GHID din 20 februarie 2020

(1)din legea nr. 292/2018 și care sunt atestați de către comisia de atestare, care funcționează în cadrul asociației profesionale din domeniul protecției mediului, recunoscută la nivel național (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); ... – Evaluarea impactului asupra mediului - un proces care constă în (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului):

1. pregătirea raportului privind impactul asupra mediului de către titularul proiectului, astfel cum se prevede la art. 10 și 11 din Legea nr. 292/2018; ...
2. desfășurarea consultărilor, astfel cum se prevede la art. 6,15 și 16 și, după caz, la art. 17 din Legea 292/2018; ...
3. examinarea de către autoritatea competentă a informațiilor prezentate în raportul privind impactul asupra mediului și a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului în conformitate cu art. 12 din legea 292/2018 și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor prevăzute la pct. 2 din legea 292/2018; ...
4. prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ținând seama de rezultatele examinării prevăzute la pct. 3 din legea 292/2018 și, după caz, de propria examinare suplimentară; ...
5. includerea concluziei motivate a autorității competente în oricare dintre deciziile prevăzute la art. 18 alin.

(8)și

(9)din legea 292/2018; ... ... – Evaluarea de impact asupra corpurilor de apă este un proces care constă în: elaborarea studiului de evaluare a impactului proiectului asupra corpurilor de apă; desfășurarea consultărilor cu publicul, conform prevederilor legale privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului; examinarea de către Administrația Națională "Apele Române" și/sau unitățile aflate în subordine a informațiilor prezentate în studiu, a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor cu publicul; decizia privind emiterea/respingerea motivată a avizului de gospodărire a apelor, ținând seama de rezultatele examinării sus-menționate și, după caz, de propria examinare suplimentară (Legea Apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare); ... – Haldă - amenajare tehnică pentru depozitarea deșeurilor solide la suprafață (HG 856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive); ... – Iaz de decantare - configurație naturală sau amenajare tehnică pentru depozitarea deșeurilor cu granulație fină, în principal steril de procesare, împreună cu cantități variabile de apă liberă, rezultate din tratarea resurselor minerale și din limpezirea și recircularea apei de proces (HG 856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive); ... – Impact asupra mediului - orice modificare a mediului, fie ea pozitivă sau negativă, în totalitate sau parțial legată de activitățile, produsele sau serviciile unei organizații, totalitatea efectelor; sau: efect direct sau indirect al unei activități umane care produce o schimbare a sensului de evoluție a stării de calitate a ecosistemelor, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condițiile socio-economice (Rojanschi și colab., 2004); ... – Impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea și caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri și programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu (Rojanschi și colab., 2004); ... – Industrii extractive - toate întreprinderile și instalațiile angajate în extracția de suprafață sau subterană a resurselor minerale în scop comercial, inclusiv extracția prin foraje ori pentru tratarea materialului extras (HG 856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive); ... – Poluant - orice substanță, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiație electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestuia și al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale (OUG 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare); ... – Permis de exploatare - actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantități determinate de roci utile, turbă și aur aluvionar, în condițiile art. 28 și 30 din legea minelor (Legea Minelor nr. 85/2003); ... – Poluare - introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al unei activități desfășurate de om, de substanțe, vibrații, energie termică și/sau zgomot în aer, apă sau sol, putând provoca astfel prejudicii sănătății umane sau calității mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime OUG 195/2005; ... – Prag de alertă - concentrații de poluanți în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra mediului și care determină declanșarea unei monitorizări suplimentare și/sau reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări (OM 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului); ... – Prag de intervenție - concentrații de poluanți în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului și reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări (OM 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului); ... – Proiect - executarea lucrărilor de construcții sau a altor instalații ori lucrări, precum și alte intervenții asupra cadrului natural și peisajului, inclusiv cel care implică exploatarea resurselor minerale (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); ... – Raport privind impactul asupra mediului - documentul care conține informațiile furnizate de titularul proiectului, potrivit prevederilor art. 11 și 13 alin.

(2)și

(3)din legea 292/2018 (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului); ... – Resursă minerală sau mineral - Resursele minerale care fac obiectul prezentei legi (85/2003) sunt: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare și disperse, sărurile haloide, substanțele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele prețioase și semiprețioase, turba, nămolurile și turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoțesc, apele minerale naturale (gazoase și plate), apele minerale terapeutice, precum și produsul rezidual minier din haldele și iazurile de decantare.depozit natural existent în scoarța terestră, format din compuși organici sau anorganici, cum ar fi combustibilii energetici, minereurile metalifere, mineralele industriale și de construcții, cu excepția apei (HG 856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive); ... – Sit de importanță comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 și care contribuie semnificativ la coerența rețetei "Natura 2000" și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii; OUG nr. 57/2007 ... ... 2.

1. Aspecte generale privind EIM2.2.
2. Ce este RIM Raportul privind impactul asupra mediului reprezintă documentul principal pe care se așează procedura EIM. Așa cum s-a specificat în capitolul Introducere, scopul prezentului ghid este acela de a stabili care sunt informațiile ce trebuie incluse în RIM, precum și metodele ce pot fi utilizate la întocmirea acestuia. Totuși, pentru că elaborarea RIM este parte a procedurii EIM, este important ca cei ce pregătesc rapoartele să cunoască întreaga procedură, astfel încât toți cei implicați să știe care este scopul raportului, de unde provin informațiile pe care RIM le conține și care sunt motivele pentru care anumite informații trebuie incluse în acesta. Prin urmare, în cele ce urmează, se vor oferi câteva informații succinte privind procedura EIM, insistându-se asupra locului și rolului RIM în cadrul acesteia. Ca parte componentă a EIM, titularul proiectului trebuie să întocmească un raport (RIM) care să cuprindă informațiile necesare autorității competente pentru a lua o decizie cu privire la aprobarea/respingerea solicitării. RIM trebuie elaborat într-o fază a proiectului care să permită schimbări ale acestuia care să conducă la prevenirea sau reducerea impactului acestuia asupra mediului.Articolul 3

(1)al Directivei EIM Evaluarea impactului asupra mediului va identifica, descrie și analiza, într-o manieră adecvată, pentru fiecare caz în parte, impactul direct și indirect al unui proiect asupra următorilor factori:– populația și sănătatea publică; ... (

1. b)biodiversitate, acordându-se o atenție specială habitatelor și speciilor protejate în conformitate cu Directiva 92/43/EEC și Directiva 2009/147/CE; ... (
2. c)subsol, sol, apă, aer și climă; ... (
3. d)bunuri materiale, patrimoniu cultural și peisaj; ... (
4. e)interacțiunea dintre factorii menționați la punctele
5. a)-
6. d)... Directiva EIM prevede ca RIM să conțină următoarele aspecte:Articolul 5

(1)al Directivei EIM ● O descriere a proiectului: prezentarea generală a Proiectului, cuprinzând descrierea locației acestuia, caracteristicile construcției și etapele de funcționare ale Proiectului, cât și o estimare a reziduurilor, emisiilor și deșeurilor care se așteaptă a fi generate în timpul etapelor de construcție și funcționare (Articolul 5

(1)(a) și Anexa IV punctul 1); ● Alternativa zero: descrierea stării existente a mediului și a evoluției acestuia fără implementarea Proiectului. Aceste informații vor sta la baza întocmirii raportului EIM, iar Statele Membre vor avea grijă ca informațiile pentru Alternativa 0, deținute de autorități, să fie disponibile pentru Dezvoltator {Anexa IV,3); ● Componentele de mediu afectate: descrierea factorilor de mediu afectați de Proiect, punându-se accent pe schimbarea climatică, biodiversitate, resurse naturale și accidente și dezastre (Articolul 3, Anexa IV punctele 4 și 8); ● Impactul asupra mediului: descrierea impactului potențial al proiectului (Articolul 5

(1)(b), Anexa IV punctul 5); ● Evaluarea alternativelor: Alternativele proiectului vor trebui descrise și comparate, prezentând motivele principale pentru alegerea opțiunii selectate (Articolul 5

(1)(d) și Anexa IV punctul 2); ● Măsuri de reducere sau compensare, se vor lua în considerare caracteristici sau măsuri pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și compensarea impactului negativ (Articolul 5

(1)(c) și Anexa IV.7); ● Monitorizarea: Măsurile de monitorizare propuse vor fi incluse în RIM. Monitorizarea va fi efectuată în timpul etapelor de construcție și de operare a proiectului (Anexa IV.7); ●Rezumat fără caracter tehnic, adică un rezumat al Este esențial ca RIM să conțină informații clare, concise, să utilizeze metode de evaluare standardizate și validate științific, astfel încât să se asigure că efectele potențiale au fost corect evaluate și bine comunicate sau prezentate. ... 2.2.2. Procedura EIA EIM reprezintă un proces de anticipare a efectelor unui proiect asupra mediului. În Directiva EIM, acesta este definit dună cum urmează:Articolul 1

(2)g al Directivei EIM(

1. g)"evaluarea impactului asupra mediului" înseamnă un proces constând din:(
2. i)întocmirea unui raport privind impactul asupra mediului, de către titular, așa cum este prevăzut în Articolul 5

(1)și

(2); ... (ii) realizarea consultărilor, așa cum este prevăzut în Articolul 6 și, unde este relevant, în Articolul 7; ... (iii) examinarea de către autoritatea competentă a informațiilor din RIM și a oricăror informații suplimentare prezentate de către titular, unde a fost necesar, în conformitate cu Articolul 5

(3), precum și orice informații relevante primite în timpul consultărilor menționate de Articolul 6 și 7; ... (iv) concluzia motivată a autorității competente în ceea ce privește impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, luând în considerare rezultatele examinării menționate la punctul (iii) și, unde este necesar, examinările suplimentare proprii; și ... ... Conform Directivei EIM, procesul de evaluare a impactului asupra mediului poate conține (deși nu toate etapele sunt obligatorii pentru toate proiectele) următoarele etape: ● Etapa de încadrare: etapa în cadrul căreia se stabilește necesitatea EIM pentru un anumit proiect; ● Definirea domeniului evaluării: în cadrul căreia sunt identificate principalele impacturi ce vor fi analizate sau alte aspecte importante ale evaluării; ● Analiza alternativelor: în cadrul căreia se analizează alternativele și se selectează cea optimă din punct de vedere al mediului; ● Analiza impactului: identificarea și predicția tipurilor de impact asociate unui proiect; ● Reducerea impactului și managementul impactului; ● Evaluarea semnificației impactului, dacă impactul nu poate fi eliminat prin măsurile propuse; ● Elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM) ● Analiza calității RIM; ● Luarea deciziei: aprobarea sau respingerea propunerii de proiect; ● Monitorizarea efectelor asociate implementării proiectului și analiza eficacității măsurilor de prevenire/reducere/eliminare a impactului. Figura

