CONVENŢIA INTERNAŢIONALĂ din 19 octombrie 2005 împotriva dopajului în sport*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 828 bis din 9 octombrie 2006 Notă ... ────────── *) Acceptată de Legea nr. 367/2006, pub

itate cu reglementările anti-doping în vigoare, sau sustragerea fără justificare valabilă de la prelevarea unei probe biologice sau faptul de a evita prelevarea unei astfel de probe prin orice mijloc; (

1. d)încălcarea obligaţiilor privind disponibilitatea sportivilor pentru controlul în afara competiţiei inclusiv nerespectarea de către sportivi a datoriei de a furniza informaţii privind locul în care se află, precum şi faptul de a nu se prezenta la controale considerate ca fiind organizate pe baza unor reguli rezonabile; (
2. e)falsificarea sau tentativa de falsificare a oricărui element din procesul de control doping; (
3. f)posesia substanţelor sau metodelor interzise; (
4. g)traficul oricărei substanţe sau metode interzise; (
5. h)administrarea sau tentativa de administrare unui sportiv a unei substanţe sau metode interzise ori asistarea, încurajarea, contribuirea, incitarea, disimularea sau oricare altă formă de complicitate care implică o încălcare sau o tentativă de încălcare a regulilor anti-doping. 4. În vederea controlului doping, se înţelege prin "sportiv" orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internaţional sau la nivel naţional în sensul definit de organizaţia naţională anti-doping respectivă şi acceptat de statele părti şi orice altă persoană care participă la un sport sau la o manifestare sportivă de nivel inferior acceptat de statele părţi. În privinţa educaţiei şi pregătirii prin "sportiv" se înţelege orice persoană care participă la activitatea sportivă, aflată sub autoritatea unei organizaţii sportive. 5. Prin "personal asistent al sportivului" se înţelege orice antrenor, preparator, manager sportiv, agent, personalul echipei, oficial, personal medical sau paramedical care lucrează cu sau tratează sportivi care participă sau se pregătesc să participe la competiţii sportive. 6. Prin "Cod" se înţelege Codul Mondial Anti-Doping adoptat de către Agenţia Mondială Anti-Doping la 5 martie 2003 la Copenhaga şi inclus în apendicele nr. 1 la prezenta Convenţie. 7. Prin "competiţie" se înţelege o cursă, un meci, un joc sau o întrecere individuală. 8. Prin "control doping" se înţelege procesul care include planificarea repartizării testelor, recoltarea şi mânuirea de probe biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri. 9. Prin "dopaj în sport" se înţelege un caz de încălcare a regulilor antidoping. 10. Prin "echipe de control doping agreate în deplină regulă" se înţeleg echipe de control doping care operează sub autoritatea unei organizaţii anti-doping naţionale sau internaţionale. 11. Prin control "în cadrul competiţiei" în scopul de a se putea face diferenţa între testele efectuate în cadrul competiţiei şi testele efectuate în afara competiţiei şi cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în regulamentele federaţiei internaţionale sau ale organizaţiei anti-doping relevante, se înţelege un test pe care trebuie să-l efectueze un sportiv desemnat în acest scop în cadrul unei anumite competiţii. 12. Prin "Standard Internaţional pentru Laboratoare", se înţelege standardul care figurează în Apendicele nr. 2 al prezentei Convenţii. 13. Prin "Standarde Internaţionale pentru Testare" se înţeleg standardele care figurează în Apendicele nr. 3 al prezentei Convenţii. 14. Prin "control fără aviz prealabil" se înţelege un control doping care se desfăşoară fără vreo atenţionare prelabilă a sportivului şi în care sportivul este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea probei biologice. 15. Prin "Mişcare Olimpică" se înţeleg toţi cei care acceptă să se conducă după Carta Olimpică şi care recunosc autoritatea Comitetului Internaţional Olimpic, respectiv federaţiile internaţionale pentru sporturile din programul Jocurilor Olimpice, comitetele naţionale olimpice, comitetele de organizare ale Jocurilor Olimpice, sportivii, judecătorii, arbitrii, asociaţiile şi cluburile, precum şi toate organizaţiile şi instituţiile recunoscute de către Comitetul Internaţional Olimpic. 16. Prin "control în afara competiţiei" se înţelege orice control doping care nu se desfăşoară în cadrul unei competiţii. 17. Prin "Listă Interzisă" se înţelege lista în care sunt enumerate substanţele interzise şi metodele interzise care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie. 18. Prin "metodă interzisă" se înţelege orice metodă descrisă în lista interzisă care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie. 19. Prin "substanţă interzisă" se înţelege orice substanţă descrisă în Lista Interzisă care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie. 20. Prin "organizaţie sportivă" se înţelege orice organizaţie care are în răspundere o manifestare pentru una sau mai multe discipline sportive. 21. Prin "Standarde pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic" se înţeleg standardele care figurează în Anexa nr. II la prezenta Convenţie. 22. Prin "control" se înţelege partea din procesul global de control doping cuprinzând planificarea repartizării testelor, colectarea probei biologice, mânuirea probei şi transportarea acesteia la laborator. 23. Prin "scutire de uz terapeutic" se înţelege o scutire acordată

Standardelor pentru Scutiri de Uz Terapeutic.

1. Prin "uz" se înţelege aplicarea, ingestia, injectarea sau consumarea prin oricare alt mijloc a unei substanţe interzise sau metode interzise.
2. Prin "Agenţia Mondială Anti-Dopiog (AMAD)" se înţelege fundaţia de drept elveţian astfel numită, constituită la 10 noiembrie
3. Articolul 3 Mijloacele care permit atingerea scopului convenţiei În scopurile prezentei Convenţii, Statele Participante se angajează: a) să adopte măsuri potrivite la nivel naţional şi internaţional care să fie

e cu principiile enunţate în Cod; ...

1. b)să încurajeze orice formă de cooperare internaţională care urmăreşte protejarea sportivilor şi a eticii în sport şi comunicarea rezultatelor cercetării; ...
2. c)să promoveze cooperarea internaţională între Statele Participante şi organizaţiile care joacă un rol predominant în lupta împotriva dopajului în sport, în special cu Agenţia Mondială Anti-Doping. ... Articolul 4 Relaţia dintre Cod şi Convenţie 1. Pentru a coordona punerea în practică a luptei împotriva dopajului în sport la nivel naţional şi internaţional, Statele Participante se angajează să respecte principiile enunţate în Cod, care servesc drept bază pentru măsurile prevăzute la Articolul 5 din prezenta Convenţie. În cadrul prezentei Convenţii, nimic nu împiedică Statele Participante sa adopte măsuri suplimentare faţă de Cod. 2. Textul Codului şi versiunea cea mai recentă a Apendicelor nr. 2 şi nr. 3 sunt reproduse cu titlu informativ şi nu fac parte integrantă din prezenta Convenţie. Apendicele ca atare nu creează nici o obligaţie de constrângere în dreptul internaţional pentru Statele Participante. 3. Anexele fac parte integrantă din prezenta Convenţie. Articolul 5 Măsuri care permit atingerea obiectivelor Convenţiei În

itate cu obligaţiile înscrise în prezenta Convenţie, fiecare Stat Participant se angajează să adopte măsuri corespunzătoare. Aceste măsuri pot cuprinde legi, regulamente, politici sau măsuri administrative. Articolul 6 Relaţia cu alte instrumente internaţionale Prezenta Convenţie nu modifică în niciun fel drepturile şi obligaţiile Statele Participante care decurg din alte acorduri încheiate în prealabil şi compatibile cu obiectul şi cu scopul acestei Convenţii. Prin aceasta nu se aduce atingere nici drepturilor şi nici obligaţiilor altor state fată de prezenta Convenţie. II. Activităţi anti-doping la scară naţională Articolul 7 Coordonarea la nivel naţional Statele Participante asigură aplicarea prezentei Convenţii, îndeosebi prin măsuri de coordonare la nivel naţional. Pentru a-şi îndeplini obligaţiile care decurg din prezenta Convenţie, Statele Participante pot să se sprijine pe organizaţiile anti\'addoping, precum şi pe autorităţile şi organizaţiile sportive. Articolul 8 Limitarea accesului şi a folosirii în sport a substanţelor interzise şi a metodelor interzise

1. Statele Participante adoptă, în funcţie de nevoi, măsuri pentru a limita accesul la substanţe interzise şi la metode interzise în vederea restrângerii folosirii acestora de către sportivi, cu excepţia cazurilor de scutiri de uz terapeutic. Cu precădere, ele vor lua în acest sens măsuri de combatere a traficului destinat sportivilor şi, în acest scop, se vor strădui să limiteze producţia, circulaţia, importul, distribuirea, şi vânzarea acestor substanţe şi metode.
2. Statele Participante adoptă măsuri sau încurajează, după caz, ca instituţiile competente ţinând de jurisdicţia lor să adopte măsuri care să prevină şi să restrângă folosirea şi deţinerea de către sportivi a unor substanţe interzise şi metode interzise în sport, în afara cazului în care folosirea acestora este autorizată printr-o scutire în scop terapeutic.
3. Nici o măsură luată în

itate cu prezenta Convenţie nu va împiedica accesul, în scopuri legitime, la substanţe şi la metode a căror utilizare este altfel interzisă sau limitată în sport. Articolul 9 Măsuri privind personalul asistent al sportivului Statele Participante adoptă ele însele măsuri sau încurajează organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să ia măsuri, inclusiv sancţiuni sau pedepse faţă de personalul asistent al sportivului care comite o încălcare a unor reguli anti-doping sau altă infracţiune legată de dopajul în sport. Articolul 10 Suplimente nutritive În funcţie de nevoi, Statele Participante încurajează producătorii şi distribuitorii de suplimente nutritive să stabilească bune practici faţă de comercializarea şi distribuirea acestor suplimente nutritive, îndeosebi prin oferirea de informaţii cu privire la compoziţia lor analitică şi prin garantarea calităţii. Articolul 11 Măsuri cu caracter financiar În funcţie de nevoi, Statele Participante:

1. a)asigură prin bugetele lor finanţarea unui program naţional de control la toate disciplinele sportive sau sprijină organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să finanţeze controalele antidoping, fie acordându-le subvenţii directe sau alocaţii, fie luând în calcul costurile acestor controale la stabilirea unei sume globale pentru aceste subvenţii sau alocaţii; ...
2. b)iau măsuri pentru a-şi retrage sprijinul financiar acordat sportivilor sau personalului asistent al sportivilor care au fost suspendaţi în urma unei încălcări a regulilor anti-doping, pe durata suspendării lor; ...
3. c)îşi retrag complet sau parţial sprijinul financiar sau de altă natură pentru orice organizaţie sportivă sau organizaţie anti-doping care nu respectă Codul sau regulile anti-doping aplicabile, adoptate în

itate cu Codul. ... Articolul 12 Măsuri în vederea înlesnirii controalelor anti-doping În funcţie de nevoi, Statele Participante: a) încurajează şi înlesnesc efectuarea, de către organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping aflate sub jurisdicţia lor, controalelor anti-doping în

itate cu prevederile Codului, inclusiv controale inopinante şi controale în afara competiţiilor şi în timpul competiţiilor; ...

1. b)încurajează şi înlesnesc negocierea, de către organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping, de înţelegeri care să permită echipelor de control anti-doping agreate de alte ţări să\'adi supună pe membrii lor unor controale; ...
2. c)iau măsuri pentru a ajuta organizaţiile sportive şi organizaţiile anti\'addoping aflate în jurisdicţia lor să aibă acces la un laborator antidoping acreditat pentru realizarea analizei probelor biologice prelevate. ... III. Cooperarea internaţională Articolul 13 Cooperarea între organizaţiiie anti-doping şi organizaţiile sportive Statele Participante încurajează cooperarea dintre organizaţiile anti-doping, autorităţile publice şi organizaţiile sportive aflate în jurisdicţia lor şi cele din jurisdicţia altor state părţi în vederea atingerii, pe scară internaţională, a scopului prezentei convenţii. Articolul 14 Sprijinirea misiunii Agenţiei Mondiale Anti-Doping Statele Participante se angajează să susţină Agenţia Mondială Anti-Doping în misiunea sa importantă de combatere a dopajului la scară internaţională. Articolul 15 Finanţarea în părţi egale a Agenţiei Mondiale Anti-Doping Statele Participante sprijină principiul finanţării bugetului anual de bază aprobat al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, jumătate de către autorităţile publice şi jumătate de către mişcarea olimpică. Articolul 16 Cooperarea internaţională în materie de combatere a dopajului Ţinând seama că lupta împotriva dopajului în sport nu poate fi eficace decât dacă sportivii vor putea fi controlaţi în mod inopinant şi daca probele biologice vor fi transmise în timp util la laboratoare în vederea analizării, Statele Participante, în funcţie de nevoi şi în

itate cu legislaţia şi procedurile naţionale: a) înlesnesc sarcina Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi a organizaţiilor anti-doping care acţionează

Codului, sub rezerva regulamentelor din respectivele ţări gazdă, pentru a le permite efectuarea de controale anti-doping la competiţii sau în afara competiţiilor asupra sportivilor lor, pe teritoriul lor sau în afara acestuia; ...

