolul 57

(1)Decontarea serviciilor medicale spitaliceşti de către casele de asigurări de sănătate se efectuează pe baza contractului de furnizare de servicii medicale spitaliceşti. ...

(2)Valoarea contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate cu spitalele se stabileşte pe baza numărului de zile de spitalizare, cu desfăşurarea pe tipuri de spitale şi secţii, înmulţit cu costul pe zi de spitalizare. ...

(3)Casele de asigurări de sănătate, la negocierea serviciilor medicale, se bazează pe documentaţia prezentată de fiecare spital, din care să reiasă toţi indicatorii specifici activităţii, precum şi pe următorii indicatori: ...

1. a)tarifele medii pe zi de spitalizare la nivel naţional, cu desfăşurarea pe secţii şi tipuri de spitale, care reprezintă elementul de baza al negocierii serviciilor medicale, sunt cuprinse în anexa nr. 10 la prezentele norme. În anul 2001 tariful pe zi de spitalizare este stabilit la nivelul costului mediu pe zi de spitalizare la nivel naţional, pe tipuri de spitale şi pe secţii, şi este calculat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; ...
2. b)costul efectiv realizat pe zi de spitalizare pe anul 2000 de către fiecare spital, defalcat pe secţii, care poate fi indexat. Coeficientul de indexare se va stabili prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; ...
3. c)numărul de internări contractat în anul 2001 se stabileşte pe baza numărului de internări negociate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii medicale spitaliceşti. Negocierea numărului de internări are la baza numărul de internări realizate în anul 2000 de furnizorii de servicii medicale spitaliceşti, care poate fi depăşit numai în situaţii justificate şi bine documentate, cu încadrarea în fondurile aprobate cu aceasta destinaţie. Spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi Familiei, precum şi spitalele din subordinea ministerelor cu reţele sanitare proprii, la contractarea numărului de internări cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe raza administrativ-teritorială în care acestea îşi au sediul, vor avea în vedere numărul de internări aferente asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate judeţeana sau a municipiului Bucureşti la care se virează contribuţia de asigurări de sănătate. Spitalele care încheie contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, respectiv cu Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor, vor avea în vedere numărul de internări pentru asiguraţii pentru care se virează contribuţia la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi la Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor. În cazul în care într-un spital se realizează un număr mai mic de internări în unele secţii, economiile realizate vor fi utilizate pentru plata unui număr mai mare de internări la nivelul altor secţii din cadrul spitalului, unde se justifica aceasta; ...
4. d)durata medie de spitalizare contractată pe anul 2001 care nu o poate depăşi pe cea efectiv realizată pe fiecare secţie în anul 2000. ... În situaţia în care durata medie de spitalizare efectiv realizată pe fiecare secţie în anul 2000 este superioară celei optime prezentate în anexa nr. 7 la prezentele norme, casele de asigurări de sănătate vor accepta la contractare durata medie de spitalizare realizată în anul precedent. Prin contractul de furnizare de servicii medicale se pot stabili etape de reducere a duratei medii de spitalizare realizate, dacă aceasta este superioară nejustificat celei optime, precum şi penalităţi pentru neîndeplinirea acestei obligaţii asumate prin contracte de către furnizorii de servicii medicale. În situaţia în care durata medie de spitalizare realizată pe fiecare secţie în anul 2000 este inferioară celei optime prevăzute în anexa nr. 7 la prezentele norme, casele de asigurări de sănătate, în situaţii justificate şi în limita fondurilor alocate cu aceasta destinaţie serviciilor medicale spitaliceşti, pot accepta la decontare o durata medie de spitalizare mai mare decât cea contractată, dar care nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în anexa nr. 7 la prezentele norme;
5. e)numărul de zile de spitalizare la nivelul fiecărei secţii pentru anul în curs, se calculează înmulţind numărul de internări conform literei
6. c)cu durata medie de spitalizare stabilită conform literei d). Pentru spitalele şi secţiile puse în funcţiune în anul 2001 numărul de zile de spitalizare la nivelul fiecărei secţii pentru anul în curs se calculează înmulţind numărul de internări negociate pentru anul 2001 cu durata medie de spitalizare cuprinsă în anexa nr. 7 la prezentele norme. ... Articolul 58 Casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu spitalele pentru furnizarea de servicii medicale spitaliceşti, în limita fondului cu aceasta destinaţie, avându-se în vedere următoarele:
7. a)în cazul în care costul efectiv realizat pe zi de spitalizare în anul 2000, pe tip de spital şi, respectiv, pe secţie -, calculat conform articolului 57 alineatul

(3)litera b), este mai mic sau egal cu tariful pe zi de spitalizare la nivel naţional pe secţie, suma contractată pentru servicii medicale spitaliceşti are în vedere numărul de zile de spitalizare obţinute în condiţiile articolului 57 alineatul

(3)litera e) şi costul efectiv realizat pe zi de spitalizare calculat conform articolului 57 alineatul

(3)litera b). În acest caz la suma rezultată se poate adauga o creştere de până la 15%, cu încadrarea în fondurile aprobate cu aceasta destinaţie; ... b) în cazul în care costul efectiv realizat pe zi de spitalizare în anul 2000, pe tip de spital şi, respectiv, pe secţie -, calculat conform articolului 57 alineatul

(3)litera b), este peste nivelul tarifului pe zi de spitalizare la nivel naţional, suma contractată pentru servicii medicale are în vedere numărul de zile de spitalizare obţinut în condiţiile articolului 57 alineatul

(3)litera e) şi costul efectiv realizat pe zi de spitalizare în anul 2000 stabilit conform articolului 57 alineatul

(3)litera b). ... În cazul în care costul efectiv realizat pe zi de spitalizare în anul 2000 - pe tip de spital şi, respectiv, pe secţie -, calculat conform articolului 57 alineatul

