NORMĂ nr. 14 din 5 august 2015

Pe scurt

Această normă stabilește regulile contabile pentru sistemul de pensii private din România, asigurând conformitatea cu directivele europene. Ea detaliază modul în care entitățile din acest sistem trebuie să își organizeze contabilitatea și să întocmească situațiile financiare.

Ce reglementează

Formatul și conținutul situațiilor financiare anuale individuale și consolidate.
Principiile contabile și regulile de recunoaștere, evaluare și prezentare a elementelor în situațiile financiare.
Reguli privind întocmirea, aprobarea, auditarea și publicarea situațiilor financiare anuale.
Planul de conturi și funcțiunea conturilor contabile aplicabile sistemului de pensii private.

Cui îi privește

Fondurile de pensii administrate privat și fondurile de pensii facultative.
Administratorii acestor fonduri de pensii.
Brokerii de pensii private.
Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Puncte cheie

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională, iar operațiunile în valută se țin atât în moneda națională, cât și în valută.
Administratorii fondurilor de pensii private trebuie să țină contabilitatea distinct pentru fiecare fond administrat, separat de propria contabilitate.
Activele și pasivele fiecărui fond de pensii sunt organizate și administrate distinct, fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri și administrator.
Un "interes de participare" este deținut dacă depășește un prag procentual de 20% din capitalul unei alte entități.
Un grup este considerat "mic și mijlociu" dacă nu depășește limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: totalul activelor de 24.000.000 euro și cifra de afaceri netă de 48.000.000 euro.

Textul legii

NORMĂ nr. 14 din 5 august 2015 privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 21 septembrie 2015 Având în vedere prevederile art. 57 alin.

(5)și

(6)din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 15 alin.

(5),

(6)și

(7)din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 20 din Legea nr. 187/2011 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, în temeiul dispozițiilor art. 24 lit. k) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 313/2005, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 2 alin.

(1)lit. c) și d), art. 3 alin.

(1)lit. b), art. 5 lit. c), art. 6 alin.

(1)și

(2)și ale art. 7 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 4 alin.

(3)lit. b) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în urma deliberărilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din ședința din data de 29 iulie 2015, Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă. Capitolul I Obiectul reglementării, aria de aplicabilitate, definiții și categorii de entități raportoare Secţiunea 1 Obiectul reglementării Articolul 1

(1)Prezenta normă stabilește:

a)formatul și conținutul situațiilor financiare anuale, principiile contabile și regulile de recunoaștere, evaluare, scoatere din evidență și prezentare a elementelor în situațiile financiare anuale individuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare, potrivit legii, și publicare a situațiilor financiare anuale, planul de conturi, precum și conținutul și funcțiunea conturilor contabile aplicabile sistemului de pensii private; ...
b)reguli privind întocmirea situațiilor financiare anuale consolidate aplicabile sistemului de pensii private. ...

(2)Contabilitatea aplicabilă sistemului de pensii private cuprinde:

a)contabilitatea fondurilor de pensii administrate privat și a fondurilor de pensii facultative; ...
b)contabilitatea administratorilor fondurilor de pensii administrate privat și/sau fondurilor de pensii facultative, care sunt societăți de pensii înființate potrivit prevederilor legale în vigoare; ...
c)contabilitatea brokerilor de pensii private, societăți comerciale înființate și autorizate potrivit prevederilor legale în vigoare; ...
d)contabilitatea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, înființat potrivit Legii nr. 187/2011 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private. ... Secţiunea a 2-a Aria de aplicabilitate Articolul 2 Prezenta normă se aplică următoarelor categorii de entități:
a)fonduri de pensii administrate privat și fonduri de pensii facultative, denumite în continuare fonduri de pensii private; ...
b)administratori ai fondurilor de pensii administrate privat și/sau ai fondurilor de pensii facultative, care sunt societăți de pensii înființate potrivit prevederilor legale în vigoare, denumiți în continuare administratori; ...
c)brokeri de pensii private, societăți înființate și autorizate potrivit prevederilor legale în vigoare; ...
d)Fond de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, denumit în continuare Fond de garantare, înființat potrivit Legii nr. 187/2011. ... Articolul 3

(1)Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională.

(2)Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.

(3)Prin valută se înțelege altă monedă decât leul. Articolul 4

(1)Administratorii fondurilor de pensii private organizează și țin distinct contabilitatea pentru fiecare fond de pensii private pe care îl administrează, față de propria contabilitate.

(2)Contabilitatea fondurilor de pensii private este organizată astfel încât constituirea, evidența și utilizarea resurselor financiare ale fondurilor de pensii private să se facă conform prospectului schemei de pensii și reglementărilor legale aplicabile, în scopul dobândirii de către participanți a unei pensii private.

(3)Activele și pasivele fiecărui fond de pensii administrat privat sunt organizate, evidențiate și administrate distinct, separat de celelalte fonduri de pensii facultative pe care le gestionează același administrator și de contabilitatea proprie administratorului, fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri și administrator.

(4)Toate activele și pasivele corespunzătoare activității de administrare a fondurilor de pensii sunt restricționate, gestionate și organizate separat de alte activități ale administratorului, fără posibilitatea de transfer.

(5)Activele și pasivele restricționate, gestionate și organizate separat, prevăzute la alin.

(4)Articolul 5

(1)Contabilitatea administratorului este organizată astfel încât constituirea, evidența și utilizarea provizioanelor tehnice corespunzătoare obligațiilor financiare rezultate din prospectele schemelor de pensii private și a activelor care acoperă aceste provizioane tehnice să se facă în mod distinct fața de constituirea, evidența și utilizarea resurselor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare proprii administratorului.

(2)Contabilitatea proprie a administratorului care desfășoară atât activitatea de administrare a fondului de pensii administrate privat, cât și activitatea de administrare a fondurilor de pensii facultative este organizată și ținută separat pentru fiecare segment de activitate, cu ajutorul conturilor contabile analitice.

(3)Administratorii fondurilor de pensii private vor întocmi distinct balanța de verificare a conturilor analitice pentru fiecare fond de pensii private pe care îl administrează, față de propria contabilitate.

(4)Administratorii fondurilor de pensii private care sunt societăți de asigurare și societăți de administrare a investițiilor vor întocmi distinct pentru activitatea de administrare a fondurilor balanța de verificare a conturilor analitice, față de celelalte activități desfășurate conform prevederilor legale în vigoare.

(5)Pentru fondurile de pensii private aflate în administrare, situațiile financiare anuale vor fi întocmite de către administratorii acestora distinct de propriile situații financiare anuale. Articolul 6 Contabilitatea brokerilor de pensii private este organizată astfel încât constituirea și evidența resurselor financiare ale acestora să se facă conform reglementărilor legale aplicabile. Articolul 7

(1)Contabilitatea Fondului de garantare este organizată astfel încât constituirea, evidența și utilizarea resurselor pentru plata compensației către participanții fondurilor de pensii facultative să se facă în mod distinct față de constituirea, evidența și utilizarea resurselor pentru plata compensației către participanții fondurilor de pensii administrate privat, respectiv pentru perioada de acumulare a contribuțiilor și perioada de plată a pensiilor, iar resursele pentru plata compensației se gestionează distinct de resursele pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare a Fondului de garantare.

(2)În sensul alin.

(1)Articolul 8

(1)Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

(2)Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

(3)În contabilitatea entităților prevăzute la art. 2 Secţiunea a 3-a Definiții Articolul 9

(1)Termenii și expresiile utilizate în prezenta normă au semnificația prevăzută la:

a)art. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 411/2004; ...
b)art. 2 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 204/2006; ...
c)art. 4 alin.

(2)din Legea nr. 187/2011. ...

(2)De asemenea, în înțelesul prezentei norme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: 1. interes de participare - drepturi în capitalul altor entități, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entități, sunt destinate să contribuie la activitatea entității care deține drepturile respective. Deținerea unei părți din capitalul unei alte entități reprezintă un interes de participare, dacă depășește un prag procentual de 20%; ... 2. parte afiliată - o persoană sau o entitate care este afiliată entității care își întocmește situațiile financiare, conform Standardelor internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate; ... 3. active imobilizate - activele care sunt destinate să servească o perioadă îndelungată activitățile entității; ... 4. cifră de afaceri netă - sumele obținute din prestarea de servicii, conform prevederilor legale aplicabile, după deducerea reducerilor comerciale și a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite direct legate de cifra de afaceri, astfel:

a)cifră de afaceri netă a fondurilor de pensii private cuprinde veniturile din activitatea curentă; ...
b)cifră de afaceri netă a administratorilor fondurilor de pensii private cuprinde venituri din activitatea de exploatare și venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete; ...
c)cifră de afaceri netă a brokerilor de pensii private cuprinde venituri din activitatea de exploatare și venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete; ...
d)cifră de afaceri netă a fondului de garantare cuprinde veniturile din activitatea curentă; ... ... 5. cost de achiziție - prețul datorat și eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale costului de achiziție. În acest sens, costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective. În costul de achiziție se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de autorizații și alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziție și atunci când funcția de aprovizionare este externalizată; ... 6. ajustare de valoare - ajustările destinate să țină cont de modificările valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă modificarea este definitivă sau nu. Ajustările negative de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, și/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării respective; ... 7. societate-mamă - o entitate care controlează una sau mai multe filiale; ... 8. filială - o entitate controlată de o societate-mamă, inclusiv orice filială a societății-mamă care le conduce; ... 9. grup - o societate-mamă și toate filialele acesteia; ... 10. entități afiliate - două sau mai multe entități din cadrul unui grup; ... 11. entitate asociată - o entitate în care o altă entitate are un interes de participare și ale cărei politici de exploatare și financiare fac obiectul unei influențe semnificative exercitate de cealaltă entitate. Se consideră că o entitate exercită o influență semnificativă asupra altei entități dacă deține cel puțin 20% din drepturile de vot ale acționarilor sau asociaților respectivei entități. Ca urmare, existența unei entități asociate presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții, respectiv deținerea unui interes de participare în cealaltă entitate și exercitarea influenței semnificative asupra politicilor de exploatare și financiare ale acesteia; ... 12. prag de semnificație - statutul informațiilor în cazul în care se poate anticipa în mod rezonabil că omiterea sau prezentarea eronată a acestora influențează deciziile pe care utilizatorii le adoptă pe baza situațiilor financiare ale entității. Pragul de semnificație al elementelor individuale se evaluează în contextul altor elemente similare. ... Secţiunea a 4-a Categorii de entități raportoare Articolul 10 În sensul prezentei norme, entitățile prevăzute la art. 2 lit.
a)
b)Articolul 11

(1)În procesul de consolidare, în funcție de criteriile de mărime, grupurile se împart în două categorii, astfel: grupuri mici și mijlocii, respectiv grupuri mari.

