ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003

ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 269 din 26 martie 2004 În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 741/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. Articolul 1 Se aprobă Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat pentru probele d),

1. e)şi f), menţionate în anexa nr. 2 "Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004" la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.785/2003. Lista este prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Se aprobă Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2004, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 4 Direcţia generală pentru învăţământ preuniversitar, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale şi accesul la educaţie, Direcţia generală învăţământ superior, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Alexandru Athanasiu Bucureşti, 1 septembrie 2003. Nr. 4.786. Anexa 1 LISTA DISCIPLINELOR la care se susţine examenul de bacalaureat 2004 pentru probele
2. d),
3. e)şi
4. f)────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────── Specializare│ Proba ├──────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────── │ D │E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere din │(proba scrisă)│din aria curriculara,│disciplinele din celelalte │ │corespunzătoare │arii curriculare, alta decât │ │specializării (proba │cele susţinute anterior │ │scrisă) │(proba scrisă sau practica) ────────────┼──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────── Filologie │Istoria │O limba moderna stu- │Matematica, Fizica, Chimie, │românilor sau │diata în liceu (alta │Biologie Istorie, Geografie, │Geografia │decât cea susţinută │Ştiinţe socio-umane (proba │României │la proba b), Limba │scrisă), Educaţie fizica │ │latina │(proba practica) ────────────┼──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────── Ştiinţe │Istoria │Istorie, Geografie, │O limba moderna ( alta decât sociale │românilor sau │Ştiinţe socio-umane │cea susţinută la proba b), │Geografia │ │Matematica, Fizica, Chimie, │României │ │Biologie,(proba scrisă), │ │ │Educaţie fizica (proba │ │ │practica) ────────────┼──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────── Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, │O limba moderna (alta decât informatica │ │Biologie, Informatica│cea susţinută la proba b), │ │ │Istorie, Geografie, Ştiinţe │ │ │socio-umane (proba scrisă), │ │ │Educaţie fizica (proba │ │ │practica) ────────────┼──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────── Ştiinţe ale │Matematica │Fizica, Chimie, │O limba moderna (alta decât naturii │ │Biologie │cea susţinută la proba b), │ │ │Istorie, Geografie, Ştiinţe │ │ │socio-umane (proba scrisă), │ │ │Educaţie fizica (proba │ │ │practica) ────────────┴──────────────┴─────────────────────┴───────────────────────────── NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic, la care se adaugă, pentru specializarea Ştiinţe sociale, disciplina Sociologie. 2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei
5. f)la disciplina Educaţie fizică şi sport candidaţii, care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba
6. d)Istoria românilor nu mai pot susţine la proba
7. f)disciplina Istorie. B. FILIERA TEHNOLOGICĂ ────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────── Profil │Specializare│ Proba │ ├───────┬─────────────────────┬─────────────────────────── │ │D(proba│E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere din │ │scrisă)│din aria curriculara,│disciplinele din celelalte │ │ │corespunzătoare │arii curriculare, alta decât │ │ │specializării (proba │cele susţinute anterior │ │ │scrisă) │(proba scrisă sau practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Servicii│Turism şi │Matema-│Marketing, Economia │Fizica, Chimie, Biologie, │alimentaţie │tica │întreprinderii │Istorie, Geografie, Ştiinţe │publică │ │ │socio-umane, Educaţie ├────────────┼───────┼─────────────────────┤antreprenoriala (proba │Administra- │Matema-│Contabilitate, │scrisă), Educaţie fizica │tiv │tica │Economia întreprinde-│(proba practica) │ │ │rii │ ├────────────┼───────┤ │ │Economic │Matema-│ │ │ │tica │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Posta │Matema-│Exploatare poştală, │ │ │tica │Economia întreprinde-│ │ │ │rii │ ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼─────────────────────────── Resurse │Industrie │Matema-│Operaţii unitare şi │Fizica, Chimie, Biologie, naturale│alimentare │tica │utilaje în industria │Istorie, Geografie, Ştiinţe şi pro- │ │ │alimentare, Ecologie │socio-umane, Educaţie tectia │ │ │şi protecţia mediu- │antreprenoriala (proba mediului│ │ │lui │(practica ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Protecţia │Matema-│Analiza factorilor de│ │mediului │tica │mediu, Ecologie şi │ │ │ │protecţia mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Chimie indus│Mate- │Procese şi utilaje, │ │triala │matica │Ecologie şi protecţia│ │ │ │mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Agricol şi │Matema-│Agropedologie, │ │agromontan │tica │Ecologie şi protecţia│ │ │ │mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Veterinar │Matema-│Anatomia şi fiziolo- │ │ │tica │gia animalelor domes-│ │ │ │tice, │ │ │ │Ecologie şi protecţia│ │ │ │mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Silvic │Matema-│Silvicultura, │ │ │tica │Ecologie şi protecţia│ │ │ │mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Prelucrarea │Matema-│Tehnologia mobilei │ │lemnului │tica │Ecologie şi protecţia│ │ │ │mediului │ ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼─────────────────────────── Tehnic │Telecomuni- │Matema-│Masurari speciale în │Fizica, Chimie, Biologie, │catii │tica │telecomunicaţii │Istorie, Geografie, Ştiinţe │ │ │Solicitări şi masu- │socio-umane, Educaţie │ │ │rari tehnice │antreprenoriala (proba │ │ │ │(practica ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Electronică │Matema-│Masurari electrice şi│ │şi automaţi-│tica │electronice │ │zări │ │Solicitări şi masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Electroteh- │Matema-│Masurari electrice şi│ │nice │tica │electronice │ │ │ │Solicitări şi masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Mecanică │Matema-│Organe de maşini şi │ │ │tica │mecanisme, │ │ │ │Solicitări şi masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Lucrări pu- │Matema-│Desen de construcţii │ │blice- │tica │şi instalaţii │ │construcţii │ │Solicitări şi masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Textile │Matema-│Materii prime textile│ │ │tica │Solicitări şi masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Pielarie │Matema-│Materii prime pentru │ │ │tica │industria de piela- │ │ │ │rie │ │ │ │Solicitări şi masu- │ │ │ │rari tehnice │ │ │ │ │ ────────┴────────────┴───────┴─────────────────────┴─────────────────────────── NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic 2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei
8. f)la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba
9. d)Istoria românilor nu mai pot susţine la proba