(3)litera b), este peste nivelul tarifului pe zi de spitalizare la nivel naţional, nejustificat din punct de vedere medical, în contract se pot prevedea etape de reducere a acestuia până la nivelul tarifului pe zi de spitalizare la nivel naţional. Pentru reducerea costului efectiv realizat pe zi de spitalizare, la contractare spitalul va anexa lista cuprinzând măsurile concrete pe care urmează să le ia în vederea realizării reducerii costului efectiv realizat; c) pentru spitalele şi secţiile puse în funcţiune în anul 2001 costul pe zi de spitalizare la nivelul secţiei pentru anul în curs se situează la nivelul tarifului pe zi de spitalizare la nivel naţional cuprins în anexa nr. 10 la prezentele norme. Suma contractată pentru servicii medicale spitaliceşti are în vedere numărul de zile de spitalizare obţinute în condiţiile articolului 57 alineatul

(3)litera e) şi tariful mediu pe zi de spitalizare la nivel naţional. ... Articolul 59 În cazul în care spitalele au în structura proprie dispensare medicale (fără medic) suma aferentă pentru funcţionarea acestora se prevede distinct în bugetul spitalelor. Articolul 60 Pentru ambulatoriul de specialitate din structura spitalelor se vor încheia contracte distincte între casele de asigurări de sănătate şi spitalele respective, în condiţiile prevăzute la capitolul III. Articolul 61 Contractele pentru furnizarea serviciilor medicale spitaliceşti se semnează din partea spitalelor de către directorul spitalului şi contabilul-şef, care răspund, în condiţiile legii, de realitatea şi exactitatea datelor prezentate atât cu ocazia negocierii contractelor, cât şi cu ocazia raportării datelor în cursul execuţiei. Articolul 62

(1)Suma prevăzută în contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti, obţinută prin înmulţirea costului pe zi de spitalizare prevăzut la articolul 58 cu numărul de zile de spitalizare obţinut conform articolului 57 alineatul

(3)litera e), va tine seama şi de numărul de urgente medico-chirurgicale prezentate la camera de garda sau la unitatea de primire urgente şi neinternate, a căror cheltuiala se va repartiza pe secţii ca cheltuiala indirecta, şi se repartizează pe luni, în concordanta cu prevederile prezentelor norme. La începutul fiecărei luni, pentru luna în curs casele de asigurări de sănătate acorda sume furnizorilor de servicii medicale. Spitalele vor raporta până la data de 5 a lunii curente pentru luna expirată, caselor de asigurări de sănătate cu care au încheiat contracte, indicatorii realizaţi (număr de internări, durata medie de spitalizare, număr de zile de spitalizare), urmând ca pe baza acestora să primească diferenţa. ...

(2)La sfârşitul fiecărui trimestru casele de asigurări de sănătate vor analiza indicatorii realizaţi cumulaţi pe trimestrul respectiv, comparativ cu cei contractaţi, putând stabili următoarele: ...

1. a)în cazul în care indicatorii realizaţi sunt la nivelul indicatorilor contractaţi şi spitalul nu a înregistrat sesizări semnificative asupra unei calităţi necorespunzătoare a serviciilor furnizate, se acorda definitiv suma prevăzută în contract pentru trimestrul respectiv; ...
2. b)în cazul în care indicatorii realizaţi sunt sub nivelul indicatorilor contractaţi, casele de asigurări de sănătate pot hotărî dacă acorda întreaga suma contractată pentru trimestrul respectiv, în condiţiile în care spitalul justifica creşterea cheltuielilor, sau pot hotărî acordarea unei sume mai mici decât cea din contract pentru trimestrul respectiv, proporţional cu nerealizarea indicatorilor; ...
3. c)în cazul în care indicatorii realizaţi sunt peste cei contractaţi, se acorda suma contractată, la care se poate aplica o majorare stabilită prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. ... Articolul 63 Medicii care îşi desfăşoară activitatea în spital au obligaţia ca la externarea asiguratului să transmită medicului de familie sau medicului de specialitate din ambulatoriu, după caz, prin scrisoare medicală, evaluarea stării de sănătate a asiguratului la momentul externării şi indicaţiile de tratament şi supraveghere terapeutică pentru următoarea perioada (determinata conform diagnosticului). Articolul 64

(1)Îngrijirea sau recuperarea efectuată în continuarea tratamentului spitalicesc în unităţi ambulatorii de specialitate sau la domiciliu se acorda de medicul de specialitate în cadrul ambulatoriului de specialitate sau de medicul de familie pe lista căruia figurează asiguratul, în limitele competentelor acestuia şi la recomandarea medicului de specialitate. ...

(2)În localităţile unde nu exista medic de familie în dispensarele medicale comunale aflate în subordinea spitalului teritorial personalul mediu sanitar acorda primele îngrijiri în caz de boala sau accident, potrivit unui grafic orar întocmit de unitatea sanitară cu personalitate juridică în structura căreia funcţionează dispensarul medical. ... Capitolul 5 Asistenţa medicală ambulatorie stomatologică Articolul 65 În vederea încheierii contractelor reprezentantul legal trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale sau, după caz, actul de înfiinţare, autorizaţia sanitară pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, cont deschis la trezoreria statului, codul fiscal şi dovada de acreditare pentru fiecare medic stomatolog pe care îl reprezintă. Articolul 66 Reprezentantul legal al cabinetului medical stomatologic poate angaja medici, dentişti, personal mediu sanitar şi alte categorii de personal, cu obligaţia de a achită lunar toate contribuţiile prevăzute de lege pentru personalul angajat. Medicul stomatolog are obligaţia să stabilească programul de lucru şi sarcinile de serviciu pentru personalul acreditat angajat. Articolul 67 Lista cuprinzând serviciile medicale stomatologice preventive şi tratamentele stomatologice decontate de casele de asigurări de sănătate, tarifele aferente şi procentul în care acestea sunt decontate de casele de asigurări de sănătate sunt prevăzute în anexa nr. 11 la prezentele norme. Diferenţa dintre suma decontată de casele de asigurări de sănătate şi tariful aferent serviciilor medicale stomatologice prevăzute în lista cuprinzând serviciile stomatologice se suporta de asiguraţi. Articolul 68

(1)În vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a serviciilor stomatologice şi a verificării procentului de decontare a tratamentelor stomatologice efectuate reprezentanţii legali ai cabinetelor medicale stomatologice raportează lunar la casa de asigurări de sănătate centralizatorul lunar al activităţilor profilactice şi centralizatorul lunar al actelor terapeutice, cuprinse în anexa nr. 11 la prezentele norme. ...