1. b)înlesnesc deplasările transfrontaliere în timp util ale echipelor de control anti-doping agreate corespunzător, atunci când acestea efectuează controale anti-doping; ...
2. c)cooperează pentru a grăbi transportarea sau expedierea peste frontieră în timp util a probelor biologice, astfel încât să fie garantată securitatea şi integritatea acestora; ...
3. d)favorizează coordonarea internaţională a controalelor anti-doping efectuate de diferite organizaţii anti-doping şi cooperarea în acest sens cu Agenţia Mondială Anti-Doping; ...
4. e)favorizează cooperarea dintre laboratoarele de control anti-doping aflate în jurisdicţia lor şi cele din jurisdicţia altor State Participante, în speţă, Statele Participante care au laboratoare anti-doping acreditate trebuie să încurajeze aceste laboratoare să ajute celelalte State Participante să capete experienţă, competenţă şi tehnicile necesare pentru a-şi crea propriile lor laboratoare în caz că doresc; ...
5. f)încurajează şi susţin înţelegerile privind controalele reciproce încheiate între organizaţiile anti-doping,

Codului; ... g) îşi recunosc reciproc procedurile de control anti-doping şi metodele de gestionare a rezultatelor obţinute de toate organizaţiile antidoping, care sunt în

itate cu Codul, inclusiv sancţiunile sportive care decurg din acestea. ... Articolul 17 Fondul din contribuţii voluntare 1. Se creează un "Fond pentru eliminarea dopajului din sport" numit în continuare "Fondul din contribuţii voluntare". Este un fond-depozit stabilit

Regulamentului Financiar al UNESCO. Toate contribuţiile vărsate din partea statelor parti şi a altor subiecţi sunt de natură voluntară. 2. Sursele Fondului din Contribuţii Voluntare se constituie din:

1. a)contribuţiile Statelor Participante; ...
2. b)vărsăminte, donaţii sau legate care pot fi făcute de: ... (
3. i)alte State; (
4. ii)organizaţii şi programe din sistemul Naţiunilor Unite, în speţă Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi alte organizaţii internaţionale; (iii) organisme publice sau private sau particulari;
5. c)orice dobândă la sursele Fondului din contribuţii voluntare; ...
6. d)rezultatul veniturilor şi încasărilor de la manifestările organizate în beneficiul Fondului din contribuţii voluntare; ...
7. e)orice altă sursă autorizată de regulamentul Fondului din contribuţii voluntare stabilită de Conferinţa Părţilor. ... 3. Contribuţiile vărsate de Statele Participante la Fondul din contribuţii voluntare nu înlocuiesc sumele pe care acestea s\'adau angajat să le verse pentru a-şi achita cota-parte din bugetul anual al Agenţiei Mondiale Anti-Doping. Articolul 18 Folosirea şi gestionarea Fondului din contribuţii voluntare Sursele Fondului din contribuţii voluntare sunt alocate de Conferinţa Părţilor pentru finanţarea activităţilor aprobate de aceasta, în special pentru ajutorarea Statele Participante la elaborarea şi punerea în practică a programelor antidoping, în

itate cu dispoziţiile prezentei Convenţii, ţinând seama de obiectivele Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi pot fi utilizate pentru a finanţa funcţionarea Convenţiei. Contribuţiile vărsate la Fondul din contribuţii voluntare nu pot fi legate de nici o condiţie politică, economică sau de altă natură. IV. Educaţia şi formarea Articolul 19 Principii generale în materie de educaţie şi de formare 1. Statele părţi se angajează, în limitele mijloacelor de care dispun, să susţină, să conceapă sau să pună în aplicare programe de educaţie şi de formare privind lupta împotriva dopajului. Pentru comunitatea sportivă, în general, aceste programe au în vedere asigurarea unor infomiaţii la zi şi exacte privind:

1. a)efectele negative ale dopajului asupra valorilor etice ale sportului; ...
2. b)consecinţele dopajului asupra sănătăţii. ... 2. Pentru sportivi şi pentru personalul asistent al sportivilor, mai ales în cursol pregătirii lor iniţiale, programele de educaţie şi de formare, pe lângă cele de mai sus, vizează asigurarea unor informaţii la zi şi exacte privind:
3. a)procedurile de control anti-doping; ...
4. b)drepturile şi răspunderile sportivilor în domeniul combaterii dopajului, inclusiv informaţii privind Codul şi politicile organizaţiilor sportive şi anti-doping competente. Aceste informaţii se referă îndeosebi la consecinţele unei încălcăii a regulilor antidoping; ...
5. c)lista substanţelor interzise şi metodelor interzise, precum şi a scutirilor de uz terapeutic; ...
6. d)suplimentele nutritive. ... Articolul 20 Codurile deontologice Statele Participante încurajează asociaţiile şi instituţiile profesionale competente să elaboreze şi să pună în aplicare coduri de conduită, de bune practici şi deontologice corespunzătoare şi în

itate cu Codul în materie de combatere a dopajului în sport. Articolul 21 Participarea sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor Statele Participante favorizează şi, pe măsura mijloacelor lor, susţin participarea activă a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor în toate sferele luptei împotriva dopajului duse de organizaţiile sportive şi de alte organizaţii competente şi încurajează organizaţiile sportive, aflate în jurisdicţia lor, să procedeze în acelaşi mod. Articolul 22 Organizaţiile sportive şi educarea şi formarea continuă în materie de luptă împotriva dopajului Statele Participante încurajează organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să pună în aplicare programe de educaţie şi de formare continuă pentru toţi sportivii şi personalul asistent al sportivilor privind punctele prevăzute la Articolul 19. Articolul 23 Cooperarea în domeniul educaţiei şi formării Statele Participante cooperează între ele şi cu organizaţiile competente în vederea unor schimburi, în funcţie de nevoi, de informaţii, competenţe tehnice, precum şi de experienţă referitoare la programe anti-doping eficiente. V. Cercetarea Articolul 24 Promovarea cercetării anti-doping Statele Participante se angajează să încurajeze şi să promoveze, în limitele mijloacelor lor, cercetarea anti-doping în colaborare cu organizaţiile sportive şi alte organizaţii competente privind: a) prevenirea, metodele de depistare, aspectele comportamentale şi sociale ale dopajului şi consecinţele acestuia asupra sănătăţii; ... b) căile şi mijloacele de concepere a unor programe ştiinţifice de antrenament fizic şi psihologic care să respecte integritatea persoanei; ... c) folosirea tuturor substanţelor şi metodelor noi datorate progresului din ştiinţă. ... Articolul 25 Natura cercetării anti-doping Încurajând cercetarea anti-doping menţionată la Articolul 24, Statele Participante au în vedere ca această cercetare să se desfăşoare: a) în

itate cu practicile deontologice recunoscute pe plan internaţional; ...

1. b)evitând prescrierea unor substanţe interzise şi metode interzise sportivilor; ...
2. c)prin adoptarea unor precauţiuni corespunzătoare, astfel încât rezultatele cercetării să nu poată fi folosite în mod abuziv şi nici să servească dopajului. ... Articolul 26 Schimbul de rezultate provenind din cercetarea anti-doping Cu respectarea regulilor naţionale şi internaţionale aplicabile, Statele Participante, în fancţie de nevoi, fac cunoscute rezultatele cercetării anti-doping celorlalte Statele Participante şi Agenţiei Mondiale Anti-Doping. Articolul 27 Cercetarea în ştiinţele sportului Statele Participante încurajează:
3. a)oamenii de ştiinţă şi membrii corpului medical să efectueze cercetări în ştiinţele sportului, în

itate cu principiile enunţate în Cod; ... b) organizaţiile sportive şi personalul asistent al sportivilor aflaţi în jurisdicţia lor, să aplice rezultatele cercetărilor din ştiinţele sportului care sunt

e cu principiile enunţate în Cod. ... VI. Monitorizarea aplicării convenţiei Articolul 28 Conferinţa Părţilor

1. Se stabileşte o Conferinţă a Părţilor. Conferinţa Părţilor este organul suveran al prezentei Convenţii.
2. Conferinţa Părţilor se întruneşte în sesiune ordinară, în principiu la doi ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinară, dacă decide astfel, sau la cererea a cel puţin o treime din statele părţi.
3. La Conferinţa Părţilor fiecare Stat Participant dispune de un vot.
4. Conferinţa Părţilor îşi adoptă propriul regulament intern. Articolul 29 Organizaţia consultativă şi observatorii la Conferinţa Părţilor Agenţia Mondială Anti-doping este invitată la Conferinţa Părţilor în calitate de organizaţie consultativă. Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, Consiliul Europei şi Comitetul Interguvernamental pentru Educaţie Fizică şi Sport (CIGEPS) sunt invitate în calitate de observatori. Conferinţa Părţilor poate decide invitarea altor organizaţii competente în calitate de observatori. Articolul 30 Funcţiile Conferinţei Părţilor
5. Pe lângă cele menţionate prin alte dispoziţii din prezenta Convenţie, Conferinţa Părţilor are următoarele funcţii; a) promovarea scopului prezentei Convenţii; ... b) discutarea relaţiilor cu Agenţia Mondială Anti-Doping şi studierea mecanismelor de finanţare a bugetului anual de baza al Agenţiei. Statele care nu sunt părţi pot fi invitate la dezbateri; ... c) adoptarea unui plan de folosire a resurselor Fondului din contribuţii voluntare, în

itate cu dispoziţiile Articolului 18; ... d) examinarea rapoartelor înaintate de Statele Participante, în

itate cu articolul 31; ... e) examinarea în permanenţă a mijloacelor pentru asigurarea respectării prezentei Convenţii ţinând seama de evoluţia sistemelor de combatere a dopajului, în

itate cu Articolul 31. Orice mecanism sau orice măsură de monitorizare care nu se regăseşte în prevederile Articolului 31 va fi finanţat prin Fondul din contribuţii voluntare creat pe baza Articolului 17; ... f) examinarea în vederea adoptării a proiectelor de amendamente la prezenta Convenţie; ... g) examinarea în vederea aprobării,

dispoziţiilor Articolului 34 din Convenţie, a modificărilor operate în Lista Interzisă şi în Standardele pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic adoptate de Agenţia Mondială Anti-Doping; ...

1. h)stabilirea şi punerea în aplicare a cooperării dintre Statele Participante şi Agenţia Mondială Anti-Doping, în cadrul prezentei Convenţii; ...
2. i)solicitarea ca Agenţia Mondială Anti-Doping să-i prezinte spre examinare, la fiecare sesiune, un raport privind aplicarea Codului. ... 2. Conferinţa Părţilor poate, în exerciţiul funcţiilor sale, să coopereze cu alte organisme interguvernamentale. Articolul 31 Rapoartele prezentate de către Statele Participante la Conferinţa Părţilor Prin intermediul secretariatului, Statele Participante transmit la doi ani Conferinţei Părţilor, într-una din limbile oficiale ale UNESCO, toate informaţiile legate de măsurile pe care le\'adau luat pentru a se

a dispoziţiilor din prezenta Convenţie. Articolul 32 Secretariatul Conferinţei Părţilor

1. Secretariatul Conferinţei Părţilor este asigurat de Directorul General al UNESCO.
2. La cererea Conferinţei Părţilor, Directorul General al UNESCO recurge pe cât de mult îi stă în putinţă la serviciile Agenţiei Mondiale Anti-Doping, potrivit modalităţilor stabilite de Conferinţa Părţilor.
3. Cheltuielile de funcţionare legate de Convenţie sunt finanţate prin bugetul ordinar al UNESCO, în limita resurselor existente şi la un nivel adecvat, prin Fondul din contribuţii voluntare creat pe baza prevederilor Articolului 17 sau prin combinarea corespunzătoare a acestor surse care se va stabili la fiecare doi ani. Finanţarea cheltuielilor secretariatului din bugetul ordinar se face pe o bază strict minimală, ţinând seama de faptul că orice contribuţie voluntară va trebui să servească, de asemenea, sprijinirii Convenţiei.
4. Secretariatul stabileşte documentaţia Conferinţei Părţilor, precum şi proiectul ordinii de zi al sesiunilor şi asigură executarea hotărârilor acesteia. Articolul 33 Amendamentele
5. Orice Stat Participant poate, printr-o comunicare în scris adresată Directorului General al UNESCO, să propună amendamente la prezenta Convenţie. Directorul General transmite această comunicare tuturor Statelor Participante. Dacă, în termen de şase luni de la data transmiterii comunicării, cel puţin jumătate din Statele Participante răspund favorabil la propunere, Directorul General o prezintă la sesiunea următoare a Conferinţei Părţilor.
6. Amendamentele sunt adoptate de Conferinţa Părţilor cu o majoritate de două treimi din Statele Participante prezente şi participante la vot.
7. După adoptare, amendamentele la prezenta Convenţie sunt supuse Statele Participante în vederea ratificării, acceptării, aprobării sau aderării.
8. Pentru Statele Participante care le-au ratificat, acceptat, aprobat sau au aderat la acestea, amendamentele la prezenta Convenţie intră în vigoare la trei luni de la depunerea de către două treimi din Statele Participante a instrumentelor menţionate la paragrafal 3 din prezentul Articol. În continuare, pentru fiecare Stat Participant care ratifică, acceptă, aprobă un amendament sau aderă la acesta, amendamentul respectiv intră în vigoare la trei luni de la data depunerii de către Statul Participant a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare.
9. Un stat care devine parte la prezenta Convenţie după intrarea în vigoare a amendamentelor, în

itate cu paragraful 4 din prezentul Articol este considerat, în afara cazului în care şi-a exprimat o altă intenţie:

1. a)parte la prezenta Convenţie astfel amendată; ...
2. b)parte la prezenta Convenţie, fară amendamente faţă de orice stat parte care nu este legat prin aceste amendamente. ... Articolul 34 Proceduri specifice privind amendamentele la anexele Convenţiei 1. Dacă Agenţia Mondială Anti-Doping modifică Lista Interzisă sau Standardele pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic, ea poate comunica în scris Directorului General al UNESCO aceste modificări. Directorul General comunică aceste modificări, în calitate de propuneri de amendamente la Anexele prezentei Convenţii, tuturor Statelor Participante, în cel mai scurt timp posibil Amendamentele la Anexe sunt aprobate de Conferinţa Părţilor, cu prilejul uneia din sesiuni sau printr-o consultare în scris. 2. Statele Participante au la dispoziţie 45 de zile, de la data comunicării Directorului General pentru a-l informa pe acesta asupra faptului că se opun amendamentului propus, fie prin intermediul unei scrisori, în cazul consultării în scris, fie cu prilejul unei sesiuni a Conferinţei Părţilor. Amendamentul propus este considerat aprobat de Conferinţa Părţilor, numai dacă două treimi din Statele Participante nu-şi fac cunoscută opoziţia. 3. Amendamentele aprobate de Conferinţa Părţilor sunt comunicate statelor părţi de către Directorul General. Ele intră în vigoare la 45 de zile de la această comunicare, exceptând statul parte care a comunicat în prealabil Directorului General faptul că nu va subscrie la acele amendamente. 4. Un Stat Participant care a comunicat Directorului General faptul că nu subscrie la un amendament aprobat

prevederilor din paragrafele de mai sus rămâne legat de Anexe, în forma fără amendamente. VII. Dispoziţiile finale Articolul 35 State părţi cu regim constituţional federal sau neunitar Prevederile de mai jos se aplică Statelor Participante care au regim constituţional federal sau neunitar:

1. a)în privinţa dispoziţiilor din prezenta Convenţie, a căror aplicare este de competenţa unei puteri legislative federale sau centrale, obligaţiile guvernului federal sau central sunt aceleaşi ca cele ale Statelor Participante care nu sunt state federale; ...
2. b)în privinţa dispoziţiilor din prezenta Convenţie, a căror aplicare este de competenţa fiecărui stat, fiecărei regiuni, provincii sau fiecărui canton component, care

regimului constituţional al federaţiei, nu are obligaţia de a lua măsuri legislative, guvernul federal, cu avizul său favorabil, aduce la cunoştinţa autorităţilor competente din state, regiuni, provincii sau cantoane dispoziţiile respective, în vederea adoptării. ... Articolul 36 Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea Prezenta Convenţie se supune ratificării, acceptării, aprobării sau aderării statelor membre ale UNESCO, în

itate cu respectivele lor proceduri constituţionale. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Directorul General al UNESCO. Articolul 37 Intrarea în vigoare

1. Prezenta Convenţie intră în vigoare în prima zi din luna următoare expirării unui termen de o lună de la data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
2. Pentru orice stat care îşi dă ulterior consimţământul de a fi legat prin prezenta Convenţie, aceasta intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unui termen de o lună de la data depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. Articolul 38 Extinderea teritorială a Convenţiei
3. Orice stat poate, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile pentru care el asigură relaţiile internaţionale şi la care se aplică prezenta Convenţie.
4. Printr-o declaraţie adresată UNESCO, orice stat poate, la o dată ulterioară, să extindă aplicarea prezentei Convenţii la oricare alt teritoriu specificat în declaraţie. Faţă de acest teritoriu, Convenţia intră în vigoare în prima zi de după expirarea unui termen de o lună de la data primirii acelei declaraţii de către depozitar.
5. Orice declaraţie făcută pe baza celor două paragrafe precedente, cu privire la orice teritoriu care este menţionat în aceasta, poate să fie retrasă prin notificare adresată UNESCO, Retragerea intră în vigoare în prima zi care urmează unui termen de o lună de la data primirii acelei notificări de către depozitar. Articolul 39 Denunţarea Orice Stat Participant poate denunţa prezenta Convenţia. Denunţarea este notificată printr-un instrument scris, depus la Directorul General al UNESCO. Denunţarea îşi începe efectele în prima zi a lunii următoare expirării unui termen de şase luni de la data primirii instrumentului de denunţare. Ea nu modifică cu nimic obligaţiile financiare care revin statului parte până la data la care retragerea operează efectiv. Articolul 40 Depozitarul Directorul General al UNESCO este depozitarul prezentei Convenţii şi al amendamentelor la aceasta. În calitatea sa de depozitar, acesta comunică Statelor Participante la prezenta Convenţie, precum şi celorlalte state membre ale Organizaţiei: a) depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare; ... b) data intrării în vigoare a prezentei Convenţii, în baza Articolului 37; ... c) orice raport întocmit pe baza dispoziţiilor Articolului 31; ... d) orice amendament la Convenţie sau la Anexele acesteia adoptat în baza Articolelor 33 şi 34, precum şi data intrării în vigoare a respectivului amendament; ... e) orice declaraţie sau notificare tăcută pe baza dispoziţiilor Articolului 38; ... f) orice notificare făcută pe baza dispoziţiilor Articolului 39 şi data la care denunţarea îşi începe efectele; ... g) orice alt act, notificare sau comonicare având legătură cu prezenta Convenţie. ... Articolul 41 Înregistrarea

Articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite, prezenta Conveaţie va fi înregistrată la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, la cererea Directorului General al UNESCO. Articolul 42 Textele de referinţă 1. Prezenta Convenţie, inclusiv Anexele, este întocmită în engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă, cele şase texte fiind egal autentice. 2. Apendicele la prezenta Convenţie sunt întocmite în engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă. Articolul 43 Rezervele Nu se admite nici o rezervă care este incompatibilă cu obiectul şi scopurile prezentei Convenţii. Anexa I Lista Interzisă - Standard Internaţional Anexa II Standardul Internaţional de acordare a Scutirilor pentru Uz Terapeutic Apendice 1 Codul Mondial Anti-Doping Apendice 2 Standardul Internaţional pentru Laboratoare Apendice 3 Standardul Internaţional pentru Testare Anexa I AGENŢIA MONDIALA ANTI-DOPING Codul Mondial Anti-Doping LISTA INTERZISA 2005 STANDARDUL INTERNAŢIONAL Textul oficial al Listei Interzise va fi actualizat de către Agenţia Mondială Anti-doping (AMAD) şi va fi publicat în limbile engleză şi franceză. În cazul existenţei vreunei contradicţii între versiunea în limba engleză şi cea în limba franceză, va rămâne valabilă versiunea în limba engleză. Această listă va intra în vigoare din data de 1 ianuarie 2005 LISTA INTERZISĂ 2005 CODUL MONDIAL ANTI-DOPING Valabilă de la 1 ianuarie 2005 Utilizarea oricărui medicament trebuie să se limiteze la indicaţii justificate medical. SUBSTANŢE INTERZISE ŞI METODE INTERZISE PERMANENT (ATÂT IN COMPETIŢIE, CÂT ŞI ÎN AFARA COMPETIŢIEI) SUBSTANŢE INTERZISE S1. AGENŢI ANABOLICI Agenţii anabolici sunt interzişi. 1. Steroizi anabolici androgeni (SAA) (

1. a)SAA exogeni*, includ: 18alpha-homo-17beta-hidroxiestr-4-en-3on; bolasteron; boldenon; boldion; calusteron; clostebol; danazol; dehidroclorometiltestosteron; delta1-androsten-3,17-diona; delta1-androstendiol; delta1-dihidro-testosteron; drostanolon; etilestrenol; fluoximesteron; formebolon; furazabol; gestrinon; 4-hidroxitestosteron; 4-hidroxi-19-nortestosteron; mestanolon; mesterolon; metenolon; metandienona; metandriol; metildienolon; metiltrienolon; metiltestosteron; miboleron; nandrolon; 19-norandrostendiol; 19-norandrostendiona; norboleton; norclostebol; noretandrolon; oxabolon; oxandrolon; oximesteron; oximetolon; quinbolon; stanozolol; stenbolon; tetrahidrogestrinon; trenbolon, şi alte substanţe cu structura chimica similara sau cu efect(
2. e)biologic(
3. e)similar(e). (
4. b)SAA endogeni**: androstendiol(androst-5-en-3beta,17beta-diol); androstendiona(androst-4-en-3,17-diona); dehidroepiandrosteron (DHEA); dihidrotestosteron; testosteron; precum şi următorii metaboliti şi izomeri: 5alpha-androstan-3alpha, 17alpha-diol; 5alpha-androstan-3alpha,17beta-diol; 5alpha-androstan-3beta,17alpha-diol; 5alpha-androstan-3beta,17beta-diol; androst-4-en-3alpha, 17alpha-diol; androst-4-en-3alpha,17beta-diol; androst-4-en-3beta,17alpha-diol; androst-5-en-3alpha,17alpha-diol; androst-5-en-3alpha,17beta-diol; androst-5-en-3beta,17alpha-diol; 4-androstendiol(androst-4-en-3beta,17beta-diol); 5-androstendion (androst-5-en-3,17-dion); epidihidrotestosteron; 3alpha-hidroxi-5alpha-androstan-17ona; 3beta-hidroxi-5alpha-androstan-17-ona; 19-norandrosteron; 19-noretiocolanolon. În cazul în care o Substanţă Interzisă (

celor listate mai sos) poate fi produsă de organism în mod natural, se va considera că o Probă conţine o astfel de Substanţă Interzisă dacă concentraţia Substanţei Interzise sau a metaboliţilor ori markerilor ei şi /sau orice alt raport(

1. e)relevant(
2. e)din Proba Sportivului depăşeşte într-o asemenea măsură domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene. Nu se va considera că o Probă conţine o Substanţă Interzisă în nici unul din cazurile în care Sportivul dovedeşte, pe baza unor documente, că respectiva concentraţie a acelei Substanţe Interzise sau a metaboliţilor ori a markerilor ei, precum, şi/sau rapoarte relevante din Proba Sportivului, se pot atribui unei stări fiziologice sau patologice. În toate cazurile, precum şi indiferent de concentraţie, laboratorul va raporta un Rezultat Analitic Pozitiv dacă, pe baza oricărei metode analitice precise, poate atăta că Substanţa Interzisă este de origine exogenă. Dacă rezultatul laboratorului nu este concludent şi nu se găseşte nici o coocentraţie de genul celei menţionate în paragraful de mai sus, Organizaţia Anti-doping relevantă va conduce o investigaţie ulterioară, cu condiţia să existe indicaţii serioase ale unei posibile Utilizări a unei Substanţe Interzise, cum ar fi o comparaţie cu profile steroidice de referinţă. Dacă laboratoral a raportat prezenţa unui raport T/E mai mare de patru

celor listate mai sus) în condiţiile în care concentraţia Substanţei Interzise sau a metaboliţilor sau a markerilor şi/sau a unor rapoarte relevante din Proba Sportivului depăşeşte domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni într-o asemenea măsura, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene. Prezenţa altor substanţe cu o structură chimică similară sau cu efect(

