Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017

Pe scurt

Această hotărâre acordă încredere Guvernului României, condus de Sorin Mihai Grindeanu, pentru a implementa Programul de guvernare 2017-2020.

Ce reglementează

  • Acordarea încrederii Guvernului.
  • Componența Guvernului României (Anexa 1).
  • Programul de guvernare 2017-2020 (Anexa 2).
  • Obiectivele și viziunea strategică a Guvernului pentru perioada menționată.

Cine îl privește

  • Guvernul României, în componența specificată.
  • Parlamentul României, care a adoptat hotărârea.

Puncte cheie

  • Se acordă încredere Guvernului, având în vedere dezbaterile din ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 ianuarie 2017.
  • Guvernul este format din 27 de membri, inclusiv prim-ministrul Sorin Mihai Grindeanu și 26 de miniștri.
  • Programul de guvernare vizează o creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă, cu accent pe educație, sănătate, infrastructură și atragerea de investiții.
  • Obiectivele includ construirea a 8 spitale regionale și a unui spital republican, atingerea unei rate de absorbție a fondurilor europene de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023.
Textul legii
Textul legii

HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 4 ianuarie 2017 Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 4 ianuarie 2017 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Sorin Mihai Grindeanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 4 ianuarie 2017, în temeiul art. 103 alin.

(3)din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul UNIC
(1)Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. ...
(2)Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. ... Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 4 ianuarie
  1. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR NICOLAE-LIVIU DRAGNEA PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU Bucureşti, 4 ianuarie
  2. Nr.
  3. Anexa 1 LISTA Guvernului României
  4. Sorin Mihai Grindeanu - prim-ministru
  5. Sevil Shhaideh - viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene
  6. Daniel Constantin - viceprim-ministru, ministrul mediului
  7. Carmen Daniela Dan - ministrul afacerilor interne
  8. Teodor-Viorel Meleşcanu - ministrul afacerilor externe
  9. Gabriel-Beniamin Leş - ministrul apărării naţionale
  10. Viorel Ştefan - ministrul finanţelor publice
  11. Florin Iordache - ministrul justiţiei
  12. Petre Daea - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale
  13. Pavel Năstase - ministrul educaţiei naţionale
  14. Lia-Olguţa Vasilescu - ministrul muncii şi justiţiei sociale
  15. Alexandru Petrescu - ministrul economiei
  16. Toma-Florin Petcu - ministrul energiei
  17. Alexandru-Răzvan Cuc - ministrul transporturilor
  18. Florin Nicolae Jianu - ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat
  19. Florian-Dorel Bodog - ministrul sănătăţii
  20. Ioan Vulpescu - ministrul culturii şi identităţii naţionale
  21. Adriana Petcu - ministrul apelor şi pădurilor
  22. Şerban-Constantin Valeca - ministrul cercetării şi inovării
  23. Augustin Jianu - ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale
  24. Marius-Alexandru Dunca - ministrul tineretului şi sportului
  25. Mircea-Titus Dobre - ministrul turismului
  26. Andreea Păstîrnac - ministrul pentru românii de pretutindeni
  27. Gabriel Petrea - ministrul consultării publice şi dialogului social
  28. Graţiela-Leocadia Gavrilescu - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul
  29. Mihaela Virginia Toader - ministrul delegat pentru fonduri europene
  30. Ana Birchall - ministrul delegat pentru afaceri europene Anexa 2 PROGRAM DE GUVERNARE 2017-2020
  31. Viziunea Perioada 2017-2020 reprezintă o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a riscurilor. Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa construirii unei societăţi echilibrate, bazată pe principii incluzive. Guvernările PSD şi ALDE au adus creştere economică şi bunăstare în rândul cetăţenilor. O putem face din nou, acţionând atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. În plan intern, obiectivul constă în fundamentarea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv şi a unei societăţi echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Nevoia de a ieşi din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forţe de muncă ieftine şi trecerea la forţa de muncă calificată reprezintă principala provocare a următorilor ani. Consolidarea stabilităţii macroeconomice concomitent cu creşterea investiţiilor publice şi private vor fi de natură să asigure convergenţa nominală şi reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană. Calitatea resursei umane este primordială. Privim educaţia ca un factor strategic de dezvoltare. Educaţia a fost şi va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educaţia trebuie să fie captivantă, continuă şi coerentă. Captivantă poate să devină pentru cei şcoliţi prin contactul cu lumea reală, centrată pe "a face" în totală concordanţă cu "a şti" pentru a motiva şi interesa elevul şi studentul aflat în procesul de învăţare. Continuă - păstrarea interesului şi motivaţiei pe toată durata şcolarizării, de la ciclul primar şi până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă - prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel naţional, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învăţământ şi să aibă o abordare de tip antreprenorial cu accent pe creativitate şi inovare. Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze şi să asigure continuitatea abordărilor şi prin activităţile extracurriculare şi interdisciplinare relevante. Implementarea principiului egalităţii de şanse în educaţie, îmbunătăţirea performanţelor educaţionale, abilităţilor şi competenţelor tuturor copiilor şi tinerilor, prin accesul la un sistem de educaţie de calitate, relevant şi incluziv, sunt cheia pentru creştere economică şi prosperitate. În condiţiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului şcolar, care a atins cote îngrijorătoare şi este în creştere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permiţând valorificarea potenţialului fiecărui copil. Etapa de dezvoltare prezentă a României impune dezvoltarea unui capital uman înalt calificat, precum şi investiţia în cercetare - inovare - dezvoltare CDI, astfel încât, în toate domeniile industriale, să fie asigurată eficienţa proceselor şi realizarea unor produse de înaltă calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonă. Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătăţii este construită în jurul cetăţeanului şi nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetăţean. În acest sens, Guvernul susţine construirea a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generaţie şi a unui spital republican, în Bucureşti, care va fi organizat ca centru de urgenţă-excelenţă şi cercetare, pe toate specialităţile. În plus putem asigura finanţarea investiţiilor în modernizarea spitalelor judeţene şi a ambulatoriilor de specialitate, pentru a asigura condiţii optime actului medical şi pentru a asigura accesul cetăţenilor la servicii de sănătate la ei în judeţ. Ca obiectiv prioritar vedem dotarea localităţilor cu ambulanţe, în vederea asigurării transportului pacienţilor în condiţii optime la unităţile medicale (program ce va asigura prezenţa unei ambulanţe în fiecare comună). Punem accentul pe tratamentul iniţial de calitate, în acest sens fiind necesară asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii şi includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să eliminăm fenomenul prin care foarte mulţi pacienţi aglomerează inutil secţiile de primiri urgenţe, când de fapt au afecţiuni minore, pentru care ar trebui să se adrese medicilor de familie. Propunem un pachet de salarizare motivant pentru personalul medical, astfel încât să oprim exodul medicilor. Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creşterea potenţialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am angajat şi stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja capitalul autohton în acelaşi timp cu o strategie consistentă de atragere a investiţiilor străine directe mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură şi în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alţii. Ne trebuie capacităţi de producţie noi şi aici, pe lângă investiţiile private, credem că şi statul poate juca un rol prin Fondul Suveran de Investiţii şi Dezvoltare şi schema de start-up propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informaţiei, industrie alimentară şi altele. În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creşterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţa de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie şi industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate de indicatori de performanţă, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producţiei pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câştiguri de competitivitate şi să reducă dependenţa exporturilor româneşti de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare naţională sunt: cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pieţei naţionale, accesul la finanţare şi la pieţele de capital, promovarea investiţiilor ca factor de dezvoltare economică, stimularea accesării fondurilor europene. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiţii şi prin demararea de proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilităţi pentru investiţii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin). Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera creştere organică şi prin debirocratizare, prin creşterea uşurinţei de a face afaceri - în acest sens propunem eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale, un program de promovare a proprietăţii intelectuale româneşti, precum şi măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/declaraţii necesare iniţierii/consolidării unei afaceri. Pentru a creşte competitivitatea României, absorbţia integrală a fondurilor europene până în 2023 este stringentă. Datorită eforturilor ultimului guvern PSD-ALDE, România a fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a adoptat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbţii ridicate la sfârşitul perioadei de implementare. România are un document-cadru care stabileşte priorităţi clare în ceea ce priveşte investiţiile, la o finanţare majorată pentru cercetare şi inovare, la o abordare echilibrată a investiţiilor din sectorul transporturilor şi la obiective mai bine aliniate la obiectivele naţionale din cadrul Strategiei Europa 2020 şi la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Având în vedere situaţia dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce priveşte rata absorbţiei şi numărul de proiecte depuse, Guvernul îşi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 şi 100% până la 31 decembrie
  32. România are şansa de a crea mai multe locuri de muncă şi de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanţă istorică şi religioasă şi suficiente frumuseţi naturale pentru a creşte semnificativ numărul de turişti străini care vizitează anual România. Reforma administraţiei publice are obiective subsumate ţintelor strategice promovate în "Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020": eficienţă, responsabilitate, credibilitate, transparenţă şi deschidere către cetăţean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem crearea unei administraţii suple, cu viteză de reacţie rapidă şi proactivă, consistenţă în decizii şi cu resurse umane motivate şi profesioniste. Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regionale sunt conforme cu Strategia privind dezvoltarea teritoriului naţional pentru orizontul
  33. Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip policentric, bazat pe dezvoltarea polilor de creştere economică şi creşterea conectivităţii acestora cu zonele de dezvoltare şi cu teritoriile europene. Interconectarea eficientă a reţelelor energetice, de transporturi şi broadband, dezvoltarea infrastructurii şi a unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale şi formarea zonelor urbane funcţionale sunt consideraţi pilonii fundamentali de aplicat în următorii patru ani. Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală ca şi criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental şi este necesar să fie bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie, cât şi pentru operatori şi consumatori. Prin politicile publice puse în practică în domeniu, România poate oferi încredere deopotrivă investitorilor şi consumatorilor, prin semnale de preţ formate transparent şi nediscriminatoriu, care să reflecte necesităţile pe termen lung şi obiectivele de politici energetice la nivelul României. Şi, cel mai important, este de a orienta toate aceste politici având consumatorul în prim plan, ca motor al acestui unic proces de tranziţie a sectorului energetic, beneficiar al noii revoluţii tehnologice şi digitale ca participant activ la piaţa de energie şi cea de producţie de energie şi beneficiar al reducerii facturilor în care consumatorii vulnerabili sunt corect definiţi, identificaţi şi protejaţi. Politicile agricole şi de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migraţia spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării şi inovării în agricultură şi elaborarea unui program naţional de cercetare, dar şi prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare şi identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Vom realiza creşterea suprafeţelor irigate atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât şi prin facilitarea accesului agricultorilor la un preţ rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor măsuri care să pună accentul pe siguranţa şi securitatea alimentară. România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar aşa vom ajunge la o creştere economică mai mare. Creşterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamnă cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creşterea ofertei de bunuri de către firme şi deci înseamnă locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulţi bani la buget, mai multe investiţii şi din nou o creştere economică sustenabilă. Sustenabilitatea creşterii economice nu poate fi menţinută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creşterii economice. Şi aici trebuie să ne rupem de modelul actual - mult la puţini şi puţin la mulţi. Trebuie să prevenim polarizarea societăţii - astăzi 15% din populaţie câştiga 85% din venituri şi 85% din populaţie 15% din venituri. Vrem să creştem şi să consolidăm clasa de mijloc. Cu privire la programul social, misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit că prin asumarea unor strategii înţelepte de creştere economică putem obţine un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităţilor sociale, creşterea accesului populaţiei la servicii de calitate şi la resurse. O putem face din nou! Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piaţă a muncii incluzivă şi reducerea inegalităţilor prin promovarea unor politici publice coerente şi realiste, care să determine o piaţă a muncii performantă, dinamică şi flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorităţii cetăţenilor la locuri de muncă de calitate, în funcţie de competenţele şi abilităţile lor, la venituri decente şi fără discriminare. Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale, promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai pentru toţi cetăţenii ţării noastre, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziţie vulnerabilă. Combaterea nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităţilor şi la creşterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor stringente ale angajaţilor, dar şi să stimuleze şi să premieze performanţa. De asemenea, este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de oportunităţi pentru creşterea salariilor. România nu mai poate rămâne o ţară în care resursa umană să fie prost plătită. Competivitatea resursei umane româneşti trebuie generată prin pregătire, eficienţă şi motivare, nu prin costul redus al acesteia. Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a ţării, pentru care statul român are datoria să asigure toate condiţiile unei vieţi decente şi prospere. Doar prin crearea de noi locuri de muncă, prin îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la educaţie, prin susţinerea familiei tinere, prin stimularea natalităţii putem asigura noilor generaţii un viitor aici, acasă, în România. Readucerea sindicatelor, patronatelor şi organizaţiilor societăţii civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esenţială pentru creşterea competitivităţii într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică, ignorat constant în ultimul an şi devenit un proces pur formal. Acordarea respectului cuvenit, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea unor venituri decente, pentru cei care au muncit o viaţă, trebuie să fie o prioritate a oricărei guvernări. Este important ca veniturile persoanelor vârstnice, care au petrecut o mare parte din viaţă în câmpul muncii, să le permită acestora să ducă o viaţă demnă şi decentă şi după pensionare. Gândim modernizarea sistemului de asistenţă socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Vom realiza schimbarea accentului pus pe asistenţa acordată individului prin instituirea unor măsuri de protecţie socială în jurul securizării familiei. Avem în vedere creşterea gradului de securitate socială, dar şi responsabilizarea individuală, printr-o politică socială centrată pe copil şi familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale, mai ales pentru grupurile vulnerabile. Scopul principal este acela ca toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască decent, demn şi în bunăstare, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Totodată, măsurile din domeniul asistenţei sociale vor trebui realizate în strânsă legătură cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educaţia, spaţiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creştere a calităţii vieţii cetăţenilor şi, prin aceasta, a unei societăţi incluzive. Copiii şi familiile din România se confruntă în continuare cu probleme care le afectează atât prezentul, cât şi viitorul. Eforturile guvernării vor fi canalizate cu preponderenţă către: investirea în copilăria timpurie, îngrijirea sănătăţii, educaţie de calitate, precum şi în îngrijirea bazată pe serviciile din comunitate şi serviciile de reabilitare; sprijinirea familiilor şi persoanelor care îngrijesc copii, astfel încât să se asigure condiţiile de bază necesare acestora şi stabilitatea familiei. În acest sens, gândim dezvoltarea sectorului economiei sociale ca un partener important al autorităţilor publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse. Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propunem. Intenţionăm să promovăm energic întregul set de prevederi antidiscriminare, pentru a creşte eficienţa lor. Avem în vedere atingerea acestui obiectiv inclusiv prin parteneriate cu organizaţiile nonguvernamentale specializate. România va da un semnal ferm privind determinarea sa de a lupta cu fenomenul violenţei împotriva femeilor. Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populaţiei, propunem un pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor şi al familiilor din care provin. Guvernul consideră că investiţia în copii reprezintă cea mai importantă investiţie în viitor. De aceea, misiunea noastră explicită şi prioritară este să asigurăm pentru toţi copiii din România o viaţă cât mai bună şi mai prosperă, respectându-le drepturile şi şansele de a creşte şi de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăţilor şi egalităţilor de şanse. Respectarea drepturilor copilului - prioritate explicită asumată de Guvern. Guvernul se angajează să mobilizeze resursele necesare, astfel încât persoanele cu dizabilităţi să nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile şi aspiraţiile lor să fie respectate şi sprijinite. Principalele măsuri care vor avea ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi vizează integrarea acestora în comunitate, în condiţii de egalitate şi demnitate. Vom urmări cu preponderenţă dezinstituţionalizarea acestora, acolo unde se poate, şi creşterea gradului lor de participare pe piaţa muncii şi de integrare în viaţa comunităţilor. Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să menţină un nivel ridicat de reacţie pentru apărarea naţională, reacţie adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devină o structură de forţe modernă, capabilă să facă faţă ameninţărilor, inclusiv celor impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României şi să constituie garantul suveranităţii şi independenţei naţionale. Armata României va contribui la menţinerea credibilităţii Alianţei, ca parte a sistemului de apărare colectivă a NATO, precum şi la securitatea regională şi internaţională. În domeniul politicii de securitate naţională, Guvernul consideră necesară actualizarea/modificarea/completarea cadrului legislativ existent şi iniţierea unor noi legi pentru a avea instrumentele legislative în concordanţă cu evoluţia riscurilor din sfera securităţii naţionale. Din perspectiva cooperării internaţionale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2017-
  34. În plan extern, România se confruntă, pentru prima dată de la aderarea la UE şi integrarea în NATO, cu noi riscuri de securitate determinate de instabilitatea din zonă, conflictul din Ucraina, acţiunile agresive din arealul estic, precum şi revigorarea tendinţelor naţionaliste simultan cu apariţia curentelor politice populiste, antieuropene în interiorul Uniunii. Totodată, trebuie să observăm că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu stagnare economică, dezechilibrele rezultate din criza economică fiind în continuare prezente. Decizia Marii Britanii de a ieşi din UE generează reaşezări majore la nivel european, care implică atât provocări, cât şi oportunităţi pentru rolul României în UE. Contextul european este marcat şi de intensificarea fenomenului terorist şi de continuarea, chiar dacă la cote mai scăzute, a fluxurilor migratorii. Alţi factori care pot determina mutaţii semnificative cu privire la modelul de integrare europeană post-Brexit sunt alegerile din Franţa şi Germania din
  35. Principalul obiectiv al României, în aceste condiţii, va trebui să fie acela de racordare la noile formule de cooperare consolidată care se vor contura la nivelul UE şi de participare activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să ţină seama şi de mutaţiile din lumea euro-atlantică. Preluarea primei preşedinţii a Consiliului UE, în 2019, imediat după aniversarea centenarului Marii Uniri, va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României. În acelaşi timp, faptul că până acum nu s-a făcut nimic concret pentru pregătirea preşedinţiei, inclusiv definirea tipului de preşedinţie pe care îl dorim, şi nu au fost demarate pregătirile pentru buna derulare a acestui exerciţiu de mare responsabilitate reprezintă o provocare pentru guvernul PSD-ALDE. De la 1 ianuarie 2017 vom avea la dispoziţie numai 2 ani până la derularea efectivă a Preşedinţiei Consiliului UE, practic intrându-se în linie dreaptă în ceea ce priveşte pregătirile interne. Vom avea o Preşedinţie cu o agendă complicată, cu negocieri pentru Perspectiva Financiară 2021-2028, cu posibila finalizare a negocierilor aferente procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Preşedinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect post aderare care va trebui susţinut de toate forţele politice din România şi care va reprezenta un examen important pentru instituţiile statului român. Afacerile europene vor trebui să susţină modelul de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie şi servicii cu valoare adăugată. Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar vor fi esenţiale pentru politica de coeziune a Uniunii şi implicit convergenţa României. Tot în contextul negocierilor privind noul cadru financiar, va trebui să ne asigurăm că dispar discriminările privind subvenţia agricolă. Eficienţa internă, buna guvernare şi capacitatea administrativă vor fi foarte importante pentru atingerea obiectivelor în plan european. Va fi necesară folosirea eficientă a momentului Brexit pentru a ne păstra avantajele comparative. Astfel, rămânerea în grupul ţărilor membre cu fiscalitate redusă va fi importantă ca ancoră de convergenţă. O miză importantă va fi asigurarea unui tratament corect şi nediscriminatoriu pentru cetăţenii români în contextul viitoarelor aranjamente UE-UK, dar şi în interiorul UE, date fiind provocările în creştere la adresa principiului liberei circulaţii în mai multe state membre, pe fundalul evoluţiilor politice interne din aceste state. Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv de urmărit, văzut în dimensiunea sa corectă, ca simbol al nediscriminării românilor în UE. Avem, totodată, obligaţia să ne asigurăm că, în orizontul de timp descris de Preşedintele Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza progreselor reale şi necesare, evaluate corect, dar fără condiţionalităţi politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilităţi care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE. Va fi necesară diversificarea exporturilor româneşti şi în afara UE, în regiuni în care nu am mai reuşit să fim prezenţi, precum şi atragerea investiţiilor care văd România ca o poartă strategică pentru intrarea în UE şi, în context, dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu accent pe relaţiile economice şi comerciale cu ţări din afara pieţei unice precum China, Turcia şi Israel. Continuarea sprijinului pentru R. Moldova va rămâne un obiectiv esenţial al statului român şi va trebui dublat de sporirea prezenţei în vecinătate, inclusiv prin investiţii. Stabilitatea ţărilor vecine de la est este fundamentală pentru România, stat de graniţă al NATO şi UE, astfel încât România să nu devină stat cu frontieră directă cu Rusia. În aceeaşi logică, de creare a unei zone de securitate şi stabilitate în vecinătatea imediată, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE şi ancorarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezenţă mai activă a României în proiecte în această regiune, inclusiv prin translatarea propriei experienţe de transformare democratică şi de reforme. Marea Neagră va trebui menţinută în atenţia NATO, ca zonă de importanţă strategică, cu relevanţă pentru prezenţa şi rolul acestei organizaţii într-o regiune cu ecuaţie complexă de securitate, dar şi a UE, din perspectiva rolului Uniunii de "soft power", cu obiectivul promovării unor proiecte pragmatice de cooperare, în domenii precum energia, transporturile, mediul, politica maritimă, pescuitul, educaţia, cercetarea, care să ducă la dezvoltarea economică a regiunii. Pentru ca toate acestea să poată fi îndeplinite în următorii patru ani de guvernare, am gândit şi propunem românilor un program de guvernare care cuprinde un calendar clar de implementare al măsurilor dezbătute de-a lungul campaniei electorale cu toţi actorii interesaţi. Totalul investiţiilor publice (inclusiv cele din fonduri europene) se vor situa anual peste procentul de 6% din PIB, iar pentru a atinge acest scop, deficitul bugetar se va apropia de limita de 3%, negociată în cadrul Tratatului de la Maastricht. În vederea creşterii investiţiilor publice, dar şi a celor de tip parteneriat public-privat vom modifica şi simplifica legislaţia privind achiziţiile publice, dar şi Legea parteneriatului public-privat. Un capitol distinct în cadrul acestor acte normative îl va reprezenta cel destinat proiectelor strategice de interes naţional: autostrăzi, căi ferate rapide, irigaţii, achiziţii de tehnică militară. Totodată, achiziţiile făcute de către autorităţile centrale în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile se vor face centralizat, de către o unitate de achiziţii centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri şi servicii, atât din străinătate, dar şi din celelalte domenii se vor diminua cu aproximativ 10%-15%, imediat ce această unitate va deveni operaţională.
