MANUAL DE OPERARE din 2 aprilie 2007

Pe scurt

Acest manual de operare detaliază implementarea Programului de Intervenții Prioritare (PIP), o componentă a Proiectului de Incluziune Socială, care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață și reducerea sărăciei pentru comunitățile și grupurile dezavantajate din România, în special populația romă.

Ce reglementează

Modul de derulare a componentei PIP, implementată de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS).
Principiile și obiectivele urmărite de FRDS în cadrul PIP.
Colaborarea FRDS cu alte entități pentru implementarea programului.
Resursele umane implicate în implementarea PIP.

Cui îi este adresat

Populației rome din comunitățile cele mai sărace.
Autorităților locale și organizațiilor neguvernamentale implicate în dezvoltarea comunitară.

Puncte cheie

PIP este finanțat printr-un împrumut al Guvernului României de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și co-finanțare din partea Guvernului României.
FRDS are misiunea de a contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale prin mobilizarea și responsabilizarea comunităților rome.
Se urmărește îmbunătățirea condițiilor de trai prin lucrări de mică infrastructură și creșterea accesului romilor la servicii sociale comunitare (educație, sănătate, asistență socială).
Costul estimat pe beneficiar în cadrul unui proiect integrat este de 600 de EURO.

Textul legii

MANUAL DE OPERARE din 2 aprilie 2007 pentru implementarea Programului de intervenţii prioritare, componenta I a proiectului de incluziune socială*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 575 bis din 22 august 2007 ------------ Notă ... *) Aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 2/II din 02.04.2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 575 din 22 august

PROIECTUL DE INCLUZIUNE SOCIALĂ COMPONENTA NR. 1 PROGRAMUL DE INTERVENŢII PRIORITARE MANUALUL DE OPERARE - 2007 -
INFORMAŢII GENERALE În eforturile sale pentru integrare în Uniunea Europeană (UE), România se concentrează, printre altele, pe obiectivul de creştere a incluziunii sociale şi reducere a sărăciei la nivelul comunităţilor şi grupurilor dezavantajate. În acest scop, Guvernul României promovează măsuri menite să contribuie la creşterea stabilităţii şi coeziunii sociale, precum şi a implicării membrilor acestor comunităţi în rezolvarea problemelor comune apărute la nivel local. O astfel de iniţiativă o reprezintă "Proiectul de Incluziune Socială" (SIP) care îşi propune îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea nivelului de incluziune socială pentru cele mai dezavantajate/vulnerabile categorii de persoane din societatea românească prin: - îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi promovarea incluziunii sociale a populaţiei rome care trăieşte în comunităţile cele mai sărace; - creşterea gradului de dezvoltare a serviciilor de îngrijire a copilului cu vârste între 0 şi 6 ani în zonele vizate; - creşterea calităţii serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi, tineri aflaţi în situaţii de risc şi victime ale violenţei în familie. Finanţarea SIP este asigurată dintr-un împrumut al Guvernului României de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca) şi co-finanţare din partea Guvernului României, în considerarea Acordului de Împrumut nr. 4825-RO/4.07.2006 şi ratificat prin Legea nr. 40/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 172/12.03.
SIP are patru

(4)componente, respectiv:

(1)Programul de Intervenţii Prioritare (PIP), implementat de către Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS); ...

(2)Programul pentru educaţie timpurie a copiilor (preşcolari), implementat de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului (MEdCT); ...

(3)Programele de asistenţă socială adresate persoanelor cu handicap, tinerilor peste 18 ani care părăsesc centrele instituţionalizate şi victimelor violenţei în familie, implementate de Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES); ...

(4)Programul de dezvoltare a capacităţii instituţionale pentru realizarea incluziunii sociale a romilor, implementat de Agenţia Naţională pentru Romi (ANR). ... Coordonarea SIP este asigurată printr-un Comitet Director format din reprezentanţi ai ministerelor şi agenţiilor care participă la implementarea acestuia. Acest manual de operare reglementează modul de derulare al componentei PIP implementată de FRDS. 1.

FRDS IN CADRUL PIP - misiune, scop, rezultate asteptate, specific, resurse umane, legătură cu alte entităţi FRDS este responsabil de implementarea PIP, în baza Acordului de Împrumut Subsidiar (AIS). 1.1.
Misiunea FRDS în cadrul componentei PIP este de a contribui la reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale prin mobilizarea şi responsabilizarea comunităţilor rome. 1.1.
Scop Prin PIP, FRDS oferă populaţiei din comunităţile sărace constituite preponderent din membrii ai etniei rome oportunitatea de a-şi îmbunătăţi abilităţile de rezolvare a problemelor comune printr-un proces de "învăţare din practică" ("learning by doing"), prin implicare în identificarea propriilor nevoi şi ierarhizarea priorităţilor, prin participare la luarea deciziilor relevante privind elaborarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor. 1.1.
Rezultate aşteptate Rezultatele urmărite de către FRDS în activitatea de implementare a PIP sunt următoarele: - îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin realizarea unor lucrări de mică infrastructură; - îmbunătăţirea calităţii vieţii prin protejarea mediului natural sau redarea unui cadru natural adecvat; - creşterea accesului romilor din aceste comunităţi la serviciile sociale comunitare adecvate nevoilor reale ale acestora (în domeniul educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale); - creşterea capacităţii de organizare a comunităţilor de romi, a autorităţilor locale şi a organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri); - abordarea participativă a problemelor de către comunităţile de romi. Prin finanţarea unor proiecte integrate de dezvoltare comunitară, pe baza cererii grupurilor de romi, se aşteaptă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea incluziunii sociale pentru populaţia romă din aproximativ 100 de comunităţi, dar şi pregătirea unor proiecte viitoare destinate comunităţilor de romi ce ar putea fi finanţate din fonduri europene. 1.1.
Specificul intervenţiei Până în momentul de faţă, intervenţiile FRDS nu au fost în mod sistematic adresate nevoilor comunităţilor defavorizate de romi, însă personalul său a acumulat o experienţă relevantă în lucrul cu comunităţile de romi în cursul implementării altor programe. Pentru că FRDS nu îşi propune rezolvarea tuturor problemelor sociale cu care se confruntă populaţia romă prin intermediul PIP, activitatea sa va contribui la rezolvarea unor nevoi punctuale, specifice, precum şi la crearea premiselor de dezvoltare a acestor comunităţi. În îndeplinirea rolului său, pentru implementarea PIP, FRDS acţionează prin: - finanţarea proiectelor menite să îmbunătăţească modul de viaţă al beneficiarilor lor, în special al populaţiei rome din comunităţile respective; - acordarea de asistenţă tehnică şi instruire în scopul stimulării capacităţii comunităţilor de romi de a se auto-organiza şi de a reuşi să rezolve probleme, prin eforturi proprii; - favorizarea schimbului de experienţă între comunităţile de romi, a comunicării, colaborării şi creării de parteneriate cu autorităţile locale şi organizaţii neguvernamentale, cu instituţii sau societăţi comerciale, alte entităţi publice sau private interesate în rezolvarea unor probleme cu caracter socio-economic; - promovarea bunelor practici în dezvoltarea comunitară; - colaborarea şi coordonarea activităţii cu alte organisme în scopul susţinerii politicilor publice de combatere a sărăciei; - realizarea de studii şi analize de specialitate care pun accent pe evaluarea rezultatelor activităţilor derulate prin acest program; - organizarea de activităţi de instruire destinate creşterii capacităţii personalului său (inclusiv colaboratorilor) de a desfăşura activităţile specifice. Activitatea în cadrul PIP se va desfăşura pe baza Planurilor Anuale de Dezvoltare avizate de către Comitetul Director al SIP (vezi anexa 7). Planurile anuale de Dezvoltare se elaborează în fiecare an şi cuprind totalitatea activităţilor ce vor fi realizate în perioada respectivă, inclusiv mijloacele de realizare a lor, în scopul atingerii obiectivelor PIP. 1.1.
Resurse umane 1.1.5.
Pe perioada derulării PIP, FRDS va asigura personal permanent (salariaţi) şi colaboratori (consultanţi, specialişti) care să permită implementarea eficientă a acestuia, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 129/1998, republicată pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea FRDS şi în considerarea resurselor alocate în acest scop în cadrul PIP. 1.1.5.
FRDS va putea utiliza personal permanent şi colaboratori cu care se află deja în relaţii contractuale sau va recruta, selecta şi pregăti resurse umane destinate PIP. Selecţiile de personal se vor realiza, după caz, pe baza Termenilor de referinţă care constituie anexă a prezentului Manual de operare sau pe baza unor Termeni de referinţă specifici care se vor elabora ulterior. 1.1.5.
Pe perioada derulării proiectelor integrate pentru comunităţile de romi, în cadrul organigramei FRDS este prevăzut a funcţiona un Birou pentru relaţia cu comunităţile romilor. 1.1.5.
Colaboratorii FRDS sunt specialişti în diverse domenii, grupaţi în următoarele categorii: - facilitatori; - evaluatori; - supervizori; - consultanţi pentru diferite activităţi (instruire, asistenţă generală sau de specialitate etc). 1.1.5.
În funcţie de experienţa fiecăruia, personalul permanent şi colaboratorii FRDS vor fi incluşi în programe de instruire (inclusiv module de instruire practică pe teren, după caz) menite să asigure cunoştinţele şi abilităţile specifice referitoare la lucrul cu comunităţile de romi, aplicarea unitară a instrumentelor de lucru, îmbunătăţirea performanţelor şi abilităţilor de comunicare necesare desfăşurării acestei activităţi, în conformitate cu politica şi cu procedurile operaţionale ale FRDS, precum şi cu principiile şi politicile europene. 1.1.5.
Programele de instruire sunt prevăzute la nivelul Planului de instruire şi se organizează cu sprijinul instructorilor (personalul FRDS, colaboratori, consultanţi individuali, firme, ONG-uri etc.). Costurile activităţilor de instruire se suportă în considerarea articolului 6.1.2.
1.1.
Legătura cu alte entităţi În procesul de implementare a programului, FRDS colaborează cu reprezentanţii comunităţilor, autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale, Agenţia Naţională pentru Romi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea a Forţei de Muncă, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţii, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, ONG-uri, Institutul Naţional de Statistică (INS) şi alte organisme locale şi naţionale. 1.1.6.
În cadrul SIP, printre altele, ANR se preocupă de elaborarea "Hărţii sociale a comunităţilor de romi" şi de formularea unor indicatori de măsurare a impactului intervenţiei asupra acestor comunităţi. O parte din aceşti indicatori vor servi ca informaţii iniţiale (baseline) pentru evaluarea intervenţiei în cadrul PIP. 1.1.6.
Pe baza informaţiilor existente, cu două luni înainte de organizarea primei runde de competiţie pentru proiecte, ANR transmite FRDS Lista comunităţilor rome eligibile (lista) pentru sprijin în cadrul PIP care va sta la baza acordării granturilor selectate în cadrul acestei runde. Acest document cuprinde un număr de maxim 120 de comunităţi sărace locuite preponderent de romi care respectă, printre altele, criteriile din Anexa 4 şi conţine toate datele necesare identificării comunităţilor eligibile în cadrul programului (judeţ, municipiu/oraş/comună, cartier/sat/cătun, denumirea utilizată de localnici pentru identificarea comunităţii, amplasament/localizare, număr de gospodării, număr de locuitori etc.). 1.1.6.
Dacă se consideră necesar, ANR poate completa lista comunităţilor sărace locuite preponderent de romi. Varianta completată a listei va fi transmisă FRDS de către ANR, cel puţin cu două luni înainte de lansarea celei de-a doua runde de competiţie pentru proiecte, servind drept bază acordării granturilor. Modificările listei vor fi făcute publice în Monitorul Oficial. 1.1.6.
Prin compartimentele sale de specialitate şi sucursalele din teritoriu, FRDS va sprijini ANR: - în etapa de început a programului, pentru elaborarea unui set relevant de indicatori pentru evaluarea impactului PIP la nivelul comunităţilor de romi; - pe parcursul derulării programului, pentru completarea bazei de date existente despre situaţia populaţiei de romi conform datelor culese din teren. 1.1.6.
FRDS colaborează, de asemenea, cu Birourile judeţene pentru romi care funcţionează pe lângă prefecturi, cu Birourile regionale ale ANR, precum şi cu experţi locali în vederea schimbului de informaţii şi date în scopul creşterii impactului proiectelor în comunităţile rome şi evitării suprapunerii intervenţiilor. 1.1.6.
Consiliul Director al FRDS are în componenţa sa un reprezentant al ANR desemnat de instituţia respectivă şi care participă la elaborarea deciziilor care privesc politicile şi strategiile FRDS, asigurând coordonarea şi complementaritatea acestora cu politicile şi strategiile agenţiei la nivelul implementării SIP. 1.1.6.
FRDS este reprezentat în Comitetul Director al SIP, alături de celelalte agenţii de implementare. 1.
PRINCIPII URMĂRITE DE FRDS ÎN IMPLEMENTAREA PIP Principiile promovate de FRDS în implementarea acestui program sunt următoarele: i. eficientizarea resurselor disponibile prin focalizarea pe cele mai sărace grupuri şi comunităţi identificate de ANR ca fiind prioritare (lista) şi prealocarea fondurilor disponibile; îi. orientarea resurselor către nevoile şi cererile exprimate de grupurile din comunităţile cu populaţie romă din listă, pe bază de competiţie; iii. participarea şi angajamentul civic prin responsabilizarea beneficiarilor în realizarea proiectelor (prin contribuţie la realizarea proiectului în muncă, în natură şi/sau în numerar, participarea la luarea deciziilor etc.); iv. parteneriatul între grupuri de iniţiativă ale comunităţilor rome, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale (în special rome) şi alte organizaţii civice; v. protejarea mediului natural. 1.2.
Eficientizarea resurselor şi prealocarea fondurilor disponibile În scopul creşterii impactului social la nivelul beneficiarilor, FRDS va urmări asigurarea unui raport optim între costuri şi rezultatele proiectului. 1.2.1.
Fondurile destinate finanţării de proiecte vor fi prealocate, pe runde de competiţie şi/sau pe regiuni de dezvoltare/judeţe. Prealocarea pe regiune de dezvoltare/judeţe se va face în funcţie de numărul de locuitori ai comunităţilor eligibile din respectiva regiune/judeţ. 1.2.1.
Cursul valutar utilizat la întocmirea bugetului proiectului va fi cel comunicat prin Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării. 1.2.1.
Costul estimat pe beneficiar în cadrul unui proiect integrat este de 600 de EURO. 1.2.
Orientarea resurselor către nevoi exprimate FRDS finanţează numai proiectele care au la bază o cerere de finanţare care demonstrează interesul şi implicarea comunităţii rome în rezolvarea problemelor cu care se confruntă. În acest sens, Agenţii de gestiune vor consulta beneficiarii proiectului şi vor ataşa la dosar documente care dovedesc oportunitatea şi necesitatea proiectului şi care sunt însuşite inclusiv de membri comunităţii. 1.2.
Participarea comunitară Participarea comunitară este esenţială în definirea şi ierarhizarea nevoilor, în luarea deciziilor importante legate de proiecte, în elaborarea şi realizarea proiectelor. Experienţa de până acum a FRDS a dovedit că un grad mare de participare permite realizarea cu succes a proiectelor pentru că asigură sentimentul de proprietate a comunităţii/beneficiarilor asupra rezultatelor proiectelor şi utilizarea pe termen lung a acestuia. Solicitanţii eligibili vor face dovada participării membrilor comunităţii rome la realizarea proiectelor prin ataşarea la dosarul cererii de finanţare a documentelor care certifică implicarea acestora în elaborarea şi implementarea proiectului, conform cerinţelor din ghidurile de completare a formularelor de cerere de finanţare. 1.2.
Parteneriatul În strânsă legătură cu ideea de responsabilizare a beneficiarilor prin participarea lor la procesul de decizie, FRDS promovează principiul colaborării şi parteneriatului între diferite entităţi (persoane fizice sau juridice), la toate nivelurile şi în toate etapele legate de realizarea proiectului. 1.2.
Protejarea mediului natural O preocupare majoră a FRDS este asigurarea că proiectul nu conduce la degradarea mediului. În acest sens, solicitantul se va asigura de respectarea liniilor directoare pe care trebuie să le urmărească pe durata realizării lucrărilor pentru ca acestea să nu aibă efecte negative asupra mediului (ex. lucrările de construcţie, apele reziduale, depozitarea deşeurilor etc). Liniile directoare sunt cuprinse în Ghidul pentru analiza de mediu, parte a prezentului Manual de Operare (Anexa 6). În timpul evaluării şi supervizării, problematica mediului va fi verificată şi monitorizată constant, urmărindu-se ca toate proiectele să respecte prevederile legale în vigoare. 1.
COMPONENTELE PIP PIP se adresează comunităţilor de romi care se confruntă cu un nivel ridicat de sărăcie identificate prin listă şi are patru

