PROTOCOL din 2 februarie 2006

PROTOCOL din 2 februarie 2006 Sesiunii a XVII-a Comisiei hidrotehnice româno-ungare*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 366 bis din 26 aprilie 2006 --------- Notă ... *) Conţinut de Hotărârea nr. 454 din 5 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 366 din 26 aprilie 2006, reprodusa şi în Monitorul Oficial nr. 366 bis din 26 aprilie 2006. În baza prevederilor «Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabila a apelor de frontieră», semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrata în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Oradea, pe teritoriul României, în perioada 31 ianuarie - 2 februarie 2006, Sesiunea a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. Au participat: Delegaţia Părţii române: Lucia Ana Varga Împuternicit guvernamental Victor Popescu expert, şeful Subcomisiei de calitatea apelor Anemarie Ciurea expert, secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice Ioan Oprean expert Sandor Pasztor expert Radu Farcas expert Anna Peter expert Valentina Ungureanu expert Delegaţia Părţii ungare: Rakics Robert Împuternicit guvernamental Antok Gabor Supleant al Împuternicitului Simonfai Gyorgy al doilea Supleant al Împuternicitului Domahidy Laszio expert, secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice Dr.Sallai Adrienn expert Bodnar Gaspar expert Dr. Laszlo Ferenc expert Pe baza capitolului III, articolul 10, punctul 1 al «Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabila a apelor de frontieră», semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, denumit în continuare Acord, a fost înfiinţată Comisia hidrotehnica româno-ungara, denumita în continuare Comisie. Comisia constata ca împuterniciţii guvernamentali au nominalizat supleanţii, precum şi secretarii pentru ape de frontieră şi s-au informat în legătură cu acestea printr-un schimb de scrisori. Comisia a stabilit următoarea ORDINE DE ZI: I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (semnat la Hajduszoboszlo, în 18 noiembrie 2004), în continuare Protocol. II. Diverse. I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (semnat la Hajduszoboszlo, în 18 noiembrie 2004), denumit în continuare Protocol. I.1. Activitatea Subcomisiei Ad Hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul şi elaborarea de noi regulamente, conform capitolului III, articolului 11, punctul 14 al Acordului. I.1.a. Comisia constata: - S-a înfiinţat Subcomisia Ad Hoc şi Împuterniciţii guvernamentali au nominalizat conducătorii acesteia şi s-au informat în legătură cu acestea printr-un schimb de scrisori. - Subcomisia a avut următoarele intalniri: ● Mezohegyes, în perioada 4-6 aprilie 2005; ● Constanta, în perioada 6-8 septembrie 2005; ● Lovasbereny, în perioada 28-30 noiembrie 2005. - Subcomisia Ad Hoc a coordonat verificarea şi reînnoirea Regulamentelor existente şi elaborarea noilor regulamente în conformitate cu Programul care reprezintă anexa 6 a Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei, - Subcomisia Ad Hoc a finalizat conţinutul, structura şi forma proiectelor de text ale unor Regulamente elaborate de Subcomisiile responsabile stabilite conform punctului 2 al Procesului verbal al Subcomisiei Ad Hoc de la Mezohegyes, din 4-6 aprilie 2005. - În legătură cu proiectele de text ale Regulamentelor nefinalizate: ● Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa - au avut loc primele discuţii cu ocazia intalnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, de la Arad, din 15-17 noiembrie 2005; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit. ● Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne - au avut loc discuţii cu ocazia intalnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, de la Arad, din 15-17 noiembrie 2005; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit. ● Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa transfrontiere - la intalnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie 2005, a fost rediscutat textul Regulamentului; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit. ● Regulamentul privitor la trecerea frontierei şi la contactul între organele hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare - Subcomisia Ad Hoc a constatat cu ocazia intalnirii de la Constanta din 6-8 septembrie 2005 ca organele competente în trecerea frontierei ale Părţilor au puncte de vedere diferite asupra unor articole, în vederea rezolvarii acestor diferende, a propus ca la viitoarea intalnire a Subcomisiei Ad Hoc sa participe şi reprezentanţii organelor competente în trecerea frontierei. Subcomisia constata ca din motive obiective, reprezentanţii organelor competente în trecerea frontierei nu au putut fi prezenţi. De aceea vor fi invitaţi din nou la viitoarea intalnire a Subcomisiei Ad Hoc, considerând ca numai astfel se poate finaliza textul Regulamentului. ● Regulament privind exploatarea barajului Bekes la nivelul ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar corelat cu funcţionarea statiei de pompare Ant, de pe teritoriul român. Partea ungara a transmis un proiect de text la Mezohegyes, în 5-6 aprilie 2005, pentru a fi examinat de Partea română. Partea română va transmite în scris observaţiile sale până la următoarea intalnire a Subcomisiei Ad Hoc; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit. ● Regulament de colaborare între organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare). La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie 2005, a fost rediscutat proiectul de text al Regulamentului; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit. ● Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile în care poluarea accidentala a apelor de frontieră produce pagube transfrontiera. Până în prezent Comisia Europeană nu a elaborat un Ghid de implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu în domeniul gospodăririi apelor. Regulamentul propus trebuie să se fundamenteze pe acest ghid al Uniunii Europene şi în acest sens experţii Părţilor îşi manifesta dorinţa şi disponibilitatea de a participa la lucrările organismului abilitat în elaborarea acestui document. Consultarile dintre experţii Părţilor au condus la finalizarea textului unei scrisori comune adresate Comisiei Europene, care a fost transmisă Subcomisiei Ad Hoc. La prezenta Sesiune, împuterniciţii guvernamentali au semnat propunerea comuna, tradusa în limba engleza, spre a fi transmisă Comisiei Europene, cu o scrisoare de însoţire semnată de directorii de apa ai Părţilor. I.1.b. Comisia hotărăşte: - Aproba procesele verbale ale intalnirilor Subcomisiei Ad Hoc. - Aproba următoarele Regulamente finalizate: 1. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice, care reprezintă anexa 1 la prezentul Protocol. 2. Regulament privind transferul de apa, pompari de ape interne şi decontarea cheltuielilor, care reprezintă anexa 2 la prezentul Protocol. 3. Regulament privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara, care reprezintă anexa 3 la prezentul Protocol. 4. Regulament privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara, care reprezintă anexa 4 la prezentul Protocol. 5. Regulament privind schimbul de informaţii şi efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuala de către organele de gospodărire a apelor din România şi Republica Ungara în cazul de pericol extraordinar de inundaţii din râuri şi ape interne, care reprezintă anexa 5 la prezentul Protocol. 6. Regulament privind procedura aplicabilă proiectelor de natura a provoca impact transfrontier, care reprezintă anexa 6 la prezentul Protocol. 7. Regulament privind procedura de urmat în cazul examinării interventiilor cu posibil efect transfrontier, care reprezintă anexa 7 la prezentul Protocol. 8. Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neasteptata a calităţii apelor, care reprezintă anexa 8 la prezentul Protocol. Acest Regulament nu va intră în vigoare până când nu se va elabora Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile în care poluarea accidentala a apelor de frontieră produce pagube transfrontiera, iar atunci va trebui să fie armonizat cu Regulamentul amintit mai sus. Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, rămâne în continuare în vigoare. - Transmiterea propunerii comune la Comisia Europeană cu o scrisoare de însoţire semnată de directorii de apa ai Părţilor. - Continuarea de către Subcomisia Ad Hoc a activităţii conform Programului care reprezintă anexa 6 a Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei. - Următoarea intalnire a Subcomisiei Ad Hoc va avea loc pe teritoriul României, în trimestrul II, 2006. I.2. Activitatea Subcomisiei de calitatea apelor I.2.a. Comisia constata: - Subcomisia a avut trei intalniri: respectiv intalnirea extraordinară de la Taploszentmarton, 13-17 iunie 2005, intalnirea ordinară de la Moneasa, din 10-14 octombrie 2005 şi intalnirea extraordinară de la Debrecen, din 23 noiembrie 2005. - Experţii Părţilor au elaborat propunerile în legătură cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor Acordului. - Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe rauriie care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara pe care l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării. - Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind procedura apiicabila în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neasteptata a calităţii apelor, pe care l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării. - Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind procedura aplicabilă proiectelor de natura a provoca impact transfrontier, pe care l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării. - În legătură cu Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile în care poluarea accidentala a apelor de frontieră produce pagube transfrontiera, până în prezent Comisia Europeană nu a elaborat un Ghid de implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu în domeniul gospodăririi apelor. Regulamentul propus trebuie să se fundamenteze pe acest ghid al Uniunii Europene şi în acest sens experţii Părţilor îşi manifesta dorinţa şi disponibilitatea de a participa la lucrările organismului abilitat în elaborarea acestui document din cadrul Comisiei Europene, Consultarile dintre experţii Părţilor au condus la finalizarea textului unei scrisori comune adresate Comisiei Europene, care a fost transmisă Subcomisiei Ad Hoc. - Conform prevederilor Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara, experţii Părţilor au efectuat în anul 2004, cu frecventa lunară, recoltari de probe de apa din râurile Tur, Somes, Crasna, Bacau, Ier, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb şi Mures. Rezultatele analizelor efectuate de experţii celor două Părţi asupra probelor de apa, în majoritatea secţiunilor şi la majoritatea indicatorilor, sunt comparabile, cu excepţia unor indicatori, din unele secţiuni de prelevare, unde exista diferenţe care se datorează decalării cu doua săptămâni a perioadei de recoltare, precum şi etaloanelor, calităţii reactivilor şi aparaturii diferite utilizate de către cele doua Părţi. Evaluarea schimbării calităţii apei pentru indicatorii influentati de mărimea debitului este influentata în mare măsura de împrejurarea ca în cei doi ani analizati 2004 şi 2003 debitele în momentul prelevarii probelor au fost semnificativ diferite. Cursurile de apa pentru care media debitelor a fost diferita cu peste 20% sunt: Tur (2,35), Somes (2,13) Bacau (1,99), Crisul Repede (1,59), Crisul Negru (2,57), Crisul Alb (2,12) şi Mures (1,42). În anul 2004 comparativ cu anul 2003 s-a înregistrat o imbunatatire la 45 de indicatori şi o tendinta de inrautatire la 40 de indicatori. Dintre indicatorii de calitate ai apei pentru care s-a înregistrat o inrautatire este de amintit indicatorul amoniu (în cazul a opt cursuri de apa), iar dintre cei care au înregistrat o imbunatatire indicatorul clorofila-a (în cazul a şapte cursuri de apa). În concluzie, prin compararea indicatorilor determinati în anul 2004 pentru care s-a înregistrat o imbunatatire, respectiv o inrautatire faţă de anul 2003, apa râurilor care formează sau traverseaza frontiera de stat Româno-Ungara păstrează tendinta generală de imbunatatire calitativă înregistrată în ultima perioadă. - Experţii Părţilor au analizat rezultatele acţiunii de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante la intalnirea desfăşurată la Nyiregyhaza în perioada 27-30 septembrie 2005 şi au fost de acord cu cele cuprinse în Procesul verbal, încheiat cu aceasta ocazie. Validarea rezultatelor a fost efectuată de Institutul VITUKI Kht., acreditat internaţional, neutru faţă de laboratoarele ambelor Părţi, în cazul probei de apa naturala, datorită domeniului de concentraţie mic şi a matricei probei, 10 parametri nu au fost univoc interpretabili. Din acest motiv evaluarea acestor indicatori este doar informativa şi nu a fost luată în considerare la calculul performantei. Pe baza evaluării rezultatelor analitice - pentru cei 17 indicatori determinati la proba de apa naturala - eficienta laboratoarelor este în medie de 98%, ceea ce se poate califica ca fiind foarte buna. Analiza probelor sintetice s-a efectuat pentru 16 parametri, din două soluţii cu concentratii diferite. Toate cele şapte laboratoare au obţinut rezultate de 100% în cazul probelor sintetice, ceea ce înseamnă calificare foarte buna. În general se poate constata o imbunatatire mare în analiza probelor sintetice, toate laboratoarele obtinand calificativul foarte bine, dar determinarile comparative continue sunt necesare şi în viitor. Pe baza rezultatelor validate, activitatea laboratoarelor se considera ca fiind foarte buna. În legătură cu trecerea în revista a poluarilor accidentale cu efect transfrontier: Experţii Părţilor au constatat ca de la ultima Sesiune a Comisiei şi până în prezent nu s-au produs poluari accidentale cu efect transfrontier pe apele ce formează sau traverseaza frontiera româno-ungara. Experţii Părţilor au trecut în revista colaborarea bilaterala ocazionată de evenimentul de la Baia Borsa, din 25 noiembrie 2005. Partea română a informat în legătură cu colaborarea pe care a avut-o cu partea ucraineana privind acest eveniment. Comisia constata în continuare ca în data de 27 noiembrie 2005, Partea română a transmis şi Părţii ungare o informare scrisă, în afară sistemului AEWS (PIAC). Comisia constata ca evenimentul a avut loc după intalnirea Subcomisiei de calitatea apelor, de aceea nu a avut încă loc evaluarea evenimentului în cadrul colaborării bilaterale. - Împuternicitul Părţii române a informat ca Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale derulează cu sprijinul specialiştilor din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ai membrilor Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor proiectul Reducerea riscului de producere a accidentelor miniere din bazinul hidrografic al Tisei, componenta a Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor şi pregătire pentru situaţii de urgenta. Finanţarea este asigurata de Banca Mondială iar în cadrul proiectului au fost elaborate studiile de fezabilitate pentru 3 iazuri miniere, urmând ca în primavara acestui an să aibă loc licitaţiile pentru elaborarea proiectele tehnice. Totodată, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a înaintat Guvernului României un Memorandum pentru procurarea resurselor financiare necesare lucrărilor de închidere şi ecologizare a zonelor miniere care îşi vor sista activitatea. Valoarea solicitată este de 400 milioane Euro, iar proiectele vor fi realizate împreună cu Ministerul Economiei şi Comerţului. În legătură cu preluarea în legislaţia naţionala a Metodologiei ICPDR privind evaluarea integrată a riscului la poluari accidentale a râurilor în context transfrontier Împuternicitul Părţii române a informat ca: Metodologia ICPDR privind evaluarea integrată a riscului la poluari accidentale a râurilor în context transfrontier a fost preluată în legislaţia naţionala, în anul 2002, prin Ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, cu titlu experimental. Pe baza acestuia, în cadrul proiectului UNDP intitulat "Emergency preparedness for hazardous waste spills în the internaţional inland waterways of north-western România", desfăşurat în anul 2003, s-au stabilit în fiecare bazin hidrografic ce face obiectul Acordului hidrografic româno-ungar, principalii poluatori funcţie de profilul de activitate şi poluantii specifici. Astfel, au fost determinati clasa de risc pentru apa (WRC) şi indicele de risc pentru apa (WRI). În prezent, în cadrul ICPDR se lucrează la îmbunătăţirea metodologiei mai sus amintite. Totodată, în România, se lucrează, la detalierea metodologiei ICPDR în cadrul unui proiect româno-german pentru bazinele Prut şi Siret, care se va desfăşura până în anul 2007. Pe baza rezultatelor acestui proiect cat şi a recomandărilor viitoare ale ICPDR, va fi elaborat un nou Ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, care-l va înlocui pe cel aplicat experimental. Împuternicitul Părţii ungare a informat asupra faptului ca stabilirea obligaţiei unităţilor de a anunta orice eveniment care este legat de poluarea accidentala a apelor este preluată în legislaţia ungara în reglementările legate de apărarea împotriva dezastrelor şi de protecţia mediului. Cerinţele privind forma şi conţinutul informărilor unităţilor industriale figurează în hotărârea de guvern referitoare la prevenirea şi combaterea poluarilor accidentale şi în ordinele guvernamentale de aplicare a acestei hotărâri, cat şi în hotărârea guvernului privind procedura de autorizare integrată pentru protecţia mediului şi a reglementărilor privind aplicarea legilor legate de apărarea împotriva dezastrelor. Pe baza datelor declaraţiilor de funcţionare, autorităţile din domeniul protecţiei mediului elaborează evaluarea pe baza "metodologiei ICPDR de evaluare integrată a riscului la poluari accidentale" şi conform acesteia alarmarea poate să ajungă în sistemul PIAC 5. În legătură cu transmiterea avertizarii internaţionale decizia o ia un colectiv format din experţi de la VITUKI Kht şi ministerul Mediului şi Apelor. Ungaria utilizează sistemul de avertizare al ICPDR pe baza Manualului de utilizare a metodologiei; evaluarea şi unificarea sistemului legislativ este în curs şi în concordanta cu Directiva 2004/35/CE a Parlamentului şi Consiliului Europei privind prevenirea pagubelor şi responsabilitatea în legătură cu pagubele provocate mediului. - Experţii Părţilor au elaborat un sistem unitar de clasificare pe 5 clase de calitate care reprezintă anexa 7 a Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara. Sistemul comun a avut la baza reglementările naţionale ale Părţilor în domeniu cat şi propunerile ICPDR. - Experţii Părţilor au constituit grupe comune de experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutas şi Ghepes. Experţii au realizat prelevări şi analize comune privind calitatea apei pe cele trei canale. Evaluarea calităţii apelor pe cele trei canale va fi facuta de către Părţi, conform reglementărilor naţionale în vigoare. Experţii propun continuarea activităţii grupelor comune de experţi conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al ordinei de zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia intalnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie de la Gyula în perioada 7-10 septembrie 2004. - Experţii părţilor au căzut de acord sa realizeze o baza de date informatizata comuna pentru calitatea apelor care să cuprindă date existente pe perioada 1987-2004. După actualizarea datelor Părţile îşi vor transmite reciproc bazele de date în vederea punerii de acord. - Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu următoarele proiecte: ● Partea română a prezentat proiectul "Managementul bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei - asistenţa pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului transfrontier". ● Partea ungara a prezentat propunerea de proiect oglinda INTERREG III/A cu titlul "Analiza complexa a apelor de suprafaţa şi monitorizarea apelor în euroregiunea Hajdu-Bihar - Bihor, cu scopul realizării obiectivelor de mediu în planul de management bazinal". - În legătură cu calitatea raului Tur, începând din anul 1994, din cauza concentratiei mari de ioni de zinc, calitatea apei pe sectorul de rau din Ungaria, se încadrează în clasa de calitate 5 (atât pe baza reglementărilor din Ungaria cat şi pe baza limitelor cuprinse în proiectul de Regulament comun; anexa Regulamentului comun în vigoare nu conţine limite pentru elementul zinc); Părţile au căzut de acord ca aceasta problema să fie analizata în amănunt, la nivelul experţilor, şi în acest sens să fie inclusă pe ordinea de zi a viitoarei intalniri a Subcomisiei de calitatea apelor. I.2.b. Comisia hotărăşte: - Aproba procesele verbale al intalnirilor Subcomisiei. - Sa se analizeze colaborarea ocazionată de evenimentul de la Baia Borsa, din 25 noiembrie 2005, pe baza Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita. - Experţii Părţilor sa treacă în revista şi sa analizeze, problematica calităţii apelor raului Tur. - Sa aibă loc o intalnire extraordinară a Subcomisiei de calitatea apelor, în trimestrul II, 2006, pe teritoriul României, având pe ordinea de zi problematica evenimentului de la Baia Borsa, din 25 noiembrie 2005 şi calităţii raului Tur. - Sa se facă evaluarea şi explicarea rezultatelor analizelor fizico-chimice din anul 2005, în conformitate cu prevederile Regulamentului de urmărire a calităţii apelor pe rauriie care formează sau sunt intretaiate de frontieră româno-ungara. - Sa se facă evaluarea activităţii de intercalibrare desfăşurate de laboratoarele care participa la verificarea calităţii cursurilor de apa care formează sau sunt intretaiate de frontieră. - Sa se facă trecerea în revista a poluarilor accidentale cu efect transfrontier. - Sa continue activitatea grupelor de experţi comuni pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutas şi Ghepes conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al ordinei de zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia intalnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie de la Gyula în perioada 7-10 septembrie 2004. - Experţii Părţilor sa pună de acord bazele de date proprii privind calitatea apelor în vederea realizării bazei de date infomiatizata comune. - Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele elaborate în comun. - Următoarea intalnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV, 2006, pe teritoriul Ungariei. I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor I.3.a. Comisia constata ca: - Subcomisia a avut o intalnire la Arad, în perioada 15-17 noiembrie 2005. - Experţii Părţilor au elaborat propunerile în legătură cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor Acordului. În legătură cu modul de compensare de către Partea română a lucrărilor executate de către Partea ungara (pe Crisul Alb, mal drept), pe sectorul de interes comun cuprins între staţiile hidrometrice Salard şi Berettyoujfalu nu s-au înregistrat fenomene de ape mari deosebite şi ca urmare nu a fost posibila efectuarea măsurătorilor simultane de debite la viituri. În lipsa acestor măsurători nu s-au efectuat nici măsurătorile comune geodezice. Experţii Părţilor propun ca în anul 2006 să se efectueze măsurătorile simultane de debite la viituri în cazul în care vor exista condiţiile necesare, cat şi măsurătorile geodezice comune, în măsura în care acestea se vor efectua, se vor face calculele pentru analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe raul Barcau în vederea examinării efectului lucrărilor pe teritoriul ungar. După realizarea acestuia, se va întocmi raportul final. În legătură cu elaborarea concluziilor privind analiza studiului Părţii române intitulat Condiţiile de formare şi scurgere a viiturilor în bazinul raului Barcau şi a studiului similar al Părţii ungare intitulat "Inundatiile şi hidrologia raului Barcau" experţii Părţilor au căzut de acord ca este necesară o evaluare unitară a fenomenului la nivel bazinal şi în acest scop experţii direcţiilor de apa implicate vor realiza până la viitoarea intalnire a Subcomisiei un material integrator având la baza studiile efectuate de experţii Părţilor, predate reciproc, anterior. Experţii Părţilor propun să se initieze un studiu şi pentru raul Mures. - Au început discutiile pentru elaborarea proiectului de text al Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa şi au căzut de acord ca este necesară elaborarea planurilor comune de intervenţie pentru sectoarele de rau de interes comun, care vor fi anexate ulterior Regulamentului. Experţii Părţilor propun ca pentru continuarea şi finalizarea Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de râuri şi Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne să aibă loc o intalnire la nivel de experţi. În legătură cu reînnoirea anexelor la cele doua Regulamente specifice, experţii părţilor vor face eforturi comune pentru ca şi Partea română să poată accesa fonduri terţe în vederea finanţării activităţii. - În legătură cu examinarea situaţiei îndeplinirii celor prevăzute în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivel ridicat (+510

1. cm)de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea statiei de pompare Ant, ● În perioada 5 august - 29 octombrie 2004 barajul Bekes de pe Crisul Dublu a menţinut nivelul ridicat de (+480 cm), fără ca acest fapt sa influenteze funcţionarea statiei de pompare Ant, iar ● în anul 2005 barajul Bekes de pe Crisul Dublu nu a funcţionat la nivelul ridicat. - Experţii celor două Părţi au efectuat în perioada 31 august - 15 octombrie 2004 şi respectiv în perioada 6 septembrie - 21 octombrie 2005, examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa şi de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, de pe teritoriile celor două tari. În conformitate cu cele consemnate în Procesele verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare. Procesele verbale întocmite cu ocazia acestor examinari, ca forma şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte. Experţii Părţilor şi-au predat reciproc dările de seama referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor desfăşurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare. Experţii Părţilor propun pe baza constatărilor din Procesul verbal încheiat la Arad, în 9 septembrie 2005, introducerea canalului Kutas - Mures şi a statiilor de pompare aferente în lista lucrărilor de interes comun, având în vedere ca au o influenţa directa asupra canalelor transfrontiera, motiv pentru care acestea trebuie luate în considerare în mod unitar. - Finalizarea proiectului NATO - Science for Peace - intitulat "Monitorizarea inundaţiilor periculoase în România şi Ungaria folosind date satelitare" a creat premisele necesare elaborării studiului privind posibilităţile de exploatare coordonata a polderelor. Experţii Părţilor propun elaborarea până la următoarea intalnire a Subcomisiei a studiului mai sus menţionat, pentru raul Crisul Negru, cu luarea în considerare a celor cuprinse la punctul 4 al Procesului verbal al intalnirii Subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23 septembrie 2004. I.3.b. Comisia hotărăşte: - Aproba procesul verbal al intalnirii Subcomisiei. - Continuarea activităţii de reinnoire a Regulamentelor specifice conform Programului care reprezintă anexa 6 a Protocolului Sesiunii a XVI-a Comisiei, în cadrul unei intalniri extraordinare a Subcomisiei, ce va avea loc pe teritoriul Ungariei în trimestrul I, 2006. - Părţile să depună eforturi comune pentru ca să poată accesa fonduri terţe în vederea finanţării activităţii de refacere a Regulamentelor specifice. - Sa se examineze situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivel ridicat (+510
2. cm)de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea statiei de pompare Ant. - În legătură cu modul de compensare de către Partea română a lucrărilor executate de către Partea ungara, experţii Părţilor să efectueze măsurătorile simultane de debite la viituri în anul 2006, în cazul în care vor exista condiţiile necesare cat şi măsurătorile geodezice comune. În măsura în care acestea se vor efectua, se vor face calculele pentru analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe raul Barcau în vederea examinării efectului lucrărilor pe teritoriul ungar. După realizarea acestuia, se va întocmi raportul final. - Experţii direcţiilor de apa implicate sa realizeze până la viitoarea intalnire a Subcomisiei un material integrator, la nivel bazinal, având la baza studiile efectuate anterior de experţii Părţilor, pentru scurgerea viiturilor pe raul Barcau. Sa se initieze un studiu similar şi pentru raul Mures. - Sa se examineze Procesele verbale ale intalnirilor de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din anul 2006. - Introducerea canalului Kutas - Mures şi a statiilor de pompare aferente în lista lucrărilor de interes comun, având în vedere ca au o influenţa directa asupra canalelor transfrontiera. - Elaborarea până la următoarea intalnire a Subcomisiei a studiului privind posibilităţile de exploatare coordonata a polderelor, pentru raul Crisul Negru, cu luarea în considerare a celor cuprinse în Proiectul NATO - Science for Peace - intitulat "Monitorizarea inundaţiilor periculoase în România şi Ungaria folosind date satelitare" cat şi a celor cuprinse la punctul 4 al Procesului verbal al intalnirii Subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23 septembrie 2004. În legătură cu problematica influentei Pragului de fund de pe Crisul Repede din secţiunea 55+830 km şi a Barajului cu Ace de pe Crisul Alb din secţiunea 135+165 km, experţii Părţilor să efectueze măsurătorile geodezice în conformitate cu cele cuprinse în Procesul verbal al intalnirii Subcomisiei de la Timişoara, din 24 februarie 2003. Analiza măsurătorilor să aibă loc la viitoarea intalnire a Subcomisiei. - Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele elaborate în comun. - Următoarea intalnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV, 2006, pe teritoriul României. I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie I.4.a. Comisia constata: - Au avut loc doua intalniri ale Subcomisiei, respectiv la Oradea, în 21-24 iunie 2005 şi o intalnire extraordinară la Gyula, în 15-16 septembrie 2005. A avut loc o intalnire a Grupei pentru Directiva Cadru pentru Apa (DCA), la Gyula, 26-28 octombrie 2005. - Experţii Părţilor au elaborat propunerile în legătură cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor Acordului. - Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text al Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara, pe care l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării. - Experţii Părţilor au convenit asupra proiectului de text în scopul reînnoirii Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa transfrontiere cat şi asupra faptului de a finaliza anexele până la sfârşitul trimestrului I, 2006. - Experţii Părţilor au convenit asupra proiectului de text al Regulamentului de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara. Experţii Părţilor au convenit ca vor scoate din anexa 2 a Regulamentului acele notiuni care nu se regăsesc în textul acestuia, şi ca o vor completa cu notiunile suplimentare convenite cu ocazia finalizarii proiectului de text. Anexa va fi finalizată până la sfârşitul trimestrului I, 2006. Experţii Părţilor propun Comisiei hidrotehnice ca metodologia de stabilire a valorii debitului minim necesar, cat şi valorile acestora, să fie elaborata de instituţiile specializate ale Părţilor. - Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara au fost îndeplinite. Schimbările survenite în datele de baza a statiilor de transmitere a datelor ale Părţilor au fost actualizate în Regulament. - Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa transfrontiere au fost îndeplinite. Privind evaluarea şi stabilirea în comun valorile debitelor lunare medii, maxime şi minime, pentru anul 2003, experţii Părţilor constata următoarele: ● valorile debitelor medii lunare prezintă diferenţe importante în special în cazul perechilor de staţii Domanesti-Agerdomajor şi Zerind-Sarkad Malomfok. ● Valorile debitelor maxime lunare prezintă diferenţele cele mai mari în cazurile perechilor de staţii Turulung-Garbolc şi Domanesti-Agerdomajor. ● Valorile debitelor minime lunare prezintă diferenţele cele mai mari în cazurile perechilor de staţii Domanesti-Agerdomajor, Oradea-Korosszakal, şi Chişinău Cris Gyula. Subcomisia propune ca în cazurile în care valorile diferenţelor sunt peste limitele admisibile cauzele acestora să fie analizate direct de către organele teritoriale şi sa propună până la viitoarea intalnire a Subcomisiei valorile debitelor pentru secţiunile de frontieră. Experţii Părţilor au continuat măsurătorile comune de debit (în scopul intercalibrarii) cat şi cele simultane, inclusiv în perioada de iarna fără fenomene de inghet. A fost realizată evaluarea rezultatelor măsurătorilor de debit simultane pentru anul 2004. Experţii Părţilor propun continuarea măsurătorilor comune de debit (în scopul intercalibrarii) cat şi cele simultane, inclusiv în perioada de iarna fără fenomene de inghet. Schimbul de experienta între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Budapesta, în perioada 21-23 septembrie 2004, Experţii Părţilor propun Comisiei examinarea posibilităţii armonizării listei statiilor care fac parte din schimbul de date bilateral, anexate la regulamentele în vigoare, cu cea elaborata şi propusă spre aprobare în cadrul Forumului Tisei. - Partea română a informat ca sistemele de monitoring din cadrul proiectelor oglinda PHARE - CBC nu sunt complet operationale din cauza unor probleme tehnice care au apărut, în special, la senzorul de precipitatii şi la senzorul de niveluri având în vedere procedura de calibrare. Experţii Părţilor propun ca, după finalizarea calibrarii sistemelor de monitoring, să se reia discutiile privind introducerea datelor obţinute în fluxul informaţional existent între Părţi. - Experţii Părţilor au constituit grupe de experţi comune pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutas şi Ghepes. Acestea au verificat sectoarele de interes comun ale canalelor şi au examinat starea tehnica a lucrărilor hidrotehnice. Experţii propun continuarea activităţii grupelor de experţi comune conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al ordinei de zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia intalnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie de la Gyula în perioada 7-10 septembrie 2004. - Experţii Părţilor propun ca examinarea acviferului transfrontier al conului aluvionar al Muresului să se efectueze, în viitor, în cadrul grupei de lucru, pentru aplicarea DCA prin trecerea în revista a sarcinilor finalizate până în prezent şi revizuirea programului de etapizare. - Experţii Părţilor au concluzionat după finalizarea studiului Eficienta volumului de date schimbate între Părţi şi a acţiunilor prevăzute în Regulamentele în vigoare cu costuri cat mai mici, ca schimbul de date a fost realizat eficient prin utilizarea serverelor FTP ceea ce a condus la scăderea costurilor transmisiilor de date faţă de procedurile clasice (telex, telefon, fax). Aceştia recomanda ca schimbul de date operative să se realizeze cu prioritate prin utilizarea serverelor FTP. Subcomisia propune Comisiei scoaterea acestei probleme de pe ordinea de zi. Partea română a predat un tabel care conţine valorile AH pentru staţiile din anexa 4.a la Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice. - A constatat ca în cursul lunii iulie 2005 s-a experimentat transmisia autonomă de imagini radar în format GIF de la radarul Gematronik din Oradea la Direcţia Apelor Gyula. Partea ungara roaga ca Partea română sa continue transmiterea experimentala a datelor radar spre Direcţiile de Ape din Ungaria, până când schimbul de date conform anexei 8.a. a Regulamentului privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara nu va intră în vigoare. Activitatea grupei de experţi pentru DCA: - Au fost numiţi, atât din Partea română cat şi din Partea ungara, şefii grupei de lucru pentru aplicarea DCA; Împuterniciţii guvernamentali s-au informat reciproc în legătură cu aceasta prin schimb de scrisori. - Experţii Părţilor au propus ca sarcinile în cadrul grupei de lucra DCA să se extindă la toate corpurile de apa de suprafaţa şi subterane care sunt intretaiate de frontieră şi să fie efectuate conform programelor ICPDR având în vedere prevederile din DCA şi din Acord. - În vara anului 2005 experţii Părţilor şi-au predat reciproc, Raportul naţional privind implementarea DCA, în limba engleza. Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu corpurile de apa transfrontiere aflate în administrarea lor. Experţii Părţilor propun ca la viitoarea intalnire sa treacă în revista caracteristicile corpurilor de apa transfrontiera de suprafaţa şi subterane. - Partea ungara a transmis în forma editata tabelul pentru corpurile de apa de suprafaţa anexe la Roof report 2004. Experţii Părţilor au stabilit ca evaluarea detaliată se va face în cadrul procesului de compilare la nivel naţional. - Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu procesul de elaborare a Raportului naţional şi a planurilor de management al apelor. La baza Raportului naţional al Părţii române au stat cele 11 rapoarte bazinale, elaborate la nivelul direcţiilor de ape, în limba română. Experţii Părţii ungare roaga ca Partea română sa transmită rapoartele Direcţiilor de Apa implicate, respectiv Somes-Tisa, Crisuri şi Mures. - Părţile au analizat şi completat tabelul privind corpurile de apa transfrontiera. În legătură cu sarcina de mai sus Partea ungara a predat harta de lucru a corpurilor de apa transfrontiere, în format editat şi electronic, pentru corpurile de apa de suprafaţa şi subterane, cat şi baza de date cartografice ale corpurilor de apa subterane transfrontiera (sistemul de referinţa SHAPE, WBS' 84), cat şi datele caracteristice pentru corpurile de apa de suprafaţa şi subterane pe CD. În legătură cu aceasta problematica, Partea română a predat harta cu corpurile de apa transfrontiere şi tabelul completat pentru corpurile de apa subterane transfrontiera pe baza tabelului ICPDR. Partea ungara a completat şi a transmis pe cale electronică, tabelul similar completat cu informaţiile sale. Partea română a transmis baza de date cartografica pentru corpurile de apa subterane transfrontiera (sistemul de referinţa SHAPE, WBS' 84), - Experţii Părţilor propun Comisiei ca denumirile corpurilor de apa transfrontiere din Rapoartele naţionale să fie concordate cu denumirile cursurilor de apa din Regulamentele anexe la Acord. În cazul eventualelor abateri, Părţile să se informeze reciproc. - Părţile s-au informat reciproc asupra faptului ca informaţiile privind zonele protejate sunt conţinute în Rapoartele naţionale. - Experţii Părţilor au căzut de acord, să se informeze despre stadiul realizării sistemelor de monitoring a corpurilor de apa transfrontiera, de suprafaţa şi subterane, în semestrul I, 2006. - Referitor la Stabilirea detaliată a caracteristicilor hidrogeologice pentru corpul de apa a conului de dejectie a Muresului: ● Părţile au constat ca au fost îndeplinite, în general, prevederile anexei 4, punctele 1-3 din procesul verbal al intalnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, din data de 15-19 martie 2004 de la Cluj Napoca. ● Experţii Părţilor au căzut de acord ca pe baza analizei şi prelucrării detaliate a punctelor 1- 3 ale anexei 4 amintita mai sus, sa stabilească corpurile de apa transfrontiera, în cadrul unui proiect Interreg - Phare CBC ce se va elabora pe baza hotărârii şedinţei comune a Guvernelor României şi Ungariei, din 20 octombrie 2005. ● Sarcina privind sistemul de monitoring stabilită în punctul 4 al anexei 4 amintita mai sus, a fost realizată conform anexei 7 a Regulamentului privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara. ● Sarcina privind întocmirea unui Raport pentru Comisia hidrotehnica stabilită în punctul 5 al anexei 4 amintita mai sus, al aceluiaşi Proces verbal, s-a realizat în cadrul ICPDR, prin elaborarea Roof Report 2004, referitor la delimitarea corpurilor de apa transfrontiere precum şi caracterizarea iniţială a corpurilor de apa şi o primă evaluare a riscurilor. În aceasta situaţie, nu este necesară prezentarea spre aprobarea de către Comisia hidrotehnica a acestui Raport. - Împuternicitul Părţii române a informat ca în vederea implementarii prevederilor Directivei cadru pentru apa, respectiv îmbunătăţirea calităţii apelor râurilor de interes comun, vor fi alocate 60 milioane de Euro pentru modernizarea infrastructurii de alimentari cu apa şi canalizare în 6 localităţi din bazinul Crisurilor şi cu sprijinul Băncii Mondiale, 63 milioane dolari pentru modernizarea infrastructurii de apa potabilă şi canalizare în municipiul Arad. I.4.b. Comisia hotărăşte: - Aproba Procesele verbale ale Subcomisiei şi a Grupei de experţi pentru Directiva Cadru pentru Apa. - Subcomisia să aibă o intalnire extraordinară, în trimestrul I, 2006, pe teritoriul României, pentru finalizarea anexelor la proiectele de text ale Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa transfrontiere şi a Regulamentului de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara; la aceasta intalnire se va stabili şi tematica privind metodologia de stabilire a valorii debitului minim necesar (cat şi valorile acestora) instituţiilor specializate ale Părţilor. - Sa se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara, cat şi în Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa transfrontiere. - Sa continue măsurătorile comune de debit (în scopul intercalibrarii) cat şi cele simultane, inclusiv în perioada de iarna fără fenomene de inghet. - Sa continue schimbul de experienta între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice. - Sa se continue după calibrare discutiile privind introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul proiectelor Phare CBC, în fluxul informaţional existent între Părţi. - Sa continue activitatea grupelor de experţi comuni pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutas şi Ghepes conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al ordinei de zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia intalnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie de la Gyula, în perioada 7-10 septembrie 2004. - Sa scoată de pe ordinea de zi a problematicii studiului Eficienta volumului de date schimbate între Părţi şi a acţiunilor prevăzute în Regulamentele în vigoare cu costuri cat mai mici, aceasta fiind încheiată. - În cazul în care pentru valorile stabilite în comun pentru debitele lunare medii, maxime şi minime, pentru anul 2003, diferenţele sunt peste limitele admisibile, organele teritoriale sa examineze cauzele abaterilor şi până la viitoarea intalnire a Subcomisiei să facă propuneri pentru valorile debitelor în secţiunile de frontieră. - Partea română sa continue transmiterea experimentala a datelor radar de la radarul Gematronik din Oradea la Direcţiile de Ape corespondente din Ungaria, până când schimbul de date conform anexei 8.a. a Regulamentului privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara nu va intră în vigoare. - Grupa pentru Directiva Cadru pentru Apa să-şi continue activitatea pe baza obiectivelor ICPDR pentru realizarea sarcinilor comune Părţilor pentru aplicarea Directivei Cadru pentru Apa şi a celor stabilite prin Procesul verbal de la Gyula, din 26-28 octombrie 2005 şi sa informeze Subcomisia în legătură cu activitatea sa. - Grupa DCA să facă concordarea denumirilor cursurilor de apa transfrontiere din Rapoartele naţionale şi Regulamentele anexe la Acord. Sa informeze Comisia în legătură cu eventualele abateri. - Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele elaborate în comun. - Următoarea intalnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul II, 2006, pe teritoriul Ungariei. I.5. Intalnirea imputernicitilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice I.5.a. În legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 1, Comisia constata: - În anul 2005 nu a avut loc nici o intalnire a imputernicitilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. I.6. Colaborarea organelor teritoriale: I.6.a. În legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 2, Comisia constata: - Împuterniciţii au apreciat favorabil colaborarea directa dintre organele teritoriale ale Părţilor, desfăşurată între cele doua Sesiuni, în diferite domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt intretaiate de frontieră de stat. I.6.b. Comisia hotărăşte: - Împuterniciţii vor sprijini în continuare colaborarea directa între organele teritoriale precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre Părţi. I.7.A. Decontarea de către Partea ungara a prestaţiilor efectuate de Partea română în anul 2005 1.7.A.a. În legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 3, Comisia constata: - În cursul anului 2005 livrarea de apa pentru Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes (Mezohegyesi Allami Menesbirtok Rt.) şi pentru S.C Marosviz SRL Apatfalva - Mezohegyes s-a desfăşurat în conformitate cu "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apa şi pompari de ape interne", pe baza contractelor încheiate de furnizorii Administraţia Naţionala "Apele Române" şi Administraţia Naţionala a imbunatatirilor Funciare S.A. pe de o parte şi de beneficiarul Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes şi S.C Marosviz SRL Apatfalva - Mezohegyes de pe altă parte. Volumele de apa livrate în perioada 5 iunie -6 august 2005 au fost: Pentru Domeniile Herghelie de Stat Mezohegyes 1.514.142 mc. Pentru S.C. Marosviz SRL Apatfalva - Mezohegyes 830.230 mc. Total 2.347.372 mc. Volumul a fost integral decontat şi plătit. Cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice de interes comun din anul 2005 experţii celor două Părţi au constatat ca lucrările hidrotehnice pentru livrarea apei sunt menţinute în stare de funcţionare şi au consemnat acest lucru în procesele verbale. Experţii Părţii ungare au initiat discuţii cu experţii Părţii române pentru ca aceştia sa examineze posibilităţile tehnice de a suplimenta transferul de apa. I.7.A.b. Comisia hotărăşte: - Comisia să fie informată în legătură cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de livrare a apei. I.7.B. Decontarea pomparii de către Partea ungara a apelor interne provenite de pe teritoriul român I.7.B.a. În legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 3 Comisia constata: - În anul 2005 Partea ungara nu a efectuat pompari de ape interne provenite de pe teritoriul României, şi ca urmare Partea română nu are de efectuat plati. I.7.B.b. Comisia hotărăşte: - Comisia să fie informată în cazul în care se efectuează pompari de ape interne I.8. Examinarea programului lucrărilor noi I.8.a. În legătură cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 4 Comisia constata: - Partea ungara a transmis spre avizare proiectul «Dezvoltare pentru apărare împotriva inundaţiilor pe Crisul Dublu şi Crisul Repede». Partea română a avizat favorabil proiectul transmis de Partea ungara. În anul 2005, Partea română nu a transmis proiecte spre examinarea Părţii ungare deoarece nu a efectuat lucrări noi pe sectoarele de interes comun. I.8.b. Comisia hotărăşte: - Organele teritoriale competente sa transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile interventiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării interventiilor cu posibil efect transfrontier. - În conformitate cu prevederile articolului 11, punctul 7, Comisia va examina documentaţiile proiectelor interventiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în Regulament privind procedura de urmat în cazul examinării interventiilor cu posibil efect transfrontier. I.9. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistenţa tehnica sau financiară terta I.9.a. În legătură cu hotărârile de la punctul C.1, Comisia constata: - Împuterniciţii s-au informat reciproc în legătură cu proiectele şi lucrările realizate cu asistenţa tehnica şi financiară terta, şi care sunt cuprinse în anexa 9 la prezentul Protocol. I.9.b. Comisia hotărăşte: - Sprijină şi urmăreşte în continuare cu atenţie proiectele care se realizează în domeniul de aplicare al Acordului cu asistenţa tehnica şi financiară terta. I.10. Următoarea intalnire a Comisiei hidrotehnice Comisia hotărăşte ca următoarea Sesiune ordinară a Comisiei să aibă loc pe teritoriul Ungariei în trimestrul IV, 2006. II. Diverse II.a. Comisia constata ca: În data de 20 octombrie 2005, a avut loc la Bucureşti, şedinţa comuna a Guvernului României şi a Guvernului Republicii Ungare, care a stabilit o serie de sarcini comune, inclusiv în domeniul de aplicare al Acordului. - Grupa de experţi pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului a propus editarea unei publicaţii care să conţină date privind protecţia mediului, apelor şi protecţia naturii în zona de frontieră. În acest sens solicita Comisiei hidrotehnice stabilirea tipului de date privind apele care pot face obiectul acestei publicaţii. II.b. Comisia hotărăşte: - Comisia sa sprijine realizarea sarcinilor trasate în cadrul şedinţei comune a Guvernului României şi Guvernului Republicii Ungare din domeniul de aplicare al Acordului. În acest sens se înfiinţează o noua Subcomisie Ad Hoc, care va avea o primă intalnire în luna martie 2006, pe teritoriul Republicii Ungare, pentru a trece în revista sarcinile care intră în competenţa Comisiei hidrotehnice, sa propună cadrul, modalitatea şi programul de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor. În legătură cu conducătorii acestei Subcomisii Ad Hoc, împuterniciţii se vor informa prin schimb de scrisori. - Stabilirea tipurilor de date privind apele, care vor face obiectul publicaţiei, vor fi stabilite la intalnirea extraordinară a Subcomisiei de calitatea apelor, cu participarea reprezentantului Grupului de experţi pentru protecţia mediului. Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 la prezentul Protocol fac parte integrantă din acesta. Hotărârile prezentului Protocol vor intră în vigoare după aprobarea lor de către Guvernele celor două state, conform capitolului III, articolul 10, punctului 5 al Acordului. Prezentul Protocol a fost semnat la Oradea, în 2 februarie 2006, în câte doua exemplare originale, în limbile română şi maghiara, ambele texte fiind egal autentice. Anexa 1 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006) REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A COMISIEI HIDROTEHNICE ROMÂNO-UNGARE Comisia hidrotehnica româno-ungara (numita în continuare Comisie) a fost înfiinţată pe baza articolului 10 al «Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabila a apelor de frontieră» (numit în continuare Acord) semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004. I. Competentele şi sarcinile Comisiei Articolul 1 Comisia are următoarele competente şi sarcini:
3. a)urmăreşte şi aduce la îndeplinire prevederile Acordului; ...
4. b)asigura dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul gospodăririi apelor din punct de vedere juridic, tehnic şi organizatoric, conform prevederilor Acordului; ...
5. c)asigura şi coordonează activitatea Subcomisiilor; ...
6. d)aproba Regulamentele necesare pentru îndeplinirea prevederilor Acordului; ...
7. e)propune Părţilor modificări la Acord pentru îmbunătăţirea activităţii comune. ... II. Componenta Comisiei Articolul 2
8. a)Comisia se compune din câte 5 membri pentru fiecare Parte, din care un împuternicit guvernamental, câte unul sau doi Supleanţi şi un secretar pentru ape de frontieră. ...
9. b)Împuterniciţii sunt numiţi de către Guvernele Părţilor, iar Supleanţii sunt numiţi conform legislaţiei proprii. ...
10. c)În cazul indisponibilitatii Împuternicitului, Supleantul are toate prerogativele acestuia. ...
11. d)În vederea asigurării colaborării curente între Sesiunile Comisiei, Împuterniciţii numesc secretari pentru ape de frontieră. ...
12. e)Părţile se vor informa reciproc, în timp util, asupra numirilor cat şi despre schimbările făcute. ... Articolul 3
13. a)Pentru îndeplinirea sarcinilor din Acord, Comisia înfiinţează următoarele Subcomisii permanente: ... - Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, - Subcomisia de calitate a apelor, - Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor.
14. b)Subcomisiile sunt continuatoarele din punct de vedere juridic ale Subcomisiilor înfiinţate pe baza Convenţiei între Guvernul Republicii Socialiste Române şi Guvernul Republicii Populare Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontiera sau sunt intretaiate de frontieră, semnat la 25 iunie 1986, la Budapesta şi asigura continuitatea activităţii tehnice pe baza celor prevăzute în Acord. ...
15. c)Subcomisiile duc la îndeplinire hotărârile Comisiei, sarcinile consemnate în Regulamente, şi acţionează independent în cadrul prevederilor Regulamentelor pentru măsurile ce trebuie luate imediat. ...
16. d)Sarcinile Subcomisiilor, conform prevederilor din Acord sunt cuprinse în anexa la prezentul Regulament. ...
17. e)Pentru finalizarea sarcinilor concrete Comisia poate înfiinţa şi alte Subcomisii precum şi grupe de experţi. Şefii Subcomisiilor propun experţii participanţi la activitatea Subcomisiilor. ...
18. f)Şefii Subcomisiilor sunt numiţi de către Împuterniciţii Guvernelor. Părţile se informează reciproc, imediat, despre numirea sefilor Subcomisiilor cat şi despre eventualele schimbări. ... III. Funcţionarea Comisiei Articolul 4
19. a)Comisia tine o Sesiune ordinară în fiecare an, alternativ, pe teritoriul României şi teritoriul Republicii Ungare. ...
20. b)Sesiunea ordinară este convocată de Împuternicitul, sau în cazul indisponibilitatii acestuia, de Supleantul acestuia şi se desfăşoară pe teritoriul statului Părţii care a convocat-o. Partea care a convocat Sesiunea ordinară transmite invitaţia, face propuneri pentru ordinea de zi şi data desfăşurării Sesiunii, pe care Părţile de comun acord le convin cu cel puţin 30 de zile înaintea Sesiunii prin intermediul secretarilor Comisiei. ...
21. c)În caz de nevoie, la iniţiativa oricăruia dintre Împuterniciţi, sau în cazul indisponibilitatii acestora de Supleanţi, Comisia se poate întruni în Sesiune extraordinară. Sesiunea extraordinară se va tine pe teritoriul Părţii solicitante. ...
22. d)Cu 7 zile înainte de începerea Sesiunii, Părţile se informează reciproc asupra componentei delegatiilor. ...
23. e)împuterniciţii Comisiei, în baza unei înţelegeri anterioare, pot invita la şedinţele sale reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Permanent al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunarea (ICPDR), autorităţile de gospodărire a apelor din statele părţi la Convenţia pentru protecţia şi utilizarea durabila a Dunării (Sofia, 1994) şi reprezentanţii organizaţiilor internaţionale care îşi exprima interesul în finanţarea realizării unor intervenţii în legătură cu domeniul de aplicare al prezentului Acord. ...
24. f)între Sesiunile Comisiei, Subcomisiile şi grupele de experţi ţin intalniri. Pentru desfăşurarea intalnirilor secretarii întocmesc programe de lucru comune aprobate de Împuterniciţi. ...
25. g)Subcomisiile permanente ţin intalniri conform programului propriu alternativ pe teritoriul României şi teritoriul Republicii Ungare. ... Articolul 5
26. a)Şedinţa fiecărei Sesiuni a Comisiei este prezidata de Împuternicitul Părţii pe teritoriul unde are loc Sesiunea. ...
27. b)Atât la Sesiunea ordinară cat şi la cea extraordinară, Comisia stabileşte ordinea de zi în prima şedinţa a Sesiunii respective. ... Comisia poate să discute la punctul 'Diverse' din ordinea de zi, pe baza convenirii între Împuterniciţi, orice problema ce se poate ivi care este conform prevederilor Acordului.
28. c)La Sesiuni au loc discuţii între Împuterniciţi. La propunerea oricărui Împuternicit se va da cuvântul Supleanţilor Împuternicitului sau experţilor prezenţi la Sesiune. ...
29. d)Cele stabilite de Comisie se accepta de comun acord, iar după aprobarea de către cele doua Guverne intră în vigoare după notificarea aprobării. Împuterniciţii se vor înştiinţa reciproc despre aceasta în termen de 30 de zile de la aprobarea hotărârilor de către Guvern. ...
30. e)În situaţia în care Părţile nu ajung la un punct de vedere comun acestea vor consemna punctul de vedere diferit în Procesul verbal şi vor proceda conform capitolului IV, art. 18 din Acord. Rezultatul punerii de acord în legătură cu divergenţele se va face cunoscut la următoarea Sesiune a Comisiei. ...
31. f)Între Sesiuni, Comisia îşi desfăşoară activitatea prin comunicările scrise sau verbale ale Imputernicitilor. ... Articolul 6
32. a)La fiecare intalnire a Comisiei se va întocmi un proces verbal care va fi semnat de către Împuterniciţi. ...
33. b)Pentru aplicarea celor stabilite de către Împuterniciţi, între doua Sesiuni, sunt responsabili Supleanţii Imputernicitilor. ...
34. c)Înaintea fiecărei Sesiuni, secretarii şi apoi Supleanţii Imputernicitilor se întâlnesc pentru a pregatii intalnirea dintre Împuterniciţi. ...
35. d)La intalnirile Subcomisiilor şi ale experţilor se vor întocmi procese verbale, care se vor semna de către Şefii Subcomisiilor şi se vor prezenta spre aprobare la următoarea intalnire a Comisiei. Propunerile şi sarcinile convenite în procesul verbal vor deveni hotărâri numai după aprobarea acestora de către Comisie. ...
36. e)Limba oficială a Comisiei şi Subcomisiilor este limba română şi limba maghiara. Procesul verbal se va întocmi în câte 2 exemplare originale în limba română şi limba maghiara care vor fi semnate de către împuterniciţi, ambele exemplare fiind egal autentice. ... IV. Asigurarea condiţiilor de lucru ale Comisiei Articolul 7
37. a)Partea pe teritoriul căruia au loc intalnirile Comisiei, Subcomisiilor şi a grupelor de experţi suporta cheltuielile de organizare, translatie şi asigura condiţiile necesare de lucru (tehnica it). ...
38. b)La intalnirile Comisiei şi Subcomisiilor cat şi la cele ale experţilor cheltuielile privind deplasarea şi cazarea pentru participarea la intalniri sunt suportate de partea trimitatoare. ...
39. c)Dacă sunt necesare verificări pe teren, mijloacele de deplasare şi utilajele necesare vor fi puse la dispoziţie de Parte pe a cărui teritoriu se fac verificările. ...
40. d)Pentru cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor din domeniul de competenţa a Comisiei (ex: editii comune de documente, proiecte, planuri, organizarea diferitelor evenimente, etc), Părţile pot conveni separat în legătură cu împărţirea acestora. ... V. Dispoziţii finale Articolul 8
41. a)Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei la cererea oricăruia dintre Împuterniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament. ...
42. b)Anexa la prezentul Regulament reprezintă parte integrantă din acesta. ...
43. c)Prezentul Regulament a fost întocmit în câte doua exemplare originale, în limba română şi limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice. ...
44. d)Prezentul Regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern. ...
45. e)Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament, anexa 2 a Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei, intitulat "Regulamentul de funcţionare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare" îşi pierde valabilitatea. ... Anexă La regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei TABEL CU REGULAMENTELE APLICABILE CONFORM ACORDULUI ŞI A ACTIVITĂŢILOR SUBCOMISIILOR ┌────┬─────────────────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐ │Nr. │ Denumire Regulament │Subcomisia │ Prevederea │ Observaţii │ │crt.│ │responsabilă │ din Acord │ │ │ │ │de aplicarea │ │ │ │ │ │regulamentului│ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 1. │Regulamentul de organiza-│Subcomisia │ │ │ │ │re şi funcţionare a Comi-│Ad Hoc │ │ │ │ │siei hidrotehnice. │ │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 2. │Regulament privind decon-│Subcomisia │16.5 │ │ │ │tarea cheltuielilor │Ad Hoc │ │ │ │ │pentru transfer de apa şi│ │ │ │ │ │pompari de apa interne. │ │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 3. │Regulament privind urma- │Subcomisia de │Art. 3 pct. 1, │ │ │ │rirea calităţii râurilor │calitatea │ 2a, 2d │ │ │ │care formează sau traver-│apelor │Art. 6 pct. 1a │ │ │ │seaza frontiera româno- │ │Art. 7 pct. 1a,│ │ │ │ungara. │ │ 2,8 │ │ │ │ │ │Art. 14 pct. 1,│ │ │ │ │ │ 4,5,6,9 │ │ │ │ │ │Art. 15 pct. 4 │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 4. │Regulament privind trans-│Subcomisia de │Art. 3 pct. 1, │Art. 3 alin. 1│ │ │miterea datelor şi infor-│gospodărirea │ 2c, 2d │este sarcina │ │ │matiilor meteorologice │apelor şi │Art. 6 pct. 1a │pentru toate │ │ │şi hidrologice între │hidrometeoro- │Art. 9 pct. 9, │cele 3 regula-│ │ │România şi Republica │logie │ 10 │mente (4, 8 şi│ │ │Ungara. │ │Art. 11 pct. 2 │12) │ │ │ │ │Art.14 pct.1-3,│ │ │ │ │ │ 5-9 │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 5. │Regulament privind proce-│Subcomisia de │Art.3 pct.2b,2c│Propuneri pre-│ │ │dura de urmat în cazul │calitatea ape-│Art.5 pct. 2c │liminare până │ │ │poluarilor accidentale, │lor │Art.6 pct.1a,1b│la finalizarea│ │ │periculoase care nu se │ │Art.7 pct. 4,7,│regulamentului│ │ │mai pot evita │ │ 9,10,11,12,│ │ │ │ │ │ 13,14 │ │ │ │ │ │Art. 14 pct. 8 │ │ │ │ │ │Art. 15 pct. 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 6. │Regulament privind apara-│Subcomisia de │5.1; 5.2d; 5.2e│ │ │ │rea împotriva inunda- │apărare impo- │6.1a; 6.1b;6.5;│ │ │ │tiilor produse de cursuri│triva inun- │9; │ │ │ │de apa │datiilor │12; │ │ │ │ │ │13; │ │ │ │ │ │14.2;14.3;14.4;│ │ │ │ │ │14.5;14.7;14.8;│ │ │ │ │ │14.9 │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 7. │Regulament privind apara-│Subcomisia de │5.1; 5.2d;5.2e;│ │ │ │rea împotriva inunda- │apărare impo- │6.1a; 6.1b;6.5;│ │ │ │tiilor produse de ape │triva inunda- │9.3;9.4a;9.4b; │ │ │ │interne │tiilor │ 9.4c; │ │ │ │ │ │9.5;9.7;9.9; │ │ │ │ │ │ 9.10; │ │ │ │ │ │12; │ │ │ │ │ │13; │ │ │ │ │ │14.2;14.3;14.4;│ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 8. │Regulament privind efec- │Subcomisia de │Art.3 pct.1, 2e│Art. 3 alin. 1│ │ │tuarea de observaţii │gospodărirea │Art.7 pct.15,16│este sarcina │ │ │hidrometrice sistematice │apelor şi │Art. 14 pct. 4 │pentru toate │ │ │şi determinarea în comun │hidrometeoro- │ │cele 3 regula-│ │ │a resurselor de apa pe │logie │ │mente (4,8 şi │ │ │cursurile de apa trans- │ │ │12) │ │ │frontiere │ │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 9. │Regulament privitor la │Subcomisia Ad │ │ │ │ │trecerea frontierei şi la│Hoc │ │ │ │ │contactul între organele │ │ │ │ │ │hidrotehnice ale │ │ │ │ │ │României şi Republicii │ │ │ │ │ │Ungare │ │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 10.│Regulament privind schim-│Subcomisia Ad │ │ │ │ │bul de informaţii şi │Hoc │ │ │ │ │efectuarea pe bază de │ │ │ │ │ │reciprocitate a zboru- │ │ │ │ │ │rilor de observare vizu- │ │ │ │ │ │ala de către organele de │ │ │ │ │ │gospodărire a apelor din │ │ │ │ │ │România şi Republica │ │ │ │ │ │Ungara în cazul de peri- │ │ │ │ │ │col extraordinar de inun-│ │ │ │ │ │datii din râuri şi ape │ │ │ │ │ │interne. │ │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 11.│Regulament privind ex- │Subcomisia de │5.2d; 5.2e; │ │ │ │ploatarea barajului Bekes│apărare impo- │6.4; 6.5; │ │ │ │la nivelul ridicat +510 │triva inunda- │9.1; 9.2; 9.3; │ │ │ │cm de pe teritoriul ungar│tiilor │ 9.4a; │ │ │ │corelat cu funcţionarea │ │9.5; │ │ │ │statiei de pompare Ant, │ │ │ │ │ │de pe teritoriul român │ │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 12.│Regulament de colaborare │Subcomisia de │Art.11,alin.4-6│Art. 3 alin. 1│ │ │între organele hidroteh- │gospodărirea │Art.3 pct.1,2b,│este sarcina │ │ │nice în domeniul scur- │apelor şi │ 2c │pentru toate │ │ │gerii apelor mici (extra-│hidrometeoro- │Art.7 pct.1a, │cele 3 regula-│ │ │ordinare) │logie │ 1b, 8,18-20│mente (4,8 şi │ │ │ │ │Art.11 pct.4-6 │12) │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 13.│Regulament privind proce-│Subcomisia de │Art.6 pct.4,5,6│Propuneri ale │ │ │dura aplicabilă proiec- │calitatea ape-│Art.7 pct.1,5,6│Subcomisiei de│ │ │telor de natura a provoca│lor împreună │Art.11 pct.7,8 │calitatea ape-│ │ │impact transfrontier. │cu Subcomisia │Art.15 pct.2 │lor │ │ │ │de gospodari- │ │ │ │ │ │rea apelor şi │ │ │ │ │ │hidrometeoro- │ │ │ │ │ │logie │ │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 14.│Regulament privind prin- │Subcomisia de │Art.3 pct.2b,2c│Propuneri pre-│ │ │cipiile şi modul de acti-│calitatea ape-│Art.5 pct.2c │liminare până │ │ │une detaliat pentru cazu-│lor │Art.6 pct.1a,1b│la finalizarea│ │ │rile în care poluarea │ │Art.7 pct.4,7, │regulamentului│ │ │apelor de frontieră pro- │ │ 9,10,11,12,│ │ │ │duce pagube transfron- │ │ 13,14 │ │ │ │tiera │ │Art.8 pct.1,2 │ │ │ │ │ │Art.14 pct.8 │ │ │ │ │ │Art.15 pct.4 │ │ ├────┼─────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ 15.│Regulament privind pro- │Subcomisia Ad │ │ │ │ │cedura de urmat în cazul │Hoc │ │ │ │ │examinării interventiilor│ │ │ │ │ │cu posibil efect trans- │ │ │ │ │ │frontier │ │ │ │ └────┴─────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘ Anexa 2 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006) REGULAMENT PRIVIND DECONTAREA CHELTUIELILOR PENTRU TRANSFERUL DE APA ŞI POMPARI DE APE INTERNE Principiile de baza ale Regulamentului Articolul 1 Prezentul Regulament are la baza art. 9 pararagraful 4, alin. b şi c, art. 11, par. 6, respectiv art. 16 paragraful 5 din "Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabila a apelor de frontieră" (în continuare Acord), încheiat la Budapesta pe 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004. Domeniul de aplicare al Regulamentului Articolul 2
46. a)Regulamentul se aplică pentru decontarea costurilor activităţilor (pompari de ape interne, respectiv pomparea şi transferul apelor pentru diferite utilităţi prevăzute în art. 9, paragraful 4, alin. b. şi c. din Acord. ...
47. b)Potrivit caracterului lor, activităţile prevăzute la paragraful a se împart în: ... I. Transfer de apa; II. Pompari de ape interne. iar Regulamentul se diferentiaza în acelaşi mod. I. TRANSFERUL DE APA Transferul volumelor de apa Articolul 3
48. a)Potrivit celor prevăzute la art. 9, paragraful 4, alin. c din Acord, transferul apelor pentru diferite utilităţi (alimentarea cu apa şi evacuarea apelor la sistemele de irigaţii, la pescarii şi la unităţile industriale, pentru satisfacerea nevoilor de ape ecologice şi ale nevoilor de apa tehnologică ale activităţilor de inlaturare ale pagubelor ecologice) se va face cu avizul Comisiei hidrotehnice româno-ungare, denumit în continuare Comisie. ... Părţile considera ca transferul de apa pentru diferite utilităţi efectuat între Părţi conform Acordului, potrivit prevederilor Directivei Cadru a Apei şi cu respectarea legislaţiei în vigoare a celor două Părţi, nu este activitate comercială, apa din sursa prin definiţie nefiind produs comercial. Transferul de apa trebuie să se efectueze astfel încât aceasta activitate sa nu împiedice evacuarea apelor interne, sa nu producă efecte păgubitoare transfrontiere şi în cazul canalelor prevăzute în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, sa nu depăşească parametrii reglementati ale evacuarii de ape.
49. b)Pentru utilitatile de apa din zona Mezohegyes, avizate anterior de Comisie, transferul de apa are loc de pe teritoriul român pentru teritoriul ungar prin canalul Ier de pe teritoriul român şi canalul Szarazer pe teritoriul ungar. ... Partea română asigura, preleveaza apa din raul Mures la statia de pompare Arad, şi dirijeaza debitele prin canalul Muresel, canalul Legator, iar prin intermediul statiei de pompare Turnu în canalul Ier. Partea ungara preia apele canalului Ier în secţiunea de frontieră şi le dirijeaza, prin canalul Szarazer în zona Mezohegyes. Decontarea pentru transferul volumului de apa Articolul 4
50. a)Decontarea pentru transferul volumului de apa are loc pe bază de contract încheiat între Părţi. Contractul intră în vigoare după avizarea de către organul de gospodărirea apelor competent. ...
51. b)Contractul va cuprinde următoarele condiţii pentru transferul de apa: ... - modul de solicitare şi modul de îndeplinire a transferului de apa; - debitul şi volumul apei solicitate de una din Părţi pentru transfer; - locul şi modalităţile determinării calităţii şi cantităţii apei transferate; - regularitatea şi modalităţile verificărilor prevăzute în procedura de transfer a apei; - modalităţile şi termenele de decontare; - tarifele aplicate pentru transferul de apa; - modul de achitare al deconturilor; - alte condiţii speciale, respectiv procedura de urmat în cazul apariţiei unei probleme litigioase.
52. c)Părţile implicate în transferul de apa se straduiesc ca decontările să se facă armonizat cu tarifele aplicate pentru pomparea apelor interne şi să fie exprimate la 1000 mc în valută EUR. ... Îmbunătăţirea calităţii livrărilor de apa Articolul 5
53. a)Părţile se straduiesc pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în art. 3 al Acordului privind transferul de apa. ...
54. b)În vederea realizării celor prevăzute în paragraful a, Părţile contractante, funcţie de posibilităţile de care dispun, se straduiesc sa realizeze dezvoltarea sistemelor proprii. ... II. POMPAREA APELOR INTERNE Necesitatea pomparilor de ape interne Articolul 6
55. a)Pomparea apelor interne, conform prevederilor Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor din ape interne, începe din momentul în care nu mai sunt condiţii pentru evacuarea gravitationala în emisar, nici de reţinere în acumulari a acestor ape, iar la staţiile de pompare nivelul de apa în bazinul de aspiratie a atins cota de pornire a statiei. Partea care efectuează pomparea, va informa Partea beneficiara despre necesităţile de pompare cu 12 ore înainte de începerea activităţii prin fax sau e-mail. ...
56. b)Partea beneficiara a prestării poate renunţa în termen de 12 ore la pomparea apelor interne provenite de pe propriul teritoriu, comunicând aceasta prin fax sau e-mail, ca urmare a reţinerii acestor ape interne cu ajutorul stavilarelor existente în secţiunea de frontieră şi a evacuarii lor în emisar pe teritoriul propriu. ...
57. c)În cazul ca Partea care beneficiază de pomparea apelor interne în termen de 12 ore nu adopta poziţie, prestarea de servicii prin pompare se considera începută, şi aceasta se continua până ce nu se renunţa la efectuarea sa, respectiv nu încetează evacuarea de apa. ...
58. d)În cazul în care Partea română nu are posibilitatea reţinerii ori dirijarii apelor interne prin stavilarele de pe teritoriul propriu, poate solicita de la Partea ungara închiderea lucrărilor hidrotehnice de frontieră, inclusiv ale stavilarelor din digurile de localizare. Aceasta activitate poate fi efectuată doar până când nivelul apelor din canale se menţine sub cotele prevăzute în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne. ...
59. e)În cazul evacuarii prin secţiunea de frontieră a debitelor ce depăşesc prevederile Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne şi în cazul când aceste debite depăşesc capacitatea statiilor de pompare existente, cheltuielile amplasarii şi funcţionarii statiilor de pompare provizorii pentru evacuarea acestor ape vor fi suportate de Partea care intenţionează sa evacueze peste frontiera debitele de apa ce depăşesc debitul reglementat. ... Modul de comunicare a activităţii de pompare Articolul 7
60. a)Organul de gospodărirea apelor competent al Părţii care efectuează prestarea de serviciu transmite organului/unităţii competente a celeilalte Părţi, prevăzut în anexa 1 a Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, prin telefax ori prin E-mail, următoarele date caracteristice: ... - data (ziua şi ora) deschiderii şi închiderii stavilarelor de la staţiile de pompare; - data (ziua şi ora) începerii şi opririi pomparii; - cotele apelor la mirele hidrometrice amplasate pe canal şi pe rau la staţiile de pompare; - zilnic datele debitelor şi ale volumelor de apa evacuate peste frontiera în ziua precedenta; - volumele de apa reţinute în acumularile stabilite în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, respectiv începerea şi terminarea reţinerii apelor interne evacuate de pe teritoriul român.
61. b)Organul de gospodărirea apelor competent al Părţii care beneficiază de prestările de serviciu, informează prin fax ori prin e-mail începerea şi terminarea evacuarii peste frontiera a apelor interne (luna, ziua şi ora). ... Anunţul va fi comunicat de organele/unităţile competente prevăzute în anexa 1 a Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne. Stabilirea volumului de apa pompat în vederea decontării Articolul 8 Volumele de apa pompate în vederea decontării sunt acele volume de apa, micsorate cu volumele de apa reţinute în acumularile specificate în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, care au fost evacuate prin secţiunile de frontieră ale canalelor aferente statiei de pompare în perioada când nu au existat la respectiva statie de pompare condiţii de evacuare gravitationala a apelor în emisar. Modalităţile măsurătorilor necesare în vederea determinării volumelor de apa pompate şi verificarea acestora Articolul 9 În vederea concordarii măsurătorilor de debite, experţii Părţilor vor proceda la concordarea şi la corectarea periodică a cheilor limnimetrice ale aparatelor de măsurare a debitelor, amplasate pe ambele sectoare ale canalelor transfrontiera aferente statiilor de pompare respective. Pe durata efectuării pomparilor, organele locale de gospodărirea apelor ale Părţilor, în paralel cu transmiterea datelor prevăzute în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne prin fax sau prin e-mail, transmit reciproc datele prevăzute în art. 7. În caz ca abaterile dintre datele comunicate reciproc de Părţi nu depăşesc 20%, atunci baza decontării se considera media aritmetica a datelor comunicate. În caz ca abaterile dintre debitele de apa comunicate reciproc de Părţi depăşesc 20%, în următoarele 24 de ore vor fi executate măsurători comune. Dacă măsurătorile comune în termen de 24 de ore nu au loc din vina celui care efectuează prestare de serviciu, la decontare se iau în considerare datele prezentate de cel care beneficiază de pomparea apelor interne. Verificarea comuna a datelor ce stau la baza decontării Articolul 10 Verificarea comuna a volumului de apa pompat se efectuează de experţii organelor locale de gospodărirea apelor ale celor două Părţi la staţiile de pompare situate pe teritoriul ambelor Părţi şi la sediul organului de gospodărirea apelor care a efectuat prestarea de serviciu, verificand următoarele date: - datele de închidere şi deschidere a stavilarelor de la gura de vărsare în emisar; - cotele apelor la mirele hidrometrice de pe canale şi pe raul emisar, amplasate la staţiile de pompare; - perioadele de funcţionare ale fiecărui agregat de pompare; - confruntarea perioadelor de funcţionare ale statiilor de pompare cu conţinutul comunicărilor transmise celeilalte Părţi, cu perioadele de evacuare ale apelor interne şi cu rezultatele măsurătorilor de debite efectuate în secţiunea de frontieră. Tariful pomparilor de ape interne Articolul 11 Părţile vor conveni în fiecare an până la data de 15 februarie, în cadrul unei intalniri de experţi tariful de pompare aplicat în anul respectiv. Stabilirea tarifului de pompare se face pe baza aceloraşi principii unitare pentru cele doua Părţi, se determina pentru fiecare pompare şi pentru câte 1000 mc, exprimandu-se în valută EUR. Întocmirea şi transmiterea decontului privind pomparea de ape interne Articolul 12 Decontul este întocmit anual de doua ori de către Partea care a efectuat pomparea. Decontul va cuprinde următoarele: - denumirea statiei de pompare; - perioada de pompare; - volumul de apa măsurat în secţiunea de frontieră; - volumul de apa acumulat; - tariful convenit; - suma facturată. Întocmirea şi verificarea decontărilor sunt hotărâte de Părţi în fiecare an cu ocazia intalnirii de experţi prevăzute la art. 11 al prezentului Regulament. Deconturile se întocmesc în şase exemplare, din care trei exemplare se transmit celeilalte Părţi în termen de 30 de zile după terminarea semestrului respectiv. Achitarea sumelor decontate Articolul 13 În termen de 30 de zile de la primirea decontului, Partea obligată la plata va efectua verificarea acestuia şi va comunică celeilalte Părţi acceptul sau obiecţiile în legătură cu decontul. Decontul respins în totalitate sau parţial va fi verificat în comun în termen de 30 de zile de la primirea obiectiilor. Transferul sumelor datorate urmare prestărilor de servicii confirmate se va efectua în termen de 15 zile de la primirea decontului sau de la verificarea ulterioară comuna a acestuia, pe bază de factura. Anual Părţile întocmesc lista centralizatoare a decontărilor îndeplinite în anul anterior ce va fi supus aprobării la următoarea Sesiune ordinară a Comisiei. Rezolvarea problemelor litigioase Articolul 14 Problemele litigioase ce se ivesc în cursul aplicării prezentului Regulament vor fi rezolvate la următoarea Sesiune a Comisiei. Dispoziţii finale Articolul 15
62. a)Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre Împuterniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament. ...
63. b)Prezentul Regulament a fost întocmit în câte doua exemplare originale, în limba română şi limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice. ...
64. c)Prezentul Regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern. ...
65. d)Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament, anexa 5 a Protocolului Sesiunii a VII-a a Comisiei, intitulat "Regulament privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apa şi pompari de ape interne" îşi pierde valabilitatea. ... Anexa 3 La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006) REGULAMENT PENTRU URMĂRIREA CALITĂŢII APELOR PE RÂURILE CARE FORMEAZĂ SAU TRAVERSEAZA FRONTIERA ROMÂNO-UNGARA Articolul 1 Temeiul legal al Regulamentului Prezentul Regulament are la baza prevederile "Acordului între Guvernul Republicii Ungare şi Guvernul României privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabila a apelor de frontieră", semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004. Articolul 2 Scopul Regulamentului Scopul Regulamentului este definirea metodologiei de evaluare a calităţii apei şi a tendintei de evoluţie a acesteia, pe cursurile de apa care formează sau traverseaza frontiera şi sunt enumerate în art. 4. Articolul 3 Organele care efectuează analizele Adresele, numerele de telefon, telefax sl adresele E-mail ale organelor şi organizaţiilor abilitate sunt cuprinse în anexa 1 la prezentul Regulament. Organele locale abilitate au obligaţia ca orice modificare în datele anexelor să le opereze anual, până la data de 1 decembrie. Aceste modificări vor fi comunicate reciproc de către Părţi, anual, până la 31 decembrie. Articolul 4 Locuri de prelevare a probelor Probele de apa se preleveaza de către organele care efectuează analizele pe următoarele râuri: Tur, Somes, Crasna, Barcau, Ier, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb şi Mures. Prelevarile de probe se efectuează în secţiunile stabilite în anexa 2 la prezentul Regulament, în apropiere de frontieră, pe teritoriul propriu al fiecărei Părţi. Concomitent cu aceste prelevări se vor efectua şi determinări de debit. Secţiunile de determinare a debitului sunt stabilite tot în anexa 2 la prezentul Regulament. Articolul 5 Datele şi frecventa prelevarii probelor de apa
66. a)Prelevarile de probe de apa şi analizele fizico-chimice, biologice, microbiologice se vor efectua lunar, de către fiecare Parte pe teritoriul propriu (în secţiunile precizate în anexa 2 la prezentul Regulament), Partea ungara în prima saptamania din luna şi Partea română în a treia săptămâna a lunii. ...
67. b)În cadrul acestui program, de doua ori pe an, prelevarea probelor de apa şi analizele de calitate se vor efectua în comun, alternativ, pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul ungar, conform celor ce se vor stabili de Subcomisia de experţi pentru calitatea apelor. Rezultatele analizelor precum şi celelalte date vor fi consemnate în Buletinul de analiza prezentat în anexa 3 la prezentul Regulament. ... Cu aceasta ocazie, reprezentanţii organelor teritoriale vor corela rezultatele măsurătorilor efectuate în perioada anterioară.
68. c)În cazul în care prelevarile de probe de apa nu pot începe la datele stabilite, din cauza unor condiţii deosebite, organul teritorial anunta cu minim 48 de ore înainte de data stabilită, organul corespondent al celeilalte Părţi asupra amânării şi cauzei acesteia şi totodată se convine asupra unei noi date. ...
69. d)În scopul intercalibrarii, experţii laboratoarelor implicate, ungare şi române, se întâlnesc anual, la unul dintre locurile stabilite în anexa 1 la prezentul Regulament alternativ pe teritoriul român şi ungar, conform celor ce se vor stabili de Subcomisia de experţi pentru calitatea apelor. Experţii preleveaza în comun proba de apa în secţiunea stabilită a cursului de apa desemnat, primesc probele sintetice de intercalibrare, transporta probele şi efectuează analizele independent, în laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de trei săptămâni la o instituţie independenta, acreditata, care asigura şi probele sintetice. După o luna de zile de la efectuarea analizei experţii laboratoarelor se vor intalni, pentru compararea şi aprecierea rezultatelor. Concluziile rezultatelor, propunerile privind data şi locul acţiunilor de prelevare/analiza comuna anuală şi de intercalibrare, se consemnează într-un proces verbal. ... Articolul 6 Indicatorii de calitate a apelor care se analizează, frecventa analitica Indicatorii de calitate a apei analizati în apa sunt cuprinşi în anexa 4 la prezentul Regulament în următoarea grupare: A Indicatorii regimului de oxigen B Indicatorii regimului de nutrienti C Indicatori de salinitate D Indicatori complementari E Indicatori micropoluanti anorganici F Indicatori micropoluanti organici G Indicatori micropoluanti organici specifici H Indicatori biologici I Indicatori microbiologici J Indicatori radiologiei K Debitul cursului de apa Articolul 7 Modul de prelevare, conservare, pregătire Prelevarea, conservarea, transportul şi depozitarea probelor se efectuează conform prevederilor setului de standarde SR ISO 5667 şi cu respectarea metodologiilor şi normativelor de prelevare a probelor biologice în vigoare. Articolul 8 Metodologia analizelor Pentru indicatorii de calitate ai apei, stabiliţi în anexa 4 la prezentul Regulament unităţile de măsura, standardele corespunzătoare, rotunjirea rezultatelor şi abaterea admisă sunt cuprinse în anexa 5 la prezentul Regulament. Articolul 9 Evaluarea rezultatelor Pentru evaluarea calităţii apelor se utilizează cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, care se efectuează anual, câte 12 de fiecare Parte, care se vor înscrie, în buletine centralizatoare pe fiecare rau şi care vor fi transmise reciproc după cum urmează: - pentru primul semestru, până la 15 septembrie; - pentru al doilea semestru, până la 15 februarie. Pentru evaluarea rezultatelor se utilizează următoarele valori statistice: valoarea minima, valoarea medie, valoarea maxima, valoarea cu asigurare (în general de 90% percentile). În cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele. Amănuntele sunt cuprinse în anexa 6 la prezentul Regulament. Valorile indicatorilor substanţelor organice specifice, măsurate în apa vor fi prezentate în forma tabelara. Tabelul centralizator cu datele anuale pentru fiecare curs de apa, va fi transmis reciproc de către Părţi, pe cale electronică, în primul trimestru al anului următor celui analizat. Articolul 10 Sistemul de valori limita utilizat Valorile limita, ale sistemului de clasificare în cinci clase conform Directivei Cadru, sunt cuprinse în anexa 7 la prezentul Regulament. Denumirea claselor de calitate este următoarea: I. foarte buna II. buna III. moderata IV. slabă V. proasta Sistemul de clasificare are în vedere cerinţele generale cu privire la calitatea apelor, la prezenta şi reproducerea speciilor de peşti existente, la utilizarea apelor de suprafaţa în scop potabil precum şi propunerile elaborate în cadrul activităţii conform monitoringului internaţional (TNMN) ICPDR. Sistemul de valori limita poate fi modificat pe baza experienţei internaţionale dobândite în timpul implementarii Directivei Cadru. De asemenea, după o utilizare pe o perioadă de cinci ani, sistemul de valori se va reanaliza. Articolul 11 Încadrare în clase Clasificarea calităţii apelor are la baza valorile statistice stabilite conform art. 9 pentru indicatorii de calitate ai apei cuprinşi în anexa 7 la prezentul Regulament. Rezultatele vor fi înscrise în ultimul rând al anexei 6 la prezentul Regulament. Pentru o viziune de ansamblu, încadrarea cea mai defavorabila a indicatorilor din fiecare grupa, în fiecare secţiune în parte, este prezentată într-un tabel sintetic care se găseşte în anexa 8 la prezentul Regulament. Articolul 12 Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor va fi efectuată de Subcomisie, prin compararea valorilor medii ale anului analizat şi - pentru durata de cinci ani elaborate în prealabil - a valorilor medii pe doua perioade a câte cinci ani (anexa 9 a-c la prezentul Regulament). Evaluarea se efectuează pentru indicatorii la care exista date analitice pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Pentru evaluarea tendinţelor de evoluţie a stării, din cinci în cinci ani trebuie efectuat calculul tendintei de evoluţie pentru sirurile de date referitoare la ultimii zece ani. Articolul 13 Rapoarte de evaluate Rapoartele de evaluare vor fi înaintate de către Subcomisie, la Sesiunea următoare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. După o perioadă mai lungă (5 ani), Subcomisia va întocmi un raport de evaluare care va cuprinde starea calităţii apei pe perioada anterioară şi evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor. Articolul 14 Dispoziţii finale a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre Împuterniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament. b). Anexele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 la prezentul Regulament reprezintă parte integrantă din acesta. c). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte doua exemplare originale, în limba română şi limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice. d). Prezentul Regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XVlI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern. e). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament, anexa 1 a Protocolului Sesiunii a XIII-a Comisiei, intitulat "Regulament pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara" îşi pierde valabilitatea. Anexa 1 Lista instituţiilor care executa prelevarile de probe şi analizele de calitate Pe teritoriul român: ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR CRISURI - ORADEA Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 410125, România - Telefon 40 - 259 - 443892 - Fax 40 - 259 - 444237 - E-mail dispecerat@dac.rowater.ro ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR SOMES-TISA - CLUJ Str. Vânătorului nr. 17, Cluj Napoca, România - Telefon 40 - 264 - 433028 40 - 788 - 235758 40 - 788 - 235759 - Fax: 40 - 264 - 433026 - Telefon Dispecerat: 40 - 264 - 433021 - E-mail: apecj@dast.rowater.ro ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR SOMES-TISA - CLUJ SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SATU MARE Str. Mircea cel Batran nr. 8a, Satu Mare, România - Telefon 40 - 261 - 770177 40 - 261 - 770175 - Dispecerat Tel/Fax: 40 - 261 - 768302 - E-mail: sgasm@dast.rowater.ro ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR MURES - TG. MURES Str. Samuel Koteles nr. 33, Tg. Mures, România - Telefon: 40 - 265 - 261303 40 - 265 - 260289 - Fax: 40 - 265 - 267955 - E-mail: apems@dăm.rowater.ro ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR MURES SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR ARAD B-dul. Dragalina nr. 16, Arad, România - Telefon 40 - 257 - 281949 - Fax 40 - 257 - 280812 - E-mail sgape@arad.ro Pe teritoriul ungar: FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG (FTV-KTVF) H-4401 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14. Telefon: 36 - 42 - 598 931 (kozpont) 36 - 42 - 504 971 (laboratorium) Telefax: 36 - 42 - 598 941 36 - 42 - 504 970 (laboratorium) E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu ftvkvftitkarsag@ftvktvf.kvvm.hu ftvktvf_labor@ftvktvf.kvvm.hu (laboratorium) vizrajz@fetikovizig.hu TISZANTULI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG (TT-KTVF) H-4025 Debrecen, Hatvan u. 16. Telefon: 36 - 52 - 511 000 Telefax: 36 - 52 - 511 040 36 - 52 - 511 050 E-mail: tiszantuli@zoldhatosaq.hu tikofe@tktvf.kvvm.hu tiktvf_labor@tktvf.kvvm.hu vizrajz@tik0vizig.hu KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES VlZUGYI FELUGYELOSEG (KV-KTVF) H-5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7. Telefon: 36 - 66 - 362 944 36 - 66 - 463 045 36 - 66 - 463 043 36 - 30 ~ 2194 108 (ugyelet) Telefax: 36-66-361 755 E-mail: korosvideki@zoldhatosag.hu korosvidekikofe@kvktvf.kvvm.hu (kozpont) kvktvf_labor@kvktvf.kvvm.hu (labor) vizrajz@korkovizig.hu ALSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG (ATV-KTVF) H-6721 Szeged, Felso-Tisza part 17. Telefon: 36 - 62 - 553 033 (kozpont) 36 - 30 - 9382 389 (ugyelet) Telefax: 36 - 62 - 553 038 E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu atvktvftitk@atvktvf.kvvm.hu atvktvflabor@atvktvf.kvvm.hu (laboratorium) vizrajz@atikovizig.hu Anexa 2 Secţiunile de prelevare a probelor de apa şi de măsurare a debitului de apa ┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ Secţiunile pentru │ │ Raul ├───────────────────────────────┬───────────────────────────────┤ │ │ prelevări de probe │ măsurători de debit │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ ├──────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┤ │ 1. Pe teritoriul român │ ├──────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┤ │Tur │La Micula │La Turulung │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Somes │La Dara, la cca. 2 km de │La postul hidrometric Satu Mare│ │ │frontiera, pe malul drept │la cca. 16 km de frontieră │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Crasna │La Berveni, la cca. 3 km de │În dreptul podului rutier de │ │ │frontiera, amonte pod rutier │lângă localitatea Berveni, la │ │ │ │cca. 3 km │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Barcau │La Parhida, la cca. 1,5 km de │La postul hidrometric Salard, │ │ │frontiera, pe malul stang │la cca. 13 km de frontieră │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Ier │La Diosig │La Ianca │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Crisul Repede │La Cheresig, la cca. 3 km de │Determinarea debitului prin │ │ │frontiera, la postul │măsurători şi calcul │ │ │hidrometric │ │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Crisul Negru │La Zerind, la cca. 7 km de │La postul hidrometric Zerind, │ │ │frontiera, la postul │la cca. 7 km de frontieră │ │ │hidrometric │ │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Crisul Alb │La Varsand, la cca. 2 km de │La postul hidrometric │ │ │frontiera, în aval de │Chisineu Cris, la cca. 26 km │ │ │confluenta cu canalul Morilor │de frontieră │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Mures │La Nadlac, la cca. 2 km de │La postul hidrometric Nadlac │ │ │frontiera, mal drept │ │ ├──────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┤ │ 2. Pe teritoriul ungar │ ├──────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┤ │Tur │Kishodos, │Garbolc, │ │ │pod rutier, secţiunea km 23,7 │mira, secţiunea km 27,7 │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Somes │Csenger, │Csenger, │ │ │mira, secţiunea km 43,6 │mira, secţiunea km 49,4 │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Crasna │Merk, │Agerdomajor, │ │ │pod rutier, secţiunea km 42,2 │mira, secţiunea km 44,9 │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Barcau │Kismarja, │Kismarja, │ │ │pod rutier, secţiunea km 72,7 │mira, secţiunea km 71,3 │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Ier │Zsinordulo, │Zsinordulo, │ │ │pod rutier, secţiunea km 6,8 │pod rutier, secţiunea km 6,8 │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Crisul Repede │Korosszakal │Korosszakal, │ │ │frontiera, secţiunea km 56,4 │mira, secţiunea km 54,4 │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Crisul Negru │Sarkad, │Sarkad-Malomfok, │ │ │frontiera, secţiunea km 15,6 │mira, secţiunea km 15,3 │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Crisul Alb │Gyulavari, │Gyula, │ │ │frontiera, secţiunea km 8,1 │mira, secţiunea km 4,7 │ ├──────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │Mures │Nagylak, │Mako, │ │ │frontiera, secţiunea km 49,5 │mira, secţiunea km 24,5 │ └──────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘ Anexa 3 BULETIN DE ANALIZA - VIZSGALATI ADATLAP 1. Raul-Folyo ............................................................ 2. Data şi ora începerii prelevarii probelor de apa - Vizimintavetel kezdetenek napja es oraja .............................. 3. Secţiunea de prelevare a A vizimintavetel szelvenye probelor de apa ................................ ............................ ................................ ............................ ................................ ............................ ................................ ............................ 4. Data masurarii debitului........ A vizhozammeres kelte ....... 5. Secţiunea de măsurare a debitului A vizhozammeres szelvenye ................................ ............................ ................................ ............................ ................................ ............................ ................................ ............................ 6. Data completării buletinului Az adatlap kitoltesenek kelte ........................................ 7. Condiţii meteorologice: /nebulozitate, timp ploios, vant/............. Meteorologial viszonyok: /felhozet, esos ido, szel/................... Temperatura aerului:.................................................. A levego homerseklete ................................................ Fenomene de inghet:................................................... Jegviszonyok ......................................................... Culoare: ............................................................. Szin: ................................................................ Miros: ............................................................... Szag ................................................................. Pelicula: ............................................................ Hartya ............................................................... Corpuri plutitoare vizibile: ......................................... Lathato uszadekok .................................................... 8. Rezultatele obţinute - A kapott eredmenyek ┌──────────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬────────────────┐ │ Indicator │ Unitate de │ Proba │ Proba medie │ │ Mutato │ măsura │ momentană │ Atlagminta │ │ │ Mertekegyseg │ Pontminta │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │DO │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Oxygen sat. │ % │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │BOD5 │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │COD/KMnO4 │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │COD/K2Cr2O7 │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │NH4 - N │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │NO2 - N │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │NO3 - N │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │N org │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │N tot │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │0 - PO4 - P │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │P - tot │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Ca │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Mg │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Na │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │K │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Cl │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │SO4 │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │CO3 │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │HCO3 │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │TSS │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Conductivity │ S/cm │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Hardness (CaO) │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │TW │ °C │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │TDS │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │pH │ - │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Alcalinity │ mmol/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Fe(dis) │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Fe(tot) │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Mn(dis) │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Mn(tot) │ mg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Zn(dis) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Zn(tot) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Cu(dis) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Cu(tot) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Cr total(dis) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Cr total(tot) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Pb(dis) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Pb(tot) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Cd(dis) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Cd(tot) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Hg(tot) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Ni(dis) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Ni(tot) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │As(dis) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │As(tot) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │CN │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Phenol index │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │ANA det │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Petroleum │ │ │ │ │hidrocarbons (UV) │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Chlorophyl-a │ æg/l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Total Coliform │ i/m l │ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼────────────────┤ │Discherge (Q) │ mc/s │ │ │ └──────────────────────┴──────────────────┴──────────────────┴────────────────┘ 9. Alte observaţii: ...................................................... ....................................................................... Egyeb megjegyzesek: ................................................... ....................................................................... 10. Responsabilii efectuării analizelor: ................................. A vizsgalatokert felelos szemelyek: .................................. 11. Responsabilul masurarii debitului: ................................... A vizhozammeresert felelos szemely ................................... ....................................... /Numele şi semnatura / Nev es alairas/ Anexa 4 Tabel nr. 1 Indicatorii de determinat din apele de frontieră (Somes, Crasna, Tur) ┌────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────────────┬───────────────┐ │ │ │ │ 2006 │ 2007 │ │ Indicator de calitate │ UM │ Probe/an ├───────┬───────┼───────┬───────┤ │ │ │ │ M │ R │ M │ R │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ A Indicatorii regimului de oxigen │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Oxigen dizolvat │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Saturatie de oxigen │ % │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │CBO5 │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │CCO-Mn │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │CCO-Cr │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ B Indicatorii regimului de nutrienti │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Amoniu-N │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Nitrit-N │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Nitrat-N │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Azot organic │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Azot total │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Ortofosfat-P │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Fosfor total │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ C Indicatori de salinitate │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Calciu │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Magneziu │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Sodiu │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Potasiu │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Cloruri │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Sulfati │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Carbonati │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Bicarbonati │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Suspensii totale │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Conductivitate │ æS/cm │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Duritate (CaO) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ D Indicatori complementari │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Temperatura apa │ °C │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Reziduu fix │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │pH │ - │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Alcalinitate │ mmol/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ E Indicatori micropoluanti anorganici │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Fier (dizolvat) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Fier (total) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Mangan (dizolvat) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Mangan (total) │ mg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Zinc (dizolvat) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Zinc (total) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Cupru (dizolvat) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Cupru (total) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Crom Total (dizolvat) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Crom total (total) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Plumb (dizolvat) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Plumb (total) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Cadmiu (dizolvat) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Cadmiu (total) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Mercur (total) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Nichel (dizolvat) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Nichel (total) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Arsen (dizolvat) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Arsen (total) │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Cianuri totale │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ F Indicatori micropoluanti organici │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Index fenolic │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Detergenti anionactivi │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Hidrocarburi petroliere │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ │(UV) │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │AOX *1) │ æg/l │ 6 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ G Indicatori micropoluanti organici specifici *2) │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Alaclor │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Atrazin │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Benzen │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Difenileteri bromuraţi │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │C(10-13) cloralcani │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Clorfenvinfos │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Clorpirifos │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │1,2-dicloretan │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Diclormetan │ æg/l │ 3 │ X │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │2-etil-hexil-diftalat │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Diuron │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Endosulfan (alfa- │ │ │ │ │ │ │ │endosulfan) │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Hexaclor-benzen │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Hexaclor-butadiena │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Hexaclor-ciclohexan │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ │(lindan) │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Izoproturon │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Naftalina │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Pentaclor-benzen │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Pentaclor-fenol │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Simazin │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Compuşi tributil-stanici│ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ │(cation Tributil-staniu)│ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Triclorbenzeni │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ │(1,2,4 triclorbenzen) │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Triclormetan (clorofom) │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Trifluralin │ æg/l │ 3 │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Tricloretilena │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Tetracloretilena │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Tetraclormetan │ æg/l │ 3 │ │ │ X │ │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ H Indicatori biologici │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Clorofila-a │ æg/l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Fitoplancton *3) │ i/m l │ 6 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Fitobentos *4) │ - │ 1 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Macrofite *5) │ - │ 1 │ X │ X │ X │ X │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Macronevertebrate │ - │ 2 │ X │ X │ X │ X │ │acvatice *6) │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │Peşti *7) │ - │ 1/3 ani │ │ X │ │ X │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ I Indicatori microbiologici │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Bacterii coliforme │ i/m l │ 12 │ X │ X │ X │ X │ │totale │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ J Indicatori radiologici │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Activitate -globală *8) │ Bq/l │ 12 │ X │ │ X │ │ ├────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┤ │ K Cantitate de apa │ ├────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────┬───────┬───────┬───────┤ │Debit (Q) │ mc/s │ 12 │ X │ X │ X │ X │ └────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘ -------- *1) Analiza se va efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară. *2) Indicatorii de calitate din aceasta grupa se vor analiza începând cu anul 2007, cu frecventa mica odată la cativa ani şi numai după efectuarea unui screening pentru detectarea acestora, cu excepţia indicatorilor marcati în tabel şi care vor fi determinati de unele laboratoare ale Părţii ungare. (Pentru determinarea acestora este necesară o dotare specifică, corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale Părţilor) *3) Pe baza componentei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie. *4) Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primavara, după perioada de ape mari, în regim