ANEXE din 1 septembrie 2003

ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 269 bis din 26 martie 2004 __________ Notă ... *) Aprobat prin Ordinul nr. 4786 din 1 septembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 26 martie 2004 Anexa 1 LISTA DISCIPLINELOR la care se sustine examenul de bacalaureat 2004 pentru probele

1. d),
2. e)şi
3. f)NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic, la care se adaugă, pentru specializarea Ştiinţe sociale, disciplina Sociologie. 2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei
4. f)la disciplina Educaţie fizică şi sport candidaţii, care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba
5. d)Istoria românilor nu mai pot susţine la proba
6. f)disciplina Istorie. B. FILIERA TEHNOLOGICA NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic 2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei
7. f)la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba
8. d)Istoria românilor nu mai pot susţine la proba
9. i)disciplina Istorie. C. FILIERA VOCAŢIONALĂ NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conţine: Logică şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic. 2 - Nu se pot înscrie pentru susţinerea probei
10. f)la disciplina Educaţie fizică, candidaţii care, în ultimul an de liceu, au fost scutiţi medical cel puţin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidaţii nu pot susţine o aceeaşi disciplină la probe diferite. De exemplu, candidaţii care au susţinut la proba
11. d)Istoria românilor nu mai pot susţine la proba
12. f)disciplina Istorie. 4 - Elevii de la alte profiluri, specializări decât cel teologic, care studiază în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, vor susţine examenul de bacalaureat conform probelor menţionate în această anexă pentru profilurile, specializările respective. Pentru aceşti elevi, la proba f, se adaugă la lista menţionată pentru profilurile şi specializările respective şi o disciplină teologică, conform programelor. Anexa ANEXA 2 PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două probe obligatorii, scrisă şi orală, limba şi literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. Proba scrisă vizează competenţele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/ producerea mesajelor şi în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri şi texte funcţionale). Proba orală vizează competenţele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Prin susţinerea examenului de Bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a): 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare a. Competenţe privind producerea mesajelor ● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale în diverse situaţii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunţarea corectă; tehnici de comunicare specifice în conversaţie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale şi nonverbale la situaţia dată) - pentru proba orală. ● Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orală, povestire orală, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare şi nonliterare - pentru proba orală. ● Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare; stilurile funcţionale; calităţile generale şi particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice). ● Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiză, sinteză, paralelă, eseu structurat şi nestructurat) şi a textelor funcţionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori). b. Competente privind receptarea mesajelor ● Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenţa elementelor paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoştinţelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare ● Recunoaşterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficţionale şi nonficţionale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalităţi de receptare). ● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcţia subiectului, compoziţia, personajele, modalităţi de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanţele comunicării, perspectiva narativă). ● Identificarea particularităţilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenţei naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber). ● Recunoaşterea şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora. ● Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj, specifice textului dramatic (construcţia subiectului, compoziţia, modalităţi de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului/ indicaţiile scenice). ● Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă - motiv poetic, laitmotiv; instanţele comunicării în textul poetic). ● Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic. ● Analiza şi realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet şi elemente de versificaţie). ● Aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi în discutarea textelor narative, dramatice, poetice şi de doctrină literară. ● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar a. Receptare ● Identificarea structurilor lingvistice în diverse situaţii de comunicare, în vederea sesizării logicii şi coerenţei mesajului. b. Producere ● Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentării, adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale) - pentru proba orală. ● Elaborarea unei argumentări scrise/ orale pe o temă dată (construcţia discursului argumentativ; structuri, conectori şi tehnici argumentative). ● Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm cult, român modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora. ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă). ● Identificarea unor particularităţi şi realizarea de conexiuni între epoci culturale şi ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiţionalism, modernism). ● Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural. ● Compararea unor idei şi atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiaşi teme literare. ● Relevarea specificităţii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte. III. CONŢINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcţiile comunicării; - textul literar/ nonliterar; - text şi context; - teme şi motive literare; - literatura şi alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepţii ale termenului; evoluţie şi tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradiţional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naraţiunea la persoana I şi a III-a; - construcţia subiectului şi a discursului narativ: acţiune, secvenţa narativă, episod, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalităţi de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalităţi ale narării: povestire; rezumat, scenă; - mărci ale prezenţei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă şi indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepţii ale termenului; evoluţie (poezia paşoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului; simbolismul; tradiţionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică şi epică). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv; - elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic şi stilistic. c. Limbajul şi expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice şi de construcţie (enumeraţia, repetiţia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogaţia retorică, exclamaţia retorică, invocaţia retorică), figuri semantice (epitetul, comparaţia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteraţia); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepţii ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern. c. Structura textului dramatic - construcţia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scenă, relaţii temporale şi spaţiale; - compoziţia textului dramatic: act, scenă, tablou, replică; indicaţii scenice; - personajul dramatic - modalităţi de caracterizare. d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic - particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci şi ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); - Junimea şi junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiţionalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu Notă. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici. B. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Notă. Conţinuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice; - aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunţarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate şi compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziţii, frază); unităţi frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracţia paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire; valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracţie, acordul logic - elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic şi de punctuaţie - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variaţie stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcţionale (definire, caracteristici, exerciţii aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular şi cult, scris şi oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAŢIONALE - act, acţiune, aliteraţie, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparaţie, compoziţie, conflict, construcţia subiectului (expoziţiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcţiile comunicării, enumeraţie, episod, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, fantastic, ficţiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicaţii scenice, interogaţie retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalităţi de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiţie, refren, relaţii temporale şi spaţiale, romantism, român (tipuri), secvenţă narativă, secvenţă poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil funcţional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiţionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ I LITERATURA ARII TEMATICE ● Adolescentul despre sine: portret fizic, trăsături de caracter; aspiraţii, aptitudini, interese, pasiuni; timp liber. ● Adolescentul şi mediul social: îndatoriri, drepturi, conduită; în familie (relaţii şi evenimente), în grupul de prieteni (activităţi); în şcoală (spaţii şi activităţi); în oraş (obiective turistice şi culturale, edificii, transport, servicii (la gară/ aeroport, la spectacol). ● Adolescentul şi natura: în lumea vie (floră, faună), fenomene meteorologice (naturale), spaţiul geografic şi cosmic. ● Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie bulgară: Bulgaria (repere istorico-geografice şi cultural-ştiinţifice); personalităţi din domeniul literaturii, artei; specific naţional (religie/ obiceiuri şi tradiţii,sărbători). II GRAMATICA 1 FONETICA: ● Alfabetul chirilic, apariţia şi dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgară, limbă slavă. ● Sunet, literă, silabă, cuvânt. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunţie. Ortografie. 2 LEXICOLOGIA: ● Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului - mijloace de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. 3 MORFOLOGIA: ● Substantivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcţia sintactică. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcţia sintactică, grade de comparaţii. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcţiile sintactice, exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv şi imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile şi timpurile. Funcţia sintactică. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparaţie. ● Prepoziţia ● Conjuncţia ● Interjecţia ● Particula 4. SINTAXA ● Propoziţia. Feluri. ● Subiectul şi predicatul. ● Atributul. Apoziţia. ● Complementul. Complementul circumstanţial. ● Fraza. Coordonare şi subordonare. ● Punctuaţia Bibliografie: PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz). 5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz). 6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz). 7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar). 8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz). 9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar). 10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz). 11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opci prikaz). Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom. Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Richtlinien fur die Abiturprufung 2004Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen. 1. Anforderungen Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen: 2. Inhalte: a. Literatur: G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge). b. Grammatik/Sprachbetrachtung: Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse). 3. Die schriftliche Prufung Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben. In der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des padagogischen und philologischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Absolventen des realen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. a zu verfassen. Die Aufgabenarten in Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen. Bewertet wird: Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die mundliche Prufung Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung. Anforderungen: Bewertet wird: Die Abiturprufung in der Spezialabteilung des "Colegiul German Goethe" in Bukarest verlauft gemass der genehmigten Prufungsordnung. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MAGYAR NYELV ES IRODALOMERETTSEGI KOVETELMENYRENDSZER - 2004 1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken. I. Kommunikacios kepessegek A tudatos nyelvi viselkedes kepessege Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo sikeres hasznalata Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa. Az erteklatas kepessege A nyelvi, kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott az eletmu, korszak, stilusiranyzat alapjan 2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek I. Kommunikacios kepessegek II. , III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti 1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin). 2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo. 3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar); 4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar); 5. Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar). 6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar). 7. Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar). Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII. razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza. Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti: Literatura: Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990 Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990 Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996 Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995 PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym. 1. L'udova slovesna tvorba. Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. L'udova epika a lyrika. L'udova piesen, balada, rozpravka, povest'. 2. Stredoveka staroslovienska a latinska literatura. Moravsko-panonske legendy o Cyrilovi a Metodovi (vseobecny prehl'ad). Legenda o Svoradovi a Benediktovi (vseobecny prehl'ad). 3. Hugolin Gavlovic: Valaska skola, mravov stodola (vseobecny prehl'ad). 4. Juraj Fandly: Duverna zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny prehl'ad). 5. Jozef Ignac Bajza: Rene mladenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky roman (vseobecny prehl'ad). 6. Jan Kollar: Slavy dcera (literarny rozbor). 7. Jan Holly: Svatopluk (literarny rozbor), Selanky (literarny rozbor). 8. Vyznam osobnosti a diela L'udovita Stura. 9. Samo Chalupka: Mor ho! (literarny rozbor). 10. Janko Kral': Zakliata panna vo Vahu a divny Janko (literarny rozbor). 11. Andrej Sladkovic - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine: Marina a Detvan (literarny rozbor). 12. Jan Botto: Smrt' Janosikova (literarny rozbor). 13. Jozef Miloslav Hurban: Od Silvestra do Troch kral'ov (literarny rozbor). 14. Jan Kalinciak: Restavracia (literarny rozbor). 15. Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky: Lipovianska masa (literarny rozbor). 16. Jan Chalupka: Kocurkovo (literarny rozbor). 17. Jan Palarik: Inkognito a Zmierenie alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch (literarny rozbor). 18. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Prehl'ad diela. 19. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Hajnikova zena (literarny rozbor). 20. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor). 21. Svetozar Hurban Vajansky: Tatry a more (vseobecny prehl'ad). 22. Martin Kukucin: Dom v strani. (literarny rozbor). 23. Martin Kukucin: Neprebudeny (literarny rozbor). 24. Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci (literarny rozbor). 25. Bozena Slancikova Timrava: Skusenost' (literarny rozbor). 26. Jozef Gregor Tajovsky. Statky- zmatky (literarny rozbor). 27. Jozef Gregor Tajovsky: Maco Mliec (literarny rozbor). 28. Ivan Krasko: Otcova rol'a (literarny rozbor). 29. Janko Jesensky: Vyhnali ma (literarny rozbor). 30. Ladislav Nadasi Jege: Adam Sangala (literarny rozbor). 31. Jozef Ciger Hronsky: Jozef Mak (literarny rozbor). 32. Milo Urban: Zivy bic (literarny rozbor). 