(4)componente:

a)finanţarea intervenţiilor prioritare, acordată sub formă de granturi atribuite pe bază de competiţie, pentru realizarea unor proiecte cu abordare integrată în comunităţile de romi, inclusiv finanţarea pregătirii documentaţiilor tehnice necesare evaluării tehnico-economice a proiectelor şi obţinerea avizelor necesare. Componenta este abordată în capitolele doi şi trei ale prezentului manual. ...
b)crearea capacităţilor de organizare, iniţiere şi realizare de proiecte în mod participativ prin: organizarea unor campanii de informare şi educare, instruire pentru autorităţi locale, grupuri comunitare şi organizaţii neguvernamentale, şi suport la nivel comunitar (facilitare, asistenţă tehnică pentru pregătire, evaluare şi supervizare). Componenta este abordată în capitolele trei şi patru al prezentului manual. ...
c)sprijin pentru creşterea capacităţilor de accesare a fondurilor europene. În cazul în care comunităţile rome au identificat necesitatea realizării unor obiective care pot face obiectul finanţării programelor susţinute din fonduri europene şi îşi exprimă interesul în acest sens, FRDS poate oferi sprijin tehnic şi financiar (ex.: finanţarea elaborării studiilor de fezabilitate, asistenţă tehnică, instruire). Componenta este abordată în capitolul cinci al prezentului manual. ...
d)implementarea programului (susţinerea financiară a activităţilor necesare pentru implementarea programului, inclusiv pentru asistenţă tehnică, monitorizare, evaluare şi instruire pentru personalul FRDS). Această componentă este abordată în capitolul 6 al prezentului manual. ... 1.4. Etapele programului PIP Etapele programului au fost definite după cum urmează:
a)Preidentificarea proiectelor iniţiale ... Un număr de maxim 10 proiecte provenite din comunităţile preidentificate de ANR (Anexa 2) vor fi analizate pentru a fi finanţate în cadrul programului înainte de organizarea primei competiţii de proiecte. Restul proiectelor vor fi selectate după cum este descris în acest Manual de Operare.
b)Desfăşurarea unor campanii de informare, educare şi facilitare ... Comunităţile din listă vor fi vizitate de facilitatori cu scopul de a informa populaţia despre oportunitatea de a participa la acest program, de a verifica criteriile de eligibilitate şi de a oferi asistenţă pentru elaborarea proiectelor integrate.
c)Primirea proiectelor ... Dosarele pentru finanţare vor fi trimise de către solicitanţii eligibili (primăriile locale în parteneriat cu grupurile de iniţiativă din comunitatea romă şi, după caz, organizaţii neguvernamentale). Dosarele vor trece printr-un proces iniţial de verificare a conformităţii din punct de vedere administrativ şi de verificare a eligibilităţii în raport cu obiectivele şi condiţiile PIP.
d)Evaluarea şi aprobarea proiectelor ... FRDS va organiza procesul de evaluare a proiectelor. Proiectele care trec de etapa evaluării de birou şi sunt oportune pentru finanţare vor face obiectul unei evaluării de teren. Evaluarea de teren se va realiza luând în considerare atât fezabilitatea tehnică şi financiară a proiectului, cât şi impactul său social. Ultima etapă este aprobarea de către Consiliul Director al FRDS care are în componenţă un reprezentant al comunităţii rome din România.
e)Semnarea acordului de grant ... După aprobarea proiectului, între FRDS şi primăria locală (care este desemnată ca Agent de gestiune al proiectului) se va semna un Acord de grant. Primăria va fi gestionarul fondurilor şi responsabilă de implementarea eficientă a activităţilor proiectului integrat, inclusiv de contractarea lucrărilor, bunurilor şi serviciilor.
f)Instruirea beneficiarilor de grant ... FRDS va asigura instruirea iniţială a reprezentanţilor beneficiarilor de grant şi va organiza întâlniri cu rol educativ atât pe perioada implementării proiectelor, cât şi postimplementare, în considerarea resurselor disponibile şi a nevoilor de instruire identificate la nivelul acestora.
g)Implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor ... FRDS va monitoriza şi sprijini implementarea proiectelor prin supervizare şi facilitare. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor proiectelor (M&E) va fi realizată la două nivele: - la primul nivel se află monitorizarea realizată de compartimentul de specialitate al FRDS care va realiza monitorizarea de proces şi de impact şi va contracta evaluările externe care vor măsura impactul programului la nivel comunitar; - la cel de-al doilea nivel, prin intermediul procesului de facilitare, grupurile de iniţiativă din comunităţile rome sărace şi Agenţii de gestiune vor fi încurajaţi să pună în practică procese participatorii de M&E pentru monitorizarea propriei performanţe ca mijloc de a învăţa şi de a-şi îmbunătăţi performanţele. Această M&E va furniza şi ea informaţii pentru monitorizarea pe care o va realiza FRDS. 2. FINANŢAREA INTERVENŢIILOR PRIORITARE Prin intermediul PIP, FRDS finanţează proiecte cu abordare integrată care au ca scop principal îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi incluziunea socială a comunităţilor de romi care se confruntă cu un nivel ridicat de sărăcie prin orientarea fondurilor către îmbunătăţirea micii infrastructuri şi organizarea serviciilor sociale la nivelul comunităţii iniţiatoare. 2.1. PROIECTE CU ABORDARE INTEGRATĂ Pentru a fi considerat integrat, un proiect trebuie să pornească de la problemele cu care se confruntă comunitatea şi să le transforme într-o serie de activităţi menite să rezolve cel puţin două dintre aceste probleme. Activităţile respective pot aparţine fie infrastructurii, fie serviciilor sociale comunitare, iar între ele trebuie să existe şi să poată fi puse în evidenţă relaţii de interdependenţă. În acest sens, rezultatele specifice activităţii de un anumit tip permit, contribuie, facilitează sau asigură creşterea performanţelor în atingerea obiectivelor specifice celeilalte activităţi. Astfel, proiectele cu abordare integrată sunt orientate către realizarea a cel puţin două obiective care conduc împreună la îmbunătăţirea situaţiei romilor din comunitatea respectivă:
i)obiective specifice micii infrastructuri: ... - creşterea accesului membrilor comunităţilor rome la servicii de educaţie, sănătate, pieţe de aprovizionare şi desfacere prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces, a calităţii construcţiilor existente sau prin construirea unor noi elemente de mică infrastructură; - îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi igienă prin reparaţii de mică anvergură a locuinţelor individuale, prin asigurarea apei potabile şi a unor servicii de canalizare; - protejarea mediului prin realizarea unor lucrări de refacere a mediului natural. îi) obiective specifice serviciilor sociale comunitare: - crearea/dezvoltarea unor servicii sociale ce răspund unor nevoi de bază ale comunităţii; - creşterea oportunităţilor de angajare prin formare şi orientare profesională a beneficiarilor; - crearea de oportunităţi pentru participarea la viaţa socială la nivelul comunităţii; - implicarea comunităţii în protejarea şi curăţirea mediului înconjurător. Pentru simplificarea gestiunii proiectelor integrate, activităţile specifice micii infrastructuri se vor evidenţia în cadrul componentei de mică infrastructură, iar activităţile specifice serviciilor sociale comunitare vor fi evidenţiate în cadrul componentei de servicii sociale comunitare, inclusiv costurile corespunzătoare. 2.1.1. Tipuri de activităţi eligibile A. Componenta mică infrastructură: Pentru a fi eligibile, activităţile din cadrul componentei de mică infrastructură trebuie să îndeplinească cumulat următoarele condiţii: - se propun lucrări de interes pentru comunitatea romă; - obiectivul contribuie la rezolvarea unei probleme cauzate de sărăcie şi, împreună cu celelalte activităţi ale proiectului integrat, conduce spre atingerea obiectivului de îmbunătăţire a condiţiilor de trai în comunitatea romă; - obiectivul nu a mai beneficiat de finanţare în ultimii 3 ani (cu excepţia costurilor pentru lucrările curente de întreţinere); - obiectivul are finalitate funcţională. În continuare sunt prezentate exemple de activităţi de mică infrastructură: - Reabilitarea drumurilor din interiorul comunităţilor şi a drumurilor de legătură cu puncte de interes pentru comunitate; - Reabilitarea, modernizarea, extinderea sau construcţia de: sisteme de alimentare cu apă, rezervoare pentru apă, staţii de pompare şi instalaţii de tratare a apei etc.; - Sisteme de canalizare incluzând mici instalaţii de epurare a apei; latrine; - Reabilitarea sau construcţia de poduri şi podeţe de interes pentru comunitate; - Mici proiecte hidrotehnice (apărări de maluri, lucrări pentru apărare împotriva inundaţiilor etc.); - Redarea unui cadru natural în zonele şi perimetrele în care s-au făcut intervenţii care au afectat cadrul natural iniţial (ex.: curăţarea, regularizarea şi/sau reabilitarea cursurilor naturale de ape pentru refacerea mediului natural, curăţirea şi drenarea terenurilor insalubre); - Reabilitarea, modernizarea, extinderea sau construcţia de centre comunitare, precum şi a altor clădirii/spaţii în care se vor derula activităţi de interes comunitar (ex.: centre de zi, puncte medicale, baie publică etc.); - Reparaţii de mică anvergură pentru locuinţele individuale (ex., înlocuire geamuri, uşi, reparaţii acoperiş, pardoseli, tencuieli, zugrăveli), în valoare maximă de 1.500 EURO pe imobil; în acest caz, se recomandă implicarea, pe cât posibil, a beneficiarilor în execuţia lucrărilor; - Branşarea la reţeaua electrică comună a imobilelor cu destinaţia de locuinţă, în condiţiile legii (fără reţeaua electrică interioară). B. Componenta servicii sociale comunitare: Pentru a fi eligibilă, componenta de servicii sociale a proiectului trebuie să îndeplinească cumulat următoarele condiţii: - propune înfiinţarea în comunitate a unor noi tipuri de servicii de interes comunitar sau componente inovatoare ale unor proiecte aflate în derulare, finanţate de alţi finanţatori şi care nu au mai beneficiat anterior de finanţarea FRDS; - se adresează uneia sau mai multor categorii de beneficiari eligibili preponderent de etnie romă (maxim 3 categorii); - se adresează unui număr minim de beneficiari, în funcţie de tipul de proiect; - conţine dovezi ale efortului solicitantului de a implica beneficiarii în definirea nevoilor şi a tipurilor de servicii necesare; - contribuie la rezolvarea unei probleme cauzate de sărăcie şi, împreună cu celelalte activităţi ale proiectului integrat, conduce spre atingerea obiectivului de îmbunătăţire a condiţiilor de trai în comunitatea romă. Lista exemplelor de componente de servicii sociale eligibile prezentate în continuare este indicativă şi nu exclude posibilitatea ca solicitanţii să propună idei noi, diferite de cele exemplificate, cu condiţia îndeplinirii caracteristicilor prezentate mai sus şi a celorlalte cerinţe ale FRDS.
i)Centre de zi ... - centre educative pentru copii (ex., centru educativ pentru copii defavorizaţi, care nu au fost înscrişi în învăţământul de stat, care au abandonat şcoala sau sunt în pericol de abandon şcolar; centre educative pentru copii preşcolari care nu sunt înscrişi la grădiniţă); - înfiinţarea/reamenajarea unor cluburi publice în care să se desfăşoare activităţi de artă, cultură şi, eventual, sport pentru copii şi tineri defavorizaţi. Număr minim de beneficiari (copiii sau tineri): 20 Capacitate minimă de servire: 20/lună îi) Servicii de promovare şi îngrijire a sănătăţii - campanii de educaţie pentru sănătate în diverse domenii importante pentru starea de sănătate a unei comunităţi izolate sau a unor grupuri dezavantajate care nu au, în mod normal, acces la informaţii şi educaţie în acest domeniu (ex., planificare familială, prevenirea îmbolnăvirii ca urmare a poluării apei cu nitriţi/azbest, prevenirea răspândirii unor boli ca tuberculoza; combaterea consumului de tutun şi alcool, prevenirea anemiei la copii mici; "şcoala mamelor" etc.). - amenajarea unor puncte medicale comunitare, în comunităţile în care accesul la medic este limitat; - amenajarea unor băi publice. Număr minim de beneficiari: 80 iii) Servicii comunitare de informare şi consiliere - servicii de informare şi consiliere care să asigure asistenţă alternativă celei oferite de sistemul public, precum: servicii de informare şi consiliere pentru creşterea accesului grupurilor dezavantajate la serviciile sociale existente, servicii adresate părinţilor pentru creşterea capacităţii de a se implica în educaţia copiilor). Număr estimat minim de beneficiari: 80 Capacitate minimă de servire: 30/lună
iv)Pregătire vocaţională şi orientare profesională ... - sprijin pentru persoane fără loc de muncă prin pregătire vocaţională şi orientare profesională (ex., organizarea unor cursuri de calificare în diverse domenii, în funcţie de cererile de pe piaţa muncii, cum ar fi: servicii de interes comunitar - ex., îngrijitor pentru persoane în vârstă; construcţii - ex, zidar, tâmplar; agricultură, horticultură etc.). Număr minim de beneficiari: 15
v)Centre culturale comunitare ... - organizarea unor activităţi de promovare a culturii şi tradiţiilor locale, a diversităţii, de cunoaştere interculturală. Număr minim de beneficiari: 100