1. e)biologic(
2. e)similar(e), a unor marker(
3. i)de diagnosticare sau factori de eliberare ai unui hormon listat mai sus, precum şi a oricărui alt rezultat ce semnalează că substanţa detectată este de origine exogena, va fi raportată drept un Rezultat Analitic Pozitiv. S3. BETA-2-AGONIŞTI Toţi beta-2-agoniştii, inclusiv izomerii lor optici D- şi L-, sunt interzişi. Utilizarea lor necesită o aprobare pentru Scutire de Uz Terapeutic. Ca excepţie, formoterolul, salbutamolul, salmeterolul şi terbutalina, pot fi utilizate când sunt administrate prin inhalare, în cazul prevenirii şi/sau tratării astmului şi a bronho-constricţiei/astmului indus de efort, dar necesită o aprobare pentru Scutire pentru Uz Terapeutic în procedură restrânsă. În ciuda acordării Scutirii pentru Uz Terapeutic, în cazul în care Laboratorul a raportat o concentraţie de salbutamol (liber plus glucuronat) mai mare de 1000 ng/mL, acest lucru va fi considerat drept un Rezultat Analitic Pozitiv, dacă sportivul nu dovedeşte că rezultatul pozitiv a fost consecinţa utilizării terapeutice a salbutamolului inhalat. S4. AGENŢI CU ACTIVITATE ANTI-ESTROGENICĂ Următoarele clase de substanţe anti-estrogenice sunt interzise: 1. Inhibitori de aromatază, incluzând, dar nelimitandu-se la: anastrozol, letrozol, aminoglutetimide, exemestan, formestan, testolacton. 2. Modulatori ai receptorilor de estrogeni selectivi (SERMs) incluzând, dar nelimitându-se la: raloxifen, tamoxifen, toremifen. 3. Alte substanţe anti-estrogenice incluzând, dar nelimitandu-se la: clomifen, ciclofenil, fulvestrant. S5. DIURETICE ŞI ALTI AGENŢI MASCATORI Diureticele şi alţi agenţi de mascare sunt interzise. Agenţii de mascare includ dar nu se limitează la: Diuretice*, epitestosteron, probenecid, inhibitori de alfa-reductază (de exemplu, finasterid, dutasterid), substituenţi de plasma (de exemplu, albumina, dextran, hidroxietil-amidon). Notă ... ────────── * O Scutire pentru Uz Terapeutic nu este valabilă dacă proba de urină a sportivului conţine un diuretic în asociere cu o Substanţă Interzisă la nivelul pragului de infracţiune sau sub prag. ────────── Diureticele includ: Acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon, clortalidon, acid etacrinic, furosemid, indapamid, metolazon, spironolacton, tiazide (de exemplu, bendroflumetiazida, clorotiazidă, hidroclorotiazida), triamteren şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(
4. e)bioiogic(
5. e)similar(e). METODE INTERZISE M1. CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE TRANSFER DE OXIGEN Sunt interzise următoarele:
6. a)Dopingul, cu sânge, inclusiv utilizarea de sânge autolog, homolog sau heterolog sau de produse hematologice (din celule roşii) de orice origine, altele decât cele necesare unui tratament medical. ...
7. b)Creşterea artificială a absorbţiei, transportului sau eliberarea de oxigen, incluzând dar nelimitându-se la utilizarea de perfluorochimicale, efaproxiral (RSR13) şi a produselor pe bază de hemoglobina modificată (de exemplu, înlocuitorii de sânge pe bază de hemoglobina, produşi de hemoglobina micro-încapsulată). ... M2. MANIPULAREA CHIMICA SI FIZICA Următoarele practici sunt interzise: Falsificarea sau încercarea de a falsifica, cu scopul de a modifica integritatea şi validitatea Probelor colectate în timpul Controalelor Doping. Aceste practici includ, dar nu se limitează la infuzii intevenoase*, cateterizare şi substituţia urinei. Notă ... ────────── * Infuziile intravenoase sunt interzise, cu excepţia cazului în care reprezintă un tratament medical acut legitim. ────────── M3. DOPINGUL GENETIC Este interzisă utilizarea non-torapeutică de celule, gene, elemente genetice sau modularea expresiei genetice care au capacitatea de a creşte performanţa sportivă. SUBSTANŢE ŞI METODE INTERZISE IN COMPETIŢIE Pe lângă categoriile SI - S5 şi M1 - M3 definite mai sus, următoarele categorii sunt interzise în competiţie: SUBSTANŢE INTERZISE S6. STIMULENTE Următoarele stimulente sunt interzise, inclusiv ambii lor izomeri optici (D- şi L-), unde este cazul: Adrafinil, amfepramona, amifenazol, amfetamina, amfetaminil, benzfetamina, bromantan, carfedon, cătina*, clobenzorex, cocaina, dimetilamfetamina, efedrina**, etilamfetamina, etilefrina, famprofazona, fencamfamina, fencamina, fenetilina, fenfluramina, fenproporex, furfenorex, mefenorex, mefentermina, mesocarb, metamfetamina, metilamfetamina, metilendioxiamfetamina, metilendioximetamfetamina, metilefedrina**, metilfenidat, modafinil, niketamida, norfenfluramina, parahidroxiamfetamina, pemolina, fendimetrazina, fenmetrazina, fentermina, prolintan, selegilina, stricnina, şi alte substanţe cu structura chimica similara sau efect(
8. e)biologic(
9. e)similar(e)***. Notă ... ────────── * Cătina este interzisă, atunci când concentraţia acesteia în urină este mai mare de 5(mu)g/mL. ** Atât efedrina, cât şi metilefedrina sunt interzise, atunci când concentraţia lor în urină este mai mare de 10(mu)g/mL. *** Substanţele incluse în Programul de Monitorizare 2005 (bupropion, cafeina, fenilefrină, fenilpropanolamina, pipradrol, pseudoefedrina sinefrină) nu sunt considerate substanţe interzise. ────────── NOTĂ: Nu este interzisă utilizarea adrenalinei în asociere cu agenţi anestezici locali, sau administrarea ei locală(de exemplu, nazala oftalmologică). S7. NARCOTICE Următoarele narcotice sunt interzise: Buprenorfina, dextromoramida, diamorfina(heroina), fentanil şi derivatele lui, hidromorfona, metadona, morfina, oxicodona, oximorfona, pentazocina, petidina. S8. CANABINOIDE Canabinoidele (de exetmplu, haşiş, marijuana) sunt interzise. S9. GLUCOCORTICOSTEROIZI Toţi glucocorticosteroizii sunt interzişi în administrarea pe cale orală, rectala, intravenoasă sau intramusculară. Utilizarea lor necesită aprobarea unei Scutiri pentru Uz Terapeutic. Toate celelalte căi de administrare necesită Scutire pentru Uz Terapeutic în procedură restrânsă. Preparatele dermatologice nu sunt interzise. SUBSTANŢE INTERZISE IN ANUMITE SPORTURI P1. ALCOOL Alcoolul (etanolul) este interzis numai în timpul competiţiilor, în sporturile menţionate mai jos. Detectarea acestuia se va realiza prin analizarea respiraţiei şi/sau a sângelui. Pragul de infiacţiune doping este menţionat în paranteza pentru fiecare Federaţie. ● Aeronautică (FAI) (0,20 g/L) ● Tir cu arcul (FITA) (0,10 g/L) ● Automobilism (FIA) (0,10 g/L) ● Biliard (WCBS) (0,20 g/L) ● Boules (CMSB) (0,10 g/L) ● Karate(WKF) (0,10 g/L) ● Pentatlon modern (UIPM) (0,10 g/L) pentru disciplinele care implică tirul. ● Motociclism (FIM) (0,00 g/L) ● Schi(FIS) (0,10 g/L) P2. BETA-BLOCANTE Dacă nu este specificat altfel, beta-blocantele sunt interzise doar în competiţie, în următoarele sporturi: ● Aeronautică (FAI) ● Tir cu arcul (FITA) (interzis şi în afara competiţiei) ● Automobilism (FIA) ● Biliard (WCBS) ● Bob (FIBT ● Boules (CMSB) ● Bridge (FMB) ● Şah(FIDE) ● Curling (WCF) ● Gimnastică (FIG) ● Motociclism (FIM) ● Pentatlon modern (UIPM) pentru disciplinele care implică tirul. ● Popice (FIQ) ● Navigaţie cu pânze (ISAF) doar cu cârmă ● Tir (ISSF) (interzis şi în afara competiţiei) ● Schi (FIS) în sărituri şi snowboard stil liber ● Inot (FINA) în scufundări şi înot sincron ● Lupte (FILA) Beta-blocantele includ, dar nu sunt limitate la, următoarele: Acebutolol, alprenolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol, bunolol, carteolol, carvedilol, celiprolol, esmolol, labetalol, levobunolol, metipranolol, metoprolol, nadolol, oxprenolol, pindolol, propranolol, sotalol, timolol. SUBSTANŢE SPECIFICE* "Substanţele specifice"*) sunt listate mai jos: Notă ... ────────── * "Lista Interzisa poate cuprinde substanţe specifice care pot fi subiectul încălcărilor fara intenţie a reglementarilor anti-doping, datorita utilizării lor pe scara larga în produsele medicamentoase, sau a căror utilizare în scop de dopaj este mai putin probabila." O încălcare a regulamentelor anti-doping implicând astfel de substanţe poate avea drept rezultat reducerea sancţiunii cu condiţia ca "... Sportivul sa poată dovedi ca Utilizarea unei astfel de substanţe nu a fost menita sa mărească performanta sportiva." ────────── Efedrina, L-metilamfetamina, metilefedrina; Canabinoidele; Toţi beta-2 agoniştii inhalaţi (cu excepţia clenbuterolului); Probenecid; Toti glucocorticosteroizii; Toate beta-blocantele; Alcoolul. Anexa II STANDARD INTERNAŢIONAL DE ACORDAREA SCUTIRILOR PENTRU UZ TERAPEUTIC Extras din "STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE ACORDARE A SCUTIRILOR PENTRU UZ TERAPEUTIC" al Agenţiei Mondiale Anti-Doping (AMAD) în vigoare de la 1 ianuarie 2005 4.0. Criterii pentru acordarea unor scutiri pentru uz terapeutic O scutire pentru uz terapeutic (SUT) poate fi acordată unui sportiv pentru a i se permite utilizarea unei substanţe interzise sau a unei metode interzise prevăzute în Lista interzisă. O cerere privind o SUT va fi examinată de o Comisie de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic (CSUT). CSUT va fi desemnată de Organizaţia Anti-Doping. O scutire va fi acordată numai cu stricta respectare a tuturor criteriilor de mai jos: (Comentariu: Acest standard se aplică tuturor sportivilor aşa cum sunt definiţi în Cod, respectiv sportivi fără handicap şi sportivi cu handicap. Acest standard va fi aplicat în funcţie de circumstanţele individuale. De exemplu, o scutire potrivită pentru un sportiv cu un handicap poate fi nepotrivită pentru alţi sportivi). 4.1. Sportivul trebuie să înainteze o cerere pentru acordarea SUT cu cel puţin 21 de zile înainte de participarea la o competiţie. 4.2. Dacă starea de sănătate a sportivului s\'adar înrăutăţi semnificativ, în condiţiile în care substanţa interzisă sau metoda interzisă ar fi retrasă din tratamentul unei afecţiuni acute sau cronice. 4.3. Utilizarea în scopuri terapeutice a substanţei sau metodei interzise nu va creşte performanţa ci va asigura revenirea la starea de sănătate anterioară tratamentului afecţiunii. Utilizarea unor substanţe interzise sau metode interzise pentru creşterea nivelului scăzut (în mod normal) al unui hormon endogen nu constituie un argument în favoarea acordării scutirilor pentru uz terapeutic. 4.4. Dacă nu există o alternativă terapeutică autorizată la utilizarea de substanţe interzise sau metode interzise. 4.5. Necesitatea utilizării substanţei sau metodei interzise nu poate fi, nici în totalitate, nici parţial consecinţa unei utilizări anterioare non-terapeutice a unei substanţe din Lista interzisă. 4.6. Orice SUT va fi anulată de către organismul care a acordat-o, dacă:
10. a)sportivul nu se

ează cu promptitudine la orice cerinţe sau condiţii impuse de Organizaţia Anti-Doping care a acordat scutirea; ...

1. b)termenul pentru care a fost acordată SUT a expirat; ...
2. c)sportivul a fost anunţat că SUT a fost retrasă de Organizaţia Anti-Doping. ... (Comentariu: fiecare SUT va avea o durată stabilită,

hotărârii Comisiei de acordare a scutirii pentru uz terapeutic (CSUT). Pot fi cazuri în care o SUT a expirat sau a fost retrasă, iar substanţa interzisă care a făcut subiectul scutirii să fie încă prezentă în corpul sportivului în astfel de cazuri, Organizaţia Anti-Doping care cercetează rezultatul iniţial pozitiv va lua în considerare dacă rezultatul este sau nu consecinţa expirării sau retragerii SUT.) 4.7. O cerere pentru SUT nu va fi luată în consideraţie pentru o aprobare retroactivă, în afara cazurilor în care:

1. a)a fost necesar un tratament de urgenţă sau tratarea unei probleme medicale acute; ...
2. b)datorită unor circumstanţe excepţionale, nu a fost timp suficient pentru solicitant sa prezinte sau pentru comisie CSUT să examineze, o cerere înainte de controlul doping. ... (Comentariu: Nu este permis ca situaţiile în care o urgenţă medicală sau o problemă medicală acută necesitând administrarea unei substanţe sau metode interzise înainte de a putea solicita o SUT să devină o practică obişnuită. De asemenea, nu este permis ca situaţiile care necesită o examinare de urgenţă a unei cereri pentru acordarea SUT ca urmare a unei competiţii iminente, să devină o practică obişnuită. Organizaţiile Anti-Doping care acordă scutiri SUT trebuie să aibă proceduri interne care să permită rezolvarea unor asemenea situaţii.) 5.0. Confidenţialitatea informaţiilor 5.1. Solicitantul trebuie să pună la dispoziţia membrilor CSUT un consimţământ scris pentru transmiterea tuturor informaţiilor legate de cererea sa şi, dacă este cazul, altor experţi medicali sau ştiinţifici independenţi sau întregului personal necesar implicat în gestionarea, examinarea sau atacarea cu apel a SUT. Dacă este necesară asistenţa unor experţi externi independenţi, toate detaliile din cerere vor fi transmise, fără a se divulga numele sportivului în cauză. Solicitantul trebuie, de asemenea, să-şi dea consimţământul scris pentru ca deciziile CSUT să fie transmise şi altor Organizaţii Anti-Doping relevante,

prevederilor Codului. 5.2. Membrii CSUT şi administraţia Organizaţiei Anti-Doping implicate îşi vor desfăşura întreaga lor activitate în

itate cu principiile strictei confidenţialităţii. Toţi membri unei CSUT şi tot personalul implicat vor semna un acord de confidenţialitate. Aceştia vor păstra, în special, confidenţialitatea următoarelor informaţii:

1. a)Toate informaţiile şi datele medicale furnizate de sportiv şi de medicul (medicii) implicat/ implicaţi în îngrijirea sportivului; ...
2. b)Toate detaliile din cerere, inclusiv numele medicului (medicilor) implicat/ implicaţi în cazul respectiv. ... Dacă sportivul doreşte să revoce dreptul CSUT sau CSUT a AMAD de a obţine vreo informaţie medicală în numele său, acesta trebuie să-şi înştiinţeze în scris medicul personal asupra acestui fapt. Drept consecinţă a unei astfel de decizii, sportivul nu va primi aprobare pentru o SUT sau o reînnoire a unei SUT existente. 6.0 Comisiile pentru scutiri pentru uz terapeutic (CSUT) Aceste CSUT vor fi constituite şi vor acţiona în

itate cu următoarele indicaţii: 6.1 CSUT vor fi alcătuite din cel puţin trei medici cu experienţă în îngrijirea şi tratamentul sportivilor având cunoştinţe temeinice în medicina clinică şi sportivă. Pentru a asigura un nivel de independenţa a deciziilor, majoritatea membrilor CSUT nu trebuie să aibă nici o responsabilitate oficială în Organizaţia Anti-Doping. Toţi membrii unei CSUT vor semna un acord de conflict de interese. În cazurile privind sportivii cu handicap, cel puţin unul din membrii acestei comisii trebuie să aibă experienţa specifică în îngrijirea şi tratamentul sportivilor cu handicap. 6.2 CSUT pot solicita orice expertiză medicală sau ştiinţifică pe care o consideră adecvată în examinarea circumstanţelor oricărei solicitări pentru o SUT. 6.3 Comisia CSUT a AMAD va fi alcătuită

criteriilor stabilite la articolul 6.1. CSUT a AMAD este desemnată să examineze, la propria sa iniţiativă, deciziile SUT acordate de Organizaţiile Anti-Doping. După cum se specifică în articolul 4.4 al Codului, CSUT a AMAD, la cererea sportivilor cărora li s-au respins SUT de către o Organizaţie Anti-Doping, va examina asemenea decizii având competenţa de a le anula. 7.0 Procedura de solicitare a SUT 7.1 O scutire pentru uz terapeutic va fi luată în consideraţie numai după primirea unui formular completat de cerere, care trebuie să includă toate documentele relevante (vezi anexa 1 - formularul SUT). Procedura de solicitare se va desfăşura în concordanţă cu principiile strictei confidenţialităţi medicale. 7.2 Formularul/ formularele SUT, după cum este stabilit în anexa 1, pot fi modificate de către Organizaţiile Anti-Doping pentru a include cereri suplimentare de informaţii, dar nu trebuie eliminată nici o secţiune sau nici o parte din model. 7.3 Formularul/ formularele de solicitare a SUT pot fi traduse în alte limbi de către Organizaţiile Anti-Doping dar textul în engleză sau franceza, trebuie să rămână în formular. 7.4 Sportivul nu poate solicita o SUT la mai mult de o Organizaţie Anti-Doping. În cerere trebuie să se identifice ramura sportivă şi, unde este cazul, disciplina şi poziţia sau rolul său specifice. 7.5 Solicitarea trebuie să menţioneze orice cerere anterioară şi/sau actuală de a folosi o substanţă sau metodă interzisă, denumirea organismului la care s-a formulat cererea, precum şi decizia acelui organism. 7.6 Cererea trebuie să cuprindă fişa medicală detaliata, precum şi rezultatele tuturor examinărilor, investigaţiilor de laborator şi radiografiilor relevante. 7.7 Orice investigaţii, examinări sau radiografii suplimentare solicitate de CSUT a Organizaţiei Anti-Doping vor fi efectuate pe cheltuiala solicitantului sau a organismului sportiv competent la nivel naţional. 7.8 Cererea trebuie să includă o declaraţie a unui medic cu o calificare corespunzătoare prin care se atestă necesitatea utilizării unei substanţe interzise sau metode interzise în tratamentul sportivului şi se specifică de ce un tratament alternativ permis nu poate, sau nu ar putea fi folosit pentru tratarea problemei medicale în cauză. 7.9 În formular trebuie specificată doza, frecvenţa, calea şi durata administrării substanţei sau metodei interzise respective. 7.10 Hotărârile CSUT vor fi luate în termen de 30 de zile de la primirea documentaţiei relevante complete şi vor fi comunicate în scris sportivului de către Organizaţia Anti-Doping. În cazul în care SUT a fost acordată unui sportiv din Lotul de testare înregistrat al Organizaţiei Anti-Doping, atât sportivul, cât şi AMAD, vor primi în cel mai scurt timp o copie a aprobării, care va include informaţii ce arată durata scutirii şi orice condiţii asociate SUT. 7.11 (a) Pe baza cererii de reexaminare primite de la un sportiv, în

itate cu articolul 4.