(2)Ca urmare a efectuării serviciului stomatologic de prevenţie medicul stomatolog aplica pe carnetul de asigurat o ştampila din care să reiasă data efectuării serviciului, tipul acestuia şi medicul care l-a efectuat. Ştampila se aplica pentru asiguraţii în vârsta de peste 18 ani. Medicul consemnează aceleaşi date în fişa de tratament a pacientului/registrul de consultaţii, aceasta constituind o justificare pentru casele de asigurări de sănătate, în vederea decontării tratamentelor stomatologice şi a controlului pe care casa de asigurări de sănătate îl poate efectua. ... Articolul 69

(1)În cadrul serviciilor medicale stomatologice preventive consultaţia în cadrul dispensarizării profilactice se suporta de casele de asigurări de sănătate, astfel: ...

1. a)pentru copiii în vârsta de 0-18 ani, nelimitat; ...
2. b)pentru ţinerii de la 18 la 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă, de doua ori pe an; ...
3. c)pentru adulţi, o data pe an. ...

(2)Serviciile medicale stomatologice preventive cuprinse în anexa nr. 11 la prezentele norme, altele decât cele prevăzute la alineatul

(1), se suporta de casele de asigurări de sănătate, în condiţiile prevăzute în anexa menţionată mai sus. ...

(3)Condiţiile acordării tratamentelor stomatologice în cazul copiilor până la 18 ani sunt prevăzute în anexa nr. 11 la prezentele norme. ... Articolul 70

(1)Decontarea de către casele de asigurări de sănătate a serviciilor medicale stomatologice preventive şi a tratamentelor stomatologice se face în limita unui plafon trimestrial pe medic şi dentist, după caz, care au încheiat contract cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin reprezentanţii legali. Acest plafon se stabileşte în funcţie de fondul trimestrial alocat cu aceasta destinaţie şi de numărul de servicii medicale stomatologice estimate de către furnizorii de servicii medicale stomatologice să fie efectuate în trimestrul respectiv şi valoarea estimată a acestora pentru suma decontată de casa de asigurări de sănătate. În acest sens furnizorii de servicii medicale stomatologice depun la casa de asigurări de sănătate cu care încheie contracte de furnizare de servicii medicale stomatologice situaţia privind estimarea numărului de servicii medicale stomatologice şi valoarea estimată a acestora pentru anul în curs, defalcată pe trimestre, care se negociază între părţi. ...

(2)Plafonul se regularizează trimestrial în funcţie de: ...

1. a)serviciile stomatologice efectiv prestate şi raportate, precum şi de tarifele acestora, a căror suma nu poate fi mai mare decât cea estimată şi negociata, cu excepţia urgentelor stomatologice, care pot depăşi sumele repartizate lunar în cadrul trimestrului cu maximum 10%; ...
2. b)fondul trimestrial aferent cu aceasta destinaţie; ...
3. c)sumele neconsumate în trimestrul respectiv şi anterior; ...
4. d)sumele care au depăşit plafonul trimestrial anterior. ... Sumele ce depăşesc plafonul trimestrial la sfârşitul anului se regularizează conform legislaţiei în vigoare.

(3)Plafonul trimestrial aferent unui trimestru se stabileşte la începutul trimestrului respectiv. ... Neîncadrarea în plafonul trimestrial atrage după sine întocmirea unor liste de aşteptare. În cadrul acestui plafon trimestrial casele de asigurări de sănătate acorda sume lunare furnizorilor de servicii medicale stomatologice. Articolul 71 Casele de asigurări de sănătate ţin evidenta serviciilor stomatologice preventive şi a tratamentelor stomatologice pe fiecare asigurat. Articolul 72 Reprezentantul legal are obligaţia să raporteze lunar activitatea medicală efectiv realizată de către medicii stomatologi şi dentişti şi răspunde pentru corectitudinea datelor raportate. În cazul în care se constata raportări eronate reprezentantul legal răspunde material, civil şi penal, potrivit dispoziţiilor cuprinse în contractul de furnizare de servicii medicale, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 73

(1)Erorile de calcul constatate în cadrul unui trimestru vor fi corectate la sfârşitul trimestrului o data cu recalcularea plafonului trimestrial pe medic. ...

