HOTĂRÂRE nr. 1 din 29 ianuarie 2018

Pe scurt

Această hotărâre acordă încredere Guvernului României, condus de doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, în urma dezbaterilor și votului din Parlament. De asemenea, stabilește componența Guvernului și prezintă Programul de Guvernare pentru perioada 2018-2020.

Ce reglementează

Acordarea încrederii Guvernului României.
Componența nominală a Guvernului.
Programul de Guvernare pentru anii 2018-2020.
Rezultatul votului comun al Camerei Deputaților și Senatului.

Cui îi privește

Membrii Guvernului României, în frunte cu prim-ministrul.
Parlamentul României (Camera Deputaților și Senatul).

Puncte cheie

Încrederea a fost acordată Guvernului în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 29 ianuarie 2018.
Guvernul este condus de prim-ministrul Vasilica-Viorica Dăncilă și include 4 viceprim-miniștri și 23 de miniștri.
Programul de Guvernare 2018-2020 vizează o creștere economică de peste 5,5% în 2018, cu un deficit bugetar sub 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB.
Obiectivele includ investiții în sănătate (8 spitale regionale, 1 spital republican), educație, infrastructură și sprijinirea IMM-urilor, cu o țintă de absorbție a fondurilor europene de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023.

Textul legii

HOTĂRÂRE nr. 1 din 29 ianuarie 2018 pentru acordarea încrederii Guvernului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 29 ianuarie 2018 Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 29 ianuarie 2018 asupra Programului de guvernare și întregii liste a Guvernului, prezentate de către doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 29 ianuarie 2018, în temeiul art. 103 alin.

(3)din Constituția României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC

(1)Se acordă încredere Guvernului, în componența prevăzută în anexa nr. 1 anexa nr. 2

(2)și Anexele nr. 1 2 Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 29 ianuarie