1. din Cod, Comisia AMAD pentru acordarea scutirilor pentru uz terapeutic (CSUT a AMAD) va putea, aşa cum se specifică în articolul 4.4 din Cod, să anuleze o hotărâre privind o SUT luată de Organizaţia Anti-Doping. Sportivul va furniza CSUT a AMAD toate informaţiile pentru o SUT, în forma în care au fost trimise iniţial Organizaţiei Anti-Doping, însoţite de o taxă de solicitare. Până la finalizarea procesului de reexaminare, rămâne în vigoare decizia iniţiala. Procedura nu trebuie să dureze mai mult de 30 de zile de la primirea cererii de către AMAD. (b) AMAD poate efectua reexaminări în orice moment. CSUT a AMAD va finaliza reexaminarea în decurs de 30 de zile. 7.12 Dacă hotărârea privind acordarea unei SUT este anulată în urma reexaminării, anularea nu se aplică retroactiv şi nu va descalifica rezultatele sportivului în timpul perioadei în care SUT fusese acordată şi va intra în vigoare în termen de cel mult 14 zile de la data la care sportivul a fost înştiinţat. 8.0 Procedura de solicitare a unei SUT în procedură restrânsă (PRSUT) 8.1 Este cunoscut faptul că unele substanţe incluse în Lista interzisă sunt utilizate pentru a trata afecţiuni medicale frecvent întâlnite la sportivi. În astfel de cazuri, o solicitare completă, după cum este prezentată detaliat în secţiunea 4 şi secţiunea 7, nu este necesară. Prin urmare, se va stabili o examinare în procedură restrânsă a SUT. 8.2 Substanţele interzise sau metodele interzise care pot fi permise prin această examinare în procedură restrânsă sunt limitate strict la următoarele: Beta-2 agoniştii (formoterol, salbutamol, salmeterol şi terbutalină) prin inhalare şi glucocorticosteroizii prin căi nesistemice. 8.3 Pentru a folosi una din substanţele de mai sus, sportivul va înainta Organizaţiei Anti-Doping o înştiinţare medicală care să justifice necesitatea terapeutică. O astfel de înştiinţare medicală, după cum este prezentata în Anexa 2, va indica diagnosticul, numele substanţei, doza, modul de administrare şi durata tratamentului. Dacă este cazul, se vor include orice teste efectuate pentru stabilirea diagnosticului (fără rezultate sau detalii). 8.4 Procedura restrânsă include: a. aprobarea utilizării substanţei interzise, care face obiectul PRSUT intră în vigoare la primirea unei cereri complete de către Organizaţia Anti-Doping, Cererile incomplete vor fi returnate solicitantului; b. la primirea unei cereri complete, Organizaţia Anti-Doping va înştiinţa imediat sportivul. După caz, FI, FN, ONAD ale sportivului vor fi, de asemenea înştiinţate. Organizaţia Anti-Doping va înştiinţa AMAD doar la primirea unei cereri din partea unui sportiv de nivel internaţional. c. o cerere în vederea unei PRSUT nu va fi luatâ în considerare pentru aprobare retroactivă, cu excepţia următoarelor cazuri: - a fost necesar un tratament de urgenţă sau tratarea unei probleme medicale acute; - datorită unor circumstanţe excepţionale, nu a fost destul timp sau nu a existat ocazia ca solicitantul să înainteze sau ca CSUT să primească cererea înainte de Controlul Doping. 8.5 a. O reexaminare poate fi iniţiată în orice moment de către CSUT sau CSUT a AMAD în timpul duratei PRSUT. b. Dacă un sportiv solicită reexaminarea unei decizii de neacordare a PRSUT, CSUT a AMAD va avea competenţa de a pretinde de la sportiv informaţii medicale suplimentare, după cum se consideră necesar, iar cheltuielile aferente furnizării lor vor fi suportate de către sportiv. 8.6 O PRSUT poate fi anulată de către CSUT sau CSUT a AMAD oricând. Sportivul, Federaţiile Internaţionale de care aparţine şi toate Organizaţiile Anti-Doping relevante vor fi înştiinţate imediat. 8.7 Anularea va intra în vigoare imediat după înştiinţarea sportivului despre această decizie. Cu toate acestea, sportivul va avea posibilitatea de a solicita o SUT sub incidenţa secţiunii
2. 9.
3. Centrul de informare 9.1 Organizaţiilor Anti-Doping li se cere să furnizeze către AMAD toate SUT, precum şi toate documentele aferente prezentate în secţiunea
4. 9.2 În ceea ce priveşte PRSUT, Organizaţiile Anti-Doping vor furniza către AMAD cererile medicale trimise de sportivii de nivel internaţional prezentate în secţiunea 8.
5. 9.3 Centrul de informare garantează confidenţialitatea strictă a tuturor informaţiilor medicale. Apendice 1 CODUL MONDIAL ANTI-DOPING AGENŢIA MONDIALĂ ANTI-DOPING pentru un sport curat 2003 INTRODUCERE SCOPUL, DOMENIUL DE APLICARE ŞI ORGANIZAREA PROGRAMULUI ŞI CODULUI MONDIAL ANTI-DOPING Scopurile Programului şi ale Codului Mondial Anti-Doping sunt: ● să protejeze dreptul fundamental al Sportivilor de a participa într-un sport fără dopaj şi, în acest fel, să promoveze sănătatea, corectitudinea şi egalitatea pentru Sportivii din întreaga lume, şi ● să asigure aplicarea unor programe anti-doping eficace, coordonate şi armonizate la nivel internaţional şi naţional, pentru depistarea, descurajarea şi prevenirea dopajului. Programul mondial anti-doping Programul mondial anti-doping include toate elementele necesare pentru a asigura armonizarea optimă şi aplicarea în cele mai bune condiţii a programelor anti-doping la nivel internaţional şi naţional. Principalele elemente sunt: Nivelul 1: Codul Nivelul 2: Standarde internaţionale Nivelul 3: Modele de bună practică Codul Codul este documentul fundamental şi universal pe care se bazează Programul Mondial Anti-Doping în domeniul sportiv. Scopul Codului este de a promova lupta împotriva dopajului prin armonizarea universală a elementelor anti-doping de bază. El trebuie să fie suficient de specific pentru a realiza armonizarea totală în problemele în care este nevoie de uniformitate, dar suficient de general în alte domenii, pentru a lăsa loc flexibilităţii în ceea ce priveşte modul în care sunt implementate principiile anti-doping convenite. Standarde internaţionale Standardele Internaţionale pentru diferite domenii tehnice şi operaţionale din cadrul programului anti-doping vor fi elaborate prin consultarea Semnatarilor şi guvernelor, urmând a fi aprobate de către Agenţia Mondială Anti-Doping (AMAD/WADA). Scopul adoptării Standardelor Internaţionale este armonizarea activităţii organizaţiilor anti-doping responsabile cu părţile tehnice şi operaţionale specifice din programele anti-doping. Aderarea la Standardele Internaţionale este obligatorie pentru respectarea Codului. Standardele Internaţionale pot fi revizuite periodic de către Comitetul Executiv al AMAD/WADA, după o consultare prealabilă a Semnatarilor şi a guvernelor. Prevederile Standardelor Internaţionale, cu toate revizuirile lor, vor deveni efective la data specificată în Standardul Internaţional sau în varianta lui revizuită, dacă nu există vreo altă prevedere în Cod. [Comentariu: Standardele Internaţionale vor conţine suficient de multe detalii tehnice necesare pentru implementarea Codului. Acestea vor include, de exemplu, cerinţele detaliate pentru prelevarea unei probe, analizele de laborator şi acreditarea laboratorului actualizată în Codul Anti-Doping al Mişcării Olimpice (CAMOD). Standardele Internaţionale, deşi incluse în mod expres în Codul de referinţă, vor fi elaborate, prin consultare cu Semnatarii şi guvernele, dezvoltate de experţi şi promovate în documente tehnice separate. Este important ca experţii tehnici să poată modifica la timp Standardele Iniernaţionale, fără a fi nevoie de modificarea Codului sau a vreunui regulament sau reglementare privitoare la participanţii individuali. Toate Standardele Internaţionale aplicabile vor fi stabilite până la 1 ianuarie 2004.] Modele de bună practică Pe baza Codului vor fi elaborate modele de bună practică pentru a asigura identificarea celor mai bune soluţii în diferite sfere anti-doping. Modelele vor fi recomandate de către AMAD/WADA şi vor fi puse la dispoziţia Semnatarilor la cererea acestora, dar nu vor fi obligatorii. Pe lângă furnizarea modelelor de documentaţie anti-doping, AMAD/WADA va mai pune la dispoziţia Semnatarilor şi un suport de asistenţă tehnică. [Comentariu: AMAD/WADA va pregăti modelul regulamentului şi reglementărilor anti-doping, adaptate la nevoile fiecăruia din grupurile majore de Semnatari (de exemplu, Federaţiile Internaţionale pentru sporturile individuale, Federaţiile Internaţionale pentru sporturile de echipă, Organizaţiile Anti-Doping Naţionale etc.). Aceste regulamente şi reglementări model vor fi

e cu şi se vor baza pe Cod, vor constitui exemple de bună practică şi vor conţine toate detaliile (inclusiv referinţe la Standardele Internaţionale) necesare pentru desfăşurarea unui program anti-doping eficace. Aceste regulamente şi reglementări model vor oferi alternative din care părţile participante interesate vor avea de ales. Unele dintre acestea pot opta să adopte cuvânt cu cuvânt regulamentele şi reglementările model, precum şi alte modele de bună practică. Alte părţi pot decide să adopte modelele cu modificări. În fine, alte părţi participante interesate pot opta să-şi elaboreze singure propriile regulamente şi reglementări, în

itate cu principiile generale şi cerinţele specifice stabilite de Cod. Alte documente model pentru elemente specifice ale acţiunii anti-doping pot fi elaborate pe baza nevoilor şi aşteptărilor general recunoscute ale părţilor participante interesate. Pot fi incluse aici modele de programe naţionale antidoping, gestionarea rezultatelor, testările, (dincolo de cerinţele specifice stabilite în Standardul Internaţional pentru Testări), programe educaţionale etc. Toate modelele de bună practică vor fi revizuite şi aprobate de AMAD/WADA înainte de a fi incluse în Programul Mondial Anti-doping]. ARGUMENTE FUNDAMENTALE PENTRU CODUL MONDIAL ANTI-DOPING Programele anti-doping urmăresc să apere şi să păstreze ceea ce este intrinsec valoros în sport. Această valoare intrinsecă este evocată adesea ca fiind "spiritul sportului"; este esenţa Olimpismului; este modul în care practicăm un sport curat. Spiritul sportului este celebrarea spiritului uman, a corpului şi a minţii, şi este caracterizat de următoarele valori: ● Etici, fair-play şi onestitate ● Sănătate ● Excelenţă în performanţă ● Caracter şi educaţie ● Plăcere şi bucurie ● Spirit de echipă ● Devotament şi angajare ● Respect faţă de legi şi regulamente ● Respect pentru propria persoană şi pentru ceilalţi participanţi ● Curaj ● Comunitate şi solidaritate. Dopajul este în mod fundamental contrar spiritului sportului. Partea ÎNTÂI CONTROLUL DOPING INTRODUCERE Partea întâi a Codului stabileşte regulile şi principiile specifice anti-doping care urmează să fie aplicate de organizaţiile răspunzătoare de adoptarea, implementarea sau punerea lor în aplicare în cadrul sferei lor de autoritate - de exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, Federaţiile Internaţionale, Organizaţiile care se ocupă de Marile Evenimente Sportive şi Organizaţiile Naţionale Anti-Doping. Toate aceste organizaţii sunt denumite în mod colectiv Organizaţii Anti-Doping. Partea întâi a Codului nu înlocuieşte şi nu elimină necesitatea de a avea regulamente anti-doping elaborate, care să fie adoptate de către fiecare dintre Organizaţiile Anti-Doping. Dacă unele prevederi ale "Părţii întâi" a Codului trebuie introduse esenţialmente cuvânt cu cuvânt de fiecare Organizaţie Anti-Doping în propriul regulament anti-doping, alte prevederi din această secţiune stabilesc principii directoare care, deşi au caracter obligatoriu, permit o flexibilitate în formularea reglementărilor de către fiecare Organizaţie Anti-Doping, sau stabilesc cerinţe ce trebuie respectate de fiecare organizaţie, dar nu este nevoie să fie copiate în propriul regulament anti-doping. Următoarele articole, în măsura în care sunt aplicabile activitatea specifică desfăşurată de Organizaţia Anti-Doping în cauză, trebuie introduse în regulamentele fiecărei Organizaţii Anti-Doping fără modificări substanţiale (permiţând, totuşi, adaptări lingvistice minore la editare, necesare pentra a face referiri la denumirea organizaţiei, sportul, numărul secţiunii etc): articolele 1 (Definiţia dopingului), 2 (Încălcările regulamentului anti-doping), 3 (Dovedirea doping), 9 (Descalificarea automată a rezultatelor individuale), 10 (Sancţiuni aplicate indivizilor), 11 (Consecinţele pentru echipe), 13 (Apeluri) cu excepţia pct. 13.2.2, 17 (Statutul limitărilor) şi Definiţii. [Comentariu: de exemplu, este necesar pentru această armonizare ca toţi Semnatarii să-şi bazeze deciziile pe aceeaşi listă de încălcări ale regulamentului anti-doping, pe aceleaşi obligaţii de control doping, să impună aceleaşi consecinţe pentru aceleaşi violări ale regulamentului anti-doping. Aceste reguli de fond trebuie să fie aceleaşi indiferent dacă o audiere are loc la Federaţii Internaţionale, la nivel naţional sau la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS). Pe de altă parte, pentru ca armonizarea să fie efectivă nu este necesar să fie obligaţi toţi Semnatarii să folosească acelaşi proces de gestionare a rezultatelor şi aceeaşi procedură de audiere. În prezent, există numeroase - şi totuşi la fel de eficace - forme de gestionare a rezultatelor şi audiere în cadrul diferitelor Federaţii Internaţionale şi organisme naţionale. Codul nu impune o uniformitate absolută în privinţa gestionării rezultatelor şi a procedurilor de audiere; în schimb, impune ca diversele abordări ale Semnatarilor să satisfacă principiile stabilite în Cod. În ceea ce priveşte Articolul 13, pct. 13.2.2 nu este inclus printre prevederile care trebuie adoptate esenţialmente cuvânt cu cuvânt deoarece pct. 13.2.2 formulează principii directoare care permit o oarecare flexibilitate în redactarea reglementărilor de către fiecare Organizaţie Anti-Doping. Regulamentele anti-doping, ca şi cele competiţionale, sunt regulamente sportive care guvernează condiţiile în care este practicat sportul. Sportivii acceptă aceste regulamente ca fiind o condiţie de participare. Regulamentele anti-doping nu sunt supuse sau limitate de cerinţele şi normele juridice aplicabile procedurilor penale sau celor legate de dreptul muncii. Politicile şi normele minime susţinute în Cod reprezintă consensul unui spectru larg de părţi participante interesate de practicarea unui sport curat şi trebuie respectate de toate instanţele de judecată şi comisiile de arbitraj. Participanţii vor fi obligaţi să se