(2)Erorile de calcul constatate după expirarea trimestrului vor fi corectate până la sfârşitul anului respectiv. În situaţia în care după încheierea anului financiar se constata erori de calcul aferente anului respectiv, sumele plătite în plus sau în minus se recalculează conform legii. ... Articolul 74 În tarifele tratamentelor protetice sunt incluse şi cheltuielile aferente activităţilor de tehnica dentară. Plata acestora se face direct de la cabinetul stomatologic către laboratorul de tehnica dentară autorizat conform legii. Articolul 75 Radiologia dentară se decontează direct medicului stomatolog, dacă are competenta necesară să efectueze serviciul medical respectiv, sau medicului radiolog, pe baza tarifelor prevăzute în anexele nr. 5 şi 11 la prezentele norme. Capitolul 6 Servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti Articolul 76 Reprezentantul legal al unităţii sanitare furnizoare de servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti încheie contract de furnizare de servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti şi alte tipuri de transporturi medicale cu casa de asigurări de sănătate. Articolul 77 Prezenta medicului din serviciul de ambulanta este obligatorie în orice situaţie de acordare de către ambulanta a serviciilor medicale de urgenţă majoră. Tratamentul pe care medicul îl acorda la locul accidentului sau al îmbolnăvirii ori în timpul transportului până la cea mai apropiată unitate sanitară competenta se efectuează folosind medicaţia, materialele sanitare şi aparatura medicală din dotarea mijlocului de transport al unităţii furnizoare de servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti, autorizata conform legislaţiei în vigoare. Medicul care acorda servicii medicale de urgenţă prin serviciul de ambulanta prescrie reţete medicale cu contribuţie personală numai pentru o perioada de 72 de ore la sfârşit de săptămână, respectiv vineri, sâmbăta, duminica, precum şi în zilele de sărbători legale, însoţite de o scrisoare medicală adresată medicului de familie la care este înscris asiguratul respectiv. În perioada sfârşitului de săptămână, respectiv în zilele de vineri, sâmbăta, duminica şi sărbătorile legale, medicul care acorda servicii medicale de urgenţă poate elibera certificate constatatoare de deces, în condiţiile prevăzute de lege. Articolul 78 Plata serviciilor medicale de urgenţă prespitaliceşti şi a altor tipuri de transport, prevăzute la art. 81, 82 şi 83 şi contractate de furnizorii de servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti, se face pe baza următorilor indicatori: cost pe kilometru parcurs sau cost/solicitare. Aceşti indicatori rezulta în urma negocierii următoarelor elemente: timpul mediu de răspuns la solicitare, gradul de dotare al mijlocului de transport clasificat astfel: Autovehicule destinate asistenţei medicale şi transportului pacienţilor:

1. a)ambulante de resuscitare şi terapie intensivă (ARTI) destinate asistenţei medicale de urgenţă, prin stabilizarea avansată a funcţiilor vitale şi transportul pacienţilor în cazul urgentelor majore; ...
2. b)ambulante nemedicalizate pentru asistenţa medicală, susţinerea bazală a funcţiilor vitale şi transportul pacienţilor cu afecţiuni care nu constituie urgente majore; ...
3. c)autovehicule fără targa, destinate asistenţei medicale şi transportului pacienţilor cu afecţiuni care nu constituie urgente majore - autosanitare (5-14 locuri). ... Articolul 79 Serviciile de ambulanta pot asigura servicii medicale şi de transport, altele decât cele decontate de casele de asigurări de sănătate către terţi, pe baza de tarife proprii plătite direct de solicitanţi şi care se constituie în venituri proprii ale unităţii furnizoare de servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti. Pentru pacienţii care necesita transport la externare, nefiind transportabili cu mijloace de transport convenţionale, se poate realiza transportul inclusiv în alt judeţ, cu avizul casei de asigurări de sănătate din judeţul în care se afla unitatea sanitară care externează bolnavul. Articolul 80 Nu se decontează din Fondul asigurărilor sociale de sănătate transporturile bolnavilor efectuate pentru consulturi interdisciplinare sau interclinice; acestea se decontează de unitatea sanitară care a solicitat transportul respectiv, dacă medicul curant şi şeful de secţie considera necesar acest consult, şi se constituie în venit propriu al unităţii furnizoare de servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti. Articolul 81 Tipurile de transport decontate de casele de asigurări de sănătate sunt:
4. a)transportul urgentelor medico-chirurgicale; ...
5. b)transportul bolnavilor cu boli infectocontagioase; ...
6. c)transportul urgentelor toxicologice voluntare sau involuntare; ...
7. d)transportul urgentelor apărute ca urmare a acţiunii agenţilor fizici, chimici, naturali (arsuri, înec, îngheţ), cu excepţia accidentelor de muncă ce sunt plătite de angajator; ...
8. e)transportul urgentelor ginecologice, obstetricale şi al gravidei în vederea naşterii; ...
9. f)transportul accidentaţilor în urma unor accidente de circulaţie; ...
10. g)transportul victimelor care apar în urma dezastrelor; ...
11. h)transportul copiilor prematuri în condiţii corespunzătoare de la locul de naştere la unităţile sanitare de specialitate şi de la acestea la domiciliu; ...
12. i)transportul la spital şi/sau la comisia de expertiza pentru internare sau investigaţii al persoanelor nedeplasabile; ...
13. j)transportul la spital al nou-născutului şi al lehuzei care a născut la domiciliu; ...
14. k)transportul nou-născutului şi al lehuzei de la spital la domiciliu, la externare; ...
