HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 august 2016

(1)În termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi întreprinderile publice îndeplinesc procedurile de aderare la strategie, iar în termen de şase luni de la aceeaşi dată elaborează şi transmit Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente. ...

(2)Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii instituţiilor şi autorităţilor prevăzute la alin.

(1). ...

(3)Prin actul prevăzut la alin.

(2)se desemnează coordonatorul implementării planului de integritate, la nivel de funcţie de conducere, precum şi persoanele de contact, la nivel de funcţie de execuţie. Atribuţiile persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin, decizie sau fişa postului, după caz. ... Articolul 7 Ministerul Justiţiei prezintă Guvernului României, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese şi, după caz, propuneri de actualizare a strategiei. Articolul 8 Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ Contrasemnează: --------------- Ministrul justiţiei, Raluca Alexandra Prună Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă Ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, Victoria-Violeta Alexandru Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, Mircea Dumitru Ministrul energiei, Victor Vlad Grigorescu Ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea Ministrul finanţelor publice, Anca Dana Dragu Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Dragoş-Nicolae Pîslaru Ministrul sănătăţii, Vlad Vasile Voiculescu Ministrul transporturilor, Petru Sorin Buşe Secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu Şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ioan-Dragoş Tudorache Bucureşti, 10 august

1. Nr.
2. Anexa 1 STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE pe perioada 2016-2020 Cuprins
3. INTRODUCERE
4. VALORI ŞI PRINCIPII
5. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA
6. SCOP, PUBLICUL-ŢINTĂ ŞI ABORDAREA PROPUSĂ
7. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI
8. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE, ACŢIUNI PRINCIPALE
9. IMPLICAŢII JURIDICE
10. IMPLICAŢII BUGETARE
11. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII STRATEGIEI ABREVIERI AEP - Autoritatea Electorală Permanentă ANABI - Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ANAF - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici ANI - Agenţia Naţională de Integritate ANAP - Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor CARIN - Reţeaua Internaţională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanţelor CE - Comisia Europeană CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate CSM - Consiliul Superior al Magistraturii Convenţia OCDE - Convenţia Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale CNATDCU - Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare DGA - Direcţia Generală Anticorupţie DNA - Direcţia Naţională Anticorupţie GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei - Consiliul Europei Grupul Anti-mită - Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale H.G. - Hotărârea Guvernului INM - Institutul Naţional al Magistraturii IACA - Academia Internaţională Anticorupţie (Internaţional Anticorruption Academy) ÎCCJ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie MAI - Ministerul Afacerilor Interne MCPDC - Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ME - Ministerul Energiei MECRMA - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri MENCS - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice MFE - Ministerul Fondurilor Europene MFP - Ministerul Finanţelor Publice MJ - Ministerul Justiţiei MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice MP - Ministerul Public MS - Ministerul Sănătăţii MT - Ministerul Transporturilor OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ONPCSB - Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite OGP - Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership) PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie RAI - Iniţiativa Regională Anticorupţie (Regional Anticorruption Iniţiative) SEECP - Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est SGG - Secretariatul General al Guvernului SNA - Strategia naţională anticorupţie UNCAC - Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei UE - Uniunea Europeană UAT - unitate administrativ-teritorială
12. INTRODUCERE 1.
13. Stadiul actual şi problemele identificate Strategia naţională anticorupţie 2012-2015, în corelare cu MCV şi politicile sectoriale de integritate, a produs, pentru prima oară în istoria politicilor publice în materie, o schimbare de substanţă în ceea ce priveşte eficienţa măsurilor propuse. Măsurile de combatere a corupţiei, luate atât de DNA, cât şi de ANI, au dobândit sustenabilitate şi predictibilitate, prin confirmări în faţa instanţelor de judecată. Rezultatele obţinute prin măsurile de combatere exercită o presiune importantă asupra Guvernului şi structurilor administrative pentru a duce mai departe performanţele obţinute. Aceasta înseamnă în primul rând o necesitate a regândirii priorităţilor strategice prin SNA, mai multă prevenţie, acţiune asupra cauzelor profunde şi nu numai asupra efectelor facil de identificat, mai multă educaţie, inclusiv juridică, şi, nu în ultimul rând, repararea prejudiciilor provocate prin săvârşirea de infracţiuni. Evaluările internaţionale au subliniat în mod constant utilitatea documentului strategic anticorupţie. Cel mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV consideră că "strategia naţională anticorupţie este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administraţia publică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Proiectele concrete de prevenire a corupţiei din cadrul ministerelor, unele finanţate din fonduri ale UE şi de organizaţii neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupţiei în cadrul administraţiei". Aprecieri similare au fost formulate de către GRECO*1) şi OCDE*2). Notă ... ────────── *1) http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/ReportsRound3_en.asp *2) http://www.oecd.org/corruption/acn/preventionofcorruption/; http://www.oecd.org/corruption/anti-corruption-reforms-eastern-europe-central-asia-2013.htm ────────── Totodată, SNA 2012-2015 a generat o bună practică internaţională, prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice, care a implicat derularea unor vizite de evaluare de către echipe de experţi formate din reprezentanţi ai celor cinci platforme de cooperare (inclusiv societatea civilă). În cei patru ani de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituţii centrale şi 66 de entităţi din administraţia publică locală. Acest tip de cooperare şi schimb de experienţă trebuie consolidat şi în următorul ciclu strategic. 1.1.
14. Evoluţii majore înregistrate în perioada de implementare ● După aprobarea SNA de către Guvern, documentul a fost asumat de către Parlamentul României şi sistemul judiciar. ● Beneficiul major adus de această strategie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Comparativ cu nivelul de implicare în implementarea SNA privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală în perioada 2008-2010 (4 instituţii publice şi 12 primării), aproximativ 2.500 de instituţii publice, de la ministere la primării şi de la autorităţi independente la companii cu capital de stat au lucrat împreună cu MJ pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive. ● Stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie, manifestat inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare şi umane pentru autorităţile specializate (DNA, ANI, DGA), contribuie la explicarea eficienţei crescute a acestor autorităţi, în special în zona de combatere, răsplătită de încrederea în creştere a cetăţenilor în instituţiile anticorupţie*3). Notă ... ────────── *3) http://ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf ────────── ● Promovarea politicii penale de încurajare a recuperării veniturilor dobândite din săvârşirea de infracţiuni a condus la introducerea legislaţiei privind valorificarea bunurilor sechestrate şi confiscarea extinsă, alături de o creştere semnificativă a indicatorilor înregistraţi de procurori şi instanţe în materia dispunerii măsurilor de indisponibilizare şi confiscare. ● Mecanismul de evaluare reciprocă între instituţiile publice, deja instituţionalizat prin SNA, a relevat importanţa pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupţiei. ● Au fost adoptate măsuri pentru consolidarea instituţională în domenii precum: controlul ex-ante (prin constituirea, în cadrul ANI, a sistemului informatic Prevent, pentru prevenirea şi identificarea potenţialelor conflicte de interese), investigaţiile financiare (prin mărirea schemei de personal a MP cu 400 de investigatori din cadrul ANAF), adoptarea noii legislaţii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, majorarea salariilor inspectorilor de integritate ANI la nivelul funcţiilor echivalente din cadrul Consiliului Concurenţei. ● Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie, testată de către DGA în cadrul SNA 2008-2010, a fost extinsă în 4 instituţii-pilot (MS, MENCS, ANAF şi ANP). Similar, metodologia dezvoltată de MDRAP a fost testată la nivelul a 130 de primării; ● A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate, între România şi Statele Unite ale Americii, prin care a fost transferată către MJ şi Structura Antidrog a Poliţiei Române suma de 400.000 USD, confiscată de o instanţă americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităţilor române. ● La nivelul administraţiei publice centrale au fost identificate bune practici în implementarea SNA. Pot fi amintite, cu titlu de exemplu: - înfiinţarea unor structuri de integritate (MDRAP, MS, MMFPSPV, ANAF); - formularea de către Curtea de Conturi a 341 de sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total constatat de acestea fiind de 1.340,91 mil. euro; - crearea, la iniţiativa Consiliului Concurenţei, a modulului de licitaţii trucate - instrument de lucru axat pe schimbul rapid de informaţii între experţii desemnaţi de instituţiile implicate în domeniul achiziţiilor publice; - elaborarea propriilor strategii anticorupţie (MDRAP şi MECS); - operaţionalizarea, la nivelul ANAF, a aplicaţiei informatice MonitorSP, care stochează atât măsurile întreprinse de agenţie în vederea recuperării creanţelor, cât şi informaţii preluate din hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie penală; - constituirea Consiliilor de Etică şi aplicarea Mecanismului de Feedback al Pacientului la nivelul spitalelor publice din România, ca mecanisme-suport pentru acţiunile ce au ca scop reducerea nivelului plăţilor informale. ● La nivelul administraţiei publice locale au fost identificate bune practici în implementarea SNA*4): elaborarea de coduri de etică şi conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, respectiv al achiziţiilor publice; implementarea unor proceduri on-Line de tip e-guvernare; organizarea de dezbateri şi activităţi de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale, pentru informarea cetăţenilor; constituirea de registre pentru evidenţa cazurilor de abţinere în luarea deciziei în situaţii de conflict de interese, respectiv privind evidenţa incidentelor de integritate. Notă ... ────────── *4) Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul şi impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP. ────────── O atenţie deosebită a fost acordată domeniului achiziţiilor publice. O serie de sesiuni de instruire au fost organizate în perioada 2013-2014, în proiectul "Combaterea criminalităţii în domeniul achiziţiilor publice", implementat de Freedom House România în parteneriat cu mai multe instituţii publice, organizaţii ale societăţii civile şi parteneri internaţionali. 1.1.