10. i)disciplina Istorie. C. FILIERA VOCAŢIONALĂ ────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Profil │Specializare│ Proba │ ├───────┬─────────────────────┬──────────────────────────── │ │D(proba│E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere │ │scrisă)│din aria curriculara,│dintre disciplinele din │ │ │corespunzătoare │celelalte arii curriculare, │ │ │specializării (proba │alta decât cele susţinute │ │ │scrisă sau prob │anterior (proba scrisă │ │ │practica) │sau practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Artistic│Arhitectură,│Istoria│Istoria artelor şi │O limba modernă (alta decât │arte ambi- │români-│arhitecturii (probă │cea susţinută la proba │entale şi │lor, │scrisă), Studiul │b)Matematica, Fizica,Chimie, │design │Geogra │formelor şi desen │Biologie, Istorie, │ │fia │(proba practica │Geografie,Ştiinţe socio- │ │Români-│ │umane (proba scrisă), │ │ei │ │Educaţie fizica (proba ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica) │Arte plasti-│Istori │Istoria artelor şi │ │ce şi deco- │români-│arhitecturii (proba │ │rative │lor, │scrisă, Studiu forme-│ │ │Geogra-│lor şi desen (proba │ │ │fia │practica) │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ───────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── │Coregrafie │Istoria│Istoria baletului │O limba modernă (alta decât │ │români-│(proba scrisă) │cea susţinută la proba │ │lor, │Dans clasic sau Dans │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│modern (proba │Biologie, Istorie, Geo. │ │fia │practica), în funcţie│Ştiinţe socio-umane (proba │ │Români-│de specialitate │scrisă), │ │ei │ │Educaţie fizica (proba ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica) │Muzica │Istori │Istoria muzicii │ │ │români-│(proba scrisă) │ │ │lor, │Instrument sau canto │ │ │Geogra-│sau Teorie-solfegiu- │ │ │fia │dictat(proba practica│ │ │Români-│în funcţie de specia-│ │ │ei │litate) │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Teatru │Istori │Istoria teatrului │ │ │români-│(proba scrisă), │ │ │lor, │Arta actorului │ │ │Geogra-│(proba practica) │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼─────────────────────────── Pedago- │Bibliotecar-│Istori │Biblioteconomie, │O limba modernă (alta decât gic │documenta- │români-│Pedagogie (proba │cea susţinută la proba │rist │lor, │scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │ │Ştiinţe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), │ │ei │ │Educaţie fizica (proba ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica) │Instructor- │Istori │Pedagogie, (proba │ │animator │români-│scrisă) │ │ │lor, │ │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Instrucator │Istori │Pedagogie (proba │ │pentru acti-│români-│scrisă) │ │vitaţi │lor, │ │ │extraşcolare│Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Pedagog │Istori │Pedagogie (proba │ │şcolar │români-│scrisă) │ │ │lor, │ │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Educaţie│Liceu cu │Istori │Pregătire teoretică │O limba modernă (alta decât fizica │program │români-│sportiva (proba │cea susţinută la proba şi │sportiv │lor, │scrisă), │b)Matematica, Fizica,Chimie, sport │ │Geogra-│Maiestrie sportiva │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │(proba practica) │Ştiinţe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), │ │ei │ │Educaţie fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Militar │Muzici │Istori │Istoria muzicii │O limba modernă (alta decât │militare │români-│(proba scrisă) │cea susţinută la proba │ │lor, │Instrument (proba │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│practica) │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │ │Ştiinţe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară, │ │ei │ │Educaţie fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── │Matematica- │Istori │Istorie, Chimie, │O limba modernă (alta decât │informatica │români-│Biologie, Informatica│cea susţinută la proba │ │lor, │(proba scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │ │Ştiinţe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară │ │ei │ │Educaţie fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── │Ştiinţe- │Istori │Istorie, Geografie, │O limba modernă (alta decât │sociale │români-│Ştiinţe socio-umane │cea susţinută la proba │ │lor, │(proba scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │ │Ştiinţe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară │ │ei │ │Educaţie fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Teolo- │Ortodox │Istori │Dogmatica ortodoxa │O limba modernă (alta decât gic │ │români-│Istoria Bisericii │cea susţinută la proba │ │lor, │Ortodoxe Române │b)Limba latina, Matematica, │ │Geogra-│(proba scrisă) │Fizica, Chimie, Biologie, │ │fia │ │Istorie, Geografie, │ │Români-│ │Ştiinţe socio-umane (proba │ │ei │ │scrisă) │ │ │ │Educaţie fizica (proba │ │ │ │practica) ├────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── │Patrimoniu │Istori │Dogmatica ortodoxa, │O limba modernă (alta decât │cultural │români-│Istoria Bisericii │cea susţinută la proba │ │lor, │Ortodoxe Române │b)Limba latina, Matematica, │ │Geogra-│(proba scrisă), │Fizica, Chimie, Biologie, │ │fia │Studiul formelor şi │Istorie, Geografie, │ │Români-│desen │Ştiinţe socio-umane (proba │ │ei │(proba practica) │scrisă) │ │ │ │Educaţie fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Teologic│Catolic │Istori │Studiul Vechiului, │O limba modernă (alta decât │ │români-│şi Noului Testament │cea susţinută la proba │ │lor,sau│Catehism (proba │b)Limba latina, (doare │ │Geogra-│scrisă) │pentru Catolic, Evanghelic │ │fia │ │Luteran, Unitarian, │ │Români-│ │Reformat), Matematica │ │ei │ │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ │ │Istorie, Geografie, │ │ │ │Ştiinţe socio-umane (proba │ │ │ │scrisă) │ │ │ │Educaţie fizica (proba │ │ │ │practica) ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Evanghelic- │Istori │Cunoştinţe biblice, │ │Luteran │români-│Istoria universala a │ │ │lor,sau│bisericilor │ │ │Geogra-│(proba scrisă) │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Baptist │Istori │Studiul bibliei, │ │ │români-│Doctrine biblice │ │ │lor,sau│(proba scrisă) │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Penticostal │Istori │Doctrine biblice, │ │ │români-│Pheumtologie (proba │ │ │lor,sau│scrisă) │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Adventist │Istori │Studiul bibliei, │ │ │români-│Dogmatica (proba │ │ │lor,sau│scrisă) │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Unitarian │Istori │Studii biblice, │ │ │români-│Studii confesionale │ │ │lor,sau│(proba scrisă) │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Reformat │Istori │Studii biblice, │ │ │români-│Istoria bisericii │ │ │lor,sau│reformate (proba │ │ │Geogra-│scrisă) │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Musulman │Istori │Legislaţie islamica │ │ │români-│(proba scrisă) │ │ │lor,sau│ │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ────────┴────────────┴───────┴─────────────────────┴──────────────────────────── NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic. 2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei
11. f)la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba
12. d)Istoria românilor nu mai pot susţine la proba
13. f)disciplina Istorie. 4 - Elevii de la alte profiluri, specializări decât cel teologic, care studiază în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, vor susţine examenul de bacalaureat conform probelor menţionate în această anexă pentru profilurile, specializările respective. Pentru aceşti elevi, la proba f, se adaugă la lista menţionată pentru profilurile şi specializările respective şi o disciplină teologică, conform programelor. Anexa 2 PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două probe obligatorii, scrisă şi orală, limba şi literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. Proba scrisă vizează competenţele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/ producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri şi texte funcţionale). Proba orală vizează competenţele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Prin susţinerea examenului de Bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a): 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare a. Competenţe privind producerea mesajelor ● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunţarea corectă; tehnici de comunicare specifice în conversaţie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia dată) - pentru proba orală. ● Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orală, povestire orală, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare - pentru proba orală. ● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare; stilurile funcţionale; calităţile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice). ● Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiză, sinteză, paralelă, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor funcţionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori). b. Competente privind receptarea mesajelor ● Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoştinţelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare ● Recunoaşterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficţionale şi nonficţionale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalităţi de receptare). ● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compoziţia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanţele comunicării, perspectiva narativă). ● Identificarea particularităţilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenţei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber). ● Recunoaşterea şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora. ● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compoziţia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului/ indicaţiile scenice). ● Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă - motiv poetic, laitmotiv; instanţele comunicării în textul poetic). ● Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic. ● Analiza şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificaţie). ● Aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrină literară. ● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar a. Receptare ● Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizării logicii şi coerenţei mesajului. b. Producere ● Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentării, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) - pentru proba orală. ● Elaborarea unei argumentări scrise/ orale pe o temă dată (construcţia discursului argumentativ; structuri, conectori şi tehnici argumentative). ● Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm cult, român modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora. ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă). ● Identificarea unor particularităţi şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiţionalism, modernism). ● Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural. ● Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiaşi teme literare. ● Relevarea specificităţii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte. III. CONŢINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcţiile comunicării; - textul literar/ nonliterar; - text şi context; - teme şi motive literare; - literatura şi alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepţii ale termenului; evoluţie şi tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradiţional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naraţiunea la persoana I şi a III-a; - construcţia subiectului şi a discursului narativ: acţiune, secvenţa narativă, episod, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalităţi ale narării: povestire; rezumat, scenă; - mărci ale prezenţei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă şi indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepţii ale termenului; evoluţie (poezia paşoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; tradiţionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică şi epică). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv; - elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic. c. Limbajul şi expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice şi de construcţie (enumeraţia, repetiţia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogaţia retorică, exclamaţia retorică, invocaţia retorică), figuri semantice (epitetul, comparaţia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteraţia); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepţii ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern. c. Structura textului dramatic - construcţia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scenă, relaţii temporale şi spaţiale; - compoziţia textului dramatic: act, scenă, tablou, replică; indicaţii scenice; - personajul dramatic - modalităţi de caracterizare. d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic - particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci şi ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); - Junimea şi junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiţionalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu Notă. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici. B. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Notă. Conţinuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice; - aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunţarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziţii, frază); unităţi frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracţia paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracţie, acordul logic - elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic şi de punctuaţie - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variaţie stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcţionale (definire, caracteristici, exerciţii aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAŢIONALE - act, acţiune, aliteraţie, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparaţie, compoziţie, conflict, construcţia subiectului (expoziţiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcţiile comunicării, enumeraţie, episod, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, fantastic, ficţiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicaţii scenice, interogaţie retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiţie, refren, relaţii temporale şi spaţiale, romantism, român (tipuri), secvenţă narativă, secvenţă poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil funcţional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiţionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Richtlinien f'fcr die Abiturpr'fcfung 2004 Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine m'fcndliche Pr'fcfung abzulegen. 1. Anforderungen Die Pr'fcflinge sollen Făhigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen k'f6nnen: ● Wissen, selbstăndiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsverm'f6gen; ● Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und ge'fcbter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang. ● Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstăndiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situaţionen und Sachverhalte. ● Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstăndigen L'f6sungen, Begr'fcndungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen. ● Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis f'fcr die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Er'f6rterungen miteinzubeziehen. ● Făhigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu er'f6rtern. ● Făhigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen. ● Făhigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen. ● Făhigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen ● Făhigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und dar'fcber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen. 2. Inhalte: a. Literatur: ● Aufklărung: Wesensziige und Menschenbild. G.E.Lessing als Vertreter der Aufklărung. Nathan der Weise. ● Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes. ● Klassik: Lebensgef'fchl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W.Goethe: Faust I, II (Ausz'fcge). ● Romantik: Lebensgef'fchl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes. ● Realismus: Wesensziige und Problematik anhand eines Werkes. ● Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. B'fcchner, B.Brecht, Fr. D'fcrrenmatt ● Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes. ● Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklărung bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung: Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse). 