15. l)transportul de sânge şi derivate, ţesuturi şi organe în condiţii de urgenţă; ...
16. m)transportul personalului de specialitate pentru consulturi interdisciplinare în vederea rezolvării exclusiv a cazurilor de urgenţă medico-chirurgicale; ...
17. n)transportul asiguraţilor dializaţi în vederea efectuării dializei, de la/la domiciliu. ... Articolul 82 Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale majore decontate de casele de asigurări de sănătate sunt:
18. a)Catastrofe (urgente "în masa") ...
19. b)Urgente colective ...
20. c)Urgente individuale ca suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1) Stopul cardio-respirator (fibrilaţie/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociaţia electromecanica) 2) Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut) 3) Politraumatisme (accidente auto, casnice, de muncă, incendii) 4) Colaps - şoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic) 5) Monotraumatisme grave (craniocerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractura de coloana vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponada, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut şi/sau şoc hipovolemic, traumatisme de bazin cu fractura de bazin sau ruptura de vezica urinară ori ureter, traumatisme de perineu şi/sau organe genitale cu şoc hipovolemic 6) Fracturi deschise ale membrelor cu afectarea pachetului vasculonervos 7) Plăgi cu hemoragie masivă 8) Hemoragii interne exteriorizate, masive, cu semne de şoc hipovolemic (epistaxis, hematemeza, hemoptizie, hematurie, metroragie, melena, rectoragie) 9) Amputaţii de diferite segmente 10) Arsuri termice de gradele 1 şi 2, mai mari de 10% din suprafaţa corporală, şi arsuri termice de gradele 3 şi 4, indiferent de suprafaţa 11) Arsuri chimice 12) Arsuri electrice 13) Accidentul cerebrovascular acut 14) Tulburări paroxistice de ritm 15) Blocul atrioventricular de gradul 3 16) Criza de hipertensiune arterială cu complicaţii (edem pulmonar acut, encefalopatia hipertensiva) 17) Insuficienta respiratorie acută (hipoxia hipoxică, hipoxia respiratorie - corp străin în căile aeriene superioare, edem laringian, astmul acut grav, bronhopneumonia, pleurezii cu lichid masiv, hipoxia cardiacă, şocul cardiogen, edem pulmonar acut, hipoxia anemică severă cu hemoglobina sub 7g/dL 18) Embolia pulmonară 19) Sincope 20) Come 21) Abdomen acut 22) Pancreatita acută 23) Septicemie 24) Meningita la copii 25) Encefalita 26) Deshidratarea severă 27) şocul hipotermic 28) şocul hipertermic 29) Tentative de suicid 30) Intoxicaţii voluntare şi involuntare 31) Supradozare droguri 32) Convulsii 33) Înec 34) Electrocutare 35) Agresaţii grav (vezi politraumatisme, monotraumatisme grave, împuşcaţi, înjunghiaţi) 36) Viol 37) Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive 38) Sindromul de coagulare intravasculara diseminată 39) Insuficienta renală acută 40) Sarcina ectopica ruptă 41) Avort complicat cu infecţie sau cu şoc hemoragic 42) Placenta praevia 43) Apoplexia uteroplacentară 44) Ruptura uterină 45) Eclampsia şi preeclampsia 46) II P - multipară, contracţii uterine dureroase, membrane rupte 47) LVII contracţii uterine dureroase 48) Atac de glaucom 49) Dezlipire de retina 50) Stări depresive severe 51) Stări halucinante delirante 52) Stări confuzionale 53) Starea stuporoasă. Articolul 83 Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale de gradul 2 decontate de casele de asigurări de sănătate ca suspiciune a următoarelor stări morbide sunt:
21. a)Angina pectorală (în afară de angina instabilă) ...
22. b)Entorse ...
23. c)Luxaţii ...
24. d)Fracturi închise ale membrelor şi fără leziuni ale pachetului vasculonervos ...
25. e)Reumatismul articular acut în criza ...
26. f)Sindroame de compresie şi/sau iritaţie radiculară (nevralgia cervico-brahială, lombalgia şi lombosciatica) în faza acută ...
27. g)Artrite septice ...
28. h)Arsuri termice de gradele 1 şi 2, sub 10% din suprafaţa corpului, cu localizări care fac imposibila deplasarea ...
29. i)Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de şoc hipovolemic ...
30. j)Ischemie cerebrală tranzitorie ...
31. k)Criza de hipertensiune arterială fără complicaţii ...
32. l)Tromboflebita acută ...
33. m)Arterita, fără sindromul de ischemie periferică acută, cu confirmare oscilometrică ...
34. n)Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii ...
35. o)Astm bronşic în criza ...
36. p)Insuficienta cardiacă decompensată ...
37. q)Colica biliară ...
38. r)Sindromul subocluziv ...
39. s)Herniile strangulate fără abdomen acut ...
40. t)Apendicita acută fără abdomen acut ...
41. u)Colica renală ...
42. v)Retenţia de urina ...
43. w)Meningita la adulţi, holera, difteria, tetanos, botulism ...
44. x)Manifestări ale administrării drogurilor şi ale sevrajului (cu excepţia supradozării) ...
45. y)Agitaţii psihomotori sau catatonicii ...
46. z)Agresaţii minori (contuzii, echimoza, hematoame, fracturi închise simple) ...
47. aa)Avort necomplicat ...
48. bb)Diabetul zaharat decompensat ...
49. cc)Primipara contracţii uterine dureroase ...
50. dd)Stare febrilă cu alterarea stării generale ...
51. ee)Afecţiuni reumatologice cronice confirmate în puseu inflamator, cu deficit motor al membrelor inferioare. ... Capitolul 7 Servicii medicale de reabilitare a sănătăţii Articolul 84 Prevederile capitolului IV se aplica şi pentru spitalele speciale de recuperare-reabilitare şi pentru secţiile de recuperare-reabilitare ale unor spitale. Articolul 85 Prevederile capitolului III se aplica şi pentru unităţile sanitare de tip ambulator de recuperare-reabilitare, cu excepţia unităţilor sanitare ambulatorii speciale de recuperare-reabilitare din staţiunile balneoclimatice. Articolul 86