15. Puncte slabe/priorităţi de intervenţie strategică Evaluările reciproce realizate între instituţiile publice au identificat deficienţe, care pot reprezenta repere şi pentru următorii ani, respectiv pentru perioada 2016-2020: ● Instituţionalizarea reacţiei la incidentele de integritate asimilate eşecului de management; ● Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituţiilor publice, precum şi a celor de control intern şi audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituţionale; ● Educaţia anticorupţie reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaştere de către angajaţi şi manageri a standardelor legale de integritate (protecţia avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicţiile post-angajare - pantouflage, gestionarea funcţiilor sensibile); ● Gestionarea creanţelor provenite din infracţiuni, în special în faza de administrare a bunurilor sechestrate şi de valorificare a celor confiscate; ● Prevenirea corupţiei în mediul politic şi identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante prevăzute de SNA în ceea ce priveşte soluţionarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum şi cu privire la adoptarea codului de etică al acestora; ● Intensificarea eforturilor de consolidare a integrităţii în mediul de afaceri, inclusiv în întreprinderile publice, mai ales prin: implementarea unui plan de integritate, dezvoltarea şi aplicarea codului etic al companiei, instituirea de mecanisme pentru protecţia avertizorilor în interes public, aplicarea măsurilor preventive pentru funcţiile sensibile şi a mecanismelor de tratare a incidentelor de integritate; ● Din rapoartele transmise de UAT-uri, se poate remarca o abordare formalistă a prevenirii corupţiei la nivel local*5). Codurile de etică sunt elaborate la nivelul unui număr redus de APL-uri, iar persoanele responsabile cu consilierea etică exercită un rol formal. Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor şi în majoritatea instituţiilor nu se implementează. Nu există proceduri de prevenire a conflictelor de interese şi incompatibilităţilor. Prevederile privind interdicţiile postangajare (pantouflage-ul) şi instituţia avertizorului în interes public sunt foarte puţin sau deloc cunoscute la nivelul instituţiilor administraţiei publice locale, la fel ca şi informaţiile privind publicarea datelor în format deschis. Notă ... ────────── *5) Conform Raportului de monitorizare (R3) privind stadiul şi impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP. ────────── Pe lângă acestea, principalele dificultăţi semnalate de către reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale se referă la*6): Notă ... ────────── *6) Conform Raportului de monitorizare (R4) privind stadiul şi impactul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2015 şi comparativ pentru perioada 2012-2015, elaborat de MDRAP. ────────── ● lipsa personalului şi nivelul de pregătire a celui existent neadecvat îndeplinirii atribuţiilor; ● cumul de atribuţii ale persoanelor desemnate cu monitorizarea şi implementarea SNA; ● lipsa capacităţii proprii de realizare a analizei riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, de identificare a măsurilor de remediere, de elaborare a celorlalte documente solicitate la raportare; ● lipsa consultanţei în ceea ce priveşte redactarea autoevaluării măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor aferenţi, precum şi a celorlalte documente solicitate la raportare; ● lipsa unui model de procedură de sistem privind colectarea sistematică a datelor necesare autoevaluării gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupţie obligatorii; ● instabilitatea şi insecuritatea resimţite la nivel individual, induse de reorganizările care au dus la reconfigurarea colectivelor constituie problema aflată în prim-planul preocupărilor personalului chestionat şi mai puţin problema corupţiei, care nu este percepută ca având un efect direct şi imediat asupra individului, ducând la neimplicarea acestuia în prevenirea fenomenului; ● rigiditatea şi teama angajaţilor de a raporta abaterile disciplinare şi faptele de corupţie identificate; ● dificultatea de a atrage şi de a menţine în sistem personal specializat şi lipsa unor mecanisme eficiente de descoperire, raportare şi sancţionare a abuzurilor funcţionarilor; ● lipsa unei comunicări interne eficiente cu efecte semnificative negative asupra asigurării unui climat organizaţional optim; ● salarizarea necorespunzătoare; ● lipsa resurselor financiare pentru implementarea prevederilor SNA (de exemplu, pentru dezvoltarea unor noi soluţii de e-administrare ca platformă de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni); ● resurse financiare insuficiente pentru asigurarea accesului la pregătirea profesională a angajaţilor instituţiei; ● resurse financiare şi umane insuficiente pentru dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local; ● nivelul relativ scăzut al interesului salariaţilor şi al instituţiilor publice privind organizarea de consultări şi dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea şi lupta împotriva corupţiei; ● lipsa de informare şi conştientizare a consecinţelor faptelor de corupţie în rândul cetăţenilor. La vulnerabilităţile expuse mai sus se adaugă şi insuficienţa resurselor umane şi financiare alocate Secretariatului Tehnic al SNA şi structurilor de audit, control administrativ şi control intern managerial din instituţiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educaţiei anticorupţie. Acest deficit a reprezentat şi concluzia unei cercetări criminologice date publicităţii de către MJ în 2015*7), referitoare la experienţele directe cu fenomenul corupţiei ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte. Studiul reflectă efectul disuasiv redus al eforturilor de combatere a corupţiei, precum şi insuficienta cunoaştere şi aplicare a cadrului normativ. Notă ... ────────── *7) http://drept.unibuc.ro/dyn_doc/anunţuri/studiul-experienţe-directe-fenomenul-corupţiei-ale-persoanelor-condamnate.pdf ────────── 1.1.
16. Evaluările interne sunt confirmate în mare parte şi de concluziile auditului independent realizat cu sprijinul OCDE Raportul de audit privind implementarea SNA 2012-2015 validează o parte din concluziile evaluării realizate de Secretariatul tehnic al SNA şi prezentate Guvernului în luna martie
17. Acesta recomandă selectarea câtorva priorităţi pentru următoarea strategie, precum achiziţiile publice şi alte tipuri de contracte la care sunt parte instituţiile publice, dar şi transparenţa. De asemenea, raportul recomandă implementarea sistemului Prevent (de semnalare timpurie a eventualelor situaţii de conflict de interese în procedurile de achiziţii publice), şi utilizarea SEAP pentru întregul proces de achiziţii publice, dar şi punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor respective în format deschis. Este recomandată introducerea "listei negre" a societăţilor şi persoanelor din conducerea acestora (de exemplu, administratori sau membri în consiliul de administraţie/consiliul de supraveghere/directorat/ directori generali/directori) care au încălcat legea privind achiziţiile publice, dar şi includerea întreprinderilor publice şi a administraţiei publice locale printre priorităţile noii strategii. Sunt recomandate monitorizarea implementării la nivel local a Legii accesului la informaţii de interes public şi implicarea populaţiei în elaborarea bugetelor locale, dar şi instruirea funcţionarilor locali şi a societăţilor în care municipalitatea este acţionar, evaluarea sistemică a publicării în mod proactiv a informaţiilor de interes public de către autorităţile publice locale; analizarea implementării efective a solicitărilor de informaţii, derularea de campanii de sensibilizare cu privire la drepturile cetăţenilor de a obţine informaţii de la nivelul autorităţilor locale Toate aceste instrumente ar putea fi folosite pentru a spori transparenţa la nivel local, alături de punerea la dispoziţie a informaţiilor de interes public pe site-urile instituţiilor publice şi ale întreprinderilor publice. Trebuie acordată atenţie proceselor de luare a deciziilor care sunt vulnerabile la corupţie şi lipsite de transparenţă. În cazul în care procesul de luare a deciziilor nu este transparent, acesta ar trebui să fie schimbat (de exemplu, în recrutarea de medici în spitale, alocarea de bani pentru instituţiile medicale, achiziţionarea de echipamente medicale şi medicamente). Este încurajată utilizarea de soluţii electronice (e-certificate, e-înregistrare pentru medici, e-reţete, e-consiliere de către medici, e-şcoală, inclusiv etestare) pentru a limita posibilităţile de corupţie. Raportul recomandă şi oferirea de diverse stimulente pentru a motiva organizaţiile şi organele de conducere ale acestora să integreze politici anticorupţie, de exemplu, prin alocarea de fonduri suplimentare pe baza prezenţei măsurilor anticorupţie sau eliberarea unui certificat de "bună guvernare" pentru instituţie sau administraţia locală. În plus, raportul recomandă ca MJ şi alte autorităţi să introducă iniţiative de sensibilizare şi conştientizare cu privire la impactul fenomenului de corupţie. Este recomandată includerea riscurilor de mituire a funcţionarilor publici străini sau a personalului contractual străin, conform Convenţiei OCDE, în sesiunile de formare profesională la care participă reprezentanţii mediului de afaceri. Implementarea recomandărilor rundei a patra de evaluare GRECO cu privire la parlamentari, dar şi luarea în considerare a restrângerii imunităţilor sunt alte două aspecte abordate de raportul de audit. Sunt, de asemenea, recomandate asigurarea stabilităţii instituţiilor-cheie anticorupţie, alocarea de fonduri suplimentare şi resurse umane adecvate pentru acestea, dar şi punerea unui accent sporit asupra confiscării bunurilor ilicite. Raportul de audit mai recomandă creşterea gradului de educaţie anticorupţie pentru entităţile publice şi private interesate, prin module de instruire pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, dar şi cursuri de formare, cu testare interactivă on-line, pentru persoanele din conducerea instituţiilor publice. În ceea ce priveşte mecanismul de monitorizare a strategiei, raportul de audit recunoaşte valoarea adăugată a misiunilor de evaluare şi recomandă menţinerea lor, deoarece acestea constituie o măsură extrem de benefică de sensibilizare şi consiliere. Se recomandă şi adăugarea unui mecanism de urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor formulate ca urmare a misiunilor. Se recomandă alocarea de resurse financiare pentru implementarea politicii anticorupţie. 1.
