ORDIN nr. 2.239 din 30 iunie 2011

(2)lit. a) şi ale art. 10 alin.

(4)din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 4 alin.

(1)şi ale art. 5 alin. (1^1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul finanţelor publice emite următorul ordin: Articolul 1

(1)Se aprobă Sistemul simplificat de contabilitate, cuprins în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. ... -------- Notă ... *) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 bis, care se poarte achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

(2)Sistemul simplificat de contabilitate cuprinde reglementările contabile simplificate şi regulile privind aprobarea, semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale simplificate. ...

(3)Reglementările contabile simplificate cuprind principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale simplificate, regulile de întocmire a situaţiilor financiare anuale simplificate, formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale simplificate, planul de conturi simplificat, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile. ... Articolul 2

(1)Persoanele care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin. ...

(2)Pentru verificarea încadrării în criteriile prevăzute la alin.

(1)se au în vedere indicatorii determinaţi din situaţiile financiare anuale, respectiv balanţa de verificare, încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii aceluiaşi exerciţiu financiar. ...

(3)În cazul persoanelor nou-înfiinţate, acestea pot opta în primul exerciţiu financiar fie pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, fie pentru aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă în al doilea exerciţiu financiar de raportare aceste persoane încetează să îndeplinească criteriile prevăzute la alin.

(1), ele sunt obligate să aplice Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. ... Articolul 3

(1)Nu pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate: ...

1. a)persoanele juridice ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; ...
2. b)persoanele juridice care aparţin unui grup de societăţi şi intră în perimetrul de consolidare a unei societăţi-mamă cu sediul în România, care are obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate, conform prevederilor legale în vigoare; ...
3. c)societăţile/companiile naţionale, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste; ...
4. d)persoanele juridice a căror activitate este reglementată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, precum şi cele a căror activitate este reglementată de Banca Naţională a României; ...
5. e)subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin persoanelor juridice cu sediul în străinătate, precum şi subunităţile din străinătate ale persoanelor juridice din România a căror activitate este reglementată şi supravegheată de instituţiile prevăzute la lit. d). ...

(2)Persoanele care îndeplinesc cele două criterii prevăzute la art. 2 alin.

(1), dar nu optează pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, aplică Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. ... Articolul 4

(1)Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate utilizează pentru evidenţierea operaţiunilor economico-financiare planul de conturi simplificat şi tratamentele contabile prevăzute de reglementările contabile simplificate. ...

(2)În funcţie de necesităţile de informaţii şi complexitatea operaţiunilor economico-financiare, aceste persoane pot utiliza şi conturi din planul de conturi general, precum şi tratamente contabile cuprinse în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. ...

(3)Persoanele care au utilizat o parte sau toate conturile din planul de conturi general cuprins în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, completează situaţiile financiare anuale simplificate pe baza informaţiilor corespunzătoare elementelor prezentate în aceste situaţii. ... Articolul 5 Persoanele care au optat pentru sistemul simplificat de contabilitate în condiţiile prevăzute de prezentul ordin, inclusiv cele care au utilizat unele tratamente contabile cuprinse în Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau o parte ori toate conturile din planul de conturi general cuprins în aceleaşi reglementări, întocmesc situaţii financiare anuale simplificate, care se compun din bilanţ şi cont de profit şi pierdere simplificate, în condiţiile prevăzute de legea contabilităţii. Articolul 6 Situaţiile financiare anuale simplificate trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei pentru întocmirea acestora în conformitate cu sistemul simplificat de contabilitate, aprobat prin prezentul ordin. Articolul 7 Persoanele prevăzute la art. 2 pot organiza şi conduce contabilitatea de gestiune, indiferent dacă au optat sau nu pentru sistemul simplificat de contabilitate. Articolul 8 Persoanele care la finele exerciţiului financiar precedent depăşesc limitele unuia sau ambelor criterii prevăzute la art. 2 alin.

(1)aplică Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu prima raportare contabilă efectuată în exerciţiul financiar următor celui pentru care limitele respectivelor criterii au fost depăşite. Articolul 9

(1)Ulterior constatării depăşirii limitelor oricăruia dintre cele două criterii prevăzute la art. 2 alin.

(1), persoanele care au utilizat opţiunea prevăzută la acel articol şi la care contabilitatea a fost organizată şi condusă pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice, care au studii economice superioare conform opţiunii de la art. 10 alin. (3^1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia ca, începând cu prima raportare contabilă efectuată în exerciţiul financiar următor celui pentru care s-a constatat depăşirea criteriilor, să ia măsurile necesare în vederea respectării prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii, astfel încât aceste raportări contabile să fie întocmite cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile şi să fie semnate de persoanele prevăzute de lege. ...

(2)Prevederile alin.

(1)sunt exemplificate la cap. III din Sistemul simplificat de contabilitate. ... Articolul 10 Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, în tot cuprinsul Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "situaţii financiare anuale simplificate" se înlocuieşte cu sintagma "situaţii financiare anuale prescurtate". Articolul 11 Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2011. Articolul 12 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu Bucureşti, 30 iunie 2011. Nr. 2.239. Anexa SISTEM SIMPLIFICAT DE CONTABILITATE REGLEMENTĂRI CONTABILE SIMPLIFICATE Capitolul I ARIA DE APLICABILITATE ŞI MONEDA DE RAPORTARE 1. -

(1)Reglementările contabile simplificate cuprind principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale simplificate, regulile de întocmire a situaţiilor financiare anuale simplificate, formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale simplificate, planul de conturi simplificat, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile.