3. Die schriftliche Pr'fcfung Die schriftliche Pr'fcfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Pr'fcfung bekannt gegeben. În der schriftlichen Pr'fcfung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des pădagogischen und philologischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Pr'fcfung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewăltigen. Absolventen des realen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Pr'fcfung ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. ă zu verfassen. Die Aufgabenarten în Literatur werden gemăâ dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pr'fcflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Făhigkeiten beweisen sollen. Bewertet wird: ● angemessene Behandlung des Themas ● strukturierte und differenzierte Argumentation ● Transferverm'f6gen ● zweckmăâige Gliederung der Arbeit ● Beachtung der sprachlichen Normen ● ggf. Einteilen eines Satzgef'fcges, Bestimmen der Nebensătze, morpho - syntaktische Analyse (nur f'fcr pădagogisches und philologisches Profil) Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betrăgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die m'fcndliche Pr'fcfung Die m'fcndliche Pr'fcfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Pr'fcfungsordnung. Anforderungen: ● zusammenhăngende Ăuâerung zu einem gegebenen Thema; ● Pr'fcfungsgesprăch 'fcber groâere fachliche Zusammenhănge; ● Textinterpretation; Bewertet wird: ● inhaltliche Qualităt des Pr'fcfungsgesprăches; ● Transferverm'f6gen; ● sprachliche Bewăltigung der gestellten Aufgaben; Die Abiturpr'fcfung în der Spezialabteilung des "Colegiul German Goethe" în Bukarest verlăuft gemăâ der genehmigten Pr'fcfungsordnung. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului naţional de bacalaureat, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situaţiile următoare: ● Limba engleză - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b); ● Limba engleză - probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e); ● Limba engleză - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializările ne-filologice (proba f). II. PRECIZĂRI METODOLOGICE Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba engleză este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional - Seria liceu - Programe şcolare". ● Programa 1A, Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice (filologie, intensiv şi bilingv) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică). ● Programa 1A, Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări. ● Programa 1B, Limba engleză - prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică- informatică). ● Programa 2, Limba engleză - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun. ● Programa 3, Limba engleză - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii engleze în clasa a IX-a. Programele şcolare în vigoare sunt centrate pe competenţe. Structura programelor şcolare este următoarea: 1. Competenţele generale: ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ● Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare (nu se cere în cazul Programei 3) 2. Competenţele specifice, corelate cu unităţi de conţinut. 3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor: ● Conştientizarea contribuţiei limbii engleze la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale şi la vehicularea culturii contemporane ● Raportarea critică la civilizaţiile britanică şi americană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei ● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba engleză ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare. 4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicării şi funcţiile comunicative ale limbii. În anul 2004, examenul de bacalaureat la limba engleză va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul naţional, pe baza celor patru programe menţionate anterior. Indiferent de programă, examenul va păstra aceeaşi structură generală în ceea ce priveşte probele (oral, ca probă obligatorie, sau scris, ca probă la alegere), precum şi tipurile de subiecte. Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi funcţional) a elementelor de construcţie a comunicării şi a funcţiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competenţele de interacţiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingător, logic şi coerent, susţinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare sau cu propria experienţă de viaţă. În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrată prin competenţe de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competenţele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funcţional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interacţiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de mediere şi transfer. În ambele probe vor fi evaluate - pe bază de indicatori specifici, precizaţi în baremul de corectare -valorile şi atitudinile pe care programele şcolare de limba engleză le prevăd a fi formate pe parcursul studiilor liceale. Urmărind structura programelor şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat 2004 îşi propune să evalueze: - nivelul competenţelor generale ale candidatului; - însuşirea conţinuturilor; - valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii engleze; - competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice. Totodată, programa de bacalaureat pentru limba engleză doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi. III. COMPETENŢE CARE VOR FI EVALUATE III. 1. Competenţe de comunicare orală Pentru a evalua competenţele de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă, să răspundă la întrebări şi să rezolve sarcinile de lucru primite; ● să recunoască elementele de vocabular şi structurile gramaticale dintr-un text dat; ● să identifice ideile principale din textul dat; ● să sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text; ● să recunoască argumentele şi să identifice concluziile dintr-un text; ● să selecteze informaţiile relevante dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru; ● să comenteze o informaţie/o părere/un citat/un proverb; ● să realizeze un discurs oral pe o temă dată; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală; ● să prezinte un film/o carte; ● să descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare; ● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viaţă şi să redea conţinutul textului; ● să identifice sensul cuvintelor şi al relaţiilor semantice dintre ele; ● să schimbe punctul de vedere într-un text; ● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală; ● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte; ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane; ● să folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale. III. 2. Competenţe de comunicare scrisă Pentru a evalua competenţele de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii trebuie: ● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă; ● să identifice informaţiile semnificative din text; ● să schimbe punctul de vedere într-o povestire /într-un text; ● să comenteze unele aspecte din text; ● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; ● să analizeze şi să interpreteze un aspect/o idee din textul dat; ● să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi; ● să descrie/caracterizeze o persoană; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală. ● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; ● să construiască un text pe baza unei teme date; ● să redacteze un eseu; ● să comenteze un subiect; ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane; ● să traducă un text de dificultate medie; ● să schimbe punctul de vedere într-un text; ● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală; ● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte; ● să folosească corect structurile lexicale şi gramaticale studiate. IV. CONŢINUTURI CARE VOR FI EVALUATE Conţinuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare, în consecinţă, diferenţierile (pe probe, tipuri de subiecte) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). IV.1. Conţinuturi lexicale şi tematice Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba engleză, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general. Textele necunoscute şi temele de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri:
14. a)Tip de text: literar, non-literar; ... Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să înveţe a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii; - să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi; - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; - să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.
15. b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul britanic şi american, literatură cultă şi populară, broşuri, internet. ...
16. c)Lungimea: în funcţie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte ...
17. d)Dificultate: în funcţie de programă/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale; ...