eze regulamentelor anti-doping adoptate în

itate cu Codul, de către Organizaţiile Anti-Doping relevante. Fiecare Semnatar va stabili reguli şi proceduri pentru a se asigura că toţi Participanţii aflaţi sub autoritatea Semnatarului şi organizaţiile membre sunt informaţi şi acceptă sa se

eze regulamentelor anti-doping în vigoare ale Organizaţiilor Anti-Doping relevante. [Comentariu: prin participarea lor în sport, Sportivii sunt obligaţi să respecte regulamentele competiţionale ale sportului lor. În acelaşi mod, Sportivii şi Personalul care acordă asistenţă sportivilor vor respecta regulamentul antidoping bazat pe Articolul 2 din Cod, în virtutea angajamentelor lor de apartenenţă ca membri, acreditării sau participării în cadrul organizaţiilor sportive sau a manifestărilor sportive supuse Codului. Totuşi, fiecare Semnatar va lua măsurile necesare pentru a se asigura că toţi Sportivii şi Personalul auxiliar din domeniul său de autoritate vor respecta regulamentele anti-doping ale Organizaţiei Anti-doping relevante]. Articolul 1 DEFINIŢIA DOPINGULUI Dopingul este definit drept manifestarea a uneia sau mai multor încălcări ale regulamentului anti-doping enunţate în articolele 2.1 până la 2.8 din Cod. Articolul 2 ÎNCĂLCĂRILE REGULAMENTULUI ANTI-DOPING [Comentariu: scopul articolului 2 este de a specifica circumstanţele şi comportamentele care constituie încălcări ale regulamentelor anti-doping. Audierile în cazurile de dopaj se vor baza pe afirmaţia că una sau mai multe din aceste reguli specifice au fost încălcate. Majoritatea circumstanţelor şi comportamentelor descrise în această listă de infracţiuni se regăsesc într-o formă sau alta în Codul Anti-Doping ali Mişcării Olimpice (CAMO) sau în alte regulamente anti-doping existente]. Sunt considerate încălcări ale regulamentelor anti-doping: 2.1 Prezenţa unei Substanţe Interzise sau a Metaboliţilor acesteia, ori a Markerilor ei, în proba biologică provenind de la Sportiv. 2.1.1 Este de datoria fiecărui Sportiv să se asigure că nici o substanţă interzisă nu îi pătrunde în organism. Sportivii sunt responsabili pentru prezenţa oricărei substanţe interzise, sau a metaboliţilor, ori a markerilor ei, depistată în prelevările din proba biologică, în consecinţă, nu este necesar să se demonstreze intenţia, greşeala, neglijenţa sau folosirea conştientă de către Sportiv pentru a stabili o violare a regulamentului anti-doping

Articolului 2.1. [Comentariu: În ceea ce priveşte încălcările anti-doping ce implică prezenţa unei Substanţe Interzise (sau a Metaboliţilor ori Markerilor ei), Codul adoptă regula responsabilităţii stricte prezentă în CAMO şi în marea majoritate a regulamentelor anti-doping existente.

principalelor responsabilităţi stricte, are loc o încălcare a regulamentului anti-doping ori de câte ori o Substanţă Interzisă este depistată în proba biologică a sportivului încălcarea are loc fie când Sportivul a folosit intenţionat sau nu o Substanţă Interzisă, fie dintr-o neglijenţă, ori dinir-o greşeală. Dacă proba pozitivă apare după un control la o competiţie, atunci rezultatele din acea competiţie sunt automat invalidate (Articolul 9 - Descalificarea automată a rezultatelor individuale). Totuşi, Sportivul are atunci posibilitatea să evite sau să reducă sancţiunile, dacă poate să demonstreze că el/ea nu a comis o greşeală sau o greşeală semnificativă (Articolul 10.5 - Eliminarea sau reducerea perioadei de suspendare pe baza unor circumstanţe excepţionale). Regula responsabilităţii stricte pentru depistarea unei Substanţe Interzise în proba prelevată de la un sportiv, cu posibilitatea ca sancţiunile să poată fi modificate pe baza criteriilor specificate, asigură un bun echilibru între aplicarea efectivă a reglementărilor anti-doping în beneficiul tuturor sportivilor "curaţi" şi spiritul de echitate, în circumstanţe excepţionale, atunci când o Substanţă Interzisă a putut pătrunde în organismul sportivului dar nu datorită vreunei greşeli sau neglijenţe din partea acestuia. Este important să subliniem faptul că, în timp ce stabilirea producerii unei violări a regulamentului anti-doping se bazează pe responsabilitatea strictă, decizia de a impune sancţionarea cu o perioadă stabilită de suspendare nu decurge automat. Argumentaţia pentru regula responsabilităţii stricte a fost bine explicată de Curtea de Arbitraj pentru Sport, în cazul Quigley contra UIT. "Într-un anumit sens, este adevărat că regula responsabilităţii stricte poate părea injustă. De pildă, într-un caz individual, cum este cel al lui Q, caz în care, se pare, sportivul a luat medicamentul ca urmare a unei etichetări greşite sau a unui sfat eronat pentru care el nu este responsabil - mai ales în condiţiile unei îmbolnăviri subite într-o ţară străină. Dar, în acelaşi timp, este într-un fel "injust" ca un sportiv să sufere o intoxicaţie alimentară în ajunul unei competiţii importante. Totuşi, în nici unul dintre cazuri regulile competiţiei nu vor fi modificate pentru a repara injustiţia. Competiţia nu va fi amânată pană când sportivul se va restabili; tot astfel, interzicerea substanţelor prohibite nu va fi anulată pe motivul recunoaşterii ingerării accidentale. Vicisitudinile competiţiei, ca şi cele ale existenţei în general, pot genera multe tipuri de injustiţie, fie rezultate în mod accidental, fie datorate neglijenţei unor persoane care nu pot fi făcute responsabile, ceea ce legea nu poate să repare. De altfel, pare să fie un obiectiv de politica apreciat acela de a nu repara o nedreptate accidentală faţă de un individ generând intenţionat o nedreptate faţă de întregul grup al celorlalţi competitori. Căci asta s-ar întâmpla dacă substanţele de creştere a performanţei ar fi tolerate atunci când sunt ingerate în mod accidental. Ba mai mult, este posibil ca şi abuzul intenţionat să scape, în multe cazuri, sancţionării din lipsă de probe relative la intenţia comiterii greşelii. Şi cu siguranţă cerinţa de a proba intenţia ar duce la investigaţii costisitoare, care ar secătui federaţiile - mai ales pe cele cu bugete modeste - în lupta lor împotriva dopingului".] 2.1.2 Exceptând substanţele pentru care este identificat în mod specific un prag cantitativ în Lista Interzisă, prezenţa oricărei cantităţi dintr-o Substanţă Interzisă, sau a Metaboliţilor, sau a Markerilor acesteia, depistată în proba unui Sportiv va constitui o violare a regulamentului anti-doping. 2.1.3 Ca o excepţie de la regula generală din articolul 2.1, Lista Interzisă poate stabili criterii speciale pentru evaluarea Substanţelor Interzise care pot fi produse şi endogen. [Comentariu: spre exemplu, Lista Interzisă poate stipula că un raport T/E mai mare de 6:1 este o dovadă de dopaj dacă Organizaţia Anti-Doping nu demonstrează, printr-o analiză longitudinală a rezultatelor testărilor anterioare sau ulterioare, existenţa unui raport natural crescut sau dacă Sportivul nu dovedeşte intr-un alt mod că raportul crescut este efectul unei condiţii fiziologice sau patologice speciale.] 2.2 Folosirea sau tentativa de a folosi o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă 2.2.1 Reuşita sau eşecul în folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise nu este decisiv. Este suficient faptul că s-a folosit o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă sau că s\'ada încercat folosirea lor pentru a se considera că a avut loc o violare a regulamentelor anti-doping. [Comentariu: interzicerea "folosirii" a fost extinsă faţă de textul din CAMO pentru a include atât Substanţele Interzise, cât şi Metodele Interzise. Prin această includere nu mai este nevoie să se delimiteze "recunoaşterea folosirii" ca fiind o încălcare distinctă a regulamentelor anti-doping. "Folosirea" poate fi dovedită, de exemplu, pe calea mărturisirii a mărturisirii unei terţe părţi sau prin alte dovezi. Pentru a demonstra "Tentativa de a Folosi" o Substanţă Interzisă este necesar să se facă dovada intenţiei din partea Sportivului Faptul că se cere dovedirea intenţiei în acest caz particular de încălcare a regulamentelor anti-doping nu subminează principiul responsabilităţii stricte stabilit pentru încălcările art. 2.1 şi folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise. Folosirea de către un Sportiv în Afara Competiţiei a unei Substanţe Interzise care nu este prohibită în Afara Competiţiei nu va constitui o violare a regulamentelor anti-doping.] 2.3 Refuzul sau neprezentarea fără o justificare valabilă, pentru prelevarea de probe după notificare, în

itate cu regulamentele anti-doping în vigoare, sau evitarea în alte feluri a prelevării probelor. [Comentariu: neprezentarea sau refuzul de a se supune prelevării probelor după notificare este interzis în aproape toate regulamentele anti-doping existente. Acest articol extinde prevederea curentă pentru a include şi "evitarea în alte feluri a prelevării probelor" ca fiind un comportament interzis. Spre exemplu, ar fi vorba de o violare a regulamentelor anti-doping dacă s-ar stabili că un Sportiv s-a ascuns de un oficial de la Controlul Doping, care încerca să aplice controlul. O încălcare a regulamentului anti-doping prin "refuzul sau neprezentarea la prelevarea probelor" se poate baza pe comportamentul fie intenţionat, fie neglijent al Sportivului pana când "evitarea" prelevării probelor indică numai conduita intenţionată din partea sportivului.] 2.4 Violarea prevederilor în vigoare referitoare la disponibilitatea Sportivului pentru controalele în Afara Competiţiei, inclusiv nerespectarea de către Sportiv a obligaţiei de a furniza informaţiile necesare despre locurile unde poate fi găsit, ca şi controalele declarate ca neefectuate pe baza regulilor acceptate. [Comentariu: controalele neanuntate în Afara Competiţiei constituie esenţa unui Control Doping eficace. Fără informaţiile exacte despre locurile unde poate fi găsit Sportivul astfel de controaie sunt ineficiente şi, uneori, imposibile. Acest articol, care nu se regăseşte în mod curent în majoritatea regulamentelor anti-doping exisiente, cere sportivilor care au fost identificaţi pentru controlul în Afara Competiţiei să fie responsabili de furnizarea şi actualizarea informaţiei despre locurile unde pot fi găsiţi, în scopul de a fi localizaţi pentru "Convocarea inopinată la controlul doping din Afara Competiţiei." Aceste "prevederi în vigoare" sunt stabilite de către Federaţia Internaţională şi de Organizaţia Naţională Anti-Doping la care sportivul este afiliat, pentru a imprima o oarecare flexibilitate în funcţie de circumstanţele variabile ce pot fi întâlnite în diferite sporturi şi ţări. O încălcare a acestui Articol poate rezulta de pe urma conduitei fie intenţionate, fie neglijenţe a sportivului.] 2.5 Falsificarea sau tentativa de a falsifica orice parte a Controlului Doping. [Comentariu: acest articol interzice comportamentul care aduce atingere procesului de Control Doping, dar care nu este inclus în definiţia tipică dată Metodelor Interzise. De exemplu, schimbarea numerelor de identificare pe formularul de Control Doping la o testare sau spargerea recipientului cu eşantionul B în momentul analizării acestuia.] 2.6 Posesia de Substanţe şi Metode Interzise: 2.6.1 Posesia de către un Sportiv, în orice loc şi în orice moment, a unei Substanţe care este Interzisă la Controlul în Afara Competiţiei, sau a unei Metode Interzise, dacă Sportivul nu dovedeşte că posesia este determinată de scutirea pentru uz terapeutic, acordată

Articolului 4.4 (Folosirea Terapeutică), sau de o altă motivaţie acceptabilă. 2.6.2 Posesia, de către personalul care acordă asistenţă Sportivilor, a unei Substanţe care este Interzisă pentru Controlul în Afara Competiţiei, sau a unei Metode Interzise, în legătură cu un Sportiv, Competiţie sau Pregătirea Sportivă, dacă personalul de asistenţă nu dovedeşte că Posesia este urmarea recursului la scutirea pentru uz terapeutic, acordată unui Sportiv