18. Corelarea cu alte politici naţionale şi sectoriale În arhitectura politicilor publice naţionale, SNA ocupă un loc important, la intersecţia mai multor politici publice, reprezentând la rândul său o politică sectorială prin raportare la Strategia Naţională de Apărare a Ţării (SNApT) 2015-
19. De altfel, SNApT identifică în mod direct corupţia ca pe un risc şi o vulnerabilitate importantă: - "nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul UE şi gradul scăzut de rezistenţă faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai ales pe zona financiar-bancară"; - "corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre". SNApT confirmă evaluarea internă a SNA legată de capacitatea redusă a administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene, asumat, de asemenea, ca vulnerabilitate. Deşi este o strategie cu caracter orizontal, aptă de a produce efecte la nivelul tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, SNA nu este un remediu universal şi nu poate soluţiona singură cauzele profunde ale corupţiei din România. Prin acest document strategic nu se poate realiza reforma administrativă sau descentralizarea serviciilor publice, după cum nu se pot soluţiona problemele de salarizare ale diferitelor categorii profesionale. Pentru a atinge efectele scontate, SNA se completează şi corelează cu strategii sectoriale precum Strategia de reformă a funcţiei publice, Strategia pentru consolidarea administraţiei publice, Strategia pentru dezvoltarea justiţiei ca serviciu public, Strategia naţională pentru achiziţii publice sau Strategia naţională pentru competitivitate, Strategia naţională privind agenda digitală pentru România
20. 1.
21. Fenomenul corupţiei din România reflectat în cercetări, statistici, sondaje naţionale şi internaţionale 1.3.
22. Percepţia fenomenului de corupţie din România În ceea ce priveşte analiza comparativă între momentul 2012, când a fost lansată Strategia naţională anticorupţie 2012-2015, şi datele cele mai recente, respectiv din ultimul Barometru Global al Corupţiei din 2013, situaţia se prezintă astfel: *Font 7* ┌────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │ Indicator │ Strategia 2012-2015 │ Stadiu actual │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────┬───────────────────┼─────────────────────────────────┬───────────────────┤ │Indicele de │ RO │ UE │ RO │ UE │ │percepţie a ├──────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Corupţiei │Aproximativ trei sferturi dintre │6,37 media UE │România are un scor de 46 (0 │Media este 65,36 │ │ │ţările cărora li se aplică acest │ │nivel ridicat de corupţie şi 100 │ │ │ │index au un scor inferior valorii │ │nivel de integritate) │ │ │ │de 5 (pe o scara de la 0 - nivel │ │ │ │ │ │ridicat de corupţie, la 10 - nivel│ │ │ │ │ │ridicat de integritate). │ │ │ │ │ │România are un scor de 3,
23. │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Barometrul Global │87% dintre respondenţii români │73% media UE │43% dintre respondenţii români │28,5% dintre │ │al Corupţiei │consideră că nivelul corupţiei din│ │consideră că nivelul corupţiei │europeni apreciază │ │ │România a crescut în ultimii 3 ani│ │din România a crescut mult în │că nivelul │ │ │ │ │ultimii 2 ani şi 21% că a crescut│corupţiei a crescut│ │ │ │ │puţin │mult şi 24,18% că a│ │ │ │ │ │crescut puţin │ │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ │Partidele politice şi parlamentul │Media UE │Partidele politice şi parlamentul│Media UE │ │ │sunt considerate instituţiile cele│4,4 (partide │rămân instituţiile considerate │69,6% (partide │ │ │mai afectate de corupţie (cu un │politice) │instituţiile cele mai afectate │politice) │ │ │scor de 4,5), urmate îndeaproape │3,5 (parlament) │de corupţie (cu un scor de 76%, │57,7% (parlament) │ │ │de justiţie

(4), poliţie (3,9) şi │3,4 (justiţie) │respectiv 68%), urmate de │45,5% (justiţie) │ │ │funcţionari publici (3,8). │3,1 (poliţie) │justiţie (58%), poliţie (54%) şi │41% (poliţie) │ │ │ │3,5 (funcţionari │funcţionari publici (50%). │50,6% (funcţionari │ │ │ │publici) │ │publici) │ │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────┤ │ │Numai 7% dintre respondenţi │26% - media UE │2% dintre respondenţi apreciază │1,27% dintre │ │ │apreciază ca eficiente eforturile │ │ca foarte eficiente eforturile │europeni apreciază │ │ │curente ale Guvernului de a lupta │ │Guvernului de a lupta împotriva │ca foarte eficiente│ │ │împotriva corupţiei │ │corupţiei şi 11% ca eficiente │eforturile │ │ │ │ │ │Guvernului de a │ │ │ │ │ │lupta împotriva │ │ │ │ │ │corupţiei şi 10,81%│ │ │ │ │ │ca eficiente │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┼───────────────────┤ │Raportul Naţiuni în │ │3,27 - media UE │3,46 │2,63 - media UE │ │Tranziţie │4,00 │pentru anul 2010 │ │pentru anul 2015 │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┴───────────────────┤ │Sondaj al Băncii │Mediul de afaceri din România │ │44% din mediul de afaceri din România percepe ca │ │Mondiale asupra │consideră corupţia ca o problemă │ │fiind mai redusă corupţia din administraţia │ │Mediului de Afaceri │majoră în a face afaceri (a treia │ │publică decât cea de acum 2 ani*9) │ │şi Performanţelor │ca importanţă din 14) │ │ │ │Investiţionale │ │ │ │ │2005-2008*8) │ │ │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────┘ Notă ... ────────── *8) Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicităţii în anul 2011 şi oferă date comparative pentru anii 2005 şi

1. *9) http://ccir.ro/wp-content/uploads/2016/05/Studiu-CCIR-2016.pdf ────────── Un studiu referitor la libertatea economică relevă că în România este mai dificil de dezvoltat o afacere decât în ţările vecine din UE, Bulgaria şi Ungaria, dar mai uşor decât în Franţa sau Italia. Astfel, Indexul Libertăţii Economice 2016, realizat de Heritage Foundation*10), plasează România pe locul 61 în lume, dintr-un total de 178 de ţări evaluate. Ţara noastră pierde astfel 4 locuri în clasamentul mondial al libertăţii economice faţă de indexul realizat în anul
2. Clasamentul pe 2016 acordă României o medie de 65,5 puncte (din 100 posibile). Notă ... ────────── *10) http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-02-3-20771152-0-românia.pdf ────────── Rămânând în zona de afaceri, în ultimul Eurobarometru*11) din 2015 cu privire la atitudinea privind corupţia în UE, ţara noastră se află peste media europeană, fapt care nu face decât să îngreuneze dezvoltarea acestui sector. Notă ... ────────── *11) http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLASH/surveyKy/2084 ────────── Referitor la modalităţile de manifestare a corupţiei, unul din patru cetăţeni ai UE consideră că este acceptabil să oferi un cadou (23%) sau să faci o favoare (26%), iar aproape unul din şase respondenţi (16%) apreciază că este acceptabil să oferi bani pentru a obţine ceva de la administraţia publică sau de la sistemul de servicii publice. Este interesant de remarcat faptul că pe toate cele trei dimensiuni evaluate (oferirea de favoruri, cadouri sau bani), românii manifestă o reticenţă foarte mare de a formula un punct de vedere. Unul din zece români (11%, în timp ce media europeană este 2%) se fereşte să spună că ar face o favoare pentru a obţine ceva de la administraţia publică, mai mult de două treimi (69%, media europeană 72%) dezaprobă o asemenea conduită, iar unul din cinci (20%, media europeană 26%) aprobă acest demers. Proporţia cea mai redusă a cetăţenilor care ar recurge la un astfel de gest se înregistrează în Finlanda (8%), în timp ce proporţia cea mai ridicată (68%) - mai mult de două treimi - se înregistrează în Croaţia. Rata abţinerilor rămâne mare şi în ceea ce priveşte oferirea unui cadou pentru a obţine ceva de la administraţia publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non-răspunsurilor este 1%, în timp ce România înregistrează o proporţie de 8% nonrăspunsuri. Mai mult de două treimi dintre lituanieni (67%) sunt dispuşi să ofere cadouri, iar cei mai puţin dispuşi sunt finlandezii (6%) şi danezii (8%). Înclinaţia spre non-răspunsuri rămâne ridicată şi în ceea ce priveşte oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%) preferând să nu răspundă la această întrebare, faţă de media europeană de 2%. Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) şi finlandezii (7%) nu ar recurge la un astfel de gest. De remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai integre ţări din Europa, un sfert dintre respondenţi (25%) se declară dispuşi să ofere bani. Indexul de Integritate Publică*12) elaborat de European Research Centre for Anti-Corruption and State-Building (ERCAS) şi Hertie School of Governance evidenţiază faptul că, în 2012, România era pe ultimul loc, pentru ca, în 2014, să se situeze pe locul 27 din 28 în UE în ceea ce priveşte integritatea publică. Date mai recente arată că în 2015 România a continuat să progreseze, având cea mai mare îmbunătăţire a scorului de integritate în ultimul an (0,63 puncte), datorată unor procese de simplificare administrativă şi digitizare a unor servicii publice, devansând Croaţia, Bulgaria, Grecia, Slovacia şi urcând pe locul 24 în UE*13). Notă ... ────────── *12) http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-românia-2016/ *13) http://dev.integrity-index.org/ ────────── Scorurile de integritate publică în 2015 ale tuturor statelor membre UE, pe regiuni*14) Notă ... ────────── *14) http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-românia-2016/ ────────── ┌──────────────────┬─────────┬────────────────┬──────────┬────────────┬──────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐ │ │ Indexul │ Simplitate │ Comerţ │Independenţa│ │ Servicii de │ Utilizatori │Schimbare IIP│ │ │ IIP │ administrativă │ deschis │ justiţiei │ Audit │ e-guvernare │ e-guvernare │ 2015-2014 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Media UE │ 5,68 │ 6,06 │ 5,86 │ 5,89 │ 5,01 │ 5,74 │ 5,50 │ - 0,03 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Central & Est │ 4,25 │ 5,26 │ 3,86 │ 3,86 │ 3,76 │ 4,36 │ 4,37 │ - 0,02 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Bulgaria │ 2,18 │ 2,10 │ 3,20 │ 1,15 │ 3,83 │ 1,00 │ 1,82 │ - 0,20 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Croaţia │ 2,52 │ 2,57 │ 1,00 │ 2,88 │ 1,24 │ 3,61 │ 3,81 │ - 0,12 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Cehia │ 3,13 │ 1,54 │ 2,88 │ 4,36 │ 3,99 │ 2,54 │ 3,45 │ - 0,09 