33. Frantisek Svantner: Dama (literarny rozbor). 34. Margita Figuli: Tri gastanove kone (literarny rozbor). 35. Jan Kostra: Peniaztek (literarny rozbor). 36. Milan Rufus: Vyjdi z lesa a klcuj les. (literarny rozbor). 37. Frantisek Hecko: Cervene vino (literarny rozbor). 38. Alfonz Bednar: Cudzi (literarny rozbor). 39. Vincent Sikula: prehl'ad diela. 40. Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad. Poziadavky: - pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho nazoru na svet a jeho filozofiu zivota, - vystihnut' esteticku stranku diela, - rozoberat' a interpretovat' literarne dielo, - vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav, - urcit' typ sujetu a rozpravaca, - zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis, list, - zaradit' dielo druhovo, zanrovo, - urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu. Studijna literatura: Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku. SLOVENSKY JAZYK - pre realny smer Nauka o slove: Tvorenie slov. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova. Stylistika: Styly. Charakteristiky stylov. Poziadavky: - aplikovat' vedomosti z lexikologie, - spoznat' styly, - urcit' stylisticke crty textu, - zostavit' text patriaci do urciteho stylu, - zaradit' texty do funkcnych stylov - uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na rşzne kategorie slov: slova, vety, kratke texty, - tvorit' vety a texty s danymi kategoriami slov. SLOVENSKY JAZYK - pre humanitny smer 1. Fonetika a fonologia. System samohlasok a spoluhlasok v slovencine. Slabika. Rozdel'ovanie slov na slabiky. Ryt- micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortografiou. 2. Nauka o slove. Tvorenie slov. Vyznam slova (vecny a gramaticky, priamy a preneseny). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a rşznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyma, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.). 3. Morfologia. Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa). Kategorie ohybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, spşsob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia. 4. Syntax. Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, prislovkove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi). Suvetie podrad'ovacie (druhy viet). Slovosled, vetosled. Interpunkcia. 5. Vseobecne poznatky o slovenskom jazyku. Vznik. Vyvin. Spisovny jazyk. Styly. Poziadavky: - spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov, - aplikovat' vedomosti v slovach, v kratkych vetach, - uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav, - morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu, - tvorenie viet s danymi slovami, - urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami, - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov, - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach: tvorit' jednoduche vety a suvetia. Studijna literatura: Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku. Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov lycei s vyucovacim jazykom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena na realny smer a humanitny smer. Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikologia a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika). Skuska je ustna a pisomna. Listky pre ustnu skusku obsahuju otazky z literatury a su spolocne pre obidva smery. Pisomna praca je rozdelena na styri casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka (pre humanitny smer), zo stylistiky a z lexikologie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu, ziadosti atd'., esej na danu temu. Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri hodiny. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC) I. -OKUMA - ANLAMA - Bir olay yazisini anlamli bir şekilde okuyabilme, - Hikâye turunun ozeliklerini kavrayabilme, - Metin icinde cumleyi taniyabilme, - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme, - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme, - Paragraf ve paragraftaki duşunceyi kavrayabilme, - Bir şiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek, - Bir şiirin şekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme, - Olay yazilarinda sebep-sonuc ilişkisini kavrayabilmek, - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kişiler) - Sevilen bir şiiri ezberlemeyebilme, - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme, - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme, - Plân ve plânin yararlarini kavrayabilmek, - Bir metindeki olaylari karşilaştirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme, - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...) - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc ilişkilerini kavrayabilme, - Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme, - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme, - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme. II. -ANLATIM A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM - Dogru ve duzgun konuşabilmek, - Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek, - Bir tartişmaya katilabilmek, - Gorulen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve duşuncelerini anlatip, yazabilmek, - Atasozlerini, ozdeyişleri ve deyimleri aciklayabilmek, - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek, - Ozel mektup, iş mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek, - Paragraflardaki duşunceleri aciklayabilmek, - Olay veya kişi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili), - Topluluk karşisinda aciş konuşmasi, kapaniş konuşmasi yapabilmek, - Yazilarini uygun bir plâna gore geliştirebilmek, - Okuduklarindan notlar alabilmek, - Konuşmalarini uygun bir plâna gore geliştirebilmek, - Kompozisyon ceşitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek, - Bir fikir yazisi yazabilmek. III. -DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI A) SES BILGISI - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek, - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Unsuzlerin benzeşmesi kuralini kavrayabilmek, - Unlu duşmesi kuralini kavrayabilmek, - Sureksiz sert unsuzlerin yumuşamasi kuralini kavrayabilmek, - Turkce'de başta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek, - Seslerin birleşmesini, hece ve hece ceşitlerini kavrayabilmek. B) KELIME BILGISI - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yapilari, isim tamlamalari, isimlerin ceşitleri sifatlar ve sifatlarin yapilari, sifatlarin ceşitleri sifat tamlamalari, zamirler ve zamirlerin yapilari, zamirlerin ceşitleri, zarflar ve zarflarin yapilari, zarflarin ceşitleri, fiiller ve fiillerin yapilari, fiillerde kip, zaman ve kişi, yapilarina gore fiiler, edatlar baglaclar, unlemler. C) CUMLE BILGISI - Anlamlarina gore cumle ceşitlerini kavrayabilmek olumlu cumleler, olumsuz cumleler, soru cumleleri, unlem cumleleri, şart cumleleri. - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek basit cumle, bileşik cumle, sirali cumle, bagli cumle, sirali-bagli cumle. Cumlenin ogelerini kavrayabilmek. ozne yuklem zarf tumleci dolayli tumlec belirtili nesne belirtisiz nesne D) ANLAM BILGISI - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gercek anlami, Kelimelerin mecaz anlami, Kelimelerin terim anlami, Kelimelerin deyim anlami, Zit anlamli kelimeler, Eş anlamli kelimeler. E) YAPI BILGISI EKLER Yapim ekleri Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri) Basit kelime Turemiş kelime Bileşik kelime F) EDEBÎ BILGILER - Yazi turlerini kavrayabilmek. Roman ve roman ceşitleri Hikâye Masal Tiyatro ve ceşitleri, Destan, Şiir ve şiir ceşitleri, Gezi yazilari, Nutuk Makale Fikra, Sohbet - Edebiyatinin tanimi ve konusu - Turk edebiyati'nin devirleri - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade) - Şiirle ilgili bilgiler, Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenâsub ...) - Halk edebiyati ve ozellikleri, - Halk edebiyati nazim şekilleri - Klâsik Turk edebiyati ve ozellikleri G) IMLA VE NOKTALAMA - Buyuk harflerin imlasi - Ozel isimlerin imlasi, - Eklerin imlasi, - Yabanci kelimelerin imlâsi, Nokta Virgul Noktali virgul Tirnak işareti Iki nokta Soru işareti Unlem işareti NOT: 1) Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanligi tarafindan oluşturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir. 2) Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ - PENTRU PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC - PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului naţional de bacalaureat, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situaţiile următoare: ● Limba engleză - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b); ● Limba engleză - probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e); ● Limba engleză - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializările ne-filologice (proba f). II. PRECIZĂRI METODOLOGICE Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba engleză este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional - Seria liceu - Programe şcolare". ● Programa 1A, Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice (filologie, intensiv şi bilingv) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică). ● Programa 1A, Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări. ● Programa 1B, Limba engleză - prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică- informatică). ● Programa 2, Limba engleză - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun. ● Programa 3, Limba engleză - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii engleze în clasa a IX-a. Programele şcolare în vigoare sunt centrate pe competenţe. Structura programelor şcolare este următoarea: 1. Competenţele generale: ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ● Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare (nu se cere în cazul Programei 3) 2. Competenţele specifice, corelate cu unităţi de conţinut. 