(1)Pentru sanatorii balneare sumele negociate cu casele de asigurări de sănătate se stabilesc în funcţie de cheltuielile anului precedent. Valoarea contractului este suma negociata diminuată corespunzător cu contribuţia personală a asiguraţilor. Contribuţia personală a asiguratului reprezintă 25-30% din costul unei zile de spitalizare, în funcţie de tipul de asistenţa medicală balneară, la recomandarea medicului de specialitate, conform tabelului de mai jos: ... ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tipul de asistenţă balneară Durata*) Contribuţia asiguratului ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

1. Asistenţă balneară terapeutică 18-21 de zile 30% din costul zilei de (cu trimitere medicală) spitalizare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Asistenţă balneară de recuperare 21-30 de zile 25% din costul zilei de medicală (cu trimitere medicală) spitalizare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Notă ... *) Nu se referă la perioade mai mari de 21 de zile şi 30 de zile. Peste aceasta durata spitalizarea se plăteşte în întregime de către asigurat. Casa de asigurări de sănătate decontează şi durate mai mici de 18 zile sau 21 de zile, conform aceloraşi procente.

(2)Pentru sanatorii, altele decât cele prevăzute la alineatul precedent şi preventorii, sumele negociate cu casele de asigurări de sănătate se stabilesc în funcţie de cheltuielile anului precedent. ... Articolul 87 Casele de asigurări de sănătate negociază cu reprezentantul legal al unităţilor sanitare ambulatorii speciale de recuperare-reabilitare din staţiunile balneoclimatice organizate potrivit legii numărul de servicii medicale şi tipul acestora, luând în calcul tarifele aferente procedurilor de medicina fizica cuprinse în anexa nr. 12 la prezentele norme, cu încadrarea în fondul alocat cu aceasta destinaţie. Articolul 88 Asiguraţii beneficiază de servicii medicale de recuperare-reabilitare în condiţiile prevăzute mai sus numai pe baza biletului de trimitere de la medicul de specialitate. Capitolul 8 Modul de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor în tratamentul ambulatoriu, suportate din Fondul asigurărilor sociale de sănătate Articolul 89 Casele de asigurări de sănătate încheie contracte de furnizare de servicii farmaceutice cu farmaciile autorizate conform legislaţiei în vigoare, cu avizul prealabil al Colegiului Farmaciştilor din România, şi acreditate de acestea, respectându-se următoarele cerinţe:

1. a)în farmacie să fie prezent permanent un farmacist; ...
2. b)farmacia să fie situata într-un perimetru geografic care să permită accesul populaţiei; ...
3. c)farmacia să se aprovizioneze permanent cu medicamente, conform listei cuprinzând denumirile comune internaţionale ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu pe baza de prescripţie medicală cu sau fără contribuţie personală; ...
4. d)să nu aibă reclamaţii justificate din partea asiguraţilor; ...
5. e)farmaciile sunt obligate, sub sancţiunea revocării acreditării, să aibă permanent în stoc curent la dispoziţia persoanelor asigurate medicamente la nivelul preţului de referinţa stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; ...
6. f)să practice o evidenta de gestiune cantitativ valorică, pentru medicamentele de care beneficiază asiguraţii conform listelor de medicamente. ... Articolul 90 Farmacia are obligaţia să transmită la nivelul caselor de asigurări de sănătate datele solicitate, prin programul implementat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau printr-un program compatibil cu cerinţele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, avizat de aceasta. Articolul 91 Farmaciştii din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi din casele de asigurări de sănătate au drept de control la furnizorii de servicii farmaceutice în scopul respectării contractului de furnizare de servicii farmaceutice; controlul va viza numai acea parte a activităţii farmaciei de relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Articolul 92 Medicamentele de care beneficiază asiguraţii pe baza de prescripţie medicală cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile legii, se suporta din Fondul de asigurări sociale de sănătate şi se eliberează numai cu respectarea prevederilor prezentului mod de prescriere, eliberare şi decontare. Articolul 93 Asiguraţii au dreptul la medicamente cu sau fără contribuţie personală, pe baza de prescripţie medicală, în tratamentul ambulatoriu. Articolul 94 Prescripţia medicală se emite de medicii din cabinetele medicale şi de medicii din spitalele cu care casele de asigurări de sănătate au încheiat contract de furnizare de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care se virează contribuţia asiguratului. Prescripţia medicală eliberată de medicii din spitale la externarea bolnavului cuprinde medicaţia pentru maximum 30 de zile, cu excepţia diabetului zaharat pentru care prescripţia poate fi de 60 de zile. Articolul 95 Prescripţia medicală conţine în mod obligatoriu următoarele date: denumirea furnizorului de servicii medicale (cabinet medical, spital etc.), date de identificare a asiguratului (nume, prenume, vârsta etc.), numărul foii de observaţie sau din registrul de consultaţii al bolnavului, diagnosticul, tratamentul prescris, data eliberării, codul medicului şi specialitatea acestuia, numărul contractului de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate şi denumirea casei de asigurări de sănătate. Aceste obligaţii revin medicului care emite prescripţia medicală. Articolul 96 Inscripţionarea codului medicului pe prescripţia medicală se face prin aplicarea parafei medicului, care conţine în mod obligatoriu şi codul medicului. Articolul 97 Prescripţiile medicale care nu conţin datele precizate la articolele 95 şi 96 nu vor fi decontate de casele de asigurări de sănătate. Articolul 98 În sistemul asigurărilor sociale de sănătate prescrierea medicamentelor se face de medici numai în limita specialităţii (responsabilităţii) pe care o au, cu excepţia medicilor acreditaţi ca medici de familie care pot prescrie medicamente atât în limita competentei proprii, cât şi pe baza recomandărilor scrise date de medicii specialişti, cu respectarea indicaţiilor din prospectul producătorului de medicamente. Articolul 99 Decadal casele de asigurări de sănătate plătitoare ale sumelor pentru medicamentele prescrise în tratamentele ambulatorii cu sau fără contribuţie personală urmăresc evoluţia consumului de medicamente, comparativ cu bugetul alocat acestei categorii de cheltuieli. Articolul 100 Prescripţiile medicale pe baza cărora se eliberează medicamentele constituie documente financiar-contabile, conform cărora se întocmesc borderourile centralizatoare. Articolul 101 Prescripţia medicală este document cu regim special şi se întocmeşte în 3 exemplare. Toate datele vor fi înscrise lizibil, fără modificări, ştersături sau adăugări. În cazul în care o modificare este absolut necesară, aceasta menţiune va fi semnată şi parafată. Articolul 102

(1)Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de până la 3-5 zile în afecţiuni acute, de până la 8-10 zile în afecţiuni subacute şi de până la 30 de zile pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, cu excepţia bolnavilor cu diabet zaharat. ...