(2)Grupurile mici și mijlocii sunt grupurile constituite din societățile-mamă și filialele care urmează să fie incluse în consolidare și care, pe bază consolidată, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii la data bilanțului societății-mamă: a) totalul activelor: 24.000.000 euro; ... b) cifra de afaceri netă: 48.000.000 euro; ... c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 250. ...

(3)Grupurile mari sunt grupurile constituite din societățile-mamă și filialele care urmează să fie incluse în consolidare și care, pe bază consolidată, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii la data bilanțului societății-mamă: a) totalul activelor: 24.000.000 euro; ... b) cifra de afaceri netă: 48.000.000 euro; ... c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 250. ...

(4)Determinarea valorii criteriilor de mărime prevăzute la alin.

(1)-

(3)

(5)La stabilirea criteriilor de mărime, societatea-mamă poate să nu ia în considerare filialele pe care intenționează să le excludă din consolidare în baza oricărei situații prevăzute la art. 442 Articolul 12 În scopul determinării limitelor legate de totalul activelor și de cifra de afaceri netă, prevăzute la art. 11 a) compensarea prevăzută la art. 446 alin.

(1)... b) eventualele eliminări ca urmare a aplicării prevederilor art. 450 alin.

(1)... Articolul 13

(1)O societate-mamă întocmește situații financiare anuale consolidate începând cu primul exercițiu financiar în care sunt depășite criteriile de mărime, în condițiile prevăzute la Capitolul VIII "Situații financiare anuale consolidate și rapoarte consolidate".

(2)Atunci când, la data bilanțului, un grup depășește sau încetează să mai depășească limitele a două dintre cele trei criterii menționate la art. 11

(3)Prin două exerciții financiare consecutive se înțelege exercițiul financiar precedent celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale și exercițiul financiar curent, pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale. Capitolul II Dispoziții și principii generale Secţiunea 1 Dispoziții generale Articolul 14 Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar. Articolul 15 Obiectivul situațiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informații despre poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile unei categorii largi de utilizatori. Articolul 16

(1)Elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate prin bilanț, sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.

(2)În înțelesul prezentei norme:

a)un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate și prezentat în bilanț atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate și activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluată în mod credibil; ...
b)o datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când este probabil că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil; ...
c)capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor sale. ...

(3)Beneficiile economice reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate.

(4)Contribuția prevăzută la alin.

(3)Articolul 17

(1)Elementele direct legate de evaluarea performanței financiare, prin intermediul contului de profit și pierdere, sunt veniturile și cheltuielile.

(2)În înțelesul prezentei norme, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a)veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor; ...
b)cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari. ...

(3)Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creștere a beneficiilor economice viitoare legate de creșterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii de active sau reducerii datoriilor, cum ar fi creșterea netă a activelor, rezultată din prestarea serviciilor, ori descreșterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii.

(4)Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creștere a valorii unei datorii. Recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor, cum ar fi drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor. Articolul 18 Entitățile prevăzute la art. 2

a)bilanțul; ...
b)contul de profit și pierdere; ...
c)situația fluxurilor de trezorerie; ...
d)situația modificărilor capitalului propriu; ...
e)notele explicative la situațiile financiare anuale. ... Articolul 19 Situațiile financiare anuale se întocmesc în mod clar și în concordanță cu prevederile prezentei norme. Articolul 20 Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii entității. Articolul 21 Dacă aplicarea prevederilor prezentei norme nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau pierderii entității, în notele explicative la situațiile financiare sunt furnizate informațiile suplimentare necesare pentru respectarea cerinței respective. Articolul 22

(1)Dacă, în cazuri excepționale, aplicarea unei prevederi din prezenta normă este incompatibilă cu obligația prevăzută la art. 20 21

(2)Neaplicarea dispoziției prevăzute la alin.

(1)Articolul 23 Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., poate solicita prezentarea în situațiile financiare anuale a unor informații suplimentare față de cele care trebuie prezentate în concordanță cu prezenta normă. Secţiunea a 2-a Publicările cu caracter general Articolul 24 Documentul care conține situațiile financiare trebuie să precizeze denumirea entității raportoare, precum și informații referitoare la:

a)registrul comerțului la care este păstrat dosarul entității, împreună cu numărul de înmatriculare al entității în registrul în cauză; ...
b)forma juridică a entității, adresa sediului social și, după caz, faptul că entitatea este în lichidare. ... Secţiunea a 3-a Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare utile Articolul 25

(1)Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte exact ceea ce își propun să reprezinte.

(2)Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune și inteligibile. Articolul 26 Caracteristicile calitative fundamentale sunt:

a)relevanța; ...
b)reprezentarea exactă. ... Articolul 27 Informațiile financiare relevante sunt informațiile care au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informații în luarea deciziilor. Articolul 28

(1)Informațiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informații în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele.

(2)Informațiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare.

(3)Pentru a avea valoare predictivă informațiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză.

(4)Informațiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor lor predicții.

(5)Valoarea predictivă și valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt interconectate, iar informațiile care au valoare predictivă au adesea și valoare de confirmare.

(6)Informațiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate în anii anteriori, pentru exercițiul curent. Rezultatele acestor comparații sunt de natură să ajute utilizatorii să corecteze și să îmbunătățească procesele utilizate pentru realizarea previziunilor anterioare. Articolul 29

(1)Pragul de semnificație este un aspect al relevanței specific unei entități bazat pe natura sau mărimea ori pe ambele a elementelor la care se referă informațiile raportate de entitate.

(2)Prezenta normă nu specifică un prag cantitativ pentru semnificație și nu predetermină ce ar putea fi semnificativ într-o anumită situație. Articolul 30

(1)Situațiile financiare anuale descriu fenomenele economice în cuvinte și cifre.

(2)Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră și fără erori. Articolul 31

(1)O descriere completă include toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă fenomenul descris, inclusiv explicațiile necesare.

(2)O descriere completă a activelor grupului include, cel puțin, o descriere a naturii activelor grupului, o descriere numerică a tuturor activelor grupului și o descriere a ceea ce reprezintă descrierea numerică, cum ar fi costul inițial sau valoarea justă.

(3)Pentru unele elemente, o descriere completă poate să impună explicații privind faptele semnificative referitoare la calitatea și natura elementelor, factorilor și circumstanțelor care ar putea să le afecteze calitatea și natura și procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice. Articolul 32

(1)O descriere neutră este cea care nu suportă influențe în selecția și prezentarea informațiilor financiare.

(2)O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a crește probabilitatea ca informațiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori.

(3)Informațiile financiare relevante sunt informațiile care au capacitatea de a genera o diferență în deciziile luate de către utilizatori. Articolul 33 Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informațiile raportate a fost selectat și aplicat fără erori. Articolul 34 Caracteristicile calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante și reprezentate exact sunt: a) comparabilitatea; ... b) verificabilitatea; ... c) oportunitatea; ... d) inteligibilitatea. ... Articolul 35

(1)Informațiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu informații similare despre alte entități și cu informații similare despre aceeași entitate aferente unei alte perioade sau date.

(2)Comparabilitatea este una din caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să identifice și să înțeleagă similitudinile și diferențele dintre elemente.

(3)O comparație necesită cel puțin două elemente. Articolul 36

(1)Consecvența se referă la utilizarea acelorași metode pentru aceleași elemente, fie de la o perioadă la alta în cadrul unei entități raportoare, fie într-o singură perioadă pentru entități diferite.

(2)Pentru ca informațiile să fie comparabile, aspectele similare trebuie să fie prezentate similar, iar aspectele diferite trebuie să fie prezentate diferit. Articolul 37

(1)Prin satisfacerea caracteristicilor calitative fundamentale este posibil să se obțină un anumit grad de comparabilitate.

(2)O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie, în mod firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant similar al unei alte entități raportoare. Articolul 38

(1)Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact fenomenele economice pe care își propun să le reprezinte.

(2)Prin verificabilitate se înțelege că diferiți observatori independenți și în cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.

(3)Verificarea poate fi directă sau indirectă.

(4)Verificarea directă se referă la verificarea unei valori sau a altor reprezentări prin observare directă, cum ar fi prin numărarea banilor.

(5)Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru o formulă sau o tehnică și la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiași metode.

(6)În cazul în care nu este posibilă verificarea unor explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc, pot fi prezentate ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informațiilor și alți factori și circumstanțe care susțin informațiile. Articolul 39

(1)Oportunitatea reprezintă caracteristica potrivit căreia informațiile sunt disponibile pentru factorii decizionali pentru a lua decizii în timp util.

(2)Informațiile pot să rămână oportune mult timp după finalul perioadei de raportare, având în vedere faptul că anumiți utilizatori ar putea fi nevoiți să identifice și să aprecieze tendințele. Articolul 40 Informațiile sunt inteligibile prin clasificarea, caracterizarea și prezentarea acestora în mod clar și concis. Articolul 41

(1)Unele fenomene sunt inerent complexe și nu pot fi transformate în fenomene ușor de înțeles.