(2)Reglementările contabile simplificate se aplică de către următoarele categorii de persoane (denumite în continuare entităţi): ...

1. a)societăţile comerciale: ... - societăţile în nume colectiv; - societăţile în comandită simplă; - societăţile pe acţiuni; - societăţile în comandită pe acţiuni; şi - societăţile cu răspundere limitată.
2. b)subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România şi care aplică, de asemenea, reglementările contabile simplificate; ...
3. c)subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România şi care aplică, de asemenea, reglementările contabile simplificate; ...
4. d)subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate, ... în condiţiile prevăzute în ordin. 2. -

(1)Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.

(2)Prin valută se înţelege altă monedă decât leul. ... Capitolul II FORMATUL ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE Secţiunea 1 DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE 3. -

(1)Entităţile care în exerciţiul financiar precedent au îndeplinit concomitent următoarele două criterii de mărime: - cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro, inclusiv, şi - totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro, inclusiv, pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate. În acest caz, ele întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: - bilanţ simplificat (cod 10), - cont de profit şi pierdere simplificat (cod 20).

(2)Indicatorul total active cuprinde: active imobilizate, active circulante şi cheltuieli în avans. ... Cifra de afaceri netă se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor şi taxa pe valoarea adăugată, precum şi alte impozite şi taxe legate direct de cifra de afaceri.

(3)Încadrarea în criteriile de mărime prevăzute la alin.

(1)se efectuează pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare anuale, respectiv a balanţei de verificare, încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii aceluiaşi exerciţiu financiar. ...

(4)Entităţile care la finele exerciţiului financiar precedent depăşesc limitele unuia sau ambelor criterii de mărime prevăzute la alin.

(1), aplică Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu exerciţiul financiar următor celui în care limitele respectivelor criterii au fost depăşite. ...

(5)Situaţiile financiare anuale simplificate constituie un tot unitar. ...

1. - Situaţiile financiare anuale simplificate se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.
2. - Situaţiile financiare anuale simplificate trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii.
3. - Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale simplificate a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.
4. - Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere simplificate, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul.
5. - În bilanţul şi în contul de profit şi pierdere simplificate, elementele prevăzute la pct. 11 şi 16 trebuie prezentate separat, în ordinea indicată.
6. - Pentru fiecare element de bilanţ simplificat şi de cont de profit şi pierdere simplificat trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
7. -

(1)Bilanţul simplificat este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar.

(2)În bilanţul simplificat, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate. ...

(3)În înţelesul prezentelor reglementări: ...

1. a)un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţul simplificat atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil; ...
2. b)o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţul simplificat atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezultă din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil; ...
3. c)capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. ...

(4)Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producţie. Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de bunuri destinate vânzării de către entitate. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar. ... Secţiunea 2 FORMATUL BILANŢULUI SIMPLIFICAT 11. -

(1)Formatul bilanţului simplificat este următorul: A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale II. Imobilizări corporale III. Imobilizări financiare B. Active circulante I. Stocuri II. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) III. Investiţii pe termen scurt IV. Casa şi conturi la bănci C. Cheltuieli în avans D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an E. Active circulante nete/datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri în avans J. Capital şi rezerve I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi capitalul nevărsat) II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat(ă) VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar Secţiunea 3 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILANŢ SIMPLIFICAT 12. - Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate, potrivit politicilor contabile aprobate de administratori sau persoanele care au obligaţia gestionării entităţii. 13. -

(1)Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans".

(2)Veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar curent, nu sunt exigibile decât după închiderea acestuia, trebuie prezentate la "Creanţe". ... 14. -

(1)Veniturile încasate înainte de data bilanţului aferent exerciţiului financiar curent, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans".

(2)Cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar curent, se vor plăti numai în cursul unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". ...

(3)În cadrul veniturilor în avans reflectate în bilanţ, sumele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă de până la un an se prezintă distinct de cele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă mai mare de un an. ... 15. -

(1)Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului simplificat, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

(2)Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor. ... Secţiunea 4 FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE SIMPLIFICAT

1. - Formatul contului de profit şi pierdere simplificat este următorul:
2. Cifra de afaceri netă
3. Alte venituri
4. Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile
5. Cheltuieli cu personalul
6. Ajustări de valoare
7. Alte cheltuieli
8. Impozitul pe profit/venit
9. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar. Secţiunea 5 PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE SIMPLIFICAT
10. - Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
11. - În înţelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: a) veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; ... b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. ... Secţiunea 6 PRINCIPII CONTABILE GENERALE
12. -

(1)Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale simplificate se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt înregistrate în contabilitate în perioadele în care tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

(2)Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli. ...

(3)Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadenţa acesteia. ...

1. - Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor financiare anuale simplificate sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de profit şi pierdere simplificate.
2. -

(1)Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că, entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii. Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intră în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.

