(1)Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul I, "Mijloace de radionavigaţie", ediţia 2/2014, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa 10 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", volumul I, "Navigation Aids", ed. 6, iulie 2006, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv Amendamentul nr. 88. ...

(2)Standardele şi practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată. ...

(3)Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naţionale, în scopul asigurării desfăşurării traficului în spaţiul aerian naţional, pe rutele aeriene interne şi internaţionale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă. ...

(4)Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât: ... ■ Standardele şi practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul, s-au făcut particularizări în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă a regulilor (ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula din RACR-CNS precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume funcţii/instituţii - ex. autoritatea de stat, autoritatea delegată, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc. îi revine responsabilitatea respectivă; ■ Notele din textul original au fost introduse, parţial sau total, după caz, ca text asociat, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt utile în aplicarea regulilor; ■ Organizarea textului RACR-CNS, volumul I, ediţia 2/2014 este în mare măsură aceeaşi cu cea a Anexei 10 OACI, volumul I, având un sistem identic de numerotare/identificare a capitolelor, secţiunilor, tabelelor şi figurilor.

(5)Modurile de conformare acceptate pentru cerinţele din RACR-CNS, volumul I, ediţia 2/2014 sunt cele cuprinse în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar şi în materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile EUROCONTROL. ...

(6)Toate referinţele privind "Reglementările radio" se fac faţă de reglementările radio publicate de Internaţional Telecommunication Union (ITU). Reglementările radio sunt amendate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale Conferinţei mondiale de radiocomunicaţii. Mai multe informaţii date de ITU referitoare la sistemul de frecvenţe aeronautice utilizate sunt în documentul Handbook on Radio Frequency Spectrum Requirements for Civil Aviation care conţine prevederile politicilor OACI aprobate (Doc. 9718). ...

(7)Anexa 10, volumul I include standardele şi practicile recomandate pentru anumite tipuri de echipamente pentru mijloace de navigaţie aeriană. Pe măsură ce statele contractante constată necesitatea unor noi sisteme specifice, în conformitate cu condiţiile prevăzute în standardul sau practica recomandată relevantă, analiza nevoilor şi formularea de opinii şi recomandări OACI către statele contractante implicate este realizată periodic de către Consiliu, în baza recomandărilor întâlnirilor regionale privind navigaţia aeriană (Doc 8144 - Directive ale întâlnirilor regionale privind navigaţia aeriană şi regulile de procedură pentru organizarea acestora). ... Capitolul 1 DEFINIŢII Atunci când sunt utilizaţi în prezentul volum, următorii termeni vor avea următoarele înţelesuri: Alocare frecvenţă: atribuirea unei frecvenţe deja asignate, unui anumit sistem de radionavigaţie ce va funcţiona pe frecvenţa respectivă; Asignare frecvenţă: stabilirea unei anumite valori pentru o frecvenţă pentru un anumit serviciu de radionavigaţie ce urmează a fi furnizat la un anumit amplasament, conform reglementărilor ITU şi OACI în vigoare; Altitudine: distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca fiind un punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL). RNAV (Navigaţie RNAV). Metodă de navigaţie care permite operarea aeronavelor pe orice traiectorie de zbor dorită, în cadrul acoperirii realizate de mijloacele de navigaţie aflate la sol ori în spaţiu sau în limita capabilităţilor mijloacelor proprii de la bord, ori a unei combinaţii a acestora. (RNAV este definită şi ca "navigaţie de suprafaţă"). OBS.: RNAV include atât navigaţia bazată pe cerinţele de performanţă, cât şi alte metode de navigaţie care nu îndeplinesc condiţiile specifice navigaţiei bazate pe cerinţele de performanţă. Lăţime de bandă efectivă: banda de frecvenţe raportată la frecvenţa asignată, pentru care recepţia este asigurată atunci când au fost luate în calcul toate toleranţele receptorului. Rejecţie efectivă a canalului adiacent: rejecţia obţinută la frecvenţa corespunzătoare a canalului adiacent atunci când au fost luate în calcul toate toleranţele relevante ale receptorului. Elevaţie: distanţa pe verticală până la un punct sau nivel, de pe suprafaţa pământului, măsurată de la nivelul mediu al mării. Serviciu esenţial de radionavigaţie: un serviciu de radionavigaţie a cărui întrerupere are un impact semnificativ asupra operaţiunilor de aerodrom sau din spaţiul aerian afectat. Radiomarker cu fascicul în evantai: un tip de radiofar ale cărui emisii radiază vertical un fascicul în formă de evantai. Înălţime: distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la un punct de referinţă specificat. (faţă de un reper de pe sol); Principii cu privire la factorul uman: principii care se aplică personalului implicat în activităţile de proiectare, certificare, instruire, operare şi întreţinere specifice aviaţiei civile şi care urmăreşte realizarea unei interfeţe sigure între componenta umană şi alte componente de sistem prin luarea corespunzătoare în calcul a performanţei umane (Ref. Doc. 9683 - AN/950 - Human Factors Training Manual şi documentele dezvoltatoare). Putere medie (a unui radioemiţător): Puterea medie furnizată liniei de alimentare a antenei de către un emiţător într-un interval de timp suficient de lung, raportat la frecvenţa cea mai joasă implicată în modulaţie, luată în condiţii normale de funcţionare. În mod normal, trebuie să se selecteze un timp de 1/10 secunde, în care puterea medie are valoarea cea mai mare. Specificaţie de navigaţie (Navigation specification)- Set de cerinţe privind aeronava şi echipajul său necesar pentru a sprijini desfăşurarea operaţiunilor de navigaţie aeriană bazată pe cerinţele de performanţă într-un spaţiu aerian definit. Există două feluri de specificaţii de navigaţie: i. Specificaţie privind performanţa de navigaţie cerută (RNP) - O specificaţie de navigaţie bazată pe conceptul RNAV care include cerinţele de monitorizare şi de alertare în ceea ce priveşte performanţa şi care este indicată de prefixul RNP, de exemplu RNP 4, RNP APCH. ii. Specificaţie RNAV - O specificaţie de navigaţie bazată pe conceptul RNAV care nu include cerinţele de monitorizare şi de alertare în ceea ce priveşte performanţa şi care este indicată de prefixul RNAV, de exemplu RNAV 5, RNAV 1. Notă ... ────────── NOTA 1. Documentul OACI 9613, Manualul de navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă, volumul II conţine îndrumări detaliate referitoare la specificaţiile de navigaţie. NOTA 2.Termenul RNP, definit anterior ca fiind "o declaraţie a performanţei de navigaţie care este necesară pentru operarea într-un spaţiu aerian definit", a fost eliminat din cadrul acestei reglementări deoarece conceptul RNP a fost înlocuit cu conceptul PBN (Navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă). În cuprinsul acestei reglementări termenul RNP este utilizat doar în contextul specificaţiilor de navigaţie care prevăd cerinţele de monitorizare şi de alertare în ceea ce priveşte performanţa. De exemplu, RNP 4 desemnează cerinţele privind aeronava şi operarea acesteia, incluzând o cerinţă de performanţa laterală de 4 NM cu monitorizarea şi alertarea în ceea ce priveşte performanţa, cerinţele fiind descrise detaliat în Documentul OACI 9613, Manualul de navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă. ────────── Navigaţia bazată pe cerinţele de performanţă (PBN). Navigaţie RNAV bazată pe cerinţele de performanţă pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spaţiu desemnat. Notă ... ────────── NOTĂ: Cerinţele de performanţă sunt exprimate prin specificaţii de navigaţie (specificaţii RNAV, specificaţii RNP) în termeni de acurateţe, integritate, continuitate, disponibilitate şi funcţionalitate, necesare pentru operarea propusă în contextul unui concept particular de spaţiu aerian. ────────── Altitudine barometrică. Presiune atmosferică exprimată în unităţi de altitudine care corespunde acelei presiuni din atmosfera standard. Volum de serviciu protejat O zonă din acoperirea unui mijloc în care acesta furnizează un anumit serviciu, în conformitate cu standardele şi practicile OACI recomandate (SAPRs) relevante şi în cadrul căreia, mijlocului i se asigură protejarea frecvenţei. Serviciu de radionavigaţie. Serviciul care furnizează informaţii de ghidare sau date de poziţie pentru operarea sigură şi eficientă a aeronavelor şi care sunt asigurate de unul sau mai multe mijloace de radionavigaţie. Punct de luare a contactului cu pista (touchdown). Punctul unde panta nominală de coborâre interceptează pista. "Touchdown" aşa cum este definit mai sus este un punct de referinţă şi nu este neapărat punctul efectiv în care aeronava atinge pista. Radiomarker cu radiaţie verticală. Un tip de radiofar ale cărui emisii radiază vertical cu o caracteristică în formă de con. [Rezervat] Indică acel paragraf sau punct care urmează a fi dezvoltat ulterior. Pentru această reglementare s-a convenit că terminologia utilizată cu referire la operaţiunile de apropiere instrumentală se bazează pe o versiune precedentă a Anexei 6, clasificarea operaţiunilor de apropiere instrumentală şi aterizare. Ea poate fi definită conform definiţiilor Anexei 6, după cum urmează: ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Cerinţe de performanţă în susţinerea operaţiunilor de apropiere instrumentală│ ├────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ Metoda din Anexa 6 - │ │ Performanţa sistemului din Anexa 10 │categoria de operare de │ │ │ apropiere │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Apropiere de neprecizie (NPA) │2D- tipul A*1) │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Apropiere cu ghidare verticală (APV) │3D- tipul A*2) │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Apropiere de precizie (PA), categoria I, DH mai mare│3D- tipul A*3) │ │sau egal cu 75 m (250 ft.) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Apropiere de precizie (PA), categoria I, DH mai mare│3D- tipul B - CAT I │ │sau egal cu 60 m (200 ft.) şi mai mică de 75 m │ │ │(250 ft.) │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Apropiere de precizie (PA), categoria II │3D- tipul B - CAT II │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Apropiere de precizie (PA), categoria III │3D- tipul B - CAT III │ ├────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┤ │ *1) Fără ghidare verticală │ │ *2) Cu ghidare barometrică sau ghidare verticală SBAS │ │ *3) Cu ghidare ILS, MLS, GBAS sau verticală SBAS. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Capitolul 2 PREVEDERI GENERALE PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAŢIE 2.1 MIJLOACE STANDARD DE RADIONAVIGAŢIE 2.1.1 Mijloacele standard de radionavigaţie sunt:

1. a)Sistemul de aterizare instrumentală (ILS), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.1; ...
2. b)sistemul de aterizare bazat pe microunde (MLS), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.11 şi ...
3. c)sistemul de navigaţie global cu ajutorul sateliţilor (GNSS), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.7; ...
4. d)radiofarul VHF omnidirecţional (VOR), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.3; ...
5. e)radiofarul nedirecţional (NDB), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.4; ...
6. f)echipamentul UHF pentru măsurarea distanţei (DME), în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.5 şi ...
7. g)radiomarkerul VHF de rută, în conformitate cu standardele conţinute în capitolul 3, pct.3.6. ... Întrucât contactul vizual este esenţial pentru faza finală a apropierii şi aterizării, instalarea de mijloace de radionavigaţie nu exclude necesitatea instalării mijloacelor de zbor pentru apropiere şi aterizare în condiţii de vizibilitate redusă. Se are în vedere că introducerea şi utilizarea mijloacelor de radionavigaţie pentru permiterea operaţiunilor de apropiere de precizie şi aterizare trebuie să se conformeze procedurilor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Categoriile de operaţiuni de apropiere de precizie şi aterizare sunt clasificate în RACRRA "Regulile Aerului", ed. 2.0/2006, cu amendamentele ulterioare, Partea I, Capitolul 1. Informaţii privind obiectivele operaţionale asociate categoriilor de performanţă ale sistemului ILS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Informaţii privind obiectivele operaţionale asociate categoriilor de performanţă ale sistemului MLS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 2.1.2 Abaterile de orice fel ale mijloacelor de radionavigaţie de la standardele stipulate în capitolul 3 trebuie să fie publicate în publicaţia de informare aeronautică (AIP România). 2.1.3 Atunci când există instalat un mijloc de radionavigaţie care nu este nici ILS nici MLS, dar care poate fi utilizat în întregime sau parţial cu echipamentele de la bordul aeronavelor, proiectate a fi utilizate cu mijloacele ILS sau MLS, este necesar ca detaliile complete ale acestor mijloace care pot fi utilizate, să fie introduse în publicaţia de informare aeronautică (AIP România). Prezenta prevedere are scopul de a stabili o cerinţă pentru transmiterea de informaţii relevante, mai degrabă decât de a autoriza astfel de echipamente. 2.1.4 Prevederi specifice pentru sistemele de navigaţie globală cu ajutorul sateliţilor (GNSS) 2.1.4.1 Este permisă încetarea unui serviciu furnizat de unul dintre elementele unui satelit GNSS (Capitolul 3, pct. 3.7.2) în baza unui preaviz anterior încetării de cel puţin şase ani, al furnizorului de servicii. 2.1.4.2 Autoritatea competentă aprobă operaţiuni bazate pe sistemul GNSS, numai dacă datele GNSS relevante pentru operaţiunile respective sunt înregistrate. Datele înregistrate pot fi utilizate în cadrul investigaţiilor în cazurile de accidente şi incidente aeronautice. Menţinerea în limitele impuse pentru operaţiunile de certificare a acurateţii, integrităţii, continuităţii şi disponibilităţii datelor înregistrate trebuie să facă obiectul unor confirmări periodice. Materialele de îndrumare privind înregistrarea parametrilor GNSS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 2.1.4.3 Înregistrările trebuie păstrate o perioadă de cel puţin paisprezece zile. Când înregistrările sunt relevante pentru investigaţii legate de accidente şi incidente, acestea trebuie păstrate perioade mai lungi până în momentul în care este evident faptul că nu vor mai fi necesare. 2.1.5 Radar de apropiere de precizie (PAR). 2.1.5.1 Un sistem radar de apropiere de precizie (PAR), instalat şi exploatat ca mijloc de radionavigaţie, împreună cu echipamentele de comunicaţii bidirecţionale cu aeronavele şi mijloace pentru coordonarea eficientă între aceste elemente şi organul de control al traficului aerian, trebuie să se conformeze standardelor conţinute în capitolul 3, pct. 3.2. Elementul radar de apropiere de precizie (PAR) al sistemului radar de apropiere de precizie poate fi instalat şi operat fără a fi însoţit de un element de supraveghere radar (SRE), atunci când se stabileşte că elementul SRE nu este necesar să corespundă cerinţelor controlului traficului aerian privind dirijarea aeronavelor. Deşi SRE nu este considerat în niciun caz o alternativă satisfăcătoare la sistemul radar de apropiere de precizie, acesta poate fi instalat şi operat fără a fi însoţit de un PAR în scopul asistării controlului traficului aerian în dirijarea aeronavelor ce intenţionează să folosească un mijloc de radionavigaţie sau pentru apropieri şi decolări sub supraveghere radar. 2.1.6 Atunci când un mijloc de radionavigaţie este destinat să asigure apropieri şi aterizări de precizie, acesta trebuie să fie suplimentat, dacă este necesar, cu o sursă/surse de informaţii de dirijare care, atunci când sunt utilizate în corelaţie cu procedurile corespunzătoare, vor asigura dirijarea efectivă către traiectoria de referinţă dorită şi cuplarea eficientă (manuală sau automată) cu aceasta. În acest scop sunt utilizate mijloacele DME, GNSS, NDB, VOR şi sistemele de navigaţie de bord ale aeronavelor. 2.2 VERIFICĂRI LA SOL ŞI DIN ZBOR 2.2.1 Mijloacele de radionavigaţie de tipul celor prevăzute de specificaţiile din Capitolul 3 şi disponibile pentru utilizare de către aeronavele implicate în navigaţia aeriană internaţională, trebuie să facă obiectul unor verificări periodice la sol şi din zbor. Precizări privind verificările la sol şi din zbor a mijloacelor standard OACI, inclusiv periodicitatea testărilor se regăsesc în "Manualul privind Verificarea Mijloacelor de Radionavigaţie" (Doc 8071) şi trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 2.3 FURNIZAREA DE INFORMAŢII PRIVIND STAREA OPERAŢIONALĂ A MIJLOACELOR DE RADIONAVIGAŢIE 2.3.1 Turnurilor de control de aerodrom şi unităţilor care furnizează serviciul de control de apropiere trebuie să li se pună la dispoziţie, în timp util, informaţii numai pentru serviciile furnizate, privind starea operaţională a mijloacelor de radionavigaţie esenţiale pentru apropiere, aterizare şi decolare la aerodromul/aerodromurile pe care le deservesc. 2.4 SURSE DE ALIMENTARE PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAŢIE ŞI SISTEMELE DE COMUNICAŢII 2.4.1 Mijloacele de radionavigaţie şi elementele de la sol ale sistemelor de comunicaţii de tipul celor specificate în prezenta reglementare trebuie să fie prevăzute cu surse de alimentare adecvate şi mijloace care să asigure continuitatea serviciului în funcţie de cerinţele serviciului furnizat. 2.5 CONSIDERAŢII PRIVIND FACTORUL UMAN 2.5.1 Principiile privind factorii umani trebuie să fie respectate la proiectarea, instalarea certificarea şi exploatarea mijloacelor de radionavigaţie. Materiale de îndrumare în legătură cu principiile privind Factorul Uman se regăsesc în "Manualul de instruire privind factorii umani" (OACI Doc 9683) şi în Circulara 249 (Publicaţia privind factorii umani nr. 11 - Factorul uman în sistemele CNS/ATM). Capitolul 3 SPECIFICAŢII PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAŢIE Specificaţiile privind amplasarea şi construcţia instalaţiilor şi echipamentelor pe zone operaţionale menite să reducă la minim pericolele pentru aeronave se găsesc în reglementarea RACR-AD-PETA, capitolul 9. 3.1 SPECIFICAŢII PENTRU ILS 3.1.1 Definiţii Sensibilitatea la deviaţia unghiulară. Raportul dintre valoarea DDM măsurată şi deviaţia unghiulară corespunzătoare faţă de linia de referinţă specifică. Sector de curs de spate. Sectorul de curs situat pe partea opusă a ILS Direcţie (LLZ) faţă de pistă. Linie de curs. Locul geometric al punctelor aflate cel mai aproape de axul pistei în orice plan orizontal la care DDM este zero. Sector de curs. Un sector aflat în plan orizontal care conţine linia de curs şi este delimitat de locurile geometrice ale punctelor celor mai apropiate de linia de curs la care DDM este 0,155. Diferenţa în adâncimea de modulaţie (DDM) Adâncimea procentuală a modulaţiei semnalului mai puternic minus adâncimea procentuală a modulaţiei semnalului mai slab, împărţită la 100. Sensibilitatea deviaţiei fasciculului ILS Direcţie (LLZ). Raportul dintre DDM măsurat şi deviaţia laterală corespunzătoare faţă de linia de referinţă. ILS categoria I de performanţă. Un ILS care furnizează informaţii de ghidare de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcţie intersectează panta de coborâre ILS, la o înălţime de 60 m (200
8. ft)sau mai puţin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei. Notă ... ────────── NOTĂ: Prezenta definiţie nu are scopul de a împiedica utilizarea ILS - categoria I de performanţă - sub înălţimea de 60 m (200 ft), având repere vizuale, acolo unde calitatea ghidării asigurate permite şi unde au fost stabilite proceduri operaţionale satisfăcătoare. ────────── ILS categoria II de performanţă. Un ILS care furnizează informaţii de ghidare de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcţie intersectează panta de coborâre ILS, la o înălţime de 15 m (50
9. ft)sau mai puţin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei. ILS categoria III de performanţă Un ILS care, cu ajutorul echipamentelor auxiliare, în cazurile în care este necesar, furnizează informaţii de ghidare de la limita de acoperire a dispozitivului până la şi de-a lungul suprafeţei pistei. Sector de curs anterior. Sectorul de curs care este situat pe aceeaşi parte a fasciculului de direcţie ca şi pista. Sector de curs median. Sectorul, în plan orizontal care conţine linia de curs şi este delimitat de locurile geometrice ale punctelor care se află cel mai aproape de linia de curs în care DDM este de 0,0775. Sectorul median al pantei de coborâre ILS. Sectorul în plan vertical care conţine panta de coborâre ILS şi este delimitat de locurile geometrice ale punctelor care se află cel mai aproape de panta de coborâre în care DDM este de 0,0875. Continuitatea serviciului ILS Calitate care referitoare la frecvenţa redusă a întreruperilor de semnal radiat. Nivelul de continuitate al funcţionării fasciculului de direcţie sau al pantei de coborâre este exprimat ca probabilitatea de a nu pierde semnalele de ghidare radiate. Panta de coborâre ILS. Locul geometric al punctelor în planul vertical care conţine axul pistei la care DDM este zero şi care este cel mai apropiat de planul orizontal. Unghiul pantei de coborâre ILS. Unghiul între o linie dreaptă care reprezintă valoarea medie a pantei de coborâre şi orizontală. Sectorul pantei de coborâre ILS. Sectorul în plan vertical care conţine panta de coborâre ILS şi este delimitat de locurile geometrice ale punctelor celor mai apropiate de panta ILS, la care DDM este 0,175. Integritatea ILS. Calitatea care se referă la încrederea care poate fi acordată în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor furnizate de dispozitiv. Nivelul de integritate al fasciculului de direcţie sau al pantei de coborâre este exprimat în funcţie de probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false. Punctul "A" ILS. Un punct de pe panta de coborâre ILS situat în lungul prelungirii axului pistei pe direcţia de apropiere şi aflat la o distanţă de 7,5 km (4 NM) de la pragul pistei. Punctul "B" ILS. Un punct pe panta de coborâre ILS situat în lungul prelungirii axului pistei pe direcţia de apropiere aflat la o distanţă de 1 050 m (3 500
10. ft)de la pragul pistei. Punctul "C" ILS. Un punct prin care porţiunea dreaptă prelungită în jos a pantei nominale de coborâre ILS trece la o înălţime de 30 m (100
11. ft)deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei. Punctul "D" ILS. Un punct aflat la 4 m (12
12. ft)deasupra axului pistei şi la 900 m (3 000
13. ft)de la pragul pistei pe direcţia fasciculului de direcţie. Punctul "E" ILS. Un punct aflat la 4 m (12
14. ft)deasupra axului pistei şi la 600 m (2 000
15. ft)de la capătul pistei în direcţia pragului pistei. Punctul de referinţă ILS (Punctul "T"). Un punct aflat la o înălţime specificată situat deasupra intersecţiei axului pistei cu planul vertical al pragului pistei şi prin care trece porţiunea dreaptă prelungită în jos a pantei de coborâre ILS. Sistem ILS Pantă cu două frecvenţe. Un sistem ILS pantă (GP) la care acoperirea este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiaţie independente, distanţate (spaţiate), pe frecvenţe purtătoare separate, în cadrul canalului ILS pantă (GP) respectiv. Sistem ILS Direcţie cu două frecvenţe. Un sistem ILS Direcţie (LLZ) la care acoperirea este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiaţie independente, distanţate (spaţiate), pe frecvenţe purtătoare separate, în cadrul canalului VHF al ILS direcţie (LLZ) respectiv. 3.1.2 Cerinţe de bază 3.1.2.1 ILS cuprinde următoarele componente de bază:
16. a)echipament de Direcţie LLZ VHF, sistem de monitorizare aferent, telecomandă şi echipament indicator; ...
17. b)echipament de Pantă GP UHF, sistem de monitorizare aferent, telecomandă şi echipament indicator; ...
18. c)radiomarkere VHF sau echipament pentru măsurarea distanţei (DME) în conformitate cu secţiunea 3.5, însoţite de sistemul de monitorizare aferent, telecomandă şi echipament indicator. ... 3.1.2.1.1 Sistemele ILS de categoriile I, II şi III de perfomanţă furnizează indicaţii la punctele desemnate de control la distanţă, privind starea operaţională a tuturor componentelor sistemului ILS de la sol, după cum urmează:
19. a)pentru toate sistemele ILS de categoria a II-a şi a III-a, unitatea de servicii de trafic aerian implicată în controlul aeronavei în zona de apropiere finală este unul din punctele de control la distanţă şi care recepţionează informaţii despre starea operaţională a ILS, cu o întârziere corespunzătoare cerinţelor mediului operaţional; ...
20. b)pentru un ILS categoria I, dacă acel ILS furnizează un serviciu de radionavigaţie esenţial, unitatea de servicii de trafic aerian implicată în controlul aeronavei în zona de apropiere finală este unul din punctele de control la distanţă şi care recepţionează informaţii despre starea operaţională a ILS, cu o întârziere corespunzătoare cerinţelor mediului operaţional. ... Notă ... ────────── NOTĂ: Specificaţiile din prezenta reglementare trebuie să fie utilizate ca un mijloc pentru a susţine funcţiile managementului traficului aerian şi cerinţele aplicabile oportune la un moment dat, dimensionate în concordanţă cu 2.8.1. ────────── Cerinţele oportune la un moment dat aplicabile funcţiilor de monitorizare a integrităţii ILS, care protejează aeronava de funcţionarea defectuoasă a ILS, sunt specificate în 3.1.3.11.3.1 şi 3.1.5.7.3.1. Notă ... ────────── NOTĂ: Se intenţionează ca sistemul de trafic aerian să aibă prevederi suplimentare, care pot fi esenţiale pentru menţinerea operaţională deplină a ILS categoria a III-a, adică să furnizeze ghidare suplimentară laterală şi longitudinală în timpul rulării pe pistă şi să asigure îmbunătăţirea integrităţii şi fiabilităţii sistemului. ────────── 3.1.2.2 ILS este construit şi reglat astfel încât, la o anumită distanţă de la pragul pistei, indicaţiile instrumentale similare de la bord, au devieri similare de la linia de curs sau panta de coborâre ILS după caz, indiferent de echipamentul de la sol aflat în funcţiune. 3.1.2.3 Componentele de direcţie şi pantă ale ILS specificate la 3.1.2.1
21. a)şi
22. b)care fac parte din ILS categoria I de performanţă, trebuie să respecte cel puţin standardele de la 3.1.3, respectiv 3.1.5, cu excepţia celor care stipulează aplicarea la ILS - categoria II de performanţă. 3.1.2.4 Componentele de direcţie şi pantă ale ILS specificate la 3.1.2.1
23. a)şi
24. b)care fac parte din ILS - categoria II de performanţă, trebuie să respecte standardele aplicabile acestor componente aferente ILS - categoria I de performanţă, completate sau modificate de standardele de la 3.1.3 şi 3.1.5 care stipuleaz♦ aplicarea la ILS - categoria II de performanţă. 3.1.2.5 Componentele de direcţie şi pantă ale ILS şi alte echipamente auxiliare menţionate la punctul 3.1.2.1.1, care fac parte dintr-un ILS - categoria III de performanţă, trebuie să respecte standardele aplicabile acestor componente din cadrul ILS - categoriile I şi II de performanţă, cu excepţia completărilor din standardele de la 3.1.3 şi 3.1.5, care se referă la ILS - categoria III de performanţă. 3.1.2.6 Pentru a asigura un nivel corespunzător de siguranţă, ILS este proiectat şi întreţinut astfel încât probabilitatea de funcţionare în limitele cerinţelor de performanţă specificate să fie ridicată, în concordanţă cu categoria de performanţă operaţională aferentă. Notă ... ────────── NOTĂ: Se intenţionează ca specificaţiile pentru ILS - categoriile II şi III de performanţă să atingă cel mai înalt grad de integritate a sistemului, fiabilitate şi stabilitate în exploatare în cele mai nefavorabile condiţii de mediu care pot fi întâlnite. ────────── 3.1.2.7 În locaţiile în care două echipamente ILS distincte deservesc capetele opuse ale unei singure piste, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că numai ILS Direcţie (LLZ) care deserveşte direcţia de apropiere în uz va radia, cu excepţia cazului în care ILS-LLZ în uz este ILS categoria I şi nu rezultă interferenţe din punct de vedere operaţional. 3.1.2.7.1 În locaţiile în care două echipamente ILS distincte deservesc capetele opuse ale unei piste şi în cazul în care se utilizează un ILS categoria I de performanţă pentru apropieri cu pilot automat cuplat şi aterizări la vedere, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că numai echipamentul de Direcţie care deserveşte direcţia de apropiere în uz radiază, cu condiţia ca celălalt ILS Direcţie să nu fie solicitat pentru operare simultană. Dacă ambele ILS Direcţie (LLZ) radiază, există posibilitatea de interferenţă asupra semnalelor LLZ în zona pragului pistei. 3.1.2.7.2 În locaţiile în care echipamentele ILS care deservesc capete opuse ale aceleiaşi piste sau piste diferite pe acelaşi aeroport utilizează aceleaşi perechi de frecvenţe, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că doar un singur echipament emite la un moment dat. La comutarea de pe un echipament ILS pe celălalt, radiaţia provenită de la amândouă trebuie să fie suprimată timp de minimum 20 de secunde. 3.1.3 ILS Direcţie (Localizer - LLZ) VHF şi monitorul asociat Introducere. Specificaţiile din prezenta secţiune acoperă ILS-urile LLZ care furnizează fie informaţii pozitive de ghidare pentru un azimut de 360 grade, fie furnizează această ghidare numai în cadrul unei anumite porţiuni din azimutul frontal (vezi 3.1.3.7.4). În cazul în care sunt instalate ILS LLZ care furnizează informaţii de ghidare într-un sector limitat, informaţiile de la anumite mijloace de navigaţie poziţionate corespunzător, împreună cu procedurile adecvate, trebuie în general să asigure că orice informaţii de ghidare confuze în afara sectorului nu sunt semnificative din punct de vedere operaţional. 3.1.3.1 Generalităţi 3.1.3.1.1 Radiaţia de la sistemul de antene al ILS LLZ produce o caracteristică de directivitate compusă, care este modulată în amplitudine de un ton de 90 Hz şi unul de 150 Hz. Caracteristica de radiaţie produce un sector de curs cu un ton predominând pe o parte a cursului şi celălalt ton predominând pe partea opusă. 3.1.3.1.2 Când un observator este cu faţa la ILS LLZ, la capătul unei piste pe direcţia de apropiere, gradul de modulaţie al frecvenţei purtătoare radio produsă de tonul de 150 Hz predomină pe partea dreaptă a observatorului, iar cea produsă de tonul de 90 Hz predomină pe partea stângă a observatorului. 3.1.3.1.3 Toate unghiurile orizontale utilizate în specificarea caracteristicilor de câmp ale ILS LLZ îşi au originea în centrul sistemului de antene ILS LLZ care furnizează semnalele utilizate în sectorul de curs frontal. 3.1.3.2 Frecvenţa radio 3.1.3.2.1 ILS LLZ trebuie să funcţioneze în banda 108 MHz până la 111.975 MHz. În cazurile în care se utilizează o singură frecvenţă radio purtătoare, toleranţa frecvenţei nu trebuie să depăşească plus sau minus 0,005 procente. În cazurile în care se utilizează două frecvenţe radio purtătoare, toleranţa de frecvenţă nu trebuie să depăşească 0,002 procente, iar banda nominală ocupată de frecvenţele purtătoare trebuie să fie simetrică faţă de frecvenţa asignată. Cu toate toleranţele aplicate, separarea de frecvenţă între frecvenţele purtătoare nu trebuie să fie mai mică de 5 kHz şi nici mai mare de 14 kHz. 3.1.3.2.2 Emisia ILS LLZ este polarizată orizontal. Componenta polarizată vertical a radiaţiei pe linia de curs nu trebuie să o depăşească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,016 când aeronava este poziţionată pe linia de curs şi are o mişcare de ruliu de 20 de grade faţă de orizontală. 3.1.3.2.2.1 Pentru ILS LLZ categoria a II-a de performanţă, componenta polarizată vertical a radiaţiei pe linia de curs nu trebuie să depăşească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,008, când o aeronavă este poziţionată pe linia de curs şi are o mişcare de ruliu de 20 de grade faţă de orizontală. 3.1.3.2.2.2 Pentru ILS LLZ categoria a III de performanţă, componenta polarizată vertical a radiaţiei în cadrul unui sector delimitat de 0,02 DDM de o parte şi de alta a liniei de curs nu trebuie să o depăşească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,005 când o aeronavă are o mişcare de ruliu de 20 de grade faţă de orizontală. 3.1.3.2.3 Pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă, semnalele emise de la emiţător nu trebuie să conţină nicio componentă care să aibă ca rezultat o fluctuaţie aparentă a liniei de curs de peste 0,005 DDM vârf-vârf în banda de frecvenţă 0.01 Hz până la 10 Hz. 3.1.3.3 Acoperirea 3.1.3.3.1 ILS LLZ trebuie să furnizeze suficiente semnale pentru a permite funcţionarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord pe sectoarele de acoperire ale ILS LLZ şi ILS GP. Sectorul de acoperire al fasciculului de direcţie se întinde din centrul sistemului de antene ILS LLZ până la distanţa de: ■ 46,3 km (25 NM) între zero şi plus sau minus 10 grade de la linia de curs frontală; ■ 31,5 km (17 NM) între plus sau minus 10 grade şi plus sau minus 35 grade de la linia de curs frontală; ■ 18,5 km (10 NM) în afara unghiului de plus sau minus 35 grade, dacă se asigură acoperirea; exceptând ca, în cazurile în care caracteristicile topografice dictează sau cerinţele operaţionale permit, limitele pot fi reduse la 33,3 km (18 NM) în cadrul sectorului de plus sau minus 10 grade şi 18,5 km (10 NM) în cadrul restului de acoperire, când mijloacele de navigaţie alternative asigură o acoperire satisfăcătoare în cadrul zonei de apropiere intermediară. Semnalele ILS LLZ trebuie să poată fi recepţionate la distanţele specificate, la şi peste o înălţime de 600 m (2 000
25. ft)deasupra cotei pragului, sau 300 m (1 000
26. ft)deasupra cotei celui mai înalt punct din zonele de apropiere intermediară şi finală, oricare dintre ele ar fi mai înalt. Astfel de semnale trebuie să poată fi recepţionate, la distanţele specificate, până la o suprafaţă care se extinde în afara acoperirii antenei de direcţie şi înclinată la 7 grade deasupra orizontalei. 3.1.3.3.2 În toate părerile volumului de acoperire menţionat la 3.1.3.3.1, altele decât cele menţionate la 3.1.3.3.2.1, 3.1.3.3.2.2 şi 3.1.3.3.2.3, intensitatea câmpului nu trebuie să fie mai mică de 40 microvolţi per metru (minus 114 dBW/mp). Acest câmp de intensitate minimă este necesar pentru a permite utilizarea operaţională satisfăcătoare a ILS LLZ. 3.1.3.3.2.1 Pentru ILS LLZ categoria I de performanţă, intensitatea minimă a câmpului ILS GP şi în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ de la o distanţă de 18,5 km (10 NM) până la o înălţime de 60 m (200
27. ft)deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei, nu trebuie să fie mai mică de 90 microvolţi per metru (minus 107 dBW/mp). 3.1.3.3.2.2 Pentru ILS LLZ categoria II de performanţă, intensitatea minimă a câmpului ILS GP şi în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolţi per metru (minus 106 dBW/
28. mp)la o distanţă de 18,5 km (10 NM), crescând până la nu mai puţin de 200 microvolţi per metru (minus 100 dBW/
29. mp)la o înălţime de 15 m (50
30. ft)deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei. 3.1.3.3.2.3 Pentru ILS LLZ categoria III de performanţă, intensitatea minimă a câmpului ILS GP şi în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolţi per metru (minus 106 dBW/
31. mp)la o distanţă de 18,5 km (10 NM), crescând până la nu mai puţin de 200 microvolţi per metru (minus 100 dBW/