(2)Excluderea informațiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare poate conduce la situația ca aceste rapoarte să fie incomplete.

(3)Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoștințe suficiente privind activitățile de afaceri și economice și care studiază și analizează informațiile cu atenția cuvenită.

(4)Prezentarea rapoartelor financiare trebuie astfel efectuată încât să permită înțelegerea acestora de către diferitele categorii de utilizatori ai informațiilor cuprinse în acestea.

(5)Rapoartele financiare întocmite de entități se referă atât la situațiile financiare anuale propriu-zise, cât și la celelalte documente făcute publice odată cu acestea. Articolul 42

(1)Caracteristicile calitative amplificatoare, respectiv comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea, trebuie maximizate în măsura în care acest lucru este posibil.

(2)Caracteristicile calitative amplificatoare, individual sau în grup, nu pot face informațiile utile în cazul în care respectivele informații sunt irelevante sau nu sunt reprezentate exact. Secţiunea a 4-a Principii generale de raportare financiară Articolul 43 Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situațiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț și în contul de profit și pierdere. Articolul 44 Elementele prezentate în situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate sunt recunoscute și evaluate în conformitate cu principiile generale prevăzute de prezenta normă. Articolul 45

(1)Trebuie să se prezume că entitatea își desfășoară activitatea pe baza principiului continuității activității.

(2)Principiul continuității activității presupune că entitatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității.

(3)O entitate nu va întocmi situațiile financiare anuale pe baza principiului continuității activității dacă organele de conducere stabilesc după data bilanțului fie că intenționează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora. Aceste prevederi nu se aplică situațiilor financiare anuale întocmite de entitățile absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii. Deteriorarea rezultatelor din exploatare și a poziției financiare, ulterior datei bilanțului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activității este încă adecvată.

(4)Dacă administratorii unei entități au luat cunoștință de unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative.

(5)În cazul în care situațiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuității, această informație trebuie prezentată împreună cu motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu își mai poate continua activitatea.

(6)Evenimentele sau condițiile ce necesită prezentări de informații pot apărea și ulterior datei bilanțului.

(7)Entitățile aflate în lichidare, potrivit legii, prezintă acest fapt în declarația care însoțește situațiile financiare anuale. În scopul prezentării bilanțului, acestea procedează la reclasificarea creanțelor pe termen lung în creanțe pe termen scurt, respectiv a datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt. Articolul 46 Politicile contabile și metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul. Articolul 47

(1)La întocmirea situațiilor financiare anuale, recunoașterea și evaluarea trebuie realizate pe o bază prudentă și, în special:

a)în contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului; ...
b)sunt recunoscute toate datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia; ...
c)sunt recunoscute toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit și pierdere. ...

(2)Activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile, subevaluate.

(3)Exercitarea prudenței nu permite constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor sau supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, având în vedere faptul că situațiile financiare nu ar mai fi neutre și nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. Articolul 48 În afara sumelor recunoscute în conformitate cu art. 47 alin.

(1)lit. b) Articolul 49

(1)Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.

(2)Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Astfel, se vor evidenția în conturile de venituri și creanțele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienți - facturi de întocmit"), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă prestarea serviciilor (de exemplu, situații de lucrări etc.).

(3)Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.

(4)Principiul contabilității de angajamente se aplică inclusiv la recunoașterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadența acesteia. Articolul 50

(1)Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.

(2)În cazul modificării politicilor contabile și al corectării unor erori aferente perioadelor precedente, bilanțul perioadei anterioare celei de raportare nu se modifică.

(3)Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente, precum și a modificării politicilor contabile nu se consideră încălcare a principiului intangibilității. Articolul 51 Componentele elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat. Articolul 52

(1)Orice compensare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.

(2)Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative.

(3)Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare.

(4)În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidențiază distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor.

(5)Tratamentul contabil prevăzut la alin.

(4)Articolul 53

(1)Respectarea principiului privind contabilizarea și prezentarea elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și obligațiile, precum și riscurile asociate acestor operațiuni.

(2)Evenimentele și operațiunile economico-financiare trebuie evidențiate în contabilitate așa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative.

(3)Documentele justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a operațiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanță cu realitatea.

(4)Contractele încheiate între părți trebuie să prevadă modul de derulare a operațiunilor și să respecte cadrul legal existent.

(5)Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanță cu realitatea economică.

(6)În situații excepționale, atunci când există diferențe între fondul sau natura economică a unei operațiuni sau tranzacții și forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operațiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.

(7)Principiul prevăzut la alin.

(1)

a)încadrarea, de către utilizatori, a contractelor de leasing în leasing operațional sau financiar; ...
b)recunoașterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit și pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; ...
c)recunoașterea participațiilor deținute ca fiind de natura acțiunilor deținute la entități afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor imobilizări financiare; ...
d)încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare. ...

(8)Entitățile au obligația ca la întocmirea documentelor justificative și la contabilizarea operațiunilor economico-financiare să țină seama de toate informațiile disponibile, astfel încât să evite situațiile în care natura economică a operațiunii este diferită de natura juridică ce rezultă din documentele care stau la baza acestora. Articolul 54

(1)Elementele prezentate în situațiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziție, cu excepția situației în care se prevede altfel.

(2)În situația în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile secțiunii 4 "Evaluarea alternativă la valoarea justă" din prezenta normă. Articolul 55 Entitatea se poate abate de la cerințele cuprinse în prezenta normă referitoare la prezentările de informații și publicare, cu notificarea prealabilă a A.S.F., atunci când efectele respectării lor sunt nesemnificative. Secţiunea a 5-a Politici contabile, corectarea erorilor contabile, estimări și evenimente ulterioare datei bilanțului Articolul 56

(1)Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.

(2)Politicile contabile pot fi cel puțin următoarele:

a)alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor; ...
b)reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora; ...
c)înregistrarea, pe perioada în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, a unei cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată; ...
d)alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc. ... Articolul 57

(1)Administratorii entității trebuie să aprobe politici contabile pentru operațiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situațiile prevăzute de legislație.

(2)În cazul entităților care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligația gestionării entității respective.

(3)Politicile contabile trebuie elaborate în concordanță cu specificul activității de către specialiști în domeniul economic și tehnic, cunoscători ai activității desfășurate și ai strategiei adoptate de entitate.

(4)La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate prevederile cuprinse în prezenta normă. Articolul 58

(1)Modificările de politici contabile pot fi determinate de:

a)inițiativa entității, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situațiile financiare anuale; ...
b)o decizie a unei autorități competente și care se impune entității (modificare de reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menționată în acestea. ...

(2)Modificarea unei politici contabile la inițiativa entității poate fi determinată de:

a)o modificare excepțională intervenită în situația entității sau în contextul economico-financiar în care aceasta își desfășoară activitatea; ...
b)obținerea unor informații credibile și mai relevante. ...

(3)Modificarea politicilor contabile este justificată cel puțin în următoarele situații:

a)admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entității sau retragerea lor de la tranzacționare; ...
b)schimbarea acționariatului, datorată intrării într-un grup, dacă noile metode asigură furnizarea unor informații mai fidele; ...
c)realizarea de fuziuni și/sau divizări efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor contabile ale societății absorbite cu cele ale societății absorbante. ...

(4)Schimbarea conducătorilor entității nu justifică modificarea politicilor contabile.

(5)Nu reprezintă modificări de politici contabile:

a)aplicarea unei politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care diferă, în fond, de cele care au avut loc anterior; și ...
b)aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. ...

(6)Aplicarea inițială a politicii de reevaluare a imobilizărilor corporale trebuie tratată ca o reevaluare potrivit subsecțiunii 4.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale". Articolul 59

(1)Efectele modificării politicilor contabile aferente exercițiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat, dacă efectele modificării pot fi cuantificate.

(2)Efectele modificării politicilor contabile aferente exercițiului financiar curent se contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli și venituri ale perioadei.

(3)Dacă efectul modificării politicii contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele trecute, modificarea politicilor contabile se efectuează pentru perioadele viitoare, începând cu exercițiul financiar curent și exercițiile financiare următoare celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.

(4)În cazul modificării politicilor contabile pentru o perioadă anterioară, entitățile trebuie să ia în considerare efectele fiscale ale acestora.

(5)Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exercițiu financiar. Articolul 60

(1)Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile entității.

(2)În cazul modificării unei politici contabile, entitatea trebuie să menționeze în notele explicative natura modificării politicii contabile, precum și motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informații credibile și mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei și tendința reală a rezultatelor activității entității.

(3)Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:

a)adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacții care diferă ca fond de evenimentele sau tranzacțiile produse anterior; ...
b)adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacții care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. ... Articolul 61

(1)Erorile constatate în contabilitate se pot referi la exercițiul financiar curent sau la exercițiile financiare precedente.

(2)Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor. Articolul 62

(1)Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni și declarații eronate cuprinse în situațiile financiare ale entității pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultând din greșeala de a utiliza sau de a nu utiliza informații credibile care:

a)erau disponibile la momentul la care situațiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ...
b)ar fi putut fi obținute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea acelor situații financiare anuale. ...

(2)Astfel de erori includ efectele greșelilor matematice, greșelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greșite a evenimentelor și fraudelor.

(3)În înțelesul prezentei norme, erorile din perioadele anterioare se referă inclusiv la prezentarea eronată a informațiilor în situațiile financiare anuale. Articolul 63

(1)Corectarea erorilor aferente exercițiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit și pierdere.

(2)Corectarea erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.

(3)Erorile nesemnificative aferente exercițiilor financiare precedente se corectează, de asemenea, pe seama rezultatului reportat.

(4)Prin excepție de la prevederile alin.

(3)

(5)Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influențeze informațiile financiar-contabile.

(6)Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare anuale.

(7)Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor. Articolul 64

(1)Corectarea erorilor aferente exercițiilor financiare precedente nu determină modificarea situațiilor financiare ale acelor exerciții.