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR NICOLAE-LIVIU DRAGNEA PREȘEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU București, 29 ianuarie
Nr.
Anexa nr. 1 LISTA Guvernului României
Vasilica-Viorica Dăncilă - prim-ministru ...
Paul Stănescu - viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice ...
Grațiela Leocadia Gavrilescu - viceprim-ministru, ministrul mediului ...
Viorel Ștefan - viceprim-ministru ...
Ana Birchall - viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României ...
Carmen Daniela Dan - ministrul afacerilor interne ...
Teodor-Viorel Meleșcanu - ministrul afacerilor externe ...
Mihai-Viorel Fifor - ministrul apărării naționale ...
Eugen Orlando Teodorovici - ministrul finanțelor publice ...
Tudorel Toader - ministrul justiției ...
Petre Daea - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale ...
Valentin Popa - ministrul educației naționale ...
Lia-Olguța Vasilescu - ministrul muncii și justiției sociale ...
Dănuț Andrușcă - ministrul economiei ...
Anton Anton - ministrul energiei ...
Lucian Șova - ministrul transporturilor ...
Rovana Plumb - ministrul fondurilor europene ...
Ștefan-Radu Oprea - ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat ...
Sorina Pintea - ministrul sănătății ...
George Vladimir Ivașcu - ministrul culturii și identității naționale ...
Ioan Deneș - ministrul apelor și pădurilor ...
Nicolae Burnete - ministrul cercetării și inovării ...
Petru Bogdan Cojocaru - ministrul comunicațiilor și societății informaționale ...
Ioana Bran - ministrul tineretului și sportului ...
Bogdan Gheorghe Trif - ministrul turismului ...
Natalia-Elena Intotero - ministrul pentru românii de pretutindeni ...
Viorel Ilie - ministrul pentru relația cu Parlamentul ...
Victor Negrescu - ministrul delegat pentru afaceri europene ... Anexa nr. 2 PROGRAM DE GUVERNARE 2018-2020
Viziunea Perioada 2018-2020 reprezintă o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor. Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa construirii unei societăți echilibrate, bazate pe principii incluzive. Guvernările PSD și ALDE au adus creștere economică și bunăstare în rândul cetățenilor. Creșterea economică din 2017, de aproximativ 7%, este o dovadă vie în acest sens. Anul 2017 reprezintă unul dintre cei mai buni ani postdecembriști din punctul de vedere al tabloului macroeconomic. O rată de creștere economică de 7%, un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB (mai mic decât în 2016), o datorie publică de 36,4% din PIB (în scădere față de 2016 cu mai mult de 1% din PIB), o rată a șomajului la minim istoric și 13 din 14 criterii respectate din Procedura de Dezechilibru Macroeconomic instituită de Comisia Europeană sunt tot atâtea succese ce demonstrează o evoluție solidă a economiei în anul care a trecut. Pe primul loc în UE28 la rata de creștere economică, România a demonstrat că poate să respecte concomitent criteriile de convergență nominală și să mărească viteza de convergență reală cu media UE
În 2017 ne-am respectat angajamentele față de cei care neau votat și implicit au avut încredere în programul de guvernare propus. Ne-am angajat că vom duce creșterea economică în buzunarul românilor și am reușit aceasta - puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu a fost mai mare cu 14% față de 2016, iar puterea de cumpărare a pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut cu 9% față de aceeași perioadă. În anul 2018 vom continua să respectăm angajamentele privind consolidarea unor finanțe publice sănătoase (deficit bugetar sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB) pe fondul unei creșteri economice de peste 5,5% și al continuării strategiei de creștere a veniturilor, astfel încât să aducem cât mai mulți români în clasa de mijloc. Perioada 2018-2020 va fi una în care vom miza pe creșterea investițiilor, atât cele finanțate din buget sau prin accelerarea absorbției de fonduri europene, cât și prin stimularea investițiilor private. Consolidarea macroeconomică se va putea realiza printr-o combinație de politici fiscal-bugetar-monetare astfel încât, pe fondul păstrării echilibrelor macroeconomice, să putem crește nivelul de bunăstare al românilor. Vom putea asigura astfel premisele aderării României la Zona Euro într-un termen rezonabil, integrarea mai adâncă în UE realizându-se pe fondul unei fundații economico-sociale competitive și solide. În următorii 3 ani, în plan intern, obiectivul constă în fundamentarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Nevoia de a ieși din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forțe de muncă ieftine și trecerea la forța de muncă calificată reprezintă principala provocare a următorilor ani. Consolidarea stabilității macroeconomice concomitent cu creșterea investițiilor publice și private va fi de natură să asigure convergența nominală și reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană. Calitatea resursei umane este primordială. Privim educația ca un factor strategic de dezvoltare. Educația a fost și va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educația trebuie să fie captivantă, continuă și coerentă: Captivantă poate să devină pentru cei școliți prin contactul cu lumea reală, centrată pe „a face“ în totală concordanță cu „a ști“, pentru a motiva și interesa elevul și studentul aflați în procesul de învățare. Continuă - păstrarea interesului și motivației pe toată durata școlarizării, de la ciclul primar și până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă - prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel național, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învățământ, și să aibă o abordare de tip antreprenorial cu accent pe creativitate și inovare. Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze și să asigure continuitatea abordărilor și prin activitățile extracurriculare și interdisciplinare relevante. Implementarea principiului egalității de șanse în educație, îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv, sunt cheia pentru creștere economică și prosperitate. În condițiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului școlar, care a atins cote îngrijorătoare și este în creștere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permițând valorificarea potențialului fiecărui copil. Etapa de dezvoltare prezentă a României impune susținerea unui capital uman înalt calificat, precum și investiția în cercetare-inovare-dezvoltare - CDI, astfel încât, în toate domeniile industriale, să fie asigurate eficiența proceselor și realizarea unor produse de înaltă calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonă. Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului (pacientului), și nu al sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetățean (pacient). În acest sens, Guvernul susține construirea a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generație, și a unui spital republican, în București, care va fi organizat ca centru de urgență-excelență și cercetare, pe toate specialitățile. În plus putem asigura finanțarea investițiilor în modernizarea spitalelor județene și a ambulatoriilor de specialitate, pentru a asigura condiții optime actului medical și pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii de sănătate la ei în județ. Ca obiectiv prioritar vedem dotarea localităților cu ambulanțe, în vederea asigurării transportului pacienților în condiții optime la unitățile medicale (program ce va asigura prezența unei ambulanțe în fiecare comună). Punem accentul pe tratamentul inițial de calitate, în acest sens fiind necesară asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii și includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să eliminăm fenomenul prin care foarte mulți pacienți aglomerează inutil secțiile de primiri urgențe, când de fapt au afecțiuni minore, pentru care ar trebui să se adreseze medicilor de familie. Prin pachetul de salarizare motivant pentru personalul medical vom reuși să oprim exodul medicilor. Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creșterea potențialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am angajat și stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja, în același timp, capitalul autohton, cu o strategie consistentă de atragere a investițiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură și în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alții. Ne trebuie capacități de producție noi și aici, pe lângă investițiile private, credem că și statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investiții în industria de apărare, energie, tehnologia informației, industrie alimentară și altele. În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creșterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forța de muncă slab calificată și industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie și industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenții condiționate de indicatori de performanță, abordare policentrică și concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producției pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câștiguri de competitivitate și să reducă dependența exporturilor românești de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare națională sunt: cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pieței naționale, accesul la finanțare și la piețele de capital, promovarea investițiilor ca factor de dezvoltare economică, stimularea accesării fondurilor europene. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiții și prin demararea de proiecte de investiții publice cu impact semnificativ, de tip greenfield sau brownfield, acordarea de facilități pentru investiții private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin). Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera creștere organică și prin debirocratizare, prin creșterea ușurinței de a face afaceri - în acest sens propunem eliminarea majorității taxelor parafiscale, un program de promovare a proprietății intelectuale românești, precum și măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/declarații necesare inițierii/consolidării unei afaceri. Pentru a crește competitivitatea României, absorbția integrală a fondurilor europene până în 2023 este stringentă. După ce în 2017 gradul de absorbție a fost de 11%, Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie
România are șansa de a crea mai multe locuri de muncă și de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanță istorică și religioasă și suficiente frumuseți naturale pentru a crește semnificativ numărul de turiști străini care vizitează anual România. Reforma administrației publice are obiective subsumate țintelor strategice promovate în „Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020“: eficiență, responsabilitate, credibilitate, transparență și deschidere către cetățean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem crearea unei administrații suple, cu viteză de reacție rapidă și proactivă, consistență în decizii și cu resurse umane motivate și profesioniste. Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regională sunt conforme cu Strategia privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul
Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip policentric, bazată pe dezvoltarea polilor de creștere economică și creșterea conectivității acestora cu zonele de dezvoltare și cu teritoriile europene. Interconectarea eficientă a rețelelor energetice, de transporturi și broadband, dezvoltarea infrastructurii și a unei rețele de localități competitive și coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale, sunt considerați pilonii fundamentali de aplicat în următorii trei ani. Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetățenilor ei, pe o bază de încredere și de solidaritate reală, drept criterii esențiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental și este necesar să fie bazat pe concurență, pe utilizarea optimă a resurselor și susținut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent și eficace atât pentru piețele de energie, cât și pentru operatori și consumatori. Prin politicile publice puse în practică în domeniu, România poate oferi încredere deopotrivă investitorilor și consumatorilor, prin semnale de preț formate transparent și nediscriminatoriu, care să reflecte necesitățile pe termen lung și obiectivele de politici energetice la nivelul României. Cel mai important, însă, este de a orienta toate aceste politici având consumatorul în prim-plan, ca motor al acestui unic proces de tranziție a sectorului energetic, beneficiar al noii revoluții tehnologice și digitale, ca participant activ la piața de energie și cea de producție de energie și beneficiar al reducerii facturilor, în care consumatorii vulnerabili sunt corect definiți, identificați și protejați. Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să continue să fie un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Vom realiza creșterea suprafețelor irigate atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât și prin facilitarea accesului agricultorilor la un preț rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor măsuri care să pună accentul pe siguranța și securitatea alimentară. România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar așa vom ajunge la o creștere economică mai mare. Creșterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamnă cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creșterea ofertei de bunuri de către firme și deci înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulți bani la buget, mai multe investiții și din nou o creștere economică sustenabilă. Sustenabilitatea creșterii economice nu poate fi menținută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creșterii economice. Și aici trebuie să ne rupem de modelul din trecut - mult la puțini și puțin la mulți. Trebuie să prevenim polarizarea societății - în 2016, 15% din populație câștiga 85% din venituri și 85% din populație 15% din venituri. Vrem să creștem și să consolidăm clasa de mijloc. Cu privire la programul social, misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit că prin asumarea unor strategii înțelepte de creștere economică putem obține un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităților sociale, creșterea accesului populației la servicii de calitate și la resurse. Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii incluzivă și reducerea inegalităților prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente și fără discriminare. Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieței muncii cu cele din domeniul educației, susținând măsuri de incluziune socială, îmbunătățind serviciile medicale, promovând investiții în sectorul productiv și în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării noastre, inclusiv pentru acele persoane care se află într-o poziție vulnerabilă. Continuarea combaterii nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităților și la creșterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor stringente ale angajaților, dar și să stimuleze și să premieze performanța. De asemenea, este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de oportunități pentru creșterea salariilor. România nu mai poate rămâne o țară în care resursa umană să fie prost plătită. Competitivitatea resursei umane românești trebuie generată prin pregătire, eficiență și motivare, nu prin costul redus al acesteia. Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a țării, pentru care statul român are datoria să asigure toate condițiile unei vieți decente și prospere. Doar prin crearea de noi locuri de muncă, prin îmbunătățirea calității și a accesului la educație, prin susținerea familiei tinere, prin stimularea natalității putem asigura noilor generații un viitor aici, acasă, în România. Readucerea sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esențială pentru creșterea competitivității într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică. Acordarea respectului cuvenit, inclusiv în ceea ce privește asigurarea unor venituri decente, pentru cei care au muncit o viață, trebuie să fie o prioritate a oricărei guvernări. Este important ca veniturile persoanelor vârstnice, care au petrecut o mare parte din viață în câmpul muncii, să le permită acestora să ducă o viață demnă și decentă și după pensionare. Gândim modernizarea sistemului de asistență socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Vom realiza schimbarea accentului pus pe asistența acordată individului prin instituirea unor măsuri de protecție socială în jurul securizării familiei. Avem în vedere creșterea gradului de securitate socială, dar și responsabilizarea individuală, printr-o politică socială centrată pe copil și familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii și prestații sociale. Scopul principal este acela că toți cetățenii să aibă oportunități egale în societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască decent, demn și în bunăstare, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Totodată, măsurile din domeniul asistenței sociale vor trebui realizate în strânsă legătură cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educația, spațiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creștere a calității vieții cetățenilor și, prin aceasta, a unei societăți incluzive. Copiii și familiile din România se confruntă în continuare cu probleme care le afectează atât prezentul, cât și viitorul. Eforturile guvernării vor fi canalizate cu preponderență către: investirea în copilăria timpurie, îngrijirea sănătății, educație de calitate, precum și în îngrijirea bazată pe serviciile din comunitate și serviciile de reabilitare; sprijinirea familiilor și persoanelor care îngrijesc copii, astfel încât să se asigure condițiile de bază necesare acestora și stabilitatea familiei. În acest sens, gândim dezvoltarea sectorului economiei sociale ca un partener important al autorităților publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse. Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propunem. Intenționăm să promovăm energic întregul set de prevederi antidiscriminare, pentru a crește eficiența lor. Avem în vedere atingerea acestui obiectiv inclusiv prin parteneriate cu organizațiile nonguvernamentale specializate. România va da un semnal ferm privind determinarea sa de a lupta cu fenomenul violenței împotriva femeilor. Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populației, propunem un pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor și al familiilor din care provin. Guvernul consideră că investiția în copii reprezintă cea mai importantă investiție în viitor. De aceea, misiunea noastră explicită și prioritară este să asigurăm pentru toți copiii din România o viață cât mai bună și mai prosperă, respectându-le drepturile și șansele de a crește și de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăților și egalităților de șanse. Respectarea drepturilor copilului - prioritate explicit asumată de Guvern. Guvernul se angajează să mobilizeze resursele necesare, astfel încât persoanele cu dizabilități să nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile și aspirațiile lor să fie respectate și sprijinite. Principalele măsuri care vor avea ca scop îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități vizează integrarea acestora în comunitate, în condiții de egalitate și demnitate. Vom urmări cu preponderență dezinstituționalizarea acestora și creșterea gradului lor de participare pe piața muncii și de integrare în viața comunităților. Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să mențină un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, reacție adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devina o structură de forțe modernă, capabilă să facă față amenințărilor, inclusiv celor impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României, și să constituie garantul suveranității și independenței naționale. Armata României va contribui la menținerea credibilității Alianței, ca parte a sistemului de apărare colectivă a NATO, precum și la securitatea regională și internațională. În domeniul politicii de securitate națională, Guvernul consideră necesare actualizarea/modificarea/completarea cadrului legislativ existent și inițierea unor noi legi, pentru a avea instrumentele legislative în concordanță cu evoluția riscurilor din sfera securității naționale. Din perspectiva cooperării internaționale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2018-
În plan extern, România se confruntă, pentru prima dată de la aderarea la UE și integrarea în NATO, cu noi riscuri de securitate determinate de instabilitatea din zonă, conflictul din Ucraina, acțiunile agresive din arealul estic, precum și revigorarea tendințelor naționaliste simultan cu apariția curentelor politice populiste, antieuropene în interiorul Uniunii. Totodată, trebuie să observăm că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu stagnare economică, dezechilibrele rezultate din criza economică fiind în continuare prezente. Decizia Marii Britanii de a ieși din UE generează reașezări majore la nivel european, care implică atât provocări, cât și oportunități pentru rolul României în UE. Contextul european este marcat și de intensificarea fenomenului terorist și de continuarea, chiar dacă la cote mai scăzute, a fluxurilor migratorii. Principalul obiectiv al României, în aceste condiții, va trebui să fie acela de racordare la noile formule de cooperare consolidată, care se vor contura la nivelul UE, și de participare activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să țină cont și de mutațiile din lumea euroatlantică. Preluarea primei președinții a Consiliului UE, în 2019, imediat după aniversarea de anul acesta a centenarului Marii Uniri, va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României. Vom avea o Președinție cu o agendă complicată, cu negocieri pentru Perspectiva Financiară 2021-2028, cu finalizarea negocierilor aferente procesului de ieșire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Președinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect postaderare care va trebui susținut de toate forțele politice din România și care va reprezenta un examen important pentru instituțiile statului român. Afacerile europene vor trebui să susțină modelul de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie și servicii cu valoare adăugată. Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar va fi esențial pentru politica de coeziune a Uniunii și implicit convergența României. Tot în contextul negocierilor privind noul cadru financiar, va trebui să ne asigurăm că dispar discriminările privind subvenția agricolă. Eficiența internă, buna guvernare și capacitatea administrativă vor fi foarte importante pentru atingerea obiectivelor în plan european. Va fi necesară folosirea eficientă a momentului Brexit pentru a ne păstra avantajele comparative. Astfel, rămânerea în grupul țărilor membre cu fiscalitate redusă va fi importantă ca ancoră de convergență. O miză importantă va fi asigurarea unui tratament corect și nediscriminatoriu pentru cetățenii români în contextul viitoarelor aranjamente UE-UK, dar și în interiorul UE, date fiind provocările în creștere la adresa principiului liberei circulații în mai multe state membre, pe fundalul evoluțiilor politice interne din aceste state. Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv de urmărit, văzut în dimensiunea sa corectă, ca simbol al nediscriminării românilor în UE. Avem, totodată, obligația să ne asigurăm că, în orizontul de timp descris de Președintele Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe baza progreselor reale și necesare, evaluate corect, dar fără condiționalități politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilități care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE. Vor fi necesare diversificarea exporturilor românești și în afara UE, în regiuni în care nu am mai reușit să fim prezenți, precum și atragerea investițiilor care văd România ca o poartă strategică pentru intrarea în UE și, în context, dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu accent pe relațiile economice și comerciale cu țări din afara pieței unice, precum Israel, China sau Turcia. Continuarea sprijinului pentru Republica Moldova va rămâne un obiectiv esențial al statului român și va trebui dublat de sporirea prezenței în vecinătate, inclusiv prin investiții. Stabilitatea țărilor vecine de la est este fundamentală pentru România, stat de graniță al NATO și UE, astfel încât România să nu devină stat cu frontieră directă cu Rusia. În aceeași logică, de creare a unei zone de securitate și stabilitate în vecinătatea imediată, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE și ancorarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezență mai activă a României în proiecte în această regiune, inclusiv prin translatarea propriei experiențe de transformare democratică și de reforme. Marea Neagră va trebui menținută în atenția NATO, ca zonă de importanță strategică, cu relevanță pentru prezența și rolul acestei organizații într-o regiune cu ecuație complexă de securitate, dar și a UE, din perspectiva rolului Uniunii de „soft power“, cu obiectivul promovării unor proiecte pragmatice de cooperare, în domenii precum energia, transporturile, mediul, politica maritimă, pescuitul, educația, cercetarea, care să ducă la dezvoltarea economică a regiunii. Pentru ca toate acestea să poată fi îndeplinite în următorii trei ani de guvernare, am gândit și propunem românilor un program de guvernare care cuprinde un calendar de implementare a măsurilor dezbătute de-a lungul campaniei electorale din
...
Programul de politici publice pentru perioada 2018-2020 CAPITOLUL Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica în perioada 2018-2020 este unul care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din România, precum și creșterea bunăstării tuturor românilor. Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei românești, implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar și din măsuri noi a căror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală. Parcurgând programul nostru economic, se va putea constata că ne propunem ca România să se îndepărteze, în următorii ani, de statutul de economie cu „forța de muncă ieftină“ și să se îndrepte spre statutul de economie bazată pe inovație și cu forța de muncă bine pregătită. Tocmai fiindcă am înțeles că limbajul unui program economic nu este ușor accesibil tuturor celor care doresc să-l consulte, am decis ca prezentarea programului nostru economic să fie diferită și totodată ușor de parcurs și de înțeles. Reperele noastre vor fi așadar o sumă de principii, și nu una de capitole. Simplificare Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum și reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va purta numele „Codul Economic al României“ și va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic. Deschidere Codul Economic al României va fi dezbătut cu patronatele, cu Asociațiile Oamenilor de Afaceri și cu cei care desfășoară activități independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar și cu ONG-uri, Autorități Publice Locale, alte autorități publice interesate, asociații ale cetățenilor, firme de consultanță interne și internaționale, toată clasa politică. Transparență Codul Economic al României, odată dezbătut și asumat de către toți cei care vor participa la îmbunătățirea lui, prezentați mai sus, va intra în dezbatere parlamentară în
Stabilitate Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forțe politice din Parlament, prin care nicio formațiune politică să nu mai inițieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României pentru cel puțin o perioadă de 5 ani de zile. Predictibilitate Adoptarea Codului Economic al României se va face cu cel puțin 6 luni înainte de a intra în vigoare. Respect Modificările propuse în Codul Economic al României vizează, cu prioritate, creșterea respectului de care trebuie să se bucure cei care desfășoară o activitate economică în România din partea statului român. De aceea, vom simplifica birocrația prin reducerea masivă a numărului de taxe. Începând cu 1 ianuarie 2019, numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de
Astfel, pentru populație vor exista cel mult 10 taxe, generale, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe mașină etc. Toate celelalte taxe, tarife și comisioane vor fi eliminate sau comasate. Pentru agenții economici numărul taxelor fiscale și nefiscale (cu aplicare generală) va fi de maximum
Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie știut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale mai sunt permise alte două cote mai mici. Trebuie știut și că state foarte dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveția - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%. În UE cota generală de TVA nu poate fi mai mică de 15%. Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie
Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafață mai mică de 120 mp) și pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie
O altă formă de respect pentru contribuabili o reprezintă înființarea unei direcții aflate în subordinea Prim-Ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea Guvernului, iar pe de altă parte, impunerea și urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online. Până la 1 iulie 2018, vor fi făcute publice strategia de reorganizare a instituțiilor statului și calendarul de implementare a acestei strategii. Așadar, informatizarea sistemului public al instituțiilor din România și interoperabilitatea sa vor fi prioritare în următorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include și interdicția instituțiilor publice de a cere cetățeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituție publică îl are deja. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul și modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administrația publică din România. Introducerea obligativității pentru autoritățile statului de a oferi posibilitatea plății online a taxelor va fi însoțită și de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar și de reducerea numărului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente și 5 formulare pe an pentru IMM-uri. De asemenea, toate procedurile din interiorul unei instituții publice se vor simplifica și se vor face electronic în proporție de cel puțin 90% (folosire semnătură electronică). Pentru a ne atinge aceste obiective va trebui însă ca și funcționarul public să fie respectat de către stat, dar și de către cei cu care intră în contact. Pentru a putea cere profesionalizarea și responsabilizarea angajaților din sistemul bugetar, am adoptat și a fost promulgată Legea Salarizării Unitare, care va asigura o remunerare decentă și echitabilă a personalului din sectorul public. Pentru a proteja funcționarii publici, pe de o parte, de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei certați cu legea, vom adopta, în 2018, un nou Statut al Funcționarului Public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile, cât și obligațiile acestora, nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță, însă și pe eliminarea favorurilor făcute pe „prietenii“ sau prin acte de corupție. Profesionalism Profesionalizarea actului public nu se poate face fără o profesionalizare a managementului din sistemul public și nici fără o întărire a rolului consultantului financiar. În acest sens, managementul public va fi depolitizat în întregime, de la nivelul de subsecretar de stat în jos. Concursurile pentru accederea la funcții de conducere în sistemul public se vor face transparent, pe bază de proiecte de management, dar și de verificarea cunoștințelor de către evaluatori independenți, cu o bună reputație morală și profesională. Totodată, fiecare funcționar public va cunoaște, în conformitate cu „Statutul Funcționarului Public“, adoptat, care sunt posibilitățile lui reale de promovare în carieră, dar și ce posibilități de perfecționare are. Rolul consultanților fiscali, financiari, experților contabili, contabililor va crește semnificativ. Relația acestora cu instituțiile statului va crește ca importanță. În acest fel, ținta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanță financiară de orice fel să nu mai trebuiască să interacționeze deloc cu instituțiile statului, rămânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alături de cei dragi. Interacțiunea cu instituțiile statului (control economic) va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economico-financiară. Performanță Astăzi, economia României este a 16-a în UE. PIB-ul României este estimat la 842,5 mld lei în 2017 și va ajunge, conform propunerilor și modelului economic prezentat în actualul program de guvernare, la 1.070 mld lei în
Acest lucru presupune o creștere economică medie, în următorii 3 ani, de peste 5,5% pe an. După primele 9 luni din 2017, creșterea economică a fost de 7%. Așadar, un ritm de creștere economică de 5,5% va putea fi atins cu ușurință în următorii 3 ani. Acest lucru implică și trecerea de la o economie bazată pe eficiență la o economie bazată pe inovație, dar și depășirea în 2021 a pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare. Ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE, dar și a depășirii PIBului din Portugalia și Grecia, România va avea, în 2020, a 13-a cea mai mare economie din UE, intrând practic pentru prima dată, după 1990, între țările membre UE aflate în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește mărimea economiei naționale. Toate acestea se vor face respectând criteriile din Tratatul de la Maastricht, și anume un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică mai mică de 60% din PIB. Încredere Guvernarea noastră va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în țara noastră, deși foarte multe state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune. Avem încredere, așadar, să spunem că, pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld €. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi acela de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau cu investitori privați. Estimăm că peste 8 mld € vor intra în economia României în următorii 3 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, nave, garnituri de tren. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 3 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 mld €. Alte 3 mld € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în
FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi, în parteneriat public-privat, autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 de ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt trei autostrăzi care se vor putea construi prin FSDI: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș-Iași), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara-București) și o a 3-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași-București). În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest - București, Chișinău-Iași-București, București-Constanța, București-Brașov. O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin modernizarea și extinderea capacităților fabricilor existente. Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld lei. Avem încredere că vom reuși să sprijinim crearea a 640.000 de noi locuri de muncă, aceasta și pentru că în 2017 am reușit să sprijinim crearea a peste 210.000 de noi locuri de munca. Mizăm pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcții și ca urmare a propunerii noastre de reducere a TVA-ului pentru vânzarea de locuințe (5% pentru locuințele cu o suprafață mai mică de 120 mp). Alte 30.000-40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT, pentru care Guvernul PSD-ALDE a extins neimpozitarea veniturilor pentru toți IT-știi. Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari spitale ce vor fi construite până în 2020, dar și prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată țara și scoaterea lor la concurs. Și în industrie vom avea sectoare cu zeci de mii de angajați în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament și de apărare. Măsurile de încurajare a industriei țin de reducerea TVA-ului, dar și de alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creșterea salariului minim pe țară. O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Estimăm că, până în 2020, vor fi absorbite în proporție de peste 72,5% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023), după ce tot noi am reușit ca, din 2012, după ce am venit la guvernare, să ridicăm gradul de absorbție de la 7% la peste 85%, pentru exercițiul financiar 2007-
Și în educație va crește numărul de salariați, în special ca urmare a construcției de noi creșe și grădinițe (2.500 ca număr). Pentru vârstnici propunem creșterea alocării de bani la 1.400 lei/lună/persoană pentru cazarea în locuințe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu
Începând cu 2020 această sumă va fi egală cu valoarea punctului de pensie, dar nu mai mică de 1.400 lei. În primul an se vor acorda aceste sume pentru 50.000 locuri de cazare. Apoi, acest număr va crește cu câte 50.000 anual până la 200.
Cazarea se va face în cameră/locuințe cu confort ridicat, stabilit prin lege (maximum 2 persoane în cameră/locuințe). Pentru pensionarii cu handicap și cei trecuți de 75 ani suma va fi majorată cu 50%. Ne punem mare încredere și în atingerea obiectivului de a avea în România anului 2020 peste 1 milion de cetățeni cu salariul brut mai mare de 1.000 €, făcând parte, deci, din clasa de mijloc. În aceste condiții, dar și prin investițiile masive ale statului, FSDI și din fonduri europene, salariul mediu brut în România va depăși 1.000 € în
Susținere Vom continua susținerea antreprenorilor tineri prin intermediul programului Start-up Nation - și nu numai - prin finanțarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de cofinanțare. Costurile anuale ale acestui program vor fi de aproximativ 2 mld lei, dar prin efectele de multiplicare, ca urmare a creării a peste 75.000 de noi locuri de muncă în următorii 3 ani de zile, peste 30% din cele 2 mld lei se vor reîntoarce la stat, sub formă de taxe și impozite. Creșterea indemnizației sociale minime la 640 lei de la 1 iulie 2018, de care vor beneficia în special cei care au lucrat în agricultură și pentru care cooperativele la care au lucrat înainte de 1989 nu au plătit contribuții, va duce la creșterea veniturilor a peste 1 milion de pensionari. Tocmai de aceea ei nu au putut fi încadrați - fără însă ca vina să le aparțină - drept contribuabili la bugetul fondului de asigurări sociale de stat, unde sunt cuprinși cei pentru care instituțiile și firmele la care lucrează sau au lucrat plătesc sau au plătit contribuții. Tinerii vor fi susținuți și vor putea ca, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporție de 80% de către stat, de maximum 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe. (Termen 1 ianuarie 2019) Atât studenții, cât și ceilalți tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcție al locuinței, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărțile necesare. Echitate În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește o dată pe an, așa cum se întâmpla în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește 56%. Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție. În Europa, media este de aproape 50% - 50%. Salariul minim net va crește anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net. Cel târziu la 1 martie 2018 vom aduce modificări legislative, astfel încât să reușim îmbunătățirea reglementării pieței metalelor prețioase și pietrelor prețioase, în scopul reducerii substanțiale a evaziunii fiscale în acest domeniu. Echitatea trebuie să fie și pentru pensionari, alături de salariați și celelalte categorii sociale. De aceea, punctul de pensie va crește în următorii 3 ani, astfel: în 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, în 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, în 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei. Vom continua corectarea disfuncțiilor din sistemul de pensii și totodată vom reduce deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat prin eliminarea inechităților și îmbunătățirea colectării veniturilor. Această creștere a pensiilor îi va avantaja nu doar pe pensionarii de astăzi, ci și pe salariații de astăzi - pensionarii de mâine, care vor fi încurajați să lucreze în România știind că la pensie vor avea un fond puternic finanțat, care să le asigure o bătrânețe liniștită. La toate acestea trebuie să adăugăm și faptul că astăzi alocarea pentru pensii reprezintă sub 8% din PIB în România, în timp ce în restul Europei media este de 14%. În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă continuarea impozitării suplimentare a profiturilor obținute din extracția de gaze și prin adoptarea noii legi a redevențelor. Încurajare Începând cu 2019 propunem extinderea neimpozitării venitului și pentru medici. Încurajarea accederii tinerilor în agricultură o vom face prin modificarea legislației, astfel încât, pentru cei cu vârste mai mici de 40 de ani, în primii 4 ani de la angajare, să fie scutiți de plata impozitului pe venit. În domeniul investițiilor vom încuraja atât mediul de afaceri, cât și administrațiile publice locale și centrale să dezvolte cât mai multe șantiere pentru proiecte utile societății. În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv. Și pentru că o altă cauză a menținerii agriculturii la un nivel slab dezvoltat o reprezintă parcul auto redus și învechit al tractoarelor și utilajelor agricole, începând cu 1 ianuarie 2019, impozitul va fi 0 și pentru acestea. Rezultatul aplicării reducerii impozitului pe dividende de la 16% la 5% a dus la creșterea veniturilor din impozitul pe profit cu 7% și de aceea vom continua în aceeași direcție și vom elimina impozitul pe dividende. Această măsură va determina, printre altele, și creșterea atractivității pieței de capital românești, dar va duce și la consolidarea României ca fiind țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică povară fiscală. Familiile vor fi încurajate să aibă și să crească cât mai mulți copii prin acordarea a 1.600-1.800 lei/an pentru fiecare copil. Acești bani vor fi dați doar pentru copiii care au cel mult 10% absențe nemotivate. Încurajăm astfel creșterea nivelului de educație al tinerilor și totodată reducerea abandonului școlar în rândul celor care astăzi, în principal din motive financiare, se află în această situație. Vom majora plafonul pentru plata TVA de la 220.000 lei, în prezent, la 300.000 lei. Pentru încurajarea industriei auto, mai bine zis producerea de mașini electrice, dar și pentru a ne respecta obligațiile asumate în cadrul UE, vom extinde programul pentru finanțarea stațiilor de alimentare pentru mașini electrice, astfel încât, în 2021, pe teritoriul României să fie funcționale cel puțin 20.000 de puncte de alimentare instalate în rețea. Concomitent, vom extinde și Programul Rabla, destinat achiziției de mașini electrice, astfel încât, în perioada 2018-2022, peste 100.000 de români să beneficieze de acest program și săși achiziționeze o mașină electrică. Valoarea voucherelor pentru o mașină electrică va fi de 10.000 euro. Administrațiile publice locale vor fi încurajate să participe la Programele prezentate mai sus, pentru ca aceste stații să fie cât mai uniform repartizate pe teritoriul țării. Tot pentru a avea o dezvoltare armonioasă, primăriile și consiliile județene vor continua să aibă un buget minim de funcționare și dezvoltare în fiecare an. Pentru a încuraja dezvoltarea localităților, impozitul pe venit va reveni integral bugetelor administrațiilor publice locale începând cu 1 ianuarie