18. e)Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa şcolară: ... 1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber; 2. Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii; 4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional, britanic şi american - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente. IV.2. Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limba engleză: SUBSTANTIV - pluralul substantivelor - substantive defective de număr ADJECTIV - comparaţia intensivă VERB - timpurile verbale - subjonctivul - verbe modale/modalitate - infinitivul/participiul/gerunziul - construcţii cu infinitivul şi cu participiul ADVERB - grade de comparaţie CUVINTE DE LEGĂTURA - prepoziţii, conjuncţii, locuţiuni Articolul - hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului - cazuri speciale de utilizare a articolului SINTAXA - ordinea cuvintelor în propoziţie - tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, etc.) - propoziţii condiţionale - condiţionale I,II,III, mixte - corespondenţa timpurilor - vorbirea directă/indirectă IV.3. Funcţii comunicative ale limbii: 1. iniţierea, întreţinerea şi încheierea unui dialog/conversaţii 2. exprimarea opiniei 3. exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora 4. exprimarea satisfacţiei/insatisfacţiile faţă de un punct de vedere 5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului 6. contrazicerea părerilor altora 7. comentarea părerilor 8. solicitarea repetării şi reformulării 9. exprimarea presupunerilor 10. solicitarea de informaţii şi de sugestii 11. oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii 12. solicitarea confirmării/infirmării unor informaţii 13. formularea de propuneri şi sugestii 14. exprimarea de condiţii 15. formularea de sfaturi 16. exprimarea preferinţelor, intenţiilor 17. solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii 18. formularea de invitaţii 19. exprimarea de mulţumiri 20. acceptarea/refuzul unei invitaţii 21. exprimarea surprizei, curiozităţii, temerilor, îndoielilor 22. exprimarea simpatiei 23. formularea de comparaţii 24. formularea de persuasiuni 25. exprimarea diverselor grade de certitudine V. PRECIZĂRI V.1. Timpul de lucru:
19. a)Proba orală: timp de prezentare: 15 minute ...
20. b)Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore ... V.2. Structura şi dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână. La alcătuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ. TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANŢĂ CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME! PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f). Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare*1), examenul de bacalaureat 2003 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte: - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); - competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: ● 1-2 ore*2) ● 3-4 ore*3) ● bilingv*4) ● Minorităţi/L3*5) Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi/L3, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. _______________ *1) Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei şcolare de Limba franceză pentru clasa alX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei şcolare de Limba franceză, seria liceu, vol. 2, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba franceză pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001 *2) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 1-2 ore pe săptămână (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în gimnaziu. *3) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 3-4 ore pe săptămână (inclusiv profilul intensiv). *4) Numai pentru absolvenţii claselor bilingve. *5) Din această categorie fac parte absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de-studiu). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele, în funcţie de probă (oral/scris). Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe două nivele: 1. 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve; 2. Minorităţi/L3. 1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve 1.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: ♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut -extrăgând şi/sau prelucrând informaţii din text - prin: ● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice; ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● traducere; ● identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6); Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă. ♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; ● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent, pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; - prezentarea unui film/unei cărţi*7); - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare; - prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmaţii, unei idei, ideilor textului*7), integrând exemple relevante şi/sau un punct de vedere personal. Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicaţional. 1.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi: ♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: ● identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice; ● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; ● identificarea informaţiilor semnificative din text (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6); ______ *6) eventual, întru-un număr dat de cuvinte (3-4 ore şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a; *7) 3-4 ore şi bilingv. ♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competenţele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin: ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţinta acest lucru; ● construirea unui discurs logic şi coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmaţie/un text dat: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale; - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante; - construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - dezvoltarea unei idei/continuarea unui text; - exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile/conţinutul textului; - comentarea unui subiect/unei afirmaţii/unei idei/ideilor textului*8), integrând un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante; - redactarea unui eseu structurat/liber*8). Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minorităţi); 2. LIMBA FRANCEZĂ: Minorităţi/L3 2.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: ♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin: ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● răspuns la întrebări (chestionar); ● traducere; ● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat/a informaţiei specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8) Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată. ♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; ● prezentarea unor detalii personale; ● relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film; ● descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activităţi; Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen. _______ *8) 3-4 ore şi bilingv. 2.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi: ♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: ● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; ● identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exerciţii diverse (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.); ● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informaţiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat. ♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate; ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; ● solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize); ● redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/oficiale); ● redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (întrebări, text) de sprijin; ● relatarea unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film; ● descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activităţi; Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text simplu. III. CONŢINUTURI 1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore*9),3-4 ore şi bilingv 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă). 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizică - a face o expunere pe o temă dată - a exprima un raţionament/o judecată*10) - a exprima o opinie personală/stări/sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informaţii practice cuiva - a exprima gusturi şi preferinţe - a sfătui pe cineva*10)/a cere cuiva să facă ceva/a interzice - a situa în spaţiu şi timp - a exprima cantitatea/calitatea; a compara - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a-şi exprima acordul/dezacordul - a face o urare, a felicita - a rezuma un text (idei esenţiale) - a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală) _____________ *9) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba franceză citată la pag.l; *10) 3-4 ore şi bilingv. 1.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal. Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte), câmp lexical/semantic*), conotaţie /denotaţie*) Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv; Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie; adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte) Numeralul: cardinal şi ordinal; Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. şi C.O.I.) în propoziţii asertive şi imperative; pronumele en şi y; Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă şi pasivă; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de,...); stil direct/indirect, construcţii impersonale (verbe personale folosite impersonal)*) Adverbul: tipuri, grade de comparaţie; Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor. Sintaxa propoziţiei: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul,complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale; Sintaxa frazei: concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziţii relative*), după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie*) la forma interogativă/negativă, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (şi condiţional), consecinţei, concesiei*), condiţiei*), comparaţiei*); propoziţia participială*). Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală; imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza*). ___________ *)elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv. 1.4. TEXTE şi TEME pentru comunicarea orală şi scrisă. Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
21. a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză; ...
22. b)Tipul de text: text autentic literar/neliterar; ...
23. c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 - 350 de cuvinte) ...