(2)În cazul erorilor aferente exercițiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare.

(3)Informații comparative referitoare la poziția financiară și performanța financiară, respectiv modificarea poziției financiare, sunt prezentate în notele explicative.

(4)În notele explicative la situațiile financiare trebuie prezentate informații cu privire la natura erorilor constatate și perioadele afectate de acestea. Articolul 65 Înregistrarea stornării unei operațiuni contabile aferente exercițiului financiar curent se efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operațiunii inițiale (stornare în roșu), fie prin înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcție de politica contabilă și programele informatice utilizate. Articolul 66

(1)Elementele situațiilor financiare anuale care nu pot fi evaluate cu precizie datorită incertitudinilor inerente care pot apărea în desfășurarea activităților unei entități se estimează.

(2)Procesul de estimare implică raționamente bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție.

(3)O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstanțele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informații sau a unei mai bune experiențe.

(4)Prin natura ei, revizuirea unei estimări nu reprezintă corectarea unei erori.

(5)O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă și nu reprezintă o modificare în estimările contabile.

(6)Dacă entitatea are dificultăți în a face distincție între o modificare de politică contabilă și o modificare de estimare, aceasta se tratează ca o modificare a estimării.

(7)Efectul modificării unei estimări contabile se recunoaște prospectiv prin includerea sa în rezultatul:

a)perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă, cum ar fi ajustarea pentru clienți incerți; sau ...
b)perioadei în care are loc modificarea și al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect și asupra acestora, cum ar fi durata de viață utilă a imobilizărilor corporale. ... Articolul 67

(1)Evenimentele care apar după data bilanțului pot furniza informații suplimentare referitoare la perioada raportată față de cele cunoscute la data bilanțului.

(2)Dacă situațiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta și informațiile suplimentare, dacă informațiile respective se referă la condiții (evenimente, operațiuni etc.) care au existat la data bilanțului. Articolul 68

(1)Evenimentele ulterioare datei bilanțului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanțului și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

(2)În sensul prezentei norme, prin autorizarea situațiilor financiare anuale se înțelege aprobarea acestora de către un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării entității, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform legii.

(3)Evenimentele ulterioare datei bilanțului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor informații financiare selectate.

(4)Evenimentele ulterioare datei bilanțului care pot fi identificate sunt:

a)cele care fac dovada condițiilor care au existat la data bilanțului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanțului conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale; și ...
b)cele care oferă indicații despre condiții apărute ulterior datei bilanțului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanțului nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale. ... Articolul 69

(1)În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale, entitatea ajustează valorile recunoscute în situațiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanțului.

(2)Evenimentele ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare și care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situațiile sale financiare sau recunoașterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt, cel puțin, următoarele:

a)soluționarea ulterioară datei bilanțului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligație prezentă la data bilanțului; ...
b)falimentul unui client, survenit ulterior datei bilanțului, confirmă de obicei că la data bilanțului exista o pierdere aferentă unei creanțe comerciale și, în consecință, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanței comerciale; ...
c)descoperirea de fraude sau erori ce arată că situațiile financiare anuale sunt incorecte; ...
d)determinarea ulterioară perioadei de raportare a costului activelor cumpărate, a încasărilor din activele vândute sau a încasărilor din serviciile prestate înainte de finalul perioadei de raportare, cum ar fi reduceri comerciale și financiare acordate, respectiv primite, după încheierea exercițiului financiar; ...
e)determinarea ulterioară perioadei de raportare a valorii primelor și a altor drepturi cuvenite angajaților pentru exercițiul financiar încheiat, dacă entitatea are obligația de a plăti aceste sume. ...

(3)În cazul prevăzut la alin.

(2)lit. a) Articolul 70

(1)În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale, entitatea nu își ajustează valorile recunoscute în situațiile sale financiare pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanțului.

(2)În sensul alin.

(1)

(3)Dacă o entitate primește, ulterior datei bilanțului, informații despre condițiile ce au existat la data bilanțului, entitatea trebuie să actualizeze prezentările de informații ce se referă la aceste condiții, în contextul noilor informații.

(4)Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor.

(5)O entitate trebuie să prezinte următoarele informații pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilanțului:

a)natura evenimentului; și ...
b)o estimare a efectului financiar sau o mențiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută. ... Capitolul III Reguli generale de evaluare Secţiunea 1 Evaluarea la data intrării în entitate Articolul 71

(1)La data intrării în entitate, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilește astfel:

a)la cost de achiziție - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; ...
b)la cost de producție - pentru bunurile produse în entitate; ...
c)la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social; ...
d)la valoarea justă - pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. ...

(2)În cazurile menționate la alin.

(1)lit. c) d)

(3)Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidență de pe piață, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de evaluatori autorizați, potrivit legii.

(4)În situația în care nu există date pe piață privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor și a frecvenței reduse a tranzacțiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode, utilizate de regulă de către evaluatori autorizați, potrivit legii. Articolul 72

(1)Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor.

(2)Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.

(3)Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază distinct în contabilitate, pe seama conturilor de terți.

(4)În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la data bilanțului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clienți - facturi de întocmit", și se reflectă în situațiile financiare ale exercițiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative.

(5)Reducerile comerciale pot fi:

a)rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de vânzare; ...
b)remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferențial; și ...
c)risturnele - sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu același terț, în decursul unei perioade determinate. ...

(6)În sensul alin.

(1)

(7)În sensul alin.

(2)Articolul 73

(1)Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

(2)Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă.

(3)La furnizor, reducerile prevăzute la alin.

(2)Articolul 74 În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, costul de achiziție nu include costurile de tranzacționare direct atribuibile achiziției lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare. Articolul 75 În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziție include și costurile direct atribuibile achiziției lor, precum costurile legate de onorarii plătite avocaților, costurile evaluatorilor. Secţiunea a 2-a Evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilanț Articolul 76 În scopul întocmirii situațiilor financiare anuale, entitățile trebuie să procedeze la inventarierea și evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii. Articolul 77

(1)În situațiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se reflectă și se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

(2)Prezentele reguli de evaluare se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital și al activelor în curs de execuție.

(3)În înțelesul prezentei norme:

a)valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile și ajustările acumulate din depreciere sau din pierdere de valoare; ...
b)valoarea de inventar a unui activ reprezintă valoarea contabilă a activului, stabilită cu ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere. ... Articolul 78

(1)În scopul efectuării inventarierii, conducerea entității trebuie să stabilească proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale.

(2)În vederea desfășurării în bune condiții a operațiunilor de inventariere și evaluare, în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare, tehnică și economică, cunoscătoare ale domeniului de activitate. Articolul 79

(1)La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenței, potrivit căruia se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.

(2)Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se evidențiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare. Articolul 80

(1)Evaluarea imobilizărilor corporale și necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizați, potrivit legii. Fac obiectul evaluării și imobilizările în curs de execuție.

(2)Corectarea valorii imobilizărilor necorporale și corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.

(3)În cazul imobilizărilor corporale și necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere, evaluatorii autorizați, potrivit legii, sau personalul entității pot utiliza diferite metode de evaluare, cum ar fi metode bazate pe fluxuri de numerar. Articolul 81

(1)Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale și necorporale, în afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe și interne de informații.

(2)La sursele externe de informații se încadrează aspecte precum:

a)pe parcursul perioadei, valoarea de piață a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de așteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării; ...
b)pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entității, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic ori juridic în care entitatea își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc. ...

(3)Surse interne de informații pot fi considerate cel puțin următoarele situații:

a)există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării; ...
b)pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entității, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Astfel de modificări includ: situațiile în care imobilizarea devine neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a activității căreia îi este dedicată imobilizarea, precum și planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată anterior; ...
c)raportările interne pun la dispoziție indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate. ...

(4)Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziție de raportările interne, includ:

a)fluxul de numerar necesar pentru achiziționarea unei imobilizări similare, pentru exploatarea sau întreținerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut inițial în buget; ...
b)rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget; ...
c)o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o creștere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc. ...

(5)Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază constatările comisiei de inventariere. Pot exista și unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus. La această evaluare se ține cont de surse externe și interne de informații.

(6)În categoria surselor externe de informații pot fi încadrate următoarele situații:

a)valoarea de piață a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei; ...
b)în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra entității sau se estimează că astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc. ...

(7)În categoria surselor interne de informații pot fi încadrate următoarele situații:

a)pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil asupra entității, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăți și a crește performanța imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparține imobilizarea; ...
b)raportările interne dovedesc faptul că performanța economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut inițial etc. ... Articolul 82 Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanțului se efectuează la cost, mai puțin amortizarea și ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puțin orice amortizare ulterioară cumulată și orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate. Articolul 83

(1)Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate.

(2)Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mișcare.

(3)În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.

(4)În înțelesul prezentei norme, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înțelege prețul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării. Articolul 84

(1)Evaluarea la inventar a creanțelor și a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată.

(2)Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea contabilă a creanțelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor.

(3)Pentru creanțele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

(4)Evaluarea la bilanț a creanțelor și a datoriilor exprimate în valută și a celor cu decontare în lei în funcție de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar.

(5)În scopul prezentării în bilanț, valoarea creanțelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare. Articolul 85

(1)Disponibilitățile bănești, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanție, acreditivele, ipotecile, precum și alte valori aflate în casieria unităților se prezintă în bilanț în conformitate cu prevederile legale.

(2)Disponibilitățile bănești și alte valori similare în valută se evaluează în bilanț la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar.

(3)Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poștale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantități fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziții și altele asemenea se face la valoarea lor nominală.

(4)În cazul bunurilor prevăzute la alin.