vi)Servicii legate de protecţia mediului ... - campanii de informare şi educare a populaţiei (elaborare şi distribuire de materiale informative, activităţi de curăţire a mediului organizate cu participarea membrilor comunităţii, organizare de cursuri pe diverse teme de interes local/general - ex, poluarea, calitatea aerului şi a apei, gestiunea deşeurilor etc.). Număr minim de beneficiari: 80 vii) Centre sociale multifuncţionale - în comunităţi mici şi izolate, pot fi înfiinţate centre care combină două sau mai multe tipuri de servicii sociale pentru cel puţin două tipuri diferite de beneficiari (ex., centru de zi pentru copii şi punct medical sau servicii de promovare a sănătăţii şi campanii de protecţie a mediului etc.). Număr minim de beneficiari: 50 Capacitate minimă de servire: 30/lună 2.1.2. Valoarea grantului Grantul maxim pentru care o comunitate poate solicita finanţare la depunerea unui proiect integrat este de 125.000 EURO. 2.1.3. Tipuri de costuri eligibile 2.1.3.1. În cadrul componentei de mică infrastructură, sunt eligibile pentru finanţare (nu mai mult de 90.000 EURO): - costuri pentru elaborarea documentaţiei tehnice de execuţie (ex., servicii de proiectare, inclusiv verificări de proiect, expertiză tehnică, studii tehnice, taxe, avize şi autorizaţii necesare pentru construire, după caz, pentru componentele de mică infrastructură); - costuri pentru execuţia lucrării de bază; - materiale de construcţie pentru reparaţia locuinţelor individuale; - asistenţa tehnică de specialitate pentru realizarea obiectivului (ex., diriginte de şantier). 2.1.3.2. În cadrul componentei de servicii sociale comunitare, în funcţie de obiectivele proiectului integrat, se acordă finanţare pentru diferite tipuri de costuri, cu respectarea principiului eficienţei. Astfel, FRDS finanţează următoarele categorii de cheltuieli: Bunuri şi materiale: Sunt susţinute costuri pentru dotarea serviciilor create cu echipamente şi materiale necesare bunei funcţionări, cum ar fi: - achiziţia de obiecte de mic inventar (ex.: mobilier, pături, lenjerie, instalaţii sanitare, aparate de bucătărie şi pentru prepararea hranei, instrumentar şi alte mici echipamente pentru dotarea punctului medical); - achiziţia de maşini de spălat şi materiale de igienizare (în condiţiile existenţei sursei de apă); - achiziţia de mic echipament şi materiale cu rol în procesul educativ; - echipamente specifice pentru dotarea centrelor culturale comunitare (ex, mobilier, aparatură); - materiale şi mici echipamente necesare pentru organizarea activităţilor de protecţie a mediului; - alte costuri pentru bunuri şi materiale care să asigure buna funcţionare a serviciilor. Costuri operaţionale: Co-finanţare (pe o perioadă de maxim 10 luni, după caz) pentru cheltuieli de funcţionare a serviciilor create, cum ar fi: - salariile profesioniştilor care furnizează servicii directe beneficiarilor, (personal de îngrijire/educare/suport social şi care nu este încadrat în categoria funcţionarilor publici); maxim 30% din bugetul componentei sociale; nivelul net al salariilor se va încadra în limitele practicate de către serviciile publice locale, pentru posturi similare, şi nu poate fi cumulat cu acela de coordonator de proiect; - achiziţia de suplimente nutritive (respectiv lapte şi derivate din lapte, vitamine, fructe, miere, produse panificaţie, sandviş), în cazuri justificate (ex, centru de zi pentru copii); - costuri pentru servicii de întreţinere şi utilităţi aferente spaţiilor în care se desfăşoară serviciile sociale (energie electrică şi termică, apă, canalizare, colectarea gunoiului etc.); - cheltuielile de transport care să permită accesul profesioniştilor în comunităţi şi la domiciliul beneficiarilor; - cheltuielile pentru organizarea voluntarilor, în condiţiile legii; - cheltuieli pentru activităţi legate de găsirea unui loc de muncă (cheltuieli de deplasare pentru participarea la cursuri de formare profesională, la interviuri pentru obţinerea unui loc de muncă etc.); - cheltuieli privind organizarea de tabere educative, organizarea şi funcţionarea unor formaţiuni artistice în cazul copiilor (exclusiv în combinaţie cu alte servicii sociale adresate beneficiarilor); - alte costuri operaţionale care se dovedesc a fi necesare bunei funcţionări a serviciilor. Costuri de instruire şi consultanţă, cum ar fi: - cheltuieli pentru organizarea unor programe de pregătire a personalului şi a voluntarilor pentru asigurarea unui nivel acceptabil al calităţii în furnizarea serviciilor; - cheltuieli pentru organizarea unor programe comunitare de educaţie pentru sănătate şi de protecţie a mediului adresate locuitorilor comunităţilor rome sărace; - cheltuieli pentru formarea şi educarea tinerilor şi adulţilor beneficiari în cadrul componentei (în funcţie de obiectivele proiectului); - elaborarea şi multiplicarea materialelor informative şi educaţionale; - elaborarea şi multiplicarea materialelor specifice necesare educaţiei şi informării persoanelor neştiutoare de carte; - alte costuri de instruire şi consultanţă necesare atingerii obiectivelor. 2.1.3.3. Pentru gestionarea proiectului integrat, sunt eligibile următoarele costuri: - salarii pentru coordonatorul de proiect (maxim 300 EURO/lună, inclusiv taxele aferente) şi contabil (maxim 200 EURO/lună, inclusiv taxele aferente), pe perioada de derulare a proiectului, dar nu mai mult de 20 luni, după caz; pentru a primi salarii din grant, persoanele care ocupă aceste posturi nu pot fi funcţionari publici; aceste costuri nu vor depăşi 10% din grantul solicitat; - cheltuieli ocazionate de deplasarea la cursurile organizate de FRDS; - cheltuieli de promovarea rezultatelor proiectului (anunţuri în presă, materiale de promovare, organizare de evenimente legate de inaugurarea proiectului), în valoare maximă de 1.000 EURO; - costuri legate de anunţuri în presă pentru realizarea achiziţiilor. Aceste costuri sunt unice pentru ambele componente/activităţi. 2.1.4. Exemple de obiective, operaţiuni şi costuri neeligibile FRDS NU finanţează: - conectarea gospodăriilor individuale la lucrările de infrastructură (conectare la reţeaua comună de apă, canalizare etc.), precum şi realizarea instalaţiei electrice în interiorul locuinţelor; - documentaţia tehnică şi avizele necesare pentru extinderea reţelei electrice; - lucrări de reabilitare a construcţiilor existente pentru care nu există avizul proiectantului sau expertiza tehnică care să permită execuţia acestora; - lucrări pentru execuţia cărora nu există acordul proprietarului/administratorului de drept atunci când lucrările se execută pe proprietatea statului sau a autorităţilor publice locale, după caz; - lucrări pe terenuri sau în clădiri pentru care nu există titlu de proprietate sau aflate în litigiu, cu statut juridic incert sau grevate de alte sarcini, indiferent de regimul proprietăţii acestora; - lucrări de reabilitare a clădirilor aflate în proprietate privată individuală (persoane fizice sau juridice de drept privat), cu excepţia lucrărilor de reparaţii pentru locuinţele individuale, precum şi construcţii pe terenuri aflate în proprietate privată individuală; - lucrări în interiorul locuinţelor care nu pot fi evacuate, total sau parţial, în timpul execuţiei lucrărilor; - reabilitarea sau construirea de sisteme de canalizare a apei acolo unde nu există suficientă apă pentru gospodării; - studiu de fezabilitate, studii şi investigaţii de teren, expertize tehnice efectuate de către solicitanţii de granturi înainte de semnarea acordului de grant; - cheltuieli curente de exploatare şi de întreţinere a obiectivelor de infrastructură (cu excepţia obiectivelor care deservesc componenta socială a proiectului); - cumpărarea sau arendarea de terenuri şi clădiri, chirii; - costurile de funcţionare curentă pentru solicitanţi (ex, costuri de întreţinere a sediului primăriei, organizaţiei neguvernamentale etc.); - achiziţionarea de echipament de bază de birou pentru scopuri administrative (calculatoare, imprimante) pentru ONG-uri sau primării; - alte salarii pentru personalul administrativ şi de management decât cele precizate anterior ca fiind eligibile, precum şi salariile pentru personalul medical; - iniţiative care îşi propun consolidarea unor beneficii obţinute după implementarea unor proiecte susţinute prin intermediul altor programe la nivelul comunităţii, dacă acestea nu şi-au atins obiectivele agreate cu finanţatorii. 2.1.5. Durata de implementare a proiectului Perioada de realizare a unui proiect este estimată la maxim 20 de luni calendaristice, de la data semnării Acordului de grant. 2.2. CONTRIBUŢIA LOCALĂ OBLIGATORIE 2.2.1. Prin "contribuţie locală" se înţelege aportul efectiv al membrilor comunităţii rome (contribuţia comunităţii) şi orice altă contribuţie a administraţiei publice locale, a altor parteneri sau sponsori (alte contribuţii) la realizarea efectivă a proiectului cu abordare integrată. 2.2.2. Valoarea contribuţiei minime Contribuţia locală trebuie să fie de cel puţin 6% din suma cerută ca finanţare de la FRDS pentru un proiect integrat (dar nu mai mult de 30% din suma solicitată). Contribuţia locală va viza în mod obligatoriu ambele componente/activităţi. 2.2.3. Tipul contribuţiei locale Contribuţia poate fi în bani sau în natură (muncă voluntară, activitate profesională, spaţii, echipamente, materiale, servicii de transport etc.). Pentru determinarea contribuţiei în muncă voluntară se va lua în calcul salariul minim brut pe economie garantat în plată şi timpul petrecut în implementarea proiectului (în ore). Pentru determinarea contribuţiei în natură sub forma activităţii profesionale se va lua în calcul timpul petrecut în implementarea proiectului (în zile) şi salariul de bază obţinut de profesionistul respectiv în mod normal, la locul său de muncă. Contribuţia în spaţii şi echipamente se cuantifică şi se acceptă doar în cazul în care acestea sunt puse la dispoziţia proiectului pentru componenta de servicii sociale. Calculul contribuţiei se face ţinând seama de perioada furnizării acestor servicii în cadrul proiectului, pe baza echivalentului chiriei la preţurile practicate la nivel local pentru serviciile de interes public. Studiul de fezabilitate elaborat anterior depunerii proiectului, precum şi studii privind mediul, alte avize şi autorizaţii necesare, conform legii, pot fi considerate contribuţie locală în condiţiile în care acestea se referă la obiectivul pentru care se solicită finanţare, sunt corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi economic şi pot fi justificate cu documente contabile. Valoarea contribuţiei locale provenită din considerarea documentaţiei tehnice de pregătire (studiul de fezabilitate, alte documentaţii şi avize necesare aprobării finanţării proiectului) se poate ridica la o sumă cel mult egală cu 2% din valoarea estimată a lucrărilor de construcţii şi instalaţii. 2.3. BENEFICIARI VIZAŢI 2.3.1. Pentru identificarea şi selectarea potenţialilor beneficiari, FRDS utilizează ca instrumente şi surse de date şi informaţii: - Liste de comunităţi furnizate de ANR pe care le publică în Monitorul Oficial; - Definiţia operaţională a comunităţii de romi eligibilă (art. 2.3.2.); - Campaniile de informare şi educare; - Facilitarea comunitară şi asistenţa tehnică. 2.3.2. Beneficiari eligibili PIP vizează ca beneficiari comunităţile rome care se confruntă cu un nivel crescut de sărăcie, respectiv grupurile dezavantajate din cadrul acestor comunităţi. În înţelesul prezentului manual, o comunitate romă se defineşte ca fiind un grup de gospodării, format preponderent din persoane de etnie romă, care constituie o aşezare compactă, bine definită geografic în interiorul unei entităţi administrative. 2.3.2.1. Pentru a fi eligibilă, o comunitate romă trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii: - este preidentificată sau este pe listă, după caz; - cuprinde cel puţin 20 de gospodării, fiecare gospodărie având în componenţă persoane de etnie romă; - membri comunităţii se confruntă cu un nivel crescut de sărăcie, în conformitate cu criteriile enunţate în anexa 4 la prezentul manual; - a depus o singură cerere de finanţare pentru un proiect integrat în cadrul rundei; - nu a mai primit finanţare în cadrul altei runde organizate pentru PIP. 2.3.2.2. În cazul componentei de servicii sociale comunitare, solicitantul va trebui să evidenţieze grupurile dezavantajate cărora se adresează serviciile şi care provin din comunitatea romă eligibilă pentru care se solicită finanţarea. Astfel de grupuri de beneficiari eligibili sunt: Copii proveniţi din familii sărace: - copii de vârstă şcolară care au nevoie de asistenţă specializată pentru a nu abandona şcoala sau pentru a se reintegra în sistemul de învăţământ (inclusiv de tipul "a doua şansă"); - preşcolari care nu sunt înscrişi la cursurile pregătitoare pentru şcoală; - copii a căror familie se află în situaţie de criză (părinţi cu boli grave care nu le permit să muncească, părinţi aflaţi în detenţie, părinţi violenţi şi/sau consumatori de alcool/droguri, familii fără venituri etc.), - copii care nu beneficiază de sprijinul material şi afectiv al familiei, fiind neglijaţi sau chiar abandonaţi de părinţi; - copii mici supuşi riscurilor asociate sărăciei: malnutriţie, anemie, risc ridicat de mortalitate infantilă. Femei defavorizate: - singure cu copii; - supuse violenţei domestice; - adolescente care devin/sunt mame şi nu beneficiază de sprijin din partea familiei. Alte categorii defavorizate (de toate vârstele), precum: - persoane analfabete; - familii monoparentale; - persoane care nu beneficiază de drepturile şi serviciile sociale publice de care sunt îndreptăţite să beneficieze; - persoane dependente sau cu handicap; - persoane fără loc de muncă; - grupuri de locuitori afectate/sau potenţial afectate de probleme legate de protecţia mediului. 2.4. SOLICITANŢI ELIGIBILI 2.4.1. Solicitant eligibil pentru finanţare în cadrul PIP este primăria unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află comunitatea beneficiară, aflată în relaţii de parteneriat cu grupul de iniţiativă din comunitatea romă eligibilă (grupul de iniţiativă) şi, recomandabil, o organizaţie neguvernamentală capabilă să sprijine implementarea proiectului. 2.4.1.1. Pentru a dobândi calitatea de partener, grupul de iniţiativă trebuie să se înregistreze ca persoană juridică, conform Legii nr. 129/1998, republicată, şi să-şi desemneze, cu această ocazie, trei reprezentanţi din cadrul grupului (aleşi de cel puţin trei sferturi din membrii grupului). Reprezentanţii grupului de iniţiativă participă la luarea deciziilor în legătură cu proiectul în cadrul grupului de coordonare a proiectului şi sunt implicaţi în realizarea şi susţinerea proiectului. 2.4.2.2. Grupul de iniţiativă reprezintă interesele comunităţii rome beneficiare a proiectului în procesul de iniţiere şi implementare a proiectului. 2.4.1.3. Înainte de depunerea proiectului, solicitantul desemnează echipa de implementare şi coordonatorul proiectului. Structura echipei de implementare va fi constituită în funcţie de complexitatea şi specificul proiectului. Se recomandă implicarea persoanelor de etnie romă în echipa de implementare în cazul în care acestea au pregătirea şi experienţa necesară (dacă este posibil, chiar din comunitate). 2.4.1.4. Prin intermediul documentelor ataşate la dosarul proiectului, solicitanţii trebuie să demonstreze că: - au capacitatea şi bonitatea necesară pentru realizarea proiectului (ex., membrii echipei de implementare au experienţa şi pregătirea necesare pentru ocuparea postului pentru care au fost propuşi; organizaţia neguvernamentală parteneră a derulat cel puţin un proiect relevant în domeniul respectiv, acţionând în conformitate cu prevederile statutul său - după caz, furnizare de servicii sociale, protecţia mediului etc., şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiilor către stat, conform prevederilor legale; conform declaraţiilor pe proprie răspundere, persoanele implicate în gestionarea fondurilor nu au fost condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru crime şi delicte: contra patrimoniului (fraudă, delapidare, etc.), de terorism (inclusiv implicare în organizaţii criminale), contra securităţii naţionale, de corupţie, contra intereselor publice (sau orice alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale statului), de pericol public, contra încrederii publice, legate de conduita profesională, contra intereselor financiare ale comunităţilor europene; - au condiţii de administrare a proiectului (au capacitatea de a menţine coordonatorul şi contabilul, precum şi echipa de implementare pe toată durata realizării proiectului, dispun de mijloace de comunicare adecvate etc.); - au consultat membrii comunităţii înainte de momentul elaborării proiectului, au decis împreună asupra obiectivelor de realizat şi au prevăzut un sistem de consultare periodică a acestora pe toată durata implementării proiectului. 