24. d)Dificultate: în funcţie de profil. ... Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/L3. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*). ♦ TEME Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general: ● Viaţa personală şi socială: identitate/CV; ţinerii şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul...) etc.; ● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă; meteo etc. ● Timp liber: week-end/vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. ● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; moda; conflicte între generaţii; muncă/şomaj; violenţă/non-violenţă etc. ● Mediul înconjurător: oraş/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc. ● Spaţiul francofon: Franţa contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; francofonia şi ţările francofone; ● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene. __________ Notă ... *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv. 2. LIMBA FRANCEZA: Minorităţi/L3*11) ___________ *11) conform Programei de Ib. franceză pentru anul IV (L3); citată la pagina 1. 2.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ (v.1.1., pag. 4) 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversaţie - a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...) - a exprima o opinie personală - a exprima o judecată - a relata activităţi la prezent, trecut, viitor - a situa un eveniment în timp - a descrie locuri a exprima o stare fizică - a exprima gusturi şi preferinţe - a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...) - a exprima calităţi şi cantităţi; a compara calităţi - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/să facă ceva - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a răspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală) 2.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de). Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nume de ţări (masculin, feminin). Adjectivul: adjective calificative uzuale şi de culoare; acordul în gen şi număr; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral. Pronumele: personale (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ţa), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele en şi y; Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaître, croire, voir,...; verbe pronominale); perfect compus cu avoir şi etre: verbe de grupa I , a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire...); imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; condiţionalul prezent, şi condiţional (I şi II); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului după verbe de voinţă, sentiment, expresii impersonale; expresii impersonale(îl fait beau/mauvais, chaud/froid, îl pleut, îl neige); Forme de fraze: afirmativă, negativă, interogativă (cu est-ce que şi prin inversiune); Adverbul: adverbe interogative (Comment...? Pourquoi...? Combien...?); adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier, demain); Conjuncţii: et, mais, parce que, donc 2.4. TEXTE şi TEME pentru comunicarea orală şi scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune) ♦ TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viaţa cotidiană, documente curente (carte poştală, scrisoare, broşuri, prospecte, instrucţiuni, formulare,...); texte informative şi articole de presă. ♦ TEME ● Viaţa personală şi socială: identitate; ţinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, sentimente; sănătate; modă şi vestimentaţie; ● Viaţa cotidiană: pe stradă, magazine, poştă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, cinema,...), activităţi, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc. ... ● Spaţiul francofon: oraşe şi provincii; tradiţii şi sărbători; francofonia. ● Spaţiul cultural românesc: monumente, locuri, personalităţi marcante. IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisă : - timpul de lucru: 3 ore. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris; - să-şi însuşească structuri gramaticale noi, să şi le consolideze pe cele vechi; - să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre; - să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - sa înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; - să înveţe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT În cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare: ● Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b); ● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e); ● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile şi specializările nefilologice (proba f). II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare". ● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv şi bilingv de studiere a limbilor de circulaţie internaţională) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică). ● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări. ● Programa 1B, Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică). ● Programa 2, Limba germană - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun. ● Programa 3, Limba germană - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a. 1. Competenţele generale: ● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare ● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă ● Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare 2. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi. 3. Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării. 4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor: ● Conştientizarea contribuţiei limbii germane la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale; ● Raportarea critică la civilizaţia germană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei; ● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora; ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba germană; ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare; Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic ale limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limba germană, în situaţii date de comunicare. Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 îşi propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă în învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei: - nivelul competenţelor generale ale candidatului; - însuşirea conţinuturilor; - valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane; - competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice ; Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi. III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII În cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară. III.1. COMPETENŢE EVALUATE III. 1.1. Competenţa de comunicare orală Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viată pentru bilingv şi 3 - 4 ore săptămânal şi să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări pentru 1-2 ore săptămânal şi minorităţi /L3. ● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice; ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● traducere; ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru; ● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; - prezentarea unui film/unei cărţi; - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare; - să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane. - să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicaţional. III. 1.2. Competenţa de comunicare scrisă Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili: ● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă; ● să identifice informaţiile semnificative din text; ● să rezume textul; ● să comenteze un aspect din text; ● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; ● să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate; ● să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat; ● să folosească corect structurile lexicale studiate; ● sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi; ● să descrie/caracterizeze o persoană; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală. ● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; ● să construiască un text pe baza unei teme date; ● să redacteze un eseu; ● să comenteze un subiect; ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane; III. 2. CONŢINUTURI EVALUATE Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare. În consecinţă, diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). III.2.1. Conţinuturi lexicale şi tematice Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general, (vezi Nota nr. 2) Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.
25. a)Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Nota nr. 1); ...
26. b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet. ...
27. c)Lungimea: în funcţie de profil: 125 - 350 cuvinte ...
28. d)Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale; ...
29. e)Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Nota nr. 2): ... 1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber; 2. Domeniul social (societate): ţinerii, familia şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii; 4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional şi germanofon în cadrul european - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente; III.2.2. Elemente structurale funcţionale III.2.2.1. Acte de vorbire Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal. III.2.2.2. Forme de comunicare în scris Candidaţii vor fi capabili de: - a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise; - a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie; - a redacta o povestire, descriere, caracterizare; - a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate. III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziţii, fraze procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru:
30. a)Proba orală: timp de lucru: 15 minute ... : timp de prezentare: 10 minute