(3)Articolul 86

(1)Titlurile pe termen scurt (acțiuni și alte investiții financiare) admise la tranzacționare pe o piață reglementată se evaluează la valoarea de cotație din ultima zi de tranzacționare, iar cele netranzacționate, la costul istoric, mai puțin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

(2)Titlurile pe termen lung, respectiv acțiuni și alte investiții financiare, se evaluează la costul istoric, mai puțin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare. Articolul 87 Pentru elementele de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. Articolul 88 Capitalurile proprii rămân evidențiate la valorile din contabilitate. Articolul 89

(1)La fiecare dată a bilanțului:

a)elementele monetare exprimate în valută, respectiv disponibilități și alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțe și datorii în valută, trebuie evaluate și prezentate în situațiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României și valabil la data încheierii exercițiului financiar; ...
b)pentru creanțele și datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferențelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit.
a)...
c)elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută și înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situațiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării tranzacției; ...
d)elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută și înregistrate la valoarea justă trebuie prezentate în situațiile financiare anuale la această valoare. ...

(2)În aplicarea alin.

(1)lit. a) Secţiunea a 3-a Evaluarea la data ieșirii din entitate Articolul 90

(1)La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.

(2)Activele constatate minus în gestiune se scot din evidență la data constatării lipsei acestora.

(3)La scoaterea din evidență a activelor se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora. Articolul 91 Costul de achiziție al stocurilor din aceeași categorie și al tuturor elementelor fungibile se calculează prin aplicarea uneia din următoarele metode: a) metoda costului mediu ponderat - CMP; ... b) metoda primul intrat - primul ieșit - FIFO; ... c) metoda ultimul intrat - primul ieșit - LIFO. ... Articolul 92

(1)Potrivit metodei "primul intrat - primul ieșit" (FIFO), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor, în ordine cronologică.

(2)Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepție. Perioada de calcul nu trebuie să depășească durata medie de stocare.

(3)Potrivit metodei "ultimul intrat, primul ieșit" (LIFO), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau costul de producție al lotului anterior, în ordine cronologică. Articolul 93 Prevederile art. 91 Secţiunea a 4-a Evaluarea alternativă la valoarea justă Articolul 94

(1)Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului prevăzut la art. 54 alin.

(1)

(2)Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu exercițiul financiar următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. Articolul 95

(1)Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia.

(2)Cu ocazia reevaluării imobilizării corporale, acesteia i se stabilesc o nouă valoare și o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare. Articolul 96 Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni, divizări) nu constituie reevaluare în sensul prezentei norme, aceste evaluări efectuându-se în scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilanț. Fac excepție cazurile în care data situațiilor financiare care stau la baza reorganizării coincide cu data situațiilor financiare anuale. Articolul 97 Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizați, potrivit legii. Articolul 98 La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul dintre următoarele moduri: a) recalculată proporțional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau ... b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului și valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piață. ... Articolul 99

(1)În cazul în care, ulterior recunoașterii inițiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziție/costului de producție sau al oricărei altei valori atribuite înainte acelui activ.

(2)În cazurile prevăzute la alin.

(1)Articolul 100

(1)Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă și raportarea în situațiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinație de costuri și valori calculate la date diferite.

(2)Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate.

(3)O grupă de imobilizări corporale cuprinde active de aceeași natură și utilizări similare, aflate în exploatarea unei entități. Articolul 101

(1)Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanțial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanțului.

(2)Valoarea justă a imobilizărilor corporale este determinată, în general, plecând de la valoarea lor de piață, pe baza informațiilor pe care le-ar utiliza participanții de pe piață atunci când stabilesc prețul activului, presupunând că participanții de pe piață acționează pentru a obține un beneficiu economic maxim.

(3)Valoarea justă reprezintă prețul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ într-o tranzacție reglementată pe piața principală (dacă există) sau cea mai avantajoasă, la data evaluării, în condițiile curente de piață (adică un preț de ieșire), indiferent dacă respectivul preț este direct observabil sau este estimat utilizând o altă tehnică de evaluare.

(4)Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată, valoarea activului prezentată în bilanț trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare. Articolul 102 În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest fapt trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum și elementul afectat din contul de profit și pierdere. Articolul 103 În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferența dintre valoarea rezultată în urma reevaluării și valoarea la cost istoric trebuie prezentată în bilanț la rezerva din reevaluare. Articolul 104

(1)Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezultatul reportat, respectiv contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare", atunci când acest surplus reprezintă un câștig realizat.

(2)În sensul prezentei norme, câștigul se consideră realizat la scoaterea din evidență a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

(3)Prin derogarea de la alin.

(2)

(4)În cazul prevăzut la alin.

(3)

(5)La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, soldul contului 1065 "Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" se transferă asupra contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare". Articolul 105 Rezerva din reevaluare se reduce în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare. Articolul 106

(1)Dacă rezultatul reevaluării este o creștere față de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:

a)ca o creștere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital și rezerve", dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau ...
b)ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ. ...

(2)Dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital și rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii, iar eventuala diferență rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

(3)Sumele reprezentând diferențe de natura veniturilor și cheltuielilor rezultate din reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit și pierdere, respectiv contul 755 "Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale", respectiv contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale", după caz. Articolul 107 Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepția cazului în care reprezintă un câștig efectiv realizat. Articolul 108 Cu excepția cazurilor prevăzute la art. 104-107 Articolul 109 În cazul terenurilor și clădirilor care au fost reevaluate și au făcut obiectul unei cedări parțiale, la scoaterea din evidență a acestora, diferența din reevaluare aferentă părții cedate se consideră surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidență. Articolul 110

(1)Ajustările de valoare se calculează în fiecare exercițiu financiar pe baza valorii reevaluate a imobilizării la încheierea acelui exercițiu financiar.

(2)În sensul alin.

(1)Articolul 111 În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanț de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informații:

a)valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate și suma ajustărilor cumulate de valoare; sau ...
b)valoarea la data bilanțului a diferenței dintre valoarea rezultată din reevaluare și cea reprezentând costul istoric și, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare. ... Articolul 112 Prin derogare de la principiul prevăzut la art. 54 alin.

(1)Articolul 113 Prevederile subsecțiunii 4.2 "Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare" nu se aplică la întocmirea situațiilor financiare anuale individuale. Articolul 114 Prevederile art. 112 a) datorii deținute ca parte a unui portofoliu de tranzacționare; și ... b) instrumente financiare derivate. ... Articolul 115

(1)Evaluarea în conformitate cu art. 112

a)instrumentelor financiare nederivate deținute până la scadență; ...
b)împrumuturilor și creanțelor generate de entitate și nedeținute în scopul tranzacționării; și ...
c)intereselor de participare la filiale, entități asociate și entități controlate în comun, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu contraprestație contingentă într-o combinare de întreprinderi, precum și altor instrumente financiare care au caracteristici speciale și, prin urmare, în concordanță cu ceea ce este general acceptat, se contabilizează diferit față de alte instrumente financiare. ...

(2)În înțelesul prezentei norme, prin combinare de entități se înțelege gruparea unor entități individuale într-o singură entitate raportoare, determinată de obținerea controlului de către o entitate asupra uneia sau mai multor entități. Articolul 116

(1)În înțelesul prezentei subsecțiuni, valoarea justă se determină prin referire la una dintre următoarele valori:

a)valoarea de piață, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu ușurință o piață credibilă. Dacă valoarea de piață nu se poate identifica cu ușurință pentru un instrument, dar poate fi identificată pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, aceasta poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; ...
b)o valoare rezultată din modele și tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele financiare pentru care nu se poate identifica cu ușurință o piață credibilă, cu condiția ca astfel de modele și tehnici de evaluare să asigure o aproximare rezonabilă a valorii de piață. ...

(2)Instrumentele financiare care nu pot fi evaluate credibil prin niciuna dintre metodele descrise la alin.

(1)art. 54 alin.

(1)Articolul 117 Prin excepție de la principiul prevăzut la art. 47 alin.

(1)

a)instrumentul financiar este un instrument de acoperire împotriva riscurilor și contabilizat la nivelul grupului conform unor reguli de acoperire a riscului care permit ca unele sau niciunele dintre modificările de valoare să nu fie înregistrate în contul de profit și pierdere; sau ...
b)modificarea de valoare se referă la o diferență de schimb valutar apărută la un element monetar care face parte dintr-o investiție netă a entității într-o entitate străină. ... Secţiunea a 5-a Investiții nete în entități străine Articolul 118

(1)În înțelesul prezentei norme, prin investiție netă într-o entitate străină se înțelege valoarea participării entității raportoare la activele nete ale acelei entități străine.

(2)O entitate străină în sensul alin.

(1)

(3)O entitate poate avea un element monetar ce urmează a fi primit de la sau plătit unei entități străine.

(4)Un element pentru care decontarea nu este nici planificată și nici nu este probabilă în viitorul apropiat este, în esență, o parte a investiției nete a entității în acea entitate străină.

(5)Elementele monetare prevăzute la alin.

(4)

a)pot include creanțe sau împrumuturi pe termen lung; ...
b)nu includ creanțele și datoriile comerciale. ...

(6)Entitatea care deține un element monetar de primit de la o entitate străină sau plătit unei entități străine poate fi orice filială a grupului. Articolul 119

(1)Diferențele de curs valutar apărute la un element monetar care face parte din investiția netă a unei entități raportoare într-o entitate străină trebuie recunoscute în contul de profit sau pierdere al entității raportoare (contul 7652 "Diferențe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiția netă într-o entitate străină", respectiv contul 6652 "Diferențe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiția netă într-o entitate străină").

(2)În situațiile financiare anuale consolidate care includ acea filială străină, diferențele de schimb prevăzute la alin.

(1)

(3)Atunci când un element monetar face parte din investiția netă a unei entități raportoare într-o entitate străină, în situațiile financiare anuale individuale ale entității raportoare apar diferențe de curs valutar, recunoscute în contul de profit și pierdere.

(4)Diferențele de curs valutar prevăzute la alin.

(3)Articolul 120

(1)O entitate poate să își cedeze total sau parțial participația într-o entitate străină prin vânzare, lichidare, rambursarea capitalului social sau abandonarea întregii entități sau a unei părți din aceasta.