3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor: ● Conştientizarea contribuţiei limbii engleze la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale şi la vehicularea culturii contemporane ● Raportarea critică la civilizaţiile britanică şi americană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei ● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba engleză ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare. 4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicării şi funcţiile comunicative ale limbii. În anul 2004, examenul de bacalaureat la limba engleză va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul naţional, pe baza celor patru programe menţionate anterior. Indiferent de programă, examenul va păstra aceeaşi structură generală în ceea ce priveşte probele (oral, ca probă obligatorie, sau scris, ca probă la alegere), precum şi tipurile de subiecte. Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi funcţional) a elementelor de construcţie a comunicării şi a funcţiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competenţele de interacţiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingător, logic şi coerent, susţinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare sau cu propria experienţă de viaţă. În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrată prin competenţe de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competenţele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funcţional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interacţiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de mediere şi transfer. În ambele probe vor fi evaluate - pe bază de indicatori specifici, precizaţi în baremul de corectare -valorile şi atitudinile pe care programele şcolare de limba engleză le prevăd a fi formate pe parcursul studiilor liceale. Urmărind structura programelor şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat 2004 îşi propune să evalueze: - nivelul competenţelor generale ale candidatului; - însuşirea conţinuturilor; - valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii engleze; - competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice. Totodată, programa de bacalaureat pentru limba engleză doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi. III. COMPETENŢE CARE VOR FI EVALUATE III. 1. Competenţe de comunicare orală Pentru a evalua competenţele de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă, să răspundă la întrebări şi să rezolve sarcinile de lucru primite; ● să recunoască elementele de vocabular şi structurile gramaticale dintr-un text dat; ● să identifice ideile principale din textul dat; ● să sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text; ● să recunoască argumentele şi să identifice concluziile dintr-un text; ● să selecteze informaţiile relevante dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru; ● să comenteze o informaţie/o părere/un citat/un proverb; ● să realizeze un discurs oral pe o temă dată; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală; ● să prezinte un film/o carte; ● să descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare; ● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viaţă şi să redea conţinutul textului; ● să identifice sensul cuvintelor şi al relaţiilor semantice dintre ele; ● să schimbe punctul de vedere într-un text; ● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală; ● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte; ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane; ● să folosească corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale. III. 2. Competenţe de comunicare scrisă Pentru a evalua competenţele de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii trebuie: ● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă; ● să identifice informaţiile semnificative din text; ● să schimbe punctul de vedere într-o povestire /într-un text; ● să comenteze unele aspecte din text; ● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; ● să analizeze şi să interpreteze un aspect/o idee din textul dat; ● să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi; ● să descrie/caracterizeze o persoană; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală. ● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; ● să construiască un text pe baza unei teme date; ● să redacteze un eseu; ● să comenteze un subiect; ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane; ● să traducă un text de dificultate medie; ● să schimbe punctul de vedere într-un text; ● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţa personală; ● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte; ● să folosească corect structurile lexicale şi gramaticale studiate. IV. CONŢINUTURI CARE VOR FI EVALUATE Conţinuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare, în consecinţă, diferenţierile (pe probe, tipuri de subiecte) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). IV.1. Conţinuturi lexicale şi tematice Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba engleză, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general. Textele necunoscute şi temele de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri:
13. a)Tip de text: literar, non-literar; ... Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să înveţe a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii; - să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi; - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; - să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.
14. b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul britanic şi american, literatură cultă şi populară, broşuri, internet. ...
15. c)Lungimea: în funcţie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte ...
16. d)Dificultate: în funcţie de programă/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale; ...
17. e)Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa şcolară: ... 1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber; 2. Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii; 4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional, britanic şi american - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente. IV.2. Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limba engleză: IV.3. Funcţii comunicative ale limbii: 1. iniţierea, întreţinerea şi încheierea unui dialog/conversaţii 2. exprimarea opiniei 3. exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora 4. exprimarea satisfacţiei/insatisfacţiile faţă de un punct de vedere 5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului 6. contrazicerea părerilor altora 7. comentarea părerilor 8. solicitarea repetării şi reformulării 9. exprimarea presupunerilor 10. solicitarea de informaţii şi de sugestii 11. oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii 12. solicitarea confirmării/infirmării unor informaţii 13. formularea de propuneri şi sugestii 14. exprimarea de condiţii 15. formularea de sfaturi 16. exprimarea preferinţelor, intenţiilor 17. solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii 18. formularea de invitaţii 19. exprimarea de mulţumiri 20. acceptarea/refuzul unei invitaţii 21. exprimarea surprizei, curiozităţii, temerilor, îndoielilor 22. exprimarea simpatiei 23. formularea de comparaţii 24. formularea de persuasiuni 25. exprimarea diverselor grade de certitudine V. PRECIZĂRI V.1. Timpul de lucru:
18. a)Proba orală: timp de prezentare: 15 minute ...