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Estonia │ 8,38 │ 10,00 │ 9,24 │ 8,12 │ 6,45 │ 7,28 │ 9,18 │ 0,55 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Ungaria │ 4,54 │ 6,67 │ 1,13 │ 4,72 │ 5,28 │ 4,79 │ 4,62 │ - 0,30 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Letonia │ 5,78 │ 7,51 │ 5,30 │ 4,65 │ 4,96 │ 6,45 │ 5,79 │ - 0,15 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Lituania │ 5,84 │ 8,90 │ 6,37 │ 3,90 │ 3,83 │ 7,16 │ 4,86 │ 0,06 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Polonia │ 3,54 │ 1,00 │ 4,13 │ 4,86 │ 3,83 │ 4,55 │ 2,87 │ - 0,17 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │România │ 3,23 │ 6,55 │ 3,68 │ 3,51 │ 1,28 │ 3,37 │ 1,00 │ 0,63 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Slovacia │ 3,64 │ 2,68 │ 3,25 │ 1,00 │ 5,28 │ 3,96 │ 5,68 │ - 0,20 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Slovenia │ 3,92 │ 8,35 │ 2,25 │ 3,28 │ 1,40 │ 3,25 │ 4,97 │ - 0,27 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Nord │ 8,39 │ 8,83 │ 8,45 │ 9,36 │ 8,04 │ 6,57 │ 9,10 │ - 0,21 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Danemarca │ 8,36 │ 8,77 │ 9,24 │ 9,87 │ 6,33 │ 5,97 │ 10,00 │ - 0,13 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Finlanda │ 8,71 │ 8,99 │ 6,92 │ 10,00 │ 10,00 │ 7,28 │ 9,06 │ - 0,17 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Suedia │ 8,10 │ 8,73 │ 9,18 │ 8,20 │ 7,78 │ 6,45 │ 8,25 │ - 0,34 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Sud │ 4,71 │ 5,05 │ 5,11 │ 4,62 │ 3,44 │ 5,68 │ 4,35 │ - 0,04 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Cipru │ 4,27 │ 2,89 │ 5,60 │ 5,59 │ 4,15 │ 3,72 │ 3,69 │ - 0,50 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Grecia │ 4,33 │ 6,62 │ 3,44 │ 3,92 │ 1,52 │ 5,38 │ 5,09 │ - 0,01 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Italia │ 4,15 │ 5,60 │ 5,08 │ 3,67 │ 1,00 │ 7,04 │ 2,52 │ 0,03 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Malta │ 4,46 │ 1,47 │ 4,11 │ 5,91 │ 7,78 │ 2,89 │ 4,62 │ 0,07 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Portugalia │ 5,64 │ 8,32 │ 5,38 │ 5,66 │ 4,03 │ 5,74 │ 4,74 │ - 0,07 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Spania │ 5,38 │ 5,42 │ 7,06 │ 2,96 │ 2,13 │ 9,29 │ 5,44 │ 0,29 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Vest │ 7,36 │ 6,87 │ 8,19 │ 8,35 │ 6,77 │ 7,38 │ 6,57 │ 0,01 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Austria │ 6,36 │ 2,97 │ 7,75 │ 7,08 │ 6,93 │ 7,04 │ 6,38 │ - 0,14 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Belgia │ 7,11 │ 8,97 │ 7,43 │ 8,12 │ 6,13 │ 6,21 │ 5,79 │ - 0,05 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Franţa │ 8,03 │ 8,66 │ 9,44 │ 6,66 │ 6,33 │ 10,00 │ 7,08 │ 0,14 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Germania │ 6,37 │ 3,48 │ 7,61 │ 8,56 │ 6,57 │ 6,09 │ 5,91 │ - 0,23 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Irlanda │ 7,40 │ 9,57 │ 10,00 │ 9,37 │ 3,66 │ 6,21 │ 5,56 │ 0,01 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Luxemburg │ 7,03 │ 3,80 │ 7,11 │ 8,81 │ 9,07 │ 5,50 │ 7,90 │ 0,16 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Olanda │ 8,69 │ 9,30 │ 8,17 │ 9,00 │ 8,02 │ 9,17 │ 8,48 │ 0,03 │ ├──────────────────┼─────────┼────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Marea Britanie │ 7,85 │ 8,20 │ 7,99 │ 9,23 │ 7,46 │ 8,82 │ 5,44 │ 0,11 │ └──────────────────┴─────────┴────────────────┴──────────┴────────────┴──────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘ Surse: Eurostat 2015, Banca Mondială, Doing Business Dataset 2015, ONU, E-Government Survey 2014 şi calcule proprii. Legenda. Scorurile variază de la 1 la 10, unde 10 desemnează cel mai bun control al corupţiei. În luna martie 2016, în cadrul conferinţei "Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupţie în Datele privind Achiziţiile Publice", organizată de către Societatea Academică din România împreună cu Institutul pentru Transparenţă Guvernamentală (Budapesta), Consiliul Concurenţei şi ANAP, a fost prezentată metodologia de elaborare a Indicelui riscului de corupţie (IRC) care este aplicat contractelor publicate în Tenders Electronic Daily (TED). IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupţie la nivel de contract în fiecare stat membru. Principalele concluzii referitoare la situaţia corupţiei în achiziţiile publice s-au referit la faptul că România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte volumul şi calitatea informaţiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat şi corecte în fiecare caz, dar spre deosebire de ţările cu cele mai puţine date disponibile (Finlanda, Spania şi Suedia), care au o rată medie de eroare administrativă între aproximativ 32% şi 40%, România are o rată de numai 0.2%. România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte frecvenţa atribuirii contractelor de achiziţii unui singur ofertant (22% din cazuri). Situaţia este mai bună decât în ţări precum Lituania, Grecia şi Italia, dar mai rea decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia şi chiar decât media instituţiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel ca statele membre). România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte costul corupţiei în achiziţiile publice. Din cauza riscului mărit de corupţie, măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează prezenţa mai multor indicatori de risc, preţul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât în restul ţărilor europene*15). Notă ... ────────── *15) http://sar.org.ro/sar-a-co-organizat-conferinta-monitorizarea-guvernului-măsurarea-riscurilor-de-corupţie-in-datele-privind-achiziţiile-publice/ ────────── 1.3.
3. Experienţa directă a faptelor de corupţie Analiza fenomenului corupţiei prin instrumente de cercetare ştiinţifică reprezintă o activitate care completează în mod necesar orice politică naţională anticorupţie şi ajută la construirea unei înţelegeri mai bune a conceptului larg al integrităţii în exercitarea unei funcţii publice. Constatările Eurobarometrului, precum şi ale altor cercetări naţionale se bazează, însă, în mod predominant, pe percepţii generale şi mai puţin pe experienţe concrete. Pentru a corecta această deficienţă de înţelegere a fenomenului, MJ şi Facultăţile de Drept ale Universităţilor din Bucureşti şi Amsterdam, cu sprijinul DNA şi PÎCCJ, au derulat un studiu privind corupţia*16), al cărui scop a fost de a înţelege mai bine cauzele acesteia, precum şi consecinţele de ordin personal şi profesional ale condamnărilor pentru fapte de corupţie. În consecinţă, acest studiu s-a adresat persoanelor care au avut experienţe nemijlocite cu sistemul legal românesc în materia combaterii corupţiei, respectiv celor condamnaţi pentru fapte de corupţie. Notă ... ────────── *16) "Opinia persoanelor condamnate privind cauzele şi consecinţele corupţiei - Studiu privind corupţia în România" (ianuarie 2015). ────────── Concluziile cercetării susţin nevoia instrumentelor preventive şi contribuie în felul acesta la oferirea unui suport ştiinţific demersurilor pe care MJ le promovează. Astfel, majoritatea factorilor propuşi ca influenţând comportamentul corupt au avut într-adevăr legătură cu intenţia persoanelor de a se angaja în acte de corupţie. Totuşi, cei mai importanţi factori explicativi au fost normele morale personale privitoare la corupţie şi beneficiile aşteptate în urma angajării în acte de corupţie. Dintre aceste beneficii, cele mai importante au fost satisfacţia şi gratificarea personală, precum şi posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor lor - iar nu câştigul financiar, după cum se presupune adesea. În mod similar, riscul de a fi prins şi severitatea pedepsei nu au avut efectul disuasiv scontat. În cadrul studiului, au fost adresate de asemenea întrebări privind intenţiile persoanelor respective de a se angaja în alte forme de comportament neetic. Analizele arată că factorii care par să stea la baza corupţiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general. În continuare, studiul a arătat că lipsesc în special acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate. În timp ce România răspunde în principal la corupţie în mod represiv, prin intermediul unui răspuns puternic al justiţiei penale, interviurile lasă impresia că multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost implementate standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a conformităţii în contextul organizaţional în care aceşti respondenţi s-au angajat în infracţiuni de corupţie. 1.
4. Agenda internaţională 1.4.
5. Conferinţa ministerială OCDE şi Summitul de la Londra SNA contribuie şi la dezvoltarea componentei internaţionale, aderarea României la Convenţia OCDE privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale continuând să fie un obiectiv strategic naţional şi o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Cu ocazia conferinţei ministeriale OCDE din martie 2016, România a reiterat intenţia de a lucra în mod activ la obţinerea statutului de membru cu drepturi depline al OCDE şi de a deveni un participant în cadrul Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale, în vederea aderării la Convenţia OCDE. Prin semnarea declaraţiei miniştrilor de justiţie, România s-a angajat, printre altele, să continue eforturile de combatere a corupţiei, să îmbunătăţească cooperarea internaţională, să promoveze o mai bună protecţie a avertizorilor în interes public şi să consolideze parteneriatele împotriva corupţiei dintre sectorul public şi mediul privat. Summit-ul Anticorupţie găzduit la Londra în data de 12 mai 2016 a relansat lupta împotriva corupţiei ca o prioritate globală şi necesară pentru combaterea sărăciei şi dezvoltarea durabilă. La finalul summit-ului, ţările participante au reiterat, într-o declaraţie comună, necesitatea combaterii corupţiei la nivel global. Delegaţii prezenţi la reuniune au agreat să folosească şi să implementeze acordurile internaţionale în vigoare şi să transforme combaterea corupţiei într-o prioritate internă şi externă. În cadrul acestui eveniment, România a comunicat la rândul său determinarea de a accelera lupta împotriva corupţiei, subliniind faptul că aceasta este o datorie faţă de cetăţeni. În documentul publicat la finalul reuniunii, România şi-a declarat angajamentul de a menţine cursul politicii anticorupţie din ultimii ani şi de a implementa un nou set de măsuri în cadrul viitoarei strategii naţionale anticorupţie. 1.4.