31. b)Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore ... IV.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână. La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ. TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANŢĂ CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME! Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să înveţe a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii; - să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi; - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; - să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris. Bacalaureat 2004 Programa pentru limba germană modernă Nota nr. 1 Textsorten ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Rezepte Teletext ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Briefe Anleitungen Durchsagen Literarische Texte (Auszlige) Graffiti Handzettel Fuhrungen Fahrscheine Videotext Computerbildschirmtext Plakate Zeitungsartikel Vorschriften Anschlage Lieder Speisekarten Bericht Geschâftsbrief Bedienungsanleitungen Mitteilung Etiketten und Aufschriften Werbeschriften Visitenkarten Schilder Artikel Prasentation Zusammenfassungen Resourcen: Lehrb'fccher Reader Literaturbl'fccher Prospekte W'f6rterb'fccher Zeitungen Zeitschriften Plakate Alben Fahrplâne Landkarten Stadtplâne ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nota nr. 2 Beschreibungskategorien zum Wortschatz ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bereich Orte Instituti- Personen Objekte Ereignisse Handlun- tutionen gen ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Privat Haus, -Familie -Verwandte - Einrich- -Familien- Lebensrouti Zimmer Freundes- -Freunde tungenund feiern - Garten und -Bekannte M'f6bei; -Krankheit nenz.B.: (eigenes/r, Bekannten- -Kleidung -Zwischen- anziehen, der Familie, netzwerke -Hausgerăte falie ausziehen, von -Spiel -und -Unfălle essen, Freunden, Werkzeug -natiirliche waschen, von -K'f6rper Phanomene basteln, Bekannten) pflege -Feste u.s.w. -eigener -Freizeit-, -Besuche Gartenarbeit Platz Reise- und -Hobbys im Heim, Sportaus- Unterhal- Hotel usw. r'fcstung tung -auf dem Land am See, Meer -im Gebirge ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sozial -offentliche -Behorden -Mitglieder -Geld, -Zwischen- -Einkaufen Răume: -Vereine der Offent- Formulare falie und StraBe, - lichkeit -Programme -Unfălle 'f6ffentliche Platz, Gesellsc- -Beamte -Mahlzeiten-Versamm- Dienste (în Parkusw. haften -Verkăufer -Getrănke lungen Anspruch offentliche -politische -Lehrer -Snacks -Geldstrafen nehmen) Verkehrs- Parteien -Arzt -Personal- -Spiele, -medizi- mittel -Kirchen -Polizisten ausweis, Wett- nische -Geschăfte -Sicher- Passe, bewerbe Dienste (în -Mârkte heitskrăfte F'fchrer- Anspruch -Kranken- -Fahrer scheine nehmen) hăuser -Schaffner - fahren, -Arztpraxen -Passagiere wandern, -Stadien -Kellner reisen -Sportplătze -Kunden -'f6ffentliche -Sporthallen -Empfangs- Unterhaltun -Restaurant, personal g und Kneipe, -Priester, Freizeit- Hotel Pfarrer aktivităten -Sport, Spiele ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Schule -Schulen, -Schule, -Lehrende, - -erster und Routinen în: Und Aula, Berufsschul Lehrkorper Schulunifor letzter -Schulver- Beruf Klassen- e, -Eltern m Schultag, samm- raum, Universitat -Klassen- -Schreib-, Sch'fcler- lungen, Schul- -Wissen- kameraden, Mal- und austausch Lehrerkon- hof, Hoch- schafts-und Sudierende Bastelmate- -Spiele, ferenzen, schule, Forschungs- - rial Pause Unterricht, Universitat, Institute Arbeitgeber Schulaus- -Seminare Spielen, Seminar- -Firmen , r'fcstung und und Pausen, răume, -Staats-und Arbeit- -kleidung Ubungen Laborarbeit, Schul- multination nehmer -audio- -Disku- Hausaufga- vertretung ale Kollegen visuelle ssionen ben, Team- - Unternehme -verschiede- Gerăte -Beratungs- arbeit Wohnheime n ne -Tafel und gesprăche Verwaltung, Laboratorie -Gewerk- Berufsbene- Kreide Ausverkăuf Manage- n schaften Nungen -Computer e ment, -Mensa -B'fcroaus- -Messen Produktion- -B'fcros stattungen vorgăngen, Werkstâtten -Tiere, B'fcrovorgăn -Bauernh'f6fe Pflanzen - -Lăden, gen, -Geschăfte Transport, -Hotels Verkaufen usw. -Computer- arbeit -Reinigung ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bildung -Museen Wissen- Beamten, Kunstge- -Veranstal- Routinen în Theatersale schafts- und Schauspiele genstănde tungen -Veranstal- -Kinosăle Kulturinstit r, -Alben -Auf- und tungen Konzertsăle u- Kiinstler, Musikinstru Vorf'fchrun- -Auf- und Bibliotheke tionen Publikum, - gen Vorfiih- n Kritiker mente -Festivale rungen -Ausstel- Eintrittskart -Bespre- -Festivale lungs- e chungen Bespre- răume Prospekte, -Empfănge chungen -Veranstal- Plane, Pro- -Konferen -Empfăngen tungsrăume gramme, zen -Konferen- Mal-, Spiel- zen und usw. Bastel- material ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine, ca probă obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opţionale. Examenul de limba italiană va păstra aceeaşi structură în ceea ce priveşte: ● probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); ● repartizarea în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv şi Minorităţi/L3, pentru ambele probe (oral şi scris); ● competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris. II. COMPETENŢE DE EVALUAT 1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice; - recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere. Candidaţii pot face trimiteri la/asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată. ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● răspuns la întrebări; - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal. - emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text. Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen. 2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi: ● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: - identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exerciţii (cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar,etc./rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice; - recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate. ● să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător. ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante; - relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema dată; - redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi). III. CONŢINUTURI 1. LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv 1.1. TEMATICA Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general: ● Viaţa personală şi socială: problemele adolescenţei (alegerea unei meserii, şomajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generaţii,...); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; ţinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea,...), petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,...) ● Viaţa cotidiană:: relaţii şi convenienţe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondenţă,...); viaţa cultural-artistică (spectacole, muzică...),mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III ● Spaţiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalităţi; artă, cultură şi civilizaţie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă); ● Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate. 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *): - a angaja, a continua, a încheia o conversaţie - a prezenta / a face o expunere pe o temă dată - a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, oraşe - a exprima o opinie, o judecată / a argumenta - a exprima gusturi şi preferinţe - a relata (o discuţie, un eveniment, o suită de evenimente) - a rezuma o discuţie - a-şi exprima acordul /dezacordul - a exprima îndoiala, satisfacţia, regretul - a exprima posibilitatea / imposibilitatea - a exprima intenţia de a face / a nu face ceva - a exprima necesitatea /obligaţia - a exprima admiraţia / dezaprobarea - a exprima stări emoţionale 1.3. COMUNICARE IN SCRIS - a rezuma un text - a caracteriza o persoană, personaj - a redacta o scrisoare, un CV - a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) - a redacta un eseu 1.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*). __________________ Notă ... *) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128 / 21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte) Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv ; Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea. Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparaţie (forme sintetice); sensul şi comportamentul unor adjective în fun- cţie de poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şi nehotărâte). Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operaţiilor aritmetice. Pronumele: personal (de politeţe, N., D., Ac., forme combinate), poziţia proclitică şi enclitică a pronumelui personal faţă de verb, pronumele posesiv,, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul prenumelor personale (C.O.D. şi C.O.I) în propoziţii afirmative, negative şi imperative; pronumele ne şi ci (vi). Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă şi pasivă. Adverbul: tipuri, gradele de comparaţie; Prepoziţia: prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale, prepoziţiile articulate şi folosirea prepoziţiilor. Conjuncţia: conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa : concordanţa la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale; concordanţa la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinţei, scopului, ipotezei (se ipotetice); 2 LIMBA ITALIANA: MINORITĂŢI 2.1. TEMATICĂ ● Universul personal: identitate; adolescenţa, vârsta aspiraţiilor; relaţiile cu familia, relaţiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentaţie, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet...), C.V.; gustul aventurii cunoaşterii. ● Viaţa cotidiană: poştă; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulaţie; călătoria, mijloc de cunoaştere, (la mare, la munte, la ţară); corespondenţa personală; fenomene sociale negative (violenţă, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului). ● Spaţiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sărbători tradiţionale; bucătăria italiană; muzica şi cinematografia italiană, personalităţi ale spaţiului cultural italian. 