2.4.1.5. Aceeaşi organizaţie neguvernamentală poate să figureze ca partener pentru cel mult două proiecte, la o anumită rundă organizată de FRDS (în condiţiile în care organizaţia are, pentru fiecare proiect, o altă echipă de profesionişti). În acest sens, filialele aceleiaşi organizaţii neguvernamentale care, potrivit legislaţiei româneşti, au personalitate juridică sunt considerate entităţi separate şi pot participa ca parteneri în proiecte depuse la aceeaşi rundă de competiţie cu organizaţia (mamă). 2.5. GRUPUL DE COORDONARE A PROIECTULUI Coordonarea activităţilor proiectului se va asigura prin Grupul de Coordonare a Proiectului (GP) format din cinci sau şapte membri: doi reprezentanţi ai primăriei, doi ai organizaţiei neguvernamentale (dacă este cazul) şi cei trei reprezentanţi aleşi ai comunităţii. Coordonatorul proiectului va face parte în mod obligatoriu din GP. 2.5.1. Rolul GP GP va fi responsabil de luarea deciziilor ce privesc implementarea proiectului şi de monitorizarea derulării acestuia. În acest sens, GP: - se asigură că propunerea de finanţare adresată FRDS abordează cele mai importante şi oportune dintre nevoile identificate de către membrii comunităţii rome (nevoi legate de infrastructura comunitară şi de dezvoltarea serviciilor sociale); - în timpul etapei de implementare a proiectului: supraveghează lucrările de construcţie şi realizarea activităţilor derulate în cadrul componentei de servicii sociale, în conformitate cu graficul de lucru şi obiectivele propuse; monitorizează şi evaluează în mod participativ activităţile şi rezultatele proiectului; asigură implicarea comunităţii în deciziile importante legate de iniţierea şi implementarea proiectului, urmărind ca opiniile membrilor comunităţii să fie ascultate; se preocupă de mobilizarea membrilor comunităţii pentru realizarea contribuţiei locale, păstrând evidenţa contribuţiei în muncă a beneficiarilor etc.; - organizează întâlniri periodice între parteneri, asigură transparenţa operaţiunilor şi avizează rapoartele de etapă şi finale către FRDS, precum şi Planul de achiziţii în cadrul proiectului; - în acelaşi scop al asigurării transparenţei activităţilor proiectului, GP organizează periodic (minim patru pe
an)întâlniri cu membrii comunităţii pentru a-i informa cu privire la stadiul de execuţie a proiectului, cheltuieli efectuate, probleme întâmpinate şi propuneri de rezolvare a lor etc.; - stabileşte o relaţie eficientă cu alte entităţi pentru buna derulare a activităţilor proiectului (ex., Direcţii de Sănătate Publică, Inspectorate Şcolare etc.); - participă la lansarea şi închiderea proiectului. 2.6. ELABORAREA PROIECTELOR INTEGRATE Pentru elaborarea unui proiect integrat, potenţialii beneficiari trebuie să solicite şi să completeze, conform cerinţelor FRDS, formularele standard care fac parte din dosarul cererii de finanţare. 2.6.1. Formularul de cerere de finanţare şi Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării se distribuie solicitanţilor, în urma solicitărilor formulate în scris de aceştia, fie direct, la sediul FRDS, la sediul sucursalelor (pentru judeţele arondate acestora), fie prin poştă. 2.6.2. Formularul de cerere de finanţare completat corespunzător cerinţelor FRDS, împreună cu setul de documente anexe, conform Ghidului pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării, este definit ca proiect. 2.6.2.1. Proiectul va furniza informaţii clare şi relevante care să susţină solicitarea finanţării. 2.6.3. La depunerea proiectului, solicitantul prezintă: - Formularul de cerere de finanţare (standard) completat corespunzător (în limba română); - Documentele legale referitoare la forma de organizare juridică a solicitanţilor (ex, documente de constituire ca persoană juridică a grupului de iniţiativă din comunitatea romă, documente de constituire legală a organizaţiei neguvernamentale, după caz etc.); - Procesele-verbale ale întrunirilor comunitare însoţite de liste cu numele şi semnăturile participanţilor la întâlniri; - Dovezi ale angajamentelor privind contribuţia locală la realizarea proiectului (inclusiv hotărâri ale consiliului local privind implicarea primăriei în realizarea proiectului); - Documentaţia tehnică a proiectului, acorduri de mediu, alte avize/acorduri cerute de lege şi hotărârea consiliului local privind aprobarea investiţiei, după caz; - Acordul de parteneriat între cele trei entităţi, după caz (primăria locală, grupul de iniţiativă şi organizaţia neguvernamentală); - Documente privind evaluarea capacităţii solicitantului (Curriculum Vitae ale principalilor membri ai echipei de implementare a proiectului, raport de activitate în cazul organizaţiilor neguvernamentale şi al primăriei, după caz etc.); - Orice alte documente solicitate în mod expres în Formularul de cerere de finanţare şi în Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării. 2.6.4. Proiectul va fi trimis în două exemplare la FRDS, un al treilea exemplar fiind păstrat de către primăria solicitantă. 2.7. CICLUL PROIECTELOR INTEGRATE În cadrul PIP, proiectele pot trece prin mai multe faze, după cum urmează: - asistenţă pentru pregătirea şi elaborarea proiectului: informare, facilitare, asistenţă tehnică, după caz; - depunerea şi înregistrarea proiectelor; - verificarea administrativă şi a eligibilităţii proiectelor; - evaluarea de birou; - evaluarea în teren; - ierarhizarea tuturor proiectelor primite la o anumită rundă, în funcţie de notele obţinute la evaluarea la teren şi recomandările pentru aprobare ale compartimentelor de specialitate; - selecţia proiectelor în cadrul subcomitetului de evaluare şi elaborarea recomandărilor pentru Consiliul Director; - aprobarea de către Consiliul Director; - instruirea reprezentanţilor solicitanţilor cu privire la procedurile şi modalităţile de realizare a proiectelor; - semnarea acordurilor de grant şi deschiderea finanţărilor; - finanţarea şi implementarea proiectelor; monitorizarea şi controlul implementării proiectelor; - închiderea proiectelor; - diseminarea rezultatelor. 2.8. PREIDENTIFICAREA PRIMELOR PROIECTE INTEGRATE 2.8.1. ANR a preidentificat un număr de comunităţi pentru a fi finanţate la scurt timp după demararea programului (Anexa 2) pe baza următoarelor criterii îndeplinite cumulat: - beneficiarii sunt eligibili în conformitate cu art. 2.3.2. şi se confruntă cu probleme deosebite; - solicitanţii sunt pregătiţi pentru a demara proiectele (s-au stabilit priorităţile şi s-a identificat cel puţin o idee de proiect integrat, există condiţii pentru constituirea grupului de iniţiativă, şi pentru formarea parteneriatului cu primăria); - există condiţiile pentru mobilizarea resurselor necesare pentru realizarea proiectelor (contribuţia locală, resurse umane); - există/este în pregătire documentaţia tehnică necesară (studii de fezabilitate, acorduri de mediu etc) Aceste proiecte nu intră în competiţie cu alte proiecte. 2.8.2. În paralel cu finanţarea proiectelor preidentificate se desfăşoară activităţile de pregătire a comunităţilor din listă pentru participare la competiţie în cadrul primei runde. 2.8.3. După verificarea în teren a eligibilităţii, fezabilităţii şi oportunităţii proiectelor, precum şi a celorlalte condiţii aplicabile finanţărilor de proiecte PIP şi după o scurtă etapă de facilitare, FRDS va putea semna acordul de grant şi deschide finanţarea. 2.8.4. O comunitate preidentificată care a depus un proiect care nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi finanţat, poate participa la competiţia organizată pentru selecţia de proiecte în cadrul rundelor adresate comunităţilor din listă, cu alt proiect sau cu o variantă îmbunătăţită a proiectului respins. 3. CREAREA CAPACITĂŢII de REALIZARE a PROIECTELOR 3.1. DESFASURAREA CAMPANIILOR de INFORMARE şi EDUCARE În cadrul PIP, FRDS sprijină dezvoltarea capacităţilor la nivel comunitar prin mijloace specifice dezvoltării comunitare utilizate până acum în cadrul altor programe a căror eficacitate a fost confirmată de rezultatele obţinute, cum ar fi: desfăşurarea unor campanii de promovare, informare şi educare, facilitare comunitară, acordare de asistenţă tehnică, furnizare de instruire, promovarea parteneriatelor şi facilitarea schimbului de experienţă. 3.1.1. Scopul campaniilor de informare şi educare Campaniile de informare şi educare au ca scop: - asigurarea transparenţei activităţilor în cadrul PIP; - informarea şi conştientizarea actorilor locali şi naţionali (beneficiari, potenţiali beneficiari, reprezentanţi ai administraţiei publice de la nivel central, judeţean şi local, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai Guvernului şi altor factori de decizie, lideri de opinie naţionali şi local, ai publicul larg, etc.) asupra necesităţii promovării dezvoltării locale şi a incluziunii sociale la nivel comunitar; - stimularea unor atitudini şi comportamente de relaţionare bazate pe încredere şi susţinere reciprocă pentru acţiune colectivă; - creşterea încrederii beneficiarilor şi a potenţialilor beneficiari în măsurile de incluziune socială implementate de Guvernul României, precum şi motivarea acestora de a iniţia şi derula programe de dezvoltare; - promovarea rezultatelor programului şi a exemplelor de bună practică. 3.1.2. Organizarea activităţilor de informare şi educare 3.1.2.1. Campaniile de informare şi educare a comunităţilor pentru accesarea acestui program se lansează de către FRDS, în diferite etape ale ciclului programului. 3.1.2.2. Strategia de informare, şi educare conţine trei tipuri principale de activităţi, în funcţie de obiectivul acestora: (
a)campanii iniţiale - organizată cu scopul lansării rundelor de competiţiei şi focalizate pe informarea potenţialilor beneficiari care trăiesc în comunităţile aflate pe listă cu privire la contextul general al decadei de incluziune a romilor, principiile de lucru în SIP şi beneficiile pe care le aduce acesta, condiţiile de accesare a finanţărilor în cadrul PIP, sprijinul acordat de FRDS pentru realizarea proiectelor etc. Aceste campanii pot avea caracter naţional, regional şi/sau local. (
b)campanii de promovare a bunelor practici - FRDS va folosi pentru informare şi educare instrumente şi metode adaptate specificului grupului ţintă (ex, articole în presă, caravane, evenimente speciale, emisiuni radio, filme despre iniţiative de succes centrate pe populaţia romă, distribuire de materiale informative, buletine informative, studii de caz etc.). (
c)schimb de experienţă şi construire de parteneriate - FRDS va organiza seminarii şi întâlniri de lucru cu principalii actori implicaţi în dezvoltarea socială a comunităţilor, de la nivel local şi central, inclusiv cu reprezentanţi ai comunităţilor rome, finanţatori, organizaţii neguvernamentale implicate în proiecte adresate romilor. 3.1.3. Mijloace de informare şi educare a comunităţilor rome FRDS se adresează potenţialilor beneficiari adaptându-şi strategia de promovare, informare şi educare, după cum urmează: - utilizează medii de informare publică accesibile comunităţilor vizate; - utilizează facilitatorii FRDS, inclusiv de etnie romă; - implică personalul permanent al FRDS, inclusiv pe cel al sucursalelor sale regionale; - colaborează cu birourile judeţene ale romilor din cadrul prefecturilor, şi cu birourile regionale ale ANR cu autorităţile locale şi judeţene, precum şi cu liderii de opinie ai comunităţilor (preoţi, medici, profesori etc.), cu scopul de a-i implica în efortul local de diseminare a informaţiilor şi în identificarea unor modalităţi eficiente de comunicare, adaptate specificului audienţei vizate; - organizează întâlniri de informare adresate potenţialilor beneficiari care îşi exprimă interesul pentru pregătirea unor componente de servicii sociale comunitare destinate grupurilor dezavantajate; - elaborează şi distribuie materiale de promovare şi informare adaptate mediului cultural şi specificului comunităţilor rome; - sprijină membrii comunităţilor rome în mediatizarea locală cu ocazia lansării sau recepţiei unor proiecte; - solicită tuturor celor implicaţi în program să practice transparenţa în promovarea serviciilor proprii destinate beneficiarilor vizaţi. În timpul campaniilor de informare şi educare, FRDS pune la dispoziţie informaţii clare şi folositoare despre priorităţile în finanţare, activităţile pe care le derulează, criterii de eligibilitate ale beneficiarilor, încurajează iniţiativa locală şi crearea de parteneriate. Indiferent de canalul de comunicare utilizat, se subliniază principiile de bază ale participării şi implicării beneficiarilor la identificarea, elaborarea şi implementarea proiectelor. 3.1.4. Verificarea criteriilor de eligibilitate a comunităţilor rome Comunităţile de pe listă vor fi vizitate în teren de facilitatori în cadrul campaniei de informare şi educare pentru a fi informate despre oportunitatea de a participa la PIP. 3.1.4.1. Pe parcursul realizării campaniilor de informare şi educare, facilitatorii FRDS verifică pe teren conformitatea cu criteriile pe baza cărora s-a alcătuit lista (vezi anexa 3). 3.1.4.2. În cazul în care o comunitate romă nu respectă criteriile stabilite la întocmirea listei devine neeligibilă pentru runda în curs (deja lansată), iar FRDS sesizează ANR asupra acestui aspect. 3.2. FACILITAREA COMUNITARĂ Procesul de facilitare comunitară constituie un factor cheie al succesului de ansamblu al programelor Guvernului pentru combaterea sărăciei la nivel comunitar şi creşterea nivelului de incluziune socială, înscriindu-se în procesul general de stimulare a dezvoltării locale. 3.2.1. Facilitarea comunitară este unul din paşii prin care FRDS îşi propune să crească accesibilitatea comunităţilor rome la programele care li se adresează, să îmbunătăţească gradul de mobilizare a membrilor comunităţilor respective la realizarea obiectivelor de interes local, toate acestea având ca efecte principale creşterea participării la luarea deciziilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai în comunităţile rome. La baza instrumentului de facilitare comunitară folosit de FRDS stau experienţele similare din proiecte anterioare în care activarea comunităţilor, definirea participativă a nevoilor cu care se confruntă, stabilirea de priorităţi şi de soluţii în cadrul comunităţii au condus la un număr mare de iniţiative care au răspuns criteriilor şi principiilor promovate de FRDS. 3.2.2. Obiectivele facilitării comunitare Obiectivele urmărite prin procesul de facilitare în cadrul PIP sunt: - dezvoltarea spiritului comunitar; - creşterea gradului de participare a membrilor comunităţii la procesele de identificare şi de ierarhizare a nevoilor la elaborarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare (cu accent pe implicarea femeilor şi tinerilor); - promovarea unui proces de alegere a reprezentanţilor comunităţii în mod democratic şi pe baza calităţilor acestora; - stimularea unui mediu de lucru în comunitate care să permită realizarea cu succes a proiectului; - depăşirea barierelor de comunicare şi colaborare între parteneri, precum şi între aceştia şi alţi actori locali care ar putea fi implicaţi în realizarea şi susţinerea proiectului, între reprezentanţii beneficiarilor şi restul membrilor comunităţii. O mare parte a eforturilor în cadrul procesului de facilitare se concentrează asupra transferului de informaţii, cunoştinţe, abilităţi şi atitudini menite să stimuleze implicarea, participarea şi organizarea comunitară. 3.2.3. Tipuri de facilitare În funcţie de momentele în care se face intervenţia FRDS la nivel de comunitate şi de mijloacele de intervenţie, putem spune că există mai multe tipuri de facilitare cu scopul de a susţine dezvoltarea capacităţilor de organizare şi relaţionare între membrii comunităţii, respectiv: a. facilitare de pregătire se derulează în perioada de iniţiere şi de definire a ideii de dezvoltare comunitară prin intermediul unui proiect. Comunităţile eligibile pot beneficia de facilitare de pregătire pe o durată de maxim 20 zile eşalonate în timp, în funcţie de nevoia de suport identificată la nivelul comunităţii respective; b. facilitare de implementare durează, după caz, maxim şapte zile pentru o comunitate şi poate interveni (