(2)O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale simplificate pe baza continuităţii activităţii, dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora. ... Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare, ulterior datei bilanţului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activităţii este încă adecvată. 22. - Principiul permanenţei metodelor. Metodele de evaluare şi politicile contabile, în general, trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul. 23. - Principiul prudenţei. La întocmirea situaţiilor financiare anuale simplificate, evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi, în special:

1. a)în contul de profit şi pierdere simplificat poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului; ...
2. b)trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; ...
3. c)trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale; ...
4. d)trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere simplificat. ... Ca urmare, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate. Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. 24. - Principiul independenţei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 410 "Clienţi şi conturi asimilate"/analitic distinct), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 400 "Furnizori şi conturi asimilate"/analitic distinct). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.) 25. - Principiul evaluării separate a elementelor de active şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat. 26. -

(1)Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

(2)În cazul corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare. ... 27. -

(1)Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.

(2)Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare. ...

(3)În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii. ... Secţiunea 7 REGULI DE EVALUARE 7.1. REGULI GENERALE DE EVALUARE 28. -

(1)Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale simplificate se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele prevăzute de prezentele reglementări.

(2)În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale, se aplică prevederile subsecţiunii 8.2.5.

1. "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. ... 7.1.
2. Evaluarea la data intrării în entitate
3. -

(1)La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

1. a)la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; ...
2. b)la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate; ...
3. c)la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social; ...
4. d)la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. ... În cazurile menţionate la lit.
5. c)şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă se substituie costului de achiziţie.

(2)Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. ... Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare. În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare. 30. -

(1)Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

(2)Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este externalizată. ...

(3)Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. ...

(4)Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. ... 31. -

(1)Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

(2)Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, costul proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. ...

(3)Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare. ...

(4)În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. ... Includerea în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvată în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în locul şi forma dorite. 7.1.2. Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţul simplificat 32. -

(1)În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale simplificate, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

(2)În situaţiile financiare anuale simplificate elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reglementări se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie. ... În înţelesul prezentelor reglementări, valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare. 33. -

(1)Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.

(2)În scopul efectuării inventarierii, conducerea entităţii trebuie să stabilească proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale. ... 34. -

(1)Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin amortizarea şi ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare ulterioară cumulată şi orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate.

(2)Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. ... Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie. În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

(3)Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor. ... Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare. Evaluarea la data bilanţului a creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar. În scopul prezentării în bilanţul simplificat, valoarea creanţelor astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

(4)Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţul simplificat, în conformitate cu prevederile legale. ... În scopul prezentării în bilanţul simplificat, disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantităţi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziţii şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală. În cazul unor bunuri de această natură, depreciate sau fără utilizare, se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

(5)Titlurile pe termen scurt (acţiuni şi alte investiţii financiare) admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare, iar cele netranzacţionate la costul istoric mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare. ... Titlurile pe termen lung (acţiuni şi alte investiţii financiare) se evaluează la costul istoric mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare. 35. - Pentru elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. 36. - Capitalurile proprii rămân evidenţiate la valorile din contabilitate. 37. -

(1)La fiecare dată a bilanţului:

1. a)Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale simplificate utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz. ...
2. b)Pentru creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a). ...
3. c)Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale simplificate, utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării tranzacţiei. ...

(2)Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. ...

1. - Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale simplificate nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare, dacă informaţiile respective se referă la condiţii (evenimente, operaţiuni etc.) care au existat la data bilanţului. 7.1.
2. Evaluarea la data ieşirii din entitate
3. -

(1)La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.

(2)Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora. ...

(3)La scoaterea din evidenţă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora. ... Evenimente ulterioare datei bilanţului 40. -

(1)Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale simplificate sunt autorizate pentru emitere. În accepţiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situaţiilor financiare anuale simplificate se înţelege aprobarea acestora de către un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării entităţii, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform legii.

(2)Evenimentele ulterioare datei bilanţului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care situaţiile financiare anuale simplificate sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor informaţii financiare selectate. ...

(3)Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului: ...

1. a)cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate; şi ...
2. b)cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate. ...

(4)În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate, entitatea ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare anuale simplificate, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului. ... Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate şi care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situaţiile sale financiare anuale simplificate sau recunoaşterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt următoarele:

1. a)soluţionarea ulterioară datei bilanţului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligaţie prezentă la data bilanţului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaşte un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă o datorie contingentă; ...
2. b)falimentul unui client, apărut ulterior datei bilanţului, confirmă de obicei că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale; ...
3. c)descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaţiile financiare anuale simplificate sunt incorecte. ...

(5)În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale simplificate, entitatea nu îşi ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare anuale simplificate pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanţului. ... Corectarea erorilor contabile 41. -

(1)Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la exerciţiile financiare precedente.

(2)Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor. ...

(3)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza sau de a nu utiliza informaţii credibile care: ...

1. a)erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare anuale pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ...
2. b)ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare anuale. ... Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.

(4)Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent şi exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere. ...

(5)Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii. ... În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare anuale.

(6)Înregistrarea stornării unei operaţiuni contabile aferente exerciţiului financiar curent se efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii iniţiale (stornare în roşu), fie prin înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcţie de politica contabilă şi programele informatice utilizate. ... 7.2. ACTIVE IMOBILIZATE 7.2.1. Reguli de evaluare de bază 42. -

(1)Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie.

1. - Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării pe o bază continuă, pe o perioadă mai mare de un an, în scopul desfăşurării activităţilor entităţii.
2. -

(1)Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustări calculate pentru a diminua valoarea unor astfel de active în mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare economică (amortizare).

(2)Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluată). ...

(3)În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând: ...

1. a)perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau ...
2. b)numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv. ... 45. - Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanţul simplificat la valoarea contabilă, aceasta fiind reprezentată de costul de achiziţie, costul de producţie sau altă valoare care substituie costul, diminuată cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum şi cu pierderile cumulate din depreciere. 46. - Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă. 7.2.2. Imobilizări necorporale Recunoaşterea imobilizărilor necorporale 47. -

(1)O imobilizare necorporală este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.

(2)O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când: ...

1. a)este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate şi vândută, transferată, autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; sau ...
2. b)decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii. ...

(3)O entitate controlează o imobilizare dacă entitatea are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare de pe urma resursei şi de a restricţiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporală pot include venitul din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizării de către entitate. ...

(4)Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legală (în cazul unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculă. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate evaluează care element este mai semnificativ. De exemplu, software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fără acel software specific se include în valoarea acelei imobilizări corporale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul de operare al unui computer. Atunci când software-ul nu este parte integrantă a hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporală. ...

(5)Listele de clienţi nu se recunosc ca imobilizări necorporale. ...

1. - O imobilizare necorporală trebuie recunoscută în bilanţul simplificat dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate şi costul său poate fi evaluat în mod credibil.
2. - În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: - cheltuielile de constituire; - cheltuielile de dezvoltare; - concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate; - fondul comercial pozitiv; - alte imobilizări necorporale; - avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale; şi - imobilizările necorporale în curs de execuţie. În contabilitate, categoriile de imobilizări necorporale se evidenţiază distinct în contul 200 "Imobilizări necorporale". Evaluarea iniţială a imobilizărilor necorporale
3. - O imobilizare necorporală se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, aşa cum sunt definite în prezentele reglementări.
4. - Un element raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizări necorporale. Cheltuieli ulterioare
5. -

(1)Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporală după cumpărarea sau finalizarea acesteia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

(2)Cheltuielile ulterioare vor majoră costul imobilizării necorporale atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanţa prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. ... Evaluarea la data bilanţului

1. - O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanţul simplificat la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare. Cedarea
2. - O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sau cedarea sa.
3. -

(1)În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări necorporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

(2)În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere simplificat, câştigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere simplificat, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz. ... 7.2.3. Imobilizări corporale Recunoaşterea imobilizărilor corporale 56. - Imobilizările corporale reprezintă active care:

1. a)sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi ...
2. b)sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. ... 57. - Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de prevederile contractelor încheiate între părţi, precum şi legislaţia în vigoare. La reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de leasing se au în vedere prevederile Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale 58. - O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate. Cheltuieli ulterioare 59. -

(1)Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

(2)Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea entităţii care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii. ... 60. -

(1)Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurării utilizării continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuială în perioada în care este efectuată.

(2)Sunt recunoscute ca o componentă a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investiţiile efectuate la imobilizările corporale. Acestea trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi să conducă la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faţă de cele estimate iniţial. ... Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. 61. -

(1)Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.

(2)Imobilizările corporale în curs de execuţie se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz. ...

(3)Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii, ca şi pentru un activ achiziţionat. Astfel, dacă entitatea produce active similare, în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacţii normale, atunci costul activului este de obicei acelaşi cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului. ... Evaluarea la data bilanţului 62. - O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţul simplificat la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare. Amortizarea 63. -

(1)Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor.

(2)Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora. ...

(3)Terenurile nu se amortizează. ... 64. -

(1)Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.

(2)Se supun, de asemenea, amortizării investiţiile efectuate la imobilizările corporale luate cu chirie, pe durata contractului de închiriere. ... La expirarea contractului de închiriere, valoarea investiţiilor efectuate şi a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. 65. -

(1)Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

1. a)amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora; ...
2. b)amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare; ...
3. c)amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului şi, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri contabile; ...
4. d)amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare. ...

(2)Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ se aşteaptă să fie consumate de entitate. ...

(3)Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeaşi natură şi având condiţii de utilizare identice, în funcţie de politica contabilă adoptată. ...

(4)Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări corporale. ...

(5)Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială. ... Reevaluarea imobilizărilor corporale

1. - Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale, situaţie în care se aplică prevederile subsecţiunii 8.2.5.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Cedarea şi casarea
2. - O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
3. -

(1)În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

(2)În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere simplificat, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere simplificat, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz. ... 7.2.4. Imobilizări financiare 69. -

(1)În categoria imobilizărilor financiare se cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări şi alte împrumuturi, precum şi alte creanţe imobilizate.

(2)La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi. ... Evaluarea iniţială

1. - Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Evaluarea la data bilanţului
2. - Imobilizările financiare se prezintă în bilanţul simplificat la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare. 7.
3. ACTIVE CIRCULANTE 7.3.
4. Generalităţi Recunoaşterea activelor circulante
5. -

(1)Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

1. a)se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; ...
2. b)este deţinut, în principal, în scopul tranzacţionării; ...
3. c)se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau ...
4. d)este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar, a căror utilizare nu este restricţionată. ... Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

(2)Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate procesării şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar. ...