1. Etape cheie în elaborarea RIM ... 2.2.
2. Aplicabilitatea art. 4 alin. 7 din Directiva Cadru Apa în cadrul procedurii de evaluare a impactului pentru proiectele vizate de prezentul ghid Directiva-cadru privind apa stabilește un cadru pentru protecția și gestionarea durabilă a apelor interioare de suprafață (râuri și lacuri), a apelor de tranziție (estuare), a apelor de coastă și a apelor subterane. Scopul său este acela de a asigura o "stare bună" a tuturor corpurilor de apă până în 2015 (cu excepția corpurilor de apă puternic modificate și a celor artificiale, în cazul cărora obiectivul constă în atingerea unui potențial ecologic bun). (Ghid privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în contextul legislației UE privind natura, 2018) Excepțiile de la aceste obiective sunt definite în articolul 4 al DCA, unde se subliniază condițiile în care starea sau potențialul bun poate fi atins treptat sau nu poate fi obținut, ori în care poate fi permisă deteriorarea stării, inclusiv condițiile în care un proiect care poate avea impact asupra apei poate fi aprobat. Astfel, în RIM trebuie prezentate criteriile de proiectare și toate măsurile implementate în dezvoltarea proiectului pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpului de apă afectat. Dacă proiectul poate afecta negativ semnificativ corpurile de apă, acesta poate fi supus unei proceduri de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, procedură care se va aplica concomitent și integrat cu procedura EIM. Dacă se va stabili necesitatea elaborării unui Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă, acesta va fi înaintat AC odată cu RIM. Detalii privind aplicabilitatea articolului 4.7 din DCA și interferențele procedurale cu procedura EIM se găsesc în Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa III. Pentru că anumite proiecte vizate de prezentul ghid pot afecta modul de îndeplinire a obiectivelor impuse prin DCA, acest aspect va fi tratat cu deosebită atenție în cadrul procedurii RIM. Proiectele pot fi aprobate în condițiile în care studiile efectuate (SEICA și RIM) vor pune în evidență că au fost parcurși toți pașii practici/posibili pentru a diminua impactul advers asupra calității corpului de apă afectat, respectiv au fost adoptate măsuri de diminuare sau compensare a impactului. ... ... 2.
3. Legislația în domeniul EIM la nivel european și național relevantă pentru domeniul ghidului În cadrul RIM, elaboratorii vor prezenta legislația relevantă care a stat la baza întocmirii acestuia. Fără a fi exhaustivă, în tabelul 1 este prezentată o listă cu legislația în domeniul EIM și în domeniul vizat de prezentul ghid, valabilă la momentul publicării acestuia. Tabel
4. Legislație europeană și națională relevantăLegislație europeană Legislație națională Directiva EIA 2011/92/EU, modificată prin Directiva 2014/52/EU
5. Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului
6. Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Directiva SEA 2001/42/EC
7. H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe Directiva Habitate 92/43/EEC
8. O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare
9. OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prim OM 2387/
10. OM 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
11. OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar Directiva Păsări 2009/147/CE
12. H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare
13. H.G. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România Directiva Cadru Apă 2000/60/EC
14. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare Directiva privind deșeurile 98/2008/CE
15. Legea nr. 211/2011(republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 220 din 28 martie 2014 si modificările aduse prin: O.U.G. 68/2016; O.U.G. 74/2018; L 203/2018) privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare Directiva 2004/35/CE privind răspunderea de mediu
16. O.U.G. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările și completările ulterioare Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale
17. Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deseurilor din industriile extractive
18. H.G. 856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive Legislație specifică pentru proiectele din domeniul carierelor și exploatațiilor miniere de suprafață ● OM 202/2881/2348 din 4 decembrie 2013 pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind aplicarea și urmărirea măsurilor stabilite în planul de refacere a mediului, în planul de gestionare a deșeurilor extractive și în proiectul tehnic de refacere a mediului, precum și modul de operare cu garanția financiară pentru refacerea mediului afectat de activitățile miniere. ● OM 125 din 15 februarie 2011 pentru modificarea și completarea Instrucțiunilor tehnice privind eliberarea permiselor de exploatare aprobate prin Ordinul președintelui ANRM nr. 94/
19. ● OM 142 din 20 septembrie 2010 pentru modificarea Instrucțiunilor tehnice privind eliberarea permiselor de exploatare, aprobate prin Ordinul președintelui ANRM nr. 94/
20. ● OM 15 din 15 ianuarie 2010 privind modificarea și completarea Metodologiei de atestare a competenței tehnice a persoanelor juridice care întocmesc documentații și/sau execută lucrări de cercetare geologică, lucrări de exploatare a petrolului și a resurselor minerale și de expertizare, precum și a persoanelor fizice care întocmesc documentații și/sau execută lucrări de cercetare geologică și de expertizare, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 122/
21. ● OM 47 din 14 martie 2008 pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind elaborarea și avizarea programelor anuale de exploatare. ● OM 197 din 13 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind executarea lucrărilor de cadastru de specialitate în domeniul extractiv minier ● HG Nr. 1208 din 14 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 ● Legea minelor nr. 85/2003 cu modificările și completările ulterioare ● OM 187 din 5 noiembrie 2002 pentru aprobarea Criteriilor privind conținutul documentațiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine și cariere/balastiere ● OM 116 din 17/18 septembrie 1998 privind aprobarea Instrucțiunilor tehnice pentru închiderea minelor/carierelor ... 2.
22. Proiecte supuse EIM Evaluarea impactului asupra mediului se aplică pentru toate proiectele care pot avea impact negativ semnificativ asupra mediului. Acestea sunt prevăzute în anexele Directivei EIA, dar și în anexele legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare. Proiectele incluse pe anexa 1 au o probabilitate ridicată de a genera impact semnificativ asupra mediului, prin urmare pentru aceste tipuri de proiecte, este obligatorie aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectele incluse pe anexa 2 pot avea impact semnificativ asupra mediului în funcție de natura proiectului caracteristicile amplasamentului și vecinătăți, de existența altor proiecte în zonă care ar putea genera un impact cumulat semnificativ etc., prin urmare autoritatea de mediu analizează caz cu caz aceste proiecte și decide necesitatea parcurgerii procedurii. Cât privește proiectele de Cariere, exploatații miniere de suprafață inclusiv instalații industriale de suprafață pentru extracție, acestea se regăsesc în anexele Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și anume:– Anexa 1, punctul 19: Cariere și exploatații miniere de suprafață, când suprafața amplasamentului depășește 25 hectare sau, pentru extragerea turbei, când suprafața amplasamentului depășește 150 hectare; ... – Anexa 2, punctul 2, litera a: Cariere, exploatări miniere de suprafață și de extracție a turbei, altele decât cele prevăzute în anexa nr.
23. ... – Anexa 2, punctul 2, litera e: Instalații industriale de suprafață pentru extracția cărbunelui petrolului, gazelor naturale și minereurilor, precum și a șisturilor bituminoase. ... ... 2.
24. Participanți la procesul EIM În România, principalii actori implicați în procesul de evaluare a impactului asupra mediului sunt titularul proiectului, autoritatea competentă pentru protecția mediului, consultanți în domeniul protecției mediului/elaboratorii RlM, alte autorități interesate, publicul interesat. În cele ce urmează, este descris succint rolul fiecărei dintre aceste categorii. Titularul proiectului - persoană fizică sau juridică care a inițiat proiectul și care solicită obținerea Acordului de Mediu; Autoritățile competente în domeniul protecției mediului - sunt reprezentate de agențiile pentru protecția mediului la nivel local sau național, în funcție de dimensiunea și anvergura proiectului, care sunt responsabile cu derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Consultanți în domeniul protecției mediului/elaboratorii RIM - consultanții în domeniul protecției mediului pot participa la elaborarea RIM. Elaboratorii RIM sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului pentru elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului. La momentul elaborării ghidului, lista acestora poate fi consultată la adresa http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/30_august%20_%202018_REGISTRUL NAȚIONAL_.pdf. Lista persoanelor înscrise în registru se actualizează periodic, astfel încât se recomandă consultarea acesteia la momentul la care se demarează elaborarea unui RIM, pe pagina de web a Ministerului Mediului. Alte autorități interesate - în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului sunt implicate și alte autorități care ar putea fi interesate de impactul de mediu asociat proiectelor sau care ar putea emite puncte de vedere care ar putea îmbunătăți procesul de evaluare. Acestea diferă în funcție de domeniul proiectului, însă în general sunt câteva autorități care sunt implicate în general în aproape toate procedurile de evaluare a impactului, fiind invitate să participe la ședințele tehnice organizate de autoritatea competentă pentru protecția mediului sau la dezbaterea publică organizată de titular. Printre acestea se numără, fără ca lista să fie exhaustivă, instituția prefectului, consiliile județene, garda națională de mediu, administrațiile bazinale de apă, direcțiile de sănătate publică, autorități silvice (de reglementare - direcțiile silvice sau de control - garda forestieră). Publicul interesat este reprezentat de orice persoane fizice sau juridice, inclusiv organizații non-guvernamentale în domeniul protecției mediului, care ar putea fi interesate de impactul pe care un proiect ar putea să îl genereze asupra mediului. Publicul interesat poate interveni în procedura de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea unor puncte de vedere întemeiate cu privire la deciziile emise de autoritățile de mediu, în perioadele prevăzute de lege în acest sens. De asemenea, publicul interesat poate participa și la dezbaterea publică se organizează în cadrul procedurii. Agenția Națională pentru Resurse Minerale - organ de specialitate al administrației publice centrale care gestionează resursele minerale, ca proprietate publică a statului. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate instituție publică în subordinea Ministerului Mediului a cărei misiune este administrarea unitară și eficientă a ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Este parte activă în procedurile de obținere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acesteia. Administratori de arii naturale protejate-persoane juridice care administrează ariile naturale protejate pentru care este nevoie de structură de administrarea pe baza unui contract de administrare semnat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Este parte activă în procedurile de obținere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acestora. ... ...
25. 3.
26. Descrierea amplasamentului (Prezentarea amplasamentului) Prin amplasamentul unui proiect se înțelege o suprafață de teren bine delimitată pe care se va implementa un proiect, cu toate componentele sale. În cazul domeniului analizat în prezentul ghid, sunt luate în considerare atât componentele principale ale proiectului (suprafața pe care urmează să se amenajeze cariera, suprafața pe care o va ocupa uzina de preparare etc.), cât și suprafețele asociate (sectoarele de drum de acces la aceste obiective, de legătură între ele, parcările, platformele de alimentare cu carburant, construcțiile anexe etc.). Suprafețele ocupate de acestea pot fi continue sau nu, adică fragmentate, caz în care sunt unite prin infrastructura de transport (drumuri, conducte sub sau supraterane etc.). Pentru o localizare exactă a componentelor proiectului vor fi prezentate coordonatele Stereo 70 ale tuturor componentelor proiectului. În cazul în care localizarea nu este de tip punct, ci poligon sau linie, se vor reda coordonatele punctelor extreme (în cazul poligonului coordonatele colțurilor, iar în cazul liniilor coordonatele punctelor extreme). O localizare precisă se poate efectua și pc baza unor fișiere GIS (shapefile) sau CAD (dwg). În prezentarea amplasamentului, se vor lua în considerare atât repere ale mediului natural, cât și ale mediului construit, cu scopul identificării cât mai precise pe hărți și în teren a acestor suprafețe. De asemenea, vor fi vizate și împrejurimile acestora, susceptibile a influența și a fi influențate de construcția și activitățile din cadrul proiectului, menționându-se cu precădere elementele cu mare relevanță în determinarea caracterului semnificativ al impactului asupra mediului (caracterul senzitiv al componentelor mediului, statutul reglementat al unora din elementele învecinate - caracterul rar, statutul de protecție -, valorile sociale atribuite - resurse necesare subzistenței, locuri sacre, locuri de agrement -). Este necesar ca în cadrul acestui paragraf să fie prezentate, într-un mod complementar, atât informații grafice, cât și text explicativ. Informațiile grafice vor include cel puțin o hartă a amplasamentului, însă vor putea fi adăugate și alte hărți cu scopul detalierii amplasamentului, acolo unde este cazul (în situațiile în care amplasamentul este foarte extins ori dacă este fragmentat), precum și fotografii (pentru a ilustra poziția amplasamentului în raport cu împrejurimile, spre exemplu imagini luate de pe amplasament în toate punctele cardinale principale sau imagini de pe amplasament către vecinătățile cu cea mai mare importanță sub aspectul evaluării de impact - locuințe din apropiere, emisari pentru viitoarele descărcări de ape uzate, terenuri desemnate arii naturale protejate în vecinătate etc. În egală măsură, fotografii luate din diferite puncte strategice de unde poate fi vizual întregul amplasament, de unde poate fi observată poziția sa față de receptori sensibili etc. - cu amplasamentul sunt utile și, în consecință, e recomandabil să fie introduse). Cu privire la conținutul și formatul materialelor cartografice din acest paragraf, dar și din restul studiului, în general, facem câteva precizări: ● Ar trebui să fie lizibile, adică să poată fi distinse ușor toate elementele conținute; ● Ar trebui să fie sugestive, adică să scoată în evidență tocmai componentele teritoriale relevante pentru o identificare facilă a poziției obiectivului - spre exemplu, rețeaua hidrografică, șosele și căi ferate, intravilanele localităților, suprafețele cu pădure, limite de UAT-uri -, precum și amplasarea relativă în raport cu componentele cele mai importante sub aspectul evaluării impactului - așezările umane, arii naturale protejate, alte proiecte din vecinătate, eventuale perimetre de protecție hidrogeologică etc. ● Ar trebui să cuprindă pe lângă conținutul propriu-zis și elementele complementare, anume titlul, orientarea, scara și legenda; simbolizarea orientării hărții cu ajutorul unei săgeți reticulare - cu o varietate de opțiuni estetice - este absolut necesară în cazurile în care nu se respectă convenția orientării imaginii cu nordul în partea de sus a paginii/planșei; ● Simbolurile folosite în reprezentare și trecute la legendă ar trebui să fie cele convenționale pentru hărțile generale, în situațiile în care există o astfel de standardizare (de exemplu linii albastre continue pentru cursuri de apă permanente, linii albastre întrerupte pentru cursuri de apă temporare, triunghiuri negre pentru marcarea vârfurilor etc ); în multe cazuri specifice în care o astfel de standardizare nu există, simbolurile alese ar trebui să fie cât mai sugestive pentru elementul reprezentat; în toate cazurile însă, poziția și dimensiunea simbolurilor pe hartă trebuie atent alese, astfel încât să nu acopere alte elemente importante de conținut, dar să poată fi citite; ● Pe cât posibil, elementele hărții de fundal (elementele generale, ce constituie cadru spațial pentru amplasarea aspectelor particulare, pe care dorim să le evidențiem) ar trebui să fie cât mai actuale, cât mai conforme cu stadiul prezent al evoluției mediului natural și construit (hărți topografice, imagini satelitare, aerofotograme etc.). Caseta
27. Exemplu de prezentare a amplasamentului unei cariere Terenul propus pentru exploatare este situat sub aspect administrativ în extravilanul localității X, localitate situată la cca. 35 km SV de municipiul Y și la cca. 35 km vest de municipiul Z. Accesul la carieră se va face de pe un drum de exploatare cu o lungime aproximativă de 760 m, care se desprinde din DJ.... înspre vest înainte cu circa 570 m de intersecția acestuia cu DJ......(vezi foto). Perimetrul reprezintă o extindere a unei cariere deja existente pe acest amplasament și care este localizată în versantul stâng al Văii, paralel cu aceasta și cu drumul județean .... (vezi foto). Sub aspect geografic, obiectivul este amplasat în extremitatea vestică a unității ....... la contactul acesteia cu unitatea.......(figura). Terenul vizat are o suprafață de 2 ha. folosința sa actuală fiind aceea de pădure (conform Certificatului de Urbanism nr. ........ și avizului Primăriei X nr. ....... Vecinătățile amplasamentului sunt reprezentate de următoarele folosințe:-nord - pășune și pădure, suprafața acoperită cu pădure fiind proprietatea titularului acestui proiect;-est - pășune, proprietate particulară, respectiv o livadă de pomi fructiferi;-sud - cariera existentă deja, delimitată la rândul său către sud și sud-vest de DJ.....și Valea Z.-vest - pădure (NV), respectiv cariera existentă deja. Amplasamentul analizat are o formă neregulată, alungită pe direcție NV - SE, conturul său fiind determinat de marginea de NE a carierei existente (pe o lungime de cca. 230 m), precum și de liziera pădurii (pe o lungime de cca. 225 m), cele două linii frânte fiind închise înspre NV și SE de linii drepte (de 145, respectiv 97 m lungime). ... 3.
28. Analiza sensibilității amplasamentului (raportul spațial cu receptori sensibili, existența altor activități, factori de risc geografic etc.) Prezentarea trăsăturilor amplasamentului și ale împrejurimilor acestuia, cu scopul analizării sensibilității componentelor mediului față de potențiale impacturi ce derivă din amenajarea și activitățile rezultate în urma implementării proiectului, reprezintă o parte importantă a evaluării de mediu, având în vedere că prezintă stadiul la care se va face permanent raportarea în evaluare. Cu alte cuvinte, se prezintă referința de care se va ține cont în evaluare, denumită sugestiv alternativa
29. Pe de altă parte, în logica procedurii integrate a evaluării de mediu, prezentarea atentă a trăsăturilor componentelor naturale și antropice din perimetrul analizat pentru un proiect poate scoate în evidență efecte asupra condițiilor de mediu locale ca urmare a derulării altor proiecte în vecinătate, contribuind așadar la o analiză generală a efectelor asupra mediului într-un teritoriu, ceea ce depășește strict evaluarea orientată pe proiect. Astfel pot fi puse într-o lumină mai clară impacturile cumulative, atât în cazul unor proiecte similare (noi cariere ori balastiere care extind un perimetru de exploatare deja finalizat, cariere sau balastiere învecinate, care însă au proprietari diferiți și sunt evaluate, în consecință, ca proiecte diferite), cât și în cazul unor proiecte diferite, dar care interferează teritorial (spre exemplu, derularea simultană a unui proiect de infrastructură rutieră și a altora de exploatare și sortare a agregatelor minerale).Sensul general al informațiilor din cadrul acestui paragraf este de-a ajuta într-o cât mai mare măsură în procesul ulterior de estimare a efectelor asupra mediului și în special a eventualelor efecte semnificative asupra mediului, fiind așadar necesară evidențierea celor mai relevante aspecte ale componentelor mediului în raport cu proiectul care urmează a fi analizat. Nu este, cu alte cuvinte, deloc relevantă doar o prezentare generală a arealului, a fiecărei componente a mediului natural și construit, nu sunt relevante date generale specifice unor unități teritoriale vaste, din care și perimetrul analizat face parte (prezentarea unei întregi unități montane în care o carieră se dorește a fi amplasată, e.g. prezentarea întregului cadru natural și construit al Apusenilor sau chiar al Munților Trascău, în situația în care trebuie analizat doar un amplasament de câteva hectare de pe un versant al unui a fluent al râului Arieș). Pentru proiectele din actualul ghid, e prioritar a se face mențiuni cu privire la următoarele aspecte: Componentele Soluri și Geologie ● Structura geologică a substratului și tipurile de materiale care se intenționează a fi exploatate (rocă de construcții - dacite, andezite ș.a.m.d. minereuri utile, agregate minerale, hidrocarburi etc.); ● Foraje geologice și hidrogeologice realizate în perimetrul de exploatare și în împrejurimi, pentru calculul rezervei de substanță minerală utilă și pentru determinarea distribuției nivelului freatic pe amplasament; dacă este posibil, prezentarea unor coloane stratigrafice și a unor secțiuni hidrogeologice; ● Alte exploatări de substanțe minerale utile ori, după caz, hidrocarburi, în vecinătatea perimetrului analizat; amplasamentul acestora trebuie precizat și pe hartă, alături de indicarea sa în text; ● Trăsăturile morfometrice ale amplasamentului (panta, expoziția versanților, gradul de fragmentare); în măsura în care situația o permite - suprafețe mari și relief variat realizarea de hărți tematice în acest scop; ● Suprafețe afectate de eroziune în suprafață și în adâncime; suprafețe afectate de alunecări de teren; tasări ale solurilor; ● Tipul și profilul solurilor care acoperă suprafețele pe care urmează să se implementeze proiectul de exploatare minieră sau instalațiile industriale de suprafață; în situațiile unor suprafețe extinse, cu o distribuție diversă a tipurilor de sol, prezentarea unei hărți a solurilor; ● Eventuale depozite clandestine de deșeuri aflate pe amplasament; prezentarea poziției acestora și a compoziției materialelor depozitate, amplasarea lor pe o hartă; ● Forme de contaminare a terenurilor, evidențiate atât prin observații de suprafață, cât și prin analizarea profilelor de sol și a forajelor geologice și hidrogeologice; corelarea acestora cu surse susceptibile de poluare din împrejurimi; menționarea cazurilor în care poate fi vorba de poluare istorică, fără identificarea sursei. Componenta Hidrică (rețea de suprafață și ape subterane) Pornind de la amprenta propusă a proiectului, se va analiza bazinul hidrografic în care acesta este situat, se vor face observații cu privire la parametri ai scurgerii pe amplasament (direcția scurgerii, dacă este concentrată sau în suprafață), se va amplasa perimetrul pe o hartă a rețelei hidrografice în raport cu cumpenele de ape pentru a distinge ce curs/cursuri de apă drenează această suprafață, în continuare, se va analiza emisarul (sau emisarii, în cazul unor suprafețe mai extinse, drenate de mai multe cursuri de apă), făcându-se observații cu privire la debitul său, la caracteristicile cursului (amenajat, neamenajat, îndiguit cu apărări de mal etc.), la eventuale deversări de ape uzate sau ape meteorice în apropierea amplasamentului, în amonte și în aval de acesta. Se vor documenta și eventuale captări de apă din subteran sau din surse de suprafață, de pe perimetru sau din vecinătatea acestuia, vor fi delimitate perimetre de protecție hidrogeologică, dacă există. Orice alte utilizări ale apei din emisarii amplasamentului, în vecinătatea acestuia, dar cu precădere în aval de acesta, vor fi menționate. La fel, orice surse de poluare a apei, atât la nivelul emisarilor, cât și la nivelul freaticului, trebuie menționate, precizându-se specificul fiecăreia în acest caz atenția se va îndrepta către sectorul din amonte de amplasament și din perimetrul acestuia. Forajele hidrogeologice disponibile, în cazul în care există, va trebui să fie folosite pentru a exprima, cel puțin descriptiv, distribuția freaticului în limitele amplasamentului (nivelul apelor freatice de mică adâncime și direcția de curgere a acestora). De asemenea, o analiză a modului de acoperire a terenurilor în raport cu scurgerea de pe versant este utilă, pentru a distinge vulnerabilități diferite față de eroziunea fluviatilă, dacă este cazul. În raport cu proiectul propus, se va/vor analiza în mod deosebit locul/locurile prin care se propune deversarea apelor meteorice de pe amplasament în emisar/emisari. Calitatea aerului În cadrul acestui paragraf vor fi făcute observații cu privire la calitatea generală a aerului în zona amplasamentului (prezența unor surse de poluare a aerului în vecinătate, existența sau lipsa unor curenți atmosferici - e.g. curenți de vale - etc.), acordându-se o atenție deosebită poluanților specifici activităților de extracție minieră (pulberi în suspensie și sedimentabile), dar și celor din transporturi [CO