  36. PROGRAMUL DE POLITICI PUBLICE PENTRU PERIOADA 2017-2020 POLITICI MACROECONOMICE. FISCALITATE. BUGET Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica începând cu 2017 este unul care vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, precum şi creşterea bunăstării tuturor românilor. Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei româneşti, implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franţa, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar şi din măsuri noi a căror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală. Parcurgând programul nostru economic, se va putea constata că ne propunem ca România să se îndepărteze, în următorii ani, de statutul de economie cu "forţa de muncă ieftină" şi să se îndrepte spre statutul de economie bazată pe inovaţie şi cu forţa de muncă bine pregătită. Tocmai fiindcă am înţeles că limbajul unui program economic nu este uşor accesibil tuturor celor care doresc să-l consulte, am decis ca prezentarea programului nostru economic să fie diferită, uşor de parcurs şi de înţeles. Reperele noastre vor fi aşadar o sumă de principii şi nu una de capitole. Simplificare Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum şi reducerea numărului de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiţii obligatorii. Codul legislativ va purta numele "Codul economic al României" şi va conţine Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Deschidere Codul economic al României va fi dezbătut în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu asociaţiile oamenilor de afaceri şi cu cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, autorităţi publice locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi internaţionale, toată clasa politică. Transparenţă Codul economic al României, odată dezbătut şi asumat de toţi cei care vor participa la îmbunătăţirea lui, prezentaţi mai sus, va fi pus în dezbatere parlamentară începând cu aprilie 2017, încă din prima sesiune parlamentară. Stabilitate Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod economic al României, pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile. Predictibilitate Aprobarea Codului economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual până în
  37. În acest fel, agenţii economici, precum şi cei interesaţi vor şti din timp ce măsuri economice îi vizează pentru următorii 5 ani de zile şi asta cu cel puţin 6 luni mai devreme pentru măsurile care se aplică cu 1 ianuarie
  38. Prevenţie Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenţia. În acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene. Respect Modificările propuse în Codul economic al României vizează, cu prioritate, creşterea respectului de care trebuie să se bucure cei care desfăşoară o activitate economică în România din partea statului român. De aceea, vom simplifica birocraţia prin reducerea masivă a numărului de taxe. Numărul taxelor în România nu va fi mai mare de
  39. Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie ştiut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale mai sunt permise alte două cote mai mici, dar şi cota 0%. Trebuie ştiut şi că state foarte dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveţia - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%. Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie
  40. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Acest lucru va fi posibil, deoarece tot noi am redus TVA-ul prin Codul fiscal de la 24% (a 3-a cea mai mare cotă din UE) la 20%, cât este în prezent. Vom extinde cota 0% de TVA pentru vânzarea de locuinţe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie
  41. Tot pentru a arăta respect pentru contribuabil, vom corecta, începând cu 2018, legislaţia care permite astăzi calcularea accizelor la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea. O altă formă de respect pentru contribuabili o reprezintă înfiinţarea unei direcţii aflate în subordinea prim-ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului, iar, pe de altă parte, impunerea şi urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care, începând cu 1 decembrie 2018, nu va mai exista nicio taxă din sistemul fiscal al României care să nu poată fi plătită online, pe site-ul acestui departament, de către cei care preferă această modalitate de plată şi doar la un singur ghişeu de către cei care aleg această opţiune. Aşadar, informatizarea sistemului public al instituţiilor din România şi interoperabilitatea sa vor fi prioritare în următorii 2 ani, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include şi interzicerea posibilităţii unei instituţii publice de a cere cetăţeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituţie publică îl are deja. Introducerea obligativităţii pentru autorităţile statului de a oferi posibilitatea plăţii online a taxelor va fi însoţită şi de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar şi de reducerea numărului de formulare ce trebuie depuse de către aceştia. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente şi 5 formulare pe an pentru IMM-uri. Pentru a ne atinge aceste obiective va trebui însă ca şi funcţionarul public să fie respectat de către stat, dar şi de către cei cu care intră în contact. Pentru a putea cere profesionalizarea funcţionarilor publici, vom iniţia negocierea Legii salarizării unitare cu toate sindicatele care îi reprezintă pe cei care lucrează în sistemul public, în primul trimestru al anului
  42. În cadrul dezbaterii acestei legi, Guvernul va propune creşterea bugetului alocat plăţii salariaţilor din sistemul public cu 32 mld lei (56%), dar şi stabilirea unei grile de salarizare, care să fie apropiată de modelul din ţări precum Franţa, Germania, Danemarca sau Marea Britanie. În interiorul acestei legi se vor regăsi şi următoarele: acordarea de bonificaţii în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcţionari publici cu performanţe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliţi şi aprobaţi de către conducerea şi sindicatele din acea instituţie publică. Plata orelor suplimentare, dar şi a gărzilor va fi obligatorie, doar dacă salariatul nu va solicita convertirea acestora în zile libere şi dacă acestea au fost cerute expres de ordonatorii principali de credite. Toţi salariaţii din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanţă egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul graniţelor României. Creşterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alţi 20% începând cu 1 iulie 2018 şi 8% începând cu 1 iulie
  43. Vom ajunge astfel de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în
  44. Bugetele instituţiilor publice vor cuprinde obligatoriu, începând cu 2017, alocări financiare pentru dotarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru cei aflaţi în slujba statului. Pentru a proteja funcţionarii publici, pe de o parte, de abuzurile legii, iar, pe de altă parte, de cei certaţi cu legea, vom adopta, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al funcţionarului public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile, cât şi obligaţiile acestuia, nivelul de răspundere, dar şi beneficiile unei cariere bazate pe performanţă, însă şi pe eliminarea favorurilor făcute pe "prietenii" sau prin acte de corupţie. Legislaţia penală va prevedea măsuri mai aspre pentru cei care agresează verbal sau fizic funcţionarii publici, în prezent existând numeroase cazuri, în special în unităţile spitaliceşti, de agresiune a personalului. Profesionalism Profesionalizarea actului public nu se poate face fără o profesionalizare a managementului din sistemul public, precum şi fără o întărire a rolului consultantului financiar. În acest sens, managementul public va fi depolitizat în întregime, de la nivelul de sub secretar de stat în jos, concursurile pentru accederea la funcţii de conducere în sistemul public se vor face transparent, pe bază de proiecte de management, dar şi de verificarea cunoştinţelor, evaluate de către evaluatori independenţi, cu o bună reputaţie morală şi profesională. Totodată, fiecare funcţionar public va cunoaşte, în conformitate cu "Statutul funcţionarului public" adoptat până la 1 iulie 2017, care sunt posibilităţile lui reale de creştere în carieră, dar şi ce posibilităţi de perfecţionare are. Prin reducerea numărului de documente, dar şi printr-o relocare a celor care astăzi lucrează la ghişee sau care sunt pierduţi între zecile de mii de hârtii către activităţi de îndrumare şi de prevenţie. Rolul consultanţilor fiscali, financiari, experţilor contabili, contabililor va creşte semnificativ. Relaţia acestora cu instituţiile statului va creşte ca importanţă, dar şi ca timp alocat comunicării pentru a anticipa şi rezolva din timp problemele care ar putea apărea pentru cei pe care îi reprezintă: agenţi economici, cei cu activităţi independente, persoane fizice. În acest fel, ţinta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanţă financiară de orice fel să nu mai trebuiască să interacţioneze deloc cu instituţiile statului, rămânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alături de cei dragi. Interacţiunea cu instituţiile statului va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economică-financiară. Performanţă Astăzi, economia României este a 17-a în UE. PIB-ul României este estimat la 758,5 mld. lei în 2016 şi va ajunge, conform propunerilor şi modelului economic prezentat în actualul program de guvernare, la 1.014 mld. lei în
  45. Acest lucru presupune o creştere economică medie, în următorii 4 ani, de 5,5% pe an. Încă din semestrul al doilea al anului 2015, România a intrat pe un trend de creştere economică de peste 5%, ca urmare a măsurilor de impulsionare a investiţiilor publice sau private, reducerii de taxe, dar şi ca urmare a măsurilor de creştere a veniturilor populaţiei. Aşadar, un ritm de 5,5% creştere economică va putea fi atins dacă acest model va fi continuat. Acest lucru implică şi trecerea de la o economie bazată pe eficienţă la o economie bazată pe inovaţie, dar şi depăşirea pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare. Ca urmare a ieşirii Marii Britanii din UE, dar şi a depăşirii PIB-ului din Cehia, Portugalia şi Grecia, România va avea, în 2020, a 13-a cea mai mare economie din UE, intrând practic pentru prima dată, după 1990, între ţările membre UE aflate în prima jumătate a clasamentului în ceea ce priveşte mărimea economiei naţionale. Toate acestea se vor face respectând criteriile din Tratatul de la Maastricht, şi anume un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB şi o datorie publică mai mică de 60% din PIB. Încredere Guvernarea noastră va renunţa la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, şi anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în ţara noastră, deşi foarte multe state le-au făcut cu mult înainte şi cu rezultate foarte bune. Avem încredere, aşadar, să spunem că, pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, vom înfiinţa un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 mld. Euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi. Estimăm că 10 mld. Euro vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 mld. Euro. Alte 3 mld. Euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în
  46. FSDI împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul în discuţiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 de ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul
  47. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş-Iaşi), o a 2-a autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Ţara Românească (Timişoara-Bucureşti), a 3-a, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic-Braşov), şi o a 4-a care să unească Moldova cu Ţara Românească (Iaşi-Bucureşti). În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest-Bucureşti, Chişinău-Iaşi-Bucureşti, Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Braşov. O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente. Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 mld. lei. Avem încredere şi că vom reuşi să creăm 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă, deoarece tot ca urmare a guvernării PSD, începând de anul trecut, la fiecare 9 luni se creează în economie 150.000 de noi locuri de muncă. Noi trebuie să păstrăm acest ritm de dezvoltare economică de peste 5% şi chiar să-l îmbunătăţim, atingând în unii ani chiar şi valori ce depăşesc 5,5%-6%. Mizăm pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcţii, şi ca urmare a propunerii noastre de eliminare a TVA pentru vânzarea de locuinţe şi a impozitului pe transferul proprietăţii cu valoare mai mică de 100.000 Euro. Alte 30.000-40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-ştilor cu studii superioare şi pentru cei cu studii medii. Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari spitale construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului
  48. Şi în industrie vom avea sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare. Măsurile de încurajare a industriei ţin de reducerea TVA, dar şi de alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creşterea salariului minim pe ţară. O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Estimăm că, până în 2020, vor fi absorbite în proporţie de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023), după ce tot noi am reuşit ca, din 2012, după ce am venit la guvernare, să ridicăm gradul de absorbţie de la 7% la 85%. Şi în educaţie va creşte numărul de salariaţi, în special ca urmare a construcţiei de noi creşe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate. Pentru vârstnici propunem creşterea alocării de bani la 1.400 lei/luna/persoană pentru cazarea în locuinţe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu
  49. Ne punem mare încredere şi în atingerea obiectivului de a avea în România anului 2020 peste 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 Euro, făcând parte deci din clasa de mijloc, faţă de mai puţin de 200.000, cât sunt în prezent. În aceste condiţii, dar şi prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia în 2020 de 1.000 Euro. Concomitent, vom corobora şi creşterea nivelului salariului minim la cel puţin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în
  50. Susţinere Vom susţine antreprenorii tineri prin intermediul programului Start-up Nation - şi nu numai - prin finanţarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanţare. Programul conţine date exacte: 10.000 de start-up-uri finanţate anual, costuri 0 pentru înfiinţarea acestora, durata de înfiinţare - 1 zi, dar şi accesarea programului doar online cu aflarea rezultatului în aceeaşi zi. Acest program va beneficia de o mediatizare consistentă pe o perioadă de cel puţin 3 luni de zile, înaintea depunerii cererilor online, pentru ca toţi cei care au o idee bună de afacere dar nu au bani să o pună în practică, să poată afla despre acest program şi să-şi pregătească un business plan, pornind bineînţeles şi de la criteriile minime cerute de către finanţator, adică statul român. Printre acestea se numără crearea a minimum 2 locuri de muncă şi urmărirea indicatorilor de performanţă economică, în special profitul. Costurile anuale ale acestui program vor fi de 2 mld. lei, dar prin efectele de multiplicare, ca urmare a creării a peste 100.000 de noi locuri de muncă, doar prin acest start-up-uri, dar şi a economiei în ansamblul ei, peste 30% din cele 2 mld. lei se vor reîntoarce la stat, sub formă de taxe şi impozite. Susţinem şi creşterea pensiei minime la 640 lei de la începutul anului 2018, de care vor beneficia în special cei care au lucrat în agricultură şi pentru care cooperativele la care au lucrat înainte de 1989 nu au plătit contribuţii. Tocmai de aceea ei nu au putut fi încadraţi - fără însă ca vina să le aparţină - drept contribuabili la bugetul fondului de asigurări sociale de stat unde sunt cuprinşi cei pentru care instituţiile şi firmele la care lucrează sau au lucrat plătesc sau au plătit contribuţii. Susţinem dezvoltarea centrelor de inovare, cercetare şi dezvoltare prin neimpozitarea profitului în primii 10 ani de activitate. Considerăm că această măsură va avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat, atât prin implicarea cât mai multor companii în dezvoltarea sectoarelor de cercetare şi dezvoltare, cât şi prin implicarea cât mai multor cercetători în aceste activităţi. Credem că doar la finalul celor 4 ani vom putea vedea cu exactitate beneficiile aduse statului român din aplicarea acestei măsuri. Atât pentru cei cu activităţi independente, cât şi pentru salariaţi şi pensionari, impozitul pe veniturile mai mici de 2.000 lei/lună va fi
  51. În acest fel, creştem clasa de jos spre clasa de mijloc, fără însă a împovăra firmele care plătesc salariile. Dimpotrivă, continuând pe linia reducerii contribuţiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din
  52. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuţii plătite astăzi. Vom rămâne aşadar doar cu contribuţiile pe sănătate şi cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017 se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22,75%. Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile privind plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile. Impactul bugetar al aplicării acestor măsuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat în primul an şi jumătate, în special ca urmare a creşterii numărului de salariaţi, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul reducerii contribuţiilor în 2014, când după un an, deşi Consiliul Fiscal prognoza o scădere a veniturilor din contribuţii în 2015, de peste 3,2 mld. lei, în realitate acestea au crescut cu 65 mil. lei. Tinerii vor fi susţinuţi şi vor putea ca până la împlinirea vârstei de 26 de ani să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporţie de 80% de către stat, de maximum 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părţi din construcţia unei locuinţe. Atât studenţii, cât şi ceilalţi tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcţie al locuinţei, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărţile necesare. Tot în cadrul programului nostru de guvernare se regăseşte şi susţinerea pe care noi o acordăm domeniului sănătăţii prin includerea în rândul facilităţilor fiscale a posibilităţii de deducere din impozitul pe venit a abonamentelor la unităţile sanitare din România. Echitate În ceea ce priveşte salariul minim, acesta va creşte cel puţin o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda (de două ori pe an). Astăzi în România munca este răsplătită cu 32%-34% din totalul valorii producţiei obţinute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit şi recuperarea investiţiei, primeşte 55%-57%. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie. În Europa, media este de 50%-50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei în 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 şi 1.750 lei în
  53. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 lei, iar 1.750 cu 2.150 lei. Valorile de mai sus reprezintă o variantă pesimistă (minimă), fiind foarte posibil ca acestea să fie mult mai mari, în funcţie de evoluţia economică a României. Echitatea trebuie să fie şi pentru pensionari, alături de salariaţi şi celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va creşte în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei şi la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. Această creştere a pensiilor îi va avantaja nu doar pe pensionarii de astăzi, ci şi pe salariaţii de astăzi - pensionarii de mâine, care vor fi încurajaţi să lucreze în România ştiind că la pensie vor avea un fond puternic finanţat, care să le asigure o bătrâneţe liniştită. La toate acestea trebuie să adăugăm şi faptul că astăzi alocarea pentru pensii reprezintă 7,5% din PIB în România, în timp ce în restul Europei media este de 14%. Una dintre măsurile importante de restabilire a echităţii o vizăm şi în ceea ce priveşte impozitarea transferului proprietăţii, dar şi a profitului. În ceea ce priveşte transferul proprietăţii, în prezent tranzacţiile cu valoare mai mică de 200.000 lei sunt impozitate cu 2% sau 3% în funcţie de vechimea proprietăţii, iar cele mai mari de 200.000 lei sunt taxate cu 1% + 4.000 lei sau 2% + 6.000 lei, în funcţie de vechimea proprietăţii. Propunerea Guvernului este ca de la 1 martie 2017 tranzacţiile sub 450.000 lei să nu se mai impoziteze, în acest fel încurajând vânzarea imobiliarelor în principal, dar şi creşterea industriei de construcţii, orientată spre construcţia de locuinţe. Pentru tranzacţiile mai mari de 450.000 lei se va aplica doar 3% pentru diferenţa dintre valoarea tranzacţionării proprietăţii şi pragul de 450.000 lei. În ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România, cu cel puţin 20%, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, cel târziu la finalul anului
  54. Vom urgenta aplicarea Directivei 1164/2016 a Comisiei Europene, care prevede impozitarea profiturilor multinaţionalelor în ţările în care acestea se produc, sau vom introduce alte măsuri care să determine reechilibrarea bugetului prin încasarea în România a sumelor obţinute sub formă de profit, cum ar fi extinderea aplicării impozitării veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 1 ianuarie 2018, fără însă a încălca normele europene în vigoare. Şi în domeniul sănătăţii şi al protecţiei sociale va trebui să restabilim echitatea între pacienţi, majoritatea dintre ei cu venituri reduse, şi stat. Astăzi aceştia sunt consideraţi un capitol în buget, punându-se de la început plafon privind numărul maxim de pacienţi ce pot fi trataţi într-un an. Adică spune statul - anul acesta putem să tratăm doar 10.000 de pacienţi de hepatita C, spre exemplu. Şi aşa se întâmplă pentru oricare altă boală gravă. Lucru care nu mai poate fi tolerat şi pe care îl vom schimba. Soluţia pe care Guvernul o propune este aceea de a aduce în prim-plan prevenţia şi tratamentul în cadrul construcţiei bugetului de stat şi alocarea integrală a sumelor necesare rezultate din solicitările făcute până în prezent pentru o anumită categorie de boală, dar şi a estimărilor făcute de specialişti a ceea ce va rezulta că este necesar de tratat imediat, în urma screening-urilor gratuite ce se vor face pentru depistarea precoce a bolilor, în România, în următorii 4 ani de zile. Pornind construcţia Bugetului general consolidat al statului de la acoperirea în întregime a dezideratului prezentat anterior, chiar şi făcând unele reduceri cu cheltuielile cu bunuri şi servicii, substanţiale chiar în unele zone, ne vom asigura că vom avea din ce în ce mai puţini oameni bolnavi şi, la fel de important, românii vor şti că atât ei, cât şi familiile lor au asigurată acoperirea tuturor cheltuielilor în cazul apariţiei unei boli. În acest capitol bugetar se vor prevedea sume şi pentru toate tratamentele inovative care apar anual în lume, cu rezultat cert. Un exemplu de succes îl reprezintă medicamentul ce tratează bolnavii de hepatita C şi care a fost asigurat gratuit încă din 2015 de către România, fiind printre primele 10 ţări din Europa care au introdus acest tratament şi care a însănătoşit şi continuă să însănătoşească peste 99% din pacienţii cu hepatita C fibroză grad 4 care îl urmează. Deşi anul acesta trebuia demarat şi programul pentru cei cu hepatita C fibroză gradul 3, acest lucru nu s-a întâmplat. Cu siguranţă, în prima lună a guvernării noastre vom demara acest program pentru cei cu hepatita C fibroză grad
  55. Încurajare Pentru a încuraja dezvoltarea sectorului IT&C, a fost eliminat impozitul pe venitul IT-iştilor cu studii superioare. Această măsură, împreună cu o creştere economică susţinută a României, a făcut ca, în ultimii 2 ani, ponderea în PIB a sectorului IT din România să o depăşească pe cea a agriculturii şi să fie în jurul valorii de 6%. Începând cu 2017, propunem extinderea neimpozitării venitului şi pentru IT-ştii cu studii medii, dar şi pentru medici şi toţi cei care lucrează în cercetare. În felul acesta IT-ul, cercetarea şi sănătatea vor deveni domeniile care vor putea să aibă cea mai mare creştere în cazul contribuţiei acestora la PIB. Tot o formă de încurajare o reprezintă din punctul nostru de vedere, eliminarea tuturor taxelor de la Registrul Comerţului, fapt care va duce la creşterea cu 30% a numărului de firme înregistrate anual în România şi, de ce nu, a dezvoltării domeniilor de activitate pentru cele existente. Cele 20 de taxe eliminate de la Registrul Comerţului fac parte din cele 102 taxe nefiscale care nu se vor mai plăti din primul trimestru al anului 2017 şi al căror impact net în PIB este de doar 0,1%. Încurajarea accederii tinerilor în agricultură o vom face prin modificarea legislaţiei, astfel încât, pentru cel puţin 3 tineri, cu vârste mai mici de 40 de ani, în primii 4 ani de la angajare, obligaţiile angajatului şi ale angajatorului aferente acestor salarii să fie suportate de la bugetul de stat (contribuţie şi impozit pe venit). În domeniul investiţiilor vom încuraja atât mediul de afaceri, cât şi administraţiile publice locale şi centrale să dezvolte cât mai multe şantiere pentru proiecte utile societăţii. Prin FSDI, fonduri europene, investiţii publice, ţintim să atingem, în următorii 4 ani, investiţii de peste 250 mil. lei în plus faţă de cele din prezent. Toate acestea vor duce la dezvoltarea mediului de afaceri, care va trebui să furnizeze atât forţă de muncă, cât şi utilaje, materiale etc. pentru realizarea acestor investiţii. Tot pentru încurajarea mediului de afaceri propunem reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% şi a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie
  56. În acest fel, costurile pe muncă vor scădea de la 175 Euro, cât sunt în prezent pentru plata a 100 Euro net, la 161 Euro. În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv. Şi pentru că o altă cauză a menţinerii agriculturii la un nivel slab dezvoltat o reprezintă parcul auto redus şi învechit al tractoarelor şi utilajelor agricole, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul va fi 0 şi pentru acestea. Rezultatul aplicării reducerii impozitului pe dividende de la 16% la 5% prin noul Cod fiscal propus de Guvern, şi anume creşterea veniturilor din impozitul pe profit cu 7% după primul semestru al anului acesta, ne-au determinat să continuăm în aceeaşi direcţie şi să propunem eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie
  57. Această măsură va determina, printre altele, şi creşterea atractivităţii pieţei de capital româneşti, dar şi la consolidarea României ca fiind ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mică povară fiscală. Nu numai marile companii sau cele medii vor fi încurajate să se înfiinţeze şi să-şi dezvolte activitatea în România, ci şi microîntreprinderile şi cei cu activităţi independente. În acest sens, microîntreprinderile care au între 1 şi 9 angajaţi vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, atât timp cât CA nu va depăşi plafonul de 500.000 euro. În prezent, microîntreprinderile care depăşesc plafonul de 100.000 Euro plătesc 16% impozit pe profit, iar cele care au doar un angajat plătesc 2% din cifra de afaceri. Pentru că această măsură nu are un impact bugetar negativ, ea va fi implementată încă de la 1 martie