32. mp)la 6 m (20
33. ft)deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei. De la acest punct până la un alt punct la 4 m (12
34. ft)deasupra axului pistei, şi 300 m (1 000
35. ft)de la pragul pistei în direcţia ILS LLZ, şi de acolo la o înălţime de 4 m (12
36. ft)de-a lungul pistei în direcţia ILS LLZ, intensitatea câmpului nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolţi per metru (minus 106 dBW/mp). Intensităţile câmpului redate la 3.1.3.3.2.2 şi 3.1.3.3.2.3 sunt necesare pentru a furniza raportul semnal/zgomot necesar pentru o mai bună integritate. 3.1.3.3.3 Peste 7 grade, semnalele trebuie reduse până la o valoare cât mai scăzută posibil. Cerinţele de la 3.1.3.3.1, 3.1.3.3.2.1, 3.1.3.3.2.2 şi 3.1.3.3.2.3 se bazează pe ipoteza că aeronava se îndreaptă drept către mijlocul de navigaţie. 3.1.3.3.4 În cazul în care acoperirea este realizată de un ILS LLZ care utilizează două frecvenţe radio purtătoare, una care asigură o diagramă a câmpului de radiaţie în sectorul de curs frontal, iar cealaltă care asigură o diagramă a câmpului de radiaţie în afara sectorului respectiv, raportul dintre intensităţile semnalelor celor două frecvenţe purtătoare în spaţiu, în cadrul sectorului de curs frontal şi limitele de acoperire menţionate la 3.1.3.3.1 nu trebuie să fie mai mic de 10 dB. 3.1.3.3.5 Pentru ILS LLZ categoria III de performanţă, raportul intensităţilor semnalelor celor două frecvenţe purtătoare în spaţiu în cadrul sectorului de curs frontal nu trebuie să fie mai mic de 16 dB. 3.1.3.4 Structura cursului 3.1.3.4.1 Pentru ILS LLZ categoria I de performanţă, oscilaţiile de pe linia de curs nu trebuie să aibă amplitudini care să le depăşească pe următoarele: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă │ Amplitudine (DDM) │ │ │ (95 procente probabilitate) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Limita exterioară a acoperirii până la│0,031 │ │Punctul "A" ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "A" ILS până la │0,031 la Punctul "A" ILS scăzând cu o│ │Punctul "B" ILS │rată liniară până la 0,015 la │ │ │Punctul "B" ILS │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "B" ILS până la │0,015 │ │Punctul "C" ILS │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ 3.1.3.4.2 Pentru ILS LLZ categoriile II şi III de performanţă, oscilaţiile de pe linia de curs nu trebuie să aibă amplitudini care să le depăşească pe următoarele: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă │ Amplitudine (DDM) │ │ │ (95 procente probabilitate) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Limita exterioară a acoperirii până la│0,031 │ │Punctul "A" ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "A" ILS până la │0,031 la Punctul "A" ILS scăzând cu o│ │Punctul "B" ILS │rată liniară până la 0,005 la │ │ │Punctul "B" ILS │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "B" ILS până la │0,005 │ │Punctul de referinţă ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │iar, pentru categoria III numai: │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul de referinţă ILS până la │0,005 │ │Punctul "D" ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "D" până la Punctul "E" │0,005 în Punctul "D" ILS crescând cu │ │ │o rată liniară până la 0,010 la │ │ │Punctul "E" ILS │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ Amplitudinile la care se face referire la 3.1.3.4.1 şi 3.1.3.4.2 sunt ale DDM datorate oscilaţiilor de pe linia mediană de curs, când acestea sunt reglate corespunzător. 3.1.3.5 Modulaţia frecvenţei purtătoare 3.1.3.5.1 Adâncimea nominală a modulaţiei frecvenţei radio purtătoare datorate fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz şi 150 Hz trebuie să fie de 20 procente de-a lungul liniei de curs. 3.1.3.5.2 Adâncimea modulaţiei frecvenţei radio purtătoare datorate fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz şi 150 Hz trebuie să fie între limitele de 18 şi 22 procente. 3.1.3.5.3 Frecvenţelor tonurilor de modulaţie trebuie să li se aplice următoarele toleranţe:
37. a)tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz plus sau minus 2,5 procente; ...
38. b)tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz plus sau minus 1,5 procente pentru ILS categoria a II-a de performanţă; ...
39. c)tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz plus sau minus 1 procent pentru ILS categoria a III-a de performanţă; ...
40. d)conţinutul total de armonici ale tonului de 90 Hz nu trebuie să depăşească 10 procente; în plus, pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă, armonica a doua a tonului de 90 Hz nu trebuie să depăşească 5 procente; ...
41. e)conţinutul total de armonici ale tonului de 150 Hz nu trebuie să depăşească 10 procente. ... 3.1.3.5.3.1 Pentru ILS - categoria I de performanţă, tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz plus sau minus 1,5 procente, atunci când este posibil. 3.1.3.5.3.2 Pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă, adâncimea modulaţiei în amplitudine a frecvenţei radio purtătoare la frecvenţa sursei de alimentare sau armonicele acesteia, sau prin alte componente nedorite, nu trebuie să depăşească 0,5 procente. Armonicile alimentării sau alte componente nedorite de zgomot care ar putea intermodula cu tonurile de 90 Hz şi 150 Hz sau cu armonicile acestora, producând fluctuaţii pe linia de curs, nu trebuie să depăşească 0,05 procente din adâncimea modulaţiei frecvenţei radio purtătoare. 3.1.3.5.3.3 Tonurile de modulaţie trebuie să fie sincronizate în fază astfel încât pe o jumătate a sectorului de curs, undele demodulate de 90 Hz şi de 150 Hz să treacă prin zero în aceeaşi direcţie în limita a:
42. a)pentru ILS LLZ categoriile I şi II de performanţă: 20 grade şi ...
43. b)pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă: 10 grade, în fază, raportat la componenta de 150 Hz, la fiecare jumătate de ciclu al formei de undă combinate de 90 Hz şi 150 Hz. ... Definirea relaţiei dintre faze în acest mod nu are scopul de a implica o cerinţă în sensul măsurării fazei pe jumătatea sectorului de curs. 3.1.3.5.3.4 În cazul sistemelor ILS LLZ cu două frecvenţe, 3.1.3.5.3.3 trebuie să se aplice fiecărei frecvenţe purtătoare. În plus, tonul modulaţiei de 90 Hz al uneia dintre frecvenţele purtătoare trebuie să fie sincronizat în fază cu tonul modulaţiei de 90 Hz al celeilalte frecvenţe purtătoare, astfel încât formele de undă demodulate trec prin zero în aceeaşi direcţie în limita a:
44. a)pentru ILS LLZ categoriile I şi II: 20 grade şi ...
45. b)pentru ILS LLZ categoria a III-a: 10 grade, ... în fază raportat la 90 Hz. În mod similar, tonurile de 150 Hz ale celor două frecvenţe purtătoare trebuie să fie sincronizate în fază, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeaşi direcţie în limita a: 1) pentru ILS LLZ categoriile I şi II: 20 grade şi ... 2) pentru ILS LLZ categoria a III-a: 10 grade, în fază, raportat la 150 Hz. ... 3.1.3.5.3.5 Sunt permise sisteme ILS LLZ cu două frecvenţe alternative care utilizează sinfazări audio diferite de cele utilizate în condiţii sinfazice normale descrise la punctul 3.1.3.5.3.4. În acest sistem alternativ, sincronizarea fazelor de 90 Hz şi 150 Hz trebuie să fie reglată la valorile lor nominale în limite echivalente celor stipulate la punctul 3.1.3.5.3.4. Aceasta are scopul de a asigura funcţionarea corectă a receptorului de la bordul aeronavei, în zona din afara liniei de curs în care intensităţile semnalelor celor două frecvenţe purtătoare sunt aproximativ egale. 3.1.3.5.3.6 Suma gradelor de modulaţie ale frecvenţei radio purtătoare datorate tonurilor de 90 Hz şi 150 Hz nu trebuie să depăşească 60 procente sau să fie mai mică de 30 procente în limita de acoperire impusă. 3.1.3.5.3.6.1 Pentru echipamentele instalate după 1 ianuarie 2000, suma adâncimilor de modulaţie ale frecvenţei radio purtătoare datorate tonurilor de 90 Hz and 150 Hz, nu trebuie să depăşească 60 procente sau să fie sub 30 procente, în limitele de acoperire impuse. Dacă suma gradelor de modulaţie este mai mare de 60 procente pentru ILS LLZ categoria I de performanţă, sensibilitatea nominală la deviere poate fi reglată, aşa cum se prevede la punctul 3.1.3.7.1 pentru a obţine limita de modulaţie sus menţionată. Pentru sistemele cu două frecvenţe, standardul pentru suma maximă a adâncimilor de modulaţie nu se aplică la sau în apropierea azimuturilor unde nivelurile semnalului frecvenţei purtătoare pentru curs şi clearance sunt egale în amplitudine (adică la azimuturi la care ambele sisteme de transmisie au o contribuţie semnificativă asupra sumei gradelor de modulaţie). Standardul pentru suma minimă a adâncimilor de modulaţie se bazează pe setarea nivelului de alarmare în caz de funcţionare deficitară, cum ar fi pentru valoarea de 30 procente. 3.1.3.5.3.7 La utilizarea unui ILS LLZ pentru comunicaţii radiotelefonice, suma gradelor de modulaţie a frecvenţei radio purtătoare, datorată tonurilor de 90 Hz şi 150 Hz, nu trebuie să depăşească 65 procente în limita a 10 grade faţă de linia de curs şi nu trebuie să depăşească 78 procente în orice alt punct din jurul ILS LLZ. 3.1.3.5.4 Modulaţiile nedorite de frecvenţă şi de fază asupra frecvenţelor radio purtătoare ale ILS LLZ, care pot afecta valorile DDM afişate în receptorii ILS LLZ, trebuie minimizate pe cât posibil. 3.1.3.6 Precizia aliniamentului de curs 3.1.3.6.1 Linia de curs mediană trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele echivalente cu următoarele devieri de la axul pistei, la punctul de referinţă al ILS:
46. a)pentru ILS LLZ categoria I de performanţă: plus sau minus 10,5 m (35 ft), sau echivalentul liniar al 0,015 DDM, oricare dintre ele este mai mic; ...
47. b)pentru ILS LLZ categoria II de performanţă: plus sau minus 7,5 m (25 ft); ...
48. c)pentru ILS LLZ categoria III de performanţă: plus sau minus 3 m (10 ft). ... 3.1.3.6.2 [Rezervat] 3.1.3.7 Sensibilitatea la deviaţie 3.1.3.7.1 Sensibilitatea nominală la deviaţie în jumătatea de sector de curs ILS trebuie să fie de 0,00145 DDM/m (0,00044 DDM/
49. ft)la punctul de referinţă al ILS, cu excepţia celei pentru ILS LLZ categoria I, pentru care, în cazul în care sensibilitatea nominală la deviaţie specificată nu poate fi respectată, sensibilitatea la deviaţie trebuie să fie reglată cât mai aproape posibil de valoarea respectivă. Pentru ILS LLZ Categoria I de performanţă, pentru o pistă de categoria 1 şi 2, sensibilitatea nominală la deviaţie trebuie să fie atinsă în Punctul "B" ILS. Unghiul maxim al sectorului de curs nu trebuie să depăşească 6 grade. Pistele de categoriile 1 şi 2 sunt definite în RACR-AD-PTA. 3.1.3.7.2 Sensibilitatea la deviaţia laterală trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele de plus sau minus:
50. a)17 procente din valoarea nominală pentru categoriile I şi II de performanţă; ...
51. b)10 procente din valoarea nominală pentru categoria a III-a de performanţă. ... 3.1.3.7.3 [Rezervat] 3.1.3.7.4 Creşterea DDM trebuie să fie în mare măsură liniară faţă de deviaţia unghiulară faţă de linia de curs frontal (în care DDM este zero) până la un unghi pe oricare dintre părţile liniei de curs frontal, unde DDM este 0,180. Din acel unghi până la plus sau minus 10 grade, DDM nu trebuie să fie mai mic de 0,180. De la plus sau minus 10 grade până la plus sau minus 35 grade, DDM nu trebuie să fie mai mic de 0,155. În cazurile în care este necesară acoperire dincolo de sectorul de plus sau minus 35 grade, DDM în zona de acoperire, cu excepţia sectorului de curs de spate, nu trebuie să fie mai mic de 0,155. Linearitatea modificării DDM în raport cu deviaţia unghiulară este extrem de importantă în apropierea liniei de curs. Ceea ce este peste DDM în sectorul de 10-35 grade trebuie considerat o cerinţă minimă pentru utilizarea ILS drept mijloc de aterizare. Oriunde este posibil, un DDM mai mare, adică 0,180, este avantajos pentru ca aeronavele de viteză mare să realizeze interceptări la unghiuri mari, la distanţele dorite din punct de vedere operaţional, condiţia să fie respectate limitele privind procentajul de modulaţie prevăzute la punctul 3.1.3.5.3.6. Oriunde este posibil, nivelul de captură a ILS LLZ al sistemelor automate de control al zborului trebuie stabilit la sau sub 0,175 DDM pentru a preîntâmpina capturi false ale LLZ. 3.1.3.8 Comunicaţii voce 3.1.3.8.1 ILS LLZ de categoriile I şi II de performanţă pot furniza un canal de comunicaţii radiotelefonice sol-aer spre a fi operat simultan cu semnalele de identificare şi navigaţie, cu condiţia ca operarea acestuia să nu interfereze în niciun fel cu funcţia de bază a LLZ. 3.1.3.8.2 ILS LLZ categoria a III-a nu au un astfel de canal, cu excepţia cazului în care s-a acordat o atenţie extrem de mare în proiectarea şi funcţionarea echipamentului pentru a se asigura că nu există nicio posibilitate de interferenţă cu îndrumarea de navigaţie. 3.1.3.8.3 Dacă există canalul, acesta trebuie să respecte următoarele standarde: 3.1.3.8.3.1 Canalul este pe aceeaşi frecvenţă sau aceleaşi frecvenţe radio purtătoare ca şi cele utilizate pentru funcţia ILS Direcţie (LLZ), iar radiaţia purtătoare este polarizată orizontal. În situaţiile în care două frecvenţe purtătoare sunt modulate cu voce, fazele relative ale modulaţiilor asupra celor două frecvenţe purtătoare trebuie să fie astfel realizate încât să se evite apariţia nulurilor în acoperirea LLZ. 3.1.3.8.3.2 Adâncimea vârfului de modulaţie al frecvenţei sau frecvenţelor purtătoare datorată comunicaţiilor radiotelefonice nu trebuie să depăşească 50 procente, însă trebuie să fie reglată astfel încât:
52. a)raportul dintre adâncimea vârfului de modulaţie datorată comunicaţiilor radiotelefonice şi cea datorată semnalului de identificare este de aproximativ 9:1; ...
53. b)suma componentelor modulaţiei datorate utilizării canalului de radiotelefonie, semnalelor de navigaţie şi semnalelor de identificare nu trebuie să depăşească 95 procente. ... 3.1.3.8.3.3 Caracteristicile de frecvenţă audio ale canalului de radiotelefonie trebuie să fie fixate în limita a 3 dB, raportate la nivelul de 1000 Hz, în intervalul de 300 la 3000 Hz. 3.1.3.9 Identificarea 3.1.3.9.1 ILS Direcţie (LLZ) face transmisia simultană a unui semnal de identificare, specific pistei şi direcţiei de apropiere, pe aceeaşi frecvenţă sau frecvenţe radio purtătoare ca şi cea utilizată pentru funcţia ILS LLZ. Transmisia semnalului de identificare nu trebuie să interfereze în niciun fel cu funcţia de bază a ILS LLZ. 3.1.3.9.2 Semnalul de identificare este produs de o modulaţie clasa A2A a frecvenţei sau frecvenţelor radio purtătoare, care utilizează un ton al modulaţiei de 1 020 Hz plus sau minus 50 Hz. Adâncimea modulaţiei este între limitele de 5 şi 15 procente exceptând că, acolo unde există un canal de comunicaţii radiotelefonice, adâncimea modulaţiei este reglată astfel încât raportul dintre adâncimea vârfului de modulaţie datorată comunicaţiilor radiotelefonice şi cea datorată modulaţiei semnalului de identificare este de aproximativ 9:1 (vezi 3.1.3.8.3.2). Emisiile ce poartă semnalul de identificare sunt polarizate orizontal. În cazurile în care două frecvenţe purtătoare sunt modulate cu semnale de identificare, faza relativă a modulaţiilor trebuie să fie astfel încât să se evite apariţia nulurilor în acoperirea ILS LLZ. 3.1.3.9.3 Semnalul de identificare trebuie să utilizeze codul Morse internaţional şi constă din două sau trei litere. Acesta poate fi precedat de semnalul alocat literei "I" în codul Morse internaţional, urmat de o scurtă pauză atunci când este necesar să se distingă echipamentul ILS de alte echipamente de navigaţie aflate în vecinătate. 3.1.3.9.4 Semnalul de identificare este transmis prin puncte şi linii cu o viteză corespunzătoare unui număr de aproximativ şapte cuvinte pe minut şi trebuie să fie repetat la intervale aproximativ egale, nu mai puţin de şase ori pe minut, în orice moment în care ILS Direcţie este utilizat operaţional. Atunci când ILS LLZ nu este utilizat operaţional, ca de exemplu după eliminarea componentelor de navigaţie sau în timpul întreţinerii sau testelor, semnalul de identificare trebuie să fie suprimat. Punctele trebuie să aibă o durată de 0,1 secunde până la 0,160 secunde. Durata liniilor trebuie să fie de trei ori durata unui punct. Intervalul între puncte şi/sau linii este egal cu cel al unui punct plus sau minus 10 procente. Intervalul între litere nu trebuie să fie mai mic decât durata a trei puncte. 3.1.3.10 Poziţionarea 3.1.3.10.1 Pentru ILS categoriile II şi III de performanţă, sistemul de antene al ILS Direcţie trebuie să fie poziţionat în prelungirea axului pistei, la capătul acesteia, iar echipamentul trebuie să fie reglat astfel încât liniile de curs să fie într-un plan vertical care conţine axul pistei deservite. Înălţimea şi poziţia sistemului de antene trebuie să fie în concordanţă cu practicile de siguranţă de înlăturare a efectelor obstacolelor. 3.1.3.10.2 Pentru ILS Categoria I de Performanţă sistemul de antene al direcţiei trebuie să fie poziţionat şi reglat în conformitate cu cele stipulate la pct. 3.1.3.10.1, în afară de cazul când datorită restricţiilor amplasamentului, sistemul de antene trebuie să fie poziţionat decalat faţă de prelungirea axului pistei. 3.1.3.10.2.1 Sistemul de direcţie decalat trebuie să fie poziţionat şi reglat în conformitate cu prevederile conţinute în Procedurile pentru serviciile de navigaţie aeriană - Operarea aeronavelor (PANS-OPS) (Doc 8168), volumul II, iar standardele pentru ILS Direcţie trebuie să aibă ca referinţă punctul fictiv al pragului asociat. 3.1.3.11 Monitorizarea. 3.1.3.11.1 Sistemul automat de monitorizare trebuie să transmită o avertizare către punctele de control selectate şi să aibă ca rezultat una dintre următoarele, în perioada de timp menţionată la punctul 3.1.3.11.3.1, în cazul în care oricare dintre situaţiile prezentate la punctul 3.1.3.11.2 persistă una din următoarele:
54. a)întreruperea radiaţiei şi ...
55. b)înlăturarea componentelor de navigaţie şi identificare de la frecvenţa purtătoare. ... 3.1.3.11.2 Condiţiile care impun iniţierea acţiunii monitorului sunt următoarele:
56. a)pentru ILS LLZ categoria I de performanţă, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei echivalentă cu mai mult de 10,5 m (35 ft), sau echivalent liniar cu 0,015 DDM, oricare este mai mic, la punctul de referinţă ILS; ...
57. b)pentru ILS LLZ categoria II de performanţă, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei echivalentă cu peste 7,5 m (25
58. ft)la punctul de referinţă ILS; ...
59. c)pentru ILS LLZ categoria III de performanţă, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei echivalentă cu peste 6 m (20
60. ft)la punctul de referinţă ILS; ...
61. d)în cazul ILS LLZ în care funcţiile de bază sunt asigurate prin utilizarea unui sistem cu o singură frecvenţă, o reducere a puterii de emisie astfel încât oricare din cerinţele 3.1.3.3, 3.1.3.4 şi 3.1.3.5 nu mai sunt îndeplinite, sau o reducere a puterii de emisie până la mai puţin de 50 procente din cea normală (oricare din condiţii apare prima); ...
62. e)în cazul ILS-urilor LLZ în care funcţiile de bază sunt asigurate prin utilizarea unui sistem cu două frecvenţe, o reducere a puterii emise a oricăreia dintre frecvenţele purtătoare până la mai puţin de 80 procente din cea normală, exceptând faptul că poate fi permisă o reducere între 80 procente şi 50 procente din cea normală, cu condiţia ca LLZ să continue să respecte cerinţele 3.1.3.3, 3.1.3.4 şi 3.1.3.5; ... Este important să se cunoască faptul că o modificare a frecvenţei având ca rezultat o pierdere a ecartului de frecvenţă, menţionată la 3.1.3.2.1, poate produce o situaţie de pericol. Această problemă are o importanţă operaţională mai mare pentru ILS categoriile II şi III. În caz de necesitate, această problemă poate fi rezolvată prin prevederi speciale de monitorizare sau printr-un circuit extrem de fiabil.
63. f)modificarea sensibilităţii la deviere până la o valoare care să difere cu mai mult de 17 procente din valoarea nominală pentru ILS LLZ. ... În selectarea coeficientului de reducere a puterii care este utilizată în monitorizarea la care se face referire la punctul 3.1.3.11.2 e, se acordă o atenţie specială structurii lobilor vertical şi orizontal (lobul vertical apare din cauza diferitelor înălţimi ale antenei) a sistemelor cu radiaţie combinată când sunt utilizate două frecvenţe purtătoare. Modificările mari ale raportului de putere între frecvenţele purtătoare pot avea ca rezultat zone de clearance reduse şi cursuri false în zonele din afara cursului până la limitele de acoperire verticală menţionate la 3.1.3.3.1. 3.1.3.11.2.1 În cazul ILS-urilor LLZ în care funcţiile de bază sunt furnizate de către un sistem cu două frecvenţe, condiţiile care impun iniţierea activităţii de monitorizare trebuie să includă cazul în care DDM din acoperirea cerută în afara sectorului de plus sau minus 10 grade de la linia de curs frontală, cu excepţia sectorului de curs de spate, scade sub 0,155. 3.1.3.11.3 Perioada totală de radiaţie, incluzând perioada(ele) de radiaţie zero, în afara limitelor de performanţă specificate la a), b), c), d),
64. e)şi
65. f)de la 3.1.3.11.2 trebuie să fie cât mai scurtă posibil, în concordanţă cu nevoia de a evita întreruperile serviciului de navigaţie asigurat de LLZ. 3.1.3.11.3.1 Perioada totală la care se face referire la punctul 3.1.3.11.3 nu trebuie să depăşească sub nicio formă: - 10 secunde pentru ILS LLZ categoria I; - 5 secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a; - 2 secunde pentru ILS LLZ categoria a III-a. Perioadele totale de timp specificate sunt limite care trebuie să-nu-fie-depăşite niciodată şi au scopul de a proteja aeronava în etapele finale de apropiere, de perioade prelungite sau repetate de ghidare de către ILS LLZ, în afara limitelor monitorului. Din acest motiv, acestea includ nu numai perioada iniţială de funcţionare în afara toleranţelor, ci şi totalul oricărei sau tuturor perioadelor de radiaţie în afara toleranţelor, incluzând perioada(ele) de radiaţie zero precum şi perioada necesară extragerii componentelor de navigaţie şi identificare din purtătoare, situaţie ce poate apărea la reactivarea serviciului, de exemplu în cursul funcţionării consecutive a monitorului şi a comutării echipamentelor ILS LLZ sau elementelor acestora. Din punct de vedere operaţional, intenţia este să nu fie radiat nici un semnal de ghidare în afara limitelor de monitorizare după perioadele de timp date şi să nu se facă încercări ulterioare de a reactiva serviciul până când nu s-a scurs o perioadă de aproximativ 20 de secunde. 3.1.3.11.3.2 În cazul în care este posibil, perioada totală conform 3.1.3.11.3.1 trebuie redusă astfel încât să nu depăşească două secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a şi o secundă pentru ILS LLZ categoria a III-a. 3.1.3.11.4 Proiectarea şi funcţionarea sistemului monitor trebuie să respecte cerinţa ca identificarea şi ghidarea fasciculului de navigaţie să fie eliminată şi să fie transmisă o avertizare către punctele desemnate de control de la distanţă în caz de avariere a însuşi sistemului de monitorizare. 3.1.3.12 Cerinţe privind integritatea şi continuitatea serviciului 3.1.3.12.1 Probabilitatea de a nu radia semnale false de ghidare nu trebuie să fie mai mică de 1 - 0,5 x 10^(-9) pentru orice aterizare, pentru ILS categoriile de performanţă II şi III. 3.1.3.12.2 Probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu trebuie să fie mai mică de 1 - 1,0 x 10^(-7) pentru orice aterizare, pentru ILS LLZ categoria I de performanţă. 3.1.3.12.3 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să fie mai mare de:
66. a)1 - 2 x 10^(-6) în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a de performanţă sau ILS LLZ în scopul de a fi utilizate pentru categoria III A (echivalentul a 2 000 ore timp mediu între opriri) şi ...
67. b)1 - 2 x 10^(-6) în orice perioadă de 30 secunde pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanţă în scopul de a fi utilizate pentru întreaga gamă de operaţiuni categoria III (echivalentul a 4 000 ore timp mediu între opriri). ... 3.1.3.12.4 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depăşească 1 - 4 x 10^(-6) în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS LLZ categoria I de performanţă (echivalentul a 1 000 ore timp mediu între opriri). 3.1.4 Condiţiile de performanţă privind imunitatea la interferenţe pentru sistemele de recepţie ILS LLZ 3.1.4.1 Sistemul de recepţie al ILS LLZ trebuie să asigure imunitatea corespunzătoare la interferenţa produselor de intermodulaţie de ordinul al treilea, pentru două semnale, cauzată de semnalele de transmisie FM VHF, cu niveluri după cum urmează: 2N