19. b)Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore ... V.2. Structura şi dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână. La alcătuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ. TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANŢĂ CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME! PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f). Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare*1), examenul de bacalaureat 2003 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte: - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); - competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: ● 1-2 ore*2) ● 3-4 ore*3) ● bilingv*4) ● Minorităţi/L3*5) Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi/L3, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. ----------- *1) Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei şcolare de Limba franceză pentru clasa alX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei naţionale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 şi a Programei şcolare de Limba franceză, seria liceu, vol. 2, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba franceză pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 şi modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001 *2) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 1-2 ore pe săptămână (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în gimnaziu. *3) Pentru absolvenţii care au studiat Ib.franceză 3-4 ore pe săptămână (inclusiv profilul intensiv). *4) Numai pentru absolvenţii claselor bilingve. *5) Din această categorie fac parte absolvenţii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de-studiu). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele generale sunt aceleaşi pentru toate filierele, în funcţie de probă (oral/scris). Competenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe două nivele: 1. 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve; 2. Minorităţi/L3. 1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi clase bilingve 1.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: ♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut -extrăgând şi/sau prelucrând informaţii din text - prin: ● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice; ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● traducere; ● identificarea informaţiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6); Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă. ♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; ● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent, pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; - prezentarea unui film/unei cărţi*7); - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare; - prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmaţii, unei idei, ideilor textului*7), integrând exemple relevante şi/sau un punct de vedere personal. Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicaţional. 1.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi: ♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: ● identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice; ● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; ● identificarea informaţiilor semnificative din text (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6); ______ *6) eventual, întru-un număr dat de cuvinte (3-4 ore şi bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a; *7) 3-4 ore şi bilingv. ♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competenţele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin: ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţinta acest lucru; ● construirea unui discurs logic şi coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmaţie/un text dat: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale; - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalităţi marcante; - construirea unui interviu/unui dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - dezvoltarea unei idei/continuarea unui text; - exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situaţie/ideile/conţinutul textului; - comentarea unui subiect/unei afirmaţii/unei idei/ideilor textului*8), integrând un punct de vedere personal, argumente şi exemple relevante; - redactarea unui eseu structurat/liber*8). Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minorităţi); 2. LIMBA FRANCEZĂ: Minorităţi/L3 2.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: ♦ să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ♦ să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin: ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● răspuns la întrebări (chestionar); ● traducere; ● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat/a informaţiei specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8) Candidaţii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată. ♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; ● prezentarea unor detalii personale; ● relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film; ● descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activităţi; Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen. ----------- *8) 3-4 ore şi bilingv. 2.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi: ♦ să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: ● recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; ● identificarea informaţiilor semnificative din text, prin exerciţii diverse (exerciţii cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.); ● selectarea informaţiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informaţiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat. ♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate; ● rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; ● solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize); ● redactarea unui C.V./unei cărţi poştale/felicitări/scrisori (personale/oficiale); ● redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (întrebări, text) de sprijin; ● relatarea unui fapt divers/unor întâmplări/unei experienţe personale; povestirea unui film; ● descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activităţi; Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text simplu. III. CONŢINUTURI 1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore*9),3-4 ore şi bilingv 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă). 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizică - a face o expunere pe o temă dată - a exprima un raţionament/o judecată*10) - a exprima o opinie personală/stări/sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informaţii practice cuiva - a exprima gusturi şi preferinţe - a sfătui pe cineva*10)/a cere cuiva să facă ceva/a interzice - a situa în spaţiu şi timp - a exprima cantitatea/calitatea; a compara - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a-şi exprima acordul/dezacordul - a face o urare, a felicita - a rezuma un text (idei esenţiale) - a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală) --------- *9) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba franceză citată la pag.l; *10) 3-4 ore şi bilingv. 1.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal. -------- *)elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv. 1.4. TEXTE şi TEME pentru comunicarea orală şi scrisă. Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
20. a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză; ...
21. b)Tipul de text: text autentic literar/neliterar; ...
22. c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 - 350 de cuvinte) ...
23. d)Dificultate: în funcţie de profil. ... Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi/L3. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*). ♦ TEME Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general: ● Viaţa personală şi socială: identitate/CV; tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul...) etc.; ● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă; meteo etc. ● Timp liber: week-end/vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. ● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; moda; conflicte între generaţii; muncă/şomaj; violenţă/non-violenţă etc. ● Mediul înconjurător: oraş/sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc. ● Spaţiul francofon: Franţa contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; francofonia şi ţările francofone; ● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene. __________ Notă ... *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore şi bilingv. 2. LIMBA FRANCEZA: Minorităţi/L3*11) ___________ *11) conform Programei de Ib. franceză pentru anul IV (L3); citată la pagina 1. 2.1. ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ (v.1.1., pag. 4) 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversaţie - a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...) - a exprima o opinie personală - a exprima o judecată - a relata activităţi la prezent, trecut, viitor - a situa un eveniment în timp - a descrie locuri a exprima o stare fizică - a exprima gusturi şi preferinţe - a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...) - a exprima calităţi şi cantităţi; a compara calităţi - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/să facă ceva - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a răspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a participa la o conversaţie în situaţie de examen (interacţiune orală) 2.3. CONŢINUTURI LINGVISTICE 2.4. TEXTE şi TEME pentru comunicarea orală şi scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune) ♦ TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viaţa cotidiană, documente curente (carte poştală, scrisoare, broşuri, prospecte, instrucţiuni, formulare,...); texte informative şi articole de presă. ♦ TEME ● Viaţa personală şi socială: identitate; tinerii şi idolii lor, relaţii între tineri, sentimente; sănătate; modă şi vestimentaţie; ● Viaţa cotidiană: pe stradă, magazine, poştă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, cinema,...), activităţi, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc. ... ● Spaţiul francofon: oraşe şi provincii; tradiţii şi sărbători; francofonia. ● Spaţiul cultural românesc: monumente, locuri, personalităţi marcante. IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisă : - timpul de lucru: 3 ore. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris; - să-şi însuşească structuri gramaticale noi, să şi le consolideze pe cele vechi; - să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre; - să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - sa înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; - să înveţe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză. PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT În cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare: ● Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările (proba b); ● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e); ● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile şi specializările nefilologice (proba f). II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele şcolare în vigoare, publicate în colecţia "Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare". ● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv şi bilingv de studiere a limbilor de circulaţie internaţională) şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică). ● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări. ● Programa 1B, Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică). ● Programa 2, Limba germană - a doua limbă modernă: toate filierele şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun. ● Programa 3, Limba germană - a treia limbă modernă: pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a. 1. Competenţele generale: ● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare ● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă ● Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare 2. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi. 3. Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării. 4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor: ● Conştientizarea contribuţiei limbii germane la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale; ● Raportarea critică la civilizaţia germană, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei; ● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora; ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba germană; ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare; Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic ale limbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limba germană, în situaţii date de comunicare. Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 îşi propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă în învăţarea, predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei: - nivelul competenţelor generale ale candidatului; - însuşirea conţinuturilor; - valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane; - competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice ; Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi. III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII În cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară. III.1. COMPETENŢE EVALUATE III. 1.1. Competenţa de comunicare orală Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienţă de viată pentru bilingv şi 3 - 4 ore săptămânal şi să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări pentru 1-2 ore săptămânal şi minorităţi /L3. ● identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice; ● recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; ● traducere; ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru; ● realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale; - prezentarea unui film/unei cărţi; - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute/imaginare; - să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane. - să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicaţional. III. 1.2. Competenţa de comunicare scrisă Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili: ● să înţeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă; ● să identifice informaţiile semnificative din text; ● să rezume textul; ● să comenteze un aspect din text; ● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv; ● să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate; ● să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat; ● să folosească corect structurile lexicale studiate; ● sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi; ● să descrie/caracterizeze o persoană; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă personală. ● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; ● să construiască un text pe baza unei teme date; ● să redacteze un eseu; ● să comenteze un subiect; ● să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane; III. 2. CONŢINUTURI EVALUATE Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare. În consecinţă, diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) şi nu cantitativ, (micşorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). III.2.1. Conţinuturi lexicale şi tematice Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general, (vezi Nota nr. 2) Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.