(3)Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. ... 73. - În categoria activelor circulante se cuprind:

1. a)stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură; ...
2. b)creanţe; ...
3. c)investiţii pe termen scurt; ...
4. d)casa şi conturi la bănci. ... Evaluarea activelor circulante 74. -

(1)Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor alin.

(2)de mai jos.

(2)În vederea prezentării în bilanţul simplificat, pentru activele circulante se constituie ajustări de valoare. ...

(3)Dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare, potrivit alin.

(2), nu mai sunt aplicabile şi ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri. ... 7.3.2. Stocuri 75. - Stocurile sunt active circulante:

1. a)deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; ...
2. b)în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau ...
3. c)sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. ... 76. -

(1)În cadrul stocurilor se cuprind:

1. a)mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii; ...
2. b)materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată; ...
3. c)materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit; ...
4. d)materialele de natura obiectelor de inventar; ...
5. e)produsele, şi anume: ... - semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor; - produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor; - rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
6. f)animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie - lână, lapte şi blană; ...
7. g)ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte; ...
8. h)producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate. ...

(2)În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări. ... 77. -

(1)Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează în perioada în care a avut loc transferul riscurilor şi beneficiilor.

(2)În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid. Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru: ... - bunuri vândute în consignaţie sau stocurile la dispoziţia clientului; - stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidenţa debitorului până la vânzarea lor; - bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în activele cumpărătorului; - bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de proprietate având loc; - bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii. 78. -

(1)Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

(2)În aplicarea alin.

(1)este necesar să se asigure: ...

1. a)recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului; ...
2. b)în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel: ... - bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare; - bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;
3. c)în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: ... - bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanţului; - bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;
4. d)bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate. ... Costul stocurilor 79. -

(1)Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.

(2)Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare. ... 80. -

(1)În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul.

(2)Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat. ...

(3)Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului. ...

(4)Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel: ... Soldul iniţial al + Diferenţe de preţ aferente diferenţelor de preţ intrărilor în cursul perioa- dei, cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă Coeficient de repartizare*1) = ----------------------------------------------------- x 100 Soldul iniţial + Valoarea intrărilor în cursul al stocurilor la perioadei la preţ de înregis- preţ de înregistrare trare, cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă ----------- *1) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibil. Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.

(5)La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz. ...

(6)Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra bunurilor rămase în stoc. ...

(7)În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. ... În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. 81. -

(1)La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

1. a)metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; ...
2. b)metoda costului mediu ponderat - CMP; ...
3. c)metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO. ...

(2)Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. ...

(3)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. ... Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească durata medie de stocare.

(4)Potrivit metodei "ultimul intrat, primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică. ...

1. - Valoarea produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie.
2. -

(1)Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

(2)În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric. ...

(3)Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. ...

(4)Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. ... 84. -

(1)Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.

(2)Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului. ...

(3)Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică. ...

1. - Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţul simplificat la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. 7.3.
2. Investiţii pe termen scurt
3. - Pentru contabilizarea investiţiilor pe termen scurt se aplică prevederile pct. 90 din prezentele reglementări, precum şi ale subsecţiunii 8.3.
4. "Investiţii pe termen scurt" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. 7.3.
5. Casa şi conturi la bănci
6. -

(1)Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile entităţii, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.

(2)Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct. ...

(3)Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. ...

(4)În conturile de disponibilităţi se evidenţiază şi depozitele bancare pe termen scurt. ...

(5)Dobânzile de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, se înregistrează distinct în contabilitate, de cele aferente creditelor bancare pe termen scurt. ...

1. - Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.
2. -

(1)Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

(2)Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar. ... 90. -

(1)La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor. Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de constituire.

(2)Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare. ... Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

1. - La finele fiecărei perioade pentru care se întocmeşte declaraţia privind impozitul pe profit/venit, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a perioadei în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
2. -

(1)Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 "Avansuri de trezorerie"/analitic distinct).

(2)În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării avansului. ...

(3)Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii şi nedecontate până la data bilanţului, se evidenţiază în contul de debitori diverşi (461 "Debitori diverşi") sau sub formă de creanţe în legătură cu personalul (428 "Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul"/analitic distinct), în funcţie de natura creanţei. ... 7.

1. TERŢI
2. - Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate şi cele legate prin interese de participare, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.
3. -

(1)În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.

(2)În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale. ...

(3)În conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară. ... 95. -

(1)Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

(2)Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori. ... 96. -

(1)Creanţele şi datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacţiilor entităţii, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută, cu respectarea prevederilor pct. 97 şi 98 din prezentele reglementări.

(2)În conformitate cu prevederile art. 6 alin.

(1)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. ...

(3)Din punct de vedere contabil, efectuarea operaţiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta. ...

(4)În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor. ... 97. -

(1)În înţelesul prezentelor reglementări, o tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:

1. a)cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută; ...
2. b)împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau ...
3. c)achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută. ...

(2)Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede. ...

(3)Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite. ...

(4)În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operaţiunilor în valută, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută. ...

(5)O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii. ...

(6)Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din data subscrierii. ... Diferenţele de curs valutar între cursul de la data subscrierii şi cursul de la data vărsării capitalului social în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

(7)Diferenţele de curs valutar, care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate, trebuie recunoscute în perioada în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. ... Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi perioade în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea perioadă. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o perioadă ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare perioadă, care intervine până în perioada decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei perioade.