(1)+ N

(2)+ 72 ≤ 0 pentru semnalele de transmisie sunet FM VHF în intervalul 107.7 - 108.0 MHz şi 2N

(1)+ N

(2)+ 3 (24 - 20 log Delta f/0.4) ≤ 0 pentru semnale de transmisie sunet FM VHF sub 107.7 MHz, unde frecvenţele celor două semnale de transmisie sunet FM VHF produc, în cadrul receptorului, un produs de intermodulaţie de ordinul al treilea, a două semnale, pe frecvenţa ILS LLZ. N

(1)şi N

(2)sunt nivelele (dBm) celor două semnale de transmisie sunet FM VHF la intrarea receptorului ILS LLZ. Niciunul dintre nivele nu trebuie să depăşească criteriul de desensibilizare prevăzut la 3.1.4.2. Delta f = 108.1 - f1, unde f1 este frecvenţa lui N1, semnalul de transmisie sunet FM VHF, mai apropiat de 108.1 MHz. 3.1.4.2 Sistemul de recepţie al ILS LLZ nu trebuie să fie desensibilizat în prezenţa semnalelor FM VHF, având nivelurile conform următorului tabel: ┌─────────┬────────────────────────────┐ │Frecvenţă│ Nivel maxim al semnalului │ │ (MHz) │ nedorit la puterea de │ │ │intrare a receptorului (dBm)│ ├─────────┼────────────────────────────┤ │88-102 │+15 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │104 │+10 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │106 │+5 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │107.9 │-10 │ └─────────┴────────────────────────────┘ Relaţia între punctele adiacente desemnate de frecvenţele de mai sus este liniară. 3.1.5 Echipamentul ILS de Pantă (ILS Glide Path - GP) UHF şi monitorul aferent Theta este utilizat în prezentul paragraf pentru a denumi unghiul nominal al pantei de coborâre. 3.1.5.1 Generalităţi 3.1.5.1.1 Radiaţia de la sistemul de antenă al ILS GP UHF produce o caracteristică mixtă a liniilor de câmp, care este modulată în amplitudine de un ton de 90 Hz şi unul de 150 Hz. Diagrama acestora este reglată astfel încât să asigure o pantă de coborâre în linie dreaptă în planul vertical care conţine axul pistei, cu tonul de 150 Hz predominând sub pantă, iar tonul de 90 Hz predominând deasupra pantei până la un unghi cel puţin egal cu 1,75 Theta. 3.1.5.1.2 De regulă unghiul pantei de coborâre ILS trebuie să fie de 3 grade. Unghiurile pantei de coborâre ILS peste 3 grade nu trebuie utilizate decât în cazul în care sunt impracticabile mijloacele alternative de respectare a cerinţelor privind înălţimea minimă de trecere peste obstacole. 3.1.5.1.2.1 Unghiul pantei de coborâre trebuie să fie reglat şi menţinut în următoarele limite:

1. a)0,075 Theta de la Theta pentru ILS GP categoriile I şi II de performanţă; ...
2. b)0,04 Theta de la Theta pentru ILS GP categoria a III-a de performanţă. ... 3.1.5.1.3 Porţiunea dreaptă extinsă în jos a pantei de coborâre ILS trece prin punctul de referinţă ILS la o înălţime care să asigure o ghidare în condiţii de siguranţă peste obstacole şi de asemenea, utilizarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a pistei deservite. 3.1.5.1.4 Înălţimea punctului de referinţă ILS pentru ILS - categoriile II şi III de performanţă este de 15 m (50 ft). Este permisă o toleranţă de plus 3 m (10 ft). 3.1.5.1.5 Înălţimea punctului de referinţă pentru ILS - categoria I de performanţă trebuie să fie de 15 m (50 ft). Este permisă o toleranţă de plus 3 m (10 ft). Pentru a ajunge la valorile de mai sus ale înălţimii pentru punctul de referinţă ILS, s-a avut în vedere o distanţă verticală maximă de 5,8 m (19
3. ft)între linia antenei ILS de pantă a aeronavei şi linia extremităţii inferioare a roţilor la pragul pistei. Pentru aeronavele care depăşesc acest criteriu, se pot lua măsurile corespunzătoare fie pentru a menţine clearance-ul corespunzător la prag, fie pentru a regla minimele de operare permise. 3.1.5.1.6 Înălţimea punctului de referinţă ILS pentru ILS - categoria I de performanţă, utilizate pe piste de apropiere de precizie scurte de cod 1 şi 2 trebuie să fie de 12 m (40 ft). Este permisă o toleranţă de plus 6 m (20 ft). 3.1.5.2 Frecvenţa radio. 3.1.5.2.1 Echipamentul ILS Pantă (ILS GP) operează în banda de frecvenţe 328.6 MHz până la 335.4 MHz. În cazurile în care este utilizată o singură frecvenţă radio purtătoare, toleranţa frecvenţei nu trebuie să depăşească 0,005 procente. În cazurile în care sunt utilizate sisteme cu două frecvenţe purtătoare pentru GP, toleranţa frecvenţei nu trebuie să depăşească 0,002 procente, iar capetele benzii nominale ocupată de frecvenţele purtătoare, sunt simetrice faţă de frecvenţa alocată. Cu toate toleranţele aplicate, separarea în frecvenţă între frecvenţele purtătoare nu trebuie să fie mai mică de 4 kHz şi nici mai mare de 32 kHz. 3.1.5.2.2 Emisia de la echipamentul ILS GP este polarizată orizontal. 3.1.5.2.3 Pentru echipamentul ILS GP - categoria a III-a de performanţă, semnalele emise de la emiţător nu trebuie să conţină componente care să aibă ca rezultat fluctuaţii aparente ale pantei mai mari de 0,02 DDM vârf-vârf în banda de frecvenţă 0.01 până la 10 Hz. 3.1.5.3 Acoperirea 3.1.5.3.1 Echipamentul ILS GP trebuie să emită semnale suficiente, astfel încât să permită operarea satisfăcătoare a unui echipament de bord tipic, în sectoare de 8 grade în azimut, pe fiecare parte a aliniamentului de pantă, la o distanţă de cel puţin 18,5 km (10 NM) în sus până la 1,75 Theta şi în jos până la 0,45 Theta deasupra orizontalei, ori la un unghi mai mic, până la 0,30 Theta, conform procedurii de siguranţă privind interceptarea pantei de coborâre. 3.1.5.3.2 Pentru a asigura acoperirea cerinţelor de performanţă pentru ILS GP, menţionate la punctul 3.1.5.3.1, intensitatea minimă a câmpului în cadrul acestui sector de acoperire trebuie să fie de 400 microvolţi per metru (minus 95 dBW/mp). Pentru ILS GP Categoria I de performanţă, această intensitate a câmpului trebuie să fie asigurată până la o înălţime minimă de 30 m (100
4. ft)deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei. Pentru ILS GP categoriile II şi III de performanţă, această intensitate a câmpului trebuie să fie asigurată până la o înălţime minimă de 15 m (50
5. ft)deasupra planului orizontal care conţine pragul pistei. Cerinţele din paragrafele de mai sus se bazează pe ipoteza că aeronava se îndreaptă direct către echipament. 3.1.5.4 Structura pantei ILS GP. 3.1.5.4.1 Pentru ILS GP - categoria I de performanţă, oscilaţiile pantei de coborâre nu trebuie să aibă amplitudini care să le depăşească pe următoarele: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă │ Amplitudine (DDM) │ │ │ (95 procente probabilitate) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Limita exterioară a acoperirii până la│0,035 │ │Punctul "C" ILS │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ 3.1.5.4.2 Pentru ILS GP - Categoriile II şi III de performanţă, oscilaţiile pantei de coborâre nu trebuie să aibă amplitudini care să le depăşească pe următoarele: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă │ Amplitudine (DDM) │ │ │ (95 procente probabilitate) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Limita exterioară a acoperirii până la│0,035 │ │Punctul "A" ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "A" ILS până la │0,035 la Punctul "A" ILS scăzând cu o│ │Punctul "B" ILS │rată liniară până la 0,023 la │ │ │Punctul "B" ILS │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "B" ILS până la │0,023 │ │Punctul de referinţă ILS │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ Amplitudinile la care se face referire la punctele 3.1.5.4.1 şi 3.1.5.4.2 sunt DDM-uri datorate oscilaţiilor apărute pe panta medie de coborâre ILS corect reglată. În zonele de apropiere în care curbura pantei de coborâre ILS este semnificativă, amplitudinile oscilaţiilor sunt calculate de la panta medie curbată şi nu de la linia dreaptă extinsă în jos. 3.1.5.5 Modulaţia frecvenţei purtătoare 3.1.5.5.1 Adâncimea nominală a modulaţiei frecvenţei radio purtătoare, datorată fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz şi 150 Hz trebuie să fie de 40 procente de-a lungul pantei de coborâre ILS. Adâncimea modulaţiei nu trebuie să devieze în afara limitelor de 37,5 procente până la 42,5 procente. 3.1.5.5.2 Următoarele toleranţe se aplică frecvenţelor tonurilor de modulaţie:
6. a)tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz în limita a 2,5 procente pentru ILS - categoria I de performanţă; ...
7. b)tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz în limita a 1,5 procente pentru ILS - categoria II de performanţă; ...
8. c)tonurile de modulaţie trebuie să fie de 90 Hz şi 150 Hz în limita a 1 procent pentru ILS - categoria a III-a de performanţă; ...
9. d)conţinutul total de armonici al tonului de 90 Hz nu trebuie să depăşească 10 procente: în plus, pentru echipamentele categoria a III-a de performanţă, cea de-a doua armonică a tonului de 90 Hz nu trebuie să depăşească 5 procente; ...
10. e)conţinutul total de armonici al tonului de 150 Hz nu trebuie să depăşească 10 procente. ... 3.1.5.5.2.1 Pentru ILS - categoria I de performanţă, tonurile de modulaţie trebuie să fie 90 Hz şi 150 Hz plus sau minus 1,5 procente. 3.1.5.5.2.2 Pentru echipamentul de pantă de categoria a III-a de performanţă, adâncimea modulaţiei amplitudinii frecvenţei purtătoare datorată frecvenţei sau armonicilor sursei de alimentare, sau altor frecvenţe datorate zgomotului, nu trebuie să depăşească 1 procent. 3.1.5.5.3 Modulaţia trebuie să fie sincronizată în fază astfel încât în cadrul jumătăţii sectorului de pantă ILS, formele de undă demodulate de 90 Hz şi 150 Hz să treacă prin zero în aceeaşi direcţie în limita a:
11. a)pentru ILS - categoriile I şi II de performanţă: 20 de grade; ...
12. b)pentru ILS - categoria a III-a de performanţă: 10 grade, din faza relativă la componenta de 150 Hz, la fiecare jumătate de ciclu, a formei de undă rezultată din combinaţia formelor de undă de 90 Hz şi 150 Hz. ... Definirea în acest mod a relaţiei dintre faze nu are scopul de a implica o cerinţă pentru măsurarea fazei în cadrul jumătăţii sectorului de panta ILS. 3.1.5.5.3.1 În cazul sistemelor ILS GP cu două frecvenţe (bifrecvenţă), 3.1.5.5.3 trebuie să se aplice fiecărei frecvenţe purtătoare. În plus, tonul de modulaţie de 90 Hz al unei frecvenţe purtătoare este sincronizat în fază cu tonul de modulaţie de 90 Hz al celeilalte frecvenţe purtătoare, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeaşi direcţie în limita a:
13. a)pentru ILS GP - categoriile I şi II: 20 grade; ...
14. b)pentru ILS GP - categoria a III-a: 10 grade, din fază, raportat la 90 Hz. ... În mod similar, tonurile de 150 Hz ale celor două frecvenţe purtătoare sunt sincronizate în fază, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeaşi direcţie, în limita a: 1) pentru ILS GP - categoriile I şi II: 20 grade; ... 2) pentru ILS GP - categoria a III-a: 10 grade, din fază, raportat la 150 Hz. ... 3.1.5.5.3.2 Sunt permise sistemele alternative de pantă de coborâre cu două frecvenţe care utilizează o fazare audio diferită de starea sinfazică normală, descrisă la 3.1.5.5.3.1. În aceste sisteme alternative, sincronizarea de 90 Hz cu 90 Hz şi sincronizarea 150 Hz cu 150 Hz trebuie să fie reglate la valorile lor nominale, în limite echivalente cu cele menţionate la punctul 3.1.5.5.3.1. Prin aceasta se asigură funcţionarea corectă a receptorului de la bord în sectorul de pantă de coborâre în care cele două intensităţi ale semnalelor frecvenţelor purtătoare sunt aproximativ egale. 3.1.5.5.4 Modulaţia nedorită de frecvenţă şi fază pe frecvenţele radio purtătoare ale ILS GP care poate afecta valorile DDM afişate în receptoarele GP trebuie minimizată cât mai mult posibil. 3.1.5.6 Sensibilitatea la deviaţie 3.1.5.6.1 Pentru ILS GP - categoria I de performanţă, sensibilitatea nominală la deviaţia unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875 la deviaţii unghiulare deasupra şi dedesubtul pantei de coborâre între 0,07 Theta şi 0,14 Theta. Cele de mai sus nu au scopul de a elimina sistemele ILS GP care în mod inerent au sectoare superioare şi inferioare asimetrice. 3.1.5.6.2 [Rezervat] 3.1.5.6.3 Pentru ILS GP - categoria a II-a de performanţă, sensibilitatea la deviaţia unghiulară trebuie să fie cât mai simetrică posibil. Sensibilitatea nominală la deviaţia unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la o deviaţie unghiulară de:
15. a)0,12 Theta sub pantă cu o toleranţă de plus sau minus 0,02 Theta; ...
16. b)0,12 Theta deasupra pantei cu o toleranţă de plus 0,02 Theta şi minus 0,05 Theta. ... 3.1.5.6.4 Pentru ILS GP - categoria a III-a de performanţă, sensibilitatea nominală la deviaţia unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la deviaţii unghiulare deasupra şi dedesubtul pantei de coborâre de 0,12 Theta, cu o toleranţă de plus sau minus 0,02 Theta. 3.1.5.6.5 DDM sub panta de coborâre ILS trebuie să fie crescut uşor pentru micşorarea unghiului până la valoarea de 0,22 DDM. Această valoare trebuie să fie atinsă la un unghi nu mai mic de 0,30 Theta deasupra orizontalei. Totuşi, dacă este atinsă la un unghi peste 0,45 Theta, valoarea DDM nu trebuie să fie mai mică de 0,22, cel puţin până la minimum 0,45 Theta sau la un unghi mai mic, până la minimum 0,30 Theta, conform cerinţelor de siguranţă ale procedurii de interceptare a pantei de coborâre declarate. 3.1.5.6.6 Pentru ILS GP - categoria I de performanţă, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele a plus sau minus 25 procente din valoarea nominală selectată. 3.1.5.6.7 Pentru ILS GP - categoria a II-a de performanţă, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele a plus sau minus 20 procente din valoarea nominală selectată. 3.1.5.6.8 Pentru ILS GP - categoria a III-a de performanţă, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată şi menţinută în limitele a plus sau minus 15 procente din valoarea nominală selectată. 3.1.5.7 Monitorizarea 3.1.5.7.1 Sistemul automat de monitorizare trebuie să transmită o avertizare către punctele de control desemnate şi să producă întreruperea radiaţiei în perioadele menţionate la punctul 3.1.5.7.3.1, în cazul în care persistă oricare dintre următoarele situaţii:
17. a)devierea unghiului pantei medii de coborâre ILS echivalentă cu mai mult de minus 0,075 Theta, până la plus 0,10 Theta, de la unghiul Theta; ...
18. b)în cazul ILS GP în care funcţiile de bază sunt asigurate prin utilizarea sistemelor cu o singură frecvenţă, o reducere a puterii emise până la mai puţin de 50 procente din cea normală, cu condiţia ca panta de coborâre să continue să respecte cerinţele 3.1.5.3, 3.1.5.4 şi 3.1.5.5; ...
19. c)în cazul ILS GP în care funcţiile de bază sunt asigurate prin utilizarea sistemelor cu două frecvenţe, o reducere a puterii emise pentru oricare dintre frecvenţele purtătoare până la mai puţin de 80 procente din cea normală, cu excepţia situaţiei în care poate fi permisă o reducere mai mare, cuprinsă între 80 procente şi 50 procente din cea normală, cu condiţia ca panta de coborâre să continue să respecte cerinţele 3.1.5.3, 3.1.5.4 şi 3.1.5.5; ... Este important să se cunoască faptul că o modificare a frecvenţei care are ca rezultat o pierdere a diferenţei de frecvenţă, menţionată la punctul 3.1.5.2.1 poate genera o situaţie periculoasă. Această problemă are o importanţă operaţională mai mare pentru ILS categoriile II şi III. Dacă este necesar, această problemă poate fi rezolvată prin prevederi speciale de monitorizare sau printr-un ansamblu de circuite extrem de fiabile.
20. d)pentru ILS GP- categoria I de performanţă, o modificare a unghiului dintre panta de coborâre şi linia de sub panta de coborâre (unde predomină 150 Hz) în care un DDM de 0,0875 este realizat cu mai mult de: ...
21. i)plus sau minus 0,0375 Theta; sau ...
22. ii)un unghi echivalent cu o modificare a sensibilităţii la deviere până la o valoare care diferă cu mai mult de 25 procente faţă de valoarea nominală; ...
23. e)pentru ILS GP - categoriile II şi III de performanţă, o modificare a sensibilităţii la deviere la o valoare care diferă cu mai mult de 25 procente faţă de valoarea nominală; ...
24. f)coborârea liniei sub panta de coborâre ILS în care un DDM de 0,0875 este realizat la mai puţin de 0,7475 Theta faţă de orizontală; ...
25. g)o reducere a DDM până la mai puţin de 0,175 în limitele acoperirii menţionate sub sectorul pantei de coborâre. ... Valoarea de 0,7475 Theta faţă de orizontală are scopul de a asigura înălţimea de trecere adecvată peste obstacole. Această valoare a derivat din alţi parametri ai pantei de coborâre şi ai monitorului. Întrucât nu se are în vedere acurateţea măsurătorilor până la a patra cifră semnificativă, valoarea 0,75 Theta poate fi utilizată drept limită a monitorului în acest scop. Notă ... ────────── NOTĂ: Materialul de îndrumare privind criteriile pentru asigurarea unei înălţimi de trecere peste obstacole se regăseşte în PANS-OPS (Doc 8168). ────────── Subparagrafele
26. f)şi
27. g)nu au scopul de a stabili o cerinţă pentru un monitor separat, în scopul unei protejări împotriva coborârii limitelor inferioare ale sectorului median sub 0,7475 Theta faţă de orizontală. La ILS GP în care sensibilitatea nominală selectată la devierea unghiulară corespunde unui unghi sub panta de coborâre ILS, care este aproape de, sau la limitele maxime menţionate la 3.1.5.6, poate fi necesară reglarea limitelor de operare ale monitorului, în scopul unei protejări împotriva devierilor sectorului sub 0,7475 Theta faţă de orizontală. 3.1.5.7.2 Monitorizarea caracteristicilor ILS GP la toleranţe mai mici trebuie organizată în acele cazuri în care, în caz contrar, ar exista probleme operaţionale. 3.1.5.7.3 Perioada totală de radiaţie, inclusiv perioada(ele) de radiaţie zero, în afara limitelor de performanţă, menţionate la pct.3.1.5.7.1 trebuie să fie cât mai scurtă posibil, în conformitate cu necesitatea de a evita întreruperile serviciului de navigaţie asigurat de ILS GP. 3.1.5.7.3.1 Perioada totală la care se face referire la punctul 3.1.5.7.3 nu trebuie să depăşească sub nicio formă: 6 secunde pentru ILS GP - categoria I; 2 secunde pentru ILS GP - categoriile II şi III. Perioadele totale de timp specificate sunt limite care să-nu-fie-depăşite-niciodată şi care au scopul de a proteja aeronavele în etapele finale de apropiere împotriva funcţionării ILS GP în afara limitelor stabilite pentru monitor. Din acest motiv, acestea includ nu numai perioada iniţială de funcţionare în afara toleranţelor, ci şi totalul oricăror sau tuturor perioadelor de radiaţie în afara toleranţelor, inclusiv perioadele de radiaţie zero, situaţie ce poate apărea la reactivarea serviciului, de exemplu, în cursul funcţionării monitorizării alternative şi a comutării echipamentelor ILS GP sau elementelor acestora. Din punct de vedere operaţional, scopul este ca nici un semnal de ghidare, în afara limitelor de monitorizare, să nu fie radiat după perioadele de timp date, şi să nu fie făcută nicio încercare ulterioară de a reactiva serviciul până când nu s-a scurs o perioadă de aproximativ 20 de secunde. 3.1.5.7.3.2 [Rezervat] 3.1.5.7.4 Proiectul şi funcţionarea sistemului monitor trebuie să respecte cerinţele ca radiaţia să fie întreruptă şi să se transmită un avertisment la punctele de control de la distanţă desemnate în caz de cedare a sistemului monitor. 3.1.5.8 Cerinţe privind integritatea şi continuitatea serviciului 3.1.5.8.1 Probabilitatea de a nu radia semnale false de ghidare nu trebuie să fie mai mică de 1 - 0,5 x 10^(-9) la orice aterizare pentru ILS GP, categoriile II şi III de performanţă. 3.1.5.8.2 Probabilitatea de a nu radia semnale false de ghidare nu trebuie să fie mai mică de 1 - 1,0 x 10^(-7) în orice aterizare pentru ILS GP categoria I de performanţă. 3.1.5.8.3 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să fie mai mare de 1 - 2 x 10^(-6) în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS GP categoriile II şi III de performanţă (echivalentul a 2 000 ore timp mediu între opriri). 