24. a)Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Nota nr. 1); ...
25. b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet. ...
26. c)Lungimea: în funcţie de profil: 125 - 350 cuvinte ...
27. d)Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale; ...
28. e)Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Nota nr. 2): ... 1. Domeniul privat (viaţa personală): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, modă, stil de viaţă, activităţi în timpul liber; 2. Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relaţii/conflicte între tineri/generaţii, toleranţa, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situaţii (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educaţie şi profesie: şcoală, ocupaţii, profesii, piaţa muncii; 4. Domeniul ştiinţă şi cultură: patrimoniul naţional şi germanofon în cadrul european - personalităţi, opere, obiceiuri, tradiţii, sărbători, evenimente; III.2.2. Elemente structurale funcţionale III.2.2.1. Acte de vorbire Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal. III.2.2.2. Forme de comunicare în scris Candidaţii vor fi capabili de: - a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise; - a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie; - a redacta o povestire, descriere, caracterizare; - a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate. III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziţii, fraze procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru:
29. a)Proba orală: timp de lucru: 15 minute ... : timp de prezentare: 10 minute
30. b)Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore ... IV.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână. La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferenţierea se va face din punct de vedere calitativ. TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANŢĂ CU PROGRAMA ŞCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME! Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să înveţe a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii; - să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi; - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; - să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris. Bacalaureat 2004 Programa pentru limba germană modernă Nota nr. 1 Textsorten Nota nr. 2 Beschreibungskategorien zum Wortschatz PROGRAMA: LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturor claselor de liceu vor susţine, ca probă obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opţionale. Examenul de limba italiană va păstra aceeaşi structură în ceea ce priveşte: ● probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); ● repartizarea în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv şi Minorităţi/L3, pentru ambele probe (oral şi scris); ● competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, inclusiv Minorităţi, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris. II. COMPETENŢE DE EVALUAT 1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice; - recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere. Candidaţii pot face trimiteri la/asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viată. ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● răspuns la întrebări; - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experienţe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal. - emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text. Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen. 2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi: ● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: - identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exerciţii (cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar,etc./rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice; - recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate. ● să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingător. ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante; - relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema dată; - redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi). III. CONŢINUTURI 1. LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv 1.1. TEMATICA Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general: ● Viaţa personală şi socială: problemele adolescenţei (alegerea unei meserii, şomajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generaţii,...); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; tinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea,...), petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,...) ● Viaţa cotidiană:: relaţii şi convenienţe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondenţă,...); viaţa cultural-artistică (spectacole, muzică...),mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III ● Spaţiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalităţi; artă, cultură şi civilizaţie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă); ● Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate. 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *): - a angaja, a continua, a încheia o conversaţie - a prezenta / a face o expunere pe o temă dată - a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, oraşe - a exprima o opinie, o judecată / a argumenta - a exprima gusturi şi preferinţe - a relata (o discuţie, un eveniment, o suită de evenimente) - a rezuma o discuţie - a-şi exprima acordul /dezacordul - a exprima îndoiala, satisfacţia, regretul - a exprima posibilitatea / imposibilitatea - a exprima intenţia de a face / a nu face ceva - a exprima necesitatea /obligaţia - a exprima admiraţia / dezaprobarea - a exprima stări emoţionale 1.3. COMUNICARE IN SCRIS - a rezuma un text - a caracteriza o persoană, personaj - a redacta o scrisoare, un CV - a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) - a redacta un eseu 1.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*). __________________ Notă ... *) conţinuturi comune, L1 şi L2, conform Programei şcolare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128 / 21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. 2 LIMBA ITALIANA: MINORITĂŢI 2.1. TEMATICĂ ● Universul personal: identitate; adolescenţa, vârsta aspiraţiilor; relaţiile cu familia, relaţiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentaţie, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet...), C.V.; gustul aventurii cunoaşterii. ● Viaţa cotidiană: poştă; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulaţie; călătoria, mijloc de cunoaştere, (la mare, la munte, la ţară); corespondenţa personală; fenomene sociale negative (violenţă, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecţia mediului). ● Spaţiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sărbători tradiţionale; bucătăria italiană; muzica şi cinematografia italiană, personalităţi ale spaţiului cultural italian. 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversaţie - a cere / a da informaţii (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...) - a exprima o opinie personală - stări sufleteşti, evenimente - a exprima o stare fizică - a exprima gusturi şi preferinţe - a exprima o dorinţă, un sentiment (satisfacţie, bucurie, teamă...) - a propune / a invita, a accepta / a refuza - a cere cuiva ceva / a comanda - a exprima acordul / dezacordul - a se scuza, a răspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a sfătui, a recomanda - a exprima posibilitate, imposibilitatea 2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o temă familiară - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONŢINUTURI LINGVISTICE --------- Notă ... **) conţinuturi Minorităţi, conform programei şcolare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa şcolară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa şcolară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. 1.4./2.4. TEXTE. Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi. Aceste texte vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba italiană. IV. PRECIZĂRI 1. Timpul de lucru este:
31. a)proba orală: 15 minute; ...