(8)Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în perioada în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci când creanţa sau datoria este decontată în decursul aceleiaşi perioade în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea perioadă. ... Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o perioadă ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare perioadă, care intervine până în perioada decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei perioade.

1. - La finele fiecărei perioade pentru care se întocmeşte declaraţia privind impozitul pe profit/venit, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a perioadei în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz. Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz. De asemenea, aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul creanţelor, respectiv al datoriilor aferente decontărilor dintre unitate şi subunităţi, precum şi al decontărilor între subunităţi, al avansurilor acordate pentru imobilizări corporale şi necorporale, avansurilor acordate pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor, respectiv primite pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, exprimate în valută sau în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, precum şi al depozitelor bancare constituite în valută.
2. - La scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.
3. - Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.
4. - În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale simplificate, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
5. -

(1)Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

(2)În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul previzionat al acestora atunci şi numai atunci când: ...

1. a)entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face astfel de plăţi ca rezultat al evenimentelor anterioare; şi ...
2. b)poate fi făcută o estimare certă a obligaţiei. ... O obligaţie curentă există atunci, şi numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăţi.

(3)În situaţiile financiare anuale simplificate ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime. ... 103. -

(1)În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.

(2)Drepturile de personal neridicate în termenul legal se urmăresc distinct, pe persoane. ...

1. - Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
2. -

(1)Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.

(2)Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. ... 106. -

(1)Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.

(2)Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. Aici se cuprinde şi contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate. ...

1. - În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
2. -

(1)Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.

(2)Taxa pe valoarea adăugată pentru achiziţiile din România şi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în România se determină şi se înregistrează în contabilitate potrivit legii. ...

1. - Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
2. - La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
3. -

(1)Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

(2)Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii sunt achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare. ... Dacă la sfârşitul perioadei de raportare, conturile de datorii faţă de furnizori şi creanţe din subvenţii în valută prezintă sold, acestea se evaluează, astfel încât veniturile şi cheltuielile financiare aferente să nu influenţeze rezultatul acelei perioade. 112. -

(1)Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conformitate cu prevederile pct. 137.

(2)Cota-parte din profit ce se plăteşte, potrivit legii, fiecărui asociat constituie dividend. ...

1. - Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum şi dobânzile aferente, calculate în condiţiile legii, se înregistrează în contabilitate în contul 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor" analitic distinct.
2. - Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi.
3. -

(1)Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.

(2)În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri: chirii, abonamente, asigurări şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare. ...

(3)În contul 471 "Cheltuieli în avans" se înregistrează, de asemenea, achiziţiile de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, efectuate în cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaşte drept cheltuieli ale perioadelor viitoare în care urmează a se utiliza. ...

1. - Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere. Contabilitatea angajamentelor şi altor elemente extrabilanţiere
2. - Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi datoriile entităţii se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. În această categorie se cuprind: angajamente (giruri, garanţii, cauţiuni) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; imobilizări corporale luate cu chirie; valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă; redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadenţă; bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie de către societăţi comerciale; dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadenţă; certificate de emisii de gaze cu efect de seră primite, care nu au stabilită o valoare şi, prin urmare, nu pot fi recunoscute în conturi bilanţiere, precum şi alte valori. 7.
3. DATORII PE TERMEN SCURT: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
4. -

(1)O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:

1. a)se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau ...
2. b)este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. ...

(2)Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. ... 7.

1. DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
2. - Entităţile trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; şi ... b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de data bilanţului. ... 7.
3. PROVIZIOANE
4. -

(1)Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.

(2)Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. ...

1. - Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
2. - Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
3. -

(1)Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: - o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior; - este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi - poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

(2)Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea: ...

1. a)datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi ...
2. b)cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general - mult mai redus decât în cazul provizioanelor. ... Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.

(3)O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită. ... În înţelesul prezentelor reglementări:

1. a)o obligaţie legală este obligaţia care rezultă: ... - dintr-un contract (în mod explicit sau implicit); - din legislaţie; sau - din alt efect al legii;
2. b)o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care o entitate se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care: ... - prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; şi - ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi. 124. -

(1)Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.

(2)Se vor recunoaşte ca provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale entităţii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entităţii. Similar, o entitate recunoaşte un provizion pentru costurile de închidere a unei instalaţii petroliere, cu condiţia ca respectiva entitate să remedieze daunele produse deja. Spre deosebire de această situaţie, o entitate poate intenţiona sau poate avea nevoie, datorită presiunilor de ordin comercial sau a cerinţelor de ordin legal, să efectueze cheltuieli pentru a putea acţiona într-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de filtre pentru fum într-un anumit tip de fabrică). Deoarece entitatea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acţiuni, de exemplu, prin modificarea procedeului de fabricaţie, ea nu are o obligaţie curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare şi, deci, nu va recunoaşte niciun provizion. ... 125. -

(1)Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

1. a)litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; ...
2. b)cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; ...
3. c)acţiunile de restructurare; ...
4. d)pensii şi obligaţii similare; ...
5. e)dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea; ...
6. f)impozite; ...
7. g)prime ce urmează a se acordă personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; şi ...
8. h)alte provizioane, care includ provizioane constituite pentru: ... - beneficiile plătite angajaţilor pentru terminarea contractului de muncă, ca rezultat al deciziei unei entităţi de a încheia contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare sau al deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar plecarea în şomaj, în schimbul acelor beneficii; - alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau persoanelor dependente de aceştia, care nu sunt legate de restructurare sau pensii; - cheltuielile legate de protecţia mediului înconjurător, pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă; protejarea biodiversităţii şi a peisajului; alte activităţi de protejare a mediului înconjurător; - obligaţii asumate în comun cu o terţă parte etc.