3.1.5.8.4 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depăşească 1 - 4 x 10^(-6) în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS GP categoria I de performanţă (echivalentul a 1 000 ore timp mediu între opriri). 3.1.6 Împerecherea frecvenţelor echipamentelor de Direcţie şi Pantă 3.1.6.1 Împerecherea frecvenţelor de emisie ale echipamentelor de Direcţie şi Pantă ale unui sistem de aterizare instrumental trebuie să fie alese din următoarea listă, în conformitate cu prevederile volumului V, capitolul 4, 4.2 din prezenta reglementare: ┌──────────────┬─────────────┐ │Frecvenţă ILS │Frecvenţă ILS│ │Direcţie (MHz)│Pantă (MHz) │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.10 │334.70 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.15 │334.55 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.30 │334.10 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.35 │333.95 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.50 │329.90 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.55 │329.75 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.70 │330.50 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.75 │330.35 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.90 │329.30 │ ├──────────────┼─────────────┤ │108.95 │329.15 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.10 │331.40 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.15 │331.25 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.30 │332.00 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.35 │331.85 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.50 │332.60 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.55 │332.45 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.70 │333.20 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.75 │333.05 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.90 │333.80 │ ├──────────────┼─────────────┤ │109.95 │333.65 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.10 │334.40 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.15 │334.25 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.30 │335.00 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.35 │334.85 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.50 │329.60 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.55 │329.45 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.70 │330.20 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.75 │330.05 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.90 │330.80 │ ├──────────────┼─────────────┤ │110.95 │330.65 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.10 │331.70 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.15 │331.55 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.30 │332.30 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.35 │332.15 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.50 │332.90 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.55 │332.75 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.70 │333.50 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.75 │333.35 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.90 │331.10 │ ├──────────────┼─────────────┤ │111.95 │330.95 │ └──────────────┴─────────────┘ 3.1.6.1.1 În zonele în care cerinţele pentru frecvenţele de emisie ale ILS Direcţie şi Pantă ale unui sistem de aterizare instrumental nu justifică mai mult de 20 de perechi, acestea trebuie să fie selectate, în funcţie de necesităţi, din următoarea listă: ┌────────┬──────────────┬─────────────┐ │Număr de│Frecvenţă ILS │Frecvenţă ILS│ │ ordine │Direcţie (MHz)│ Pantă (MHz) │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │1 │110.30 │335.00 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │2 │109.90 │333.80 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │3 │109.50 │332.60 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │4 │110.10 │334.40 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │5 │109.70 │333.20 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │6 │109.30 │332.00 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │7 │109.10 │331.40 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │8 │110.90 │330.80 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │9 │110.70 │330.20 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │10 │110.50 │329.60 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │11 │108.10 │334.70 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │12 │108.30 │334.10 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │13 │108.50 │329.90 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │14 │108.70 │330.50 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │15 │108.90 │329.30 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │16 │111.10 │331.70 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │17 │111.30 │332.30 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │18 │111.50 │332.90 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │19 │111.70 │333.50 │ ├────────┼──────────────┼─────────────┤ │20 │111.90 │331.10 │ └────────┴──────────────┴─────────────┘ 3.1.6.2 În cazurile în care ILS Direcţie existente, care respectă cerinţele naţionale, operează pe frecvenţe care se termină în zecimi pare de megahertz, acestora li se vor realoca frecvenţe, în conformitate cu 3.1.6.1 sau 3.1.6.1.1, cât de curând posibil şi pot continua să opereze pe frecvenţele actuale, numai până când poate fi realizată această realocare. 3.1.6.3 ILS Direcţie din serviciul internaţional care operează pe frecvenţe care se termină în zecimi impare de megahertz, nu li se vor aloca frecvenţe noi, care să se termine în zecimi impare plus 0,05 megahertz, cu excepţia cazurilor în care, prin acord regional, se poate utiliza, în general, de oricare dintre canalele enumerate la 3.1.6.1 (vezi RACR-CNS Volumul V, capitolul 4, 4.2). 3.1.7 Radiomarkere VHF 3.1.7.1 Generalităţi
28. a)Pentru fiecare sistem trebuie să existe două radiomarkere, cu excepţia situaţiilor prevăzute la punctul 3.1.7.6.5. Un al treilea radiomarker poate fi adăugat, cu aprobarea Autorităţii Aeronautice Civile Română, ori de câte ori este necesar un radiofar suplimentar, ca urmare a procedurilor operaţionale pentru un anumit amplasament. ...
29. b)Radiomarkerele trebuie să respecte cerinţele prevăzute la punctul 3.1.7. Când sistemul are numai două radiomarkere, trebuie să se respecte cerinţele aplicabile radiomarkerului intermediar (MM - Middle Maker) şi radiomarkerului exterior (OM - Outer Marker). ...
30. c)Radiomarkerele trebuie să producă diagrame de radiaţie cu scopul de a indica o distanţă predeterminată faţă de prag, de-a lungul pantei de coborâre ILS. ... 3.1.7.1.1 Când un radiomarker este utilizat pe cursul de spate al unui LLZ, acesta trebuie să respecte caracteristicile pentru radiomarkere specificate la punctul 3.1.7. 3.1.7.1.2 Semnalele de identificare ale radiomarkerelor, utilizate pe cursul de spate al unui ILS LLZ, trebuie să fie uşor de distins faţă de semnalele de identificare ale radiomarkerelor interior (IM - Inner Marker), intermediar (MM - Middle Marker) şi exterior (OM - Outer Marker), conform prevederilor de la punctul 3.1.7.5.1. 3.1.7.2 Frecvenţa radio 3.1.7.2.1 Radiomarkerele trebuie să opereze pe 75 MHz, cu o toleranţă a frecvenţei de plus sau minus 0,005 procente şi să aibă polarizarea orizontală. 3.1.7.3 Acoperirea 3.1.7.3.1 Sistemul radiomarker trebuie să fie reglat astfel încât să asigure o acoperire pe următoarele distanţe, măsurate la intersecţia pantei (GP) şi linia de curs direcţie (LLZ):
31. a)radiomarker interior (IM) (în cazul în care este instalat): 150 m plus sau minus 50 m (500 ft plus sau minus 160 ft); ...
32. b)radiomarker intermediar (MM): 300 m plus sau minus 100 m (1000 ft plus sau minus 325 ft); ...
33. c)radiomarker exterior (OM): 600 m plus sau minus 200 m (2 000 ft plus sau minus 650 ft). ... 3.1.7.3.2 Intensitatea câmpului la limitele acoperirii specificate la punctul 3.1.7.3.1 este de 1.5 milivolţi per metru (minus 82 dBW/mp). În plus, intensitatea câmpului în zona de acoperire creşte până la cel puţin 3.0 milivolţi per metru (minus 76 dBW/mp). În proiectarea antenei de la sol, trebuie să se asigure o rată corespunzătoare de modificare a intensităţii câmpului la limitele de acoperire. De asemenea trebuie să se asigure că o aeronavă aflată în sectorul de curs al ILS LLZ primeşte indicaţii vizuale. Operarea satisfăcătoare a unui radiomarker tipic este obţinută dacă sensibilitatea este reglată astfel încât indicaţiile vizuale să fie obţinute când intensitatea câmpului este de 1,5 milivolţi per metru (minus 82 dBW/mp). 3.1.7.4 Modulaţia 3.1.7.4.1 Frecvenţele de modulaţie sunt următoarele:
34. a)radiomarker interior (IM) (în cazul în care este instalat): 3 000 Hz; ...
35. b)radiomarker intermediar (MM): 1 300 Hz; ...
36. c)radiomarker exterior (OM): 400 Hz. ... Toleranţa de frecvenţă în cazul frecvenţelor de mai sus trebuie să fie de plus sau minus 2,5 procente şi conţinutul total de armonici al fiecăreia dintre frecvenţe nu trebuie să depăşească 15 procente. 3.1.7.4.2 Adâncimea modulaţiei radiomarkerelor trebuie să fie de 95 procente plus sau minus 4 procente. 3.1.7.5 Identificarea 3.1.7.5.1 Energia frecvenţei purtătoare nu trebuie să fie întreruptă. Modulaţia frecvenţei audio trebuie să fie realizată după cum urmează:
37. a)radiomarker interior (IM) (în cazul în care este instalat): 6 puncte per secundă continuu; ...
38. b)radiomarker intermediar (MM): o serie continuă de puncte şi linii alternate, liniile fiind realizate la o viteză de 2 linii per secundă şi punctele la o viteză de 6 puncte per secundă; ...
39. c)radiomarker exterior (OM): 2 linii per secundă continuu. ... Aceste rate de transmisie a caracterelor trebuie să fie menţinute în limitele a plus sau minus 15 procente. 3.1.7.6 Poziţionarea 3.1.7.6.1 Radiomarkerul interior (IM), în cazul în care este instalat, este poziţionat astfel încât să indice, în condiţii de vizibilitate redusă, iminenţa ajungerii aeronavei la pragul pistei. 3.1.7.6.1.1 În cazul în care caracteristica de radiaţie este verticală, radiomarkerul interior (IM), în cazul în care este instalat, trebuie poziţionat între 75 m (250
40. ft)şi 450 m (1 500
41. ft)faţă de prag şi la nu mai mult de 30 m (100
42. ft)faţă de prelungirea axului pistei. Diagrama de radiaţie a radiomarkerului interior (IM) trebuie să intercepteze prelungirea pantei nominale ILS la cea mai mică înălţime de decizie aplicabilă în cadrul categoriei II de operare. Trebuie să se acorde atenţie asupra poziţionării radiomarkerului interior (IM) pentru a evita interferenţa între radiomarkerii interior (IM) şi intermediar (MM). Detalii privind poziţionarea radiomarkerilor interiori (IM) se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 3.1.7.6.1.2 În cazul în care caracteristica de radiaţie este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziţionat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs şi al sectorului pantei de coborâre ILS, care să fie în mare măsură similar aceluia produs de o antenă care are o caracteristică verticală a radiaţiei şi poziţionat conform prevederilor punctului 3.1.7.6.1.1. 3.1.7.6.2 Radiomarkerul intermediar (MM) trebuie să fie poziţionat astfel încât să indice iminenţa ghidării, în condiţii de vizibilitate redusă, în faza de apropiere la vedere. 3.1.7.6.2.1 În cazul în care caracteristica de radiaţie este verticală, radiomarkerul intermediar (MM) trebuie poziţionat la 1 050 m (3 500
43. ft)plus sau minus 150 m (500 ft), de la pragul de aterizare din capătul de apropiere al pistei şi la nu mai mult de 75 m (250
44. ft)de la prelungirea axului pistei. NOTĂ: A se vedea prevederile procedurilor specifice de aplicare a prezentei reglementări, privind poziţionarea radiomarkerelor interior (IM) şi intermediar (MM). 3.1.7.6.2.2 În cazul în care caracteristica de radiaţie este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziţionat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs şi al sectorului pantei de coborâre ILS, care este în mare măsură similar celui produs de o antenă cu o caracteristică de radiaţie verticală şi poziţionat conform prevederilor punctului 3.1.7.6.2.1. 3.1.7.6.3 Radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie poziţionat astfel încât să permită aeronavei aflate în stadiul apropierii intermediare şi finale să verifice înălţimea, distanţa şi funcţionarea echipamentului. 3.1.7.6.3.1 Radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie poziţionat la 7.2 Km (3.9 NM) de prag, cu excepţia cazului în care din motive topografice sau operaţionale această distanţă este impracticabilă iar radiomarkerul exterior (OM) se poziţionează între 6,5 şi 11,1 km (3,5 şi 6 NM) faţă de prag. 3.1.7.6.4 În cazul în care caracteristica de radiaţie este verticală, radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie la nu mai mult de 75 m (250
45. ft)faţă de prelungirea axului pistei. În cazul în care caracteristica de radiaţie este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziţionat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs şi al sectorului pantei de coborâre ILS, care să fie similar în mare măsură cu acela produs de o antenă care are o caracteristică verticală de radiaţie. 3.1.7.6.5 Poziţiile radiomarkerelor, sau după caz, distanţa(ele) echivalentă(
46. e)indicată(
47. e)de către DME, când acestea sunt utilizate drept alternativă la o parte sau la toate radiomarkerelor aparţinând sistemului ILS, trebuie să fie publicate în conformitate cu prevederile RACR-AIS. 3.1.7.6.5.1 Atunci când este astfel utilizat, DME-ul furnizează informaţii privind distanţa, echivalente din punct de vedere operaţional, cu cele furnizate de radiomarkere. 3.1.7.6.5.2 Atunci când este utilizat drept alternativă pentru radiomarkerul intermediar (MM), DME-ul trebuie să fie corelat din punct de vedere al frecvenţei cu ILS LLZ şi poziţionat astfel încât să minimizeze eroarea informaţiilor privind distanţa. 3.1.7.6.5.3 Echipamentul DME de la punctul 3.1.7.6.5 trebuie să respecte specificaţia de la punctul 3.5. 3.1.7.7 Monitorizarea 3.1.7.7.1 Echipamentul corespunzător trebuie să transmită semnale pentru funcţionarea unui monitor automat. Monitorul transmite o avertizare către un punct de control, dacă survine oricare dintre următoarele situaţii:
48. a)întreruperea modulaţiei sau a codului de identificare; ...
49. b)reducerea puterii de ieşire până la mai puţin de 50 procente din cea normală. ... 3.1.7.7.2 Pentru fiecare radiomarker trebuie să fie asigurate echipamente adecvate de monitorizare ce trebuie să indice în amplasamentul corespunzător, o scădere sub 50 procente a adâncimii de modulaţie. 3.2 SPECIFICAŢII PENTRU SISTEMUL RADAR DE APROPIERE DE PRECIZIE În acest paragraf prin distanţe se înţeleg distanţele oblice 3.2.1. Sistemul radar de apropiere de precizie cuprinde următoarele elemente: 3.2.1.1 Elementul radar de apropiere de precizie (PAR); 3.2.1.2 Elementul radar de supraveghere (SRE). 3.2.2. Când PAR este utilizat singur, echipamentul trebuie să fie identificat prin termenul "PAR" şi nu prin "sistemul PAR". Prevederile pentru înregistrarea şi păstrarea datelor radar sunt conţinute în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 3.2.3 Elementul PAR 3.2.3.1 Acoperirea 3.2.3.1.1 PAR este capabil să detecteze şi să indice poziţia unei aeronave cu o suprafaţă de reflexie de 15 mp sau mai mare, care se află într-un spaţiu delimitat de un sector cu un azimut de 20 grade şi un sector de 7 grade elevaţie, până la o distanţă de cel puţin 16.7 Km (9 NM) faţă de antena respectivă. Ca material orientativ la stabilirea semnificaţiei suprafeţelor de reflexie ale aeronavei, este inclus următorul tabel: avion particular (monomotor): de la 5 până la 10 mp; avion bimotor de mici dimensiuni: de la 15 mp; avion bimotor de dimensiuni medii: de la 25 mp; avion cvadrimotor: de la 50 până la 100 mp. 3.2.3.2 Amplasarea 3.2.3.2.1 PAR trebuie să fie amplasat şi reglat astfel încât să asigure acoperirea completă a unui sector cu apexul la 150 m (500
50. ft)de la punctul de aterizare în direcţia capătului pistei, cu o extindere de plus sau minus 5 grade faţă de axul pistei în azimut şi de la minus 1 grad până la plus 6 grade în elevaţie. Condiţiile prevăzute în paragraful 3.2.3.2.1 pot fi îndeplinite prin amplasarea echipamentului decalat faţă de punctul de aterizare, în direcţia capătului pistei, la 915 m (3 000
51. ft)sau mai mult, pentru o deviaţie de 120 m (400
52. ft)faţă de axul pistei sau la 1 200 m (4 000
53. ft)sau mai mult, pentru o deviaţie de 185 m (600 ft), dacă echipamentul este aliniat pentru a scana plus sau minus 10 grade faţă de axul pistei. Ca alternativă, dacă echipamentul este aliniat pentru a scana 15 grade pe o parte şi 5 grade pe cealaltă parte a axului pistei, decalarea minimă poate fi redusă la 685 m (2 250
54. ft)şi 915 m (3 000