6. Cadru de cooperare pentru promovarea integrităţii Strategia este corelată cu toate instrumentele internaţionale anticorupţie la care România este parte (MCV, raportul anticorupţie al UE, GRECO, UNCAC, RAI, SEECP, IACA). Prin acest document strategic se urmăreşte implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie, dar şi pregătirea evaluării României în cadrul rundei a doua a mecanismului de evaluare a implementării UNCAC. Anul 2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are drept teme integritatea membrilor parlamentului şi a sistemului judiciar. În 2016 va fi dat publicităţii al doilea Raport Anticorupţie al UE, care analizează trei teme de interes: corupţia în sistemul de sănătate, achiziţiile publice în procedurile care implică fonduri europene şi spălarea banilor - circuite financiare şi beneficiarul real. Concluziile rapoartelor periodice emise de CE, GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte vor completa procesul de monitorizare.
7. VALORI ŞI PRINCIPII 2.
8. Valori SNA 2016-2020 păstrează premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv întreprinderile publice*17) şi alte instituţii aflate în coordonarea, subordinea şi sub autoritatea instituţiilor publice, a următoarelor valori fundamentale: Notă ... ────────── *17) În sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (Legea nr. 111/2016). ────────── - voinţa politică - toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă, înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie; - integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi; - prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de funcţia publică pentru obţinerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate; - transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea societăţii civile în cadrul acestui proces. 2.
9. Principii Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente: - principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat; - principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor; - principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie; - principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei; - principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administraţiei trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrităţii, transparenţei şi responsabilităţii şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională; - principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări; - principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional; - principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate; - principiul parteneriatului public - privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei; - principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al transparenţei decizionale. 2.
10. Definiţii: ● incident de integritate - situaţia în care cu privire la un angajat al unei instituţii/autorităţi publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puţin una dintre următoarele măsuri: a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice; ... b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor; ... c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor; ... d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare ştiinţifică; ... ● etica se referă la comportamentul individual, în context organizaţional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor şi regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizaţională), fie prin prisma consecinţelor acţiunilor înseşi; ● comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală şi profesională; ● comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizaţiei, conducând la un climat organizaţional toxic pentru angajaţi şi terţi, şi afectând interesele legitime ale tuturor celor implicaţi, inclusiv interesul public; ● planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituţiei ca remedii pentru riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea corupţiei, educaţia angajaţilor dar şi a publicului-ţintă vizat de activitatea instituţiei/autorităţii, întreprinderii publice, precum şi combaterea corupţiei. Pentru întreprinderile publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica şi conformitatea*18). Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entităţii; Notă ... ────────── *18) https://www.oecd.org/daf/anti-bribery/44884389.pdf ────────── ● open contracting data standard*19) - este procesul de transparentizare a procesului de achiziţie publică şi derulare a contractelor prin punerea la dispoziţie a datelor deţinute de autorităţile publice şi implicarea publicului şi mediului de afaceri în identificarea şi rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este compus din două etape principale: deschiderea datelor şi implicarea cetăţenilor şi mediului de afaceri. Deschiderea datelor şi publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel internaţional - Open Contracting Data Standard (OCDS). Deschiderea datelor nu se limitează la procesul de achiziţie, ci şi la faza de contractare şi desfăşurare a contractelor. Implicarea publicului şi a mediului de afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluţii alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum şi la depăşirea unor probleme în derularea procesului de achiziţie sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menţionat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilităţii accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanţi, reducând costurile prin creşterea competiţiei; oferirea posibilităţii creşterii calităţii bunurilor şi serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea corupţiei; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluţii la problemele sectorului public şi ale comunităţilor; Notă ... ────────── *19) http://www.open-contracting.org/why-open-contracting/; http://standard.open-contracting.org/latest/en/ ────────── ● standarde legale de integritate - sunt avute în vedere acele măsuri de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei consacrate de legislaţia naţională şi reflectate în inventarul anexă la SNA. ● pantouflage - noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilităţile extinse de muncă, au schimbat relaţiile serviciului public şi ale sectorului privat, precum şi percepţia publică asupra acestor relaţii. Necesitatea de a menţine încrederea publicului, în special în perioadele de schimbare, sporeşte importanţa dezvoltării şi menţinerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcţionarilor publici către sectorul privat. Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcţionarilor publici din sectorul public în cel privat sunt:

(1)să se asigure că anumite informaţii dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv;

(2)să se asigure că exercitarea autorităţii de către un funcţionar public nu este influenţată de câştigul personal, inclusiv prin speranţa sau aşteptarea unei angajări viitoare şi

(3)să se asigure că accesul şi contactele actualilor, precum şi ale foştilor funcţionari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcţionarilor sau ale altora. 3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA SNA 2016-2020 poate deveni un instrument de lucru eficient dacă pe întreaga perioadă de implementare sunt asigurate următoarele condiţii minimale pentru succes: - stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului anticorupţie care a generat performanţă în activitatea DNA şi ANI; - garantarea independenţei sau, după caz, a autonomiei operaţionale, a autorităţilor cu rol în prevenirea şi combaterea corupţiei; - instituţionalizarea reacţiei faţă de eşecul de a preveni corupţia; - asumarea transparenţei şi a guvernării deschise ca principii directoare pentru toate măsurile de implementare a SNA şi ca premise pentru soluţii inovatoare de reducere a fenomenului corupţiei; - fundamentarea pe studii de impact a oricăror decizii de politică publică care pot afecta mediul de afaceri şi angajarea într-un dialog deschis cu companiile autohtone şi cu investitorii străini; - alocarea de resurse adecvate pentru proiecte dezvoltate pe cele trei dimensiuni ale intervenţiei: educaţie, prevenire şi combatere. 4. SCOP, PUBLICUL-ŢINTĂ ŞI ABORDAREA PROPUSĂ Scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrităţii, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupţiei în România. Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile. Pentru fiecare tip de intervenţie sunt identificate obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenţei decizionale şi a guvernării deschise, ca un corolar al prezentului document strategic, dublată de abordarea trihotomică de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie: prevenire, educaţie şi combatere. 5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI Implementarea SNA 2016-2020 va conduce la atingerea a cel puţin şase rezultate: - încadrarea în media UE privind percepţia şi mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupţie din România; - reducerea substanţială, cu cel puţin 50%, a cazurilor de fraudare şi corupere a procedurilor de achiziţii publice şi a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate; - implementarea măsurilor preventive anticorupţie în peste 80% din instituţiile publice şi întreprinderile publice, ca parte a unui plan de integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc şi standarde de control managerial intern; - atingerea obiectivelor MCV şi asimilarea instituţională naţională a procedurilor de evaluare, ca o garanţie a ireversibilităţii măsurilor de consolidare a integrităţii în exercitarea funcţiilor publice; - aderarea României la Convenţia anti-mită a OCDE; - promovarea regională şi internaţională a experienţei anticorupţie deţinute de România. 6. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE, ACŢIUNI PRINCIPALE 6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi a transparenţei pentru o guvernare deschisă la nivel central şi local De peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internaţional în materia accesului la informaţii de interes public şi în cea a transparenţei procesului decizional. Evaluarea implementării SNA 2012-2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu - a implementării legilor nr. 544/2001 şi 52/2003. Tangenţial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele promovate de SNA şi Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absenţa unui coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate şi abordarea preponderent formalistă în aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înfiinţarea unei structuri dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma informaţiilor publicate de către instituţiile publice, cât şi prin raportare la reţelele de practicieni din cadrul instituţiilor publice care au început să primească, în mod structurat şi coerent, îndrumare metodologică şi acces la bunele practici în materie. SNA 2016-2020 propune creşterea calităţii implementării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public. Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conţinutului Memorandumului adoptat de Guvern la 3 martie 2016*1] (anexa nr. 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informaţiilor de interes public şi de informatizare a interacţiunii interinstituţionale. De asemenea, creşterea calităţii procesului de asigurare a transparenţei decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri şi diseminarea Ghidului privind un proces transparent şi eficient de consultare publică în administraţie, material ce va sprijini administraţia publică. Această măsură va fi implementată atât prin monitorizarea procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central şi local, cât şi prin soluţii tehnice, precum dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluţie de creştere a predictibilităţii şi de urmărire a procesului de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare a informaţiilor de interes public prevăzute în anexa nr. 4, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet şi a altor informaţii de interes public (anexa nr. 5 la H.G.). Notă ... ────────── *1] Memorandumul cu tema "Creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public". ────────── Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) va dezvolta Registrul unic al transparenţei intereselor, o iniţiativă care, pe bază de conformare voluntară, va afişa informaţii despre persoanele juridice care interacţionează cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice şi acte normative, în etapa premergătoare procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003. Efectul măsurilor de transparenţă instituţională va fi în continuare potenţat prin corelarea SNA cu acţiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe promovarea de către Guvern a transparenţei guvernamentale, încurajarea participării civice la viaţa publică, folosirea noilor tehnologii în administraţie şi combaterea corupţiei. Cancelaria Prim-Ministrului, alături de MCPDC şi MJ, îşi asumă, prin Planul naţional de acţiune 2016-2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de Guvernul României la Summitul Anticorupţie de la Londra. În vederea creşterii transparenţei în domeniul bugetar şi al îmbunătăţirii managementului resurselor bugetare, MFP a operaţionalizat, în 2016, sistemul naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare şi al angajamentelor legale ale entităţilor publice din România. La nivelul instituţiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării şi utilizării resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituţii publice, cât şi la nivelul instituţiilor ierarhic inferioare; permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituţiile publice din cadrul aceluiaşi ordonator; responsabilizează fiecare instituţie publică pentru îndeplinirea obligaţiilor legale de a înregistra şi furniza informaţii către sistem. La nivelul instituţiilor centrale de reglementare şi control, sistemul naţional de raportare oferă informaţii în timp real despre alocarea şi utilizarea resurselor bugetare; permite analiza şi identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează măsuri de consolidare a platformei de transparenţă bugetară, precum şi utilizarea acesteia în acţiunile de control administrativ. De asemenea, SNA propune creşterea gradului de transparenţă a alocărilor bugetare, inclusiv către administraţia publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului şi al Programului Naţional pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor creşte gradul de predictibilitate a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic. ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 1.1 - Creşterea transparenţei instituţionale şi a │ │proceselor decizionale │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenţei Intereselor - RUTI (www.ruti.gov.