32. b)proba scrisă: 3 ore. ... 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. ____________ Pentru informaţii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Consideraţii generale din Programa de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003 PROGRAMA: LIMBA PORTUGHEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului liceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională (proba e sau f). Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare, examenul de bacalaureat 2004 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte: - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); - competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal: ● 3-4 ore ● bilingv Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Competenţele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clase bilingve), în funcţie de probă (oral/scris). 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve 1.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: ● să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin: - identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice; - recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate; - răspuns la întrebări (chestionar); - traducere / retroversiune; - rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere; - exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmaţie / ideile / conţinutul textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv. Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienţă de viaţă. ● să demonstreze capacitatea de exprimare prin: - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale; - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; - relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe personale; prezentarea unui film / unei cărţi; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante şi un punct de vedere personal. Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă. ● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţie de examen. 1.2. PROBĂ SCRISĂ Pentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi: ● să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin: - identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice; - recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate; - identificarea informaţiilor semnificative din text: exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante); - exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului. ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - valorificarea adecvată a competenţelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă); - rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru; - relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experienţe personale; - descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante; - construirea unui interviu / dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V. / unei cărţi poştale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmaţie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore). III. CONŢINUTURI 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv 1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă). 1.2 ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizică - a face o expunere pe o tema data - a exprima un raţionament / o judecată - a exprima o opinie personală / stări / sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informaţii practice cuiva - a exprima gusturi şi preferinţe - a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice - a situa în spaţiu şi timp - a exprima cantitatea / calitatea; a compara - a propune / a invita, a accepta / a refuza - a-şi exprima acordul / dezacordul - a face o urare a felicita - a rezuma un text (idei esenţiale) - a participa la o conversaţie / interacţiune orală (în situaţie de examen) 1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal. 1.4 TEXTE ŞI TEME pentru comunicarea orală şi scrisă Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:
33. a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză; ...
34. b)Tipul de test: test autentic literar / neliterar; ...
35. c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte); ...
36. d)Dificultate: în funcţie de profil. ... Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu). ♦ TEME Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general: ● Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul ...) etc.; ● Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.; ● Timp liber: fim-de-semana / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.; ● Societate; educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj; violenţă / non-violenţă etc.; ● Mediul înconjurător: oraş / sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.; ● Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone; ● Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene. IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute Proba scrisă: - timp de lucru: 3 ore. 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris; - să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre; - să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în contexte diferite; - să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale; - să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză. PROGRAMA: LIMBA RUSĂ STATUTUL DISCIPLINEI În temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2004, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seral şi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare: ● Limba rusă ca limbă modernă - probă orală comună pentru toate filierele şi specializările; ● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria auriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie; ● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializările, cu excepţia specializării filologie din cadrul filierei teoretice. Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) este întocmită pe baza noului Curriculum Naţional, aplicat în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 1999-2000*1), şi avizată de Comisia Naţională de Limba rusă - în data de 30.06.2003. _______________ *1) Absolvenţii claselor a XIII-a, promoţia 2004, precum şi absolvenţii de liceu din promoţiile anterioare (curs de zi, seral şi fără frecvenţă) vor susţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă. Parte a Curiculum -ului naţional, Programele şcolare de Limba rusă pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului ar. 3915/31.05.2001, stabilesc: 1. Competenţe generale: ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ● Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare 2. Competenţe specifice - corelate cu tipuri de conţinuturi - pentru fiecare an de studiu 3. Arii tematice, acte de vorbire şi elemente de construcţie a comunicării. 4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor: ● Conştientizarea contribuţiei limbii ruse la îmbogăţirea patrimoniului culturii universale ● Raportarea critică la civilizaţia rusă, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei ● Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba rusă ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) se va desfăşura după următoarele tipuri de programe: ● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie şi licee militare MApN (specializarea matematică-informatică); ● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (2 ore săptămânal): licee teoretice, celelalte specializări; ● Programa 1B, Limba rusă - prima limbă modernă (2-3 ore săptămânal): licee tehnologice şi vocaţionale (cu excepţia liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică); ● Programa 2, Limba rusă- a doua limba modernă (1-2 ore săptămânal): toate filierele, profilurile şi specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun; ● Programa 3, Limba rusă - a treia limbă modernă (1-2 ore săptămânal): pentru minorităţi şi pentru absolvenţii de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a, Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competenţe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen şi care vor arăta în ce măsură cunoştinţele achiziţionate de absolvenţii de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare. Atât la proba orală, cât şi la proba scrisă, candidaţii care au studiat limba rusă ca limbă modernă 3 ore săptămânal vor fi solicitaţi să demonstreze capacitatea de înţelegere a unui text necunoscut, să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, să facă referiri la elemente de cultură şi civilizaţie rusă sau universală. Pentru elevii care au studiat limba rusă în regim de 1 - 2 ore săptămânal şi pentru minorităţi, la baza probelor de examinare şi evaluare vor sta texte din manualele şcolare în vigoare. PROGRAMA 1A COMPETENŢE EVALUATE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare. ● Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv ● Selectarea unor informaţii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru ● Desprinderea esenţialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole şi identificarea atitudinii vorbitorului 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise ● Redactarea unor texte funcţionale (scrisori, chestionare, CV, interviu) ● Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii ● Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informaţii achiziţionate pe o temă dată 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă ● Comentarea succintă a unor opinii sau afirmaţii exprimate în formă orală sau scrisă şi formularea de argumente pro sau contra ● Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opţiunii ● Exprimarea de sentimente/atitudini faţă de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat ● Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverşilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obţine, a informa, a convinge, a invita) 