(2)Prescripţia medicală este valabilă maximum 30 de zile de la data emiterii acesteia. ... Articolul 103 Numărul medicamentelor care pot fi prescrise cu sau fără contribuţie personală pentru un bolnav la o consultaţie poate fi de 1-3 produse. Pentru TBC şi diabet numărul medicamentelor care pot fi prescrise cu sau fără contribuţie personală la o consultaţie poate fi de maximum 4 produse. Cantitatea de medicamente pentru fiecare produs se notează în cifre şi în litere. Articolul 104 Medicii pot prescrie medicamente fără contribuţia personală a asiguratului numai în limita unui plafon maxim pe prescripţie medicală de 1.000.000 lei la valoarea totală a prescripţiei medicale, stabilită la preţul de vânzare cu amănuntul. Pentru medicamentele cu contribuţie personală din partea asiguratului medicii pot prescrie medicamente în limita unui plafon maxim pe prescripţie medicală de 1.000.000 lei la valoarea totală a prescripţiei medicale, stabilit la preţul de referinţa. Aceste plafoane pot fi modificate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Medicilor din România. Pentru cazuri bine justificate casele de asigurări de sănătate, printr-o comisie specială, organizată la nivelul acestora, pot aproba decontarea şi a prescripţiilor medicale care depăşesc aceste sume. Articolul 105 Eliberarea medicamentelor se face numai de către farmacii, pe baza prescripţiei medicale. Articolul 106 Eliberarea medicamentelor se face la orice farmacie cu care casele de asigurări de sănătate au încheiat contract de furnizare de servicii farmaceutice. Primitorul semnează de primirea medicamentelor pe versoul prescripţiei medicale, pe care se menţionează numele, prenumele, adresa completa, seria şi numărul actului de identitate ale acestuia, precum şi casa de asigurări de sănătate la care asiguratul virează contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. Articolul 107 Pentru medicamentele care se eliberează cu contribuţie personală din partea asiguratului contribuţia personală a asiguratului pentru medicamentele eliberate pe baza de prescripţie medicală este de 30% din preţul de referinţa plus diferenţa dintre preţul de referinţa şi preţul de vânzare cu amănuntul al medicamentului prescris. Articolul 108

(1)Dacă preţurile de vânzare cu amănuntul ale medicamentelor eliberate sunt mai mari decât preţurile de referinţa, farmacia încasează contribuţia suportată de asigurat în procentul corespunzător din preţul de referinţa, precum şi diferenţele dintre preţurile de vânzare cu amănuntul şi preţurile de referinţa. ...

(2)Dacă preţurile de vânzare cu amănuntul ale medicamentelor eliberate sunt egale cu preţurile de referinţa, farmacia încasează contribuţia suportată de asigurat în procentul corespunzător din preţul de vânzare cu amănuntul (preţul de referinţa). ... Articolul 109 În situaţia în care primitorul renunţa la o parte din medicamentele cuprinse în prescripţia medicală, acestea nu se eliberează, ci se anulează, nefiind permisă compensarea prin medicamente a sumei pe care, potrivit reglementărilor legale, o suporta asiguratul. Articolul 110 În cazul în care medicul indica numai denumirea substanţei active, farmacistul are obligaţia de a elibera medicamentul cu preţul cel mai mic din farmacie. Articolul 111 Înscrierea preţurilor de vânzare cu amănuntul se face de către farmacist numai pentru medicamentele eliberate, pe toate exemplarele prescripţiei medicale. Articolul 112 Farmacistul notează preţurile de vânzare cu amănuntul şi suma aferentă procentului corespunzător din preţurile de referinţa ale medicamentelor, stabilite conform articolelor 107 şi 108, le totalizează şi menţionează pe prescripţia medicală atât suma totală, cât şi suma aferentă ce urmează să fie decontată de casele de asigurări de sănătate. Articolul 113 Medicamentele care nu au fost eliberate de farmacie se anulează cu o linie, în faţa primitorului, pe toate exemplarele prescripţiei medicale. Articolul 114 Preţul de referinţa pentru medicamentele care se eliberează cu contribuţie personală din partea asiguraţilor este preţul minim al formei farmaceutice, pentru fiecare concentraţie, din cadrul aceleiaşi denumiri comune internaţionale. Pentru medicamentele care se eliberează fără contribuţie personală din partea asiguraţilor nu se stabileşte preţ de referinţa. Articolul 115 Prevederile articolelor 106-114 se aduc la cunoştinţa asiguraţilor, la loc vizibil în farmacii. Articolul 116 Casele de asigurări de sănătate decontează sumele aferente medicamentelor eliberate cu sau fără contribuţie personală farmaciilor cu care au încheiat contracte de furnizare de servicii farmaceutice. Articolul 117

(1)Decontarea medicamentelor cu contribuţie personală prescrise în tratamentul ambulatoriu se face pe baza preţurilor de referinţa în vigoare la data achiziţionării medicamentelor de către farmacie. ...

(2)Preţurile de referinţa ale medicamentelor cu contribuţie personală de care beneficiază asiguraţii pe baza de prescripţie medicală se stabilesc prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Farmaciştilor din România şi a Colegiului Medicilor din România. ...

(3)Casele de asigurări de sănătate decontează 70% din preţul de referinţa al medicamentului. ... Articolul 118

(1)Casele de asigurări de sănătate decontează, în limita fondului aferent decontării medicamentelor, medicamentele fără contribuţie personală prescrise: ...

1. a)pentru copii între 0-18 ani, gravide şi lehuze; ...
2. b)pentru bolile care beneficiază de gratuitate, prevăzute în Ordinul ministrului de stat, ministrul sănătăţii, şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 306/48/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 12 mai 2000; ...
3. c)pentru categorii de asiguraţi care beneficiază de gratuitate în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale, cu modificările şi completările ulterioare. ...

(2)Pentru prescripţiile pediatrice se decontează numai medicamentele de folosinţa pediatrica, prescrise conform indicaţiilor producătorului de medicamente, cu excepţia cazurilor justificate în care vârsta şi greutatea pacientului impun utilizarea unei alte forme farmaceutice. ... Articolul 119 Fondul aferent decontării medicamentelor cu sau fără contribuţie personală reprezintă o cota din Fondul de asigurări sociale de sănătate aferentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii medicale. Articolul 120 În cazul depăşirii fondului aferent decontării medicamentelor cu sau fără contribuţie personală casele de asigurări de sănătate analizează prescripţiile medicale ale medicilor care au avut sumele cele mai ridicate pentru reţetele prescrise. În cazurile nejustificate comisiile de control al calităţii serviciilor medicale, constituite conform articolului 83 din Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, propun măsuri de limitare a abuzurilor. Articolul 121

(1)Farmaciile întocmesc un borderou centralizator, pe case de asigurări de sănătate, în funcţie de casa de asigurări de sănătate către care se face virarea contribuţiei asiguratului (denumirea casei de asigurări de sănătate fiind înscrisă pe versoul prescripţiei). Pe borderou fiecare prescripţie medicală poarta un număr curent, care trebuie să fie acelaşi cu numărul de ordine pe care îl poarta prescripţia medicală. ...