  58. Cei cu activităţi independente, atât PFA cât şi alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, faţă de 16% în prezent, iar contribuţiile sociale şi de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică şi nu pe activitatea desfăşurată. CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligaţia de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activităţi desfăşurate. CASS nu se va plăti de către persoanele care realizează veniturile independente dar care sunt scutite de plata acestei contribuţii (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întreţinere etc.). Toate acestea vor permite ca cei cu activităţi independente să nu mai fie nevoiţi să depună raportări lunare sau trimestriale ca în prezent, ci acestea să se depună o singură declaraţie pe an, în primul trimestru al anului următor obţinerii veniturilor. Familiile vor fi încurajate să aibă şi să crească cât mai mulţi copii, prin acordarea a 1.600 lei/an pentru fiecare copil. Această sumă se va acorda familiilor cu venituri lunare mai mici de 5.000 lei/lună. Pentru familiile cu venituri lunare cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei suma pentru fiecare copil scade la 1.200 lei/an. În ambele situaţii însă, vor putea beneficia de aceşti bani doar copiii ale căror absenţe nemotivate nu depăşesc 10% din totalul orelor de curs. Încurajăm astfel creşterea nivelului de educaţie al tinerilor şi totodată reducerea abandonului şcolar în rândul celor care astăzi, în principal din motive financiare, se află în aceasta situaţie. Şi mobilitatea salariaţilor este încurajată prin programul de guvernare, aceasta şi pentru că în prezent în România există peste 16.000 de locuri de muncă disponibile în zone în care şomajul este redus şi deci forţa de muncă disponibilă puţină. Prin susţinerea a 75% din cheltuielile aferente chiriei şi plăţii utilităţilor, dar nu mai mult de 900 lei/ lună pentru salariaţii care îşi găsesc un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 km faţă de domiciliul lor, ne propunem nu doar să ocupăm locurile de muncă disponibile în prezent, dar şi să reducem dependenţa populaţiei de anumite zone geografice. Salariaţii care vor beneficia de această reducere vor fi cei ale căror venituri familiale lunare sunt mai mici de 5.000 lei. Pentru încurajarea industriei auto, mai bine zis producerea de maşini electrice, dar şi pentru a ne respecta obligaţiile asumate în cadrul UE, vom extinde programul pentru finanţarea staţiilor de alimentare pentru maşini electrice astfel încât, la 1 ianuarie 2020, pe teritoriul României să fie funcţionale cel puţin 20.000 de puncte de alimentare instalate în reţea. Concomitent vom extinde şi Programul Rabla destinat achiziţiei de maşini electrice astfel încât, în perioada 2018-2020, peste 100.000 de români să beneficieze de acest program şi să-şi achiziţioneze o maşină electrică. Valoarea voucherelor pentru o maşină electrică va fi de 10.000 euro. Administraţiile publice locale vor fi încurajate să participe la programele prezentate mai sus pentru ca aceste staţii să fie cât mai uniform repartizate pe teritoriul ţării. Tot pentru a avea o dezvoltare armonioasă, primăriile vor avea un buget minim de funcţionare şi dezvoltare în fiecare an. Pentru 2018, nivelul minim va fi de 750 lei aferent fiecărui locuitor. Totodată, începând cu 2017, bugetul de stat va prelua plata în totalitate a însoţitorilor persoanelor cu handicap. Pentru a încuraja dezvoltarea localităţilor, impozitul pe venit va fi vărsat integral în bugetele administraţiilor publice locale începând cu 1 ianuarie
  59. Competenţă Vom lăsa viitorului guvern, la expirarea mandatului nostru, un parcurs de ţară şi o legislaţie modificată, care să explice oamenilor care va fi traseul României în următorii 15-20 de ani, nu doar de la un an la altul, precum în prezent. Vom începe prin introducerea bugetelor (proiecţiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani, alături de o programare bugetară pe 10 ani şi în final 20 de ani. În acest fel, investiţiile în infrastructura de orice fel: rutieră, medicală, energetică, să fie planificate şi gândite cu mulţi ani înainte, astfel încât şansa lor de a se înfăptui să crească. Vom continua apoi prin planificarea din timp a proiectelor prin care statul poate ajuta mai bine antreprenorii care activează pe piaţa românească, pentru a determina expansiunea activităţii acestora, urmată în mod firesc de creşterea numărului de angajaţi. Prin astfel de măsuri ţintim atingerea a două obiective prioritare, şi anume reducerea şomajului sub 3% până în 2020, dar şi întoarcerea acasă a cât mai multor români. O mare parte din creşterea economică a României în următorii 4 ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene. În niciun an din perioada 2007-2011 şi 2016 nu s-a depăşit procentul de 2% absorbţie fonduri europene. Singura perioadă în care s-au atras peste 75% din fondurile europene disponibile a fost 2012-2015, când PSD şi ALDE au fost la guvernare. Prin simplificarea formularelor şi a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum şi prin reducerea timpilor de aşteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014-
  60. Diferenţa până la 100% va fi absorbită în perioada 2021-
  61. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investiţii, în următorii 4 ani, din fonduri europene. Aceste sume, împreună cu investiţiile din FSDI şi cele din Bugetul general consolidat vor fi prioritizate, astfel încât să contribuie la reducerea cu peste 15% a decalajului rural-urban, precum şi a celui dintre zonele urbane mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Totodată, prin distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcţia creşterii clasei de mijloc din România, ne propunem să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie cu peste 1,5 mil., după ce tot noi am reuşit ca în perioada 2012-2015, conform Eurostat, să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie, de la 8,6 mil. la 7,4 mil., adică cu 1,2 mil. de persoane. Prin graficul de mai jos se va vedea că doar în patru perioade România a avut creştere economică. În trei perioade, când a guvernat PSD, toate de altfel, şi una singură când România a fost condusă de guvernul Tăriceanu, dar susţinut în Parlament de către PSD. În toate celelalte perioade, şi anume în guvernările PNL, PDL, PNŢCD, reprezentând dreapta spectrului politic, România a înregistrat scăderi economice, pierzând aproape tot ce se acumulase în perioadele cu creştere economică. Rămânând tot în sfera competenţei, aceasta se poate constata şi din reuşitele în ceea ce priveşte colectarea mai bună a taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat. Astfel, cel mai mare grad de colectare a fost realizat în 2015, şi anume 32,8% din PIB. În 2016 gradul de colectare va coborî pentru prima dată, după 15 ani, sub 30% din PIB. Introducerea performanţei bazate pe competenţă se va face şi prin depolitizarea structurilor administrative, de la nivel de subsecretar de stat în jos, dar şi prin transparentizarea concursurilor pentru posturile de management - dar nu numai - şi organizarea acestora astfel încât persoanele ce vor conduce instituţiile publice să fie selectate pe bază de proiecte de management, care apoi să poată fi uşor de urmărit dacă au fost puse în aplicare. Interoperabilitatea prin sisteme informatice a tuturor instituţiilor statului, până cel târziu la finalul anului 2018, va face ca în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacţionării cu instituţiile statului, dar şi de cetăţeni în general, să se reducă cu cel puţin 90%, faţă de cel din prezent. Ultima măsură, dar nu cea din urmă, prezentată în programul economic de guvernare este aceea că vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate, pentru că "ce nu poţi explica în lege, nu poţi explica nici în norme". Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislaţiei, dar şi la o simplificare a acesteia. Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale (administraţie centrală şi locală); informatizarea accelerată a administraţiei publice centrale şi locale; accelerarea prioritizării investiţiilor publice, normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Se va prefera acordarea de subvenţii condiţionate, toate subvenţiile de la buget către companiile publice vor fi condiţionate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite; introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat); optimizarea spaţiilor aparţinând sectorului public; optimizarea spaţiilor de birouri. Economii la buget putem obţine şi din eficienţa mai ridicată a alocării cheltuielilor publice. Astfel, propunem plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (- 5%/10% anual din partea rămasă după excluderea cheltuielilor cu sistemul sanitar şi a utilităţilor). În vederea împăcării nevoii de creştere economică cu nevoia consolidării sustenabilităţii fiscal bugetare, propunem emiterea de obligaţiuni pe termen mediu şi lung pentru populaţie şi ulterior pentru alte entităţi. Îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce merită a fi luate în considerare pentru implementare. Propunem reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanţă şi plată în funcţie de performanţă). În vederea măririi eficienţei lucrărilor de investiţii publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei "Liste negre" pentru firmele care lucrează cu bani publici şi care nu respectă preţul iniţial, termenele sau nu livrează produsul achiziţionat. Sancţiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitaţii publice. România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este necesară cooperarea interinstituţională consolidată, în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanţă pentru ANAF, cu ţinte trimestriale şi măsuri corective automate la derapajele de la ţinta stabilită, precum şi un program de reducere a muncii la negru. Creşterea eficacităţii ANAF în combaterea evaziunii - acţiune concentrată pe domeniile cu risc mare de evaziune, conform matricii de risc. Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune şi muncă la negru. Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorităţi a unei baze de date online cu toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu incidenţă mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale. În plus, intenţionăm constituirea unei direcţii în cadrul ANAF (şi cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi, precum şi consolidarea Direcţiei de preţuri de transfer din aceeaşi instituţie. Eximbank va deveni şi o bancă de dezvoltare şi investiţii, mărindu-şi astfel aria de activitate, pe lângă sprijinirea exporturilor, şi prin susţinerea finanţării marilor proiecte de investiţii publice, dar şi private. La rândul său, CEC îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susţine programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult decât o face în prezent întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc., precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură. Pentru ca cele două instituţii bancare prezentate să poată atinge nivelul descris, ele vor fi capitalizate cu prioritate de către FSDI. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare. Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face astfel: 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro-1 mil. euro, 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 1.000.001 euro şi 10 mil. euro şi 34% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 10 mil. euro. Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferenţiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declaraţie de venit global de către consultanţii fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declaraţie de IVG va avea ca bază de plecare declaraţia de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în acelaşi condiţii precum declaraţia de venit global. Arondarea populaţiei la consultanţii fiscali, precum şi funcţionarea acestora se vor face prin hotărâre de Guvern, în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa şi depune declaraţiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua şi sarcina de a plăti toate taxele şi impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliul său, către administraţiile şi instituţiile publice centrale şi locale. Această măsură va duce la eliminarea ghişeelor pentru persoane fizice din ţară, din cadrul tuturor instituţiilor publice din România. Selectarea şi pregătirea celor care doresc să devină consultanţi fiscali se vor face etapizat, până cel târziu la 1 decembrie 2018, atunci când, pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant. Capitolul Economie. Politici industriale. Politici în domeniul resurselor minerale neenergetice. Comerţ şi relaţii internaţionale. Protecţia consumatorului Obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creşterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţă de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie şi industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producţiei pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câştiguri de competitivitate şi să reducă dependenţa exporturilor româneşti de câteva ramuri industriale. În acest context se impune ca element central reindustrializarea României, în cadrul căreia statul să acţioneze ca un manager performant - producător şi furnizor de servicii - şi ca un investitor prudent în economie, respectând regulile şi principiile economiei de piaţă şi gestionând responsabil şi inteligent resursele naturale, umane şi financiare. Companiile aflate în situaţii financiare precare (insolvenţă, datorii etc.) precum CN Hunedoara, Oltchim - S.A. sau CE Oltenia nu se vor închide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privaţi, acolo unde este posibil. De asemenea, ELCEN va fi transferată în patrimoniul municipiului Bucureşti, dacă municipalitatea va solicita acest lucru. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiţii şi prin demararea de proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilităţi pentru investiţii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin), prin facilităţi fiscale. În coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului va funcţiona un Comitet interministerial ce va viza eficientizarea reprezentanţelor economice ale României în străinătate. Tot în cadrul acestui minister vom lărgi componenţa Consiliului de Export, care astăzi este bipartid (Ministerul Economiei şi patronatele) prin cooptarea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii. Aceştia vor selecta târgurile şi expoziţiile internaţionale, dar şi firmele din România care vor participa la acestea, asigurând totodată şi finanţarea integrală a costurilor de transport şi de expoziţie. Acest Consiliu de Export va desemna Camera de Comerţ şi Industrie a României ca fiind cea prin care se vor derula toate operaţiunile, astfel încât să nu mai existe sincope în reprezentarea firmelor româneşti la târgurile şi expoziţiile internaţionale. Măsuri