a)după recomandarea de aprobare/amânare a proiectului, pentru stimularea coeziunii comunităţii şi refacerea încrederii în capacitatea de a realiza proiectul; (
b)în perioada de implementare a proiectului de către comunitate, în vederea creşterii gradului de implicare a membrilor comunităţii la realizarea proiectului, a reducerii riscurilor producerii conflictelor sau scăderii capitalului de încredere în comunitate, pentru buna implementare a proiectului; c. alte tipuri de facilitare (de reţea, post-implementare etc.). Intervenţiile prin facilitare sunt individualizate pentru fiecare comunitate, în funcţie de nivelul de participare şi implicare la nivelul grupurilor de iniţiativă, cu scopul de a sprijini procesul de incluziune socială, în considerarea resurselor disponibile destinate acestei categorii de activităţi. 3.2.4. Rolul facilitatorului comunitar Facilitarea se derulează prin intermediul facilitatorului comunitar. Acesta acţionează ca factor de legătură între principalii actori sociali din comunitate (autorităţile locale, ONG-uri, lideri comunitari etc.) şi susţine incluziunea socială de câte ori va fi necesar (ex, participarea femeilor, a tinerilor, a grupurilor marginalizate etc.), urmărind o cât mai largă participare a membrilor comunităţii la activităţile de interes public organizate la nivel local. În procesul de facilitare, facilitatorii sprijină comunităţile rome să întreprindă următorii paşi: - identificarea liderilor comunitari, precum şi a altor persoane respectate în comunitate faţă de care comunitatea manifestă încredere; - creşterea gradului de participare a femeilor şi tinerilor la activităţile legate de iniţierea şi derularea proiectului; - evaluarea participativă a nevoilor, identificarea resurselor disponibile şi stabilirea priorităţilor; - identificarea, printr-un proces de consultare, de idei de proiecte care pot conduce la îmbunătăţirea situaţiei romilor, în concordanţă cu priorităţile şi resursele identificate şi întocmirea planului de îmbunătăţire a situaţiei romilor; - identificarea problemelor care pot face obiectul unui proiect finanţat prin PIP; - constituirea grupului de iniţiativă ca persoană juridică; - stabilirea parteneriatelor între grupul de iniţiativă din comunitate şi primăria locală, organizaţii neguvernamentale şi alte entităţi care pot contribui la elaborarea proiectului şi la durabilitatea acestuia, după încheierea finanţării proiectului de către FRDS; - întocmirea dosarului pentru cererea de finanţare PIP; - prevenirea şi rezolvarea situaţiilor conflictuale din timpul pregătirii, implementării sau finalizării proiectului, după caz; în acest sens, facilitatorul va colabora cu membrii grupului de coordonare a proiectului, participând la întâlnirile importante ale acestuia şi sprijinind implicarea comunităţii în implementarea proiectului; - păstrarea unui grad constant de participare la luarea deciziilor a membrilor comunităţii, pe toată durata proiectului; - identificarea necesităţilor de asistenţă tehnică şi instruire pentru realizarea proiectului. 3.2.5. Facilitatori comunitari de etnie romă Pentru a creşte numărul colaboratorilor de etnie romă, FRDS organizează procese de recrutare şi selecţie pentru postul de facilitator comunitar invitând inclusiv mediatori sociali şi sanitari, specialişti aparţinând minorităţii romilor, buni cunoscători ai condiţiilor locale. 3.2.6. Solicitarea facilitării de pregătire a proiectelor PIP 3.2.6.1. Pot primi asistenţă prin facilitare în pregătirea unor proiecte integrate, coerente şi prioritare pentru PIP numai comunităţile confirmate ca fiind eligibile în urma derulării companiei de informare şi educare, şi care, împreună cu autorităţile locale, îşi vor exprima în mod formal (printr-o cerere) interesul de a participa la program. În cazul în care numărul de scrisori este foarte mare şi resursele destinate procesului de facilitare pentru etapa respectivă sunt insuficiente, ANR va stabili, prin consultare cu FRDS, o listă de priorităţi cu comunităţile rome eligibile ce au nevoie de suport tehnic şi financiar în cadrul programului. 3.2.6.3. În situaţia identificării unor obiective complexe, FRDS va putea acorda asistenţă tehnică specializată iniţiatorilor. 3.3. PRIMIREA PROIECTELOR şi VERIFICAREA ADMINISTRATIVĂ 3.3.1. Organizarea rundelor de competiţie Luând în calcul fondurile disponibile şi priorităţile stabilite în cadrul programului, FRDS organizează runde de competiţie pentru finanţarea proiectelor PIP. 3.3.1.1. În cadrul PIP, se estimează că vor fi organizate două runde de competiţie pentru proiectele integrate adresate comunităţilor rome. Consiliul Director al FRDS poate lua decizia organizării unei a treia runde de competiţie în cazul în care fondurile disponibile nu au fost în totalitate alocate proiectelor aprobate. 3.3.1.2. FRDS va face publice termenele-limită stabilite pentru depunerea proiectelor, precum şi condiţiile de finanţare pentru fiecare rundă de competiţie. 3.3.1.3. Proiectele se primesc din partea solicitanţilor eligibili, aşa cum sunt definiţi în prezentul Manual, pentru fiecare rundă de competiţie anunţată de către FRDS, până la data şi ora limită precizate. 3.3.2. Depunerea proiectelor Proiectele pot fi depuse fie direct, la sediul FRDS sau la sediul sucursalelor FRDS (pentru judeţele arondate acestora), cel mai târziu la data şi ora anunţate de FRDS, fie pot fi expediate prin poştă, cu confirmare de primire (expedierea fiind înregistrată, prin ştampila poştei pe plic, cel mai târziu la data limită anunţată). 3.3.2.1. În momentul depunerii, proiectele depuse primesc un număr de înregistrare şi intră în competiţia pentru finanţare. 3.3.2.2. Proiectele depuse/expediate după data sau ora limită de depunere vor fi returnate solicitanţilor. 3.3.3. Înregistrarea proiectelor în baza de date Operaţiile efectuate şi rezoluţiile aferente unui proiect depus/expediat la termen sunt înregistrate în Sistemul de Management al Informaţiei, în toate etapele ciclului proiectului. 3.3.4. Verificarea conformităţii proiectelor din punct de vedere administrativ Imediat după depunerea şi înregistrarea lor în baza de date, proiectele trec printr-un proces iniţial de verificare realizat de compartimentele de specialitate ale FRDS. În această fază, se verifică următoarele: - a fost respectat termenul limită anunţat (proiectele au fost primite la FRDS la data şi ora limită anunţate); - cererea de finanţare este conformă şi completă şi include documentele anexă solicitate (se verifică dacă cererea de finanţare este completată pe un document specific furnizat de FRDS şi este completată la toate rubricile, precum şi dacă sunt ataşate la dosar toate documentele solicitate şi menţionate ca fiind obligatorii în Ghidul pentru completarea dosarului de solicitare a finanţării). 3.3.4.1. Proiectele care îndeplinesc ambele criterii mai sus menţionate vor trece în faza următoare: de verificare a eligibilităţii. 3.3.4.2. Proiectele care nu conţin toate documentele solicitate, completate corespunzător, pe formularele FRDS, vor fi respinse în această fază. 3.4. VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII PROIECTELOR INTEGRATE 3.4.1. Criterii de eligibilitate Sunt considerate eligibile pentru următoarea fază a competiţiei numai acele proiecte care întrunesc următoarele condiţii: 1. Beneficiarii se încadrează în criteriile de eligibilitate ale PIP descrise în prezentul manual; 2. Obiectivele proiectului sunt eligibile şi se încadrează în definiţia de proiect integrat, în conformitate cu prevederile prezentului manual; 3. Solicitantul este eligibil, în conformitate cu prevederile prezentului manual; 4. Există la dosar un acord de parteneriat între entităţile partenere (primăria locală, grupul de iniţiativă din comunitate şi, eventual, organizaţia neguvernamentală), completat corespunzător, pe formatul standard oferit de FRDS; 5. Există la dosar cel puţin un proces-verbal (completat conform cerinţelor FRDS) care demonstrează participarea membrilor comunităţii rome la identificarea nevoii care face obiectul cererii de finanţare şi la luarea deciziei privind activităţile proiectului, precum şi faptul că participă la implementarea acestuia; 6. Există la dosar un Plan de sustenabilitate a proiectului integrat după terminarea finanţării în cadrul PIP; 7. Este prevăzută în buget contribuţia solicitată la realizarea proiectului (conform prevederilor art. 2.2.2. al prezentului Manual de operare) în bani sau în natură, din partea membrilor comunităţii, a primăriei şi partenerilor, după caz, iar această contribuţie este certificată cu documente ataşate la dosar (hotărâri ale Consiliului Local, angajamente sau declaraţii pe proprie răspundere etc.); 8. Grantul solicitat se înscrie în plafonul maxim de finanţare, aşa cum a fost definit în prezentul Manual (vezi articolul 2.1.2.). 3.4.1.1. Proiectele care întrunesc criteriile de eligibilitate specifice sunt trecute în faza următoare a competiţiei, respectiv evaluarea de birou. 3.4.1.2. Proiectele care nu întrunesc aceste condiţii sunt respinse ca neeligibile şi nu intră în faza următoare a competiţiei pentru finanţare. Solicitanţilor care au depus proiecte neeligibile li se comunică motivele respingerii, în 2 luni de la termenul limită de depunere a proiectelor. 3.4.1.2.1. Proiectele respinse pentru că nu sunt complete sau bine justificate, conform cerinţelor, pot fi redepuse după îmbunătăţire, pe baza informaţiilor primite de la FRDS, pentru o altă rundă în cadrul programului, în situaţia în care runda se adresează respectivelor comunităţi. 3.4.1.2.2. Anumite proiecte a căror dimensiune financiară depăşeşte posibilităţile de suport în cadrul PIP sau care sunt propuse de comunităţi eligibile care nu îndeplinesc condiţiile de finanţare PIP pot intră în atenţia FRDS pentru a fi susţinute în pregătirea cererilor de finanţare pentru programe finanţate din fonduri europene, în condiţiile în care se încadrează în criteriile stabilite pentru acestea. 3.5. EVALUAREA PROIECTELOR Toate proiectele care sunt eligibile trec într-o fază superioară a analizei şi anume etapa de evaluare. Evaluarea urmăreşte analiza în detaliu a mai multor elemente care pot conduce la realizarea unui proiect. Astfel, se urmăreşte fezabilitatea din punct de vedere tehnic (ex., studiile tehnice fundamentează oportunitatea şi fezabilitatea investiţiei, succesiunea şi coerenţa activităţilor, gradul de dificultatea, constrângerile legale şi condiţiile locale) analiza economică, soliditatea financiară (inclusiv costul mediu pe beneficiar), evaluarea instituţională a Agenţilor de Executare (inclusiv soliditatea parteneriatului), participarea membrilor comunităţii rome, beneficiile aşteptate, indicatorii de rezultat şi problemele de mediu. Echipa de evaluare se va asigura că proiectele pentru care se solicită finanţarea sunt bine justificate, aduc beneficii măsurabile, abordează în mod integrat problema sărăciei şi incluziunii sociale, reprezintă rezultatul unui proces de consultare cu membrii comunităţilor respective, promovează implicarea acestora şi parteneriatul în realizare activităţilor specifice proiectelor. Criteriile de evaluare şi ponderile punctajelor care se aplică proiectelor sunt prezentate în tabelul următor: Evaluarea proiectelor se face în două etape: - evaluare de birou, pe baza documentelor prezentate de solicitant; - evaluare pe teren (la faţa locului). 3.5.1. Evaluarea de birou Pentru realizarea evaluării de birou, proiectele sunt încredinţate echipelor de evaluare multidisciplinare. Fiecare echipă de evaluare este formată din trei sau patru specialişti FRDS (dintre care, după caz, unul sau doi evaluatori independenţi specializaţi din echipa de colaboratori ai FRDS, un membru al Biroului pentru relaţia cu comunităţile rome şi un preşedinte fără drept de vot, cu rol de asigurare a bunei desfăşurări a procesului de evaluare şi respectare a principiilor de echidistanţă, şanse egale şi profesionalism). Pentru evaluarea de birou a proiectelor PIP se va urmări implicarea specialistului în evaluare din cadrul Biroului pentru relaţia cu comunităţile rome al FRDS în cât mai multe echipe de evaluare (dacă este posibil, în toate) în scopul asigurării unei viziuni transversale asupra acestora şi eliminării diferenţelor majore între aprecierile evaluatorilor. 3.5.1.1. Pe baza documentelor prezentate în proiecte, echipele de evaluare realizează evaluarea de birou a propunerilor. În timpul evaluării de birou, FRDS poate solicita documente, informaţii/clarificări suplimentare pentru o apreciere corectă şi completă a proiectelor. 