(2)Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. ... 126. - Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii:

1. a)vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii; ...
2. b)închiderea unor sedii ale entităţii; ...
3. c)modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; ...
4. d)reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii. ... 127. -

(1)Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.

(2)Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile. ...

1. - Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente. Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plăti-o, în mod raţional, pentru stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel moment.
2. -

(1)Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.

(2)Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat. ... 130. -

(1)Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

(2)Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial recunoscute. ...

(3)Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală. ... 7.8. SUBVENŢII 131. -

(1)În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor.

(2)În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale. ...

(3)Pentru tratamentul contabil al subvenţiilor se aplică prevederile secţiunii 8.

1. "Subvenţii" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. ... 7.
2. CAPITAL ŞI REZERVE
3. - Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar. 7.9.
4. Capital
5. -

(1)Capitalul este reprezentat de capitalul social, în funcţie de forma juridică a entităţii. 134. -

(1)Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.

(2)Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate. ... 7.9.

1. Rezerve din reevaluare
2. - Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsecţiunii 8.2.5.
3. "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. 7.9.
4. Alte rezerve
5. -

(1)În categoria rezervelor se cuprind următoarele categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve.

(2)Rezervele legale se constituie anual din profitul entităţii, în cotele şi limitele prevăzute de lege, şi din alte surse prevăzute de lege. ...

(3)Rezervele legale pot fi utilizate numai în condiţiile prevăzute de lege. ...

(4)Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entităţii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia. ...

(5)Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. ... 7.9.4. Rezultatul exerciţiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului şi acoperirea pierderii contabile 137. -

(1)În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.

(2)Rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului. ...

(3)Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere. ...

(4)Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ...

(5)Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve". Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii. ...

(6)Închiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" şi 129 "Repartizarea profitului" se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale simplificate. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanţul simplificat întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale simplificate. ...

1. - Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie. 7.
2. VENITURI ŞI CHELTUIELI
3. -

(1)Contul de profit şi pierdere simplificat cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).

(2)Cifra de afaceri netă, în sensul prezentelor reglementări, se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor. ...

1. - Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. 7.10.
2. Venituri
3. -

(1)În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.

(2)Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora. ...

(3)Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit şi pierdere simplificat, câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri din exploatare". ... 142. -

(1)Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevenţe, chirii, subvenţii, dobânzi, dividende.

(2)Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoanele care acţionează în nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. ... 7.10.2. Cheltuieli 143. -

(1)Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: - consumuri de stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea; - cheltuieli cu personalul; - executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.

(2)Cheltuielile efectuate de entităţi pentru realizarea instalaţiilor în vederea asigurării utilităţilor (apă, energie electrică, gaze) necesare funcţionării se înregistrează în funcţie de natura acestora, pe cheltuieli ale perioadei, atunci când în contractele încheiate cu furnizorii de utilităţi este prevăzut că acestea urmează să treacă în proprietatea prestatorului serviciului sau lucrării respective. ... În toate cazurile se vor avea în vedere clauzele cuprinse în contractele încheiate între părţi.

(3)Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezultă sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. În contul de profit şi pierdere simplificat, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare". ...

1. - Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.
2. - Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale entităţii. Secţiunea 8 POLITICI CONTABILE
3. -

(1)Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale simplificate.

(2)Administratorii entităţii trebuie să aprobe politici contabile pentru operaţiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaţiile prevăzute de legislaţie. ...

(3)La elaborarea politicilor contabile entităţile au în vedere specificul şi complexitatea activităţii desfăşurate. ... Secţiunea 9 CONŢINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR

1. - La elaborarea raportului administratorilor se aplică prevederile Secţiunii 10 "Conţinutul raportului administratorilor" din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Secţiunea 10 APROBAREA, SEMNAREA ŞI PUBLICAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE
2. -

(1)Situaţiile financiare anuale simplificate se întocmesc şi se semnează de către persoanele care organizează şi conduc contabilitatea entităţilor, potrivit legii.

(2)Situaţiile financiare anuale simplificate se întocmesc, se aprobă şi publică potrivit legii. ...