1. ro)- (Angajament OGP/ Summit Londra); 2. testarea şi reglementarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor; 3. completarea legislaţiei, revizuirea mecanismelor instituţionale şi monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informaţii de interes public şi transparenţă decizională; 4. dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistenţă, cursuri de formare pentru creşterea capacităţii instituţiilor publice de a furniza informaţii de interes public şi de a asigura un proces participativ de calitate; 5. monitorizarea standardelor de afişare a informaţiilor de interes public pentru instituţiile şi întreprinderile publice; 6. monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administraţia publică; 7. dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro; 8. dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creşterea transparenţei decizionale; 9. crearea unei evidenţe unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică; 10. cooperarea cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi cu organizaţiile societăţii civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local şi central. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │MCPDC în cooperare cu Cancelaria │ │ │ │ │Prim-Ministrului şi Ministerul Justiţiei │ Septembrie 2016 │ 8.000.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 2. │ MCPDC │ Septembrie 2016-2018 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 3. │ │ În permanenţă │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 4. │ │ În permanenţă │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 5. │ │ În permanenţă, │ │ │ │ │ trimestrial │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 6. │ │ În permanenţă │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 7. │MCDPC şi Cancelaria Prim-Ministrului │ Aprilie 2017 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 8. │ │ Iunie 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 9. │MCPDC în cooperare cu MJ şi SGG │ 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 10. │Cancelaria Prim-Ministrului, MCDPC în │ │ │ │ │cooperare cu MDRAP şi asociaţiile │ │ │ │ │reprezentative ale UAT-urilor │ În permanenţă │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 1.2 - Creşterea transparenţei proceselor de administrare │ │a resurselor publice │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. revizuirea şi publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice şi a tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului şi al Programului Naţional pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparenţă la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autorităţile publice centrale şi locale; 2. consolidarea platformei de transparenţă bugetară prin creşterea numărului de informaţii, rapoarte şi bugete publicate; 3. publicarea anuală a informaţiilor privind utilizarea publică şi reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale (Angajament OGP/Summit Londra); 4. implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate. Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel naţional (Angajament OGP/Summit Londra); 5. publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obţinute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de interese în achiziţiile publice finanţate din fonduri naţionale şi europene; 6. publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanţă elaboraţi şi monitorizaţi în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie (Angajament OGP/Summit Londra); 7. publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiţii publice, prin evidenţierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislaţiei privind finanţele publice; 8. extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat şi de impact), alături de cei financiari existenţi pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, precum şi a întregii documentaţii de proiect*20). Notă ... ────────── *20) Se vor excepta informaţiile declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. ────────── *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │Guvernul României │ Trim. IV 2016 │ 26.000.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 2. │MFP │ Permanent, începând │ │ │ │ │ cu 2016 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 3. │ANABI │ Anual │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 4. │Cancelaria Prim-Ministrului │ 2018 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 5. │ANI │ Anual, începând │ │ │ │ │ cu 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 6. │MJ │ Anual, începând │ │ │ │ │ cu 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 7. │ANAP, AADR │ Semestrial, începând │ │ │ │ │ cu 2018 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 8. │MFE │ 2017 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ 6.2. Obiectiv general 2 - Creşterea integrităţii instituţionale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale şi evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanţei administrative Legislaţia naţională include un set complet de măsuri preventive, iar prezenta strategie îşi propune să continue abordarea SNA 2012-2015, de asigurare a aplicării acestor măsuri la nivelul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale. Eficienţa redusă a măsurilor preventive a fost determinată de cele mai multe ori de o cunoaştere limitată de către conducerea instituţiilor publice a acestor măsuri, de bugetarea deficitară şi, nu în ultimul rând, de nealocarea resurselor umane calificate pentru a pune în aplicare cadrul existent. Prezenta strategie menţine paradigma care a stat la baza SNA 2012-2015, şi anume aceea a asimilării cu un eşec de management, la nivelul instituţiei publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA şi ANI. Astfel, se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eşecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident şi prin corelarea evaluării performanţei manageriale cu cea a integrităţii instituţionale. Noua strategie promovează modelul de manager de instituţie care se implică efectiv în promovarea integrităţii instituţiei, care îşi oferă propriul exemplu de integritate şi sancţionează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracţiunilor. Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu şi-au dovedit eficienţa în practică (consilierul de etică, interdicţiile post angajare şi protecţia avertizorului în interes public). ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a eşecului │ │de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra │ │identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupţiei la nivelul tuturor autorităţilor publice; 2. revizuirea actelor normative secundare şi/sau terţiare în materie pentru asigurarea corelării standardelor de control managerial intern cu inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei; 3. adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupţie şi implementarea acesteia, la nivel central, ca premisă pentru actualizarea o dată la doi ani a planurilor de integritate; 4. dezvoltarea unui mecanism instituţional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate şi de promovare a măsurilor preventive adaptate la tipologia faptelor analizate; 5. publicarea listei incidentelor de integritate şi a măsurilor de remediere, alături de rezultatele evaluării SCIM şi de indicatorii aferenţi fiecărui standard; 6. adoptarea unui standard de raportare anual referitor la modul de utilizare a banilor publici pentru atingerea obiectivelor instituţiei publice, ca premisă pentru stabilirea finanţării viitoare şi reflectarea acestui standard în rapoartele anuale ale instituţiilor publice; 7. stabilirea de ţinte de management pentru funcţiile de conducere privind gradul de conformitate administrativă şi de implementare a standardelor legale de integritate, precum şi aplicarea corelativă de măsuri manageriale corective. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │Structurile de audit intern din cadrul │ │Nu are │ │ │instituţiilor publice │ 2018 │implicaţii │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤financiare │ │ 2. │SGG în cooperare cu MJ │ 2017 │suplimentare │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 3. │MAI (DGA) în cooperare cu MJ şi cu un grup│ │ │ │ │de lucru interinstituţional constituit în │ │ │ │ │acest scop │ 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 4. │MJ în cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ şi DGA │ 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 5. │MJ şi SGG │ Anual, începând │ │ │ │ │ cu 2018 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 6. │Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare │ │ │ │ │cu MFP şi MCPDC │ 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 7. │Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare │ │ │ │ │cu SGG şi conducătorii instituţiilor/ │ │ │ │ │autorităţilor publice │ 2017 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 2.2 - Creşterea eficienţei măsurilor preventive │ │anticorupţie prin remedierea lacunelor şi a inconsistenţelor legislative cu │ │privire la consilierul de etică, protecţia avertizorului în interes public │ │şi interdicţiile post-angajare (pantouflage-
2. ul)│ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. revizuirea şi completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului şi mandatului acestuia, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare; 2. elaborarea cadrului normativ secundar şi/sau terţiar în vederea garantării protecţiei avertizorilor în interes public; 3. completarea cadrului normativ prin extinderea ariei de aplicare a interdicţiilor la migrarea angajaţilor din sectorul public în cel privat şi reglementarea mecanismelor de control al respectării acestor interdicţii, precum şi a cadrului sancţionator. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │MDRAP şi ANFP │ 2017 │ 10.000.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 2. │MJ │ 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 3. │MFP, MFE în cooperare cu MJ şi MMFPSPV │ 2018 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ 6.3. Obiectiv general 3 - Consolidarea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sectoare şi domenii de activitate prioritare SNA 2016-2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în acele sectoare expuse la corupţie. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012-2015 a condus la alegerea strategică de a menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi de suplimentare a acestora cu cele ale educaţiei şi sănătăţii. Această secţiune reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internaţional în cadrul Summit-ului Anticorupţie de la Londra, incluzând aici OGP, recomandările GRECO din rundele III şi IV de evaluare, precum şi reiterarea unui obiectiv strategic naţional, aderarea la OCDE, inclusiv la Convenţia şi Grupul de lucru anticorupţie. ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 3.1 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor │ │şi a riscurilor de corupţie în sistemul public de sănătate │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. înfiinţarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a oportunităţii deciziilor MS şi CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi şi a unor metodologii şi criterii clare de evaluare; 2. transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro; 3. evaluarea performanţei sistemului de achiziţii centralizate al Ministerului Sănătăţii şi a oportunităţilor de extindere a sistemului; 4. instituirea la nivelul MS şi CNAS a unui mecanism comun de monitorizare şi control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate; 5. instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piaţa românească; 6. întărirea structurilor de control şi integritate ale Ministerului Sănătăţii şi extinderea atribuţiilor acestora; 7. îmbunătăţirea mecanismelor de răspundere pentru manageri şi ceilalţi reprezentanţi ai aparatului decizional din spitale; 8. dezvoltarea unui nou mecanism de susţinere financiară a educaţiei medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice şi de echipamente medicale către personalul medical; 9. identificarea situaţiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic şi managerial din unităţile medicale şi implementarea de soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea lor; 10. revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obţine, independent de unităţile medicale, informaţii despre experienţa pacienţilor. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │MS, CNAS │ 2017 │ 19.800.