3.5.1.1.1. FRDS va comunică solicitanţilor un termen limită pentru furnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate. 3.5.1.1.2. Solicitanţii se vor asigura de recepţionarea de către FRDS a documentelor şi informaţiilor suplimentare solicitate în timpul evaluării, cu respectarea termenului limită comunicat, în vederea asigurării unei aprecieri corecte a proiectelor. 3.5.1.1.3. După expirarea termenului limită pentru furnizarea informaţiilor, documentele recepţionate de FRDS nu vor mai fi luate în considerare. 3.5.1.2. Membrii echipei de evaluare cu drept de vot vor analiza proiectul, în mod independent şi colectiv, la încheierea procesului rezultând un raport care să reflecte opinia echipei de evaluare şi un punctaj unic. Raportul va menţiona eventualele opinii divergente şi intervenţiile preşedintelui pentru soluţionarea acestora. 3.5.1.2.1. În urma analizei, fiecare proiect obţine un punctaj, în funcţie de criteriile şi ponderile menţionate în prezentul manual, precum şi o recomandare/rezoluţie pentru următoarea etapă de evaluare, după cum urmează: - recomandat pentru evaluare de teren; - respins la evaluarea de birou. 3.5.1.2.2. Evaluarea de teren se face numai pentru proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: - au obţinut un punctaj de minim 6 puncte (din 10 posibile) la fiecare din cele şapte criterii de evaluare din partea fiecărui evaluator; - au obţinut recomandarea de a fi evaluate în teren. 3.5.1.2.3. Pentru asigurarea calităţii proiectelor şi creşterea impactului acestora în comunităţi, la un moment dat, Consiliul Director al FRDS poate hotărî creşterea valorii minime a punctajului de la care un proiect poate fi recomandat pentru evaluarea de teren, până la 7 puncte. 3.5.2. Evaluarea de teren Proiectele recomandate pentru evaluare de teren sunt distribuite evaluatorilor independenţi din echipa de colaboratori ai FRDS, în funcţie de specificul lor şi de competenţele evaluatorilor (de regulă, câte unul pentru fiecare din cele două componente). 3.5.2.1. Evaluatorii se deplasează în comunităţi pentru a aprecia şi nota consistenţa şi calitatea proiectelor şi pentru a verifica conformitatea datelor furnizate cu realitatea din teren. Evaluatorilor li se pot alătura, pentru evaluarea pe teren, facilitatori, în cazul în care proiectele au fost facilitate. 3.5.2.2. FRDS anunţă din timp efectuarea vizitei pe teren pentru a asigura prezenţa tuturor factorilor implicaţi. 3.5.2.3. Principalele obiective ale evaluării de teren sunt de a verifica următoarele aspecte: - conformitatea datelor înscrise în documentele proiectului cu situaţia din teren; - proiectul reprezintă o prioritate pentru aşezare/comunitate şi este oportun, aducând beneficii importante comunităţii; - proiectul este realizabil din punct de vedere tehnico-economic; - identificarea măsurilor necesare minimizării riscurilor de eşec ale proiectului, în cazul în care acesta prezintă riscuri mici sau neglijabile; - gradul de pregătire a comunităţii pentru participare la implementarea proiectului integrat şi modul în care au fost planificate activităţile ce se vor desfăşura în scopul atingerii obiectivelor propuse în proiect; - impactul proiectului asupra mediului. În prima parte a vizitei de evaluare în teren, evaluatorii verifică conformitatea datelor tehnice, a planurilor şi măsurătorilor din documentaţia tehnică cu situaţia existentă la faţa locului, precum şi estimarea costurilor, raportate la costurile unitare de piaţă, în baza informaţiilor privind costurile acoperite în proiecte similare finanţate de FRDS. A) În ipoteza în care, în urma acestei verificări, se constată că între documentaţia tehnică şi situaţia reală din teren există neconcordanţe tehnice şi financiare de natură a periclita realizarea proiectului, evaluarea de teren încetează şi se propune respingerea proiectului. B) În situaţia în care se constată îndeplinirea condiţiilor de realizare a proiectului în conformitate cu cerinţele programului, evaluatorii continuă procesul de evaluare pe teren prin următoarele acţiuni: - verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate de către membrii grupurilor dezavantajate din comunităţile rome; - identificarea beneficiilor aduse comunităţilor rome, verificarea oportunităţii proiectelor şi a conformităţii cu obiectivele PIP; - verificarea capacităţii solicitanţilor de a realiza proiectele; - obţinerea şi verificarea dovezilor asupra participării beneficiarilor la identificarea nevoilor comunităţii şi la luarea deciziilor privind proiectele; - obţinerea şi verificarea dovezilor privind contribuţia locală; - verificarea complexităţii proiectului şi a opţiunilor tehnice pentru realizarea lui; - identificarea, împreună cu solicitantul, a riscurilor care pot să apară în timpul executării proiectelor şi încadrarea lor în categoriile de risc; - stabilirea de măsuri pentru minimizarea riscurilor identificate, după caz. 3.5.2.4. Evaluarea pe teren are un caracter obiectiv şi participativ. Evaluatorii comunică condiţiile FRDS potenţialilor beneficiari şi partenerilor acestora şi verifică împreună cu solicitantul îndeplinirea lor. În condiţiile în care proiectele sunt fezabile şi se încadrează în condiţiile de finanţare, evaluatorii fac propuneri de îmbunătăţire în timpul evaluării în teren şi sprijină comunităţile în creşterea gradului de participare la implementarea proiectelor. 3.5.2.5. Analiza economică a proiectelor constă în aprecierea costurilor, în raport cu rezultatele aşteptate şi cu beneficiile aduse comunităţilor, utilizând principiul celor mai mici costuri. Sunt verificate, de asemenea, încadrarea costurilor solicitate de la FRDS în plafonul maxim care poate fi acordat şi modul în care acestea au fost repartizate pe linii bugetare, precum şi contribuţia locală estimată. Pentru a face observaţii şi constatări comparabile şi valabile în timp, evaluatorii ajută comunitatea să transpună bugetele proiectelor, pe total şi pe linii bugetare, în EURO, în situaţia în care nu este astfel prezentat la FRDS. 3.5.2.6. Pe baza procedurilor urmate, a observaţiilor şi constatărilor la faţa locului, a formularelor de evaluare completate, evaluatorii întocmesc Rapoartele evaluării de teren (câte unul pentru fiecare proiect, consemnând recomandările ambilor evaluatori). Rapoartele de evaluare conţin explicit recomandările evaluatorilor de teren. Recomandările pot fi: - aprobarea finanţării; - respingerea de la finanţare. Rapoartele de evaluare de teren vor evidenţia gradul de risc care poate apărea în implementarea proiectelor respective, după cum urmează: ┌──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐ │ │ Grad de risc │ │ Criterii ├───────────┬──────┬─────┬──────────┤ │ │Foarte mare│ Mare │ Mic │Neglijabil│ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼──────┼─────┼──────────┤ │Calitatea tehnică a proiectului şi │ │ │ │ │ │raportul calitate/pret │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼──────┼─────┼──────────┤ │Capacitatea solicitantului de a realiza │ │ │ │ │ │proiectul şi de a întreţine obiectivele │ │ │ │ │ │realizate │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼──────┼─────┼──────────┤ │Prioritatea şi oportunitatea proiectului, │ │ │ │ │ │măsura în care acesta este acceptat şi │ │ │ │ │ │însuşit de către comunitate │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────┼──────┼─────┼──────────┤ │Impactul asupra mediului │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────┴───────────┴──────┴─────┴──────────┘ 3.5.2.7. Abordarea în detaliu a componentelor evaluării şi a rolului evaluatorilor sunt descrise în Regulamentul de evaluare. 3.5.2.8. Coordonarea şi urmărirea procesului de evaluare a cererilor de finanţare primite de FRDS este realizată de compartimentele de specialitate ale FRDS. 3.5.3. Controlul calităţii procesului de evaluare Controlul calităţii procesului de evaluare are ca scop asigurarea corelaţiilor în aprecierea proiectelor între evaluatori. În acest sens, se va evalua pe teren un eşantion din proiectele evaluate anterior (între 10 şi 20%). 3.5.3.1. Controlul calităţii procesului de evaluare se va face de către personalul permanent al compartimentelor de specialitate şi/sau de colaboratorii desemnaţi ai FRDS. 3.5.3.2. Controlul calităţii procesului de evaluare se poate realiza pe ambele componente (mică infrastructură şi servicii sociale comunitare) sau numai pe una dintre ele. 3.5.3.3. În cazul în care se constată diferenţe între rezultatele celor două evaluări, situaţia va fi analizată în cadrul compartimentelor de specialitate care vor propune măsuri de remediere. 3.5.3.4. Pentru proiectele amânate pentru care s-a identificat posibilitatea finanţării se poate efectua o evaluare de teren pentru verificarea respectării condiţiilor de eligibilitate şi finanţare la momentul respectiv. 3.6. APROBAREA PROIECTELOR 3.6.1. Ierarhizarea proiectelor Luând în considerare rezultatele evaluărilor de teren înregistrate în baza de date, pe baza rapoartelor de evaluare, precum şi recomandările pentru finanţare rezultate în urma analizei fezabilităţii proiectelor, compartimentele de specialitate realizează o ierarhizare a proiectelor, în funcţie de notele obţinute şi de riscurile menţionate. Lista proiectelor este pusă la dispoziţia directorului executiv, împreună cu recomandarea pentru fiecare proiect în parte. 3.6.2. Analiza proiectelor de către subcomitetul de lucru al Consiliului Director Directorul executiv al FRDS supune proiectele spre analiză subcomitetului de lucru al Consiliului Director. 3.6.2.1. Subcomitetul de lucru este format din trei persoane, membre ale Consiliului Director, care se întrunesc pentru a analiza rezultatele evaluării şi a face recomandări privind aprobarea finanţării proiectelor. Unul dintre cei trei membri este reprezentantul ANR din Consiliul Director. La întâlnirile subcomitetului de lucru al Consiliului Director participă specialistul în evaluare şi monitorizarea proiectelor integrate din cadrul Biroului pentru relaţia cu comunităţile rome. 3.6.2.2. În urma analizei proiectelor, se întocmeşte un Proces-verbal al şedinţei de evaluare a subcomitetului care va cuprinde recomandarea pentru Consiliul Director cu privire la situaţia fiecărui proiect din runda respectivă de competiţie supus analizei subcomitetului. În acest sens, proiectele vor fi grupate, după caz, pe categoriile următoare: - proiecte recomandate pentru finanţare; - proiecte recomandate pentru amânare (proiecte a căror calitate tehnică şi economică este în conformitate cu cerinţele FRDS, dar nu pot fi recomandate pentru finanţare în runda curentă ca urmare a insuficienţei fondurilor). Această categorie de proiecte poate fi finanţată între runde din economiile înregistrate, în locul proiectelor aprobate atunci când acestea nu se conformează cerinţelor de depunere în termen a documentelor necesare semnării acordurilor de grant, la deschiderea altor finanţări etc., cu condiţia ca proiectele respective să respecte toate cerinţele privind eligibilitatea şi condiţiile de finanţare aplicabile; - proiecte recomandate pentru respingere. Proiectele amânate vor fi readuse în atenţia Consiliului Director pentru reanalizarea statutului lor, în funcţie de resursele financiare existente. 3.6.3. Analiza şi aprobarea proiectelor de către Consiliul Director Hotărârea privind aprobarea proiectelor care vor fi finanţate este luată de Consiliul Director, ţinând seama de fondurile prealocate pe fiecare regiune de dezvoltare/judeţ căreia sau căruia îi este adresată respectiva rundă de competiţie. În condiţiile în care valoarea granturilor proiectelor finanţabile (care au întrunit un punctaj satisfăcător) depăşeşte volumul fondurilor disponibile, selecţia proiectelor ce vor primi finanţare se va face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la evaluarea de teren, folosind eventual criterii de clasificare suplimentare, precum: riscurile asociate proiectului (identificate de evaluatorii FRDS la evaluarea de teren), numărul beneficiarilor direcţi ai proiectului, participarea şi implicarea beneficiarilor, acordare de prioritate comunităţilor care nu au mai beneficiat de sprijin în cadrul altor proiecte sau programe etc. 3.6.4. Informarea solicitanţilor În termen de 30 de zile lucrătoare de la hotărârea Consiliului Director în care s-a stabilit lista proiectelor aprobate în runda respectivă, FRDS trimite scrisori, cu confirmare de primire, pentru informarea tuturor solicitanţilor (cu excepţia celor care au depus proiecte neeligibile) asupra rezultatelor evaluării proiectelor. 3.6.4.1. În cazul proiectelor care nu au fost aprobate, scrisoarea conţine şi principalele motive ale amânării sau respingerii. 3.6.4.2. De la momentul depunerii Cererilor de finanţare şi până la adoptarea Hotărârii Consiliului Director al FRDS privind aprobarea spre finanţare a proiectelor, toate informaţiile cu privire la stadiul evaluării acestora sunt confidenţiale, excepţie făcând cazurile prevăzute la art. 3.4.1.2.1. 3.6.5. Contestaţii privind rezultatele procesului de evaluare şi aprobare a proiectelor Solicitanţii pot contesta măsura respingerii sau amânării în termen de 5 zile de la data recepţionării scrisorii de respingere sau amânare expediată de FRDS. 3.6.5.1. Reanalizarea dosarului se va face o singură dată, numai pe baza documentelor conţinute în proiect. 3.6.5.2. FRDS va formula şi expedia solicitantului contestatar un răspuns la contestaţia formulată, în termen de 30 zile lucrătoare de la recepţionarea scrisorii conţinând contestaţia. 3.7. ÎNCHEIEREA ACORDULUI DE GRANT 3.7.1. După aprobarea proiectelor de către Consiliul Director, se încheie un Acord de grant între FRDS, reprezentat de Directorul Executiv, pe de-o parte, şi primăria unităţii administrativ-teritoriale solicitante, reprezentată de primar, pe de altă parte. 3.7.1.1. Acordul de grant se semnează (în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte) după ce Agentul de gestiune a depus toate documentele solicitate de FRDS, părţile au lămurit pe deplin conţinutul şi înţelesul clauzelor şi oricăror prevederi înscrise. 3.7.1.2. În cazul în care Agentul de gestiune nu va pune la dispoziţia FRDS documentele solicitate, necesare încheierii Acordului de grant, şi/sau, după caz, nu va depune, într-un cont bancar distinct, contribuţia solicitantului, sponsorilor/donatorilor etc. (dacă aceasta este în bani), în termen de o lună de la data transmiterii de către FRDS a scrisorii privind aprobarea finanţării, FRDS va putea proceda la retragerea finanţării. 3.7.1.3. FRDS pune la dispoziţia Agenţilor de gestiune toate manualele şi ghidurile pregătite prin grija FRDS şi necesare bunei executări a proiectelor aprobate. 3.7.1.4. Semnarea Acordului de grant se poate face cu ocazia instruirii iniţiale a GP sau într-un cadru festiv. 