Competență Vom lăsa viitorului Guvern, la expirarea mandatului nostru, un parcurs de țară și o legislație modificată, care să explice oamenilor care va fi traseul României în următorii 15-20 de ani, nu doar de la un an la altul, precum în prezent. Vom acorda o importanță deosebita Consiliului de Programare Economică, care va avea ca principală sarcină stabilirea și fundamentarea direcțiilor strategice de dezvoltare pentru următorii 20 de ani. Comisia Națională de Prognoză va trece în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Vom începe prin introducerea bugetelor (proiecțiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani, alături de o programare bugetară pe 10 ani și, în final, 20 de ani. În acest fel, investițiile în infrastructura de orice fel: rutieră, medicală, energetică să fie planificate cu mulți ani înainte, astfel încât șansa lor de a se înfăptui să crească. Vom continua apoi prin planificarea din timp a proiectelor prin care statul poate ajuta mai bine antreprenorii care activează pe piața românească, pentru a determina expansiunea activității acestora, urmată în mod firesc de creșterea numărului de angajați. Prin astfel de măsuri țintim atingerea a două obiective prioritare, și anume reducerea șomajului sub 3% până la 31 decembrie 2020, dar și întoarcerea acasă a cât mai multor români. O mare parte din creșterea economică a României în următorii 3 ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene. În niciun an din perioada 2007-2011 și 2016 nu s-a depășit procentul de 2% absorbție fonduri europene. Singura perioadă în care s-au atras peste 78% din fondurile europene disponibile a fost 2012-2015, când PSD și ALDE au fost la guvernare. Anul trecut s-a reușit absorbția a 11% din fondurile europene. Prin simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, pe viitor, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014-
Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021-
Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 30 mld euro (inclusiv plățile directe) vor intra în economia României până în
Aceste sume, împreună cu investițiile din FSDI și cele din Bugetul General Consolidat, vor fi prioritizate, astfel încât să contribuie la reducerea cu peste 15% a decalajului rural-urban, precum și a celui dintre zonele urbane mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Vom întări disciplina financiară prin măsuri ce vor duce la diminuarea sumelor neutilizate azi de către autoritățile și instituțiile statului. Totodată, prin distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcția creșterii clasei de mijloc din România, ne propunem să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială cu peste 1,5 mil., după ce tot noi am reușit ca, în perioada 2012-2015, conform Eurostat, să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie de la 8,6 mil. la 7,4 mil., adică cu 1,2 mil. de persoane. Rămânând tot în sfera competenței, aceasta se poate constata și din reușitele în ceea ce privește colectarea mai bună a taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat. Astfel, cel mai mare grad de colectare a fost realizat în 2015, și anume 32,8% din PIB. În 2016 gradul de colectare a coborât, pentru prima dată după 15 ani, sub 30% din PIB. Introducerea performanței bazate pe competență se va face și prin depolitizarea structurilor administrative, de la nivel de subsecretar de stat în jos, dar și prin transparentizarea concursurilor pentru posturile de management - dar nu numai - și organizarea acestora astfel încât persoanele ce vor conduce instituțiile publice să fie selectate pe bază de proiecte de management, care apoi să poată fi ușor de urmărit dacă au fost puse în aplicare. Interoperabilitatea prin sisteme informatice a tuturor instituțiilor statului va face ca în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, să se reducă cu cel puțin 90% față de cel din prezent. De asemenea, vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate pentru că „ce nu poți explica în lege, nu poți explica nici în norme“. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislației, dar și o simplificare a acesteia. Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raționalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcțiilor guvernamentale (administrație centrală și locală); informatizarea accelerată a administrației publice centrale și locale; accelerarea prioritizării investițiilor publice, normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvențiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Toate subvențiile de la buget către companiile publice vor fi condiționate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-și îmbunătăți performanța financiară, cu sancțiuni și restructurări în cazul în care condițiile convenite nu sunt îndeplinite; introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice și companii de stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale și companii de stat); Optimizarea spațiilor aparținând sectorului public; Optimizarea spațiilor de birouri. Acest plan va fi prezentat public și implementarea sa va dura maximum 2 ani de zile. Economii la buget putem obține și din eficiența mai ridicată a alocării cheltuielilor publice. Astfel, vom continua plafonarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile. În acest sens, începând cu 1 ianuarie 2019, nu se vor mai putea face achiziții de medicamente și materiale sanitare decât în sistem centralizat, în coordonarea Ministerului Sănătății. Ulterior, vom extinde acest sistem la toate achizițiile din sănătate, dar și la celelalte ministere. Introducerea facturării electronice, a caselor de marcat electronice cu raportare on-line și a informării electronice a contribuabililor vor fi tot atâtea măsuri ce vor duce la o debirocratizare accelerată, dar și la o reducere a evaziunii, în special din domeniul comerțului. În vederea împăcării nevoii de creștere economică cu nevoia consolidării sustenabilității fiscal-bugetare, propunem emiterea de obligațiuni pe termen mediu și lung pentru populație și ulterior pentru alte entități. Începând cu 2018 vom emite titluri de stat pentru populație, în moneda locală. Perioada va fi cuprinsă între 5 și 20 de ani. Dobândă anuală mai mare de 4%. Îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce merită a fi luate în considerare pentru implementare. Propunem reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanță și plată în funcție de performanță). În vederea măririi eficienței lucrărilor de investiții publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei „Liste negre“ pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial, termenele sau nu livrează produsul achiziționat. Sancțiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitații publice. Este necesară cooperarea interinstituțională consolidată, în scopul reducerii evaziunii. Propunem asumarea unor contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta stabilită, precum și un program de reducere a muncii la negru. Creșterea eficacității ANAF în combaterea evaziunii - acțiune concentrată pe domeniile cu risc mare de evaziune, conform matricei de risc. Majorarea drastică a amenzilor/penalităților pentru evaziune și muncă la negru. Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorități a unei baze de date online cu toți lucrătorii angajați (ID, fotografii) în sectoarele cu incidență mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligați să-și actualizeze informațiile odată cu angajarea/concedierea de personal și să notifice autoritățile care administrează contribuțiile sociale. În plus, intenționăm constituirea unei structuri în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi, precum și consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Vom aduce modificări legislației, astfel încât firmele cu capital negativ să-și reîntregească capitalul și ANAF-ul să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiții. Totodată, vom modifica legea insolvenței, astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nuși respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. Legea nr. 31/1990 o vom modifica astfel încât o persoană să nu mai poată înființa o societate un anumit număr de ani după 2 insolvențe. Pentru a crește gradul de colectare a taxelor vom împuternici ANAF-ul cu colectarea a cât mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM. Vom înființa o Bancă de Dezvoltare și Investiții. La rândul său, CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susține programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri etc., precum și fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură. În acest sens, CEC-ul își va extinde rețeaua, astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o rețea reprezentativă de filiale la nivel rural. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor acordate de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate, în 2018, pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare. Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate în domenii precum turismul, cinematografia, construcțiile, industria agroalimentară și agricultura, în cuantum de cel puțin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel puțin 500 mil. euro/anual, începând cu
Prioritate o vor avea firmele care angajează personal din zonele cu șomaj mai mare de 5% și cei care angajează cât mai mult personal. Pentru a face acest lucru, în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale se va înființa un departament ce se va ocupa cu acest tip de ajutoare de stat. Vom analiza oportunitatea reintroducerii impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat, organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. În cadrul acestui impozit, veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite și, totodată, se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investițiile și creșterea standardelor de sănătate și educație pentru populație. CAPITOLUL Economie. Politici industriale. Politici în domeniul resurselor minerale neenergetice. Comerț și relații internaționale. Protecția consumatorului Obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creșterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forță de muncă slab calificată și industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie și industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenții condiționate, abordare policentrică și concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producției pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câștiguri de competitivitate și să reducă dependența exporturilor românești de câteva ramuri industriale. În acest context, se impune ca element central reindustrializarea României, în cadrul căreia statul să acționeze ca un manager performant - producător și furnizor de servicii - și ca un investitor prudent în economie, respectând regulile și principiile economiei de piață și gestionând responsabil și inteligent resursele naturale, umane și financiare. Companiile aflate în situații financiare precare (insolvență, datorii etc.), precum CN Hunedoara, nu se vor închide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privați, acolo unde este posibil. De asemenea, vom finaliza transferul acțiunilor deținute de statul român la ELCEN în patrimoniul municipiului București. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiții și prin demararea de proiecte de investiții publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilități pentru investiții private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin), prin facilități fiscale. În coordonarea ministerelor economice va funcționa un Comitet Interministerial ce va viza eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate. Tot în cadrul acestui minister vom lărgi componența Consiliului de Export. Aceștia vor selecta târgurile și expozițiile internaționale, dar și firmele din România care vor participa la acestea, asigurând totodată și finanțarea integrală a costurilor de transport și de expoziție. Acest Consiliu de Export va desemna Camera de Comerț și Industrie a României ca fiind cea prin care se vor derula toate operațiunile, astfel încât să nu mai existe sincope în reprezentarea firmelor românești la târgurile și expozițiile internaționale. MĂSURI
Economie. Politici industriale – Înființarea Casei de Comerț a României ... – Program național de specializare inteligentă prin identificarea avantajelor competitive ale fiecărei regiuni din România și a posibilităților de generare de clustere competitive/inovative specifice. ... – Îmbunătățirea legislației privind redevențele și adoptarea cadrului juridic privind exploatările off-shore, în scopul creșterii veniturilor bugetare și atragerii de noi investiții la Marea Neagră. ... – Crearea unor noi instrumente de investiții publice - Constituirea unui fond suveran de investiții în vederea administrării și valorificării eficiente a participațiilor minoritare ale statului. Obiectivul FSDI - dezvoltarea economică prin investiții în infrastructură și companii strategice, întărirea rolului activ al statului prin administrarea adecvată a participațiilor minoritare și obținerea de lichidități din emisiunea de obligațiuni, valorificarea anumitor active, dividende și alte surse atrase în proiectele de investiții. ... – Alături de FSDI, se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași entitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iar Hidroelectrica și Romgaz de către FSDI. AVAS se desființează. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român. ... – Program de diminuare a blocajului financiar în economie. Diminuarea blocajului financiar și a pierderilor în economie prin flexibilizarea mecanismului de compensare a datoriilor nerambursate la scadență ale operatorilor economici. ... – Program de investiții publice de tip greenfield (Exemple: Construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; Crearea unor platforme de preluare, sortare, condiționare, păstrare, ambalare și analiză a legumelor și fructelor; Dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare produse necesare etc.) ... – Program de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiții brownfield. (finanțare din fonduri europene POIM 2014-2020, Fondul de Mediu și surse private atrase). ... – Program de dezvoltare a rețelei de energie. Finalizarea investiției CNTEE Transelectrica SA, respectiv închiderea inelului energetic național de 400 kw; Modernizarea/ retehnologizarea Rețelei Energetice de Transport (RET); Operaționalizarea în parametrii normali de funcționare a Sistemului de Management Energetic/Supraveghere - Control și Achiziții de Date (EMS/SCADA). ... – Implementarea programului național „Promovarea proprietății intelectuale românești“ - program care presupune organizarea la nivelul administrației centrale a unui sistem integrat de sprijin al cercetătorilor/inventatorilor români, în vederea obținerii de către aceștia a drepturilor de proprietate intelectuală aferente propriilor descoperiri/inovații. Rezultatul este accesul oricărui cercetător/inovator român la o platformă economică prin care să poată obține, cu un efort minim, ca rezultat al serviciului public, protecția la nivel internațional a dreptului de proprietate intelectuală concret, aferent propriei descoperiri/invenții. ... – Program privind atragerea de investiții străine cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin consolidarea diplomației economice. Stimularea investițiilor cu efecte de multiplicare, reducerea barierelor economice, tehnice și administrative la intrarea pe piață, scheme de ajutor de stat și facilități punctuale locale pentru ISD în domeniile considerate strategice. ... ...