(2), NO(x), SO

(2)]. Zgomot și vibrații Condițiile inițiale privind zgomotele și vibrațiile în perimetrul amplasamentului va fi exprimată prin prezentarea surselor de zgomot și vibrații din vecinătate (alte activități de exploatare, în special în cazurile în care proiectul vizează o extindere a unor perimetre anterioare de exploatare, activități industriale sau agricole pe terenurile din jur, transporturi etc.), dar și prin identificarea receptorilor sensibili la acest tip de impact. Astfel, vor fi făcute aprecieri cu privire la distanțele până la cele mai apropiate locuințe sau până la obiectivele de utilitate publică aflate în apropiere (școli, centre de vârstnici, spații de agrement etc.) ori până la alte obiective economice, publice sau private. De asemenea, vor fi făcute aprecieri și cu privire la relația de vecinătate cu spații naturale cu potențial caracter sensibil: păduri care ar putea găzdui animale sensibile la zgomote, cursuri de apă ce ar putea fi folosite ca locuri de adăpat etc. Clima Se vor prezenta parametri climatici care au o anumită relevanță pentru acest tip de activitate, precum direcția dominantă și intensitatea vântului pe direcții, perioadele cu ceață, insolația, prin raportare la datele provenite de la stațiile meteo din vecinătate. Suplimentar, se vor face aprecieri cu privire la condițiile locale de microclimat (prezența unor păduri, a unor terenuri dezvelite de vegetație, a unor cursuri de apă, existența unor lacuri de acumulare în apropiere etc.). Flora și fauna (componentele biotice) ● Analiza modului de acoperire a terenurilor și realizarea unei hărți a modului de acoperire a terenurilor (e.g. după modelul Corine Land Cover,) pentru a ilustra situația de ansamblu privind tipurile de vegetație dominantă; situația de moment poate fi completată și cu o analiză istorică, prin compararea imaginilor satelitare din ultimele 2-3 decade; ● Descrierea vegetației de pe amplasament și din împrejurimi: precizarea claselor de habitate - stâncării, ape dulci continentale, mlaștini, păduri de conifere, plantații de arbori, terenuri arabile etc. a gradului de conservare a stării acestora, a principalelor presiuni la care sunt supuse; menționarea prezenței habitatelor listate în anexa 1 a Directivei Habitate; evidențierea speciilor rare, endemice, reprezentative pentru un anumit tip de habitat, a celor listate în anexa 2 a Directivei Habitate (a se vedea exemplul din caseta 2); ● În mod similar, o descriere a faunei prezente în perimetrul viitorului proiect și în împrejurimile acestuia, menționarea caracterului rar, endemic sau reprezentativ al speciilor, listarea lor în anexa 2 a Directivei Habitate (a se vedea exemplul din caseta 3); ● Estimarea arealului ocupat de fiecare specie, a dimensiunii populației sale, în funcție de cerințele specifice ale fiecărei specii, dependența de un anumit habitat; ● Identificarea unor locuri sau areale cu semnificații deosebite pentru faună, precum locuri de hrănire, de adăpare, de reproducere, locuri de cuibărit, areale umede folosite în pasaj de specii migratoare de păsări, coridoare ecologice etc.; ● Menționarea ariilor naturale protejate desemnate în vecinătatea amplasamentului, precizându-se datele lor de identificare (categoria, suprafața, motivele desemnării, administrarea etc.); în cazul siturilor Natura 2000 se recomandă și atașarea Formularului standard Natura 2000; pentru ariile protejate de interes județean se va urmări delimitarea cât mai exactă a suprafeței acestora, pe baza indiciilor disponibile (parcele cadastrale, descrieri de la momentul desemnării prin Decizii ale CJ, repere din teren ș.a.m.d.); toate ariile protejate trebuie amplasate pe o hartă care va avea ca fundal imagini satelitare recente sau modul de acoperire a terenurilor. Caseta