55. ft)pentru deviaţii de 120 m (400 ft), respectiv de 185 m (600 ft). Schemele care ilustrează amplasarea PAR se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 3.2.3.3 Precizia (acurateţea) 3.2.3.3.1 Precizia azimutului. Informaţiile privind azimutul trebuie să fie afişate astfel încât deviaţia stânga-dreapta de la linia de curs să fie uşor observabilă. Eroarea maximă admisă la deviaţia de la linia de curs trebuie să fie de 0,6 procente din distanţa de la antena PAR plus 10 procente din deviaţia faţă de linia de curs sau de 9 m (30 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Echipamentul trebuie să fie amplasat astfel încât eroarea la punctul de aterizare să nu depăşească 9 m (30 ft). Echipamentul trebuie să fie aliniat şi reglat astfel încât eroarea afişată la punctul de aterizare să fie minimă şi să nu depăşească 0,3 procente din distanţa de la antena PAR sau 4,5 m (15 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina poziţiile a două aeronave care se găsesc la 1,2 grade azimut una faţă de cealaltă. 3.2.3.3.2 Precizia elevaţiei. Informaţiile privind elevaţia trebuie să fie afişate astfel încât deviaţia sus-jos faţă de traiectoria de coborâre pentru care este setat echipamentul, să fie uşor observabilă. Eroarea maximă admisă la deviaţia faţă de linia de curs trebuie să fie de 0,4 procente din distanţa de la antena PAR plus 10 procente din deviaţia reală faţă de linia de curs sau de 6 m (20 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Echipamentul trebuie să fie amplasat astfel încât eroarea la punctul de aterizare să nu depăşească 6 m (20 ft). Echipamentul trebuie să fie aliniat şi reglat astfel încât eroarea afişată la punctul de aterizare să fie minimă şi să nu depăşească 0,2 procente din distanţa de la antena PAR sau 3 m (10 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina poziţiile a două aeronave care se găsesc la 0,6 grade în elevaţie una faţă de cealaltă. 3.2.3.3.3 Precizia distanţei. Eroarea la indicarea distanţei faţă de punctul de aterizare nu trebuie să depăşească 30 m (100
56. ft)plus 3 procente din distanţa faţă de punctul de aterizare. Trebuie să se poată determina poziţiile a două aeronave aflate la 120 m (400
57. ft)una faţă de cealaltă pe acelaşi azimut. 3.2.3.4 Trebuie să fie disponibile informaţiile necesare pentru a permite stabilirea poziţiei aeronavei controlate în raport cu alte aeronave şi obstacole. Indicaţiile trebuie să permită, de asemenea, aprecierea vitezei la sol şi a vitezei de îndepărtare sau de apropiere de traiectoria de zbor dorită. 3.2.3.5 Informaţiile trebuie să fie actualizate integral cel puţin o dată pe secundă. 3.2.4 Radarul de supraveghere din sistemul de apropiere de precizie (SRE) 3.2.4.1 Un radar de supraveghere utilizat ca radar SRE al unui sistem radar de apropiere de precizie trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe generale de performanţă. 3.2.4.2 Acoperirea 3.2.4.2.1 Radarul SRE trebuie să aibă capacitatea de a detecta aeronavele cu o suprafaţă de reflexie de 15 mp sau mai mare, care sunt în linia de vizibilitate directă a antenei în limitele următorului volum: Rotaţia de 360 de grade faţă de antenă a unei suprafeţe verticale plane delimitată de o linie la un unghi de 1,5 grade deasupra planului orizontal al antenei, care se extinde de la antenă pe o distanţă de 37 km (20 NM); de o linie verticală la 37 km (20 NM) de la intersecţia cu linia în unghi de 1,5 grade, până la 2 400 m (8 000
58. ft)deasupra nivelului antenei; de o linie orizontală la 2 400 m (8 000
59. ft)de la limita de 37 km (20 NM), înapoi spre antenă, până la intersecţia cu o linie de la antenă la 20 de grade deasupra planului orizontal al antenei şi de o linie la 20 de grade de la intersecţia cu linia de 2 400 m (8 000 ft), până la antenă. 3.2.4.2.2 Trebuie să se depună toate eforturile în procesul de dezvoltare pentru a se extinde zona de acoperire, la o aeronavă cu o suprafaţă de reflexie de 15 mp, cel puţin până la volumul obţinut prin modificarea punctului 3.2.4.2.1, înlocuindu-se următoarele valori: - pentru 1,5 grade, trebuie să se citească 0,5 grade; - pentru 37 km (20 NM), trebuie să se citească 46,3 km (25 NM); - pentru 2 400 m (8 000 ft), trebuie să se citească 3 000 m (10 000 ft); - pentru 20 grade, trebuie să se citească 30 grade. Notă ... ────────── NOTĂ: [Rezervat] ────────── 3.2.4.3 Precizia 3.2.4.3.1 Precizia azimutului. Poziţia indicată prin azimut trebuie să fie de plus sau minus 2 grade faţă de poziţia reală. Trebuie să se poată determina poziţiile a două aeronave care se găsesc la 4 grade azimut una faţă de cealaltă. 3.2.4.3.2 Precizia distanţei. Eroarea la indicarea distanţei nu trebuie să depăşească 5% din distanţa reală sau 150 m (500 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina poziţia a două aeronave, care sunt separate de o distanţă de 1% din distanţa reală faţă de punctul de observare sau 230 m (750 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare.. 3.2.4.4 Echipamentul trebuie să aibă capacitatea de a actualiza integral, cel puţin o dată la fiecare 4 secunde, informaţiile cu privire la distanţa şi azimutul oricărei aeronave aflate în zona de acoperire a echipamentului. 3.2.4.5 Trebuie să se depună toate eforturile pentru a se reduce, pe cât posibil, perturbaţiile provocate de ecourile reflectate de sol sau de nori şi precipitaţii. 3.3 SPECIFICAŢII PENTRU RADIOFARUL VHF OMNIDIRECŢIONAL (VOR) 3.3.1 Informaţii generale 3.3.1.1 Radiofarul omnidirecţional VHF este proiectat şi reglat astfel încât indicaţiile similare ale instrumentelor de la bordul aeronavei să reprezinte deviaţii unghiulare egale, în sensul acelor de ceasornic (gismente), grad cu grad, de la nordul magnetic măsurat de la amplasamentul radiofarului omnidirecţional. 3.3.1.2 Radiofarul omnidirecţional VHF emite o undă purtătoare de radiofrecvenţă cu care sunt asociate două modulaţii separate de 30 Hz. Una dintre aceste modulaţii este astfel structurată încât faza semnalului său purtător să fie independentă de azimutul punctului de observaţie (faza de referinţă). Cealaltă modulaţie (faza variabilă) este structurată astfel încât faza semnalului său purtător la punctul de observaţie să difere de faza de referinţă printr-un unghi egal cu relevmentul punctului de observaţie, în raport cu radiofarul omnidirecţional VHF. 3.3.1.3 Modulaţiile de fază de referinţă şi fază variabilă trebuie să fie sinfazice pe meridianul magnetic de referinţă care trece prin staţie. Modulaţiile de fază de referinţă şi fază variabilă sunt în fază (sinfazice) atunci când valoarea maximă a sumei dintre energia undei purtătoare de radiofrecvenţă şi energia benzii laterale datorată modulaţiei de fază variabilă, se atinge simultan cu cea mai mare frecvenţă instantanee a modulaţiei de fază de referinţă. 3.3.2 Frecvenţa radio 3.3.2.1 Radiofarul omnidirecţional VHF funcţionează în banda 111,975 MHz - 117,975 MHz, cu excepţia cazului când frecvenţele din banda 108 MHz - 111,975 MHz pot fi folosite, conform prevederilor din RACR-CNS, volumul V, capitolul 4, punctele 4.2.1 şi 4.2.3.1. Cea mai înaltă frecvenţă alocabilă este de 117,950 MHz. Separarea canalelor se face cu un ecart de frecvenţă de 50 kHz, raportat la cea mai înaltă frecvenţă alocabilă. În zonele unde distanţa între canale (ecartul de frecvenţă) este, în general, de 100 kHz sau 200 kHz, toleranţa de frecvenţă a purtătoarei de radiofrecvenţă trebuie să fie de plus sau minus 0,005 procente. 3.3.2.2 În zonele în care între canale este utilizată o distanţă de 50 kHz, toleranţa de frecvenţă a undei purtătoare de radiofrecvenţă a tuturor instalaţiilor implementate după 23 mai 1974 trebuie să fie de plus sau minus 0,002 procente. 3.3.2.3 În zonele în care au fost implementate noi instalaţii VOR şi unde sunt alocate frecvenţe cu un ecart de 50 kHz faţă de instalaţiile VOR existente din aceeaşi zonă, trebuie să se acorde prioritate asigurării reducerii la plus sau minus 0,002 procente a toleranţei de frecvenţă a purtătoarei de radiofrecvenţă a instalaţiilor VOR existente. 3.3.3 Polarizarea şi precizia caracteristicii de radiaţie 3.3.3.1 Emisia radiofarului omnidirecţional VOR este polarizată orizontal. Componenta polarizată vertical a radiaţiei trebuie să fie cât mai mică posibil. În prezent nu este posibil să se specifice cantitativ nivelul maxim admis al componentei polarizate vertical a radiaţiei emise de radiofarul omnidirecţional VHF. Notă ... ────────── NOTĂ: Informaţiile sunt furnizate în manualul referitor la testarea mijloacelor de radionavigaţie (Doc 8071) în ceea ce priveşte probele de zbor care pot fi realizate în vederea stabilirii efectelor polarizării verticale asupra preciziei relevmentului. ────────── 3.3.3.2 Contribuţia staţiei de sol la eroarea informaţiei de relevment, transmisă de radiaţia polarizată orizontal a radiofarului omnidirecţional VOR, pentru toate unghiurile de elevaţie între 0 şi 40 de grade şi măsurată din centrul sistemului de antene VOR, trebuie să fie de plus sau minus 2 grade. 3.3.4 Zona de acoperire 3.3.4.1 Radiofarul omnidirecţional VHF (VOR) furnizează semnale astfel încât să permită funcţionarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, la nivelurile şi distanţele necesare din motive operaţionale, până la un unghi de elevaţie de 40 de grade. 3.3.4.2 Intensitatea câmpului sau densitatea de putere în spaţiu a semnalelor VOR necesare pentru a permite funcţionarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, la nivelul minim de acoperire, la raza maximă de acoperire specificată, trebuie să fie de 90 microvolţi per metru sau minus 107 dBW/mp. Puterile efective izotropic radiate (E.I.R.P.) caracteristice domeniilor specificate, trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Definiţia puterii efective izotropic radiate (E.I.R.P.) este dată la pct. 3.5.1. 3.3.5 Modulaţiile semnalelor de navigaţie 3.3.5.1 Purtătoarea de radiofrecvenţă, în forma observată în orice punct în spaţiu, este modulată în amplitudine de două semnale, după cum urmează:
60. a)o subpurtătoare de 9960 Hz de amplitudine constantă, modulată în frecvenţă cu 30 Hz: ... 1) pentru radiofarul omnidirecţional VOR convenţional, componenta de 30 Hz a acestei subpurtătoare FM este fixă, independent de azimut şi este numită "fază de referinţă" şi trebuie să aibă un coeficient de deviaţie de 16 plus sau minus 1 (respectiv între 15 şi 17); ... 2) pentru radiofarul omnidirecţional VHF Doppler (Doppler VOR), faza componentei de 30 Hz variază cu azimutul şi este numită "fază variabilă" şi trebuie să aibă un coeficient de deviaţie de 16 plus sau minus 1 (respectiv între 15 şi 17), la orice unghi de elevaţie de până la 5 grade şi cu un coeficient minim de deviaţie egal cu 11, sub orice unghi de elevaţie de peste 5 grade şi până la 40 de grade; ...
61. b)o componentă cu modulaţie în amplitudine de 30 Hz: ... 1) pentru radiofarul omnidirecţional VOR convenţional, această componentă rezultă dintr-un câmp (electromagnetic) rotativ a cărui fază variază cu azimutul şi este numită "faza variabilă"; ... 2) pentru radiofarul omnidirecţional VHF Doppler (Doppler VOR), această componentă cu fază constantă în raport cu azimutul şi amplitudine constantă este radiată omnidirecţional şi este numită "fază de referinţă". ... 3.3.5.2 Gradul nominal de modulaţie al purtătoarei de radiofrecvenţă datorat semnalului de 30 Hz, sau al subpurtătoarei de 9 960 Hz trebuie să se încadreze între 28 şi 32 procente. 3.3.5.3 Gradul de modulaţie al purtătoarei de radiofrecvenţă datorat semnalului de 30 Hz, pentru orice unghi de elevaţie de până la 5 grade, trebuie să se încadreze între 25 şi 35 procente. Gradul de modulaţie al purtătoarei de radiofrecvenţă datorat subpurtătoarei de 9 960 Hz, pentru orice unghi de elevaţie de până la 5 grade, trebuie să se încadreze între 20 şi 55 procente în absenţa facilităţii de modulaţie de voce şi între 20 şi 35 procente în prezenţa facilităţii de modulaţie de voce. Dacă gradul de modulaţie este măsurat în timpul verificării din zbor în condiţii de reflexii multiple dinamice intense, este de aşteptat să apară variaţii ale procentajului gradului de modulaţie recepţionat. Pot fi acceptate variaţii pe termen scurt ale acestor valori. Notă ... ────────── NOTĂ: Manualul pentru testarea şi verificarea mijloacelor de radionavigaţie (Doc 8071) conţine informaţii suplimentare referitoare la aplicarea limitelor de toleranţă ale gradului de modulaţie pentru echipamentele de bord. ────────── 3.3.5.4 Frecvenţele de modulaţie de fază de referinţă şi fază variabilă trebuie să fie de 30 Hz plus sau minus 1 procent. 3.3.5.5 Frecvenţa medie de modulaţie a subpurtătoarei trebuie să fie de 9 960 Hz plus sau minus 1 procent. 3.3.5.6
62. a)Pentru radiofarul omnidirecţional VHF convenţional, procentajul de modulaţie în amplitudine a subpurtătoarei de 9 960 Hz nu trebuie să depăşească 5 procente. ...
63. b)Pentru radiofarul omnidirecţional VHF Doppler (Doppler VOR), procentajul de modulaţie în amplitudine a subpurtătoarei de 9 960 Hz nu trebuie să depăşească 40 procente, dacă este măsurat într-un punct aflat la cel puţin 300 m (1 000
64. ft)de radiofarul VOR. ... 3.3.5.7 Atunci când, între canalele VOR a fost implementat un ecart de frecvenţă de 50 kHz, nivelul benzii laterale a armonicilor componentei de 9 960 Hz din semnalul radiat nu trebuie să depăşească următoarele niveluri raportate la nivelul benzii laterale de 9 960 Hz: ┌──────────────────────────┬──────────────┐ │ Subpurtătoare │ Nivel │ ├──────────────────────────┼──────────────┤ │9 960 Hz │referinţă 0 dB│ ├──────────────────────────┼──────────────┤ │a 2-a armonică │-30 dB │ ├──────────────────────────┼──────────────┤ │a 3-a armonică │-50 dB │ ├──────────────────────────┼──────────────┤ │a 4-a armonică şi mai mare│-60 dB │ └──────────────────────────┴──────────────┘ 3.3.6 Canalul de voce şi identificarea 3.3.6.1 Dacă radiofarul omnidirecţional VOR asigură un canal de comunicaţii simultane sol-aer, acesta se află pe purtătoarea de radiofrecvenţă utilizată şi pentru funcţia de navigaţie. Pe acest canal radiaţia purtătoare este polarizată orizontal. 3.3.6.2 Pe canalul de comunicaţii, adâncimea maximă de modulaţie a purtătoarei nu trebuie să fie mai mare de 30 la sută. 3.3.6.3 Caracteristicile frecvenţei audio ale canalului de voce trebuie să se încadreze în limita a 3 dB raportat la nivelul la 1 000 Hz, din intervalul 300 Hz - 3 000 Hz. 3.3.6.4 Radiofarul omnidirecţional VOR trebuie să asigure transmiterea simultană a unui semnal de identificare pe aceeaşi purtătoare de radiofrecvenţă utilizată şi pentru funcţia de navigaţie. Radiaţia semnalului de identificare este polarizată orizontal. 3.3.6.5 Semnalul de identificare trebuie să utilizeze codul Morse internaţional şi trebuie să fie format din două sau trei litere. Acest semnal trebuie să fie transmis cu viteză de aproximativ 7 cuvinte pe minut. Semnalul trebuie să fie repetat cel puţin o dată la fiecare 30 secunde, iar tonul modulaţiei (frecvenţa acustică) trebuie să fie de 1 020 Hz plus sau minus 50 Hz. 3.3.6.5.1 Semnalul de identificare în mod uzual se transmite cel puţin de trei ori la fiecare 30 secunde, la intervale egale în cadrul perioadei respective de timp. Unul dintre aceste semnale de identificare poate fi sub formă de identificare vocală. În cazul în care se asociază, conform pct. 3.5.2.5, un radiofar omnidirecţional VHF VOR şi un echipament de măsurare a distanţei (DME), prevederile referitoare la identificare de la pct. 3.5.3.6.4 influenţează identificarea VOR. 3.3.6.6 Adâncimea până la care este modulată purtătoarea de radiofrecvenţă de către semnalul codului de identificare este aproape de 10 la sută, dar fără a depăşi acest nivel, cu excepţia cazului în care, atunci când nu se asigură un canal de comunicaţii, se admite creşterea modulaţiei de către semnalul codului de identificare până la o valoare care nu trebuie să depăşească 20 la sută. 3.3.6.6.1 În cazul în care radiofarul VOR furnizează un canal de comunicaţii simultane sol-aer, pentru asigurarea unei calităţii satisfăcătoare a comunicaţiei vocale, gradul de modulaţie al semnalului codului de identificare trebuie să fie egal cu 5 plus sau minus 1 la sută. 3.3.6.7 Transmisia voce nu trebuie să interfereze în niciun fel cu funcţia de navigaţie de bază. Când sunt emise semnale voce, codul de identificare nu este suprimat. 3.3.6.8 Funcţia de recepţionare VOR permite identificarea semnalului dorit, în condiţiile de semnal întâlnite în cadrul limitelor zonei de acoperire specificate şi cu parametrii de modulaţie specificaţi, la punctele 3.3.6.5, 3.3.6.6 şi 3.3.6.7. 3.3.7 Monitorizarea 3.3.7.1 Echipamente adecvate amplasate în câmpul de radiaţie asigură semnale pentru operarea unui monitor automat. Monitorul transmite un avertisment către un punct de control, iar apoi fie elimină componentele de identificare şi de navigaţie din unda purtătoare, fie determină încetarea radiaţiei în cazul în care apare una sau o combinaţie dintre următoarele abateri de la condiţiile stabilite:
65. a)o schimbare prin depăşirea cu 1 grad, la amplasamentul monitorului, a datelor de relevment transmise de VOR; ...
66. b)o reducere de 15 procente a componentelor de modulaţie ale nivelului tensiunii semnalelor de radiofrecvenţă la monitor, sau a subpurtătoarei, sau a semnalelor de modulaţie în amplitudine de 30 Hz, sau a ambelor. ... 3.3.7.2 Defectarea monitorului declanşează transmiterea unui avertisment către un punct de control şi:
67. a)fie elimină componentele de identificare şi de navigaţie din purtătoare, sau ...
68. b)determină încetarea emisiei. ... Indicaţiile privind radiofarurile VOR sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 3.3.8 Cerinţele de performanţă privind imunitatea la interferenţe în cazul sistemelor de recepţie VOR. 3.3.8.1 Sistemul de recepţie VOR trebuie să asigure o imunitate corespunzătoare la interferenţele provenite de la două semnale, produse de intermodulaţie de ordinul trei determinate de semnalele de radiodifuziune VHF FM, cu niveluri conform următoarei formule: 2N