3.7.2. Agenţii de gestiune vor utiliza sumele grantului numai pentru realizarea proiectelor aprobate de FRDS. În cazul utilizării sumelor din grant în alte scopuri decât pentru realizarea proiectului şi al încălcării prevederilor Acordului de grant, sumele din grant vor fi recuperate de către FRDS, împreună cu organele fiscale competente, de la Agentul de gestiune sau, după caz, de la persoanele fizice responsabile, iar finanţarea proiectului va fi oprită. 3.7.3. Plata grantului se face în tranşele stabilite în Acordul de grant, la cursul EURO obţinut la banca FRDS din ziua efectuării licitaţiei valutare. Neînceperea activităţilor prevăzute prin proiect, într-un interval de maxim 30 de zile de la virarea sumelor de către FRDS în contul de grant, va putea conduce la retragerea finanţării şi la obligarea Agentului de gestiune la rambursarea imediată a sumelor deja avansate, inclusiv dobânzile bancare bonificate. 3.8. INSTRUIREA REPREZENTANŢILOR BENEFICIARILOR DE GRANT/ACTORILOR LOCALI Pentru instruirea Agentului de gestiune şi a partenerilor, FRDS organizează cursuri, seminarii, vizite de studiu etc., în diferite momente ale realizării proiectului, inclusiv în fazele premergătoare implementării şi post-implementare. 3.8.1. Etapele instruirii După aprobarea proiectelor, cinci membri ai GP desemnaţi în cadrul unei întâlniri dintre partenerii implicaţi direct în proiect (trei reprezentanţi ai Agentului de gestiune, un reprezentant al grupului de iniţiativă din comunitate şi un reprezentant al ONG sau, după caz, trei reprezentanţi ai Agentului de gestiune şi doi reprezentanţi ai grupului de iniţiativă din comunitate) sunt invitaţi să participe la programele de instruire organizate de FRDS în mai multe etape pentru buna derulare a proiectelor, în calitate de reprezentanţi ai beneficiarilor, astfel: 1. înaintea semnării Acordului de grant şi începerii activităţilor, aceştia participă la un curs de iniţiere în privinţa procedurilor şi regulilor de implementare a proiectelor finanţate în cadrul PIP din punct de vedere financiar, al achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii, precum şi al managementului de proiect. Cursul se va derula cu reuniuni în plen şi pe grupe de lucru, în funcţie de rolul fiecărui membru al echipei în cadrul proiectului. Un accent deosebit se acordă caracterului participativ în realizarea proiectului şi abilităţilor de comunicare şi coordonare de care au nevoie. 2. în timpul implementării, reprezentanţii beneficiarilor iau parte la cursurile de implementare, la care pot participa şi contractorii activităţilor relevante din proiecte pentru a transfera către aceştia cunoştinţe şi abilităţi specifice intervenţiei asigurând, în acelaşi timp, învăţarea prin schimb de experienţă între reprezentanţii diverselor comunităţi beneficiare participante. Prezenţa la cursul iniţial de instruire a cel puţin patru membri ai GP implicaţi direct în realizarea proiectului condiţionează semnarea acordului de grant (doi de la primărie, unul de la ONG şi unul sau doi de la grupul de iniţiativă din comunitate, după caz). Coordonatorul proiectului va participa în mod obligatoriu la toate cursurile de instruire. 3.8.2. Susţinerea schimbului de experienţă şi a dezvoltării de parteneriate Pentru susţinerea componentei de creare de capacitate la nivel local, FRDS va promova schimbul de experienţă şi colaborarea între diverşi actori locali, după caz, constituire de reţele între aceştia. În acest scop, în considerarea resurselor, se pot organiza diverse activităţi, precum:
a)seminarii de lucru adresate actorilor locali (beneficiari ai proiectelor FRDS, potenţiali beneficiari, autorităţi locale, servicii descentralizate ale administraţiei centrale, ONG-uri, agenţii guvernamentale etc.), pentru asigurarea sinergiei locale, creşterea durabilităţii intervenţiei în cadrul programului, împărtăşirea experienţei şi diseminarea exemplelor de bună practică; ...
b)vizite de studiu pentru cunoaşterea şi împărtăşirea experienţei în comunităţile care au încheiat cu succes un proiect finanţat de FRDS sau de alte organizaţii. La aceste întâlniri pot fi invitaţi inclusiv reprezentanţi ai beneficiarilor de grant care au proiecte în implementare, viitori beneficiari, alţi actori implicaţi în promovarea incluziunii sociale; ...
c)cursuri de instruire a beneficiarilor de grant pe domenii specifice (ex, noţiuni privind activitatea de strângere de fonduri, întâlniri cu specialişti din diverse domenii); ...
d)acţiuni de promovare comună a proiectelor (realizarea de materiale promoţionale organizarea de târguri şi expoziţii de produse, festivaluri cu specific local, spectacole culturale întâlniri cu reprezentanţi ai unor autorităţi publice, înfiinţarea de asociaţii formale care să le reprezinte interesele etc.). ... 3.8.3. Planul de instruire Activităţile de instruire (inclusiv seminariile de lucru) se desfăşoară în conformitate cu Planul de instruire aprobat de Consiliul Director al FRDS. Planul de instruire poate fi actualizat periodic, în funcţie de nevoile reale de instruire identificate. 4. IMPLEMENTAREA şi SUPERVIZAREA PROIECTELOR Primăria unităţii administrativ-teritoriale va acţiona ca Agent de gestiune a proiectului cu abordare integrată adresat comunităţii rome sărace. În această calitate, primăria este responsabilă de organizarea şi conducerea proiectului, asigurând implementarea eficientă a activităţilor prevăzute. În exercitarea rolului său de Agent de gestiune, primăria răspunde de: informarea beneficiarilor, contractarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, gestionarea fondurilor provenite din grant şi din contribuţia locală, cu respectarea normelor legale specifice, mobilizarea comunităţii rome la realizarea contribuţiei, în conformitate cu procedurile din Manualul comunităţii şi orice alte activităţi necesare bunei desfăşurări a proiectului. Agentul de gestiune va promova implicarea membrilor comunităţilor rome în realizarea activităţilor din cadrul contractelor de lucrări şi servicii. 4.1. LANSAREA PROIECTELOR şi MONITORIZAREA LOCALĂ 4.1.1. Lansarea proiectelor Lansarea proiectelor se organizează de către primărie, în prezenţa supervizorilor FRDS, a beneficiarilor şi a altor membri ai comunităţii, ai reprezentanţilor partenerilor, precum şi, în măsura posibilităţilor, a locuitorilor din vecinătate. 4.1.1.1. Agenţii de gestiune stabilesc de comun acord cu FRDS datele lansării publice a proiectelor. 4.1.1.2. Lansarea proiectelor va fi anunţată în cel puţin trei locuri publice: primărie, şcoală, biserică, centru comunitar sau panoul de afişaj al comunităţii, iar Agentul de gestiune va întreprinde activităţile necesare organizării unei participări cât mai largi a beneficiarilor. 4.1.2. Monitorizarea locală Comunităţile beneficiare sunt încurajate şi sprijinite (în cadrul activităţilor de facilitare, evaluare şi supervizare) inclusiv în dezvoltarea propriilor sisteme de monitorizare şi evaluare. În acest scop, FRDS elaborează un ghid orientativ de monitorizare participativă a proiectelor integrate pentru a fi folosit în stabilirea indicatorilor de monitorizare în cadrul procesului intern al proiectelor integrate, şi va urmări în mod periodic prin facilitatori, în etapa de implementare, derularea procesului de evaluare şi monitorizare participativă. 4.1.2.1. Coordonatorul proiectului desemnat de primărie elaborează un plan de monitorizare şi evaluare a rezultatelor proiectului, în considerarea indicatorilor de rezultat stabiliţi la aprobarea proiectului care să includă şi măsuri de monitorizare şi evaluare participativă. Monitorizarea tehnică a proiectului este făcută prin specialişti locali şi urmăreşte asigurarea şi controlul calităţii proiectelor în etapele de execuţie. În cazul componentei de infrastructură, specialistul local angajat de comunitate pentru urmărirea execuţiei lucrărilor este dirigintele de şantier. 4.1.2.2. Agenţii de gestiune raportează periodic către FRDS modul în care se realizează proiectele, furnizând informaţii asupra stadiului fizic al lucrărilor, nivelul realizării contribuţiei, cheltuielile efectuate în scopul executării proiectelor, gradul de participare a membrilor comunităţii la luarea deciziilor care privesc proiectul şi activitatea GP. 4.2. SUPERVIZAREA PROIECTELOR Fiecare proiect aprobat este supravegheat în timpul executării, concomitent sau separat, de doi supervizori desemnaţi de FRDS: unul pentru componenta de mică infrastructură şi unul pentru componenta de servicii sociale. Aceştia reprezintă interlocutorii direcţi ai FRDS în relaţia cu Agenţii de gestiune, beneficiarii direcţi şi partenerii lor. 4.2.1. Rolul supervizorilor Supervizorii verifică şi controlează în ce măsură, cum şi când s-au realizat, cantitativ şi calitativ, obiectivele proiectului şi, în acelaşi timp, acordă asistenţă tehnică echipei de implementare a proiectului, de câte ori este nevoie, în scopul îmbunătăţirii calităţii activităţilor şi creşterii capacităţii locale de organizare şi recomandă eliberarea tranşelor (după caz). Supervizorii urmăresc, controlează, acordă asistenţă tehnică şi stabilesc măsuri de remediere privind: - modul în care Agenţii de gestiune (prin echipa de implementare) respectă procedurile de lucru ale FRDS în executarea proiectelor; - îndeplinirea angajamentelor privind contribuţia locală şi colaborarea Agentului de gestiune cu restul comunităţii, precum şi activitatea GP (inclusiv participarea comunităţii la realizarea proiectului şi consultarea membrilor grupului dezavantajat); - realizarea documentaţiilor tehnice de execuţie a lucrărilor de infrastructură; - stadiul execuţiei proiectelor din punct de vedere fizic şi al obiectivelor atinse, în comparaţie cu graficele de implementare; - procesul de monitorizare internă în cadrul proiectului, a calităţii lucrărilor şi serviciilor executate; - managementul proiectelor; - respectarea procedurilor de efectuare a achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii şi modul de executare a contractelor încheiate de Agenţii de gestiune cu diferiţi furnizori; - gestiunea financiară şi eligibilitatea cheltuielilor pe baza verificării documentelor de plată originale; - respectarea normelor de protecţie a mediului şi a planurilor de monitorizare şi reducere a impactului asupra mediului; - pregătirea activităţilor privind întreţinerea obiectivelor, după închiderea proiectelor; - nevoile de suport ale echipei de implementare legate de asigurarea mai bunei administrări a proiectelor. 4.2.2. Vizitele de supervizare Vizitele de supervizare pe teren ale supervizorilor se desfăşoară periodic, în fazele importante ale realizării proiectelor, în funcţie de obiectivele acestora, de activităţile planificate, obligatoriu înaintea eliberării următoarei tranşe de către FRDS şi la închiderea proiectelor, cu încadrarea în resursele financiare alocate acestei activităţi. 4.2.2.1. Cu ocazia vizitelor de supervizare, supervizorii verifică, împreună sau separat, îndeplinirea măsurilor stabilite la vizitele anterioare. 4.2.2.2. Pentru asigurarea transparenţei, la sfârşitul vizitei, supervizorii întocmesc Procese-verbale care cuprind concluziile preliminare ale vizitelor şi toate recomandările necesare (unde este cazul), contrasemnat de participanţii la vizita de supervizare. 4.2.2.2.1. Procesul-verbal al vizitei de supervizare este pus la dispoziţia Agentului de gestiune. 4.2.2.2.2. În condiţiile constatării unor deficienţe care, prin natura lor, pot afecta derularea proiectelor şi pentru care nu se pot stabili măsuri de remediere în timpul vizitelor, supervizorii solicită recomandări compartimentelor de specialitate şi, după obţinerea acestora, întocmesc Procesele-verbale pe care le vor transmite ulterior Agenţilor de gestiune, asigurându-se că acestea le-au primit. 4.2.3. Raportul de supervizare În termen de 5 zile de la efectuarea vizitelor de supervizare, supervizorii înaintează FRDS rapoartele de supervizare care conţin date concrete privind stadiul proiectului şi modul de utilizare a sumelor grantului, date rezultate din vizitele la faţa locului şi din verificarea documentelor relevante aferente proiectului respectiv, precum şi recomandări privind continuarea şi după caz, îmbunătăţirea activităţii proiectului. 4.2.3.1. Pe baza rapoartelor supervizorilor şi numai în condiţiile în care operaţiunile s-au desfăşurat conform procedurilor aplicabile PIP, se eliberează tranşele necesare continuării realizării proiectului. În cazul constatării unor nereguli majore, supervizorii, împreună cu compartimentele de specialitate ale FRDS, pot recomanda Consiliului Director suspendarea sau anularea grantului. 4.2.3.2. Coordonarea şi controlul procesului de supervizare a proiectelor sunt efectuate de specialiştii FRDS din cadrul compartimentelor de specialitate. 4.3. MODIFICĂRI ALE TERMENILOR ACORDULUI DE GRANT Agenţii de gestiune au obligaţia ca, în realizarea proiectelor, să urmărească încadrarea în bugetele aprobate, atât pe total, cât şi pe linii de buget şi cheltuieli eligibile aprobate. Orice modificare în cadrul proiectelor finanţate de FRDS se va efectua numai cu acordul ambelor părţi, respectiv FRDS şi Agentul de gestiune. FRDS va aproba numai acele modificări care nu schimbă substanţial proiectele. Modificări ale termenilor şi condiţiilor Acordului de grant pot interveni în următoarele situaţii: - Modificări ale valorilor aprobate pe linii bugetare, în limita bugetului aprobat al proiectului; - Modificări ale valorii grantului: - prin anticipări de depăşiri ale valorii grantului aprobat; - prin realizare de economii. - Modificări ale duratei de implementare a proiectului. 4.3.1. Modificări între liniile bugetare, în limita bugetului aprobat În situaţii justificate, la solicitarea Agenţilor de gestiune, FRDS poate accepta transferuri de la o linie bugetară la alta. În acest sens, sunt necesare avizul prealabil al supervizorilor şi aprobarea coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate, după caz. Înainte de eliberarea ultimei tranşe de bani din bugetul aprobat, se întocmeşte un buget rectificat care reflectă modificările admise de către FRDS, în structura pe linii bugetare. Bugetul astfel rectificat face obiectul încheierii unui Act adiţional la Acordul de grant. 4.3.2. Creşteri ale valorii grantului În cazuri justificate şi pe bază de documente, Agentul de gestiune poate să solicite o creştere a valorii grantului aprobat de FRDS. 4.3.2.1. Pentru solicitările de majorare a grantului adresate FRDS care sunt de cel mult 10% din valoarea iniţială a grantului aprobat, decizia privind aprobarea majorării este luată de Directorul Executiv al FRDS; Directorul executiv al FRDS poate aproba majorări ale grantului unui proiect o singură dată pentru o creştere de până la 10%, sau de mai multe ori, cu condiţia ca măririle de grant succesive acordate, adunate, să nu depăşească 10% din valoarea iniţială, şi pentru ambele situaţii, numai dacă anterior nu s-a aprobat o mărire a grantului de peste 10% de către Consiliul Director. 