1. Exemplu de descriere a vegetației de pe un amplasament...peisajul inițial, originar, al acestui versant abrupt calcaros cu expoziție estică, având unele înclinări est-sud-estice era alcătuit dintr-o pădure de fag masivă de tip central - european neutrofilă (habitatul 9130) având pe pantele cu orientare semiînsorită amintite poieni cu pajiști primare mezoxerofile bazifile de tip stepic panonic (habitatul 6240*) și mici " insule" de vegetație forestieră termonemorală submediteraneană de cerete cu foarte puțin gorun (habitatul 91 M0). Deși substratul este calcaros iar pantele abrupte, stâncării și grohotișuri calcaroase nu s-au diferențiat prin eroziune pe acest sector de versant, cu excepția unui mic turn calcaros în partea central - nordică (un mic sector unde se amestecă habitatele 8210 și 8120). Intervenția umană, destul de puternică odată cu a doua jumătate a secolului XX a dus la colonizarea acestei văi și la apariția unei mici cariere de calcar. Principala intervenție în sectorul analizat este realizarea drumului de exploatare ce se desprinde spre sud din DJ, trasat la 3 - 10 m deasupra talvegului văii. Acesta a dus la deformarea totală a bazei versantului, crearea unui taluz artificial sub drum în care se combină vegetația ruderală și cea a habitatelor de stâncării și grohotișuri 8210 și
2. De asemenea, se remarcă faptul că în lungul albiei lipsesc habitatele de pădure ripariană 91E0* cu arin negru și specii de salcie ca și cele de vegetație ierbacee înaltă de râuri de munte - habitatul
3. Acestea nu puteau să dispară decât ca urmare a intervenției umane brutale în albie și deasupra acesteia pentru construirea drumului de exploatare, pe parcursul secolului XX. Peisajul Este destul de dificil de realizat o prezentare obiectivă a peisajului dintr-un anumit areal, totuși se recomandă a se ține cont de câteva informații, precum: a. încadrarea peisagistică a perimetrului (dacă perimetrul face parte dintr-o singură unitate de peisaj sau conține părți din mai multe unități– e.g. ..... ne aflăm pe o pășune de n hectare, dintre care proiectul vizează doar 10%.... ori..... perimetru/ este împărțit între pădure, stâncărie și pășune.....), b. morfologia locală - versant, terase, luncă, culme de deal, terasare antropică, teren accidentat, eroziune în adâncime etc. având în vedere că această categorie de proiecte determină importante modificări morfologice, c. vizibilitatea perimetrului din diverse puncte relevante - din localități învecinate, din puncte de belvedere de pe trasee turistice, de pe șosele sau căi ferate etc. ... Opțional, pentru proiecte de o mai mare anvergură, pot fi folosiți în evaluare și indicatori de metrică a peisajului, precum numărul de unități peisagistice, numărul de parcele din fiecare categorie de peisaj, lungimea limitelor dintre unități, densitatea limitelor. Caseta
4. Exemplu de descriere a faunei de pe un amplasament Dintre speciile de vertebrate, în cadrul campaniei de teren au fost observate doar păsări: Buteo buteo, Passer domesticus, Pica pica, Corvus frugilegus. Aceste specii au prezență certă în areal. În funcție de caracteristicile habitatelor din zonă, unele specii de vertebrate, chiar dacă nu au fost observate, au o prezență posibilă în zonă: Reptile: Natrix natrix, Lacerta agilis. Păsări: Ciconia ciconia, Phasianus colchicus, și Carduelis carduelis. Mamifere: Erinaceus concolor, Vulpes vulpes, Mus sp., Rattus sp. Biodiversitatea foarte scăzută în cadrul amplasamentului este datorată faptului că aria vizată este reprezentată de terenuri agricole, iar zona din jur este antropizată, impact antropic ce influențează puternic zona. Impactul antropic este ridicat din cauza prezenței în apropiere a altor balastiere, a unei stații de sortare a agregatelor minerale și a drumurilor care traversează zona. Ființe umane ● Profilul economic al localității/lor din vecinătate, oportunități de angajare, nivelul de pregătire profesională a locuitorilor, structura ocupațională a populației, migrațiile pentru muncă - zilnice, sezoniere, pe perioade mai lungi; ● Profilul social al comunităților locale - structura demografică a populației, nivelul de educație, gradul de încadrare în muncă, servicii disponibile la nivel local ș.a.m.d.; ● Investigații sociologice cu privire la atitudinea comunității locale față de un astfel de proiect, investigații referitoare la poziția oamenilor față de raportul dezvoltare economică-protecție a naturii; ● identificarea intereselor față de terenurile din vecinătatea perimetrului vizat în vederea implementării proiectului: discuții cu proprietarii de terenuri, discuții cu autoritățile locale, discuții cu liderii de opinie ai comunității; ● Identificarea unor valori sociale atribuite perimetrului aflat în analiză sau vecinătăților sale potențial afectate de implementarea proiectului (direct, indirect, vizual): locuri sacre, locuri asociate unor legende locale, locuri cu specific recreațional, resurse locale de subzistență - izvoare, plante medicinale etc. Bunuri materiale și patrimoniu cultural Realizarea unei hărți privind modul de utilizare a terenurilor, pe care se vor indica intravilane de localități, construcții rezidențial e izolate, folosințe agricole, industriale, silvice, de agrement ș.a.m.d.; Orice alte utilizări ale terenurilor din vecinătate, care ar putea fi relevante în evaluare, trebuie menționate: prezența unor rampe de deșeuri amenajate sau clandestine, terenuri contaminate, prezența unor marcaje turistice, poziția stânelor, locuri de lansare cu parapanta, trasee de plimbare a câinilor etc.; Precizarea elementelor de infrastructură tehnico-edilitară situate pe amplasament ori în vecinătate, precum și amplasarea poziției sau traiectoriei lor pe hartă: linii electrice, magistrale de gaz metan, conducte de apă, rețele de canalizare, stații de transformare, stații de tratare sau de epurare a apelor uzate, stații de tratare a apelor industriale etc.; Existența unor obiective socio-culturale - monumente istorice, situri arheologice, monumente arhitectonice, cimitire etc. - amplasate pe perimetru, în apropierea sa ori a drumurilor de acces pe perimetru; în cazul în care acestea există, trebuie documentate și amplasate pe o hartă, pe care trebuie indicate și punctele de acces către fiecare; fotografii cu fiecare astfel de sit, pentru o mai bună identificare, sunt de asemenea recomandate; Menționarea oricăror altor bunuri materiale observate pe amplasament ori în vecinătatea acestuia. ... ...
5. 4.
6. Informații privind structura industriei de profil la nivel european și național Din punct de vedere economic, sectorul extractiv generează o contribuție substanțială la economia UE. Statisticile Eurostat pun în evidență această contribuție pentru industria extractivă: ● Circa 20000 de companii de profil; ● Circa 600000 de angajați; ● O valoare adăugată de 86 miliarde de euro; ● O cifră de afaceri de peste 230 de miliarde de euro. În cadrul industriei extractive, o analiză sectorială pune în evidență că industria extractive a materialelor de construcție reprezintă între 76 și 81% din total, extracția combustibililor fosili circa 17-22% și extracția minereurilor auro-argentifere circa 2-4%. Între 2007 și 2013, investițiile în industria extractive în UE au crescut de mai mult de patru ori, de la 18 la 78 de miliarde de Euro. Această creștere a fost cu 60% mai mare decât creșterea investițiilor de acest gen la nivel mondial. În ceea ce privește numărul de cariere, în UE erau înregistrate în 2012 un număr de 26449 de cariere. România se situa pe locul 10, cu un număr de 1225 de cariere. Industria minieră, de-a lungul existenței sale a afectat semnificativ mediul, motiv pentru care se pune problema refacerii acestuia, folosirea în diverse scopuri a deșeurilor miniere și redarea în circuitul economic a terenurilor degradate. Actuala legislație de mediu impune norme stricte pentru gestionarea deșeurilor solide, lichide și gazoase, rezultate în urma activităților industriale atât în Europa, cât și în întreaga lume. Activitatea de exploatare a resurselor minerale naturale (explorare, exploatare și prelucrare metalurgică) interacționează negativ cu mediul. Întreaga activitate minieră produce, din cauza specificului său, multiple și variate efecte negative asupra mediului, exemplificate prin: ● modificări ale reliefului, manifestate prin degradarea peisajului și strămutări ale gospodăriilor și obiectivelor industriale din zonele de exploatare; ● ocuparea unor mari suprafețe de teren pentru activitatea de exploatare, haldare, depozitare a substanțelor minerale utile, instalații industriale, căi de acces etc., suprafețe ce devin astfel total inutilizabile în alte scopuri, pentru o perioadă lungă de timp; ● degradarea terenului, prin deplasări pe verticală și orizontală ale suprafeței și alunecarea haldelor și iazurilor de decantare, cu provocarea unor grave accidente; ● impurificarea apelor curgătoare de la suprafață și a apelor freatice; ● dezechilibrul hidrodinamic al apelor subterane; ● influențe negative asupra atmosferei, florei și faunei din zonă; ● poluarea chimică a solului, care poate afecta pentru mulți ani proprietățile fertile ale acestuia; ● zgomot, vibrații și radiații răspândite în mediul înconjurător, cu o puternică acțiune nefavorabilă. În privința tehnologiilor folosite în activitățile miniere, soluțiile de acces la resurse trebuie abordate prin îmbunătățirea eficienței pe tot parcursul ciclului de viață al resurselor minerale începând cu explorarea, dezvoltarea, exploatarea și prepararea/recuperarea acestora. Este necesar să se continue dezvoltarea de noi tehnologii de procesare pentru o mai bună extracție și utilizare a mineralelor și metalelor. Pe de altă parte, este important să se continue dezvoltarea de noi tehnologii de recuperare a resurselor secundare și deșeurilor industriale, reducând astfel pierderea acestor resurse pentru economia și dezvoltarea durabilă a societății noastre. Pentru eficientizarea activității miniere este necesară dezvoltarea de: ● noi tehnologii pentru exploatarea și prelucrarea resurselor minerale, înlocuirea tehnologiilor pirometalurgice consumatoare de energie cu metode mai puțin intensive, noi tehnologii în hidrometalurgie; ● noi procese tehnologice de tratare a materialelor polimetalice, atât în scopul îmbunătățirii eficienței metodelor deja existente de recuperare a subproduselor cu conținut metalic, cât și pentru dezvoltarea de noi metode de recuperare a metalelor care în prezent nu se pot recupera; ● metode inovative pentru valorificarea deșeurilor, prin dezvoltarea unui sistem durabil de reciclare a deșeurilor metalurgice și efluenților, pentru a crește producția de metale de bază, prin lansarea de tehnologii de prelucrare pentru materii prime slab calitative, cozi de flotație, deșeuri; ● noi metode pentru utilizarea completă a resurselor de la tratarea materialelor secundare și a deșeurilor din metalurgia neferoasă, prin dezvoltarea unor tehnologii combinate extrem de eficiente de recuperare a metalelor din deșeuri polimetalice și deșeuri constituite din mai multe materiale; - noi programe pentru controlul proceselor prin intermediul sistemelor inteligente ... 4.
7. Descrierea celor mai bune practici disponibile Așa cum este menționat în partea introductivă a capitolului 5 al documentului BREF, aprobat în Ianuarie 2009, tehnologiile aplicate pe un amplasament minier vor fi considerate BAT dacă; ● aplică principiile generale stabilite în secțiunea 4.1 a documentului BREF. ● aplică o abordare pe întregul ciclu de viață al unui proiect, așa cum este descris în secțiunea 4.2 Abordarea pe întreg ciclul de viață acoperă toate fazele de evoluție a unui amplasament minier, incluzând: Faza de proiectare (secțiunea 4.2.1.) ● Condițiile inițiale de mediu 4.2,1.1) ● Caracterizarea fizico-chimică a sterilelor de procesare și a rocii sterile (secțiunea 4.2.1.2) Studii și planuri pentru instalațiile( halde, iazuri de decantare) de deșeuri extractive (secțiunea 4.2.1.3.), care acoperă următoarele aspecte: ● documentația pentru selecția amplasamentului ● evaluarea impactului asupra mediului ● evaluarea riscului ● planul de pregătire în caz de urgență ● planul de depozitare ● bilanțul apei și planul de management și ● planul de închidere și reabilitare Proiectarea instalațiilor( halde, iazuri de decantare) de deșeuri extractive și de structuri asociate (secțiunea 4.2.1.4.) ● control și monitorizare (secțiunea 2.5.5.2) Faza de construcție (secțiunea 4.2.2.) Faza operațională (secțiunea 4.2.3), cu elementele: ● manuale OSM (secțiunea 4.2.3.1.) ● auditarea (secțiunea 4.2.3.2.) Faza de închidere și faza de monitorizare post închidere (secțiunea 4.2.4.), cu elementele: ● obiective de închidere pe termen lung (secțiunea 2.5.5.3) ● Probleme specifice închiderii (secțiunea 4.2.4.2.) pentru() halde() iazuri, incluzând: iazuri/zone inundate; iazuri secate; instalații de management al apelor; În plus, alte cerințe BAT presupun: ● reducerea consumului de reactivi (secțiunea 4.3.2) ● prevenirea eroziunii apei (secțiunea 4.3.3) ● prevenirea producerii de praf (secțiunea 4.3.4) ● realizarea unui bilanț al apei (secțiunea 43.7.) și folosirea rezultatelor pentru dezvoltarea unui plan de management al apei (secțiunea 4.2.1.3.) ● managementul scurgerilor de suprafață/apelor pluviale (secțiunea 4.3.9) ● monitorizarea apei freatice în jurul iazurilor sau a haldelor de steril (secțiunea 4.3.12). Managementul ape acide de mină (ARD-acid rock drainage - ape acide de mină) Caracterizarea fizico-chimică a sterilelor de procesare și a rocii sterile (secțiunea 4.2.1.2, în coroborare cu anexa 4) include determinarea potențialului de formare de ape acide a sterilelor de procesare și/sau rocii sterile rezultate din exploatare. Dacă există potențialul formării de ape acide, este BAT să se prevină mai întâi generarea de ARD (secțiunea 4,3,1,2,), și dacă generarea de ARD nu poate fi prevenită, trebuie să se controleze impactul ARD (secțiunea 4.3.1.3.) sau să se aplice variante de tratare (secțiunea 4.3.1.4.). Adesea este folosită o combinație (secțiunea 4.3.1.6.). Toate opțiunile de prevenire, control și tratare pot fi aplicate atât în cazul instalațiilor existente cât și în cazul celor noi. Totuși, cel mai bun rezultat de închidere va fi obținut când sunt dezvoltate planuri de închidere a amplasamentului chiar de la început, din faza de proiectare (abordare pe ciclul de viață al minei). Aplicabilitatea acestor opțiuni depinde în principal de condițiile prezente pe amplasament. Factori ca: bilanțul apei, existența unui sistem de închidere/acoperire, nivelul pânzei freatice influențează opțiunea aplicată la un anumit amplasament. Secțiunea 4,3.1.5 oferă un instrument pentru a decide care este cea mai potrivită opțiune în cazul închiderii unui amplasament. Managementul exfiltrațiilor (Secțiunea 2.5.14) Locația pentru instalația de management a sterilelor de procesare și a haldelor de rocă sterilă este de preferat să fie aleasă în așa fel încât să nu fie necesar un sistem suplimentar de impermeabilizare (liner), Totuși, dacă acest lucru nu este posibil iar exfitrațiile sunt contaminate și/sau debitul exfiltrațiilor este mare, atunci este necesară prevenirea, reducerea (secțiunea 2.5.10,1) sau controlarea (secțiunea 2.5.10.2) infiltrației. Adesea este aplicată o combinație a acestor măsuri. Ape uzate - BAT presupune: ● recircularea/refolosirea apei în procesul tehnologic (vezi secțiunea 2.5.11.1) ● amestecarea apelor de procesare cu alți efluenți care conțin metale dizolvate (vezi secțiunea 2.5.11.3) ● instalarea unor bazine de sedimentare pentru controlul eroziunii (vezi secțiunea 2.5.15.4.1) ● tratarea/epurarea (mecanică, fizico-chimică) a apelor uzate înainte de descărcare efluentului în emisar (secțiunea 2.5.15.4) Secțiunile din capitolul 3 referitoare la nivelul de emisii și consum, oferă exemple de nivele care au fost atinse. Nu a putut fi făcută o corelare între tehnicile aplicate și datele existente despre emisii, deoarece aceste sunt determinate de condițiile geo-miniere ale zăcămintelor care de obicei dictează tehnologia de exploatare și recuperare a substanțelor minerale și implicit performatele de mediu ale proceselor de tratare și neutralizare ale emisiilor din