Economie. Politici în domeniul Resurselor minerale neenergetice – Modificarea Legii minelor nr. 85/2003 - are în vedere adoptarea de măsuri clare și concrete de transparență și responsabilitate în exploatarea resurselor naturale și crearea premiselor valorificării deșeurilor din industria minieră, cantonate sub formă de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare, care în prezent pot fi procesate. Beneficii directe: exploatarea rațională a resurselor, cu luarea în considerare a caracterului neregenerabil/regenerabil al acestora. Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic a forței de muncă disponibile pe plan local, regional și poate național. Programul va fi coroborat cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale în jurul activității de exploatare, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligația reabilitării mediului, care trec parțial/total de la statul român la noul concesionar. ... – Program privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite. (Exemplu: Diversificarea producției finite obținute din același minereu - concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier și diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate; Instalație de producere a varului din piatra provenită din cariera Pârâul Românesc la S.C. Cuprumin - S.A. Abrud: impact bugetar 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investiției 5 ani; Realizarea unei instalații de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril la Societatea Cuprumin - S.A. Abrud: impact bugetar 25 milioane euro). ... – Program privind domeniul Apelor Minerale. Elaborarea Legii Apelor Minerale, în vederea reglementării clare a modului de valorificare a apelor minerale naturale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale și a apelor de izvor (Exemplu: Achiziția de fabrici de îmbuteliere de apă minerală de către Societatea Națională a Apelor Minerale de pe piața internă, în vederea creării unui brand național, cu respectarea legislației în vigoare; Utilizarea surplusului de apă minerală de la sursele administrate de Societatea Națională a Apelor Minerale S.A. în cadrul unor programe cu caracter social și de export; Transferul Complexului Astoria din Snagov de la Ministerul Transporturilor - în administrarea Societății Naționale Feroviare - la Ministerul Economiei - în administrarea Societății Naționale a Apelor Minerale). ... ...
Economie. Comerț și relații internaționale – Program privind Flexibilizarea sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact economic major, definirea clară a obiectivelor și indicatorilor programelor administrate; Instituirea unor norme mai clare și simplificarea accesului la instrumentele aflate în administrarea ministerului de resort; Asigurarea complementarității cu finanțările europene; Eliminarea paralelismelor în competențele de susținere a exportului. (Exemplu: Eficientizarea Portalului de Comerț Exterior, în vederea transformării acestuia în instrument de promovare a ofertelor de export identificate de reprezentanții din rețeaua externă, diseminării de informații de piață și oportunități; Măsuri privind internaționalizarea afacerilor cu capital privat: participare la târguri și misiuni economice, cunoașterea piețelor; adaptarea afacerilor la noile piețe de desfacere; Dezvoltarea consultării și colaborării cu camerele de comerț și partenerii sociali, în vederea cunoașterii, promovării și susținerii unitare a ofertei de export a României și în crearea mecanismelor adecvate de atragere a investițiilor). ... ...
Economie. Protecția consumatorilor – Program privind dezvoltarea și consolidarea drepturilor consumatorilor. [Exemplu: îmbunătățirea accesului la măsuri reparatorii simple, eficiente, rapide și necostisitoare, inclusiv prin soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) ori soluționarea online a litigiilor (SOL)]. ... – Program privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare și evaluare a gradului de satisfacție a consumatorilor. (Exemplu: furnizarea de informații online cu privire la măsurile de protecție a consumatorilor și drepturile acestora, utilizarea unor produse și servicii care le pot afecta viața, securitatea, sănătatea sau interesele economice). ... ... CAPITOLUL Fonduri europene Datorită eforturilor Guvernului PSD, România a fost cel deal 11-lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a semnat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbții ridicate la sfârșitul perioadei de implementare. Astfel, România are un document-cadru care stabilește priorități clare în ceea ce privește investițiile, o finanțare majorată pentru cercetare și inovare, la o abordare echilibrată a investițiilor din sectorul transporturilor, și ținte mai bine aliniate la obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Pentru perioada 2014-2023, România are la dispoziție o alocare financiară totală de 42,3 miliarde euro fonduri europene (23 de miliarde euro sunt alocate programelor operaționale finanțate din fonduri structurale și de investiții, 8,1 miliarde euro revin Programului Național de Dezvoltare Rurală și 11,2 miliarde euro alocate plăților directe în agricultură). Având în vedere situația dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce privește rata absorbției și numărul de proiecte depuse, Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (peste 30 miliarde euro) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie
Reducerea decalajelor regionale este unul dintre principalele obiective a utilizării Fondurilor Structurale și de Investiții. România trebuie să susțină creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, coroborat cu reducerea disparităților regionale. Fondurile structurale și de investiții reprezintă instrumentul fundamental pus la dispoziția statelor membre pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni și evitarea adâncirii diferențelor de dezvoltare. Pentru implementarea cu succes a investițiilor finanțate din Fonduri Europene Structurale și de Investiții sunt necesare, pe de o parte, alinierea modului și a tipurilor de investiții finanțate din diverse surse de finanțare, precum și utilizarea complementară a fondurilor, astfel încât toate instrumentele să urmărească același obiectiv, și anume susținerea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii la nivelul întregului teritoriu al României. Mai mult decât atât, exercițiul financiar 2014-2020 presupune utilizarea fondurilor structurale și de investiții în mod coordonat și complementar, prin stabilirea de obiective comune, astfel încât să se potențeze efectul de creștere al acestor instrumente. În acest context, consolidarea coordonării tuturor fondurilor ESI, începută în 2012, trebuie continuată, prin aducerea structurilor care gestionează aceste fonduri sub o singură coordonare și alinierea obiectivelor acestora cu obiectivele naționale privind dezvoltarea echilibrată a regiunilor. În ceea ce privește dezvoltarea rurală și politica maritimă și de pescuit, la nivelul Acordului de parteneriat, document strategic negociat și aprobat de Comisia Europeană în anul 2014, s-a realizat deja alinierea obiectivelor și priorităților susținute de Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. De asemenea, trebuie subliniat că în exercițiul financiar 2014-2020 au fost introduse elemente inovative destinate dezvoltării regionale/locale, respectiv Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) și Dezvoltarea Locală aflată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC). Pentru a se asigura succesul implementării acestor instrumente noi este fundamentală coordonarea perfectă a diverselor tipuri de investiții, finanțate din fonduri diferite, lucru ce poate fi obținut prin asigurarea unei viziuni și a unui management unitar. În vederea atingerii acestor ținte, propunem următoarele măsuri: MĂSURI
Timpi scurți de evaluare pentru proiectele depuse și semnarea rapidă a contractelor de finanțare. În acest sens, folosim fondurile disponibile în Programul de Asistență Tehnică și demarăm în regim de urgență procedura de selecție (contracte-cadru și subsecvente sau similar procedurilor organizate de Direcțiile Generale din cadrul Comisiei Europene) de experți ce vor fi angrenați în operațiunile de verificare administrativă și financiară. ...
Achitarea fără întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii și până la achitarea lor de către Autoritățile de Management. ...
Monitorizarea atentă a fiecărui proiect prin introducerea funcției de manager de proiect în cadrul Autorităților de Management și obligația unei întâlniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului. ...
Analiza fiecărui program operațional și realocarea de fonduri către sectoarele cu potențial maxim de absorbție atât în interiorul, cât și între programele operaționale, pentru a evita riscul dezangajării fondurilor alocate României (anul 2018). ...
Măsuri de simplificare și evitare a supra-proceduralizării și birocrației excesive prin simplificarea orientărilor pentru solicitanți, operaționalizarea SMIS 2014+, simplificarea procedurilor de achiziții pentru beneficiarii privați, introducerea unor opțiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare și bareme standard pentru costurile unitare în normele naționale și regionale referitoare la eligibilitate, simplificarea procedurilor pentru autorizațiile de construcție. ...
Concomitent cu măsurile de simplificare, Guvernul susține îmbunătățirea sistemului administrativ și capacitatea de absorbție a acestor fonduri. În acest sens vom elabora statutul funcționarului public care lucrează în domeniul fondurilor europene, în care vor fi prezentate drepturi și obligații precis definite. ...
Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale: o proporție importantă a investițiilor, și anume 517 milioane euro (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inițiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi și de garanții pentru fazele incipiente și de creștere. ...
Simplificarea legislației aferente promovării și aprobării proiectelor de investiții din România. ...
Fiecare Autoritate de Management va iniția un proces de instruire a beneficiarilor, pe baza unui ghid, privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice, în vederea prevenirii greșelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale, precum și asigurarea unei practici unitare pe viitor. ...
Încurajarea Parteneriatelor Public-Privat, ca alternativă și soluții complementare care pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinanțate de Uniunea Europeană, prin crearea unei Strategic Unit, pe modelul statelor dezvoltate, în care vom investi experiența acestora. ...
Stimularea schimbului de bune practici în implementarea mecanismelor de creștere a absorbției de fonduri europene cu alte țări membre UE. ...
Consultarea periodică cu actorii interesați prin consolidarea structurilor decizionale de la nivelul comitetelor de monitorizare și CCMAP. ... Pe baza lecțiilor învățate din experiența 2007-2013, dincolo de bătălia cifrelor, este important ca România să treacă la un nou model de dezvoltare, accentul fiind pus pe proiecte și investiții mature, care aduc plus de valoare în economie și orientează investiții în ramuri ce susțin producția internă, pentru a ajunge la nivelul de performanță al celorlalte state membre. România crește sănătos! Încă de la momentul scrierii programelor operaționale, fostul Guvern PSD-ALDE a alocat 800 milioane de euro pentru sectorul sănătate, disponibili prin intermediul a 4 programe operaționale (Programul Operațional Regional, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Capacitate Administrativă), sprijinind: – Investiții în infrastructura spitalelor pentru creșterea accesului la serviciile furnizate pe toate palierele sistemului medical: îngrijirea primară, incluzând asistența comunitară, asistența ambulatorie și asistența de urgență (unități de primiri urgențe și spitalele regionale de urgență): ... – Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor din 280 de unități medicale ... – Reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii a 35 de unități de primiri urgențe ... – Construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea centrelor comunitare integrate sociomedicale, de care vor beneficia peste 270.000 de persoane ... Dat fiind deficitul de personal, ca urmare a migrației externe, investiția în resursa umană este esențială pentru creșterea accesului, calității și eficacității serviciilor medicale. Astfel, Guvernul va acorda prioritate formării cadrelor medicale implicate în furnizarea de servicii de prevenire și diagnosticare precoce, a celor implicați în tratamentul patologiilor prioritare cu care se confruntă persoanele sărace, responsabile pentru majoritatea cazurilor de morbiditate și mortalitate la adulți (ex. cancer, tuberculoză, boli cardiovasculare, diabet etc.), precum și personalului din cadrul serviciilor de urgență, estimând un număr de 180.000 de beneficiari, persoane care vor beneficia de formare sau schimb de bune practici din regiunile mai puțin dezvoltate și dezvoltate. – Promovarea programelor de sănătate și a serviciilor care includ o puternică componentă orientată spre prevenție, depistare precoce (screening), diagnosticare precoce și tratamentul bolilor sociale importante (de exemplu, boli de inimă, cancer, diabet, boli cronice de rinichi, hepatită cronică, tuberculoză și HIV - AIDS), inclusiv formarea și dezvoltarea profesioniștilor implicați în actul medical. Astfel, Guvernul își propune derularea celei mai mari campanii naționale de screening finanțate prin fonduri europene, prin care aproximativ 5.000.000 de persoane (adulți și copii) vor beneficia de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii. ... Alte obiective promovate în domeniul sănătății: – Implementarea soluțiilor TIC (e-sănătate, telemedicină, schimb de bune practici, programe de formare online pentru personalul implicat în utilizarea echipamentelor și tehnologiilor de ultimă generație). ... – Investiții în crearea și dotarea de noi laboratoare, centre de cercetare sau modernizarea celor existente. ... – Dezvoltarea infrastructurii cloud specifice IT comune tuturor organizațiilor din sectorul public și crearea de platforme sociale on-line și centre de date, în curs de dezvoltare portal web unic, cu acces la toate serviciile publice pe site-urile instituțiilor publice. ... Detaliile sunt prezentate în capitolul Sănătate. România construiește! Guvernul își propune ca obiectiv creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor oferite cetățeanului. Guvernul alocă 8.25 miliarde euro prin intermediul Programului Operațional Regional, pentru îndeplinirea următoarelor obiective: – Dezvoltarea transportului urban (căi de rulare/piste bicicliști/mijloace de transport ecologice). ... – 315 unități medicale care vor fi construite/reabilitate/ modernizate/extinse/dotate, de care vor beneficia peste 500.000 de persoane. ... – 