(2)Reducerea valorii contabile a entității străine, fie ca urmare a propriilor pierderi înregistrate, fie ca urmare a unei deprecieri recunoscute de către investitor, nu reprezintă o cedare parțială.

(3)Nicio parte a câștigului sau pierderii din diferențe de curs valutar care este recunoscută în capitalurile proprii nu este reclasificată în contul de profit sau pierdere în momentul unei reduceri a valorii contabile. Articolul 121 Este cedare parțială atunci când cedarea are drept urmare pierderea controlului asupra unei filiale care include o entitate străină, indiferent dacă entitatea raportoare păstrează, după cedarea parțială, o participație care nu controlează în fosta filială. Capitolul IV Bilanțul și contul de profit și pierdere Secţiunea 1 Dispoziții generale privind bilanțul și contul de profit și pierdere Articolul 122

(1)Formatul bilanțului și al contului de profit și pierdere nu se modifică de la un exercițiu financiar la altul.

(2)În cazuri excepționale, sunt permise totuși abateri de la acest principiu pentru a se oferi o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii entității.

(3)Cazurile menționate la alin.

(2)

(4)Abaterile și justificările corespunzătoare se prezintă în notele explicative la situațiile financiare. Articolul 123

(1)În bilanț, elementele prevăzute la art. 126 art. 127 art. 128 art. 129

(2)În contul de profit și pierdere, elementele prevăzute la art. 378 art. 379 art. 380 art. 381 Articolul 124 Formatul, nomenclatura și terminologia elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi adaptate, prin reglementări emise în acest sens de către A.S.F., în cazurile în care natura specifică a activității entităților prevăzute la art. 2 Articolul 125

(1)Pentru fiecare element de bilanț, de cont de profit și pierdere, din situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie trebuie prezentată:

a)valoarea aferentă exercițiului financiar la care se referă bilanțul și contul de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie; ...
b)valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent. ...

(2)Un element de bilanț, din contul de profit și pierdere, din situația modificărilor capitalului propriu și din situația fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent.

(3)Dacă valorile nu sunt comparabile, acest fapt se prezintă în notele explicative la situațiile financiare, însoțit de explicații. Secţiunea a 2-a Prezentarea bilanțului Articolul 126 Formatul bilanțului pentru fondurile de pensii private este următorul: BILANȚ A. Active imobilizate I. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

Titluri imobilizate ...
Creanțe imobilizate ... ... ... B. Active circulante I. CREANȚE (sume ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
Clienți ...
Efecte de primit de la clienți ...
Creanțe - furnizori debitori ...
Decontări cu participanții ...
Alte creanțe ... ... II. INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
Investiții financiare pe termen scurt ... ... III. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI ... ... C. Cheltuieli în avans ... D. Datorii: sume care urmează să fie plătite într-o perioadă de până la un an
Avansuri încasate în contul clienților ...
Datorii comerciale ...
Efecte de plătit ...
Sume datorate privind decontări cu participanții ...
Alte datorii ... ... E. Active circulante nete/Datorii curente nete ... F. Total active minus datorii curente ... G. Datorii: sume care urmează să fie plătite după o perioadă mai mare de un an
Avansuri încasate în contul clienților ...
Datorii comerciale ...
Efecte de plătit ...
Sume datorate privind decontări cu participanții ...
Alte datorii ... ... H. Venituri în avans I. Capitaluri proprii ...
Capitalul fondului ...
Rezerve ...
Profitul sau pierderea reportat(ă) ...
Profitul sau pierderea exercițiului financiar ... ... Articolul 127 Formatul bilanțului întocmit de administratori este următorul: BILANȚ A. Active imobilizate I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire ...
Cheltuieli de dezvoltare ...
Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros ...
Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros ...
Alte imobilizări necorporale ... ... II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri și construcții ...
Instalații tehnice și mașini ...
Alte instalații, utilaje și mobilier ...
Alte imobilizări corporale ... ... III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
Acțiuni deținute la entități afiliate ...
Împrumuturi acordate entităților afiliate ...
Interese de participare ...
Împrumuturi acordate entităților de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare ...
Investiții deținute ca imobilizări ...
Alte împrumuturi ... ... ... B. Active circulante I. STOCURI
Materiale consumabile ...
Avansuri pentru cumpărări de stocuri ... ... II. Creanțe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
Creanțe comerciale ...
Sume de încasat de la entitățile afiliate ...
Sume de încasat de la entitățile de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare ...
Alte creanțe ...
Creanțe privind capitalul subscris și nevărsat ... ... III. INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT:
Acțiuni deținute la entități afiliate ...
Alte investiții pe termen scurt ... ... IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI ... ... C. Cheltuieli în avans ... D. Datorii: sume care urmează să fie plătite într-o perioadă de până la un an
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile ...
Sume datorate instituțiilor de credit ...
Avansuri încasate de la clienți ...
Datorii comerciale - furnizori ...
Efecte de comerț de plătit ...
Sume datorate entităților afiliate ...
Sume datorate entităților de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare ...
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... E. Active circulante nete/Datorii curente nete ... F. Total active minus datorii curente ... G. Datorii: sume care urmează să fie plătite după o perioadă mai mare de un an
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile ...
Sume datorate instituțiilor de credit ...
Avansuri încasate de la clienți ...
Datorii comerciale - furnizori ...
Efecte de comerț de plătit ...
Sume datorate entităților afiliate ...
Sume datorate entităților de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare ...
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... H. Provizioane
Provizioane tehnice specifice sistemului de pensii private ...
Provizioane nespecifice ... ... I. Venituri în avans
Subvenții pentru investiții ...
Venituri înregistrate în avans ... ... J. Capitaluri proprii I. Capital subscris
Capital subscris vărsat ...
Capital subscris nevărsat ... ... II. Prime de capital ... III. Rezerve din reevaluare ... IV. Rezerve
Rezerve legale ...
Rezerve statutare sau contractuale ...
Alte rezerve ... ... V. Profitul sau pierderea reportată ... VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar ... ... Articolul 128 Formatul bilanțului întocmit de brokerii de pensii private este următorul: BILANȚ A. Active imobilizate I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire ...
Cheltuieli de dezvoltare ...
Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros ...
Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros ...
Alte imobilizări necorporale ... ... II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri și construcții ...
Instalații tehnice și mașini ...
Alte instalații, utilaje și mobilier ...
Alte imobilizări corporale ... ... III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
Acțiuni deținute la entități afiliate ...
Împrumuturi acordate entităților afiliate ...
Interese de participare ...
Împrumuturi acordate entităților de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare ...
Investiții deținute ca imobilizări ...
Alte împrumuturi ... ... ... B. Active circulante I. STOCURI
Materiale consumabile ...
Avansuri pentru cumpărări de stocuri ... ... II. CREANȚE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
Creanțe comerciale ...
Sume de încasat de la entitățile afiliate ...
Sume de încasat de la entitățile de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare ...
Alte creanțe ...
Creanțe privind capitalul subscris și nevărsat ... ... III. INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
Acțiuni deținute la entități afiliate ...
Alte investiții pe termen scurt ... ... IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI ... ... C. Cheltuieli în avans ... D. Datorii: sume care urmează să fie plătite într-o perioadă de până la un an
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile ...
Sume datorate instituțiilor de credit ...
Avansuri încasate de la clienți ...
Datorii comerciale - furnizori ...
Efecte de comerț de plătit ...
Sume datorate entităților afiliate ...
Sume datorate entităților de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare ...
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... E. Active circulante nete/Datorii curente nete ... F. Total active minus datorii curente ... G. Datorii: sume care urmează să fie plătite după o perioadă mai mare de un an
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile ...
Sume datorate instituțiilor de credit ...
Avansuri încasate de la clienți ...
Datorii comerciale - furnizori ...
Efecte de comerț de plătit ...
Sume datorate entităților afiliate ...
Sume datorate entităților de care societatea este legată în virtutea intereselor de participare ...
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... H. Provizioane ... I. Venituri în avans
Subvenții pentru investiții ...
Venituri înregistrate în avans ... ... J. Capitaluri proprii I. Capital subscris
Capital subscris vărsat ...
Capital subscris nevărsat ... ... II. Prime de capital ... III. Rezerve din reevaluare ... IV. Rezerve
Rezerve legale ...
Rezerve statutare sau contractuale ...
Alte rezerve ... ... V. Profitul sau pierderea reportată ... VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar ... ... Articolul 129 Formatul bilanțului întocmit de Fondul de garantare este următorul: BILANȚ A. Active imobilizate I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire ...
Concesiuni, licențe, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros și alte imobilizări necorporale ...
Alte imobilizări necorporale ... ... II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri și construcții ...
Mijloace de transport ...
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale ...
Alte imobilizări corporale ... ... III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
Alte titluri imobilizate ...
Creanțe imobilizate ... ... ... B. Active circulante I. MATERIALE CONSUMABILE
Materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar ...
Avansuri pentru achiziția de materiale consumabile ... ... II. CREANȚE
Sume de încasat de la administratorii de fonduri de pensii și furnizorii de pensii private ...
Alte creanțe ... ... III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
Investiții pe termen scurt ... ... IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI ... ... C. Cheltuieli în avans ... D. Datorii: sume care urmează să fie plătite într-o perioadă de până la un an
Împrumuturi și dobânzi din emisiunea de obligațiuni ...
Sume datorate instituțiilor financiare ...
Sume datorate pentru achiziții de bunuri și servicii legate de administrarea și funcționarea Fondului de garantare ...
Efecte de plătit ...
Decontări între Fondul de garantare, administratorii de fonduri de pensii private și furnizorii de pensii private și/sau terți, precum și decontările interne înregistrate la nivelul Fondului de garantare ...
Sume datorate cu titlu de compensație pentru pierderile participanților și/sau beneficiarilor la fondurile de pensii private ...
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... E. Active circulante nete/datorii curente nete ... F. Active minus datorii curente ... G. Datorii: sume care urmează să fie plătite după o perioadă mai mare de un an
Împrumuturi și dobânzi din emisiunea de obligațiuni ...
Sume datorate instituțiilor financiare ...
Sume datorate pentru achiziții de bunuri și servicii legate de administrarea și funcționarea Fondului de garantare ...
Efecte de plătit ...
Decontări între Fondul de garantare, administratorii de fonduri de pensii private și furnizorii de pensii private și/sau terți, precum și decontările interne înregistrate la nivelul Fondului de garantare ...
Sume datorate cu titlu de compensație pentru pierderile participanților și/sau beneficiarilor la fondurile de pensii private ...
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale ... ... H. Provizioane ... I. Venituri în avans ... J. Capitaluri proprii I. Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private
Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private constituit din contribuții ...
Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private constituit din penalități de întârziere pentru neachitarea la termen a contribuțiilor datorate Fondului de garantare ...
Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private constituit din sume rezultate din fructificarea disponibilităților plasate ...
Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private constituit din recuperarea creanțelor ...
Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private constituit din donații, sponsorizări, asistență tehnică, fonduri nerambursabile ...
Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private constituit din alte resurse financiare ... ... II. Rezerve din reevaluare ... III. Rezerve ... IV. Profitul sau pierderea reportată ... V. Profitul sau pierderea exercițiului financiar ... ... Secţiunea a 3-a Dispoziții speciale cu privire la anumite elemente din bilanț Articolul 130