Articolului 4.4 (Folosirea Terapeutică), sau a altei motivaţii acceptabile. 2.7 Traficarea oricărei Substanţe Interzise sau Metode Interzise. 2.8 Administrarea sau Încercarea de a administra o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă oricărui Sportiv, sau asistarea, încurajarea, ajutorul dat, instigarea, acoperirea sau orice alt tip de complicitate implicând o încălcare sau orice încercare de încălcare a regulamentului anti-doping. Articolul 3 PROBAREA DOPAJULUI 3.1 Obligaiţii şi standarde de dovedire Organizaţia Anti-Doping (OAD) va avea sarcina să stabilească dacă s-a produs o încălcare a regulamentului anti-doping. Standardul de dovedire va fi dacă OAD a stabilit o încălcare a regulamentelor anti-doping în suficientă măsură încât să satisfacă exigenţele organismului de audiere, ţinând cont de gravitatea afirmaţiei făcute. În toate cazurile, acest standard de dovedire are mai multă pondere decât un simplu raport al probabilităţilor, dar mai puţină decât o dovadă dincolo de orice îndoială. Dacă în cuprinsul Codului, sarcina de dovedire este atribuita Sportivului sau unei alte persoane prezumate a fi comis o violare a regulamentelor anti-doping, pentru a infirma o prezumţie sau a stabili fapte şi circumstanţe specifice, standardul de dovedire se va baza pe echilibrul just al probabilităţilor. [Comentariu: acest standard de dovedire, pe care OAD-urile au obligaţia să-l îndeplinească, este comparabil cu standardul aplicat în majoritatea ţărilor în cazurile care implică o conduită profesională necorespunzătoare. A fost aplicat pe scară largă şi de către curţile de justiţie şi tribunale în cazurile de dopaj; vezi, spre exemplu, decizia CAS în N., J., Y., W. contra FINA, CAS 98/208, 22 decembrie 1998.] 3.2 Metodele de Stabilire a Faptelor şi Prezumţiilor. Faptele referitoare la încălcările regulamentului anti-doping pot fi stabilite prin orice mijloace fiabile, inclusiv mărturisiri. Următoarele prevederi relative la dovedire se vor aplica în cazurile de doping: 3.2.1 Este de presupus că laboratoarele acreditate de AMAD/WADA au făcut analize de probe şi au aplicat proceduri de păstrare în concordanţă cu Standardul Internaţional pentru analizele de laborator. Sportivul poate respinge această prezumţie, stabilind că s-a produs o deviere de la Standardul Internaţional. Dacă Sportivul respinge prezumţia de mai sus, demonstrând că a existat o deviere de la Standardul Internaţional, atunci OAD va avea obligaţia să stabilească faptul că respectiva deviere nu a fost cauza constatării rezultatului pozitiv la analiza. [Comentariu: cade în sarcina Sportivului să stabilească, în funcţie de preponderenţa dovezilor, o deviere de la Standardul Internaţional. Dacă Sportivul face acest lucru, sarcina de dovedire trece asupra OAD, care trebuie să demonstreze suficient de convingător pentru organismul de audiere că devierea nu a modificat rezultatul testului.] 3.2.2 Devierile de la Standardul Internaţional pentru Testări care nu au cauzat obţinerea unui rezultat de analiză pozitiv sau vreo altă violare a regulamentului anti-doping nu vor invalida respectivele rezultate. Dacă Sportivul stabileşte că devierile de la Standardul Internaţional s-au produs în timpul testărilor, atunci OAD va avea obligaţia să demonstreze că respectivele devieri nu au determinat rezultatul pozitiv constatat la analiză sau baza faptică pentru încălcarea regulamentului anti-doping. Articolul 4 LISTA INTERZISĂ 4.1 Publicarea şi Revizuirea Listei Interzise. AMAD/WADA va publica, cât de des va fi necesar şi cel puţin anual, Lista Interzisă sub forma unui Standard Internaţional. Conţinutul propus pentru Lista Interzisă şi toate revizuirile vor fi furnizate în scris, cu promptitudine, tuturor Semnatarilor şi guvernelor pentru comentarii şi consultări. Fiecare versiune anuală a Listei Interzise şi toate revizuirile vor fi distribuite cu promptitudine de către AMAD/WADA fiecărui Semnatar şi guvern, şi vor fi publicate pe pagina de web a AMAD/WADA, iar fiecare Semnatar va trebui să ia măsurile care se impun pentru a distribui Lista interzisă tuturor membrilor şi partenerilor săi. Regulamentele fiecărei OAD vor specifica faptul că, atunci când nu există alte prevederi în Lista Interzisă sau în forma revizuită, Lista Interzisă şi revizuirile devin efective sub jurisdicţia regulamentelor respectivei OAD după trei luni de la publicarea lor de către AMAD/WADA, fără să mai fie nevoie de vreo altă acţiune din partea OAD. [Comentariu: Lista Interzisă va fi revizuită şi publicată în regim de urgenţă ori de câte ori este nevoie. În fiecare an, însă, va fi publicată o noua listă, indiferent dacă s-au produs sau nu schimbări pentru a asigura o bună informare. CIO obişnuieşte să publice o nouă listă în fiecare an, în ianuarie, reuşind astfel să evite confuziile (în legătură cu ce listă este cea mai recentă). Pentru a rezolva această problemă, AMAD/WADA va avea întotdeauna cea mai recentă Listă Interzisă publicată pe website-ul său. Anticipând că ediţia revizuită a regulamentelor anti-doping adoptată de OAD-uri în

itate cu Codul nu va deveni efectivă până la 1 ianuarie 2004, când se va publica prima Listă Interzisă adoptată de AMAD/WAD. CAMO va rămâne în vigoare în continuare până la acceptarea Codului de către CIO.] 4.2 Substanţele interzise şi Metodele Interzise identificate pe Lista Interzisă. Lista Interzisă va identifica acele Substanţe Interzise şi Metode Interzise care sunt prohibite, ca fiind doping, în permanenţă (atât la Competiţii, cât şi în Afara competiţiilor), din cauza potenţialului lor de a face să crească performanţa la Competiţiile viitoare, sau a potenţialului lor mascat, ca şi acele substanţe şi metode care sunt prohibite numai la Competiţii. La recomandarea unei Federaţii Internaţionale, Lista Interzisă poate fi extinsă de AMAD/WADA pentru acel sport anume. Substanţele Interzise şi Metodele Interzise pot fi incluse pe Lista Interzisă ca o categorie generală (de exp., agenţi anabolici) sau cu referire specială la o substanţă sau metodă particulară. [Comentariu: va exista o singură Listă Interzisă. Substanţele care sunt prohibite în permanenţă trebuie să includă agenţii de mascare şi acele substanţe care, folosite în pregătirea sportivă, pot avea efecte de sporire a performanţei pe termen lung, cum este cazul anabolizantelor. Toate substanţele şi metodele de pe Lista Interzisă sunt prohibite la competiţii. Această distincţie între ceea ce este supus controlului la Competiţii şi ceea ce este supus controlului în Afara Competiţiilor revine CAMO. Va exista un singur document denumit "Lista Interzisă", AMAD/WADA poate adăuga alte substanţe şi metode pe Lista Interzisă pentru un sport anume (de ex., includerea beta-blocantelor pentru tir), dar acest lucru va fi reflectat şi de Lista Interzisă, care va fi una singură. Includerea tuturor Substanţelor Interzise pe o singură listă va evita confuziile curente în legătură cu identificarea substanţelor prohibite corespunzătoare fiecărui sport. Sporturilor iudividuale nu li se permite să încerce să obţină exceptarea de la lista de bază cu Substanţe Interzise (de ex., eliminarea anabolizantelor din Lista Interzisă pentru "sporturile minţii"). Premisa acestei decizii este aceea că există anumiţi agenţi doping de bază pe care oricine se consideră sportiv nu ar trebui să-i consume.] 4.3 Criteriile de includere a Substanţelor şi Metodelor pe Lista Interzisă. AMAD/WADA va avea în vedere următorele criterii pentru a decide dacă să includă sau nu o substanţă sau o metodă pe Lista Interzisă. 4.3.1 O substanţa sau metodă va fi avută în vedere pentru a fi inclusă pe Lista Interzisă dacă AMAD/WADA constată că respectiva substanţă sau metodă îndeplineşte oricare două dintre următoarele trei criterii: 4.3.1.1 Dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că substanţa sau metoda are potenţialul de a mări sau chiar face să crească performanţa sportivă; 4.3.1.2 Dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că folosirea substanţei sau metodei reprezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea Sportivului; 4.3.1.3 Concluzia AMAD/WADA că folosirea substanţei sau metodei violează spiritul sportului descris în Introducerea la Cod. 4.3.2 O substanţă sau metodă va fi inclusă, de asemenea, şi pe Lista Interzisă, dacă AMAD/WADA ajunge la concluzia că există dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că respectiva substanţă sau metodă are potenţialul de a masca folosirea altor Substanţe Interzise şi Metode Interzise. [Comentariu: o substanţă va fi avută în vedere pentru includerea pe Lista Interzisă dacă substanţa este un agent de mascare sau dacă îndeplineşte două din următoarele trei criterii:

ă cu Standardul Internaţional pentru scutirile peotru uz terapeutic, AMAD/WADA poate reveni asupra deciziei. [Comentariu: este important ca procesele de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic să se armonizeze. Sportivii care folosesc ca medicamente Substanţe Interzise prescrise pot face subiectul sanctionărilor daca ei nu au obţinut în prealabil scutirea pentru uz terapeutic. Cu toate acestea, în mod curent, numeroase organisme sportive nu dispun de nici un fel de prevederi care să permită scutirile pentru uz terapeutic; altele se ghidează după politici nescrise; şi numai câteva dispun de politici scrise, încorporate în regulamentele lor antidoping. Acest articol încearcă să armonizeze baza pe care se vor acorda scutirile pentru uz terapeutic şi stabileşte că responsabilitatea pentru acordarea sau refuzul scutirilor revine Federaţiilor Internaţionale pentru Sportivii de Nivel Internaţional şi ONAD-urilor pentru cei de Nivel Naţional (care nu sunt şi Sportivi de Nivel Internaţional) şi pentru alţi Sportivi supuşi Controlului Doping

Codului. Exemple de Substanţe Interzise prescrise în mod obişnuit, care ar putea fi citate în mod specific în Standardul Internaţional pentru scutirile pentru uz terapeutic, sunt medicamentele recomandate pentru starea gravă a astmului acut şi pentru afecţiuni inflamatorii ale intestinelor. Când scutirea pentru uz terapeutic a fost refuzată sau acordată contrar Standardului Internaţional, acea decizie va fi supusă atenţiei AMAD/WADA pentru a fi revizuită

Standardului Internaţional şi apoi apelată,

prevederilor articolul 13.3 (Apeluri). Dacă acordarea scutirii pentru uz terapeutic este retrasă, retragerea nu va acţiona retroactiv şi nu va descalifica rezultatele Sportivului pe durata perioadei de timp când a fost în vigoare scutirea pentru uz terapeutic.] 4.5 Programul de Monitorizare AMAD/WADA, de comun acord cu ceilalţi Semnatari şi guverne, va stabili un program de monitorizare referitor la substanţele care nu sunt pe Lista Interzisă, dar pe care AMAD/WADA doreşte să le monitorizeze pentru a decala modul folosirii lor greşite în sport. AMAD/WADA va publica, înaintea oricărui control, substanţele care vor fi monitorizate. Laboratoarele vor raporta periodic la AMAD/WADA cazurile de semnalare a folosirii sau de depistare a prezenţei acestor substanţe, în mod centralizat, pe sporturi, şi dacă probele au fost prelevate la Competiţii sau în Afara lor. Astfel de rapoarte nu vor conţine alte informaţii referitoare la probele specifice. AMAD/WADA va pune la dispoziţia Federaţiilor Internaţionale şi a ONAD -urilor, cel puţin o dată pe an, informaţii statistice centralizate pe sporturi, informaţii referitoare la alte substanţe. AMAD/WADA va implementa măsurile care vor asigura caracterul strict anonim a Sportivilor individuali, în ceea ce priveşte asemenea rapoarte. Raportarea folosirii sau depistarea prezenţei substanţelor monitorizate nu vor constitui dovezi de violare a regulamentelor doping. Articolul 5 CONTROALE 5.1 Planificarea Repartizării Controalelor. Organizaţiile Anti-Doping care desfăşoară Controale, în coordonare cu alte OAD -uri care desfăşoară Controale pe acelaşi lot de Sportivi: 5.1.1 Vor planifica şi implementa un număr eficient de controale la Competiţii şi în Afara acestora. Fiecare Federaţie Internaţională va organiza o evidenţă cu Sportivii de Nivel Internaţional care intră în Lotul înregistrat pentru Control din sportul respectiv. Fiecare Organizaţie Naţională Anti-Doping (ONAD) va avea o evidenţă similară cu Sportivii din propria ţară pentru Lotul Înregistrat pentru Control. Lotul de nivel naţional va include Sportivii de Nivel Internaţional din acea ţară, ca şi alţi Sportivi de Nivel Naţional. Fiecare Federaţie Internaţională şi fiecare ONAD va planifica şi efectua controale la Competiţii şi în Afara Competiţiei asupra propriului Lot de Sportivi înregistraţi pentru Control. 5.1.2 Vor acorda prioritate Controalelor Inopinate. 5.1.3 Vor efectua Controale-Ţintă. [Comentariu: Controlul-Ţintă este specificat deoarece Controlul aleator sau chiar cel aleator ponderat nu asigura testarea tuturor Sportivilor vizaţi. (Spre exemplu, Sportivii de clasă mondială, Sportivii ale căror performanţe s-au ameliorat surprinzător de repede, cei ai căror antrenori au avut şi alţi Sportivi cu rezultate pozitive la teste etc.) Evident, Controlul-Ţintă nu trebuie folosit pentru nici un alt scop decât Controlul Doping legitim. Codul stabileşte clar că Sportivii nu au dreptul să se aştepte să fie testaţi numai în mod aleator. De asemenea, el nu impune nici o suspiciune rezonabilă sau necesitate datorată unei cauze probabile care să declanşeze Controlul-Ţintă. 5.2 Standarde pentru Controale OAD -urile care desfăşoară Controale vor efectua aceste Controale în