(2)Borderourile se întocmesc în doua exemplare, specificându-se suma ce urmează să fie încasată de la casele de asigurări de sănătate. Pe baza borderourilor centralizatoare farmaciile vor întocmi facturi cu sumele totale ce urmează să fie decontate de casele de asigurări de sănătate. ... Articolul 122 În vederea decontării medicamentelor cu sau fără contribuţie personală farmaciile înaintează caselor de asigurări de sănătate la termenele stabilite în contractele de furnizare de servicii farmaceutice următoarele acte în original: factura, borderourile centralizatoare, prescripţiile medicale. Articolul 123 Suma totală va fi achitată în termen de cel mult 30 de zile de la data prezentării decontului, termen necesar pentru verificarea documentelor. În cazul unei întârzieri de peste 60 de zile farmaciile pot sista eliberarea medicamentelor cu sau fără contribuţie personală până la achitarea datoriilor de către casele de asigurări de sănătate. Articolul 124 Farmaciile răspund de exactitatea datelor cuprinse în decont şi în actele justificative, iar casele de asigurări de sănătate, de legalitatea plăţilor efectuate. Articolul 125 Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să analizeze lunar în consiliile de administraţie modul de gestionare a fondurilor, luând măsurile care se impun. Articolul 126 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate poate emite precizări cu privire la decontarea şi circuitul financiar al plăţilor între casele de asigurări de sănătate şi farmacii. Articolul 127 În cazul încălcării dispoziţiilor legale se vor întocmi actele de constatare şi de sesizare ale organelor competente, potrivit răspunderii juridice care rezulta din actul de constatare. Capitolul 9 Dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficiente fizice Articolul 128 Asiguraţii au dreptul la procurarea dispozitivelor medicale, cu sau fără contribuţie personală, pe baza prescripţiei medicale eliberate de medici de specialitate acreditaţi, în unităţi sanitare autorizate şi/sau acreditate. Articolul 129 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România elaborează Lista cuprinzând dispozitivele medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficiente fizice, decontate integral sau cu contribuţie personală din partea asiguratului, lista cuprinsă în anexa nr. 13 la prezentele norme. Articolul 130

(1)Dispozitivele medicale se acorda pe baza cererii scrise întocmite de asigurat, de reprezentantul legal al acestuia sau de orice persoana împuternicită în acest sens, înregistrată la casa de asigurări de sănătate în raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana îndreptăţită. ...

(2)Cererea este însoţită de actul de identitate (certificatul de naştere pentru copii), actul care atesta calitatea de asigurat şi prescripţia medicală pentru dispozitivul medical. ... Articolul 131

(1)Prescripţia medicală, care se eliberează în doua exemplare, din care un exemplar pentru casa de asigurări de sănătate şi un exemplar pentru asigurat, trebuie să conţină recomandarea dispozitivului medical menţionat în Lista cuprinzând dispozitivele medicale prevăzută în anexa nr. 13, caracteristicile specifice ale acestuia şi să precizeze că deficienţa organică, funcţională sau fizica nu a apărut în urma unei boli profesionale sau a unui accident de muncă. ...

(2)La prescripţia medicală pentru dispozitivele medicale destinate corectării auzului se anexează audiograma eliberată de clinica de specialitate sau de serviciile specializate autorizate şi/sau acreditate. ...

(3)În cazul primei protezări a membrului inferior (activitatea protetica până la prima proteza definitiva) prescripţia medicală trebuie să specifice modul de protezare şi să prevadă tipul protezei definitive. ...

(4)Casele de asigurări de sănătate nu accepta prescripţiile medicale dacă tipul dispozitivului medical nu este specificat conform Listei cuprinzând dispozitivele medicale prevăzute în anexa nr. 13 şi dacă prescripţia medicală conţine nominalizarea furnizorului de dispozitive medicale. ... Articolul 132

(1)Casa de asigurări de sănătate analizează cererea şi în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii eliberează decizia privind aprobarea procurării dispozitivului medical, care nu trebuie să precizeze numele furnizorului dispozitivului medical. Respingerea cererii de către casa de asigurări de sănătate se face în scris, cu indicarea temeiului legal. ...

(2)Decizia se eliberează în doua exemplare, un exemplar pentru asigurat şi un exemplar pentru casa de asigurări de sănătate, şi se arhivează împreună cu cererea şi actele doveditoare. ... Articolul 133 Pentru procurarea dispozitivului medical beneficiarul, reprezentantul legal al acestuia sau orice persoana împuternicită în acest sens se adresează unuia dintre furnizorii incluşi în Lista cuprinzând furnizorii acreditaţi, cu care casa de asigurări de sănătate a încheiat contract, cu următoarele documente: decizia casei de asigurări de sănătate şi prescripţia medicală. Articolul 134

(1)Preţul de referinţa pentru dispozitivele medicale menţionate în Lista cuprinzând dispozitivele medicale prevăzută în anexa nr. 13 la prezentele norme este preţul decontat de casele de asigurări de sănătate. Preţul de referinţa este stabilit de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin ordin al preşedintelui, pe baza criteriilor economice şi caracteristicilor tehnice ale dispozitivelor medicale. Diferenţa dintre preţul de vânzare cu amănuntul al dispozitivului medical şi preţul de referinţa se suporta de beneficiar, drept contribuţie personală şi se achită direct furnizorului. Dacă preţul de vânzare cu amănuntul al dispozitivului medical este sub preţul de re