  62. Economie. Politici industriale ● Înfiinţarea Consiliului de Programare Economică CPE în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză, organism care va fundamenta orientările strategice de dezvoltare ale României. (Impact bugetar: 12 milioane RON pentru perioada 2017-2020) ● Program naţional de specializare inteligentă, prin identificarea avantajelor competitive ale fiecărei regiuni din România şi a posibilităţilor de generare de clustere competitive/inovative specifice ● Crearea unor noi instrumente de investiţii publice - Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului. Obiectivul FSDI - dezvoltarea economică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice, întărirea rolului activ al statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii. ● Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi entitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român. ● Program de diminuare a blocajului financiar în economie. Diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor în economie prin flexibilizarea mecanismului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale operatorilor economici. ● Program de investiţii publice de tip greenfield (Exemple: Construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; Crearea unor platforme de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor; Dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare produse necesare etc.) ● Program de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiţii brownfield (finanţare din fonduri europene POIM 2014-2020, Fondul de Mediu şi surse private atrase). ● Program de dezvoltare a reţelei de energie. Finalizarea investiţiei CNTEE Transelectrica - S.A., respectiv, închiderea inelului energetic naţional de 400 kw; modernizarea/ retehnologizarea Reţelei Energetice de Transport (RET); operaţionalizarea în parametrii normali de funcţionare a Sistemului de Management Energetic/Supraveghere-Control şi Achiziţii de Date (EMS/ SCADA ). ● Programul naţional "Promovarea proprietăţii intelectuale româneşti" - program care presupune organizarea la nivelul administraţiei centrale a unui sistem integrat de sprijin al cercetătorilor/inventatorilor români în vederea obţinerii de către aceştia a drepturilor de proprietate intelectuală aferente propriilor descoperiri/inovaţii. Rezultatul este accesul oricărui cercetător/inovator român la o platformă economică prin care să poată obţine cu un efort minim, ca rezultat al serviciului public, protecţia la nivel internaţional a dreptului de proprietate intelectuală concrete aferente propriei descoperiri/invenţii. ● Program privind atragerea de investiţii străine cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin consolidarea diplomaţiei economice. Stimularea investiţiilor cu efecte de multiplicare, reducerea barierelor economice, tehnice şi administrative la intrarea pe piaţă, scheme de ajutor de stat şi facilităţi punctuale locale pentru ISD în domeniile considerate strategice. (Impact bugetar: 10 milioane RON pentru perioada 2017-2020).
  63. Economie. Politici în domeniul Resurselor minerale neenergetice ● Modificarea Legii minelor nr. 85/2003 - are în vedere adoptarea de măsuri clare şi concrete de transparenţă şi responsabilitate în exploatarea resurselor naturale şi crearea premiselor valorificării deşeurilor din industria minieră cantonate sub formă de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare care în prezent pot fi procesate. Beneficii directe: exploatarea raţională a resurselor, cu luarea în considerare a caracterului neregenerabil/regenerabil al acestora. Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic al forţei de muncă disponibile pe plan local, regional şi poate naţional. Programul va fi coroborat cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale în jurul activităţii de exploatare, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligaţia reabilitării mediului care trece parţial /total de la statul român la noul concesionar. ● Programul de cercetare geologică a resurselor minerale în perioada 2017-2020 ● Program privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite (Exemplu: diversificarea producţiei finite obţinute din acelaşi minereu - concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier şi diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate); (Exemplu: instalaţie de producere a varului din piatra provenită din cariera Pârâul Românesc la S.C. Cuprumin - S.A. Abrud: impact bugetar 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investiţiei 5 ani); (Exemplu: realizarea unei instalaţii de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril la Societatea Cuprumin - S.A. Abrud: impact bugetar 25 milioane euro). ● Program privind domeniul Apelor Minerale. Elaborarea Legii apelor minerale în vederea reglementării clare a modului de valorificare a apelor minerale naturale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale şi a apelor de izvor (Exemplu: Achiziţia de fabrici de îmbuteliere de apă minerală de către Societatea Naţională a Apelor Minerale de pe piaţa internă în vederea creării unui brand naţional, cu respectarea legislaţiei în vigoare) (Exemplu: Utilizarea surplusului de apă minerală de la sursele administrate de Societatea Naţională a Apelor Minerale - S.A. în cadrul unor programe cu caracter social şi de export) (Exemplu: Transferul Complexului Astoria din Snagov de la Ministerul Transporturilor (în administrarea Societăţii Naţionale Feroviare) la ministerul de resort (în administrarea Societăţii Naţionale a Apelor Minerale).
  64. Economie. Comerţ şi relaţii internaţionale ● Program privind Flexibilizarea sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact economic major, definirea clară a obiectivelor şi indicatorilor programelor administrate; Instituirea unor norme mai clare şi simplificarea accesului la instrumentele aflate în administrarea ministerului de resort; Asigurarea complementarităţii cu finanţările europene; Eliminarea paralelismelor în competenţele de susţinere a exportului) (Exemplu: eficientizarea Portalului de Comerţ Exterior în vederea transformării acestuia în instrument de promovare a ofertelor de export identificate de reprezentanţii din reţeaua externă, diseminării de informaţii de piaţă şi oportunităţi) (Exemplu: măsuri privind internaţionalizarea afacerilor cu capital privat: participare la târguri şi misiuni economice, cunoaşterea pieţelor; adaptarea afacerilor la noile pieţe de desfacere) (Exemplu: dezvoltarea consultării şi colaborării cu camerele de comerţ şi partenerii sociali, în vederea cunoaşterii, promovării şi susţinerii unitare a ofertei de export a României şi în crearea mecanismelor adecvate de atragere a investiţiilor).
  65. Economie. Protecţia consumatorilor ● Program privind dezvoltarea şi consolidarea drepturilor consumatorilor. [Exemplu: îmbunătăţirea accesului la măsuri reparatorii simple, eficiente, rapide şi necostisitoare, inclusiv prin soluţionarea alternativă a litigiilor (SAL) ori soluţionarea online a litigiilor (SOL)]. ● Program privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare şi evaluare a gradului de satisfacţie a consumatorilor. (Exemplu: furnizarea de informaţii on line cu privire la măsurile de protecţie a consumatorilor şi drepturile acestora, utilizarea unor produse şi servicii care le pot afecta viaţa, securitatea, sănătatea sau interesele economice). ● Program privind reorganizarea Larex, în vederea dezvoltării acesteia ca organism neutru, de referinţă în efectuarea de certificări ale produselor fabricate în ţară sau importate. (Impact bugetar: 10 milioane RON pentru perioada 2017-2020) ● Program privind stimularea constituirii/funcţionării adecvate a centrelor de consultanţă şi informare a consumatorilor. (Impact bugetar: 4 milioane RON pentru perioada 2017-2020) Capitolul Fonduri europene Datorită eforturilor guvernului PSD, România a fost cel de-al 11-lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a adoptat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbţii ridicate la sfârşitul perioadei de implementare. Ca urmare a finalizării negocierilor şi a semnării acordului, România are un document-cadru care stabileşte priorităţi clare în ceea ce priveşte investiţiile, la o finanţare majorată pentru cercetare şi inovare, la o abordare echilibrată a investiţiilor din sectorul transporturilor şi la obiective mai bine aliniate la obiectivele naţionale din cadrul Strategiei Europa 2020 şi la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Pentru perioada 2014-2023 România are la dispoziţie o alocare financiară totală de circa 31 de miliarde euro din fondurile structurale şi de investiţii (FESI). Din această sumă, aproximativ 23 de miliarde euro sunt alocate programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale, iar 8 miliarde revin Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Având în vedere situaţia dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce priveşte rata absorbţiei şi numărul de proiecte depuse, Guvernul îşi propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (92.3 miliarde lei) până la 31 decembrie 2020 şi 100% până la 31 decembrie
  66. Reducerea decalajelor regionale este unul dintre principalele obiective a utilizării fondurilor structurale şi de investiţii. România trebuie să susţină creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii coroborat cu reducerea disparităţilor regionale. Fondurile structurale şi de investiţii reprezintă instrumentul fundamental pus la dispoziţia statelor membre pentru consolidarea coeziuni economice, sociale şi teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni şi evitarea adâncirii diferenţelor de dezvoltare. Pentru implementarea cu succes a investiţiilor finanţate din fonduri europene structurale şi de investiţii este necesar, pe de o parte, alinierea modului şi a tipurilor de investiţii finanţate din diverse surse de finanţare, precum şi utilizarea complementară a fondurilor, astfel încât toate instrumentele să urmărească acelaşi obiectiv, şi anume susţinerea creşterii inteligente, durabilă şi favorabilă incluziunii la nivelul întregului teritoriu al României. Mai mult decât atât, exerciţiul financiar 2014-2020 presupune utilizarea fondurilor structurale şi de investiţii în mod coordonat şi complementar, prin stabilirea de obiective comune, astfel încât să se potenţeze efectul de creştere al acestor instrumente. În acest context, consolidarea coordonării tuturor fondurilor ESI, începută în 2012, trebuie continuată prin aducerea structurilor care gestionează aceste fonduri, sub o singură coordonare, şi alinierea obiectivelor acestora cu obiectivele naţionale privind dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Astfel, coordonarea implementării Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului de Coeziune, Fondului Social European, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin intermediul ministrului delegat pentru fonduri europene, va asigura o abordare unitară în implementarea fondurilor, precum şi utilizarea complementară a FESI cu alte surse de finanţare (buget de stat/împrumuturi/alte fonduri nerambursabile) în vederea atingerii obiectivului naţional de consolidare a creşterii economice şi reducerea disparităţilor naţionale. În ceea ce priveşte dezvoltarea rurală şi politică maritimă şi de pescuit, la nivelul Acordului de parteneriat, document strategic negociat şi aprobat de Comisia Europeană în anul 2014, s-a realizat deja alinierea obiectivelor şi priorităţilor susţinute de Politica de coeziune şi Politica agricolă comună. De asemenea, trebuie subliniat că în exerciţiul financiar 2014-2020 au fost introduse elemente inovative destinate dezvoltării regionale/locale, respectiv Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI) şi Dezvoltarea Locală aflată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC). Pentru a se asigura succesul implementării acestor instrumente noi este fundamentală coordonarea perfectă a diverselor tipuri de investiţii, finanţate din fonduri diferite, lucru ce poate fi obţinut prin asigurarea unei viziuni şi a unui management unitar. În vederea atingerii acestor ţinte, propunem următoarele măsuri: Măsuri
  67. Lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanţare, atât pentru beneficiarii publici, cât şi pentru cei privaţi, până la sfârşitul anului
  69. Timpi scurţi de evaluare pentru proiectele depuse şi semnarea rapidă a contractelor de finanţare. În acest sens, folosim fondurile disponibile în Programul de Asistenţă Tehnică şi demarăm în regim de urgenţă procedura de selecţie (contracte-cadru şi subsecvente sau similar procedurilor organizate de direcţiile generale din cadrul Comisiei Europene), de experţi ce vor fi angrenaţi în operaţiunile de verificare administrativă şi financiară.