2.100 km de drumuri județene modernizate pentru 1 milion de cetățeni. ... – Construcția/reabilitarea/modernizarea șoselelor de centură cu statut de drum județean aflate pe traseul drumului județean respectiv. ... – Infrastructură de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și tehnice) pentru 115.000 beneficiari. ... – Eficiența energetică a clădirilor publice, rezidențiale, investiții în iluminatul public. ... – Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orașele mici, mijlocii și Municipiul București în vederea creșterii spațiului verde. ... – Clădiri pentru activități educative, culturale și recreative, precum și zone verzi de mici dimensiuni, piețe publice, parcuri. ... – Regenerarea și revitalizarea zonelor urbane (modernizare spații publice, reabilitare clădiri/terenuri abandonate, centre istorice etc.). ... – 793 de comune cu proprietăți imobiliare înregistrate, echivalentul unei suprafețe de 5 milioane de hectare. ... – Investiții importante pentru 38 de unități administrativ- teritoriale (ITI) din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, județele Tulcea și Constanța. ... – 12 județe riverane Dunării care vor beneficia de investiții în infrastructura de apă, transport, patrimoniu cultural, turism și eficiență energetică. ... – Dezvoltarea turismului balnear prin investiții în infrastructura rutieră și crearea bazelor de tratament. ... – 2.500 de IMM-uri sprijinite pentru construcția/modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii. ... – 60 de centre de transfer tehnologic care vor oferi servicii- suport pentru IMM-uri, pe baza nevoilor identificate din mediul privat. ... Detaliile sunt prezentate în capitolul Administrație Publică. România crește inteligent! Guvernul va face investiții de peste 1,3 miliarde EUR care vor îmbunătăți competitivitatea, consolidând legăturile dintre cercetare, inovare, domeniile de specializare inteligentă și tehnologia informației. Astfel, prin intermediul Programului Operațional Competitivitate, susținem următoarele direcții principale de investiții în domeniul cercetării: – Sprijin pentru dezvoltarea de noi tehnologii și produse care rezultă din activitățile de CDI. ... – Stimularea activităților economice cu potențial în creșterea capacităților de inovare, atragerea și menținerea specialiștilor CDI în întreprinderi. ... – Stimularea parteneriatelor dintre actorii din sectorul privat și furnizorii de CDI în vederea creșterii prin inovare a competitivității economiei românești. ... – Activarea sectorului privat prin instrumente de susținere a antreprenoriatului orientat către CDI și a comercializării rezultatelor CDI, precum și prin promovarea unor instrumente financiare specifice (fonduri de risc, împrumuturi etc.). ... – Sprijinirea și consolidarea inițiativelor integrate, cum ar fi clusterele inovative. ... – Concentrarea resurselor în domenii economice relevante, urmărind totodată eficientizarea cercetării în sectorul public și impulsionarea apropierii de piață. ... Guvernul acordă 530 milioane euro prin intermediul Programului Operațional Competitivitate, pentru următoarele direcții principale de investiții în domeniul tehnologiei informației: • E-guvernare: 2023 Până la finalul anului 2023, Guvernul își propune informatizarea instituțiilor și creșterea serviciilor publice disponibile online, cu impact direct asupra îmbunătățirii nivelului de trai pentru cetățeni: stare civilă (naștere, căsătorie, divorț, deces): – Activitatea agenților economici (înființarea, vânzarea unei companii, modificarea statutului unei companii, obținerea surselor de finanțare, obținerea sprijinului pentru desfășurarea activității unei firme, faliment, lichidare, constituirea contractelor, înregistrare pentru plata taxelor); ... – Drepturi și responsabilități cetățenești (eliberarea actelor de identitate, obținerea unui pașaport, obținerea permisului de conducere auto, înregistrarea unui autovehicul, cumpărarea/închirierea unei case, asigurări opționale și obligatorii, asigurarea viitorului personal, votarea); ... – Muncă, familie și protecție socială (servicii-suport și de facilitare pentru căutarea unui loc de muncă, servicii-suport în cazul pierderii locului de muncă, asistență în cazul accidentelor de muncă sau a incapacității de a lucra, pensionare, înscrierea alocației pentru persoane cu handicap, obținerea îndemnizației de creștere a copilului, adopții); ... – Afaceri externe (emigrare în România, obținerea cetățeniei, obținerea unei vize); ... – Parcursul educațional (clase primare/liceu/universitate, înscrierea la bibliotecă); ... – Serviciile medicale (programarea unui consult medical într-un spital); ... – Promovarea turismului (ghiduri și informații de călătorie). ... În acest sens, prioritizarea intervențiilor vizează asigurarea interoperabilității instituțiilor implicate în cele 36 de evenimente de viață, precum și crearea cloudului guvernamental, care va determina costuri reduse de operare, eficiență energetică, flexibilitate în dezvoltarea de noi servicii online și aliniere la standarde europene. Tot din perspectiva tehnologie informației, până în 2023, Guvernul susține investiții masive în următoarele sectoare: • E-Educație: 2023 Ne propunem realizarea unor instrumente care deschid noi posibilități în sala de clasă și permit adaptarea procesului de învățământ la nevoile fiecărui elev, oferind astfel competențele digitale necesare pentru a activa în mod eficient și semnificativ într-o economie bazată pe cunoaștere. Obiectivele Guvernului: – Implementarea Bibliotecii Școlare Virtuale. ... – Realizarea/utilizarea la nivel național a catalogului electronic. ... – Achiziționarea de echipamente TIC pentru școlile gimnaziale în baza unor proiecte-pilot. ... – Îmbunătățirea accesului la internet prin implementarea de wireless campus, cu prioritate în școlile gimnaziale (2.000 de școli). ... – Crearea unei culturi digitale în procesul de predare-învățare-evaluare, a leadershipului și managementului școlii, prin implementarea de sisteme informatice de suport. ... • E-Sănătate: 2023 Strategia națională în domeniul sănătății vizează eficientizarea sistemului de sănătate prin accelerarea utilizării instrumentelor IT moderne de tip e-sănătate. Această abordare include două direcții majore:
Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în domeniul sănătății (RO - SĂNĂTATE) prin implementarea de soluții sustenabile de e-sănătate. ...
Investiții în peste 400 de unități prespitalicești și spitalicești care vor utiliza sisteme de telemedicină, având drept scop creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate la costuri eficiente pentru cetățeni, în special al celor din grupurile vulnerabile. ... • E-Cultură: 2023 Cultura accesibilă publicului larg este un obiectiv principal al Guvernului, IT-ul reprezentând cel mai eficient instrument pentru a promova schimbul de idei și informații, ceea ce contribuie la o mai bună înțelegere a diversității culturale. Prin intermediul proiectelor RO - CULTURA, Guvernul își propune investiții masive în e-cultură, asigurând astfel: – Conservarea patrimoniului național și, implicit, a identității noastre culturale. ... – Digitalizarea conținutului cultural și crearea unei arhive digitale (peste 200.000 de produse culturale). ... – Accesarea online a conținutului cultural. ... Toate aceste 3 domenii au potențialul de a îmbogăți educația în România și de a promova turismul, de a crește vizibilitatea țării noastre, de a îmbunătăți accesul publicului la resursele culturale și de a stimula sectorul creativ digital prin crearea unei noi piețe pentru servicii digitale și multimedia. Creșterea gradului de utilizare a internetului în România prin utilizarea cu regularitate a internetului de către 60% din total cetățeni și 45% din persoanele considerate dezavantajate prin extinderea rețelelor și a accesului la acestea: strategia Guvernului vizează comunitățile dezavantajate din 800 de localități reprezentând aproximativ 400.000 de gospodării care nu au acces la infrastructură de internet în bandă largă. Accesul la internet creează premizele pentru dezvoltarea competențelor digitale ca măsură de combatere a excluziunii, accesul la centre de cunoaștere comunitară, centre de resurse pentru dezvoltare, servicii electronice cu acces rapid către surse multiple de informație, accesul la servicii ambulatorii de specialitate prin soluții de telemedicină. Securitatea cibernetică națională: Guvernul susține investițiile necesare în vederea creșterii gradului de securitate la nivelul rețelelor/aplicațiilor TIC, pentru a preveni atacuri cibernetice împotriva infrastructurilor care susțin funcții de utilitate publică ori servicii ale societății informaționale a căror întrerupere/afectare ar putea constitui un pericol la adresa securității naționale. Acest lucru presupune sporirea rezistenței infrastructurii cibernetice, constând în sisteme informatice, aplicații aferente, rețele și servicii de comunicații electronice, prin implementarea de soluții tehnice de protejare a acestora și constituirea și operaționalizarea sistemului de securitate cibernetică națională. Detaliile sunt prezentate în capitolele aferente programelor sectoriale. România angajează! Guvernul susține investiții destinate să crească participarea pe piața muncii (aproximativ 1,3 miliarde EUR) în scopul creșterii ratei de ocupare, fiind vizați tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și alte grupuri vulnerabile. Un cuantum de aproximativ 1,9 miliarde EURO va fi dedicat promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei și a discriminării, sprijinind persoanele defavorizate (inclusiv pe romi) să aibă acces la piața muncii și să-și îmbunătățească starea de sănătate și condiția socială. Se va acorda o atenție specială oferirii de asistență medicală accesibilă și furnizării de servicii sociale comunitare, precum și dezinstituționalizării copiilor și a persoanelor cu handicap. Un cuantum de aproximativ 1,6 miliarde EURO va fi investit în educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții cu un accent deosebit pe reducerea fenomenului de abandon școlar la 11,3% și o creștere a participării în învățământul terțiar la 26,7%. În ansamblu, investițiile în capitalul uman vor ajunge la cel puțin 3,5 milioane de persoane. Un cuantum de 0,7 miliarde EURO din fonduri va contribui la consolidarea capacității instituționale a autorităților publice; din acesta, 0,55 miliarde EURO vor veni în sprijinul reformei administrației publice și al eficacității sistemului de justiție. Detaliile sunt prezentate în capitolul Muncă. România crește verde! Guvernul va atrage 800 milioane de euro pentru sectorul mediu, disponibili prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare, pentru finanțarea următoarelor obiective de investiții: Sectorul apă: – Construirea/reabilitarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate care asigură colectarea și epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 locuitori echivalenți, acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 locuitori echivalenți; ... – Dezvoltarea unui laborator național pentru îmbunătățirea monitorizării substanțelor deversate în ape, acordându-se prioritate în special substanțelor periculoase, și a calității apei potabile. ... Sectorul deșeuri: – Realizarea unor proiecte integrate de consolidare și extindere a sistemelor integrate de management al deșeurilor, cu respectarea ierarhiei deșeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare și eliminare): închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme și deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcția de instalații de transfer și valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare și unități de compostare individuală și stații de tratare mecano-biologică. ... – Implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul municipiului București. ... Decontaminare și ecologizare: – Măsuri de decontaminare și ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale și asigurarea calității solului în vederea protejării sănătății umane. ... Calitatea aerului: – Dezvoltarea și optimizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). ... Prevenirea riscului la inundații și lărgirea plajelor: – Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundațiilor prin preluarea soluțiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creșterea incidenței evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundațiilor și deșertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat și măsuri bazate pe ecosisteme, torenți și desecări). ... – Acțiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor și activități de reabilitare și protecție a plajelor, incluzând înnisipări artificiale, crearea de noi plaje, diguri și epiuri pentru retenția nisipului, diguri de stabilizare a plajelor; lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin. ... Detaliile sunt prezentate în capitolul Mediu. România mai aproape de Europa! Guvernul alocă 13 miliarde euro, pentru sectorul transporturi care vor avea ca rezultat modernizarea a 400 km de căi ferate, 325 km de drumuri noi, 9 km de linii noi de metrou și durate medii mai reduse ale călătoriei pe cale rutieră (cu 42%) și pe cale ferată (cu 55%). Detaliile sunt prezentate în capitolul Transporturi. CAPITOLUL Turism Atunci când am început să lucrăm la planul de guvernare pentru turism, am plecat de la următoarea realitate: o ramură economică ce produce milioane de Euro în fiecare an nu era reprezentată la nivel ministerial. Zeci de hotelieri, mii de angajați nu aveau minister care să coordoneze activitatea de turism din România. Acest lucru este mai mult decât greșit în condițiile în care turismul ar putea să se dezvolte pentru a deveni una din principalele ramuri economice ale României. Pe parcursul redactării acestui program am păstrat mereu în vedere obiectivul central pe care programul de guvernare îl are: creșterea clasei de mijloc! Din acest motiv, măsurile pe care le propunem au în vedere atragerea mai multor fonduri europene, calificarea forței de muncă în domeniul turismului și creșterea numărului de străini care să viziteze anual România și să contribuie așadar la dezvoltarea unor investiții bazate pe capitalul românesc. România are șansa de a crea mai multe locuri de muncă și de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanță istorică și religioasă și suficiente frumuseți naturale pentru a crește semnificativ numărul de turiști străini care vizitează anual România. Strategia Guvernului pentru turism nu se adresează însă numai turiștilor din afara granițelor. Viziunea noastră integrată vine să răspundă provocării de a dezvolta infrastructura de turism într-un mod coerent. Acest demers ține cont de protejarea ecosistemelor sensibile, precum și de nevoile manifestate de piața de turism din România. Măsurile urmărite de Guvern vor conduce la creșterea numărului de locuri de muncă și, astfel, la păstrarea forței de muncă în România. Vrem să oprim exodul forței de muncă din domeniul turismului către alte state din relativa vecinătate a României. MĂSURI