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare ● Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte ● Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate) ● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă ● Traducerea în/ din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unui text autentic de dimensiune şi dificultate medie ● Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienţă PROGRAMA 1B COMPETENŢE EVALUATE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ● Selectarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocaţional ● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Rezumarea conţinutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri ● Motivarea atitudinii adoptate faţă de diferite aspecte prezentate într-un mesaj ● Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Completarea unui chestionar în care se solicită şi exprimarea unui punct de vedere personal faţă de o anumită problemă ● Formularea de răspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialităţii ● Redactarea unor texte funcţionale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare ● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă ● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unor texte de lungime şi dificultate medie ● Transpunerea unor informaţii din limbajul de specialitate în limbaj comun PROGRAMA 2 COMPETENŢE EVALUATE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ● Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard ● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar pe o temă cunoscută ● Selectarea informaţiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparaţii ● Prezentarea de fapte, argumente şi informaţii pentru a susţine o idee sau o apreciere ● Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experienţe personale 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise ● Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri şi sentimente ● Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare ● Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei ● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicţionarului, a unor texte de informare generală, de lungime şi dificultate medie PROGRAMA 3 COMPETENŢE EVALUATE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare ● Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard ● Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Susţinerea unui dialog situaţional prin oferirea şi solicitarea de informaţii pe teme familiare ● Formularea de întrebări şi răspunsuri pe o temă dată ● Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar ● Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunţuri 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes ● Comentarea pe scurt a unei informaţii, opinii pe o temă familiară ● Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informaţii din domenii cunoscute CONŢINUTURI Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise, precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor arii tematice: ARII TEMATICE Programa 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2 Adolescentul despre sine: portret fizic şi moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspiraţii, planuri de viitor (locuri de muncă şi profesii), CV, studiu şi timp liber. Adolescentul în interacţiune socială: relaţii interumane (în familie, în şcoală, în cercul de prieteni, dialogul generaţiilor*), oraşul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituţii socio-culturale şi de loisir, tradiţie şi modernitate*), mas s-media*). Adolescentul şi natura: spaţiul geografic, timp-natură-anotimpuri, protecţia mediului înconjurător, rezervaţii naturale*). Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă: - Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente şi personalităţi istorice (Petru I)*), zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*). - Mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice şi spirituale*). - Literatura: scriitori (A.S.Puşkin, M.I.Lermontov*), I.S.Turgheniev*), F.M.Dostoievski, A.P.Cehov*), I.N.Tolstoi, S.A.Esenin, B.I.Pasternak*) curente literare (romantismul şi realismul rus în context european, curente moderniste)*). - Arta: muzica (P.I.Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I.Levitan). - Specific naţional: obiceiuri şi tradiţii, artizanat*) -------- Notă ... *) Temele marcate cu asterisc şi scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal. Programa 3 Adolescentul despre sine: naţionalitate, domiciliu, starea sănătăţii, însuşiri fizice şi morale, activităţi curente, timp ocupat şi timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, opţiuni profesionale. Adolescentul şi mediul social: familia, cercul de prieteni, şcoala, oraşul/ satul natal, instituţii şi servicii (la magazin, la gară, la aeroport). Adolescentul şi natura: lumea vie, protecţia mediului înconjurător, timp-natură-anotimpuri, rezervaţii naturale (Delta Dunării). Adolescentul şi spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă: Rusia (prezentare generală), mari oraşe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalităţi şi domeniile lor de activitate (A.S.Puşkin, L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Şukşin). ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare în vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 şi 5364/15.12.2000 şi modificate prin Ordin al Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate în seria "Curriculum Naţional". STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN A. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE) Examinarea candidaţilor la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conţine - pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2,3) - trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competenţe diferite. Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare şi din susţinerea unui scurt dialog situaţional (cu profesorul examinator) pornind, de la o temă indicată pe bilet. Subiectul 2: va consta din lectura expresivă a unui text şi din rezolvarea unor exerciţii pe baza acestuia. Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programa 1A (3 ore săptămânal), se va propune lectura unui text necunoscut Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A (2 ore săptămânal), 1B, 2 şi 3 se va propune lectura unui text cunoscut. Subiectul 3: va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit. B. PROBA SCRISĂ Verificarea candidaţilor la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte. Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B şi 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competenţe generale (de receptare, de producere, de interacţiune, de transfer şi mediere). Subiectul 1: Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunţuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmăreşte evaluarea competenţelor de receptare a mesajului scris. Subiectul 2: va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susţinerea şi argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris. Subiectul 3: va consta din redactarea unor texte funcţionale (scrisoare de intenţie, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interacţiune în comunicarea scrisă. Subiectul 4: va solicita candidaţilor să rezume un text, să parafrazeze un citat, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, să traducă un text etc. Aceste sarcini de lucru urmăresc evaluarea competentelor de transfer şi mediere a mesajului scris. Pentru absolvenţii care vor susţine examenul de bacalaureat după Programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competenţelor generale de receptare, de producere şi de interacţiune. Cerinţele exercitiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis şi la obiect, fără a se da modele de rezolvare. Enunţurile exercitiilor vor fi însoţite şi de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri. C. MODUL DE NOTARE Punctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează: Nota finală se va calcula prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat în urma rezolvării subiectelor. Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme şi se vor transmite comisiilor împreună cu subiectele. D. TIMP DE LUCRU Pentru proba orală se rezervă 15 minute. Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore. Pentru a asigura reuşita candidaţilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului afectat. PRECIZĂRI Pentru a cunoaşte în detaliu cerinţele noului Curriculum Naţional se vor consulta următoarele titluri: ● Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a. Aria curriculară Limbă şi comunicare, volumul 1, Ministerul Educaţiei Naţionale. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136 ● Curriculum Naţional. Seria liceu. Programe şcolare pentru clasele X-XII. Aria curriculară Limbă şi comunicare, vol 3, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, Tipogrup press, 2001, pp.81-108. MANUALE RECOMANDATE PENTRU L1, L2 şi L3 (minorităţi) ● Clasa a IX-a: autori Lelia Muşat şî Dana Cojocaru, ediţia 1995 şi următoarele. ● Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediţia 1997 şi următoarele. ● Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinţeler şi Odarca Ardelean, ediţia 1997 şi următoarele. ● Clasa a XII-a: autori Lelia Muşat şi Antoaneta Olteanu, ediţia 1998 şi următoarele. Menţiune: Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 -avansaţi - se recomandă ca elevii să se pregătească după următoarele manuale: ● Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediţia 1995 şi următoarele. ● Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele. ● Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele. ● Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele. Pentru minorităţi, L3 (anii III - IV de studiu) ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena P