ANEXE din 2 decembrie 2009

Pe scurt

Această lege stabilește curriculumul de pregătire pentru rezidențiatul de medicină de familie cu timp parțial, detaliind structura, durata și obiectivele acestei specializări medicale. Ea definește medicina de familie și funcțiile sale esențiale în sistemul de asistență medicală.

Ce reglementează

Definiția și funcțiile specialității de medicină de familie.
Durata și structura pregătirii prin rezidențiat în medicina de familie.
Numărul de ore didactice și de studiu individual, precum și sistemul de credite (CFU) pentru cuantificarea pregătirii.
Obiectivele generale pe care trebuie să le atingă absolvenții rezidențiatului de medicină de familie.

Cui îi este adresată

Medicilor rezidenți care urmează pregătirea în specialitatea medicină de familie.
Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București, responsabil cu publicarea și difuzarea lucrării.

Puncte cheie

Durata rezidențiatului este de 5 ani.
Curriculumul prevede 200 de ore didactice și 40-50 de ore de studiu individual pe an universitar.
Un credit (CFU) echivalează cu 25 de ore de instruire.
Activitatea didactică acoperă 20-30% din timpul alocat pregătirii, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.

Textul legii

ANEXE din 2 decembrie 2009 la Ordinul ministrului sănătăţii publice, interimar, şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, interimar, nr. 1.398/6.042/2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexele nr. 1 şi 2) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 bis din 11 ianuarie 2010 Anexa 1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENŢIATUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARŢIAL Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENŢIATUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARŢIAL 1.1 DEFINIŢIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistenţa medicală primară şi continuă şi, prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice şi de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei şi colectivităţii, având următoarele funcţii: ● De asigurare a accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală ● De supraveghere a sănătăţii ● De prevenţie primară, secundară, terţiară ● De prevenţie specifică ● De promovare a sănătăţii ● De asigurare a îngrijirilor medicale curente ● De selecţionarea pacienţilor care au nevoie de asistenţă de specialitate ● De coordonare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile concrete ale bolnavului ● De sinteza diagnostică şi terapeutică ● De supraveghere medicală continuă a individului, familiei şi a colectivităţii ● De recuperare şi reabilitare a bolnavilor ● De asigurare a îngrijirilor paliative şi terminale ● De cercetare ştiinţifică specifică 1.2 DURATA REZIDENŢIATULUI - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 1.3 OBIECTIVE GENERALE Absolvenţii rezidenţiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activităţi:

Să asigure asistenţa medicală primară, preventivă şi curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntaţi.
Să acorde asistenţă medicală preventivă omului sănătos, familiei şi colectivităţii.
Să acorde tuturor pacienţilor asistenţă medicală de prim contact, asumându-şi responsabilitatea deciziei iniţiale şi toate problemele medicale pe care le prezintă pacienţii lor şi să apeleze în timp util la ceilalţi medici specialişti.
Să acorde asistenţă medicală de urgenţă adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitaţi ca medici de prim contact.
Să asigure asistenţă medicală continuă tuturor pacienţilor lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice şi socio-culturale ale fiecărui pacient.
Să medieze în mod corect relaţiile pacientului cu sistemul de asistenţă medicală şi să poată lucra şi echipa de asistenţă medicală.
Să elaboreze şi să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei. 1.4 STRUCTURA STAGIILOR 5 ANI DE PREGĂTIRE ANUL I ŞI ANUL II CONŢINUTUL STAGIILOR 1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE 1.4.1.1 Tematica introductivă în M.F (100 ore)
Introducere în problematica M.F
Condiţiile de lucru ale M.F
Descrierea cabinetului
Echipa de lucru a M.F
Locul M.F în medicina modernă
Obiectul şi metodologia M.F
Principiile M.F
Funcţiile M.F
Definiţia şi conţinutul M.F
Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale
Activitatea preventivă în M.F
Activitatea curativă în M.F
Asistenţa medicală a familiei
Asistenţa medicală a unei colectivităţi
Relaţiile M.F cu celelalte specialităţi 1.4.1.2 Baremul activităţilor practice
Prezentarea cabinetului şi a echipei de lucru: 1
Participarea la consultaţiile curente: 30
Participarea la consultaţiile preventive: 20
Participarea la vizitele la domiciliu: 10
Acordarea primului ajutor medical: 10
Completarea unor documente: 10
Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 10
Analiza unor probleme epidemiologice: 5
Monitorizarea unor bolnavi cronici: 20
Asistenţa medicală a copilului: 20
Asistenţa medicală a bătrânului: 20 1.4.2 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore).
Traheobronşite acute
Bronhopneumonii
Pneumopatiile acute
Astm bronşic
Bronhopatii cronice obstructive
Bronşectazii
Embolia pulmonară
Edem pulmonar
Pneumotorax spontan
Cancer bronho-pulmonar
Pleureziile
Insuficienţa respiratorie
Tulburări de ritm şi de conducere
Cardiopatia ischemică
Pericarditele şi miocarditele
Afecţiuni valvulare
HTA şi criza hipertensivă
Insuficienţa cardiacă
Arteriopatii acute şi cronice
Insuficienţa venoasă, varice, hemoroizi
Lipotimia, sincopa, colapsul, şocul
Cefaleea şi migrena
Gastritele
Ulcerul gastro-duodenal
Cancerul gastric
Hepatitele acute şi cronice
Ciroza hepatică
Bolile colecistului
Afecţiuni pancreatice
Icterul
Hemoragiile digestive
Constipaţia
Colonul iritabil şi colita ulcerativă
Cancerul colo-rectal
Infecţii urinare şi ale tractului urinar
Glomerulonefritele
Insuficienţa renală
Sindromul nefrotic
Lupusul eritematos sistemic
Poliartrita reumatoidă
Artritele
Artrozele
Spondilozele şi lombalgiile
Guta
Piciorul dureros
Epicondilita, tenosinovite, bursite
Osteoporoza
Obezitatea
Diabetul zaharat
Sindromul hipoanabolic
Anemiile
Adenopatiile
Leucemiile
Limfoamele
Sindroame hemoragice
Intoxicaţii acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanţe organo-fosforice, substanţe organoclorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene
Intoxicaţiile cronice profesionale şi neprofesionale
Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară. 1.4.2.2 Baremul activităţilor practice
Examinarea clinică a bolnavului: 300
Interpretarea examenului radiologic şi afecţiunile prevăzute şi tematica pe aparate şi sisteme: 30
Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 30
Interpretarea unei EKG: 30
Interpretarea principalelor date ecografice şi endoscopice pentru patologia prevăzută şi programa: 30
Interpretarea oscilometriei: 10
Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 10
Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduvă: 10
Interpretarea rezultatelor obţinute prin tehnicile de explorare a secreţiei gastrice: 10
Sondajul şi spălătura gastrică: 5
Examenul de fund de ochi: 10
Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 30
Recoltarea şi interpretarea examenului coprologic: 5
Alimentaţia omului sănătos: 50
Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecţiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 50
Puncţia pleurală: 5 1.4.3 STAGIUL DE PEDIATRIE 1.4.3.2 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore)
Creşterea şi dezvoltarea copilului
Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos
Malnutriţia protein-energetică
Rahitismul
Diabetul copilului
Anemiile
Sindroame hemoragice
Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice
Limfoamele maligne hodgkiniene şi non-hodgkiniene
Malformaţii congenitale
Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice
RAA şi cardiopatia reumatismală
Artritele cronice juvenile
Sindromul febril prelungit
Durerea toracică la copil şi adolescent
Infecţiile tractului respirator superior
Amigdalitele
Sinuzitele
Otita medie acută şi cronică.
Bronşiolita acută
Bronhopneumonia
Pneumoniile acute şi cronice
Miocarditele
Pericarditele
Endocarditele infecţioase
Tulburări de ritm şi de conducere
Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară la copil
Stomatitele, glositele şi cheilitele
Hemoragiile digestive la un nou născut şi copil
Diareea cronică şi sindromul de malabsorbţie
Parazitozele digestive
Hepatitele acute şi cronice
Sindromul nefrotic
Glomerulonefritele acute
Insuficienta renală şi cronică
Enurezisul şi encoprezisul
Urgenţe pediatrice majore: ● convulsiile ● intoxicaţiile acute ● înţepături de insecte veninoase ● muşcături de animale ● insolaţia ● şocul ● insuficienţa cardio-respiratorie ● sindroame de deshidratare acută ● comele
Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică a adolescentului. 1.4.3.
Baremul activităţilor practice
Examinarea clinică a copilului: 50
Măsurători antroprometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50
Aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului: 50
Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil: 50
Instalarea unui cateter venos: 10
Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste: 5
Interpretarea examenului de sânge periferic şi LCR: 20
Examen otoscopic la sugar şi copilul mare: 10
Examenul fundului de ochi: 10
Interpretarea EKG-ului la sugar şi copilul mare: 20
Interpretarea probelor funcţionale respiratorii: 10
Interpretarea probelor hepatice: 30
Interpretarea probelor renale: 30
Interpretarea probelor de digestie: 30
Interpretarea radiografiei toracice: 20
Interpretarea radiografiei schelet: 20
Interpretarea radiografiei craniene: 10
Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 20
Interpretarea urografiei: 5
Efectuarea bilanţului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50
Urmărirea epidemiologică şi igienică a colectivităţilor de copii: 30
Prescrierea medicamentelor în funcţie de vârsta: 50
Stabilirea necesitaţilor nutriţionale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani şi adolescenţi:50
Alimentaţia nou-născutului, sugarului şi copilului pe etape de vârsta (alimentaţia naturală, preparate dietetice): 50
Preluarea copilului la domiciliu: 10 1.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ŞI SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE. 1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)
Plăgile
Hemoragii posttraumatice
Arsurile
Degerăturile
Electrocutarea
Entorse
Luxaţii
Fracturi
Rinita acută
Sinuzita acută
Laringita acută
Angine acute
Flegmon amigdalian
Epistaxis
Otita acută
Traumatisme fizice, chimice şi termice ale ochiului
Ochiul roşu şi dureros
Cataractele
Glaucomul
Hemoragia digestivă superioară
Hemoragia digestivă inferioară
Complicaţiile ulcerului gastro-duodenal
Litiaza biliară
Colecistita acută
Pancreatita acută
Cancerul de cap de pancreas
Abdomenul acut chirurgical
Apendicita acută
Peritonitele
Ocluzia intestinală
Icter mecanic
Cancer gastric
Cancer de colon
Cancer de rect
Litiaza renală
Adenom de prostată
Cancer de prostată
Retenţia acută de urină
Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine
Tumorile sânului 1.4.4.2 Baremul activităţilor practice
Sutura plăgilor: 20
Hemostaza provizorie: 20
Tamponament nazal anterior şi posterior şi epistaxis: 10
Aspiraţia nazală: 10
Extragerea corpilor străini din canalul auditiv şi din fosele nazale: 10
Inhalaţii: 10
Pulverizări: 10
Administraţiile de aerosoli: 10
Instilaţia şi spălătura auriculară: 10
Fundul de ochi: 20
Acuitatea vizuală: 30
Acuitatea cromatică: 30
Spălătura oculară: 20
Instilaţia oculară: 20
Îndepărtarea corpilor străini oculari: 5
Reducerea luxaţiilor: 5
Imobilizarea cu pansamente compresive şi gipsate: 10
Incizia şi drenajul unor colecţii: 5
Denudare venoasă: 10
Perfuzii şi transfuzii: 30
Paracenteza evacuatoare: 10
Puncţie articulară: 5
Infiltraţii: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenţi: 20
Traheostomie
Spălătura gastrică şi intestinală: 5
Puncţie vezicală
Sondaj vezical: 5 1.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE 1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)
Noţiuni de planning familial
Diagnosticul de sarcină
Sarcina normală
Sarcina cu risc obstetrical crescut
Sarcina patologică
Lăuzia
Iminenţa de avort
Placenta praevia
Eclampsia
Apoplexia utero-placentară
Metroragiile
Sarcina extrauterină
Vulvovaginita acută
Boala inflamatorie pelviană
Fibrom uterin
Cervicite acute şi cronice
Cancer genito-mamar 1.4.5.2 Baremul activităţilor practice
Examenul clinic şi genital al femeii gravide: 50
Asistarea naşterii normale: 30
Naşterea patologică: 5
Perineotomie şi perineorafie: 5
Colporafie
Tamponament şi hemoragiile genitale: 5
Recoltarea: 10
Indicarea metodelor contraceptive: 20
Montarea unui sterilet: 5 1.4.6 STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ A. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor şi funcţiilor medicinei de familie (40 ore)
Etiologia cancerului - factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali) - factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie) - factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici)
Factori de pronostic în cancer - factori legaţi de tumoră - factori legaţi de gazdă
Principii şi metode de diagnostic în cancer - diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte) - diagnosticul biologic - diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive) - particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultăţi şi erori.
Rolul chirurgiei în oncologie - rolul chirurgiei în profilaxia cancerului - rolul chirurgie în diagnosticul cancerului - rolul chirurgiei în tratamentul cancerului - principiile tratamentului chirurgical
Principiile radioterapiei în oncologie - definiţia şi scopurile radioterapiei în oncologie - tipuri şi surse de radiaţii utilizate - mărimi şi unităţi de măsură în radioterapie - bazele fizice şi biologice ale radioterapiei - tipuri de iradiere - incidentele şi complicaţiile radioterapiei
Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului - date generale - cinetica celulare - mecanismul de acţiune al citostaticelor - rezistenţa la citostatice - căi de administrare a citostaticelor - indicaţiile şi contraindicaţiile chimioterapiei - incidentele şi complicaţiile chimioterapiei - tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor - clasificarea citostaticelor - evaluarea răspunsului la chimioterapie - principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice
Principiile tratamentului hormonal în oncologie - principalele efecte ale hormonilor în cancer - principalele obiective ale tratamentului hormonal - clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului.
Urmărirea bolnavului
Infecţiile în cancer
Complicaţiile cancerului
Urgenţele în oncologie
Durerea în cancer - anatomia şi fiziologia durerii - sindroame dureroase în cancer - tratamentul durerii în cancer
Tratamentele paleative în cancer
Aspecte de psiho-oncologie
Alimentaţia în oncologie
Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educarea sanitară a populaţiei
Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament
Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancer ale sferei capului şi gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul prostatei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) B. Baremul activităţilor practice
Examen chimic general şi loco-regional al bolnavului oncologic
Examen al ariilor ganglionare superficiale
Examen general al tegumentelor şi mucoaselor
Examen al cavităţii bucale
Examen al sânului
Examen ginecologic şi examen citologic cervico-vaginal
Tuşeu rectal şi examen al prostatei
Interpretarea explorărilor biologice şi imagistice 1.4.7 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE 1.4.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
Rujeola
Rubeola
Varicela
Gripa
Parotidita
Infecţii cu protozoare şi metazoare
Boala diareică acută
Mononucleoza infecţioasă
Zona zoster
Scarlatina
Hepatitele virale acute
Febra tifoidă
Salmonelozele
Toxiinfecţiile alimentare
Tetanos
Meningite
Encefalite
Holera
Enterocolite
SIDA şi infecţia HIV la adult şi copil
Antibiotice 1.4.7.2 Baremul activităţilor practice
Interpretarea rezultatelor obţinute la hemocultură: 10
Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 10
Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 10
Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice şi transportul lor: 20 1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1.4.8.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
Normalitate, anormalitate şi boala psihică
Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice
Reacţii psihopatologice
Neurastenia şi tulburările de somatizare
Tulburări psihopatologice ale alimentaţiei, somnului şi sexualităţii
Psihozele endogene
Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri şi tutun
Delirium tremens
Demente
Anxietatea şi atacurile de panică
Depresia
Personalităţi particulare şi patologice 1.4.8.2 Baremul activităţilor practice
Examinarea pacientului şi perspectiva psihopatologică (observarea expresivităţii şi comportamentului, dialogul): 30
Interviuri şi chestionare semistructurate şi structurate ale psihopatologiei generale: 20
Anamneza biografica. Foaia de observaţie standardizată şi psihiatrie: 20
Scale de evaluare cantitativă a anxietăţii şi depresiei: 10
Scale de evaluare comportamentală a deficitelor şi dizabilităţilor comportamentele şi psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 10
Evaluarea reţelei de suport social şi rolul ei şi evoluţia tulburărilor psihice: 10
Evaluarea interacţiunilor intrafamiliale şi relaţia cu familia ce are în componenţă un bolnav psihic: 10
Evaluarea riscului suicidar: 5
Modalităţi de intervenţie şi situaţii de criză psihologică: 10
Tehnici de psihoterapie: 10 1.4.9 STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE 1.4.9.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
Dermatozele
Dermatita de contact
Eczeme
Infecţii streptococice ale pielii
Infecţii stafilococice ale pielii
Urticaria şi angioedemul
Eczema sugarului şi a copilului mic
Boli de colagen
Boli buloase
Bolile arterelor şi venelor
Afecţiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee şi sudoripare
Afecţiuni ale mucoasei bucale şi genitale
Boli cu transmitere sexuală
Psoriazis
Pemfigus
Lichenul plan şi erupţii lichenoide
Tumori cutanate benigne şi maligne
Scabia
Pediculoza 1.4.9.2 Baremul activităţilor practice
Semne importante pentru diagnosticul clinic: 10
Interpretarea examenului micologic: 10
Interpretarea examenului bacteriologic: 10
Interpretarea examenului serologic şi ultramicroscopic: 5
Drenaj de colecţii şi evacuarea de hematoame: 5
Electrocauterizări: 5
Prescrierea şi utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecţiunile menţionate: 10
Biopsia cutanată: 5 1.4.10 STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.10.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
Cefaleea şi migrena
Vertijul 3 Tremurăturile
Boala Parkinson
Epilepsia
Scleroza multiplă
Polinevritele
Accidentele vasculare cerebrale
Comele 1.4.10.2 Baremul activităţilor practice
Examinarea bolnavului neurologic: 20
Puncţia lombară: 5
Interpretarea examenului LCR: 5 1.4.11 STAGIUL DE DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE 1.4.11.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie
DZ aspecte clinice, factori de risc, investigaţii paraclinice 3.-
DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO (2 cursuri)
DZ complicaţii, evoluţie, prognostic
DZ rezistenţa la insulină
DZ dispensarizare, ghiduri de practică 1.4.11.2 Baremul activităţilor practice - prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie - prezentarea DZ tip II, metode de dispensarizare prin medicul de familie - examinarea clinică iniţială a pacientului cu DZ - investigaţii paraclinice la prima vizită la medicul de familie - realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbuminurie - efectuarea fundului de ochi - examinarea piciorului diabetic - principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II - realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidraţi - scheme terapeutice - prevenirea complicaţiilor 1.4.12 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ŞI MANAGEMENT SANITAR 1.4.12.1.a Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)
- Epidemiologia definiţie, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile şi epidemiologia bolilor netransmisibile
- Epidemiologia de teren
- Prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale
- Sănătate publică, educaţia pentru sănătate
- Servicii de igiena alimentaţiei
- Servicii de igiena mediului, igiena şcolară, colectivităţilor
- Elemente de biostatistică, indicatori statistici 1.4.12.1.b Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)
Sistemele de sănătate
Locul medicinii de familie şi sistemele de sănătate
Sistemul asigurărilor sociale de sănătate
Relaţiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate
Evaluarea stării de sănătate a unei colectivităţi
Managementul cabinetului de medicina de familie 1.4.12.2.a Baremul activităţilor practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice
evaluarea riscului de îmbolnăvire
epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice
prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale
noţiuni despre dezinfecţii, sterilizare, decontaminare, curăţare
produse biocide noi
aprecierea stării de sănătate a unei colectivităţi
elaborarea de programe profilactice privind condiţiile de igienă din colectivităţi
proiectarea şi realizarea programelor de vaccinări
supravegherea şi controlul sterilizării şi unităţilor sanitare
recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern (apă, aer, sol)
interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern
recoltarea de probe pentru analiza alimentelor
aprecierea dezvoltării fizice a şcolarilor
aprecierea dezvoltării psihice a şcolarilor
evaluarea regimului de activitate al şcolarilor
realizarea unui program de acţiuni privind educaţia pentru sănătate (individual, familial, pe grupe, colectivităţi) 1.4.12.2.b Baremul activităţilor practice de management sanitar
Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 5
Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivităţi: 5
Managementul unui cabinet de medicină de familie: 5
Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 5 1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică - 2 ore
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
Contextul apariţiei bioeticii
Definirea bioeticii
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
Valori ale relaţiei medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relaţiei medic-pacient
Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
Consimţământul informat
Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
Relaţia medic-pacient minor
Acte normative care reglementează relaţia medic - pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
Libertatea procreaţiei
Dileme etice în avort
Etica reproducerii umane asistate medical
Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
Probleme etice în stările terminale
Tratamente inutile în practica medicală
Eutanasia şi suicidul asistat
Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
Donarea de organe de la cadavru
Donarea de organe de la persoana vie
Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
Terapia genică
Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
Comitetele de etică a cercetării
Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.14 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - (180 ore) INTRODUCERE: în anul III rezidenţii urmează o pregătire specifică medicinii de familie. Aceasta pregătire constă din: ● Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală ● Seminarii ţinute de medicii instructori de medicină generală ● Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie, ţinute de cadre didactice de medicină de familie sau instructori acreditaţi şi acest sens de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar ● Elaborarea şi susţinerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie ● În general rezidenţii vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână (o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs şi seminarii, 4 ore curs şi 3 ore seminarii. ● Seminariile se vor ţine din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie ● Medicii instructori acreditaţi vor efectua evaluarea periodică şi finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse. 1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie
Particularităţile M.F
Caracterul interdisciplinar al M.F
Pacientul sănătos şi pacientul bolnav
Relaţia dintre normal şi patologic
Despre conceptul de sănătate
Problemele medicale ale omului sănătos
Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane
Nevoile medicale ale fiecărei etape
Activitatea preventivă în M.F
Importanţa prevenţiei primare
Promovarea sănătăţii în M.F
Despre conceptul de boală
Despre conceptul de bolnav
Trecerea de la sănătate la boală
Patogenia psihosomatică
Rolul stresului şi patologia umană
Importanţa particularităţilor individuale
Particularităţile consultaţiilor în M.F
Sursele de informaţie şi M.F
Importanţa comunicării în M.F
Particularităţile diagnosticului în M.F
Strategia investigaţiilor paraclinice
Particularităţile tratamentului în M.F
Supravegherea tratamentului în M.F
Psihoterapia şi M.F
Terapiile alternative
Asistenţa medicală la domiciliu
Îngrijirile paleative
Rolul familiei şi viaţa individului
Structura şi funcţiile familiei
Ciclurile familiei
Problemele medicale ale familiei
Asistenţa medicală a unei colectivităţi
Asistenţă de M.F şi mediul rural
Bolile sociale
Atitudinea M.F în faţa unui bolnav cu o simptomatologie comună
Atitudinea M.F în faţa unei adenopatii
Atitudinea M.F în faţa unei astenii
Atitudinea M.F în faţa unei anxietăţi
Atitudinea M.F în faţa unei cianoze
Atitudinea M.F în faţa unei convulsii
Atitudinea M.F în faţa unei depresii
Atitudinea M.F în faţa unei cefalei
Atitudinea M.F în faţa unei diarei
Atitudinea M.F în faţa dispneei
Atitudinea M.F în faţa unei dureri precordiale
Atitudinea M.F în faţa unei dureri lombare
Atitudinea M.F în faţa unei febre
Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii digestive
Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii genitale
Atitudinea M.F în faţa unei hematurii
Atitudinea M.F în faţa unei insomnii
Atitudinea M.F în faţa unui icter
Atitudinea M.F în faţa unei palpitaţii
Atitudinea M.F în faţa unui tremor
Atitudinea M.F în faţa unei stări confuzionale
Diagnosticul diferenţial în M.F
Dificultăţile de diagnostic în M.F
Sinteza diagnostică şi M.F
Îngrijirea bolnavului cu infecţii ale căilor respiratorii superioare
Îngrijirea bolnavului cu astm bronşic
Îngrijirea bolnavului cu BPOC
Îngrijirea bolnavului cu HTA
Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană
Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă cardiacă
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric şi duodenal
Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian
Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică
Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil
Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă
Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat
Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie
Îngrijirea bolnavului cu obezitate
Îngrijirea bolnavului cu infecţie urinară
Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă renală
Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral
Îngrijirea bolnavului cu artroze
Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă
Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare
Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă
Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuţie
Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson
Managementul cabinetului de M.F
Drepturile pacientului
Obligaţiile M.F
Probleme de etică şi deontologie
Răspunderea M.F
Informatizarea activităţii de M.F
Posibilităţile şi limitele M.F 1.4.14.2 Tematica seminariilor În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme. a. Istoria naturală a bolilor (efectuare şi interpretare de cazuri) b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie) c. Evaluarea riscului secundar pentru complicaţii şi agravări ale unor afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie) d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidă şi noul născut (elaborare de riscograme) e. Îngrijirea sugarului la domiciliu f. Sindroame mai frecvente în MF g. Abordarea consultaţiei primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situaţii - pacienţi cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.) h. Strategia de investigaţii paraclinice (analize de cazuri) i. Elaborarea diagnosticului în condiţiile asistenţei primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme) j. Sinteza diagnostică şi terapeutică în M.F k. Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme) l. Supravegherea tratamentului în MF m. Programul profilactic şi practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme) n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date) o. Cercetarea ştiinţifică şi M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date) p. Comunicarea în M.F 1.4.14.3 Baremul activităţilor practice şi dispensar A. Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde: ● Participarea la consultaţiile efectuate de medicul primar sau instructor MF şi discuţia cazurilor: 300 ● Efectuarea personală de investigaţii paraclinice accesibile: 100 ● Participarea la consultaţiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienţilor: 100 ● Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50 ● Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 50 ● Analiza unor familii cu probleme medicale: 30 ● Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50 ● Participarea la acordarea ajutorului de urgenţă şi toate condiţiile de necesitate: 50 ● Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50 ● Participarea la activităţile de asistenţă comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50 ● Participarea la activităţile manageriale ale unităţii: 30 ● Efectuarea nemijlocită de acţiuni de educaţie pentru sănătate: 30 ● Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10 ● Elaborarea de planuri terapeutice şi discutarea lor: 100 ● Elaborarea de planuri profilactice şi discutarea lor: 50 ● Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50 ● Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidităţii etc.): 30 B. În decursul activităţii efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică: ● Asistenţa medicală a omului sănătos de diferite vârste. ● Asistenţa pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate ● Asistenţa de urgenţă ● Asistenţa gravidei şi a noului născut ● Asistenţa copilului şi adolescentului ● Asistenţa bolnavilor cronici ● Asistenţa bătrânilor ● Asistenţa comunitară ● Management sanitar(la nivelul asistenţei primare) ● Educaţia pentru sănătate ● Asistenţa şi îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc. ● Asistenţa familiei MEDICINĂ DE FAMILIE CU TIMP PARŢIAL DE PREGĂTIRE 5 ani STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDODONŢIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti
Definiţie Endodonţia reprezintă ramura medicinii dentare care se ocupă cu morfologia, fiziologia şi patologia pulpei dentare şi a ţesuturilor periapicale . Studiul şi practica endodonţiei cuprind cunoştinţele fundamentale şi clinice cu privire la biologia pulpei dentare, etiologia, diagnosticul, prevenirea şi tratamentul afecţiunilor şi traumelor acesteia şi starea ţesuturilor periapicale. Abordarea profilactică, diagnostică şi de tratament se referă la:
Evidenţierea şi prevenirea factorilor etiologici ai patologiei pulpare şi apicale prin cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare şi a anatomiei spaţiului endodontic şi a parodontiului apical;
Evaluarea preoperatorie a posibilităţilor unui tratament endodontic corect prin stabilirea stadiului reversibil sau ireversibil al afecţiunii pulpare;
Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor moderne de tratament endodontic conservator, prin aplicarea celor mai adecvate metode permiţând menţinerea totală sau parţială a pulpei vii în situaţia unei afecţiuni pulpare reversibile, ca şi a principiilor şi tehnicilor terapeutice aplicate în situaţia unei afecţiuni pulpare ireversibile;
Identificarea factorilor care pot afecta evoluţia şi prognosticul unui tratament endodontic ortograd, precum şi posibilităţile existente în situaţia necesităţii eventualei reluări a acestuia;
Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociate tratamentului endodontic convenţional;
Cunoaşterea principiilor biomecanice ale realizării restaurărilor morfo-funcţionale specifice dinţilor trataţi endodontic;
Principiile specifice din odonto-terapia restauratoare;
Corelaţiile endo-parodontale;
Chirurgia endodontică şi dento-alveolară;
Restaurări protetice adaptate specificului dinţilor trataţi endodontic;
Principiile terapiei endodontice aplicate în pedodonţie;
Implicaţiile endodontice ale terapiei ortodontice;
Implantologia ca alternativă de tratament.
Durata rezidenţiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat 3.A.
Etapa de angajare şi luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea medicului dentist la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni 3.A.
Stagiul de Endodonţie: 20 luni 3.A.
Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 2 luni 3.A.
Stagiul de Parodontologie: 2 luni 3.A.
Stagiul de Chirurgie dento-alveolară: 2 luni 3.A.
Stagiul de Protetică: 2 luni 3.A.
Stagiul de Pedodonţie: 4 luni 3.A.
Stagiul de Ortodonţie: 2 luni 3.A.
Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni 3.A.
Stagiul de Sănătate publică: 2 săptămâni 3.A.
Stagiul de Farmacologie clinică: 1 lună 3.B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat Anul I: endodonţie 12 luni Anul II: endodonţie 8 luni odonto-terapie restauratoare 2 luni parodontologie 2 luni Anul III: chirurgie dento-alveolară 2 luni protetică 2 luni pedodonţie 4 luni ortodonţie 2 luni bioetică 2 săptămâni sănătate publică 2 săptămâni farmacologie clinică 1 lună 3.C. Barem de promovare:
Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire 4.
Anul I 4.1.
Stagiul de ENDODONŢIE: 12 luni 4.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 24 ore Cursuri
Introducere. Istoricul Endodonţiei. Obiectul Endodonţiei - ramură medico-chirurgicală a ştiinţelor medicinei dentare. Stadiul actual al cunoştinţelor de specialitate în Endodonţie. Terminologie.
Anatomia spaţiului endodontic.
Morfologia şi fiziologia pulpei dentare. Caracteristici morfologice şi funcţionale ale complexului pulpo-dentinar şi rolul acestora în reuşita unor metode terapeutice biostimulatoare.
Factorii etiologici ai patologiei pulpare. Elemente de profilaxie în endodonţie. Mijloace de diagnostic. Examenul radiologic. Raportul dinţilor cu structurile anatomice locale.
Manifestări inflamatorii ale ţesutului pulpar şi periradicular. Simptomatologia patologiei pulpare. Evaluarea preoperatorie a posibilităţilor unui tratament endodontic corect.
Caracterul reversibil şi ireversibil al inflamaţiilor pulpare. Indicaţii şi principii privind conservarea pulpei dentare prin tratament biologic conservator. Interpretarea clinicoradiologică a leziunilor periradiculare.
Inflamaţia pulpară ireversibilă. Indicaţii şi principii ale extirpării parţiale sau totale a pulpei dentare.
Principii şi mijloace de determinare a lungimii canalelor radiculare. Consecinţele supra şi subevaluării lungimii de lucru.
Principii şi metode de realizare a tratamentului biomecanic de canal. Tehnici actuale, manuale şi rotative, de tratament biomecanic. Metode neconvenţionale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice şi bazate pe radiaţia laser.
Criterii de selecţie a soluţiilor de irigare a spaţiului endodontic, rolul antiseptic şi chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spaţiului endodontic.
Rolul medicaţiei endodontice, criterii de selecţie a substanţelor medicamentoase, posibilităţile de potenţare a efectelor antiseptice şi biostimulatoare. Evaluarea clinică şi microbiologică a statusului endodontic.
Principiile obturaţiei de canal tridimensionale. Sigilanţi. Materiale şi metode actuale de realizare a obturaţiei de canal tridimensionale.
Morfologia şi fiziologia parodonţiului apical.
Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. Mijloace preventive.
Simptomatologia necrozei şi gangrenei pulpare. Mecanismele imune în etiologia osteitelor apicale cronice.
Evaluarea preoperatorie a posibilităţilor unui tratament endodontic corect în gangrena pulpară simplă şi complicată.
Procedurile terapeutice de urgenţă în parodontitele apicale acute.
Evoluţia şi prognosticul parodontitelor apicale cronice. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.1.
Barem de manevre, tehnici şi activităţi practice în cadrul anului I a rezidenţiatului în endodonţie
Examenul clinic în endodonţie: foaia de observaţie, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultaţie şi tratament în endodonţie - tehnici de utilizare.
Stabilirea planului de tratament în endodonţie. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic.
Stabilirea diagnosticului inflamaţiilor pulpare acute şi cronice şi a planului de tratament în inflamaţiile pulpare acute şi cronice.
Realizarea accesului în spaţiul endodontic - instrumentar, tehnici.
Odontometria canalului radicular - mijloace, tehnici.
Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal - step back şi crown down.
Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal.
Managementul parodontitelor apicale acute.
Managementul parodontitelor apicale cronice.
Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare. 4.
Anul II 4.2.
Stagiul de ENDODONŢIE: 8 luni 4.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore
Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eşec în endodonţie.
Incidente, accidente şi eşecuri în tratamentul endodontic.
Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice.
Limitele tratamentului endodontic convenţional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic.
Principiile biomecanice ale restaurărilor morfo-funcţionale pentru dinţii trataţi endodontic. Metode de restaurare corono-radiculară a dinţilor trataţi endodontic.
Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament.
Cauzele durerii dento-parodontale şi cranio-faciale.
Tratamentul de urgenţă în traumatismele dento-parodontale cu implicaţii pulpare şi apicale.
Cunoaşterea şi prevenirea infecţiei de focar de origine dento-parodontală.
Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienţi, inclusiv vârstnici şi pacienţi cu afecţiuni sistemice.
Materiale şi metode de rezolvare a discromiei dinţilor devitali.
Noţiuni de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sănătate publică conexe. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.1.
Barem de manevre, tehnici şi activităţi practice în cadrul anului II a rezidenţiatului în endodonţie
Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv şi diferenţial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea interpretării radiologice în raport cu datele examenului clinic.
Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluţia simptomatologiei clinice şi cu evoluţia interpretată radiologic a leziunilor periapicale.
Aprecierea şi managementul incidentelor şi accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforaţii radiculare, căi false, fractura instrumentarului în spaţiul endodontic, etc.
Abordarea terapeutică a rezorbţiilor radiculare interne şi externe.
Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd şi prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodontică.
Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici şi metode.
Aplicarea de tehnici şi metode specifice de restaurare morfo-funcţională coronară şi/sau corono-radiculară a dinţilor trataţi endodontic. 4.2.
Stagiul de ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni 4.2.2.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune
Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare
Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
Metode de restaurare odontală a dinţilor trataţi endodontic cu distrucţii coronare întinse
Tratamentul leziunilor coronare prin incrustaţii metalice şi nemetalice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.2.
Pregătire practică 4.2.
Stagiul de PARODONTOLOGIE: 2 luni 4.2.3.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Modalităţi conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonţiului marginal în condiţii de sănătate şi de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei orale şi a stării de îmbolnăvire parodontală.
Criterii moderne de diagnostic în gingivite şi parodontite.
Influenţe reciproce clinico-terapeutice în contextul relaţiei endo-parodontale.
Parodontita marginală cronică superficială - entitate nosologică rezultată din evoluţia ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice şi simptomatologie.
Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic.
Semnificaţii actuale privind existenţa ca forme nosologice diferenţiate între parodontitele agresive şi parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde.
Consideraţii moderne privind clinica şi tratamentul retracţiilor gingivale. Corelaţii între patologia endodontică şi a parodonţiului marginal: - managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic; - regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale; - implicaţiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonţiului marginal.
Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice.
Orientări, direcţii şi etape principale ale tratamentului parodontal. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.3.
Pregătire practică 4.
Anul III 4.3.
Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni 4.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii = 18 ore Cursuri
Tratamentul accidentelor şi complicaţiilor extracţiilor dentare.
Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic.
Accidente şi complicaţii de erupţie ale dinţilor temporari şi definitivi şi tratamentul acestora.
Tratamentul de urgenţă în traumatismele dento-parodontale.
Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.
Infecţii oro-maxilo-faciale. 4.3.
Stagiul de PROTETICĂ DENTARĂ: 2 luni 4.3.2.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare
Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică
Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară
Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare
Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil 4.3.
Stagiul de PEDODONŢIE: 4 luni 4.3.3.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Examinarea pacientului copil şi adolescent. Cronologia erupţiei dentare
Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi ale dinţilor permanenţi tineri
Caria precoce severă a dinţilor temporari. Caria complicată la dinţii permanenţi tineri
Patologia molarului de şase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în distrucţia mare coronară
Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri
principii de tratament endodontic la dinţii temporari şi permanenţi tineri 4.3.
Stagiul de ORTODONŢIE: 2 luni 4.3.4.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
Dezvoltarea ocluziei
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
Diagnosticul în ortodonţie
Principii de bază în tratamentul ortodontic 4.3.
Stagiul de BIOETICĂ: 2 săptămâni 4.3.5.
TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore
Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
Contextul apariţiei bioeticii
Definirea bioeticii
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
Valori ale relaţiei medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relaţiei medic-pacient
Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
Consimţământul informat
Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
Relaţia medic-pacient minor
Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
Libertatea procreaţiei
Dileme etice în avort
Etica reproducerii umane asistate medical
Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
Probleme etice în stările terminale
Tratamente inutile în practica medicală
Eutanasia şi suicidul asistat
Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
Donarea de organe de la cadavru
Donarea de organe de la persoana vie
Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
Terapia genică
Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
Comitetele de etică a cercetării
Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică 4.3.5.
TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore 4.3.
Stagiul de SĂNĂTATE PUBLICĂ: 2 săptămâni 4.3.6.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri 4.3.
Stagiul de FARMACOLOGIE CLINICĂ: 1 lună 4.3.6.
Pregătire teoretică prin cursuri Cursuri
Anestezice locale
Analgezice, antiinflamatoare, antipiretice
Antiinflamatoare steroidiene
Analgezice opioide
Chimioterapice antibacteriene
Chimioterapice antifungice
Antiseptice şi dezinfectante
Reacţii adverse stomatologice produse de medicamente 5.
Competenţe generale Rezidenţiatul în endodonţie are rolul de a permite aprofundarea de către medicii dentişti a cunoştinţelor teoretice şi practice la nivelul actual de abordare pe plan mondial, oferind acestora posibilitatea atingerii unui înalt nivel de specializare în acest domeniu; se urmăreşte totodată lărgirea orizontului de cunoaştere în planul disciplinelor fundamentale, în scopul integrării în context holistic a endodonţiei şi orientării spre posibilităţile de cercetare. 5.
Competenţe profesionale Obiectivul specific constă în formarea de specialişti în endodonţie, dotaţi cu înaltă calificare profesională, care să poată aborda în mod competent, din punct de vedere diagnostic şi terapeutic, cele mai variate şi complexe situaţii din cadrul patologiei pulpo-periapicale. Atingerea acestui deziderat necesită atât cunoaşterea datelor teoretice din literatura de specialitate actuală, cât şi însuşirea şi aplicarea practică a celor mai moderne metode, materiale şi tehnologii din sfera endodonţiei contemporane. Rezidenţii vor stăpâni problemele legate de: - Etiologia, diagnosticul şi patologia endodontică; - diagnosticul pozitiv şi diferenţial al afecţiunilor pulpo-periapicale; - tehnicile de tratament biomecanic a spaţiului endodontic; - materialele şi metodele actuale utilizate pentru obturarea tridimensională a spaţiului endodontic; - managementul durerii în endodonţie; - posibilităţile de reluare a tratamentului endodontic; - materialele şi metodele moderne de restaurare coronară şi/sau corono-radiculară a dinţilor trataţi endodontic. Pregătirea rezidenţilor va include tehnicile de chirurgie endodontică, familiarizarea cu echipamentele radiologice digitale şi cu utilizarea microscopului operator. Rezidenţii vor beneficia de un număr semnificativ de ore de pregătire teoretică şi practică, atât pe dinţi extraşi cât şi la pacient, în vederea verificării noţiunilor acumulate. Vor participa de asemenea la seminarii, conferinţe, colocvii şi alte manifestări ştiinţifice în domeniul specific endodonţiei. Absolvenţii rezidenţiatului de endodonţie vor putea asigura asistenţă de specialitate înalt calificată în clinici de profil sau în cabinete de medicină dentară din teritoriu, intervenind totodată la solicitarea colegilor de alte specialităţi în vederea rezolvării unor cazuri mai dificile ce se înscriu în problematica endodontică. ENDODONŢIE 3 ani STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PARODONTOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti
Definiţie Parodontologia este ramura medicinii dentare ce se ocupă cu profilaxia, diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor parodonţiului marginal, în contextul afecţiunilor buco-dentare şi sistemice. Manoperele de profilaxie, diagnosticare şi tratament se referă la:
Evidenţierea şi îndepărtarea factorilor cauzali ai imbolnăvirilor parodonţiului marginal;
Manopere de igienizare, debridare gingivală, tratament antimicrobian
Chirurgie parodontală;
Restaurare protetică în parodontopatii
Durata rezidenţiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. 3.A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat Parodontologie/alte discipline:2/3 (24 luni din 36 luni) 3.A.
Stagiul de Chirurgie dento-alveolară şi Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială 1+1 luni 3.A.
Stagiul de Endodonţie şi Odontoterapie restauratoare 1,5 luni 3.A.
Stagiul de Protetică dentară 1,5 luni 3.A.
Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie 1,5 lună 3.A.
Stagiul de Implantologie 2 luni 3.A.
Stagiul de Parodontologie 24 luni 3.A.
Stagiul de Microbiologie 1 lună 3.A.
Stagiul de Imunologie 1/2 lună 3.A.
Stagiul de Bioetică 1/2 lună 3.A.
Stagiul de Medicină internă 1 lună (Diabetologie, Cardiologie, Hematologie, Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie) 3.A.
Stagiul de Prevenţie şi Management sanitar 1/2 lună 3.B. Ordinea de rotaţie a stagiilor: Anul I Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară şi Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială 1+1 luni Stagiul de Microbiologie 1 lună Stagiul de Imunologie 1/2 luni Stagiul de Parodontologie 8 luni Stagiul de Bioetică 1/2 luni Anul II Stagiul de Parodontologie 8,5 luni Stagiul de Endodonţie şi Odontoterapie Restauratoare 1,5 luni Stagiul de Protetică 1,5 luni Stagiul de Prevenţie şi Management Sanitar 1/2 lună Anul III Stagiul de Parodontologie 7 luni Stagiul de Implantologie 2 luni Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie 2 luni Stagiul de Medicină Internă 1 lună 3.C. Barem de promovare la finalul fiecărui stagiu Anul I Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a. Chirurgie dento-alveolară. Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială b. Imunologie c. Microbiologie d. Parodontologie e. Bioetică Anul II Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a. Parodontologie b. Endodonţie, Odontoterapie Restauratoare c. Protetică d. Prevenţie şi Management Sanitar Anul III Examen scris Prezentare caz Examen practic din: a. Parodontologie b. Ortodonţie, Pedodonţie c. Implantologie d. Medicină Internă
Programul de activitate teoretică şi practică a fiecărui stagiu Stagiul de PARODONTOLOGIE: 24 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Introducere. Istoricul Parodontologiei. Obiectul Parodontologiei - ramură medico-chirurgicală a ştiinţelor stomatologice. Stadiul actual al cunoştinţelor de specialitate în Parodontologie. Terminologie.
Evoluţia filogenetică a sistemului de fixare a dinţilor de structurile maxilare. Dezvoltarea embrionară a dinţilor şi a parodonţiului marginal. Consideraţii privind structurarea funcţională a cementului, desmodonţiului şi osului alveolar
Structura funcţională a parodonţiului de înveliş. Comportamentul funcţional al componentelor gingivale: epiteliu, corion şi sistemul ligamentelor supraalveolare Structura funcţională a parodonţiului de susţinere. Comportamentul funcţional al componentelor profunde: cement radicular, desmodonţiu şi os alveolar.
Epidemiologia bolii parodontale.Particularităţi şi semnificaţii ale anchetei epidemiologice la bolnavi parodontopaţi cu afecţiuni sistemice. Rolul plăcii bacteriene în producerea parodontopatiilor marginale cronice (P.M.C.) Rolul factorilor locali favorizanţi în producerea P.M.C. Rolul factorilor generali în producerea PMC.
Concepţii moderne asupra mecanismelor de patogenitate microbiană şi al altor mecanisme implicate în perioada actuală în producerea bolii parodontale
Modalităţi conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonţiului marginal în condiţii de sănătate şi de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei bucale şi a stării de îmbolnăvire parodontală.
Criterii moderne de diagnostic în gingivite şi parodontite. Teste moderne de identificare a patogenilor parodontali pentru un diagnostic corect şi un tratament antimicrobian specific. Concepţia actuală privind ierarhizarea nosologică a diferitelor forme clinice de îmbolnăvire a parodonţiului marginal.
Particularităţi nosologice ale formelor clinice şi a simptomatologie gingivitelor cronice în contextul recunoaşterii etiologiei microbiene şi a altor factori locali şi generali asociaţi.
Parodontita marginală cronică superficială entitate nosologică rezultată din evoluţia ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice şi simptomatologie. Modificări morfopatologice în parodontita marginală cronică superficială.
Semnificaţii actuale privind existenţa ca forme nosologice diferenţiate între parodontitele agresive şi parodontitele marginale cronice. Modificări morfopatologice în parodontitele marginale profunde.
Consideraţii moderne privind clinica şi tratamentul retracţiilor gingivale. Corelaţii între patologia endodontică şi a parodonţiului marginal. Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice.
Orientări, direcţii şi etape principale ale tratamentului parodontal. Profilaxia prin igienizare în inflamaţiile parodonţiului marginal.Importanţa debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonţiului marginal şi pentru pregătirea unei stări morfofuncţionale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ.
Particularităţi ale tratamentului medicamentos antimicrobian şi antiinflamator în gingivitele cronice şi al parodontopatiile marginale cronice şi agresive.
Modalităţi de aplicare a substanţelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian şi antiinflamator al gingivitelor şi parodontitelor marginale cronice şi agresive. 15 Modalităţi terapeutice moderne de rezolvare chirurgicală a parodontopatiilor marginale.Metode fundamentale de rezolvare chirurgicală a îmbolnăvirilor parodonţiului marginal: chiuretajul gingival, chiuretajul subgingival: indicaţii, contraindicaţii, tehnică.
Gingivectomia gingivoplastică: indicaţii, contraindicaţii, tehnică. 17.Priorităţi de tratament chirurgical în vederea regenerării parodontale prin operaţiile cu lambou: indicaţii, contraindicaţii, tehnică.
Tehnici de adiţie în tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale.
Regenerarea tisulară parodontală - principii şi tehnici de tratament.Regenerarea tisulară ghidată - metodă particulară de restaurare morfofuncţională a prodonţiului marginal.
Procedee specifice şi modalităţi particulare de echilibrare ocluzală şi funcţională în parodontopatiile marginale.
Metode de imobilizare temporară a dinţilor mobili parodontotici Metode de imobilizare permanentă a dinţilor mobili parodontotici
Terapia de bioreactivare parodontală.
Orientări terapeutice principale şi scheme de tratament în boala parodontală. Pregătire practică 1.Evidenţierea prin metode şi tehnici specifice a plăcii bacteriene
Determinarea statusului dento-parodontal şi a indicilor de îmbolnăvire gingivo-parodontală
Însuşirea tehnicilor moderne de detartraj supra şi subgingival - manual şi cu ultrasunete
Însuşirea şi efectuarea tehnicilor de debridare gingivală
Metode şi tehnici de aplicare a substanţelor medicamentoase în gingivite şi parodontite marginale
Anestezia în parodontologie
Extracţia dinţilor parodontotici, amputaţia radiculară şi premolarizarea dinţilor cu pungi parodontale nerecuperabile prin tratament chirurgical specific parodontal
Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal
Tratamentul de urgenţă al gingivitelor şi gingivitostomatitelor acute
Tratamentul hiperesteziei dentinare
Chiuretajul gingival
Chiuretajul subgingival în câmp închis
Chiuretajul subgingival în câmp deschis
Gingivectomie şi gingivectomie gingivo-plastică
Însuşirea unor metode diferite de sutură: sutura întreruptă, în lasou, continuă şi orizontală bidirecţională
Operaţii cu lambou total reflectat
Operaţii cu lambou parţial reflectat
Intervenţii chirurgicale gingivo şi muco-plastice
Intervenţii chirurgicale de adiţie
Intervenţii chirurgicale de regenerare tisulară şi osoasă ghidată Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Stagiu de Chirurgie Dento-Alveolară şi Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială: 1 lună + 1 lună Pregătire teoretică şi practică prin Cursuri/seminarii: 30 ore
Tratamentul chirurgical preprotetic
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale
Tratamentul chirurgical perimplantar
Supuraţii periosoase
Traumatologie oro-maxilo-facială
Supuraţii ale lojelor superficiale, profunde şi supuraţii difuze
Adenitele specifice şi nespecifice
Sinuzita maxilară de cauză dentară
Tumori benigne ale părţilor moi oro-maxilo-faciale
Tumori benigne ale oaselor maxilare
Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de părţi moi şi osoase oro-maxilo-faciale
Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale
Patologia glandelor salivare Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Stagiul de Microbiologie: 1 lună Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Caracteristicile celulelor procariote: structurale şi funcţionale. Tehnici de colorare şi examinare microscopică. Structura, funcţia, evoluţia şi rolul microbiocenozei orale, noţiunea de ecosistem. Tehnici de recoltare şi studiul microbiocenozei orale.
Caracteristicile morfotinctoriale, culturale, biochimice, antigenice şi de patogenitate ale bacteriilor implicate în patologia orală. Placa bacteriană: etape de formare, structură, evoluţie şi rol în patologia orală. Caracteristicile plăcii bacteriene supragingivale şi subgingivale. Tartrul dentar: structură şi rol. Tehnici de evidenţiere şi studiu a plăcii bacteriene.
Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea şi identificarea acestora. Testarea sensibilităţii la antibiotice. Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale. Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare şi identificare. Testarea sensibilităţii la antibiotice şi antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii.
Rolul agenţilor bacterieni în producerea cariei şi a infecţiilor endodontice. Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene. Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare şi testare a probelor din periimplantite. Afecţiuni orale determinate de alte microorganisme - virusuri, fungi şi paraziţi. Tehnici de studiu pentru evidenţierea şi izolarea acestora. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Stagiu de Imunologie 1/2 lună Cursuri
Antigenul. Răspunsul imun umoral Antigenul. Celulele APC. Populaţiile limfocitare. Imunoglobulinele. Sistemul complement Răspunsul imun celular Reacţiile de hipersensibilitate. Celulele implicate în RIC. Mecanismele de distrugere a celulelor ţintă. Hipersensibilitatea de tip I. Şocul anafilactic. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune. Hipersensibilitatea de tip IV
Bolile autoimune . Limfoproliferările Poliartrita reumatoidă. Lupusul eritematos sistemic. Sindromul Sjogren. Sclerodermia. Leucemiile limfoide. Limfoamele hodgkiniene şi non-hodgkiniene. Mielomul multiplu Mecanismele de apărare specifică şi nespecifică la nivelul cavităţii bucale. Manifestări orale ale sindroamelor de imunodeficienţă. Imunopatologia parodonţiului marginal Mucoasa bucală. Saliva. Organizarea ţesutului limfoid la nivelul cavităţii bucale Lichidul gingival. Imunoglobulinele salivare. Manifestări orale ale imunodeficienţelor (SIDA, sindroame limfoproliferative). Rolul răspunsului imun în etiopatogenia şi evoluţia afecţiunilor parodonţiului marginal Pregatire practică Stagiul de Bioetică Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Recenzii ale articolelor de specialitate TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore
Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
Contextul apariţiei bioeticii
Definirea bioeticii
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
Valori ale relaţiei medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relaţiei medic-pacient
Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
Consimţământul informat
Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
Relaţia medic-pacient minor
Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
Libertatea procreaţiei
Dileme etice în avort
Etica reproducerii umane asistate medical
Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
Probleme etice în stările terminale
Tratamente inutile în practica medicală
Eutanasia şi suicidul asistat
Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
Donarea de organe de la cadavru
Donarea de organe de la persoana vie
Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
Terapia genică
Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
Comitetele de etică a cercetării
Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore Stagiul de Endodonţie + Odontoterapie restauratoare: 1,5 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune
Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare
Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
Tratamentul cariei simple cu distrucţii coronare întinse
Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalice
Metode de tratament în pulpita acută şi cronică
Metode de tratament în gangrena pulpară
Extirparea vitală cu obturaţie de canal
Obturaţia de canal - metode şi tehnici moderne
Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Stagiul de Protetică dentară: 1,5 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare
Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică
Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară
Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare
Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice
Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil
Variante de protezare a edentaţiilor terminale Pregătire practică Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Stagiul de Prevenţie şi Management sanitar 1/2 luni Pregătire practică Stagiul de implantologie orală: 2 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar - oferta osoasă în terapia implanto-protetică - aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolară.
Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii
Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă
Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto-protetice
Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie şi mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice.
Distracţia osoasă în vederea creării ofertei implantare
Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică
Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale
Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase.
Restaurări protetice pe implanturi - biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice
Accidente şi incidente în practica medicinei dentare
Dispensarizarea pacienţilor purtători de implanturi Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Stagiul de Ortodonţie+ Pedodonţie, 2 luni Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Cursuri
Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
Dezvoltarea ocluziei
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
Diagnosticul în ortodonţie
Principii de bază în tratamentul ortodontic
Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în distrucţia mare coronară
Periodontita juvenilă - diagnostic, principii de tratament Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică Stagiu de Medicină Internă: 1 lună Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Pregătire practică. PARODONTOLOGIE 3 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PROTETICĂ DENTARĂ Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti
Definiţie În sensul medicinei dentare, protetica tratează metodele de restaurare morfo-funcţională şi estetică a aparatului dento-maxilar (ADM) cu ajutorul unor proteze biocompatibile. Tipul structurilor restaurate determină delimitarea a două sub-domenii distincte: protetica dentară şi protetica maxilo-facială; prima abordează restaurarea arcadelor dento-alveolare, iar cea de-a doua protezarea altor structuri maxilo-faciale. La rândul său, protetica dentară este divizată didactic şi metodologic, în trei domenii: protetica dentară fixă, protezarea mobilizabilă a edentaţiilor parţiale şi protezarea mobilizabilă a edentaţiilor totale. Între acestea există zone de interferenţă determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare şi pe de altă parte de răspândirea tot mai largă a implanturilor dentare - care prezintă adesea suprastructuri protetice cu caracteristici "hibride". Specificul şi extinderea pe care au căpătat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare - protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavităţii bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară. De asemenea, studiul raporturilor (mandibulo-maxilare) de ocluzie, al funcţionalităţii şi patologiei acestora este abordat într-o formă sistematică tot în cadrul proteticii dentare, întrucât: ● tratamentele protetice, prin definiţie ireversibile şi deseori, costisitoare - trebuie aplicate numai după o temeinică analiză ocluzală care să depisteze eventualele abateri de la normal, funcţional, în vederea eliminării lor; ● orice tratament dentar şi în primul rând cel protetic modifică morfologia ocluzală, relaţiile ocluzale funcţionale putând fi şi ele modificate negativ; simptomele ce pot apărea în aceste cazuri sunt situate de multe ori la distanţă de locul unde s-a aplicat piesa protetică, iar rezolvarea lor terapeutică devine, în timp, din ce în ce mai dificilă; ● fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitară tocmai din cauza nerespectării cerinţelor funcţionale ocluzale. Există, pe de altă parte, o strânsă interdependenţă între protetică şi celelalte discipline clinice ale medicinei dentare: ● patologia orală şi radiologia dentară oferă instrumente fundamentale pentru diagnostic şi evaluare a lucrărilor protetice; ● parodontologia oferă mijloacele terapeutice care se adresează suportului majorităţii protezelor dentare. Interacţiunea dintre protezele dentare şi parodonţiul dinţilor restanţi reprezintă un domeniu "de graniţă" de mare interes pentru ambele specialităţi ● odonto-stomatologia restauratoare, endodonţia şi protetica dentară trebuie să răspundă, împreună, la două întrebări fundamentale din punct de vedere practic: - care este limita de conservabilitate pe arcade a dinţilor cu distrucţii coronare/radiculare severe? - care este graniţa terapeutică dintre restaurările prin obturaţii - prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plastică la nivelul dinţilor afectaţi şi protezele fixe unitare? ● ortodonţia oferă pe de o parte alternative terapeutice pentru protetica dentară cât şi soluţii de optimizare a suportului, esteticii, fiabilităţii etc., ale protezelor dentare. În sens invers, protezele dentare pot rezolva unele anomalii de poziţie ale dinţilor sau pot stabiliza uneori rezultatele tratamentului ortodontic. ● chirurgia dento-alveolară şi parodontală oferă la rândul său, în afara agregărilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate şi mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcţională şi estetică a restaurărilor protetice. ● chirurgia maxilo-facială şi ortognatică utilizează adesea mijloace protetice pentru restaurarea defectelor şi/sau stabilizare postoperatorie. Pregătirea medicilor dentişti în specialitatea protetică dentară se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ superior acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru pregătirea medicilor rezidenţi. Pregătirea teoretică şi practică se va desfăşura sub îndrumarea directă a profesorului/şefului de catedră (director de program), cu ajutorul unei echipe de cadre didactice normate în acest sens, prin statul de funcţiuni. La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiţionat de activitatea practică depusă şi documentată, precum şi de participarea la cursuri şi seminarii. La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică şi activitatea clinică. În urma acestui examen, medicul rezident primeşte titlul de medic specialist. Fiecare an de rezidenţiat cuprinde 225 de ore didactice (curs şi seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din şcolile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, sub conducerea unui profesor/şef de catedră (director de program).
Durata rezidenţiatului: 3 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă. Cursuri teoretice şi seminarii obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic: Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an şi 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore în 3 ani. Împărţirea celor 5040 de ore se face astfel: Programul propriuzis va ocupa 85% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 15% sunt prevăzute pentru materii facultative (770 de ore): ● cursuri extrauniversitare la sediul facultăţii sau în alte centre universitare ● acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăţi acreditate ● participarea la congrese şi conferinţe de specialitate, din specialităţi înrudite sau din specialităţi de suport diagnostic şi/sau terapeutic La sfârşitul fiecărei etape de pregătire (cel puţin o dată pe an), va avea loc o evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor practice acumulate, iar toate activităţile realizate vor fi înregistrate în carnetul de stagiu (log book) Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite (CFU). 3 Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat Etapa iniţială include angajarea şi luarea în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative şi fixarea planului de activitate. Stagiul clinic de protetică dentară se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani, de pregătire în rezidenţiat şi se desfăşoară în cadrul catedrei de Protetică Dentară. Stagiile practice şi cursurile-conferinţă sunt grupate astfel: ■ Protetică dentară 20.5 luni, format din 3 module: în anul I - 9 luni, în anul al II-lea, de 3 luni şi în anul al III-lea, de 8.5 luni ■ Endodonţie 1 lună ■ Parodontologie 1 lună ■ Tehnologia protezelor şi materiale dentare 3 luni, format din 2 module: în anul I - de o lună şi în anul al II-lea - de 2 luni ■ Ortodonţie 1 lună ■ Pedodonţie 1 lună ■ Odontoterapie restauratoare 2 luni ■ Chirurgie dento-alveolară 3 luni ■ Patologie orală 1 lună ■ Reabilitare orală 2 luni ■ Bioetică 0.5 luni Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat Anul I
Endodonţie 1 lună
Parodontologie 1 lună
Protetică dentară (I) 9 luni
Tehnologia protezelor şi materiale dentare (I) 1 lună Anul II
Ortodonţie 1 lună
Pedodonţie 1 lună
Odontoterapie restauratoare 2 luni
Chirurgie dento-alveolară 3 luni
Protetică dentară (II) 3 luni
Tehnologia protezelor şi materiale dentare (II) 2 luni Anul III
Patologie orală 1 lună
Protetică dentară (III) 8.5 luni
Reabilitare orală 2 luni
Bioetică 0.5 luni Disciplinele în cadrul cărora se desfăşoară orele didactice obligatorii sunt cele de mai jos: An Modul Catedra/Disciplina Luni Ore I
Endodonţie Endodonţie 1 19
Parodontologie Parodontologie 1 19
Protetică dentară (I) Protetică dentară 9 169
Tehnologia protezelor Tehnologia protezelor şi materiale dentare (I) şi materiale dentare 1 18
Ortodonţie Ortodonţie şi ortopedie dento-facială 1 19
Pedodonţie Pedodonţie 1 19
Odontoterapie Odontoterapie restauratoare restauratoare 2 37 II Chirurgie orală şi maxilo- facială, anesteziologie şi sedare în medicina
Chirurgie dento- dentară 3 56 alveolară
Protetică dentară (II) Protetică dentară 3 56
Tehnologia protezelor Tehnologia protezelor şi materiale şi materiale dentare 2 38 dentare (II)
Patologie orală Patologie orală 1 19 III
Protetică dentară (III) Protetică dentară 8,5 158
Reabilitare orală Reabilitare orală 2 38
Noţiuni de bioetică şi Medicină legală 0,5 10 legislaţie TOTAL 36 675 Barem de promovare ┌────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ Anul I │ Endodonţie │ Examen scris │ │ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │ │ │Parodontologie │ Examen practic │ │ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │ Protetică dentară │ Examen scris │ │ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │ │ │Tehnologia protezelor şi│ Examen practic │ │ │materiale dentare │ Barem practic │ ├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ Anul II │ Ortodonţie │ Examen scris │ │ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │ │ │ Pedodonţie │ Examen practic │ │ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Odontoterapie │ Examen scris │ │ │restauratoare │ Prezentare de caz │ │ ├────────────────────────┤ Examen practic │ │ │Chirurgie dento- │ Barem practic │ │ │alveolară │ │ │ ├────────────────────────┤ │ │ │Protetică dentară │ │ │ ├────────────────────────┤ │ │ │Tehnologia protezelor şi│ │ │ │materiale dentare │ │ ├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ Anul III │Patologie orală │ Examen scris │ │ │ │ Prezentare de caz │ │ │ │ Examen practic │ │ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Protetică dentară │ Examen scris │ │ ├────────────────────────┤ Prezentare de caz │ │ │Reabilitare orală │ Examen practic │ │ │ │ Barem practic │ │ ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │Bioetică │ Examen scris │ └────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────────┘ 4 Programul de activitate, teoretică şi practică pe ani de pregătire: se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic Anul I 4.1.1.
Endodonţie, 1 lună, 19 ore didactice cursuri
concepte curente în endodonţie 6 ore
restaurarea dinţilor cu tratament endodontic 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore 4.1.1.
Parodontologie, 1 lună, 19 ore didactice cursuri
Distribuţia, ecologia şi potenţialul patogen al florei microbiene orale, patogenitatea plăcii microbiene 2 ore
concepte curente în parodontologie 4 ore
interacţiunea dintre parodonţiu şi restaurările protetice 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore 4.1.1.
Protetică dentară (I), 9 luni, 169 de ore didactice Protezare fixă pe dinţi naturali şi implanturi dentare, 4 luni, 75 de ore didactice cursuri
examinarea pacientului în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
examene paraclinice uzuale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
principii ocluzale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
planul de tratament în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
tratamentul preparator în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
principii generale ale preparaţiilor pentru protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
coroana de acoperire total metalică 2 ore
tipuri particulare de coroane dentare, pentru cazuri complexe 6 ore
restaurarea dinţilor cu tratament endodontic 2 ore
amprentarea în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
protezarea provizorie, pentru cazuri complexe 2 ore
proba, adaptarea şi fixarea protezelor fixe, în cazuri clinice complexe 2 ore
tehnici clinice uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 4 ore
metode statistice bio-medicale, valoarea studiilor epidemiologice pentru decizia terapeutică în protetica dentară 4 ore
Aspecte ale motivării pacienţilor şi influenţa acestora asupra tratamentului protetic 2 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi ● un referat din literatura de specialitate Protezare totală, 2 luni, 38 de ore didactice cursuri
tehnici clinice de realizare a protezelor totale, în cazuri complexe 18 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată şi un caz de căptuşire/rebazare ● un referat din literatura de specialitate Protezare parţială mobilizabilă, 3 luni, 56 de ore didactice cursuri
edentaţia parţială - epidemiologie, fiziopatologie, terminologie - pentru cazuri complexe 2 ore
proteza parţială mobilizabilă - caracteristici generale, pentru cazuri complexe 2 ore
biomecanica protezelor parţiale, pentru cazuri complexe 2 ore
design-ul protezei parţiale scheletate, pentru cazuri complexe 6 ore
diagnosticul şi elaborarea planului de tratament pentru proteze parţiale mobilizabile, în cazuri complexe 2 ore
tratamentul preparator pentru proteze parţiale mobilizabile, pentru cazuri complexe 2 ore
prepararea dinţilor stâlpi 2 ore
amprentarea pentru proteze parţiale mobilizabile 2 ore
inserţia şi adaptarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore
căptuşirea şi rebazarea protezelor parţiale mobilizabile, reparaţia şi completarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore
proteze parţiale mobilizabile provizorii 2 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptuşire/rebazare ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.
Tehnologia protezelor şi materiale dentare, 1 lună, 18 ore didactice cursuri
Proceduri de laborator uzuale în protezarea fixă. 4 ore
Tehnici de laborator uzuale pentru realizarea protezelor totale. 2 ore
Etape de laborator uzuale pentru realizarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore
Tehnici de laborator uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 2 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ● realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare ● realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţială mobilizabilă scheletată ● medicul rezident trebuie să realizeze personal şi să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix-mobilizabil ● realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi ● un referat din literatura de specialitate Anul II 4.1.1.
Ortodonţie, 1 lună, 19 ore didactice cursuri
concepte curente în ortodonţia adultului 4 ore
legătura dintre anomaliile dento-maxilare şi tulburările cranio-mandibulare 2 ore
aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontic - restaurator 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 10 ore 4.1.1.
Pedodonţie, 1 lună, 19 ore didactice cursuri
concepte curente în tratamentul restaurator dentar la copil şi adolescent 6 ore
particularităţi ale tratamentului protetic la copil şi adolescent 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore 4.1.1.
Odontoterapie restauratoare, 2 luni, 37 de ore didactice cursuri
Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: coroane parţiale, inlay, onlay 8 ore
Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare. 8 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice şi a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.
Chirurgie dento-alveolară , 3 luni, 56 de ore didactice cursuri
Importanţa afecţiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore
fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie şi sedare 6 ore
Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore
Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore barem practic ● realizarea şi documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenţii: - Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată 2 - Gingivectomie/gingivoplastie: 4 - Intervenţii chirurgicale proprotetice: 3 ■ mucoasa subţire ■ creasta gingivală balantă ■ fibromatoză tuberozitară ■ hiperplazie epitelio-conjunctivă ■ deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale ■ bride vestibulare şi paralinguale ■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale) ■ regularizări de creastă ■ plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare ● referat din literatura de specialitate 4.1.1.
Protetică dentară (II), 3 luni, 56 de ore didactice Gnatologie clinică cursuri
concepte ocluzale utilizate în protetica dentară. 26 de ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă şi 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz) ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.
Tehnologia protezelor şi materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didactice Tehnici de laborator pentru modelarea ocluzală funcţională a restaurărilor protetice, 1 lună, 18 ore didactice cursuri
modelajul ocluzal al lucrărilor protetice 4 ore
utilizarea articulatoarelor semi- şi total - adaptabile în cadrul etapelor tehnice de realizare a protezelor dentare. 4 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil ● un referat din literatura de specialitate Biomateriale, 1 lună, 19 ore didactice cursuri
biomateriale şi tehnologii restauratorii contemporane 8 ore activitate practică/seminar demonstraţii practice, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore Anul III 4.1.1.
Patologie orală, 1 lună, 19 ore didactice cursuri
Mecanisme de apărare faţă de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore
Potenţialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore
Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale 2 ore
Alergii nespecifice ale cavităţii orale 2 ore
Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 ore activitate practică/seminar prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore 4.1.1.
Protetică dentară (III), 8.5 luni, 158 de ore didactice Principii estetice în protetica dentară, 2 luni, 37 de ore didactice cursuri
principii estetice în protezarea fixă şi restaurări protetice ancorate pe implanturi, faţete vestibulare. 12 ore
principii estetice în protezarea mobilizabilă 4 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea problemelor şi rezultatului estetic în cel puţin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puţin două cazuri de faţete ceramice ● realizarea şi documentarea clinică a cel puţin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală Principii diagnostice şi terapeutice la pacienţii cu tulburări temporo-mandibulare şi sindroame algice oro-faciale, 2 luni, 37 de ore didactice cursuri
noţiuni de embriologie a structurilor aparatului dento-maxilar şi importanţa clinico-terapeutică 2 ore
noţiuni de anatomie clinică a determinanţilor ocluziei dentare, în raport cu funcţia normală şi patologică a aparatului dento-maxilar 2 ore
funcţia neuro-motorie a sistemului stomatognat 2 ore
deglutiţia, fonaţia, funcţia gustativă. 2 ore
examinarea clinică şi paraclinică a pacienţilor cu tulburări temporo-mandibulare şi sindroame algice oro-faciale. 2 ore
diagnosticul tulburărilor temporo-mandibulare şi algiilor oro-faciale. 2 ore
principii de control terapeutic al pacienţilor cu tulburări temporo-mandibulare şi algii oro-faciale 2 ore
Concepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstă, aplicabile în protetica dentară şi pentru controlul terapeutic al tulburărilor temporo-mandibulare şi sindroamelor algice oro-faciale 2 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea etapelor diagnostice şi terapeutice în cel puţin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale ● un referat din literatura de specialitate Supraproteze, 2 luni, 38 de ore didactice cursuri
supraproteze totale pe dinţi naturali şi implanturi dentare 16 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea în cel puţin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puţin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi ● un referat din literatura de specialitate Protezare parţială mobilizabilă cu sisteme speciale şi proteze maxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didactice cursuri
Principiile protezării parţiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore
Proteze maxilo-faciale 10 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă cu sisteme speciale ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.
Reabilitare orală, 2 luni, 38 de ore didactice cursuri
abordarea multidisciplinară a reabilitărilor orale complexe 16 ore activitate practică/seminar stagiu clinic barem practic ● realizarea şi documentarea completă a etapelor de lucru în cel puţin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică ● un referat din literatura de specialitate 4.1.1.
Bioetică, 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. Introducere în Bioetică- 2 ore
Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
Contextul apariţiei bioeticii
Definirea bioeticii
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc) III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
Valori ale relaţiei medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relaţiei medic-pacient
Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
Consimţământul informat
Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
Relaţia medic-pacient minor
Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
Libertatea procreaţiei
Dileme etice în avort
Etica reproducerii umane asistate medical
Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
Probleme etice în stările terminale
Tratamente inutile în practica medicală
Eutanasia şi suicidul asistat
Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
Donarea de organe de la cadavru
Donarea de organe de la persoana vie
Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
Terapia genică
Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
Comitetele de etică a cercetării
Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
Limitele de responsabilitate La sfârşitul anului I de rezidenţiat ■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixă ■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale ■ familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale. ■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parţiale mobilizabile ■ familiarizarea cu structura şi funcţionalitatea diferitelor componente ale protezelor parţiale mobilizabile ■ familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare ■ familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilă imediată ■ familiarizarea cu tehnicile de căptuşire/rebazare a protezelor mobilizabile ■ să poată realiza tehnici de modelare în ceară ■ să poată realiza prepararea şi realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile ■ familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale şi cu conceptele ocluziei şi articulatoarelor semi - şi total adaptabile ■ familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurărilor protetice agregate pe implanturi dentare ■ identificarea şi elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetare Barem practic ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată şi un caz de căptuşire/rebazare ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptuşire/rebazare ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţială mobilizabilă scheletată ■ medicul rezident trebuie să realizeze personal şi să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată şi un caz de căptuşire/rebazare ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptuşire/rebazare ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţială mobilizabilă scheletată ■ medicul rezident trebuie să realizeze personal şi să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil ■ realizarea şi documentarea completă a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi ■ realizarea şi documentarea completă a majorităţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi La sfârşitul anului II de rezidenţiat ■ realizarea examinării, diagnosticului şi elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar ■ tratamentul prin protezări combinate, care includ restaurări protetice fixe, mobilizabile şi agregate pe implanturi ■ aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixă cât şi cea mobilizabilă, să fie capabil să utilizeze înregistrările ocluzale pantografice şi stereografice, a articulatoarelor semi- şi total adaptabile ■ familiarizarea cu publicaţiile ştiinţifice din protetica dent

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.