procesul tehnologic. De aceea, în acest document nu este posibil să se formuleze concluzii legate de BAT asociate cu nivele de emisii. Următoarele tehnici sunt BAT pentru tratarea efluenților cu caracter acid (secțiunea 2.5.15.5): ● Tratarea activă:() adăugarea de var (carbonat de calciu), var hidratat sau var stins;() adăugarea de sodă caustică pentru ARD cu un conținut ridicat de mangan. ● Tratarea pasivă:()o mlaștini/lagune;() canale deschise de carbonat de calciu/ drenuri cu piatră de var; Sistemele de tratare pasivă reprezintă o soluție pe termen lung după închiderea amplasamentului, dar doar când sunt folosite ca o etapă de atenuare/ neutralizare, combinată cu alte măsuri (preventive). Proiectarea barajului iazului de decantare Pe lângă măsurile descrise în secțiunea 4.1 și secțiunea 4.2, în timpul fazei de proiectare (4.2.1.) a iazului de decantare, BAT este: ● să se includă în criteriile de proiectare viitura maxim probabilă (generată de o precipitație maxim probabilă) o dată în 100 de ani la dimensionarea capacității de stocare/deversare în caz de urgență pentru un iaz cu risc redus/mic. ● să se includă în criteriile de proiectare viitura maxim probabilă (generată de o precipitație maxim probabilă) o dată în 5000 - 10.000 de ani la dimensionarea capacității de stocare/deversare în caz de urgență a unui iaz de decantare cu risc major/ridicat. Construcția barajului Pe lângă măsurile descrise în 4.1 și secțiunea 4.2, pe parcursul fazei de construcție (secțiunea 4.2.2) a iazului de decantare, BAT este: ● decopertarea solului vegetal de sub amprenta sistemului iazului de decantare, vegetația și solurile humuoase (secțiunea 4.4.3) ● alegerea unui material pentru construcția barajului care este potrivit pentru acest scop și care nu își va pierde din calități din cauza condițiilor operaționale și climatice (secțiunea 4.4.4). Înălțarea barajului Pe lângă măsurile din secțiunea 4.1 și secțiunea 4.2, pe parcursul fazei de construcție și a celei operaționale (secțiunile 4.2.2 și 4.2.3) a iazului de decantare, BAT este: ● să se evalueze riscul unei presiuni prea mari a fluidelor în pori și să se monitorizeze presiunea fluidelor din pori înainte și în timpul fiecărei creșteri. Evaluarea ar trebui făcută de un expert independent. ● să se folosească baraje de tip convențional (secțiunea 4.4.6.1) în următoarele condiții, când:– sterilele nu sunt potrivite pentru construcția de baraje ... – barajul este necesar pentru acumularea de apă ... – instalația de gestionare a sterilelor este într-o locație depărtată și inaccesibilă ... – este necesară păstrarea apei produse de steril pe o perioadă lungă de timp pentru descompunerea elementului toxic (de ex. cianură) ... – afluxul natural în baraj este mare sau pentru controlul lui sunt necesare variații mari sau acumulare de apă ... ● să se folosească metoda în amonte (secțiunea 4.4.6.2), în următoarele condiții, când riscul seismic este foarte scăzut; ● este folosit roca streila pentru construcția barajului: la cel puțin 40 - 60 % material cu granulație între 0.075 și 4 mm pentru tot sterilul (nu se aplică pentru sterilul de procesare) ● să se folosească metoda în aval pentru construcție (secțiunea 2.6.6.3), în următoarele condiții, când sunt disponibile cantități suficiente de material de construcție (de ex. steril de procesare sau rocă sterile) ● să se folosească metoda centrală de construcție (secțiunea 4.4.6.4.), în următoarele construcții, când riscul seismic este scăzut. Exploatarea iazului de decantare Pe lângă măsurile descrise în secțiunea 4.1 și secțiunea 4.2, pe parcursul fazei operaționale (secțiune 4.2.3.) a unui bazin de steril, BAT este: ● să se monitorizeze stabilitatea, după cum va fi explicat în continuare; ● să fie prevăzute variante de golire a bazinului în cazul apariției unor probleme; ● să fie prevăzute alte instalații de descărcare, posibil într-un alt baraj; ● să fie prevăzute instalații secundare de decantare (de ex. în caz de inundație, secțiunea 4.4.9) și/sau barje cu pompe pregătite în caz de urgențe, dacă nivelul apei libere din iaz atinge înălțimea de gardă minimă prestabilită (Section 4.4.8.); ● să se măsoare mișcările de teren cu instrumente adecvate (inclinometre) pentru adâncime și să se cunoască condițiile de presiune a fluidelor din pori; ● să se realizeze un drenaj corespunzător (secțiunea 2.6.10); ● să se păstreze documentări referitoare la proiectare și construcție și orice actualizări/modificări în proiectare/construcție; ● să se respecte manualul de siguranță a barajului așa cum este descris în secțiunea 4.2.3.1 în combinație cu auditările independente menționate în secțiunea 4.2.3.2; ● să se ofere o pregătire corespunzătoare pentru personal. Înlăturarea apei limpezite din iaz (secțiunea 2.6.7.1) BAT este: să se folosească un canal deversor pentru iazuri de vale Operarea haldelor de rocă sterilă și a iazurilor de decantare Pe lângă măsurile descrise în secțiunea 4.
8. și secțiunea 4.2, pe durata fazei operaționale (secțiunea 4.2.3) a oricărei instalații de gestionare a sterilelor și sedimente miniere, BAT este: ● să se realizeze devierea apelor pluviale pe conturul amplasamentului (secțiunea 4.4.1) ● să se rezolve problemele de management/depozitare a sterilelor de procesare și a rocii sterile prin depozitare în cariere (secțiunea 4.4.1). În astfel de situații, stabilitatea pantelor/taluzului sau stabilitatea barajului nu mai este o problemă ● să se aplice un factor de stabilitate de cel puțin 1,3 la toate haldele și barajele pe durata fazei operaționale (secțiunea 4.4.13.1) ● să se realizeze o restaurare progresivă/reabilitare a vegetației (secțiunea 4.3.6). Monitorizarea stabilității BAT este: ● să se monitorizeze bazinul/barajul de steril (secțiunea 4.4.14.2):() nivelul apei() calitatea și cantitatea infiltrației prin baraj (și secțiunea 4.4,12)() poziția suprafeței freatice() presiunea interstițială() mișcarea crestei barajului și a sterilelor() seismicitatea, pentru a asigura barajului stabilitate și straturi de susținere (și secțiunea 4.4.14.4)() presiunea interstițială dinamică și lichifierea() mecanica solului() proceduri de plasare a sterilelor ● să se monitorizeze halda (secțiunea 4.4.14.2):() geometria treptelor/ a pantei() drenaj sub-tip() presiunea interstițială ● de asemenea, să se realizeze: în cazul bazinului/barajului iazului de decantare:() inspecții vizuale (secțiunea 4.4.14.3)() inspecții anuale (secțiunea 4,4.14,3)() auditări independente (secțiunea 4.2.3.
9. și secțiunea 4.4.14.3)() evaluări de siguranță ale barajelor existente (SEED) (secțiunea 4.4.14.3) în cazul haldei: ● inspecții vizuale (secțiunea 4.4.14.3) ● inspecții geotehnice (secțiunea 4.4.14.3) ● auditări independente geotehnice (secțiunea 4.4.14.3). Reducerea riscului de accidente BAT este: ● să se realizeze o planificare în caz de urgență (secțiunea 4.6.1) ● să se evalueze și să se urmărească incidentele (secțiunea 4.6.2) ● să se monitorizeze conductele (secțiunea 4.6.3). Reducerea amprentei BAT este: ● dacă e posibil, să se prevină și/sau reducă generarea de rocă sterilă/sterile de procesare (secțiunea 4.1.) ● Rambleierea spațiului exploatat cu sterile de procesare (secțiunea 4.5.1), în următoarele condiții, când:() rambleierea se face în timpul exploatații (secțiunea 4.4.1.1)() costul suplimentar pentru rambleiere este cel puțin compensat de gradul mare de recuperare al substanței utile() în exploatarea carierelor deschise, dacă sterilele de procesare pot fi deshidratate/asecate ușor (prin evaporare, filtrare și drenaj) și prin aceasta se poate evita construcția unui iaz de decantare sau se poate reduce suprafața unui iaz existent (secțiunile 4.5.1.2, 4.5.1.3, 4.5.1.4, 4.4.1)() este disponibil rambleu din carierele din apropiere (secțiunea 4.5.1.5) ● rambleierea cavităților mari din minele subterane (secțiunea 4.5.1.6). Cavitățile umplute cu steril de procesare vor necesita drenaj (secțiunea 4.5.1.9). Este posibil de asemenea să se adauge și lianți pentru a mări stabilitatea (secțiunea 4.5.1.8) ● rambleierea cu rocă sterilă, în următoarele condiții (secțiunea 4.5.2), când:() poate fi rambleiat spațiul exploatat în subteran.() există în apropiere una sau mai multe cariere deja exploatate (transfer mining-transportul rocii sterile pentru rambleierea spațiului exploatat)() exploatarea în carieră este realizată în așa fel încât este posibilă rambleierea spațiului exploatat fără a fi perturbată operația de exploatare; ● să se investigheze utilizări posibile ale sterilelor și sedimentelor miniere (secțiunea 2.7.3), Închiderea și monitorizarea post închidere Pe lângă măsurile descrise în secțiunea 4.1 și secțiunea 4.2, în timpul fazei de închidere și a fazei de post-închidere (secțiunea 4.2.4) a oricărui iaz de decantare sau haldă de rocă sterilă, BAT este: ● să se realizeze planuri de închidere și post-închidere în timpul fazei de planificare a operațiunilor, inclusiv o estimare a costurilor, care vor fi apoi actualizate periodic {secțiunea 4.2.4). Totuși, cerințele pentru reabilitare se dezvoltă pe durata de operare a unei instalații de deșeuri și pot fi luate în considerare în detaliu doar în faza de închidere a unui TMF ● să se aplice un factor de siguranță de cel puțin 1,3 pentru pantele finale ale taluzelor (haldelor și barajelor) după închidere (secțiunea 4.2.
10. și 4.4.13.1), cu toate că există păreri diferite referitoare la inundarea carierelor cu apă (vezi capitolul 7). Pentru faza de închidere și întreținere ulterioară a iazurilor de decantare, BAT este să se construiască barajele în așa fel încât ele să aibă stabilitate pe termen lung, în cazul în care pentru închidere este aleasă soluția cu acoperire cu apă. (Secțiunea 4.2.4.2). Leșierea aurului folosind cianura Pe lângă măsurile generale din Secțiunea 5.2, pentru toate minele unde se folosește leșierea aurului folosind cianura, BAT este să se întreprindă următoarele: ● reducerea utilizării de cianură, aplicând:– strategii operaționale pentru minimizarea adăugării de cianură (Secțiunea 4.3.2.2); ... – controlul automat al cianurii (Secțiunea 4.3.2.2.1); ... – dacă este aplicabilă, tratarea prealabilă cu peroxid (Secțiunea 4.3.6.2.2): ... ● distrugerea cianurilor libere rămase înainte de descărcarea în bazin (Secțiunea 4.3.11.8). Tabel 4.13 prezintă exemple de nivele de CN atinse la câteva stații din Europa ● aplicarea următoarelor măsuri de siguranță (Secțiunea 4.4.15):– se va dimensiona circuitul de distrugere a cianurii cu o capacitate dublă față de necesitatea reală; ... – se va instala un sistem de rezervă pentru adăugarea de calcar; ... – se vor prevedea instalații generatoare de curent electric de rezervă. ... ... 4.
11. Descrierea proiectului Lucrările miniere sunt definite în primul rând de tipul și metoda de exploatare (de exemplu exploatare roci dure, exploatarea cărbunelui, exploatarea soluțiilor, exploatări marine, exploatări subterane, exploatări la zi). Lucrările exploatării rocilor dure convenționale combina extracția rocii utile și sterilului de exploatare la scară mare, valorificarea care implica concasarea și măcinarea minereului, concentrarea substanțelor minerale utile și depozitarea sterilului precum și instalațiile de tratare. Prelucrarea metalurgică implică modificări geochimice pentru rafinarea metalelor și de regulă, se efectuează în altă locație în afara exploatării miniere. Prelucrarea în metalurgie este considerată un sector separat al industriei și este discutată în Instrucțiunile EHS corespunzătoare Topitoriilor și Rafinăriilor. Obiectivul global al unei exploatări miniere consta din extracția minereului cu conținut valorificabil și efectuarea unei procesări preliminare (de exemplu valorificare) în același timp având de gestionat volume mult mai mari de sterile (de exemplu roci sterile, sterile de la procesare, apa reziduală, deșeuri din proces și periculoase) într-un mod prin care să se asigure protecția mediului, sănătatea ocupațională și securitatea muncii având în vedere o gamă largă de condiții prezente și viitoare și termene. Lucrările miniere sunt clasificate, în general în patru categorii principale, în funcție de marfa obținută; metale prețioase, metale de bază, energie și minerale industriale. Componentele principale ale unei exploatări tipice include: ● Cariere de exploatare și/sau lucrări subterane; ● Zona pentru stocarea sterilului de la exploatare și instalații pentru sterilele de la procesare; ● Depozite de roci și de minereu; ● Uzina și instalațiile de procesare (ex. morile); ● Infrastructura aferentă gospodăririi apelor (ex. lazuri de tratare, araje, canale, conducte pentru hidrotransport); ● Alte lucrări de infrastructură (drumuri, alimentare cu energie) Lucrările miniere sunt amplasate invariabil pe sau alături de zăcământ pentru a reduce la minimum costurile de operare și costurile procesării preliminare precum și potențialul perturbării nejustificate a terenului. Locațiile în care se află exploatările miniere sunt diverse, incluzând virtual, toate zonele bio-elimatiee (ex. temperata, tropice, poli, deșert, zone de coasta, suprafață și subteran). Produsele procesate sunt transportate pentru prelucrare în continuare sau pentru vânzare în funcție de cum dictează considerațiile logistice și economice folosindu-se în acest sens, o combinație de mijloace de transport constând din basculante, barje, transport feroviar, și conducte pentru slam, printer alte metode. Exploatările la zi (suprafața) acoperă suprafețe ce variază între 100 și 1.000 de ha, care le pot depăși chiar 5.000 ha pentru lucrările la scară foarte mare. Explorarea Activitățile de explorare avansează cel mai probabil prin creșterea nivelelor de activitate desfășurată în teren, și anume explorarea preliminară, detaliată și avansată. Studiile de explorare preliminară necesită investigații în teren implicând perturbarea terenului pentru construcția drumurilor de acces, foraje și galerii de explorare în subteran. Dezvoltare, Construcție, Operare, Închiderea și Reabilitarea Amplasamentului Planificarea proactivă prevăzută de strategia minieră trebuie realizată astfel încât obiectivul să fie reducerea riscurilor privind mediul înconjurător. Aceasta poate merge de la aspecte majore care stabilesc planul exploatării ca de exemplu carierele și selecționarea strategiei pentru manipularea materialelor până la amplasarea haldelor de sol și material de descoperta în amonte de sterilele de procesare și alte surse potențiale de praf. Descrierea proiectului în perioada de pre-construcție ● Perioada de pre-construcție a proiectelor de explotare a resurselor minerale cuprinde următoarele: ● Activități continue de explorare pentru conturarea zăcământului; ● Documentarea condițiilor inițiale de mediu pe amplasament, identificarea efectelor negative asupra mediului generate de activitățile existente pe amplasament sau în proximitatea acestuia( de ex. lucrări miniere vechi și alte activități aferente acestora); ● Obținerea acordurilor și autorizațiilor necesare pentru exploatare; ● Activități de proiectare generală și ulterior obținerii acordurilor și avizelor necesare se demarează proiectarea tehnică de detaliu; ● Achiziționarea de proprietăți și contracte de concesionare a terenurilor necesare pentru dezvoltarea proiectului; ● Activități de relocare și strămutare (inclusiv construcție de locuințe, construcții comerciale, municipale și infrastructură); ● Actualizarea planurilor de urbanism și amenajarea teriotriului pentru a încorpora proiectul propus. Etapa de construcție Majoritatea proiectelor de exploatare a resurselor minerale selectează pe baza unor licitații un antreprenor general care este o companie specializată în proiectare, achiziții și gestionarea construcțiilor (numită în "Contractor EPCM"- engineering, procurement, construntion și project management), pentru activitatea de dezvoltare și construcție a proiectului. Perioada medie pentru construcția acestui gen de proiecte este de aproximativ 2 - 3 ani. Activitățile vor începe cu organizarea de șantier, construcțiile administrative și mobilizarea principalilor contractori. În această perioadă vor fi necesare locuințe temporare pentru muncitori. Pe durata construcției, activitățile principale ale proiectului vor fi următoarele: ● Construcția infrastructurii