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 2. │MS │ 2016 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 3. │MS │ 2016 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 4. │MS, CNAS │ 2016 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 5. │MS │ 2016 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 6. │MS │ 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 7. │MS │ 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 8. │MS │ 2018 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 9. │MS │ 2016 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 10. │MS │ 2016 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 3.2 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor│ │şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi a Consiliului de Etică şi Management Universitar, care să monitorizeze durata soluţionării sesizărilor la comisiile de etică din universităţi şi institutele de cercetare-dezvoltare; 2. adoptarea unui cod de etică pentru învăţământul preuniversitar care să stipuleze interdicţii clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase; 3. adoptarea la nivel naţional a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrităţii concursurilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic şi directori ai unităţilor de învăţământ preuniversitar; 4. introducerea unui sistem sancţionator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiţionarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum şi dezvoltarea unui mecanism de avertizare şi detectare timpurie a comportamentelor neconforme; 5. introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa şcolară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice; 6. înfiinţarea de programe de pregătire universitară şi postuniversitară pe teme de etică şi integritate, organizate în facultăţi care deţin expertiză în domeniul eticii organizaţionale; 7. monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional; 8. constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în judeţe limitrofe celor în care s-a desfăşurat examenul şi desemnarea aleatorie a judeţelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe; 9. publicarea standardizată a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică de la nivelul unităţilor sistemului de învăţământ de stat/instituţiilor de învăţământ superior. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │MENCS şi universităţi şi institute de │ │ │ │ │cercetare-dezvoltare │ 2016-2017 │ 8.000.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 2. │MENCS, inspectorate şcolare şi CCD, │ │ │ │ │unităţi de învăţământ preuniversitar │ 2016-2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 3. │MENCS, inspectorate şcolare şi CCD, │ │ │ │ │unităţi de învăţământ preuniversitar │ 2016-2018 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 4. │MENCS şi universităţi │ Activitate cu │ │ │ │ │ caracter permanent │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 5. │MENCS şi universităţi │ 2019 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 6. │MENCS în cooperare cu MJ, MP, CSM şi │ Activitate cu │ │ │ │universităţi │ caracter permanent │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 7. │MENCS, ISJ/ISMB, conducerea unităţilor │ În timpul examenelor │ │ │ │de învăţământ │ şi concursurilor │ │ │ │ │ naţionale │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 8. │MENCS │ Activitate cu │ │ │ │ │ caracter permanent │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 9. │ MENCS, inspectorate şcolare, universităţi│Activitate cu caracter│ │ │ │ │permanent şi evaluare │ │ │ │ │ semestrială │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 3.3 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor│ │şi a riscurilor de corupţie în activitatea membrilor Parlamentului │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ: (
3. i)prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; (
4. ii)prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 21); 2. (
5. i)dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi (
6. ii)asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar (măsură restantă SNA 2012-2015 şi recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 25); 3. stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 32); 4. introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu persoane care desfăşoară activităţi de lobby şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 42 - Recomandarea va fi avută în vedere fără a afecta cadrul normativ penal şi fără ca aceasta să genereze o dezincriminare a traficului de influenţă.); 5. analizarea şi îmbunătăţirea sistemului de imunităţi al parlamentarilor în exerciţiu, inclusiv al acelora care sunt şi actuali sau foşti membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii şi prin renunţarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 61 - Recomandarea vizează cererile de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive, precum şi pe cele de începere a urmăririi penale.); 6. autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi (
7. i)un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi (
8. ii)să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul cod de conduită (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 62); 7. modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsură restantă SNA 2012-2015); 8. organizarea de seminare, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor (măsură preluată din SNA 2012-2015). *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │Parlamentul României │ Trim. II 2017 │ 8.000.000 lei│ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 2. │ │ Trim. II 2017 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 3. │ │ Trim. II 2017 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 4. │ │ Trim. II 2017 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 5. │ │ Trim. II 2017 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 6. │ │ Trim. II 2017 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 7. │ │ 2017 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 8. │ │ 2017-2020 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 3.4 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor│ │şi a riscurilor de corupţie în sistemul judiciar │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. aprobarea şi implementarea unui plan multianual de acţiune pentru promovarea integrităţii în sistemul judiciar; 2. completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilităţi şi activităţi accesorii, imparţialitate şi alte aspecte relaţionate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor şi a altor avantaje, conduita în viaţa privată) (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 97) şi să asigure delimitarea aspectelor de etică de cele disciplinare; 3. abordarea riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin (
9. i)asumarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi (
10. ii)consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 114); 4. creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 119). *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │CSM │ 2017-2020 │ 12.000.000 lei│ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 2. │ │ Trim. IV 2017 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 3. │ │ Trim. II 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 4. │CSM şi INM │ Trim. II 2017 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 3.5 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor│ │şi a riscurilor de corupţie în finanţarea partidelor politice şi a │ │campaniilor electorale │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice (măsură preluată din SNA 2012-2015); 2. asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi a cheltuielilor aferente (măsură preluată din SNA 2012-2015); 3. dezvoltarea şi utilizarea programelor informatice pentru eliminarea votului multiplu şi a votului exprimat fără drept; 4. asigurarea resurselor necesare pentru o selecţie competitivă a oficialilor electorali şi dezvoltarea unui modul de pregătire specializată pentru aceştia; 5. clarificarea modului în care activitatea financiară a diferitelor tipuri de structuri ale partidelor politice este contabilizată în conturile partidelor politice şi examinarea modalităţii de a creşte transparenţa contribuţiilor "terţelor părţi" (de exemplu, entităţi separate, grupuri de interese) (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată); 6. solicitarea partidelor politice de a prezenta conturile consolidate către Autoritatea Electorală Permanentă şi de a pune un rezumat adecvat la dispoziţia publicului - (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată); 7. luarea de măsuri adecvate pentru (
11. i)a se asigura că donaţiile în natură de către partidele şi participanţii la campania electorală (altele decât munca de voluntariat de către nonprofesionişti) sunt corect identificate şi contabilizate la valoarea lor de piaţă, sub formă de donaţii, şi (
12. ii)a clarifica situaţia juridică a împrumuturilor - (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată); 8. înregistrarea, ca regulă, a tuturor donaţiilor şi includerea lor în documentele contabile ale partidelor politice şi ale participanţilor la campanie, precum şi introducerea unei cerinţe ca toate donaţiile care depăşesc un anumit prag să se execute prin intermediul sistemului bancar - (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată); 9. creşterea sancţiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, astfel încât toate încălcările să fie pasibile de sancţiuni eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare - (recomandare GRECO runda a III-a - parţial implementată); 10. publicarea în format deschis a datelor legate de finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │AEP │Periodic. La începutul│ │ │ │ │ fiecărei campanii │ │ │ │ │electorale şi campanii│ │ │ │ │ pentru referendum │ 4.000.000 lei│ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 2. │ │ Anual. La sfârşitul │ │ │ │ │ fiecărei campanii │ │ │ │ │electorale şi campanii│ │ │ │ │ pentru referendum │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 3. │ │ La fiecare scrutin │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 4. │ │ Permanent │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 5. │ │ 30 septembrie 2016 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 6. │ │ 30 septembrie 2016 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 7. │ │ 30 septembrie 2016 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 8. │ │ 30 septembrie 2016 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 9. │ │ 30 septembrie 2016 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 10. │ │ Anual, începând │ │ │ │ │ cu 2017 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 3.6 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor│ │şi a riscurilor de corupţie în domeniul achiziţiilor publice │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. dezvoltarea unui mecanism de recompensare pentru ofertanţii care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor (Angajament OGP/Summit Londra); 2. dezvoltarea unei baze de date accesibile publicului privind societăţile cu condamnări definitive, precum şi cu cele care nu au executat în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziţii publice; (Angajament OGP/Summit Londra); 3. testarea, în două instituţii publice, a instituţiei pactelor de integritate în achiziţiile publice; 4. realizarea controlului ex-ante al documentaţiilor de atribuire, prin trecerea la o verificare selectivă a autorităţilor contractante în funcţie de o metodologie bazată pe criterii aleatorii şi de risc; 5. publicarea în SEAP a modificărilor care determină o creştere a preţului, o prelungire a duratei de execuţie sau o extindere/reducere considerabilă a obiectului contractului; 6. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice (măsură preluată din SNA 2012-2015); 7. analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012-2015); 8. publicarea oricărei modificări a relaţiilor contractuale din SEAP şi SICAP pe portalul de date deschise data.gov.ro *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │ANAP în cooperare cu MJ │ 2018 │ 10.000.