(1)Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul bilanțului, relația sa cu alte elemente trebuie prezentată în cadrul elementului la care apare sau în notele explicative la situațiile financiare.

(2)Elementele menționate la alin.

(1)

a)o imobilizare corporală finanțată parțial din subvenții, parțial din surse proprii; ...
b)o imobilizare corporală reevaluată, pentru care transferul în rezultatul reportat al surplusului din reevaluare se face pe măsura amortizării imobilizării; ...
c)un împrumut obligatar pentru care s-a prevăzut o primă de rambursare a obligațiunilor; ...
d)o majorare de capital subscrisă de acționari la o valoare mai mare decât valoarea nominală a acțiunilor corespunzătoare (subscriere cu primă de capital) etc. ... Articolul 131 Acțiunile proprii și acțiunile deținute la entitățile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop. Articolul 132

(1)Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate și intenția de păstrare, potrivit politicilor contabile aprobate de administratori sau persoanele care au obligația gestionării entității.

(2)Modificarea naturii unui activ, în baza deciziei managementului, trebuie să se realizeze în baza documentelor justificative.

(3)Natura categoriilor de active imobilizate prevăzute la alin.

(1)Articolul 133 Depozitele bancare se prezintă la imobilizări financiare, investiții pe termen scurt sau la elementul "Casa și conturi la bănci" în funcție de perioada și condițiile de deținere aferente acestora. Articolul 134 Drepturile asupra proprietăților imobiliare și alte drepturi similare, astfel cum sunt definite de legislația națională, se prezintă în bilanț la elementul "Terenuri și construcții". Secţiunea a 4-a Active imobilizate Articolul 135

(1)Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare și deținute pe o perioadă mai mare de un an.

(2)Activele prevăzute la alin.

(1)art. 54 alin.

(1)

(3)Beneficiile economice viitoare reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către entitate. Articolul 136

(1)În cazurile în care se aplică prevederile referitoare la reevaluarea imobilizărilor corporale, costul de achiziție sau valoarea reevaluată a activelor imobilizate a căror utilizare este limitată în timp se reduce cu ajustările valorice calculate pentru amortizarea sistematică a valorii activelor în cauză pe parcursul duratei lor de utilizare economică.

(2)Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică.

(3)Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care substituie costul, cum ar fi valoarea reevaluată.

(4)În înțelesul prezentei norme, prin durata de utilizare economică se înțelege durata de viață utilă, aceasta reprezentând:

a)perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau ...
b)numărul unităților produse sau al unor unități similare ce se estimează că vor fi obținute de entitate prin folosirea activului respectiv. ... Articolul 137 Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanț la valoarea contabilă, aceasta fiind reprezentată de costul de achiziție sau altă valoare care substituie costul, diminuată cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum și cu ajustările cumulate din depreciere. Articolul 138

(1)Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierdere de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la data bilanțului.

(2)Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanțului.

(3)Ajustările de valoare prevăzute la alin.

(1)

(2)

(4)Evaluarea la valorile minime, potrivit alin.

(1)

(2)Articolul 139

(1)Prevederile art. 138 alin.

(4)

(2)Ajustările pentru deprecierea fondului comercial corectează valoarea acestuia (articol contabil 6817 "Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial" = 2071 "Fond comercial pozitiv"), fără a fi reluate ulterior la venituri. Articolul 140 La aplicarea pentru prima dată a prezentei norme, deprecierea cumulată până la acea dată, în relație cu fondul comercial pozitiv, diminuează valoarea acestuia, (articol contabil 2907 "Ajustări pentru deprecierea fondului comercial" = 2071 "Fond comercial pozitiv"). 4.2.1. Recunoașterea imobilizărilor necorporale Articolul 141

(1)O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică.

(2)Cercetarea este investigarea originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi.

(3)Dezvoltarea este aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoștințe într-un plan sau proiect care vizează producția de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înainte de începerea producției sau utilizării comerciale.

(4)Activitățile de cercetare și dezvoltare sunt direcționate către dezvoltarea cunoștințelor. Prin urmare, chiar dacă aceste activități pot avea ca rezultat o imobilizare cu o formă fizică, elementul fizic al activului este secundar componentei sale necorporale, adică pachetul de cunoștințe încorporat în aceasta. Articolul 142

(1)Anumite imobilizări necorporale pot fi conținute în sau pe suporturi fizice, cum ar fi un compact-disc, cum ar fi cazul programelor informatice, documentația legală, cum ar fi cazul licențelor sau al brevetelor, sau pe film.

(2)Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât și necorporale trebuie tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate utilizează raționamentul pentru a evalua care element este mai semnificativ.

(3)În cazul în care nu fac parte integrantă din echipamentul aferent, programele informatice sunt tratate ca imobilizări necorporale.

(4)Prevederile alin.

(1)-

(3)... 4.2.2. Caracteristica de identificare Articolul 143

(1)Fondul comercial generat intern nu trebuie recunoscut ca activ.

(2)Imobilizarea necorporală trebuie să fie identificabilă pentru a fi diferențiată de fondul comercial.

(3)Fondul comercial care este recunoscut într-o combinare de entități este un activ care reprezintă beneficiile economice viitoare care rezultă din alte active dobândite într-o combinare de entități care nu sunt identificate individual și recunoscute separat.

(4)Beneficiile economice viitoare pot rezulta din asocierea între activele identificabile dobândite sau din active care nu îndeplinesc condițiile pentru recunoașterea, în mod individual, în situațiile financiare. Articolul 144 Un activ este identificabil dacă:

a)este separabil, adică poate fi separat sau desprins din entitate și vândut, transferat, cesionat printr-un contract de licență, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă entitatea intenționează sau nu să facă acest lucru; sau ...
b)decurge din drepturile contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi și obligații. ... ... 4.2.3. Controlul Articolul 145

(1)O entitate controlează un activ în situația în care aceasta are capacitatea de a obține beneficii economice viitoare de pe urma resursei de bază și de a restricționa accesul altora la beneficiile respective.

(2)Capacitatea unei entități de a controla beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală provine din drepturile legale a căror aplicare poate fi susținută în instanță.

(3)În sensul alin.

(2)... 4.2.

Beneficiile economice viitoare Articolul 146 Beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală pot include venituri din prestarea serviciilor, economii de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea activului de către entitate. ... 4.2.
Recunoaștere și evaluare Articolul 147

(1)Recunoașterea unui element drept imobilizare necorporală prevede ca entitatea să demonstreze că elementul respectiv îndeplinește: a) definiția unei imobilizări necorporale; și ... b) criteriile de recunoaștere. ...

(2)Cerința prevăzută la alin.

(1)

a)costurilor suportate inițial pentru dobândirea sau generarea internă a unei imobilizări necorporale; și ...
b)costurilor suportate ulterior pentru adăugarea sau înlocuirea unor părți ale sale sau pentru întreținerea sa. ... Articolul 148

(1)În cazul imobilizărilor necorporale nu există, în principiu, adăugiri sau înlocuiri ale componentelor acesteia. Majoritatea costurilor ulterioare mai degrabă mențin beneficiile economice viitoare preconizate încorporate într-o imobilizare necorporală existentă, decât să corespundă definiției unei imobilizări necorporale și criteriilor de recunoaștere din prezenta normă.

(2)În situații excepționale, costurile ulterioare, respectiv cele suportate după recunoașterea inițială a unei imobilizări necorporale dobândite sau după finalizarea unei imobilizări necorporale generate intern, sunt recunoscute în valoarea contabilă a unui activ.

(3)Costurile ulterioare aferente mărcilor, titlurilor de publicații și elementelor similare în fond, fie dobândite din afară, fie generate intern, sunt întotdeauna recunoscute în contul de profit și pierdere în momentul în care sunt suportate, întrucât astfel de costuri nu pot fi diferențiate de costurile cu dezvoltarea entității ca întreg. Articolul 149

(1)O entitate trebuie să evalueze probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare preconizate pe baza unor calcule raționale.

(2)Probabilitatea prevăzută la alin.

(1)

(3)O entitate folosește raționamentul pentru a evalua gradul de siguranță asociat obținerii de beneficii economice viitoare care pot fi atribuite utilizării activului pe baza dovezilor disponibile în momentul recunoașterii inițiale. ... 4.2.