  70. Acreditarea tuturor autorităţilor de management până la 1 octombrie
  72. Achitarea fără întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii şi până la achitarea lor de către autorităţile de management.
  73. Monitorizarea atentă a fiecărui proiect prin introducerea funcţiei de manager de proiect în cadrul autorităţilor de management şi obligaţia unei întâlniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului.
  74. Analiza fiecărui program operaţional şi realocarea de fonduri către sectoarele cu potenţial maxim de absorbţie atât în interiorul cât şi între programele operaţionale, pentru a evita riscul dezangajării fondurilor alocate României (anul 2018).
  75. Măsuri de simplificare şi evitare a supra-proceduralizării şi birocraţiei excesive prin simplificarea orientărilor pentru solicitanţi, operaţionalizarea SMIS 2014+, simplificarea procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi, introducerea unor opţiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare şi bareme standard pentru costurile unitare în normele naţionale şi regionale referitoare la eligibilitate, simplificarea procedurilor pentru autorizaţiile de construire.
  76. Concomitent cu măsurile de simplificare, Guvernul susţine îmbunătăţirea sistemului administrativ şi capacitatea de absorbţie a acestor fonduri. În acest sens vom iniţia un proiect de lege privind statutul funcţionarului public care lucrează în domeniul fondurilor europene, în care vor fi prezentate drepturi şi obligaţii precis definite.
  77. Utilizarea instrumentelor financiare şi a instrumentelor teritoriale: o proporţie importantă a investiţiilor, şi anume 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin iniţiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi şi de garanţii pentru fazele incipiente şi de creştere.
  78. Simplificarea legislaţiei aferente promovării şi aprobării proiectelor de investiţii din România.
  79. Fiecare autoritate de management va iniţia un proces de instruire a beneficiarilor, pe baza unui ghid privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice în vederea prevenirii greşelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achiziţiile publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, precum şi asigurarea unei practici unitare pe viitor.
  80. Încurajarea parteneriatelor public-privat, ca alternative şi soluţii complementare care pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinanţate de Uniunea Europeană, prin crearea unei Strategic Unit, pe modelul statelor dezvoltate, în care vom investi experienţa acestora.
  81. Stimularea schimbului de bune practici în implementarea mecanismelor de creştere a absorbţiei de fonduri europene cu alte ţări membre UE.
  82. Consultarea periodică cu actorii interesaţi prin consolidarea structurilor decizionale de la nivelul comitetelor de monitorizare şi CCMAP Pe baza lecţiilor învăţate din experienţa 2007-2013, dincolo de bătălia cifrelor, este important ca România să treacă la un nou model de dezvoltare, accentul fiind pus pe proiecte şi investiţii mature, care aduc plus de valoare în economie şi orientează investiţii în ramuri ce susţin producţia internă pentru a ajunge la nivelul de performanţă al celorlalte state membre. România creşte sănătos! Încă de la momentul scrierii programelor operaţionale, fostul guvern PSD-ALDE a alocat 800 milioane euro pentru sectorul sănătate, disponibili prin intermediul a 4 programe operaţionale (Programul operaţional regional, Programul operaţional competitivitate, Programul operaţional capital uman, Programul operaţional capacitate administrativă) sprijinind: Investiţii în infrastructura spitalelor pentru creşterea accesului la serviciile furnizate pe toate palierele sistemului medical: îngrijirea primară, incluzând asistenţa comunitară, asistenţa ambulatorie şi asistenţa de urgenţă (unităţi de primiri urgenţe şi spitalele regionale de urgenţă): ● Reabilitarea modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor din 280 de unităţi medicale ● Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii a 35 de unităţi de primiri urgenţe ● Construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea centrelor comunitare integrate socio-medicale de care vor beneficia peste 270.000 de persoane Dat fiind deficitul de personal ca urmare a migraţiei externe, investiţia în resursa umană este esenţială pentru creşterea accesului, calităţii şi eficacităţii serviciilor medicale. Astfel, Guvernul va acorda prioritate formării cadrelor medicale implicate în furnizarea de servicii de prevenire şi diagnosticare precoce, cei implicaţi în tratamentul patologiilor prioritare cu care se confruntă persoanele sărace, responsabile pentru majoritatea cazurilor de morbiditate şi mortalitate la adulţi (de exemplu: cancer, tuberculoză, boli cardiovasculare, diabet etc.), precum şi personalul din cadrul serviciilor de urgenţă, estimând un număr de 180.000 de beneficiari, persoane care vor beneficia de formare sau schimb de bune practici din regiunile mai puţin dezvoltate şi dezvoltate. Promovarea programelor de sănătate şi a serviciilor care includ o puternică componentă orientată spre prevenţie, depistare precoce (screening), diagnosticare precoce şi tratamentul bolilor sociale importante (de exemplu: boli de inimă, cancer, diabet, boli cronice de rinichi, hepatită cronică, tuberculoză şi HIV-AIDS), inclusiv formarea şi dezvoltarea profesioniştilor implicaţi în actul medical. Astfel, Guvernul îşi propune derularea celei mai mari campanii naţionale de screening finanţată prin fonduri europene, prin care aproximativ 5.000.000 de persoane (adulţi şi copii) vor beneficia de servicii orientate către prevenţie, depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce pentru principalele patologii. Alte obiective promovate în domeniul sănătăţii ● Implementarea soluţiilor TIC (e-sănătate, telemedicină, schimb de bune practici, programe de formare online pentru personalul implicat în utilizarea echipamentelor şi tehnologiilor de ultimă generaţie). ● Investiţii în crearea şi dotarea de noi laboratoare, centre de cercetare, sau modernizarea celor existente, pentru ambele instituţii publice/universităţi şi firme de cercetare. ● Dezvoltarea infrastructurii cloud specifice IT comune tuturor organizaţiilor din sectorul public şi crearea de platforme sociale on-line şi centre de date, în curs de dezvoltare portal web unic, cu acces la toate serviciile publice pe site-urile instituţiilor publice. Detaliile sunt prezentate în capitolul Sănătate. România construieşte! Guvernul îşi propune ca obiectiv creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condiţiilor infrastructurale şi a serviciilor oferite cetăţeanului. Guvernul susţine 8.25 miliarde euro prin intermediul Programului operaţional regional, pentru îndeplinirea următoarelor obiective: ● Dezvoltarea transportului urban (căi de rulare/piste biciclişti/mijloace de transport ecologice). ● 315 unităţi medicale care vor fi construite/reabilitate/ modernizate/extinse/dotate, de care vor beneficia peste 500.000 de persoane. ● 2.100 km de drumuri judeţene modernizate pentru 1 milion de cetăţeni. ● Construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judeţean respectiv. ● Infrastructură de educaţie (creşe, grădiniţe, licee tehnologice, şcoli profesionale şi tehnice) pentru 115.000 beneficiari. ● Eficienţa energetică a clădirilor publice, rezidenţiale, investiţii în iluminatul public. ● Reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degradate, vacante sau neutilizate din oraşele mici, mijlocii şi municipiul Bucureşti în vederea creşterii spaţiului verde. ● Clădiri pentru activităţi educative, culturale şi recreative precum şi zone verzi de mici dimensiuni, pieţe publice, parcuri. ● Regenerarea şi revitalizarea zonelor urbane (modernizare spaţii publice, reabilitare clădiri/terenuri abandonate, centre istorice etc.). ● 793 de comune cu proprietăţi imobiliare înregistrate, echivalent a 5 milioane ha suprafaţă. ● Investiţii importante pentru 38 de unităţi administrativ- teritoriale (ITI) din cadrul Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, judeţele Tulcea şi Constanţa. ● 12 judeţe riverane Dunării care vor beneficia de investiţii în infrastructura de apă, transport, patrimoniu cultural, turism şi eficienţă energetică. ● Dezvoltarea turismului balnear prin investiţii în infrastructura rutieră şi crearea bazelor de tratament. ● 2.500 de IMM-uri sprijinite pentru construcţia/modernizarea şi extinderea spaţiului de producţie/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalaţii, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, maşini, inclusiv noi tehnologii. ● 60 de centre de transfer tehnologic care vor oferi servicii- suport pentru IMM-uri, pe baza nevoilor identificate din mediul privat. Detaliile sunt prezentate în capitolul Administraţie publică. România creşte inteligent! Guvernul propune investiţii de peste 1,3 miliarde EUR care vor îmbunătăţi competitivitatea, consolidând legăturile dintre cercetare, inovare, domeniile de specializare inteligentă şi tehnologia informaţiei. Astfel, prin intermediul Programului operaţional competitivitate susţinem următoarele direcţii principale de investiţii în domeniul cercetării: ● Sprijin pentru dezvoltarea de noi tehnologii şi produse care rezultă din activităţile de CDI. ● Stimularea activităţilor economice cu potenţial în creşterea capacităţilor de inovare, atragerea şi menţinerea specialiştilor CDI în întreprinderi. ● Stimularea parteneriatelor dintre actorii din sectorul privat şi furnizorii de CDI în vederea creşterii prin inovare a competitivităţii economiei româneşti. ● Activarea sectorului privat prin instrumente de susţinere a antreprenoriatului orientat către CDI (sprijin inovare la nivel de firme) şi a comercializării rezultatelor CDI (sprijin transfer de la instituţii publice la firme), precum şi prin promovarea unor instrumente financiare specifice (fonduri de risc, împrumuturi etc.). ● Sprijinirea şi consolidarea iniţiativelor integrate, cum ar fi clusterele inovative. ● Concentrarea resurselor în domenii economice relevante, urmărind totodată eficientizarea cercetării în sectorul public şi impulsionarea apropierii de piaţă. Guvernul susţine 530 milioane euro prin intermediul Programului operaţional Competitivitate, pentru următoarele direcţiile principale de investiţii în domeniul tehnologiei informaţiei: E-guvernare: 2023 Până la finalul anului 2023, Guvernul îşi propune informatizarea instituţiilor şi creşterea serviciilor publice disponibile online, cu impact direct asupra îmbunătăţirii nivelului de trai pentru cetăţeni: stare civilă (naştere, căsătorie, divorţ, deces); ● Activitatea agenţilor economici (înfiinţarea, vânzarea unei companii, modificarea statutului unei companii, obţinerea surselor de finanţare, obţinerea sprijinului pentru desfăşurarea activităţii unei firme, faliment, lichidare, constituirea contractelor, înregistrare pentru plata taxelor); ● Drepturi şi responsabilităţi cetăţeneşti (eliberarea actelor de identitate, obţinerea unui paşaport, obţinerea permisului de conducere auto, înregistrarea unui autovehicul, cumpărarea/ închirierea unei case, asigurări opţionale şi obligatorii, asigurarea viitorului personal, votarea); ● Muncă, familie şi protecţie socială (servicii-suport şi de facilitare pentru căutarea unui loc de muncă, servicii suport în cazul pierderii locului de muncă, asistenţă în cazul accidentelor de