de strămutare (dupa caz-locuințe, spații comerciale și administrative); ● Strămutarea și relocarea locuitorilor din zonele afectate de dezvoltarea proiectului; ● Amenajarea amplasamentelor miniere (decopertarea și depozitarea solului vegetal, precum și a subsolului, până la o adâncime de cca 1 - 1,5 m); ● Deschiderea și exploatarea carierelor pentru materialele de construcție (pentru drumuri, producție de betoane etc.) ● Racordarea la rețelele de utilități în principal energie, după caz mai pot fi și rețele de gaz, alimentare cu apă mai rar rețele existente de canalizare; ● Construcția aducțiunii pentru de alimentare cu apă industrială; ● Construcția infrastructurii: drumul de acces pe amplasament și a drumurilor industriale; ● Construcția Uzinei de Procesare; ● Construcția și amenajarea facilităților pentru depozitarea sterilului rezultat din exploatare și procesarea substanțelor minerale (halde de rocă sterilă, iazuri de decantare-barajul inițial sau alte structuri de retenție); ● Amenajarea organizării de șantier și după caz a locuințelor temporare necesare pentru muncitorii din construcții; ● Construcția celorlalte structuri și canale de gospodărire și reținere a apei. În faza de construcție vor fi implicate activități semnificative de creare a unei serii de structuri și instalații permanente. La sfârșitul fazei de construcție, proiectul va fi pus în funcțiune și predat operatorului minier (titularului de licență). Etapa de operare Descrierea proiectului în faza de exploatare/operare Activitățile de exploatare propuse pot dura de în funcție de mărimea zăcământului de la câțiva ani până la câțiva zeci de ani. Acestea vor consta în activități convenționale de exploatare în carieră deschisă cu tehnici de derocare care implică executarea unor foraje și încărcarea acestora cu un amestec exploziv (ANFO sau emulsii), detonarea (pușcarea) găurilor forate, încărcare cu excavatoare de mare capacitate și transportul de rocilor cu basculante 1 a uzinei de procesare sau la halda de rocă sterilă în cazul rocilor care nu conțin substanțe minerale utile. Lucrările exploatare pot fi derulate în una sau mai multe cariere în cadrul aceleiași exploatări, care va alimenta cu minereu stația de prelucrare de pe amplasament. Exploatarea carierelor poate începe simultan sau se poate face secvențial pe durata de viață a exploatării în funcție de planul de dezvoltare și capacitate uzinei de procesare. Sistemele pentru prepararea și prelucrarea minereului cuprind următoarele elemente principale: ● Concasare și haldare: Minereul este sfărâmat cu ajutorul unui concasor giratoriu și apoi depozitat în halde; ● Măcinare umedă: Minereul depozitat în stiva de minereu este măcinat în continuare în stare umedă; ● Flotare, Leșiere cu ajutorul unor reactivi sau leșiere biologică- bioleaching: Se adaugă reactivi la soluția de apă și minereu care apoi este trecută printr-o serie de bazine, în care soluția este agitată, în aceste bazine substanțele minerale se separă de restul soluției. ● Electroliza: substanțele minerale se extrag prin-un proces clasic de electroliză (trecerea unui curent electric prin soluție) care separă aurul și argintul la un electrod de carbonul de la celălalt electrod, în funcție de polarizare. ● Metalurgie: substanțele minerale sunt topite și apoi turnate în lingouri printr-un procedeu metalurgic. ● Neutralizarea reactivilor utilizați în proces. Extragerea substanțelor minerale se realizează în prezența unei soluții concentrate de reactivi. Datorită concentrațiilor mari de reactivi această apă poate fi periculoasă dacă ajunge în mediu. De aceea, după extragerea substanțelor minerale, apa industrială se reciclează, iar șlamul îngroșat se va trata/neutraliza într-o instalație de neutralizare, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului. ● Depozitarea sterilului de procesare: Sterilul este trimis printr-un sistem de hidrotransport și depozitat în spatele unui baraj în iazul de decantare. ● Recircularea apei: Apa din iazul de decantare va fi recirculată în Uzina de Procesare și refolosită în procesul tehnologic. Scopul este de a compensa debitul necesar de apă în proces și de a minimiza utilizarea apei curate, doar la prepararea reactivilor. Operarea debutează cu pornirea uzinei de procesare. Durata de operare a exploatării depinde de cantitatea de minereu disponibilă în zăcământ. Pe măsură ce avansează exploatarea rezultă rocile sterile din activitatea de exploatare și sterilele din uzina de procesare, fiecare categorie de deșeuri extractive din exploatare sau procesare se depozitează în condiții de siguranță în instalații/depozite de deșeuri extractive (halde, iazuri de decantare) pe toată durata de viață a proiectului. Pe parcursul lucrărilor de exploatare, este posibil să se descopere rezerve suplimentare de minereu și acest lucru are ca rezultat modificări dinamice în ce privește strategia globală a exploatării miniere. Închiderea temporară sau neprevăzută poate fi necesară pe parcursul desfășurării activităților (de exemplu condiții economice nefavorabile, dezastre naturale, conflicte de muncă), timp în care este necesară efectuarea lucrărilor de întreținere pentru a se asigura că nu exista niciun risc pentru sănătatea oamenilor, securitatea lucrărilor și mediu. În faza de operare, exploatarea evoluează atât fizic cât și geochimic și apare necesitatea potențială de a efectua studii suplimentare de evaluare și management a impactului asupra mediului înconjurător, social și asupra sănătății. Este posibilă apariția unor condiții deranjante (de exemplu deversări accidentale de apa din iazul de sterile, ruperea barajului) și pentru astfel de evenimente, va fi necesară evaluarea și managementul impactului. Închiderea și reabilitarea Descrierea operațiunilor de închidere a proiectului În conformitate cu reglementările europene, internaționale și în acord cu concepția celor mai bune tehnici disponibile, prin refacerea mediului se înțelege "tratarea terenurilor afectate de intalații/facilități de depozitare a deșeurilor extractive astfel încât terenurile să fie refăcute într-o manieră satisfăcătoare, în special din punct, de vedere al calității solului, habitatelor de faună și floră sălbatică, hidrosistemelor naturale, factorilor peisagistici și utilității terenurilor respective". Aceasta înseamnă că Planul de management pentru închiderea activităților miniere și refacerea mediului ar trebui să ia în considerare scenariile privind folosințele ulterioare ale terenurilor și să definească alternativele tehnice care să permită atingerea acestui statut. Această abordare trebuie să țină seama de asemenea de condițiile tehnice, sociale și economice ale proiectului minier. Principalul scop al procesului de închidere și reabilitare este de a stabili din timp categoriile de impact potențial de mediu, economic și social, asociate cu dezafectarea minei (împreună cu responsabilitățile financiare și legale aferente). În plus, se va urmări minimizarea acestor categorii de impact prin acțiunile care se vor întreprinde pe durata fazelor de proiectare, construcție și operare ale Proiectului. Aceste acțiuni vor sprijini reducerea eforturilor din faza de post-închidere și costurile generale necesitate de închidere la terminarea exploatării. Un alt obiectiv important este acela de a proiecta activitățile de închidere într-o manieră care să minimizeze necesitatea exercitării extensive a controlului și a activităților de întreținere, de către titularul Proiectului sau de către oricare altă entitate care își va asuma responsabilitatea pentru refacerea pe termen lung a mediului în zona exploatării minei, în conformitate cu prevederile stabilite și remise de comun acord. Pe baza acestor repere, obiectivele Planului de management pentru închiderea activităților miniere și refacerea mediului sunt după cum urmează: ● informarea, în condiții de transparență, a publicului, autorităților și a tuturor părților implicate, în legătură cu faza de închidere și post-închidere, precum și a măsurilor prevăzute pentru asigurarea unei folosințe corespunzătoare a terenurilor și a minimizării impactului asupra mediului (împreună cu măsurile care vor fi luate pe durata suspendării temporare a activităților miniere); ● acordarea de sprijin în asigurarea protecției sănătății și siguranței publice în perioada de închidere și post-închidere a activităților miniere și amenajărilor asociate; ● asigurarea închiderii progresive a activităților înainte de oprirea producției; ● reducerea sau eliminarea impactului pe termen-lung asupra mediului; ● refacerea terenurilor perturbate și aducerea lor în stare productivă, cât mai devreme cu putință; ● minimizarea, în măsura posibilităților, a sterilizării resurselor minerale rămase neexploatate; Planul de management pentru închiderea activităților miniere și refacerea mediului are în vedere activitățile de închidere asociate următoarelor cinci aspecte: ● pregătirea și planificarea închiderii încă din timpul fazei de operare; ● măsurile de refacere a mediului în timpul închiderii; ● măsurile de refacere a mediului pe durata suspendării temporare a exploatării; ● măsurile de refacere a mediului pe durata perioadelor de inactivitate; ● activități în perioada de post-închidere. Obiectivele stabilite pentru refacerea mediului trebuie să aibă în vedere cerințele reglementare, aspecte specifice ale amplasamentului, politicile și cele mai bune practici din industria de profil, incluzând următoarele: ● protecția sănătății și bunăstării publice; ● stabilirea de comun acord a obiectivelor privind folosința terenurilor în faza de post-închidere; ● stabilizarea geotehnică a amenajărilor asociate exploatării miniere; ● refacerea factorilor peisagistici în vederea minimizării transportului de sedimente, a eroziunii și a degradării potențiale a mediului; ● protecția calitativă și cantitativă a resurselor de apă; ● protecția calității aerului. Aceste obiective pot fi atinse prin asigurarea îndrumarelor și standardelor tehnice utilizate în planificarea minieră și în proiectarea etapei de închidere. Planul de management pentru închiderea activităților miniere și refacerea mediului va fi revizuit și actualizat periodic, în funcție de necesități, pe baza experienței operaționale și evaluării rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate în acest domeniu. Planul va fi de asemenea revizuit și actualizat ca parte a procesului de analiză managerială, fiind de așteptat ca legislația de mediu, practicile de refacere a mediului, activitățile miniere și interesele părților implicate în Proiect, să sufere anumite modificări în timp. De asemenea, sunt posibile modificări a numeroase alte aspecte prevăzute de Legea minelor din România și care vor fi avute în vedere în fazele târzii ale Proiectului. Toate acestea vor asigura că Planul ține seama de stadiul curent al planificării miniere și al legislației, și că utilizează cele mai adecvate practici de închidere și refacere a mediului, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene. Cele mai bune tehnici disponibile și aplicabile, vor urmări îndeaproape evoluțiile tehnice, putând suferi astfel modificări, după cum se prevede în mod explicit în Directiva IED. De regulă, în ultimii cinci ani de desfășurare a operațiunilor previzionate, se elaborează un plan final de închidere definitivă al cărei obiectiv este acela de a lăsa în urmă o zonă ecologizată (în măsura în care este posibil), o zonă stabilă din punct de vedere fizic și chimic redând-o astfel în circuit. Un punct esențial al planului de închidere îl constituie angajamentul asumat pentru reabilitarea progresivă a zonei miniere, folosind personalul și echipamentul avut la dispoziție, reducând la minimum potențialul de contaminare și diminuând costurile aferente închiderii sau nevoia unei garanții financiare complexă sau dimensionabilă. Lucrările de reabilitare continuă vor cuprinde următoarele; ● Demolarea clădirilor și infrastructurii fizice; ● Închiderea carierelor; ● Stabilizarea și prevenirea accesului public în lucrările subterane și puțuri; ● Refacerea taluzelor; ● Asigurarea drenării apei din amplasamentul minei și din depozitele de sterile pentru a nu constitui un risc pentru sănătatea oamenilor și pentru mediul înconjurător. Monitorizarea post-închidere Avem doua nivele de bază în care se încadrează extinderea lucrărilor de întreținere după închiderea exploatării și a activității de procesare: Monitorizarea activă: Necesită funcționarea continuă, mentenanță și monitorizare pentru a se asigura existent unui risc minim (acceptabil) pentru sănătatea publică și mediu. Monitorizarea pasivă: Este necesară monitorizarea ocazională și întreținerea periodică pentru a se asigura că riscul pentru sănătatea publică și mediu este minim (acceptabil). Un al treilea nivel de întreținere, conceptul "dispariției" indică faptul că nu este nevoie de nicio monitorizare sau întreținere suplimentară. Cu toate acestea, sunt foarte rare cazurile când o întreagă zonă de exploatare minieră poate fi lăsată aplicând Soluția "dispariției". Prezentarea principalelor metode de exploatare aplicabile zăcămintelor de resurse minerale Exploatarea în Carieră Zăcămintele mari, aflate în apropierea suprafeței, prin lucrări de excavare, formează o carieră. Minereul și materialele ce nu conțin minereu (solul vegetal, descoperta și rocile) sunt excavate folosindu-se echipament pentru mineritul la suprafață, în general basculante și excavatoare. Dimensiunile și mărimea fiecărei cariere sunt unice și depind de conținutul în minereu și de geometrie, de structurile geologice, de duritatea rocilor și topografie. Taluzele carierelor sunt de regula proiectate în sistem de taluze abrupte cu înălțimi de până la 30 m înălțime între treptele orizontale. Înălțimea fiecărui taluz individual depinde în principal, de dimensiunea echipamentului de excavare, structurile geologice și rezistența rocilor. Multe cariere sunt excavate sub nivelul pânzei freatice provocând modificări ale traseului apei freatice pe parcursul operațiunilor și în unele situații, și în timpul perioadei de post închidere a exploatării. Rețelele de drenare a suprafeței pot fi și ele perturbate. Deseori, exploatarea subterană se dezvoltă sub cariera și pot exista conexiuni cu lucrările miniere din subteran. În mod obișnuit, carierele sunt umplute parțial cu apa de la suprafață și apa freatică în urma finalizării operațiunilor de exploatare Alte Tipuri și Metode de Exploatare - Exploatarea Mineralelor Industriale Termenul de "Minerale Industriale" este deseori utilizat pentru a face trimitere la minerale nemetalifere, necombustibile, ca de exemplu piatra (calcarul, granitul, ardezie; piatra concasată și spartă; nisip și pietriș; argile, ceramice, și minerale refractare (de exemplu caolin, bentonita, ardezie); și substanțe chimice și fertilizatori (de exemplu potasiu și fosfați). Această varietate largă de material se poate exploata folosind o diversitate de tehnici. Exploatarea cu solubilizare și exploatarea folosind solubilizarea în situ este denumită uneori, lesiere în situ datorită caracteristicii comune a dizolvării și colectării mineralelor cu valori (de exemplu sarea, potasiul, sulful, urnaiul, cuprul și aurul) sub formă de soluție. Exploatarea în soluție pune accentul pe dizolvarea sărurilor prin injectarea apei în zăcământ și crearea unei caverne de saramură în suprafața presurizată care se întoarce la suprafață. Lesierea în situ implică adaosul de diverși reactivi în apă și o rețea de puțuri pentru injectarea soluției în zăcământul de minerale din subteran pentru a realiza dizolvarea, urmată de pompare pentru recuperarea mineralelor dizolvate (soluția pregnantă) printr-o rețea de puțuri/foraje de colectare. Tabel
12. Intrări și ieșiri în procesIntrări/ieșiri din proces Etapa de dezvoltare a Proiectului Intrări Explorare Constructie Exploatare Inchidere si reabilitare Monitorizare post inchidere Indicatori Energie electrică · · · · · Apa industrială · · · · · Carburanți · · · · · Reactivi · · · · · Oxigen CO2 Materilale de construcții(agregate, nisip, pietriș, ciment, var, etc.) · · · · Materii prime · · · · Consumabile (bile de moară, piese componente, etc.) · · · Emisii de poluanți atmosferici · · · · PM