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversaţie - a cere / a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...) - a exprima o opinie personală - stări sufleteşti, evenimente - a exprima o stare fizică - a exprima gusturi şi preferinţe - a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...) - a propune / a invita, a accepta / a refuza - a cere cuiva ceva / a comanda - a exprima acordul / dezacordul - a se scuza, a răspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a sfătui, a recomanda - a exprima posibilitate, imposibilitatea 2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o temă familiară - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului Substantivul: gen, număr, substantive cu plural neregulat Adjectivul: adjective calificative, grade de comparaţie şi comportamentul adjectivelor "bello" şi "quello". Pronumele: personal (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor şi a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condiţional (prezent şi trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanţa timpurilor la modul indicativ şi conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp şi de loc; adverbele relative; particulele ne şi ci (
32. vi)Prepoziţia: prepoziţii simple şi articulate. Conjuncţia: conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare _________ Notă ... **) conţinuturi Minorităţi, conform programei şcolare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. 1.4./2.4. TEXTE. Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi. Aceste texte vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba italiană. IV. PRECIZĂRI 1. Timpul de lucru este:
33. a)proba orală: 15 minute; ...
34. b)proba scrisă: 3 ore. ... 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. ____________ Pentru informaţii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Consideraţii generale din Programa de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003 PROGRAMA: LIMBA PORTUGHEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f). Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare, examenul de bacalaureat 2004 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte: - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); - competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: ● 3-4 ore ● bilingv Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clase bilingve), în funcţie de probă (oral/scris). 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve 1.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin: - identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice; - recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; - răspuns la întrebări (chestionar); - traducere / retroversiune; - rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere; - exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmaţie / ideile / conţinutul textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv. Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă. ● să demonstreze capacitatea de exprimare prin: - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale; - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; - relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale; prezentarea unui film / unei cărţi; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante şi un punct de vedere personal. Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen. 1.2. PROBĂ SCRISĂ Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi: ● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin: - identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice; - recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; - identificarea informaţiilor semnificative din text: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante); - exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului. ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - valorificarea adecvată a competenţelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă); - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; - relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experienţe personale; - descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante; - construirea unui interviu / dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V. / unei cărţi poştale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmaţie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore). III. CONŢINUTURI 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv 1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă). 1.2 ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizică - a face o expunere pe o tema data - a exprima un raţionament / o judecată - a exprima o opinie personală / stări / sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informaţii practice cuiva - a exprima gusturi şi preferinţe - a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice - a situa în spaţiu şi timp - a exprima cantitatea / calitatea; a compara - a propune / a invita, a accepta / a refuza - a-şi exprima acordul / dezacordul - a face o urare a felicita - a rezuma un text (idei esenţiale) - a participa la o conversaţie / interacţiune orală (în situaţie de examen) 1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal. Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical / semantic, conotaţie / denotaţie. Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea. Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv; demonstrativ. Numeralul: cardinal şi ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ şi nehotărât. Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivul impersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu); perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a -f inf., acabar de, precisar de. verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser şi estar. diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă. Adverbul: de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod; locuţiuni adverbiale; gradele de comparaţie; adverbele ca şi la - utilizare emfatică. Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni prepoziţionale. Sintaxa propoziţiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale. Sintaxa frazei: concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale, în propoziţii relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei, condiţiei, comparaţiei. Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală; imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza 1.4 TEXTE ŞI TEME pentru comunicarea orală şi scrisă Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
35. a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză; ...
36. b)Tipul de test: test autentic literar / neliterar; ...
37. c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte); ...
38. d)Dificultate: în funcţie de profil. ... Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu). ♦ TEME Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general: ● Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, ţinerii şi comunitatea, ţinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul ...) etc.; ● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.; ● Timp liber: fim-de-semana / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.; ● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj; violenţă / non-violenţă etc.; ● Mediul înconjurător: oraş / sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.; ● Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone; ● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene. IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute Proba scrisă: - timp de lucru: 3 ore. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris; - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre; - să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; - să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză. PROGRAMA: LIMBA RUSĂ STATUTUL DISCIPLINEI În temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare: ● Limba rusă ca limbă modernă - probă orală comună pentru toate filierele şi specializările; ● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria auriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie; ● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia specializării filologie din cadrul filierei teoretice. Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) este întocmită pe baza noului Curriculum Naţional, aplicat în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 1999-2000*1), şi avizată de Comisia Naţională de Limba rusă - în data de 30.06.2003. _______________ *1) Absolvenţii claselor a XIII-a, promoţia 2004, precum şi absolvenţii de liceu din promoţiile anterioare (curs de zi, seral şi fără frecvenţă) vor susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă. Parte a Curiculum -ului naţional, Programele şcolare de Limba rusă pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului ar. 3915/31.05.2001, stabilesc: 1. Competenţe generale: ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ● Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 2. Competenţe specifice - corelate cu tipuri de conţinuturi - pentru fiecare an de studiu 3. Arii tematice, acte de vorbire şi elemente de construcţie a comunicării. 4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor: ● Conştientizarea contribuţiei limbii ruse la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale ● Raportarea critică la civilizaţia rusă, acceptarea diferenţelor şi man