Adoptarea Legii turismului. ...
Guvernul susține înființarea unui Centru național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a celor postliceale pentru formarea profesională a forței de muncă în domeniul turismului. Efecte: asigurarea forței de muncă calificată, profesionalizarea persoanelor care activează în turism și alimentație publică. În prezent există un deficit de 40% în următoarele meserii: bucătari ospătari, recepționeri și cameriste. ...
Guvernul susține promovarea României ca destinație turistică în concordanță cu obiectivele și prioritățile generale de dezvoltare ale țării noastre, ale Uniunii Europene și ale tendințelor mondiale în domeniu. În vederea atingerii acestui obiectiv, Guvernul propune următoarele acțiuni: – Crearea la nivel de minister a unui buget de promovare inclusiv pentru deschiderea și eficientizarea activității birourilor de turism externe. Birourile de turism sunt factor de legătură între operatorii economici din turism și/sau tour-operatorii străini, precum și depozitării feedbackului, a impresiilor și părerilor despre România, a mass-mediei, specialiștilor și publicului din țările arondate. ... ...
Guvernul susține reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic semnificativ (mânăstiri, monumente, zone agroturistice, viticole). Durata: eșalonat în 3 ani, împreună cu Ministerul Transporturilor, MDRAP și în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: creșterea numărului de turiști și a încasărilor pentru zonele/obiectivele respective, reducerea semnificativă a costurilor de întreținere a mijloacelor de transport. Sursa de finanțare: fonduri europene sau/și bugetul statului. ...
Guvernul susține dezvoltarea și reabilitarea rețelelor de utilități publice în zonele turistice existente și în cele ce urmează a fi dezvoltate din punct de vedere turistic. Durata: 2018-2020 împreună cu Ministerul Transporturilor, MDRAP și în cadrul Comitetului Interministerial pentru Turism. Efect: stimularea investițiilor în turism prin asigurarea utilităților la noile construcții. Sursa de finanțare: fonduri europene sau/și bugetul statului ...
Guvernul va implementa Programul „Primul Centru de Agrement“. Prin acest program se vor realiza investiții pentru crearea infrastructurii desfășurării activităților de agrement (piscină, saună, masaj, aparate fitness, alte activități sportive și recreative). Guvernul va susține programul printr-o garanție de stat de 80%. Durata: 2018-
Efect: Prin acest program se are în vedere crearea de noi locuri de muncă și extinderea sezonului cu peste o lună și jumătate. Sursa de finanțare: bugetul statului. ...
Inventarierea și evaluarea investițiilor nefinalizate din fonduri europene și guvernamentale; asigurarea fondurilor pentru finalizarea investițiilor care reprezintă certitudini pentru dezvoltarea turismului în zona respectivă. Durata: 2018-
Efect: prin finalizarea acestor investiții se urmărește dezvoltarea infrastructurii și serviciilor în turism. Sursa de finanțare: bugetul statului. ...
Pentru turismul verde, stabilirea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate și celelalte resurse naționale: munți, păduri, ape și zonele neafectate de „epoca modernizării“ - zonele tradiționale și culturale din satele românești. Prin lege se vor atribui competențe autorităților administrației centrale și locale de a limita activitățile turistice înăuntrul tuturor ariilor protejate și va alcătui un portofoliu de tehnici și metode de evitare a suprasolicitării turistice a acestor zone. Interzicerea construcțiilor care nu corespund zonelor protejate și angajarea de personal suplimentar pentru supraveghere și pază. ...
Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, concomitent cu respectarea normelor de protecție a Rezervației Biosferei. În vederea realizării acestui obiectiv, Guvernul propune următoarele acțiuni: – Realizarea cadastrului Deltei Dunării și actualizarea Regulamentului de urbanism al Deltei, astfel încât să se armonizeze regimul de înălțime, aspectul exterior al clădirilor, utilizarea materialelor de construcție tradiționale cu ocuparea și utilizarea terenurilor conform cerințelor de protecție pentru una din cele mai mari zone umede din lume. ... – Pentru protejarea ecosistemelor se are în vedere creșterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport ecologice cu grad redus de poluare, promovarea și realizarea traseelor turistice nemotorizate și reglementarea coerentă a canalelor de circulație cu viteza de deplasare. Transport ecologic de pasageri, prin înlocuirea flotei existente de nave, care asigură transportul naval în Delta Dunării, cu nave cu consum redus de carburanți și grad redus de poluare, care folosesc și sisteme alternative de energie regenerabilă (biciclete, ambarcațiuni cu vâsle și motoare electrice). ... – Îmbunătățirea rețelei de informare turistică, realizarea de aplicații GPS de sprijin cu hărți și trasee turistice, structura turistică de cazare a Deltei și alte informații utile. ... ...
Consolidarea organizațiilor de management al destinațiilor (OMD) în stațiunile turistice și alte localități de interes turistic pe cele 3 planuri de dezvoltare: – micro: la acest nivel OMD-ul reunește autorități publice locale și reprezentanți din mediul privat și ai altor entități relevante, la nivelul unei stațiuni până la nivelul județelor. ... – mezo: la acest nivel OMD-ul reunește autorități publice locale și reprezentanți din mediul privat și ai altor entități relevante, la nivelul unei regiuni. ... – macro: un OMD central pentru destinația România, care coagulează reprezentanți ai OMD-urilor regionale, reprezentanți ai autorităților publice centrale (A.N.T., M.D.R.A.P., Ministerul Mediului, Ministerul Culturii, Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor, I.N.S., alte institute de cercetare în domeniul turismului), federații și asociații patronale, cu reprezentanți ai altor entități relevante (asociații de promovare, asociații profesionale din diferite sectoare economice, ONG-uri, administratori ai ariilor naturale protejate, mediul de formare profesională din turism, mediul academic și alții). ... ...
Garantarea pachetelor de servicii turistice Garantarea contravalorii serviciilor plătite de turiști către sau la agențiile de turism prin cel puțin următoarele instrumente de garantare: asigurare, garanții bancare, contul fiduciar, fond de garantare. Durata: începând cu 2018; Efecte: prevenirea efectelor negative asupra cetățeanului ca urmare a intrării în insolvență a agențiilor de turism. Impact financiar: Măsura are un impact social și fiscal pozitiv, nu implică cheltuieli bugetare. ... MĂSURI cu impact local sau sectorial în vederea susținerii turismului:
Asigurarea unei reglementări astfel încât operatorul economic care are în administrare structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în zona plajelor să aibă drept de preemțiune la închirierea suprafețelor de plajă situată în imediata vecinătate. ...
Asigurarea unei reglementări privind administrarea, în parteneriat public-privat, de către stat și operatorii economici deținători de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare sau/și de sănătate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor, care aparțin administrației publice centrale și sunt nefolosite. ... CAPITOLUL Politici publice privind IMM Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizarea pentru micii întreprinzători. MĂSURI
Dezvoltarea agențiilor regionale de atragere de investiții și promovare a exportului Durata: 2018-
Beneficiari: mediul de afaceri, autoritățile publice regionale și locale. Efecte: identificarea oportunităților de investire de la nivel local și realizarea unor proiecte de investiții „la cheie“; informare cu privire la facilitățile acordate investitorilor - un exemplu fiind schemele de ajutor de stat instituite cu scopul de a susține investiții noi la nivel național; sprijin pentru investitori în vederea obținerii avizelor necesare, racordarea la utilități și contractarea serviciilor-suport necesare demarării activității; stabilirea de parteneriate cu instituții finanțatoare de la nivel european și internațional, camere de comerț bilaterale, ambasadele străine din România; atragere de investiții străine cu sprijinul ambasadelor României din străinătate; Impact: sumele vor fi asigurate din fonduri nerambursabile 5.000.000 euro/an pentru 8 agenții. ...
Continuarea programului Romania Start-up Nation Perioada: 2018-
Beneficiari: start-upuri. Efecte: înființarea mai multor start-upuri și creșterea competitivității acestora, noi locuri de muncă bine plătite în economie; Valoare: 200.000 lei/proiect/antreprenor, 10.000 start-upuri anual. ...
Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni Perioada: 2018-2019; Beneficiari: investitorii autohtoni; susținerea investițiilor autohtone de minim 2 milioane de euro, prin acordarea unui grant din valoarea investiției. Efecte: dezvoltarea capitalului autohton, susținerea industrializării României, creșterea numărului de firme. ...
Crearea Programului Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului - PNDA Perioada: 2018-
Beneficiari: autoritățile publice locale și mediul de afaceri. Finanțează infrastructura antreprenorială la nivelul comunităților locale (înființarea a cel puțin un incubator/parc industrial/parc tehnologic). Efecte: creșterea atractivității pentru investiții în comunităților marginalizate, dezvoltarea infrastructurii de afaceri din România și creșterea atractivității României ca destinație de investiții. ...
Program pentru sprijinirea internaționalizării Perioada: 2018-2020; Beneficiari: firmele românești care își doresc să exporte. Efecte: creșterea exporturilor României și a IMM-urilor, prin participarea la târguri internaționale cu stand de țară, misiuni economice, evenimente internaționale în nume propriu. Prin lege, niciun demnitar nu poate participa la o vizită de lucru în străinătate cu accent economic, fără o delegație de oameni de afaceri, aleși prin proceduri transparente; calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie să fie postat public. ...
Înființarea liceelor de antreprenoriat Perioada: 2018-
Beneficiari: Elevii, noi generații de tineri antreprenori. Efecte: dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor. ...
Programul România Profesională Program de susținere, în parteneriat public-privat, a școlilor profesionale și de meserii, program care să susțină formarea tinerilor în meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc.). În acest moment, una dintre problemele cele mai stringente ale economiei o reprezintă lipsa forței de muncă adecvată. ...
Adoptarea Legii lobby-ului Astfel încât mediul de afaceri să nu mai fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centre de putere, iar altele dezavantajate. În acest sens, asemănător Registrului de Transparență European, se va înființa Registrul de lobby. ...
Restartarea mediului de afaceri Prin introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare. ... CAPITOLUL Politici publice în domeniul muncii și justiției sociale Programul de guvernare asumat de Guvern în domeniul muncii, protecției sociale, familiei, persoanelor vârstnice răspunde, în primul rând, nevoilor și cerințelor dezvoltării României pentru perioada 2018-
De asemenea, el urmărește direcțiile strategice ale PES privind sustenabilitatea modelului social european și noua agendă pentru Europa
Misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Atingerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Asumândune această misiune esențială, suntem determinați să continuăm strategiile de creștere economică, împletite cu cele sociale, și suntem convinși că numai un stat preocupat de situația fiecăruia dintre cetățenii săi poate răspunde cu succes provocărilor viitoare. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii incluzivă, pentru reducerea inegalităților și menținerea modelului social european, consolidând un model de creștere economică bazat pe un set coerent de politici publice și măsuri progresiste. Obiectivul principal în materie de ocupare a forței de muncă, stabilit în contextul Strategiei Europa 2020, este de a atinge ținta de 70% în privința ratei de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 ani. Acest lucru se poate realiza numai prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente. Acest obiectiv poate fi atins printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieței muncii cu cele din domeniul educației, susținând măsuri de incluziune socială, îmbunătățind serviciile medicale, promovând investiții în sectorul productiv și în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziție vulnerabilă. MĂSURI
Stimularea creării de noi locuri de muncă – Întărirea rolului activ al Serviciului Public de Ocupare (SPO) în relația cu angajatorii (POCU 3 ani). ... – Organizarea de evenimente relevante pentru piața muncii (2 burse generale ale locurilor de muncă, anual). ... – Reducerea costurilor administrative pentru angajator cu până la 18%, prin crearea cardului de asigurat în Sistemul Asigurărilor Sociale - elementul de bază al sistemului integrat unic de asigurări sociale (ghișeul unic electronic). ... – Adoptarea și implementarea Strategiei naționale pentru locurile de muncă verzi. Aceasta va asigura tranziția la Economia Verde. Observatorul European pentru Ocupare apreciază, în studiul realizat în 2013, că, în România, sectoarele ecologice ar putea reprezenta 25% din totalul ocupării. ... – Stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă, aflate în risc de excluziune socială; descurajarea dependenței de măsurile de asistență socială. ... – Întărirea legăturii cu ocuparea, diminuarea treptată a măsurilor pasive și dezvoltarea măsurilor active de asistență socială. ... – Întroducerea beneficiarilor de măsuri de asistență socială drept categorii prioritare pentru măsurile active de ocupare. ... – Realizarea unor programe de formare profesională a salariaților, care să fie corelate cu necesitățile pieței muncii. Asigurarea concordanței între cererea și oferta de competențe și expertiză (Durata: 3 ani; Finanțare din fonduri europene POCU). ... ...
Șanse reale pentru tineri Implementarea programului Garanția pentru Tineret – Implementarea unei legislații pentru tineri, prin care să fie asigurat tranzitul coerent de la sistemul educațional către piața forței de muncă, precum și echilibrul între viața profesională și cea personală, prin creșterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în situație de dependență. (adoptare 2018). ... – Introducerea unei prime care să stimuleze înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare (SPO), acordată în cuantum unic, raportată la valoarea

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.