Evaluarea inițială a imobilizărilor necorporale Articolul 150 O imobilizare necorporală se înregistrează inițial la costul de achiziție sau de producție, după caz. ... 4.2.
Achiziția separată Articolul 151

(1)Prețul pe care o entitate îl plătește pentru a dobândi separat o imobilizare necorporală va reflecta așteptările privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate ale imobilizării să revină entității.

(2)În situația prevăzută la alin.

(1)

(3)Imobilizările necorporale dobândite separat îndeplinesc criteriul referitor la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizării să revină entității.

(4)Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat poate fi evaluat în mod credibil, inclusiv în cazul în care contravaloarea achiziției ia forma numerarului sau a altor active monetare. Articolul 152

(1)Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:

a)costul său de achiziție, inclusiv taxele vamale de import și taxele de achiziție nerambursabile, după scăderea reducerilor și rabaturilor comerciale; și ...
b)orice cost direct atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută. ...

(2)Costurile direct atribuibile prevăzute la alin.

(1)

a)cheltuielile cu personalul care reies direct din aducerea activului la starea sa de funcționare; ...
b)onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condiția sa de funcționare; și ...
c)costurile de testare a activului privind funcționarea sa în mod corespunzător. ... Articolul 153

(1)Costurile care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt, cel puțin, următoarele:

a)costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile în materie de publicitate și activități promoționale); ...
b)costurile de desfășurare a unei activități într-un loc nou sau cu o nouă clasă de clienți (inclusiv costurile de instruire a personalului); și ...
c)costurile administrative și alte cheltuieli generale de regie. ...

(2)Listele de clienți nu se recunosc ca imobilizări necorporale. Articolul 154 Recunoașterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează atunci când activul se află în starea necesară pentru a putea funcționa. ... 4.2.

Imobilizări necorporale dobândite în cadrul achiziției unei afaceri Articolul 155 În cazul achiziției unei afaceri, cumpărătorul poate recunoaște drept activ unic un grup de imobilizări necorporale complementare, cu condiția ca activele individuale să aibă durate de viață utilă similare. ... 4.2.
Costurile ulterioare aferente unui proiect de cercetare și dezvoltare în curs de desfășurare, dobândit de entitate Articolul 156

(1)Costurile de cercetare sau dezvoltare trebuie contabilizate în conformitate cu art. 159-161

a)sunt aferente unui proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat sau printr-o combinare de entități, și sunt recunoscute ca imobilizări necorporale; și ...
b)sunt suportate după achiziția proiectului prevăzut la lit.
a)...

(2)Costurile ulterioare cu un proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat sau printr-o combinare de entități, și recunoscut ca imobilizare necorporală sunt:

a)recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă acestea sunt cheltuieli de cercetare; ...
b)recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă se referă la cheltuieli de dezvoltare care nu satisfac criteriile de recunoaștere ca imobilizări necorporale de la art. 161 alin.

(1)... c) adăugate valorii contabile a proiectului de dezvoltare în curs de realizare, astfel dobândit, dacă cheltuielile de dezvoltare îndeplinesc criteriile de recunoaștere prevăzute la art. 161 alin.

(1)... ... 4.2.10. Imobilizări necorporale generate intern Articolul 157 În cazul imobilizărilor necorporale generate intern, o entitate aplică:

a)prevederile stabilite la art. 158-162 ...
b)prevederile privind recunoașterea și evaluarea imobilizărilor necorporale. ... Articolul 158

(1)Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern respectă criteriile de recunoaștere, o entitate împarte procesul de generare a activului în două faze, respectiv: a) o fază de cercetare; și ... b) o fază de dezvoltare. ...

(2)În cazul în care o entitate nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează costurile aferente proiectului ca fiind suportate exclusiv în faza de cercetare. ... 4.2.11. Faza de cercetare Articolul 159

(1)Nicio imobilizare necorporală provenită din cercetare sau din faza de cercetare a unui proiect intern nu trebuie recunoscută.

(2)Costurile de cercetare sau costurile din faza de cercetare a unui proiect intern trebuie recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.

(3)În faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra că există o imobilizare necorporală și că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile, aceste costuri fiind recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate. Articolul 160 Activitățile de cercetare sunt, cel puțin, următoarele:

a)activitățile destinate obținerii de cunoștințe noi; ...
b)identificarea, evaluarea și selecția finală a aplicațiilor pentru rezultatele cercetărilor sau pentru alte cunoștințe; ...
c)căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii; și ...
d)formularea, proiectarea, evaluarea și selecția finală a alternativelor posibile de materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătățite. ... ... 4.2.12. Faza de dezvoltare Articolul 161

(1)O imobilizare necorporală provenită din dezvoltare sau din faza de dezvoltare a unui proiect intern trebuie recunoscută atunci când o entitate poate demonstra toate elementele de mai jos:

a)fezabilitatea tehnică necesară finalizării imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare; ...
b)intenția sa de a finaliza imobilizarea necorporală și de a o utiliza sau vinde; ...
c)capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală; ...
d)modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile, entitatea putând demonstra existența unei piețe pentru producția generată de imobilizarea necorporală sau pentru imobilizarea necorporală în sine sau, dacă se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizării necorporale; ...
e)disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare și de altă natură adecvate pentru finalizarea dezvoltării imobilizării necorporale și pentru utilizarea sau vânzarea acesteia; ...
f)capacitatea sa de a evalua fiabil costurile atribuibile imobilizării necorporale în cursul dezvoltării sale. ...

(2)În faza de dezvoltare a unui proiect intern, o entitate poate, în anumite cazuri, să identifice o imobilizare necorporală și să demonstreze că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile, având în vedere faptul că faza de dezvoltare a unui proiect este mai avansată decât faza de cercetare.

(3)Activitățile de dezvoltare sunt, cel puțin, următoarele:

a)proiectarea, construcția și testarea unor prototipuri și modele înainte de producție și utilizare; ...
b)proiectarea instrumentelor, șabloanelor, tiparelor și matrițelor care implică o tehnologie nouă; ...
c)proiectarea, construcția și funcționarea unei fabrici-pilot care nu se află pe o scală fezabilă din punct de vedere economic pentru producția comercială; și ...
d)proiectarea, construcția și testarea unei alternative alese pentru materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite. ...

(4)Costurile cu mărcile, titlurile de publicații și alte elemente similare în fond generate intern nu pot fi diferențiate de costul dezvoltării entității ca întreg, astfel de elemente nefiind recunoscute ca imobilizări necorporale. ... 4.2.13. Costul unei imobilizări necorporale generate intern Articolul 162

(1)Costul unei imobilizări necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la data la care imobilizarea necorporală a îndeplinit pentru prima oară criteriile de recunoaștere ca imobilizări necorporale.

(2)Costul unei imobilizări necorporale generate intern este compus din toate costurile direct atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea și pregătirea activului pentru a fi capabil să funcționeze în maniera intenționată de către conducere.

(3)Costurile direct atribuibile sunt, cel puțin, următoarele:

a)cheltuielile cu materialele și serviciile utilizate sau consumate pentru generarea imobilizării necorporale; ...
b)cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobilizării necorporale; ...
c)taxele de înregistrare a unui drept legal; și ...
d)amortizarea brevetelor și licențelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea necorporală. ...

(4)Următoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobilizări necorporale generate intern:

a)costurile aferente vânzării, cele administrative și alte costuri generale de regie, cu excepția cazului în care astfel de costuri pot fi atribuite direct procesului de pregătire a imobilizării pentru utilizare; ...
b)ineficiențele identificate și pierderile inițiale din exploatare suportate înainte ca imobilizarea să atingă performanța planificată; și ...
c)costurile cu instruirea personalului pentru a utiliza activul. ... ... 4.2.14. Contabilizarea cheltuielilor Articolul 163

(1)Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excepția cazurilor în care:

a)fac parte din costul unei imobilizări necorporale care îndeplinește criteriile de recunoaștere; sau ...
b)elementul este dobândit în cadrul unei combinări de entități și nu poate fi recunoscut ca imobilizare necorporală. În acest caz, face parte din valoarea recunoscută ca fond comercial la data achiziției. ...

(2)Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporală după cumpărarea sau finalizarea acesteia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.

(3)Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizării necorporale atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanța prevăzută inițial și pot fi evaluate credibil. ... 4.2.

Costuri anterioare care nu trebuie recunoscute ca active Articolul 164 Costurile aferente unui element necorporal care au fost inițial recunoscute drept cheltuieli nu trebuie recunoscute ca parte din costul unei imobilizări necorporale la o dată ulterioară. ... 4.2.
Durata de viață utilă Articolul 165

(1)Durata de viață utilă a unei imobilizări necorporale care decurge din drepturile contractuale sau din alte drepturi legale nu trebuie să depășească perioada drepturilor contractuale sau a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai scurtă, în funcție de perioada pentru care entitatea preconizează că va folosi activul.

(2)Dacă drepturile contractuale sau alte drepturi legale sunt transferate pentru o durată limitată care poate fi reînnoită, durata de viață utilă a imobilizării necorporale trebuie să includă perioada sau perioadele de reînnoire doar dacă există dovezi din partea entității în sensul reînnoirii fără un cost semnificativ.

(3)Durata de viață utilă a unui drept redobândit recunoscut drept imobilizare necorporală într-o combinare de entități este reprezentată de perioada contractuală rămasă din contractul prin care a fost acordat dreptul și nu va include perioadele de reînnoire. ... 4.2.17. Categorii de imobilizări necorporale Articolul 166 În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:

a)cheltuielile de constituire; ...
b)cheltuielile de dezvoltare; ...
c)concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create intern de entitate; ...
d)fondul comercial pozitiv; ...
e)alte imobilizări necorporale; și ...
f)avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale. ... Articolul 167

(1)La aplicarea pentru prima dată a prezentei norme, soldul contului 233 "Imobilizări necorporale în curs de execuție" se transferă asupra contului

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.