(10)· · · · TPS · · · · NOX · · · · SOX · · · · CO · · · · CO2 Emisii în ape · · · · · Săruri totale dizolvate (reziduu fix) · · · · · Materii totale în suspensie · · · · · Ioni de metale sau compusi sub forma de hidroxizi ai metalelor precipitate · · · · · CBO5 · · · · · CCO-Cr · · · · Azotați · · · · Azotiți · · · · Fosfor total · · · · Substanțe extractibile în solvenți organici Deșeuri generate · · Namol de foraj · · Roci sterile · · Material de descopertă · · · Sol vegetal · · · · Nămol de la stația de epurare a apelor uzate industriale/menajere · · Deșeuri mixte provenite de la demolări · · · · Fier vechi · · Deșeuri de azbest · · · Reziduuri de vopsea · · · · Sol contaminat · · · · Containere goale · · · · Uleiuri hidraulice uzate · · · · Uleiuri de lubrifiere uzate · · · · Vaseline uzate · · · · Filtre de ulei uzate · · · Reziduuri de solvenți · · · · Anvelope uzate · · · · Baterii cu plumb și acizi · · · · Vehicule scoase din uz Descrierea proiectului în cadrul RIM va conține cel puțin următoarele informații Nr. Caracteristicile proiectelor Resurse minerale Gaze naturale si hidrocarburi 1 Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, în special, în ceea ce privește: · dimensiunea și concepția întregului proiect; · cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate; · utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității; · cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate; · poluarea și alte efecte negative; · riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informațiilor științifice; X X · riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice. Amplasarea proiectelor Resurse minerale Gaze naturale si hidrocarburi 2 Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește: · utilizarea actuală și aprobată a terenurilor; · bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din zonă și din subteranul acesteia; · capacitatea de absorbție a mediului natural, acordându-se o atenție specială următoarelor zone: () zone umede, zone riverane, guri ale râurilor; () zone costiere și mediul marin; () zonele montane și forestiere; () arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional; · zone protejate conform legislației în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecție instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică; · zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislația națională și la nivelul Uniunii Europene și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri; · zonele cu o densitate mare a populației; · peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic. X X Descrierea etapelor proiectului Resurse minerale Gaze naturale si hidrocarburi 3 Investigații premergătoare fazei de construcție (ex. analize de sol, studii topografice, geotehnice, hidrologice) Lucrările de pregătire a amplasamentului se vor referi la fiecare dintre cele de mai jos, după caz: · Îndepărtarea vegetației de pe terenul existent: suprafețele împădurite afectate; dacă este cazul, suprafețele împădurite incluse în situri Natura 2000 vor fi menționate separat; se va menționa de asemenea pierderea anumitor specii indigene sau pierderile de diversitate genetică, dacă este cazul; se vor preciza măsurile de compensare a suprafețelor scoase din fondul forestier (suprafețe reîmpădurite, localizarea acestora) · Îndepărtarea stratului vegetal, excavatii pentru atingerea cotei de fundare si pregătirea terenului pentru constructie; X X 4 Descrierea organizării (organizărilor) de santier trebuie să cuprindă următoarele, după caz: · Amplasamentul/amplasamentele organizării de șantier/organizărilor de șantier; · Suprafațe de teren ocupate temporar pe perioada construcției și descrierea acestora; · Amenajările necesare organizării de șantier (îngrădire, locuri special amenajate pentru depozitarea materiilor prime și a deșeurilor, barăci etc.) · Modalități de alimentare cu apă (menajeră și tehnologică, dacă este cazul); · Instalații pentru tratarea și/sau îndepărtarea efluenților lichizi. X În cazul exploatarilor de hidrocarburi si gaze naturale amprenta organizarii de santier se limiteaza la amenjarea accesului, a platformelor de foraj si locatiei statiilor de pompare 5 Descrierea etapei de construcție: · Durata lucrărilor de construcție; · Suprafețe de teren ocupate definitiv; · Etapizarea lucrărilor de construcție (dacă este cazul); · Estimarea personalului care va fi implicat în lucrările de construcție; · Descrierea lucrărilor civile necesare construcției captării, aducțiunii, centralei, rețelei electrice, inclusiv lucrările de protecție a malurilor sau de regularizare a albiei, dacă este cazul; · Echipamente și tehnologii utilizate la construcție; · Materii prime și resurse naturale și energetice necesare la construcție (tip, cantitate, periculozitate, mod de depozitare); X În cazul exploatarilor de hidrocarburi si gaze naturale amprenta zonei industrial este mult mai redusa, interceptia zacamantului se face prin intermediul unor foraje de mare adancime 6 Descrierea elementelor constructive ale proiectului: · Exploatarea resurselor minerale · Procesare/preparere si recuperarea subtantei minerale utile. · Principalele fluxuri de deseuri si modul de gestionare ale acestora · Activitati conexe:transport si aprovizionare cu materii prime si reactivi, livrarea produsului finit etc. · Alternativele analizate pentru locatia obectivelor proiectului, fluxul tehnologic, siteme de retinere si tartare a emisilor (apa, aer, sol, etc), gestiunea deseurilor. X În cazul hidrocarburilor procesarea se face in rafinarii amplasate in locatii deiferite de zona de extactie, care de obicei fac obiectul altor proceduri de reglementare 7 Descrierea etapei de funcționare: · Se va descrie fluxul tehnologic în perioada funcționării; · Se vor descrie instalațiile principale ale proiectului. X X 8 Descrierea etapei de dezafectare: · Se va menționa durata estimată de viață a proiectului; · Se vor preciza elementele proiectului care se vor dezafecta și se va face un inventar al acestora; · Se vor descrie principalele operații care vor fi efectuate în cazul dezafectării obiectivului. · Se vor descrie durata monitorizarii post inchidere si principalele operații care vor fi efectuate. X În cazul exploatarilor de hidrocarburi si gaze naturale se limiteaza la inchiderea si reabilitarea drumurilor de acces, a platformelor de foraj si locatiei statiilor de pompare 9 Tipurile și caracteristicile impactului potențial Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor de mediu și ținând seama de: · importanța și extinderea spațială a impactului - de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată; · natura impactului; · natura transfrontalieră a impactului; · intensitatea și complexitatea impactului; · probabilitatea impactului; · debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului; · cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate; · posibilitatea de reducere efectivă a impactului. X X ... 4.4. Analiza alternativelor Identificarea și luarea în considerare a alternativelor poate oferi o oportunitate concretă de a adapta proiectarea proiectului în vederea minimizării impactului asupra mediului și, astfel, pentru a minimiza efectele semnificative ale proiectului asupra mediului, în plus, identificarea și analizarea adecvată a alternativelor de la început poate reduce întârzierile inutile în procesul EIM, adoptarea deciziei EIM sau implementarea proiectului, în termeni simpli, dezvoltatorul trebuie să ofere: ● descriere a alternativelor rezonabile studiate; și ● Indicarea principalelor motive pentru selectarea opțiunii alese în ceea ce privește impactul asupra mediului. Numărul alternativelor la un proiect propus este, teoretic, nelimitat, având în vedere că legislația nu specifică câte alternative trebuie luate în considerare. Legislația națională sau practica generală pot totuși să dicteze câte alternative trebuie luate în considerare. Numărul de alternative care trebuie evaluate trebuie să fie luat în considerare împreună cu tipul de alternative, adică "alternative rezonabile" la care se face referire în directivă. "Alternativele rezonabile" trebuie să fie relevante pentru proiectul propus și caracteristicile sale specifice, iar resursele ar trebui să fie utilizate numai pentru a evalua aceste alternative. În plus, selecția alternativelor este limitată din punct de vedere al fezabilității. Pe de o parte, o alternativă nu ar trebui exclusă pur și simplu pentru că ar provoca neplăceri sau costuri dezvoltatorului. În același timp, dacă o alternativă este foarte costisitoare sau dificilă din punct de vedere tehnic sau legal, ar fi nerezonabil să considerăm că este o alternativă fezabilă. Tipuri de alternative care trebuie luate în considerare și care includ: ● proiectare; ● tehnologie; ● locație; ● dimensiune; ● scară. Această listă servește ca sursă de inspirație pentru o multitudine de alte alternative. Acestea se referă în mare măsură la categoriile de mai sus. Unele astfel de alternative sunt enumerate mai jos: ● natura proiectului; ● termenele pentru construcție sau durata de viață a Proiectului; ● procesul prin care Proiectul este construit; ● echipamentele folosite fie pentru construirea, fie pentru derularea Proiectului; ● aspectul amplasamentului (de exemplu locația clădirilor, eliminarea deșeurilor, drumurile de acces); ● condițiile de funcționare (de exemplu programul de lucru, calendarul emisiilor); ● aspectul fizic și proiectarea clădirilor, inclusiv materialele care urmează a fi utilizate; ● mijloace de acces, inclusiv modul principal de transport care va fi utilizat pentru a avea acces la Proiect. O alternativă poate fi considerată nerezonabilă/nefezabilă dacă: ● Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei tehnologii impuse pot împiedica considerarea acesteia ca fiind o opțiune viabilă sau lipsa dezvoltării tehnologice poate împiedica luarea în considerare a anumitor opțiuni; ● Există obstacole bugetare: sunt necesare resurse adecvate pentru a implementa alternativele de proiect; ● Există obstacole din partea părților interesate: părțile interesate care se opun unei alternative de proiect pot face o anumită opțiune neatractivă; ● Există obstacole juridice sau de reglementare: pot exista instrumente de reglementare care limitează / interzic dezvoltarea unei anumite alternative. Alternativele trebuie înțelese ca fiind moduri fezabile în care titularul proiectului ar putea atinge scopul pentru care realizează proiectul, ca de exemplu un alt mod de acțiune, alegerea unui alt amplasament sau modificarea proiectului. Aceasta înseamnă că la acest capitol nu trebuie introduse informații de ordin general, reprezentând posibilități teoretice de derulare a respectivului proiect, dar care nu se aplică situației de față, doar din nevoia de a acoperi acest punct foarte important în etapa de definire a domeniului evaluării. Luarea în considerare a alternativelor ar trebui să se facă de către titularul proiectului încă din fazele studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate, astfel încât această procedură să și producă efecte eficiente. În principiu, acestea se referă la selectarea amplasamentului și la proiectare, adică la trăsăturile și soluțiile constructive posibile pentru implementarea proiectului. Pe lângă sensul general al prezentării alternativelor, anume minimizarea impactului potențial al acestor categorii de proiecte asupra mediului natural și socio-economic, o atenție aparte trebuie acordată integrării acestora în cerințele articolului 6 al Directivei Habitate 92/43/EEC, acolo unde este cazul. Cu alte cuvinte, alternativele trebuie gândite (și) pentru a se evita efectele negative asupra integrității unor situri Natura 2000, dacă acestea există în aria de impact a proiectului. Dealtfel, prezentarea unor soluții alternative este o condiție pentru a se putea decide necesitatea stabilirii unor măsuri compensatorii, în situațiile în care soluțiile alternative nu sunt fezabile ori niciuna din acestea nu elimină posibilitatea producerii unor efecte negative asupra ariei/ariilor protejate de interes comunitar {alineatul