(1)+ N

(2)+ 72 ≤ 0 pentru semnalele de radiodifuziune sonoră VHF FM, care se încadrează în intervalul 107,7 - 108,0 MHz şi 2N

(1)+ N

(2)+ 3(24-20log Delta f/0.4) ≤ 0 pentru semnalele de radiodifuziune sonoră VHF FM sub 107,7 MHz, când frecvenţele celor două semnale de radiodifuziune sonoră în banda VHF FM creează în receptor un produs cu două semnale de intermodulaţie de ordinul trei pe frecvenţa VOR dorită. N

(1)şi N

(2)sunt nivelurile (dBm) ale celor două semnale de radiodifuziune sonoră VHF FM la intrarea receptorului VOR. Niciunul dintre niveluri nu trebuie să treacă peste criteriile de desensibilizare specificate la pct. 3.3.8.2. Delta f = 108,1 - f1, unde f1 reprezintă frecvenţa nivelului N

(1), semnalul de radiodifuziune sonoră VHF FM mai apropiat de 108,1 MHz. 3.3.8.2 Sistemul de recepţie VOR nu trebuie să fie desensibilizat în prezenţa semnalelor de radiodifuziune sonoră VHF FM, având niveluri în conformitate cu următorul tabel: ┌─────────┬────────────────────────────┐ │Frecvenţă│ Nivel maxim al semnalului │ │ (MHz) │ nedorit la puterea de │ │ │intrare a receptorului (dBm)│ ├─────────┼────────────────────────────┤ │88-102 │+15 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │104 │+10 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │106 │+5 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │107.9 │-10 │ └─────────┴────────────────────────────┘ Relaţia dintre cele două puncte adiacente indicate prin frecvenţele de mai sus este liniară. 3.4 SPECIFICAŢII PENTRU RADIOFARUL NEDIRECŢIONAL (NDB) 3.4.1 Definiţii Raza medie a zonei de acoperire nominală. Raza unui cerc care are aceeaşi suprafaţă ca şi zona de acoperire nominală. Zona de acoperire efectivă. Zona din jurul unui radiofar nedirecţional în care se pot obţine relevmente cu o precizie suficient de mare pentru natura operaţiunii respective. Locator LF/MF. Un radiofar nedirecţional LF/MF utilizat ca un mijloc pentru apropierea finală. De obicei, un locator LF/MF are o rază medie a zonei de acoperire nominală cuprinsă între 18,5 şi 46,3 km (10 şi 25 NM). Zona de acoperire nominală. Zona din jurul unui radiofar nedirecţional în care intensita