4.3.2.2. Pentru solicitările de majorare a grantului adresate FRDS care sunt de peste 10% din valoarea iniţială a grantului aprobat, decizia privind aprobarea majorării este luată de Consiliul Director al FRDS, cu avizul Directorul Executiv. 4.3.2.3. În ambele cazuri de mărire a valorii grantului se va solicita Agentului de Executare să facă dovada asigurării cuantumului corespunzător al contribuţiei sale la acest proiect, în cazul în care, prin mărirea grantului, aceasta scade sub minimul obligatoriu. Excepţie face situaţia în care majorarea grantului este solicitată ca urmare a fluctuaţiei înregistrate pe piaţa valutară. 4.3.2.4. În ambele cazuri de creştere a valorii grantului sunt necesare recomandarea supervizorului şi avizul coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate, după caz. 4.3.2.5. În condiţiile aprobării cererii de creştere a valorii grantului, se va încheia un Act adiţional la Acordul de grant, care va fi semnat de Directorul executiv al FRDS şi de reprezentantul Agentului de gestiune. 4.3.3. Utilizarea economiilor din grant În situaţia în care Agentul de gestiune estimează realizarea unor economii din grant, fără să fie afectată calitatea execuţiei lucrărilor sau a serviciilor din proiect, aceasta poate să solicite utilizarea acestor sume pentru posibile îmbunătăţiri, extinderi şi dezvoltări ale proiectului. 4.3.3.1. La solicitarea Agentului de gestiune, însoţită de documentaţia necesară, FRDS poate aproba utilizarea economiilor în scopurile şi condiţiile menţionate. 4.3.3.1.1. Pentru economiile solicitate spre utilizare de până la 5% din valoarea grantului deciziile privind aprobarea sunt luate de coordonatorul şi/sau monitorul de specialitate, după caz, la recomandarea supervizorilor. 4.3.3.1.2. Pentru economiile solicitate spre utilizare între 5%-10% din valoarea grantului - deciziile privind aprobarea sunt luate de Directorul Executiv, la recomandarea supervizorilor şi cu avizul coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate. 4.3.3.1.3. Pentru economiile solicitate spre utilizare ce depăşesc 10% din valoarea grantului - deciziile privind aprobarea sunt luate de Consiliul Director, la propunerea Directorului Executiv, cu recomandarea supervizorilor şi avizul coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate. 4.3.3.2. Este interzisă utilizarea economiilor pentru acoperirea cheltuielilor curente sau de exploatare. 4.3.3.3. După acordarea aprobării utilizării economiilor, se încheie un Act adiţional care va fi semnat de reprezentanţii Primăriei şi de către Directorul Executiv al FRDS. 4.3.4. Modificări ale duratei de implementare a proiectelor Agenţii de gestiune pot solicita prelungirea duratei iniţiale de implementare a proiectelor, înscrisă în Acordul de grant, în cazuri bine justificate (datorită unor situaţii neaşteptate, independente de voinţa reprezentanţilor beneficiarilor, cum ar fi: condiţii climaterice deosebite, întârzieri justificate în livrarea unor bunuri, lucrări sau servicii şi altele asemenea). 4.3.4.1. Creşterea duratei de implementare a proiectelor cu până la 30% din cea estimată, solicitată de Agentul de gestiune şi/sau susţinută de supervizori, este supusă aprobării coordonatorului şi/sau a monitorului de specialitate. Coordonatorul/monitorul de specialitate al FRDS poate prelungi durata de implementare, o singură dată, pentru o creştere de până la 30%, sau de mai multe ori, cu condiţia ca prelungirile succesive, adunate, acordate să nu depăşească 30% din durata iniţială, şi pentru ambele situaţii, numai dacă anterior nu s-a aprobat o prelungire de peste 30% de către Directorul Executiv FRDS. 4.3.4.2. Creşterea duratei de implementare a proiectelor care depăşeşte 30% din durata estimată, solicitată de primării şi/sau susţinută de supervizori şi coordonatorul şi/sau monitorul de specialitate este supusă aprobării Directorului executiv şi este aprobată numai în condiţii deosebite. 4.3.4.3. Aprobarea coordonatorului şi/sau a monitorului sau Decizia Directorului Executiv privind creşterea duratei de implementare a proiectului se va materializa prin încheierea unui act adiţional la Acordul de grant. 4.4. ÎNCHIDEREA PROIECTELOR Închiderea proiectelor presupune două aspecte: închiderea fizică şi închiderea financiar-administrativă. 4.4.1. Închiderea fizică Închiderea fizică are loc la data încheierii tuturor activităţilor prevăzute în cadrul unui proiect. 4.4.1.1. Închiderea fizică pentru obiectivele de infrastructură se face prin recepţia la terminarea lucrărilor de către o comisie constituită în condiţiile legii. La recepţia lucrărilor la faţa locului participă reprezentanţii Agenţilor de gestiune, diriginţii de şantier, contractorii (cel cu care a fost încheiat contractul de prestare a serviciilor/execuţie a lucrărilor) şi supervizorul FRDS care a urmărit componenta de infrastructură. 4.4.1.2. Închiderea fizică pentru obiectivele componentei de servicii sociale comunitare se face la terminarea tuturor activităţilor prevăzute în proiect pentru respectiva componentă. 4.4.2. Închiderea financiar-administrativă a proiectelor Închiderea unui proiect din punct de vedere financiar-administrativ implică: - returnarea sumelor rămase necheltuite în contul de grant şi în "casă" (dacă e cazul); - transmiterea unei copii după extrasul de cont (cu soldul la zi 0 lei). 4.4.3. Anunţ public privind închiderea proiectelor Închiderea proiectelor este anunţată în cel puţin trei locuri publice (primărie, şcoală, biserică, centru comunitar sau panoul de afişaj al comunităţii), iar Agenţii de gestiune întreprind activităţile necesare promovării proiectului în comunitate, la nivelul autorităţilor locale, judeţene şi naţionale, în comunităţile învecinate, organizând o festivitate în comunitate. 4.4.4. Rapoartele finale de supervizare Supervizorii întocmesc şi predau la FRDS rapoarte finale pentru fiecare componentă care vizează următoarele aspecte principale: gradul de realizare a obiectivelor proiectelor, modul de utilizare a sumelor acordate în raport cu bugetele aprobate, întreţinerea obiectivelor rezultate din executarea proiectelor etc. Proiectele se consideră închise pe baza rapoartelor finale de supervizare întocmite de supervizori. 4.4.5. În situaţia în care, independent de acţiunile FRDS, în procesul de închidere fizică sau financiar- administrativă apar situaţii speciale, neprevăzute (insuficienţa ori interpretabilitatea unor reglementări în domeniul construcţiilor, litigii între Agentul de gestiune şi constructor, atitudine pasivă faţă de procedura de închidere etc.) care nu pot fi soluţionate prin intermediul prevederilor standard ale prezentului manual şi care împiedică închiderea proiectului sau produc întârzieri nejustificate, factorii de decizie din cadrul FRDS vor supune spre aprobare Consiliului director măsuri individuale (adresate unui/unor proiect/
e)sau proceduri speciale (care să vizeze situaţii similare), menite să asigure închiderea proiectelor integrate. 4.5. DURABILITATEA PROIECTELOR Responsabilitatea pentru asigurarea întreţinerii obiectivelor rezultate în urma realizării proiectelor integrate şi continuarea activităţii în cadrul serviciilor sociale create revine integral Agenţilor de gestiune care au administrat implementarea proiectelor. În cazul componentei de servicii sociale comunitare, pentru susţinerea în continuare a serviciilor, poate fi solicitat parteneriatul cu o organizaţie neguvernamentală sau o altă entitate profesională. 5. SPRIJIN PENTRU CREŞTEREA CAPACITĂŢILOR DE ACCESARE A FONDURILOR EUROPENE În cadrul PIP, comunităţile rome pot solicita sprijin tehnic şi financiar pentru pregătirea documentaţiei necesare elaborării proiectelor de dezvoltare locală destinate îmbunătăţirii situaţiei romilor, ce urmează a fi finanţate din alte fonduri, în special fondurile europene. 5.1. PROGRAME SUSŢINUTE DIN FONDURI EUROPENE În continuare vor fi prezentate obiectivele unor programe susţinute din fonduri europene, disponibile începând cu anul 2007. Unele componente ale acestor programe ar putea constitui surse de finanţare pentru proiecte adresate comunităţilor de romi. 5.1.1. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin Fondul Social European, în cadrul Obiectivului "Convergenţă", pentru perioada de programare 2007 - 2013. Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin corelarea învăţământului şi a învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, în vederea dezvoltării unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive, care să conducă, până în 2013, la o ocupare durabilă a 850.000 de persoane. Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel: Creşterea nivelului de educaţie şi de pregătire profesională a capitalului uman; Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de educaţie; Promovarea culturii antreprenoriale; Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii; Dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă; Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; Îmbunătăţirea serviciului public de ocupare; Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. 5.1.2. Programul Operaţional Regional (POR) Programul Operaţional Regional se adresează celor 8 Regiuni de Dezvoltare ale României: - Regiunea 1: Nord-Est - Regiunea 2: Sud-Est - Regiunea 3: Sud - Regiunea 4: Sud-Vest - Regiunea 5: Vest - Regiunea 6: Nord-Vest - Regiunea 7: Centru - Regiunea 8: Bucureşti - Ilfov Obiectivul general îl reprezintă creşterea economică mai accelerată a regiunilor slab dezvoltate, astfel încât raportul între cea mai dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată Regiune, în termeni de PIB, să nu se mărească în perioada de programare, faţă de situaţia existentă în prezent (ultimul an pentru care există date statistice). Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferenţiată pe regiuni, în funcţie de gradul de dezvoltare şi anume, invers proporţional cu PIB/locuitor realizat şi printr-o strânsă coordonare cu acţiunile realizate în cadrul celorlalte Programe Operaţionale. Pentru atingerea obiectivului general al priorităţii de dezvoltare regională, strategia se articulează în jurul următoarelor obiective specifice: - Îmbunătăţirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate a regiunilor; - Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri; - Valorificarea potenţialului turistic, istoric şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor; - Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane. 5.1.3. Programul Operaţional Sectorial de MEDIU POS Mediu dezvoltă prioritatea 3 a Planului Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013, «Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului». Priorităţile POS Mediu ţin seama de necesităţile de dezvoltare ale României şi se bazează pe experienţa acumulată în dezvoltarea programelor de pre-aderare în sectorul de mediu. Din perspectivă internaţională, acestea au la bază Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă şi al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului "poluatorul plăteşte". Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu. POS Mediu vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România în ceea ce priveşte standardele de mediu, luând în considerare două obiective pe termen lung: - Asigurarea accesului la utilităţile publice de bază; - Îmbunătăţirea calităţii mediului. Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt: - Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015. - Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015. - Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluate localităţi până în 2015. - Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării reţelei Natura 2000. - Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. 5.2. IDENTIFICAREA COMUNITĂŢILOR BENEFICIARE Identificarea comunităţilor care pot beneficia de sprijin pentru creşterea capacităţii de accesare a fondurilor europene se poate face în mai multe etape:
a)în timpul derulării procesului de facilitare; ...
b)cu ocazia evaluării proiectelor şi în timpul implementării proiectelor, dacă se identifică necesitatea realizării unor obiective eligibile pentru fonduri europene; ...
c)la terminarea proiectelor, după ce comunităţile au devenit mai active şi încrezătoare în posibilitatea dezvoltării locale. ... 5.3. ACORDAREA ASISTENŢEI TEHNICE Vor putea primi asistenţă tehnică comunităţi rome care şi-au identificat obiective ce ar putea fi finanţate din fonduri europene şi şi-au exprimat dorinţa de a primi sprijin printr-o scrisoare de intenţie adresată FRDS. 5.3.1. Scrisoarea de intenţie va fi trimisă de către primăria locală în colaborare cu comunitatea şi/sau alţi factori interesaţi în dezvoltare. 5.3.1.1. Acordarea asistenţei se va face în ordinea primirii scrisorilor de intenţie, pe principiul "primul venit, primul servit". 5.3.1.2. FRDS va acorda asistenţă pentru realizarea documentaţiei tehnice şi pregătirea proiectelor în limita fondurilor şi a resurselor umane disponibile/alocate pentru această componentă. 5.3.2. Asistenţa tehnică va fi acordată de către facilitatorii FRDS şi/sau de către unul sau mai mulţi consultanţi (persoane fizice sau firme) în vederea elaborării proiectelor şi va fi coordonată la nivelul programului de către un specialist din cadrul compartimentelor de specialitate. 6. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI PIP 6.1. ASPECTE PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ 6.1.1. Reguli şi proceduri pentru eliberarea fondurilor către FRDS 6.1.1.1. Fondurile acordate de BIRD pentru PIP şi fondurile care constituie contribuţia României pentru program, acordate de la bugetul de stat, sunt puse la dispoziţia FRDS pe baza solicitărilor de plată formulate de către acesta şi adresate Băncii Mondiale, respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF). 6.1.1.2. FRDS va deschide conturile necesare implementării programului la o bancă comercială agreată cu finanţatorii. 6.1.1.3. FRDS va schimba fondurile în moneda naţională (leu) înainte de efectuarea plăţilor. 6.1.2. Cheltuieli eligibile pentru FRDS În cadrul PIP, sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli: bunuri, lucrări, servicii de consultanţă (inclusiv audit), instruire, promovare, informare, educare, granturi pentru proiecte integrate şi costuri operaţionale necesare implementării PIP. 6.1.2.1. Pentru categoria "Campanie d

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.