(3)Pentru asigurarea informaţiilor destinate sistemului instituţional al statului, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita entităţilor depunerea unor raportări contabile la unităţile sale teritoriale. ... Capitolul III PREVEDERI TRANZITORII REFERITOARE LA APLICAREA SISTEMULUI SIMPLIFICAT DE CONTABILITATE Persoanele care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate. Pentru verificarea încadrării în criteriile de mărime referitoare la cifra de afaceri netă şi la totalul activelor se au în vedere indicatorii determinaţi din situaţiile financiare anuale, respectiv balanţa de verificare, încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii aceluiaşi exerciţiu financiar. Ulterior constatării depăşirii limitelor oricăruia dintre cele două criterii de mărime, persoanele care au utilizat opţiunea prevăzută de ordin şi la care contabilitatea a fost organizată şi condusă pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare conform opţiunii de la art. 10 alin (3^1) din legea contabilităţii, au obligaţia ca, începând cu prima raportare contabilă efectuată în exerciţiului financiar următor celui pentru care s-a constatat depăşirea criteriilor, să ia măsurile necesare în vederea respectării prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii, astfel încât aceste raportări contabile să fie întocmite cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile şi să fie semnate de persoanele prevăzute de lege. Exemplificare Societatea comercială Alfa a întocmit pentru data de 31 decembrie 2010 situaţii financiare anuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Pe baza situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2010, precum şi a balanţei de verificare care a stat la baza întocmirii acestora, societatea Alfa constată următoarele: - cifra de afaceri netă înregistrată se situează sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi - totalul activelor înregistrat se situează sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro. În baza art. 5 alin. (1^1) din legea contabilităţii, societatea Alfa optează pentru sistemul simplificat de contabilitate. În baza acestei opţiuni, societatea Alfa întocmeşte la data de 31 decembrie 2011 situaţii financiare anuale simplificate compuse din bilanţ simplificat şi cont de profit şi pierdere simplificat. De asemenea, potrivit art. 10 alin. (3^1) din legea contabilităţii, societatea Alfa poate opta pentru organizarea şi conducerea contabilităţii pe bază de convenţie civilă încheiată potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare. Astfel, din punctul de vedere al organizării şi conducerii contabilităţii, sunt trei posibilităţi pentru societatea Alfa: - organizarea şi conducerea contabilităţii în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, potrivit art. 10 alin.

(2)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - organizarea şi conducerea contabilităţii pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, potrivit art. 10 alin.

(3)din legea contabilităţii; sau - organizarea şi conducerea contabilităţii pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, situaţie în care răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestor persoane fizice, conform art. 10 alin. (3^1) din legea contabilităţii. 31 decembrie 2011 - situaţii posibile: Cazul în care societatea Alfa continuă să îndeplinească criteriile de mărime prevăzute de Sistemul simplificat de contabilitate Pe baza situaţiilor financiare anuale simplificate întocmite la data de 31 decembrie 2011, societatea Alfa constată că îndeplineşte în continuare cele două criterii de mărime, respectiv: - cifra de afaceri netă înregistrată se situează sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi - totalul activelor înregistrat se situează sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro. În exerciţiul financiar al anului 2012, societatea Alfa optează (în continuare) să aplice reglementărilor contabile simplificate şi va întocmi la data de 31 decembrie 2012 situaţii financiare anuale financiare simplificate. Cazul în care societatea Alfa nu mai îndeplineşte criteriile de mărime prevăzute de Sistemul simplificat de contabilitate Pe baza situaţiilor financiare anuale simplificate întocmite la data de 31 decembrie 2011, societatea Alfa constată că cifra de afaceri netă depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro. În acest caz, având în vedere că societatea Alfa depăşeşte unul din cele două criterii de mărime: - societatea Alfa are obligaţia de a aplica Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 şi trebuie să ia măsuri ca, începând cu prima raportare. contabilă efectuată în exerciţiul financiar al anului 2012, să respecte prevederile acestei reglementări. De asemenea, administratorii societăţii Alfa au obligaţia de a asigura transpunerea soldurilor conturilor din planul de conturi simplificat în planul de conturi general cuprins în reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009; - societatea Alfa are obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale la data de 31 decembrie 2012 potrivit reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009. În acest sens, până la depunerea primei raportări aferente datei de 30 iunie 2012 şi întocmite potrivit reglementărilor contabile, administratorii societăţii Alfa au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea art. 10 alin.

(2)şi

(3)din legea contabilităţii, în ceea ce priveşte organizarea şi conducerea contabilităţii, respectiv să ia măsuri pentru angajarea de personal cu studii economice superioare în cadrul compartimentelor distincte în care contabilitatea este organizată şi condusă, sau să încheie contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii. Capitolul IV PLANUL DE CONTURI SIMPLIFICAT Conturile pot avea funcţiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncţionale (A/P). Entităţile pot dezvolta conturile cuprinse în planul de conturi simplificat în funcţie de necesităţi. Pentru elementele extrabilanţiere entităţile vor avea în vedere prevederile Capitolului IV "Planul de conturi general" cuprins în Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările ulterioare. CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

1. CAPITAL ŞI REZERVE
2. Capital (P)
3. Rezerve (P)
4. REZULTATUL REPORTAT
5. Rezultatul reportat (A/P)
6. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR
7. Profit sau pierdere (A/P)
8. Repartizarea profitului (A)
9. PROVIZIOANE
10. Provizioane (P)
11. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
12. Împrumuturi şi datorii asimilate (P)
13. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate (P) CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI
14. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
15. Imobilizări necorporale (A)
16. IMOBILIZĂRI CORPORALE
17. Imobilizări corporale (A)
18. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE
19. Imobilizări corporale în curs de aprovizionare (A)
20. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI
21. Imobilizări în curs şi avansuri pentru imobilizări (A)
22. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
23. Imobilizări financiare (A)
24. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare (P)
25. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
26. Amortizări privind imobilizările necorporale (P)
27. Amortizări privind imobilizările corporale (P)
28. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR
29. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale (P)
30. A