(4)al articolului 6 al directivei). În cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului, alternativele ar trebui prezentate în aceeași manieră cu proiectul în sine - a se vedea capitolul de descriere a proiectului urmărindu-se aceeași structură și același nivel de detaliu, ferindu-ne însă de informațiile redundante. Aceasta înseamnă că doar aspectele din proiect pentru care au fost luate în considerare alternative vor fi menționate, elementele nemodificate nemaifiind reluate. Spre exemplu, vor fi menționate doar alternative privind accesul pe amplasament, alternative privind organizarea de șantier, alternative privind poziția haldei/haldelor de steril, a haldei cu material decopertat, alternative în amenajarea frontului de exploatare, alternative în racordarea la utilități etc, în acest sens, autoritatea competentă privind protecția mediului să stabilească în etapa de încadrare gradul de detaliu necesar în analizarea variantelor de proiectare și de amplasare, precum și nevoia de estimare a impactului aferent implementării acestor alternative. În plus, este obligatorie analizarea variantei de renunțare la proiect ("alternativa 0"), aceasta focalizându-se pe evidențierea impactului cumulativ pe care îl produc/l-ar putea produce alte proiecte din vecinătate, implementate sau aflate în stadii diferite de evaluare. În consecință, importanța "alternativei 0" rezidă în procesul de evaluare cumulativă a impactului, dar și pentru a evidenția contribuția proiectului la impactul socio-economic și de mediu dintr-un teritoriu, ceea ce este mai degrabă specific evaluărilor strategice de mediu. După prezentarea alternativelor, este nevoie să fie explicate motivele pe baza cărora a fost aleasă varianta finală, propusă spre implementare, ținând cont în principal de efectele asupra mediului. Motivele ar trebui exprimate în urma derulării unei analize comparative, componentă cu componentă, folosirea unei matrici fiind relevantă în acest sens. Dat fiind specificul activităților vizate de prezentul ghid, abordarea alternativelor se va face pe mai multe direcții, după cum urmează: ● Alternative privind capacitatea de producție (dimensionarea producției în funcție de caracteristicile zăcământului, de capacitatea instalațiilor, necesarul de echipamente, forța de muncă etc. - se vor aborda variante de exploatare cu durată mai mică și mai mare decât cea propusă prin proiect) ● Alternative de amplasare a unor părți componente ale proiectului (e.g. Amplasarea uzinei de preparare, amplasarea instalațiilor de deșeuri extractive - iazurile de decantare, depozite de steril uscat etc. amplasarea sterilului de extracție - haldele de steril -) ● Alternative privind procesele tehnologice folosite (tehnologii de extracție a minereului, tehnologii de prelucrare a substanțelor minerale utile, tehnologii pentru epurarea apelor de mină) ● Alternative privind rutele de acces pe amplasament ● Alternative în ceea ce privește alimentarea cu apă și tehnologii de gospodărire a apelor uzate, alimentarea cu energie ● Alternative privind cazarea forței de muncă ● Alternative privind furnizarea rocilor de construcție ● Alternative de închidere și reabilitare a amplasamentului4.4.1. Alternative privind capacitatea de producție Ca o apreciere de ordin general, capacitatea de producție mai redusă determină prelungirea duratei de existență a exploatării, reducerea costurilor inițiale ale echipamentelor de extracție și prelucrare, scăderea necesarului de materiale, reducerea numărului de personal necesar, sau scăderea volumului de apă mediu zilnic necesar, în timp ce o capacitate de producție mai mare atrage după sine reducerea duratei de existență a exploatării, creșterea costurilor inițiale ale echipamentelor de extracție și prelucrare, creșterea necesarului de materiale, creșterea numărului de personal necesar sau creșterea volumului de apă mediu zilnic necesar. Durata de viață a exploatării va avea repercusiuni în estimarea impactului uman asupra mediului, pentru unele componente neproducând modificări ori ducând la modificări minore (e.g. impactul asupra solului ar fi același pentru toate alternativele, câtă vreme