itate cu Standardul Internaţional pentru Testare. [Comentariu: metodele şi procedurile necesare pentru diferitele tipuri de Controale la Competiţii şi în Afara acestora vor fi descrise pe larg în Standardul Internaţional pentru Testare.] Articolul 6 ANALIZA PROBELOR Probele pentru Controlul Doping vor fi analizate în concordanţa cu următoarele principii: 6.1 Folosirea Laboratoarelor Acreditate Probele pentru Controlul Doping vor fi analizate numai în laboratoarele acreditate de AMAD/WADA sau în cele altfel aprobate de AMAD/WADA. Alegerea unui laborator acreditat de AMAD/WADA (sau a unei alte metode aprobate de AMAD/WADA) pentru analiza probelor va fi determinată exclusiv de OAD -ul care răspunde de gestionarea rezultatelor. [Comentariu: formularea "sau a unei alte metode aprobate de AMAD/WADA" este introdusă pentru a acoperi, spre exemplu, cazul laboratoarelor mobile de Control sanguin, pe care AMAD/WADA le-a verificat şi le consideră fiabile.] 6.2 Substanţe Supuse Detectării Probele pentru Controlul Doping vor fi analizate în scopul detectării Substanţelor Interzise şi a Metodelor Interzise identificate pe Lista Interzisă, precum şi a altor substanţe, la solicitarea AMAD/WADA, în

itate cu articolul 4.5 (Programul de Monitorizare). 6.3 Cercetarea probelor Nici o Probă nu poate fi folosită pentru nici un alt scop decât depistarea de substanţe (sau clase de substanţe) sau metode de pe Lista Interzisă sau altfel identificate de AMAD, potrivit Articolului 4.5 (Program de Monitorizare), fără consimţământul scris al Sportivului. 6.4 Standarde pentru analiza Probelor şi Raportarea Rezultatelor Laboratoarele vor analiza probele de Control Doping şi vor raporta rezultatele în

itate cu Standardul Internaţional pentru analize de laborator. Articolul 7 GESTIONAREA REZULTATELOR Fiecare OAD care efectuează gestionarea rezultatelor va stabili procedura pentru investigarea preliminară a posibilelor violări ale regulamentelor anti-doping în

itate cu următoarele principii: [Comentariu: diferiţi Semnatari şi-au creat propriile abordări în gestionarea rezultatelor anormale constatate. Deşi diversele abordări nu au fost încă uniformizate în întregime, multe s-au dovedit a fi sisteme corecte şi eficace de gestionare a rezultatelor. Codul nu înlocuieşte nici unul dintre sistemele Semnatarilor de gestionare a rezultatelor. Acest articol evidenţiază însă principiile fundamentale care asigură respectarea, de către fiecare dintre Semnatari, a unui proces corect de gestionare a rezultatelor. Regulamentele anti-doping specifice ale fiecărui Semnatar vor trebui să fie

e cu aceste principii fundamentale.] 7.1 Verificarea iniţială în legătură cu rezultatele analitice pozitive La primirea unui Rezultat Analitic Pozitiv pentru Proba A, OAD care răspunde de gestionarea rezultatelor va declanşa o verificare pentru a determina dacă:

1. a)a fost acordată o scutire pentru uz terapeutic sau
2. b)există vreo abatere aparentă de la Standardul Internaţional pentru Testare sau analiza de laborator care să infirme validitatea Rezultatului Analitic pozitiv. 7.2 Notificarea după Verificarea Iniţială Dacă verificarea iniţială,

Articolului 7.1, nu evidenţiază acordarea unei scutiri pentru uz terapeutic sau o abatere care să infirme validitatea Rezultatului Analitic pozitiv, OAD va notifica imediat sportivul,

procedurii stabilite în regulamente, despre:

1. a)Rezultatul analitic pozitiv;
2. b)prevederea anti-doping încălcată sau, în cazul aplicării art. 7.3, descrierea investigaţiei suplimentare care va fi întreprinsă pentru a vedea dacă într-adevăr s-a produs o violare a regulamentului anti-doping;
3. c)dreptul Sportivului de a cere imediat analizarea Probei B sau, în lipsa unei astfel de solicitări, se va considera că se renunţă la analizarea Probei B;
4. d)dreptul Sportivului şi/sau a reprezentantului Sportivului de a fi de faţă la deschiderea şi analiza Probei B, dacă această analiză este solicitată şi
5. e)dreptul Sportivului de a solicita copii ale documentaţiei de laborator pentra Probele A şi B, documentaţie care include informaţiile prevăzute de Standardul Internaţional pentru analizele de laborator. [Comentariu: Sportivul are dreptul să solicite efectuarea promptă a analizei Probei B indiferent dacă continuarea investigaţiei este necesară

articolelor 7.3 sau 7.4] 7.3 Verificarea Ulterioară a Rezultatului Analitic Pozitiv Impusă pe Baza Listei Doping OAD sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua, de asemenea, oricare dintre investigaţiile ulterioare impuse de Lista Interzisă. La terminarea unei astfel de investigaţii, OAD va notifica imediat Sportivul în legătură cu rezultatele acesteia şi dacă OAD susţine sau nu că a avut loc o violare a regulamentelor anti-doping. 7.4 Examinarea Altor Violări ale Regulamentului Anti-Doping OAD sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua oricare dintre investigaţiile ulterioare prevăzute ca fiind aplicabile

politicilor şi regulamentelor anti-doping adoptate în

itate cu Codul sau pe care OAD le consideră adecvate, dintr-un motiv sau altul. OAD va notifica imediat Sportivul sau orice altă Persoană care poate primi o înştiinţare de sancţionare, în forma prevăzută de regulamentele proprii, în legătură cu reglementarea care pare să fi fost încălcată şi cu argumentele care susţin infracţiunea. [Comentariu: ca exemplu, o Federaţie Internaţională va notifica, de regulă, Sportivul prin intermediul Federaţiei Sportive Naţionale a respectivului Sportiv.] 7.5 Principiile Aplicabile Suspendărilor Provizorii Un Semnatar poate adopta regulamente, aplicabile oricărei manifestări sportive pentru care Semnatarul este organismul de decizie sau pentru orice proces de selecţie a unei echipe de care răspunde Semnatarul, regulamente care să permită impunerea de suspendări provizorii după verificarea şi notificarea descrise la Art. 7.1 şi 7.2, dar înainte de audierea finală descrisă la Art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă). Totuşi, o suspendare provizorie nu poate fi impusă decât dacă Sportivului i se acordă fie:

1. a)ocazia unei audieri provizorii înainte de impunerea suspendării provizorii sau imediat după impunerea unei suspendări provizorii sau
2. b)posibilitatea unei audieri de urgenţă, în concordanţă cu art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă), imediat după intrarea în vigoare a suspendării provizorii. Dacă o suspendare provizorie este impusă pe baza unui Rezultat Pozitiv la Analiza Probei A şi analiza ulterioară a Probei B nu confirmă analiza Probei A, atunci Sportivul nu va fi supus nici unei alte acţiuni disciplinare şi orice sancţiune impusă anterior va fi ridicată. În situaţiile în care Sportivul sau echipa Sportivului a fost exclusă din competiţie şi analiza ulterioară a Probei B nu confirmă rezultatul Probei A, dacă - fără a afecta în vreun fel Competiţia - este încă posibil ca Sportivul sau echipa să fie reintegrat(-ă), atunci Sportivul sau echipa poate continua să ia parte la Competiţie. [Comentariu: acest articol continuă să permită posibilitatea impunerii unei suspendări provizorii înainte de adoptarea unei decizii finale la o audiere,

art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă). Suspendările provizorii sunt autorizate în mod curent în cadrul CAMO şi de regulamentele multor Federaţii Internaţionale. Totuşi, înainte ca o suspendare provizorie să fie impusă în mod unilateral de o OAD, trebuie să se încheie verificarea internă specificată în Cod. În plus, Semnatarul care impune o suspendare provizorie trebuie să-i acorde Sportivului posibilitatea de a avea o audiere provizorie fie înainte, fie imediat după impunerea suspendării provizorii sau o audiere finală în regim de urgenţă,

Art. 8, imediat după impunerea suspendării provizorii.

Sportivul are dreptul să facă apel,

Art. 13.2.

Ca o alternativă la procesul de impunere a unei suspendări provizorii pe baza acestui articol OAD are oricând posibilitatea să anticipeze o suspendare provizorie şi să procedeze direct la audierea finală, folosindu-se de procedura de urgenţă,

Art. 8

. În rarele situaţii când analiza probei B nu confirmă rezultatul probei A, se va permite sportivului care a fost suspendat în prealabil, în funcţie de circumstanţe, să participe la competiţiile care se desfăşoară în continuare, în cadrul manifestării sportive respective. La fel, în funcţie de regulamentele relevante ale federaţiei internaţionale dintr-un sport de echipă, dacă echipa este încă în competiţie, Sportivul va putea participa la întrecerile ulterioare.] Articolul 8 DREPTUL LA O AUDIERE ECHITABILĂ Fiecare OAD care răspunde de gestionarea rezultatelor va trebui să stipuleze un proces de audiere pentru orice Persoană acuzată de comiterea unei încălcări a regulamentelor anti-doping. Un astfel de proces de audiere va trebui să stabilească dacă s-a produs o încălcare a regulamentelor anti-doping şi dacă da, care vor fi consecinţele. Procesul de audiere va respecta următoarele principii: ● oragnizarea audierii într-un interval de timp rezonabil; ● o instanţă de audiere echitabilă şi imparţială; ● dreptul de a fi reprezentat de un consilier juridic pe cheltuiala Persoanei în cauză; ● dreptul de a fi informat corect şi la timp despre acuzaţia adusa, de violare a regulamentului anti-doping; ● dreptul de a se apăra faţă de acuzaţia adusă de violare a regulamentului anti-doping şi faţă de Consecinţele decurgând din aceasta; ● dreptul fiecărei părţi de a prezenta dovezi, inclusiv dreptul de a chema şi interoga martori (acceptarea mărturiei acestora prin telefon sau sub forma declaraţiei scrise este la latitudinea instanţei de audiere); ● dreptul Persoanei în cauză la un interpret pe durata audierii, instanţa de audiere având responsabilitatea de a desemna interpretul şi de a stabili cui îi revin costurile acestui interpret; ● dreptul la o decizie în scris, motivata şi într-un timp rezonabil. [Comentariu: acest articol expune principiile de bază în legătură cu asigurarea unei audieri echitabile pentru Persoanele acuzate de comiterea unei violări a regulamentelor anti-doping. Acest articol nu intenţionează să înlocuiască reglementările proprii fiecărui Semnatar privind audierile, ci mai degrabă să asigure că fiecare Semnatar va organiza un proces de audiere

acestor principii. Referirea la CAS ca instanţă de apel, referire prevăzută în Art. 13, nu împiedică un Semnatar să desemneze CAS şi ca primă instanţă de audiere.] Audierile ţinute în legătură cu manifestările sportive pot urma o procedură în regim de urgenţă, dacă regulamentele OAD relevante şi cele ale instanţei de audiere permit acest lucru. [Comentariu: de exemplu, o audiere poate avea loc în regim de urgenţă în ajunul unei mari manifestări sportive, unde este nevoie de a se lua o decizie în privinţa violării regulamentelor anti-doping pentru a hotărî asupra dreptului Sportivului de a participa la acea manifestare sau în timpul unei manifestări sportive unde decizia, într-un asemenea caz, va afecta validitatea rezultatelor Sportivului sau participarea sa în continuare în Competiţie.] Articolul 9 DESCALIFICAREA AUTOMATĂ A REZULTATELOR INDIVIDUALE Violarea regulamentelor anti-doping în legătură cu Controlul în cadrul Competiţiilor duce automat la descalificarea rezultatelor individuale obţinute în acea Competiţie, cu toate Consecinţele decurgând din aceasta, inclusiv retragerea oricăror medalii, puncte sau premii. [Comentariu: acest principiu se regăseşte în prezent în CAMO. Când Sportivul câştiga medalia de aur, existând o Substanţă Interzisă în sistemul său fiziologic, acest lucru este incorect faţă de ceilalţi Sportivi participanţi la acea Competiţie, indiferent dacă medaliatul cu aur poartă vreo vină sau nu. Numai unui Sportiv "curat" trebuie să i se permită să beneficieze de rezultatele sale competiţionale. Pentru sporturile de echipă, vezi art. 11 (Consecinţe pentru echipe).] Articolul 10 SANCŢIUNI APLICATE INDIVIZILOR 10.1 Descalificarea Rezultatelor într-o Competiţie în care se Produce o încălcare a Regulamentului Anti-Doping O încălcare a regulamentului anti-doping, care se produce în cursul sau în legătură cu o manifestare sportivă, poate -

deciziei organizatorului manifestării - să ducă la descalificarea tuturor rezultatelor individuale obţinute de sportivi în acea manifestare, cu toate consecinţele decurgând din aceasta, inclusiv retragerea tuturor medaliilor, punctelor şi premiilor, cu excepţia prevăzută la art. 10.1.1 [Comentariu: dacă Art. 9 (Descalificarea automată a rezultatelor individuale) descalifică rezultatul dintr-o singură probă la care Sportivul a avut un rezultat pozitiv la controlul doping (de ex., 100 m spate), acest articol poate duce la descalificarea tuturor rezultatelor din toate probele de la acel eveniment sportiv (de ex., Campionatele Mondiale ale FINA). Printre factorii de care trebuie să se ţină seama când se decide asupra descalificării altor rezultate din cadrul unei manifestări sportive se numără, de exemplu, gravitatea încălcării regulamentului anti-doping de către Sportivi şi dacă Sportivul a fost testat negativ la alte competiţii.] 10.1.1 Dacă Sportivul dovedeşte că nu a comis nici o greşeală sau neglijenţă în legătură cu acuzaţia adusă, rezultatele individuale ale Sportivului la celelalte Competiţii nu vor fi descalificate decât dacă rezultatele Sportivului la alte Competiţii decât cea în care s-a produs violarea regulamentelor anti-doping ar putea fi afectate de violarea de către Sportiv a regulamentelor anti-doping. 10.2 Aplicarea Suspendării pentru Folosirea Substanţelor Interzise şi a Metodelor Interzise Cu excepţia substanţelor menţionate la Art. 10.3, perioada de suspendare impusă de violarea Art. 2.1 (Prezenţa unei Substanţe Interzise sau a Metaboliţilor sau a Markerilor acesteia), 2.2 (Folosirea sau Tentativa de a Folosi o Substanţă Interzisă sau o Metodă Interzisă) şi 2.6 (Posesia de Substanţe Interzise sau Metode Interzise) va fi: la prima încălcare: Suspendare pe timp de 2 (doi) ani l