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 2. │ANAP în cooperare cu AADR │ 2018 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 3. │MENCŞ şi ANCPI │ 2020 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 4. │ANAP │ 2016 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 5. │ANAP în cooperare cu AADR │ 2018 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 6. │ANAP în cooperare cu INM, ANFP şi MJ │ 2016-2020 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 7. │MJ şi PÎCCJ │ 2016-2020 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 8. │AADR │ Semestrial, începând │ │ │ │ │ cu 2018 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 3.7 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor│ │şi a riscurilor de corupţie în mediul de afaceri │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE şi al grupurilor de lucru relevante ale organizaţiei, şi, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenţia OCDE şi punerea în aplicare a acesteia (Angajament Summit Londra); 2. identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale (măsură preluată din SNA 2012-2015); 3. implementarea planurilor de integritate ca cerinţe obligatorii pentru întreprinderile publice (Angajament Summit Londra); 4. elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/95/UE de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea de informaţii nefinanciare şi de informaţii privind diversitatea, de către anumite întreprinderi şi grupuri mari; 5. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public (măsură preluată din SNA 2012-2015); 6. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice (măsură preluată din SNA 2012-2015); 7. diseminarea politicilor şi programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente (măsură preluată din SNA 2012-2015); 8. iniţierea dialogului cu autorităţile de reglementare în domenii precum energia, resursele minerale, în vederea implementării standardelor legale de integritate; 9. publicarea în format deschis a indicatorilor economici şi de performanţă (inclusiv a bugetelor şi subvenţiilor primite de la autorităţi publice) pentru întreprinderile la care statul este acţionar, atât prin structuri ale administraţiei publice centrale, cât şi locale. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │MJ în cooperare cu Cancelaria │ Permanent, cu │ │ │ │Prim-Ministrului, DNA şi MAE │ evaluare anuală │ 6.000.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 2. │Consiliul Concurenţei │ 2019 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 3. │MECRMA în cooperare cu MFP, ME, MT şi MJ │ 2017 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 4. │Guvernul României │ Decembrie 2016 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 5. │MJ şi reprezentanţii platformei de │ │ │ │ │cooperare cu mediul de afaceri │ 2020 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 6. │ │ 2018 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 7. │ │ 2020 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 8. │MJ şi reprezentanţii platformei de │ │ │ │ │cooperare cu mediul de afaceri │ 2018 │ │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 9. │Instituţii publice de la nivel central şi │ │ │ │ │local care au în autoritate întreprinderi │ Semestrial, │ │ │ │la care statul este acţionar │ începând cu 2018 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 3.8 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor│ │şi a riscurilor de corupţie în administraţia publică locală │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. identificarea, pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, a procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupţie, pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor (cel puţin trei proceduri); 2. revizuirea şi simplificarea procedurilor administrative inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei în vederea furnizării serviciilor publice online; 3. generarea unui index al integrităţii în cadrul administraţiei publice locale prin agregarea indicatorilor privind incidentele de integritate, evaluarea calităţii serviciului de către public şi transparenţa instituţională; 4. elaborarea unui studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită; 5. implementarea metodologiei de identificare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie (autorităţi ale administraţiei publice locale) elaborată de MDRAP cel puţin la nivelul consiliilor judeţene şi municipiilor; 6. derularea de campanii de conştientizare, organizarea de dezbateri publice periodice în plan local şi promovarea bunelor practici anticorupţie; 7. realizarea unor proiecte/activităţi în comun cu participarea autorităţilor publice locale şi a reprezentanţilor societăţii civile, având ca obiectiv prevenirea corupţiei, promovarea eticii şi integrităţii; 8. dezvoltarea, cu sprijinul structurilor asociative, a unor reţele de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel local; 9. elaborarea/actualizarea şi implementarea codurilor de conduită la nivelul instituţiilor administraţiei publice locale. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │MDRAP în cooperare cu asociaţiile │ │ │ │ │reprezentative ale UAT-urilor, UAT-urile │ 2017 │ 60.000.000 lei│ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 2. │ │ 2018 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 3. │ │ 2018 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 4. │ │ 2019 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 5. │ │ 2017-2020 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 6. │ │ 2020 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 7. │ │ 2020 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 8. │ │ 2018 │ │ ├──────┤ ├──────────────────────┤ │ │ 9. │ │ 2017 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ 6.4. Obiectiv general 4 - Creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţi şi beneficiarii serviciilor publice Cunoaşterea insuficientă a normelor de integritate, neasimilarea corectă a conceptului de etică sau tratarea marginală a acestor teme în programele de formare profesională au condus, în ultimii 20 de ani, la crearea unei veritabile reticenţe colective în faţa măsurilor anticorupţie, altele decât cele de combatere. Instrumentele de evaluare a percepţiei publicului, a experienţelor directe sau indirecte cu fenomenul corupţiei sau chiar studiul criminologic realizat de MJ (a se vedea secţiunea 1.3.2) arată un scepticism ridicat faţă de orice formă de remediere prin măsuri de prevenire sau educaţie. Acest scepticism este totodată sporit de o legislaţie aparent inaccesibilă în absenţa unor explicaţii suplimentare sau supraspecializată pentru a-şi atinge scopul. De altfel, cetăţenii au acces direct şi gratuit la legislaţia naţională consolidată doar începând cu anul 2015, prin intermediul aplicaţiei NLEX, realizată de MJ ca parte a OGP. Similar, demersurile de diseminare a conceptului de educaţie juridică în rândul tinerilor au devenit mai consistente relativ recent. Scopul legilor şi al normelor secundare este acela de a genera, voluntar, practici standardizate de conduită profesională, prin raportare la principalele valori sociale apărate fie prin norme de incriminare penală, fie prin cele de reglementare a procedurilor administrative. Conduita astfel reglementată poate genera claritate cu privire la aşteptările reciproce ale celui care reglementează şi ale celui a cărui activitate este reglementată, implicit a aşteptărilor reciproce ale superiorului ierarhic în raporturile sale cu personalul de execuţie şi ale acestora în relaţie cu publicul, destinatarii serviciilor publice. Recentele rezultate ale măsurilor de combatere a corupţiei pot genera numai într-o măsură redusă o schimbare de abordare. Pentru a schimba percepţii, atitudini şi comportamente, e nevoie de mult mai mult: e nevoie de adaptarea instrumentelor de educare a angajaţilor, de consistenţa demersului din partea instituţiei angajatoare şi de stimularea conduitei corecte, etice. Demersul educativ nu trebuie să rămână însă unul direcţionat exclusiv spre instituţiile publice. Publicul, de la cel tânăr până la cel adult sau vârstnic, este atins de fenomenul corupţiei şi trebuie să îşi cunoască drepturile, să aibă acces la mecanisme clare şi eficiente de semnalare a corupţiei sau a neregulilor mărunte şi, nu în ultimul rând, să aibă acces la informaţii privind finalitatea proceselor astfel iniţiate. Conceptul de eşec de management utilizat de precedenta strategie anticorupţie şi preluat de prezentul document strategic şi-a găsit recent cea mai brutală exemplificare prin tragedia "Colectiv". După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exerciţiu de imagine dacă nu pleacă de la înţelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupţiei, prin fraudarea sistemelor de achiziţii publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar şi printr-o simplă "atenţie" la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii. Prezenta strategie propune ca victimele corupţiei să beneficieze de informaţii corecte, transparente şi utile pentru apărarea şi exercitarea drepturilor lor. Spre acest public-ţintă vor fi îndreptate prioritar resursele alocate prezentei strategii, inclusiv sub forma reutilizării sociale a bunurilor sau sumelor confiscate de stat în procedurile judiciare penale. ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 4.1 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a │ │personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivel │ │central şi local │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. dezvoltarea de către MJ a unui program anual, on-line, de formare profesională pe teme privind integritatea în funcţia publică, cu caracter obligatoriu, dedicat personalului cu funcţii de conducere şi de execuţie din instituţiile publice (Angajament OGP/Angajament Summit Londra); 2. organizarea şi derularea de programe sectoriale de creştere a gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţie anticorupţie în rândul personalului din administraţia publică centrală şi locală. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │MJ, în cooperare cu ANI, DNA, DGA, şi în │ │ │ │ │parteneriat cu INM, ANFP, Academia de │ │ │ │ │Poliţie A. I. Cuza, Universitatea din │ │ │ │ │Bucureşti │ 2017-2020 │ 30.000.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 2. │Instituţiile publice care dezvoltă │ │ │ │ │strategii sectoriale anticorupţie │ 2017-2020 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Obiectiv specific 4.2 - Creşterea gradului de informare a publicului cu │ │privire la impactul fenomenului corupţiei │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acţiuni principale: 1. organizarea şi derularea de către MJ a unei campanii de informare publică, în vederea creşterii gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţie anticorupţie în rândul cetăţenilor; 2. organizarea şi derularea de campanii sectoriale de informare publică, în vederea creşterii gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţiei anticorupţie în rândul cetăţenilor. *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────┐ │Măsura│ Instituţii responsabile │ Termen │ Buget estimat │ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────┤ │ 1. │MJ │ 2017-2020 │ 25.000.000 lei│ ├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ 2. │Instituţiile publice care dezvoltă │ │ │ │ │strategii sectoriale anticorupţie │ 2017-2020 │ │ └──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────┘ 6.5. Obiectiv general 5 - Consolidarea performanţei de combatere a corupţiei prin mijloace penale şi administrative În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în lupta împotriva corupţiei, de la etapa adoptării legilor şi politicilor anticorupţie la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora. În prezent, atât evaluările independente externe, cât şi propriile analize interne reflectă în mod obiectiv rezultate consistente în lupta împotriva corupţiei în sectorul public şi în cel privat. Dosarele de corupţie la nivel înalt iniţiate în mod independent de DNA, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, precum şi caracterul disuasiv al pedepselor pronunţate confirmă direcţia corectă a măsurilor de combatere a fenomenului. Similar, activitatea ANI înregistrează în mod constant şi sistematic confirmări ale propriilor rapoarte în faţa instanţelor judecătoreşti. Această activitate susţinută a instituţiilor emblematice în lupta împotriva corupţiei - DNA şi ANI - a condus la recunoaşterea internaţională a acestora ca parteneri serioşi şi furnizori de bune practici. Transferul experienţei deţinute de România în lupta împotriva corupţiei şi punerea la dispoziţia ţărilor partenere a modelelor desprinse din experienţa naţională în lupta împotriva corupţiei este unul dintre angajamentele asumate de Guvernul României la Summit-ul de la Londra, împreună cu sprijinirea activităţii reţelelor de cooperare regională existente, precum RAI şi Reţeaua Anticorupţie pentru Europa de Est şi Asia Centrală a OCDE, dar şi a unor iniţiative cum ar fi propunerea Regatului Unit de creare a unei reţele a practicienilor în materia integrităţii instituţionale. Merită totodată semnalate rezultatele încurajatoare ale politicilor de combat