muncă sau a incapacităţii de a lucra, pensionare, înscrierea alocaţiei pentru persoane cu handicap, obţinerea îndemnizaţiei de creştere a copilului, adopţii); ● Afaceri externe (emigrare în România, obţinerea cetăţeniei, obţinerea unei vize); ● Parcursul educaţional (clase primare/liceu/universitate, înscrierea la bibliotecă); ● Serviciile medicale (programarea unui consult medical într-un spital); ● Promovarea turismului (ghiduri şi informaţii de călătorie). În acest sens, prioritizarea intervenţiilor vizează asigurarea interoperabilităţii instituţiilor implicate în cele 36 de evenimente de viaţă, precum şi crearea cloud-ului guvernamental, care va determina costuri reduse de operare, eficienţă energetică, flexibilitate în dezvoltarea de noi servicii online şi aliniere la standarde europene. Tot din perspectiva tehnologiei informaţiei, până în 2023, Guvernul susţine investiţii masive în următoarele sectoare: E-Educaţie: 2023 Ne propunem realizarea unor instrumente care deschid noi posibilităţi în sala de clasă şi permit adaptarea procesului de învăţământ la nevoile fiecărui elev, oferind astfel competenţele digitale necesare pentru a activa în mod eficient şi semnificativ într-o economie bazată pe cunoaştere. Obiectivele Guvernului: ● Implementarea Bibliotecii Şcolare Virtuale. ● Realizarea/utilizarea la nivel naţional a catalogului electronic. ● Achiziţionarea de echipamente TIC pentru şcolile gimnaziale în baza unor proiecte-pilot. ● Îmbunătăţirea accesului la internet prin implementarea de wirelesscampus, cu prioritate în şcolile gimnaziale (2.000 de şcoli). ● Crearea unei culturi digitale în procesul de predare - învăţare - evaluare, a leadershipului şi managementului şcolii prin implementarea de sisteme informatice de suport. E-Sănătate: 2023 Strategia naţională în domeniul sănătăţii vizează eficientizarea sistemului de sănătate prin accelerarea utilizării instrumentelor IT moderne de tip e-sănătate. Această abordare include două direcţii majore:
  83. Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în domeniul sănătăţii (RO SĂNĂTATE) prin implementarea de soluţii sustenabile de e-sănătate;
  84. Investiţii în peste 400 de unităţi prespitaliceşti şi spitaliceşti care vor utiliza sisteme de telemedicină având drept scop creşterea accesului la servicii de sănătate de calitate la costuri eficiente pentru cetăţeni, în special a celor din grupurile vulnerabile. E-Cultură: 2023 Cultura accesibilă publicului larg este un obiectiv principal al Guvernului, IT-ul reprezentând cel mai eficient instrument pentru a promova schimbul de idei şi informaţii, ceea ce contribuie la o mai bună înţelegere a diversităţii culturale. Prin intermediul proiectelor RO - CULTURA, Guvernul îşi propune investiţii masive în e-cultură, asigurând astfel: ● Conservarea patrimoniului naţional şi implicit a identităţii noastre culturale. ● Digitalizarea conţinutului cultural şi crearea unei arhive digitale (peste 200.000 de produse culturale). ● Accesarea online a conţinutului cultural. Toate aceste 3 domenii au potenţialul de a îmbogăţi educaţia în România şi de a promova turismul, de a creşte vizibilitatea ţării noastre, de a îmbunătăţi accesul publicului la resursele culturale şi de a stimula sectorul creativ digital prin crearea unei noi pieţe pentru servicii digitale şi multimedia. Creşterea gradului de utilizare a internetului în România prin utilizarea cu regularitate a internetului de către 60% din total cetăţeni şi 45% din persoanele considerate dezavantajate prin extinderea reţelelor şi a accesului la acestea. Strategia Guvernului vizează comunităţile dezavantajate din 800 de localităţi reprezentând aproximativ 400.000 de gospodării care nu au acces la infrastructură de internet în bandă largă. Accesul la internet creează premizele pentru dezvoltarea competenţelor digitale ca măsură de combatere a excluziunii, accesul la centre de cunoaştere comunitară, centre de resurse pentru dezvoltare, servicii electronice cu acces rapid către surse multiple de informaţie, accesul la servicii ambulatorii de specialitate prin soluţii de telemedicină. Securitatea cibernetică naţională: Guvernul susţine investiţiile necesare în vederea creşterii gradului de securitate la nivelul reţelelor/aplicaţiilor TIC, pentru a preveni atacuri cibernetice împotriva infrastructurilor care susţin funcţii de utilitate publică ori servicii ale societăţii informaţionale a căror întrerupere/afectare ar putea constitui un pericol la adresa securităţii naţionale. Acest lucru presupune sporirea rezistenţei infrastructurii cibernetice, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice, prin implementarea de soluţii tehnice de protejare acestora şi constituirea şi operaţionalizarea sistemului de securitate cibernetică naţională. Detaliile sunt prezentate în capitolele aferente programelor sectoriale. România angajează! Guvernul susţine investiţii destinate să crească participarea pe piaţa muncii (aproximativ 1,3 miliarde EUR) în scopul creşterii ratei de ocupare, fiind vizaţi tinerii care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare şi alte grupuri vulnerabile. Un cuantum de aproximativ 1,8 miliarde EUR va fi dedicat promovării incluziunii sociale şi combaterii sărăciei şi a discriminării, sprijinind persoanele defavorizate (inclusiv pe romi) să aibă acces la piaţa muncii şi să-şi îmbunătăţească starea de sănătate şi condiţia socială. Se va acorda o atenţie specială oferirii de asistenţă medicală accesibilă şi furnizării de servicii sociale comunitare, precum şi dezinstituţionalizării copiilor şi a persoanelor cu handicap. Un cuantum de aproximativ 1,5 miliarde EUR va fi utilizat pentru reducerea abandonului şcolar la 11,3% şi creşterea participării la învăţământul terţiar la 26,7%. În ansamblu, investiţiile în capitalul uman vor ajunge la cel puţin 3,5 milioane de persoane. Un cuantum de 0,7 miliarde EUR din fonduri va contribui la consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice; din acesta, 0,55 miliarde EUR vor veni în sprijinul reformei administraţiei publice şi al eficacităţii sistemului de justiţie. Detaliile sunt prezentate în capitolul Muncă. România creşte verde! Guvernul susţine 800 milioane de euro pentru sectorul mediu, disponibili prin intermediul Programului operaţional Infrastructură mare, pentru finanţarea următoarelor obiective de investiţii: Sectorul apă: ● Construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate care asigură colectarea şi epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 l.e., acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 l.e.; ● Dezvoltarea unui laborator naţional pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape, acordându-se prioritate în special substanţelor periculoase, şi a calităţii apei potabile. Sectorul deşeuri: ● Realizarea unor proiecte integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare şi eliminare): închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme şi deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcţia de instalaţii de transfer şi valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare şi unităţi de compostare individuală şi staţii de tratare mecano-biologică ş.a. ● Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor la nivelul municipiului Bucureşti. Decontaminare şi ecologizare: ● Măsuri de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane. Calitatea aerului: ● Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Prevenirea riscului la inundaţii şi lărgirea plajelor: ● Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaţiilor prin preluarea soluţiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creşterea incidenţei evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundaţiilor şi deşertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat şi măsuri bazate pe ecosisteme, torenţi şi desecări etc.). ● Acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor şi activităţi de reabilitarea şi protecţia plajelor, incluzând înnisipări artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor; lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin. Detaliile sunt prezentate în capitolul Mediu. România mai aproape de Europa! Guvernul susţine 13 miliarde euro, pentru sectorul transporturi care vor avea ca rezultat modernizarea a 400 km de căi ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou şi durate medii mai reduse ale călătoriei pe cale rutieră (cu 42%) şi pe cale ferată (cu 55%). Detaliile sunt prezentate în capitolul Transporturi. Capitolul Turism Atunci când am început să lucrăm la planul de guvernare pentru turism am plecat de la următoarea realitate. O ramură economică ce produce milioane de Euro în fiecare an nu este reprezentată la nivel ministerial. Zeci de hotelieri, mii de angajaţi nu au un minister care să coordoneze activitatea de turism din România. Acest lucru este mai mult decât greşit în condiţiile în care turismul ar putea să se dezvolte pentru a deveni una din principalele ramuri economice ale României. În acest sens, vom înfiinţa Ministerul Turismului. Pe parcursul redactării acestui program am păstrat mereu în vedere obiectivul central pe care programul de guvernare îl are: creşterea clasei de mijloc! Din acest motiv, măsurile pe care le propunem au în vedere atragerea mai multor fonduri europene, calificarea forţei de muncă în domeniul turismului şi creşterea numărului de străini care să viziteze anual România şi să contribuie aşadar la dezvoltarea unor investiţii bazate pe capitalul românesc. România are şansa de a crea mai multe locuri de muncă şi de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanţă istorică şi religioasă şi suficiente frumuseţi naturale pentru a creşte semnificativ numărul de turişti străini care vizitează anual România. Strategia Guvernului pentru turism nu se adresează însă numai turiştilor din afara graniţelor. Viziunea noastră integrată vine să răspundă provocării de a dezvolta infrastructura de turism într-un mod coerent. Acest demers ţine cont de protejarea ecosistemelor sensibile, precum şi de nevoile manifestate de piaţa de turism din România. Măsurile urmărite de Guvern vor conduce la creşterea numărului de locuri de muncă şi astfel la păstrarea forţei de muncă în România. Vrem să oprim exodul forţei de muncă din domeniul turismului către alte state din relativa vecinătate a României. Măsuri
  85. Guvernul susţine înfiinţarea unui Centru naţional de învăţământ şi reînfiinţarea şcolilor de meserii, inclusiv a celor postliceale pentru formarea profesională a forţei de muncă în domeniul turismului. Efecte: asigurarea forţei de muncă calificată, profesionalizarea persoanelor care activează în turism şi alimentaţie publică. În prezent există un deficit de 40% în următoarele meserii: bucătari ospătari, recepţioneri şi cameriste. Măsura este corelată cu asigurarea calităţii de angajat pe tot parcursul anului, pentru salariaţii angajaţi cel puţin şase luni. Impact financiar susţinut prin fonduri nerambursabile şi buget de stat.
  86. Guvernul susţine promovarea României ca destinaţie turistică în concordanţă cu obiectivele şi priorităţile generale de dezvoltare ale ţării noastre, ale Uniunii Europene şi ale tendinţelor mondiale în domeniu. În vederea atingerii acestui obiectiv, Guvernul propune următoarele acţiuni: ● Crearea la nivel de minister a unui buget de promovare, inclusiv pentru deschiderea şi eficientizarea activi

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.