(1)Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul I, "Mijloace de radionavigație", ediția 3/2020, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat național a standardelor și practicilor recomandate prevăzute în Anexa 10 la Convenția privind aviația civilă internațională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", volumul I, "Navigation Aids", ed. 6, iulie 2006, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv Amendamentul nr. 92.

(2)Standardele și practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porțiuni de spațiu aerian aflate sub jurisdicția unui stat membru, semnatar al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată.

(3)Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naționale, în scopul asigurării desfășurării traficului în spațiul aerian național, pe rutele aeriene interne și internaționale, în condiții de siguranță și eficiență.

(4)Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât: ● Standardele și practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul, s-au făcut particularizări în scopul de a se facilita înțelegerea și aplicarea corectă a regulilor (ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula din RACR-CNS precizează, în contextul instituțional din aviația civilă română, cărei anume funcții/ instituții - ex. autoritatea de stat, autoritatea delegată, administrație sau unități furnizoare de servicii, etc. îi revine responsabilitatea respectivă); ● Notele din textul original au fost introduse, parțial sau total, după caz, ca text asociat, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt utile în aplicarea regulilor; ● Organizarea textului RACR-CNS, volumul I, ediția 3/2020, este în mare măsură aceeași cu cea a Anexei 10 OACI, volumul I, având un sistem identic de numerotare/ identificare a capitolelor, secțiunilor, tabelelor și figurilor.

(5)Modurile de conformare acceptate pentru cerințele din RACR-CNS, volumul I, ediția 3/ 2020 sunt cele cuprinse în manualele procedurale, circularele, etc., emise de OACI, dar și în materialele cu caracter orientativ și indicațiile EUROCONTROL.

(6)Toate referințele privind "Reglementările radio" se fac față de reglementările radio publicate de Internațional Telecommunication Union (ITU). Reglementările radio sunt amendate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale Conferinței mondiale de radiocomunicații. Mai multe informații date de ITU, referitoare la sistemul de frecvențe aeronautice utilizate, sunt în documentul "Handbook on Radio Frequency Spectrum Requirements for Civil Aviation", care conține prevederile politicilor OACI aprobate (Doc. 9718).

(7)Anexa 10, volumul I include standardele și practicile recomandate pentru anumite tipuri de echipamente, pentru mijloace de navigație aeriană. Pe măsură ce statele contractante constată necesitatea unor noi sisteme specifice, în conformitate cu condițiile prevăzute în standardul sau practica recomandată relevantă, analiza nevoilor și formularea de opinii și recomandări OACI, către statele contractante implicate, este realizată periodic de către Consiliu, în baza recomandărilor întâlnirilor regionale privind navigația aeriană (Doc 8144 - "Directive ale întâlnirilor regionale privind navigația aerienă și regulile de procedură pentru organizarea acestora"). Capitolul 1 DEFINIȚII Atunci când sunt utilizați în prezentul volum, următorii termeni vor avea următoarele înțelesuri: Alocare frecvență: atribuirea unei frecvențe, deja asignate, unui anumit sistem de radionavigație ce va funcționa pe frecvența respectivă; Asignare frecvență: stabilirea unei anumite valori pentru o frecvență, pentru un anumit serviciu de radionavigație ce urmează a fi furnizat la un anumit amplasament, conform reglementărilor ITU și OACI în vigoare; Altitudine. Distanța pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca fiind un punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL); RNAV (Navigație RNAV). Metodă de navigație care permite operarea aeronavelor pe orice traiectorie de zbor dorită, în cadrul acoperirii realizate de mijloacele de navigație aflate la sol ori în spațiu sau în limita capabilităților mijloacelor proprii de la bord, ori a unei combinații a acestora. (RNAV este definită și ca "navigație de suprafață"); OBS.: RNAV include atât navigația bazată pe cerințele de performanță, cât și alte metode de navigație care nu îndeplinesc condițiile specifice navigației, bazate pe cerințele de performanță; Lățime de bandă efectivă. Banda de frecvențe, raportată la frecvența asignată, pentru care recepția este asigurată, atunci când au fost luate în calcul toate toleranțele receptorului; Rejecție efectivă a canalului adiacent. Rejecția obținută la frecvența corespunzătoare a canalului adiacent, atunci când au fost luate în calcul toate toleranțele relevante ale receptorului; Elevație. Distanța pe verticală până la un punct sau nivel, de pe suprafața pământului, măsurată de la nivelul mediu al mării; Serviciu esențial de radionavigație. Un serviciu de radionavigație, a cărui întrerupere are un impact semnificativ asupra operațiunilor de aerodrom sau din spațiul aerian afectat; Radiomarker cu fascicul în evantai. Un tip de radiofar, ale cărui emisii radiază vertical un fascicul în formă de evantai; Înălțime. Distanța pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la un punct de referință specificat (față de un reper de pe sol); Principii cu privire la factorul uman. Principii care se aplică personalului implicat în activitățile de proiectare, certificare, instruire, operare și întreținere, specifice aviației civile și care urmărește realizarea unei interfețe sigure între componenta umană și alte componente de sistem, prin luarea corespunzătoare în calcul a performanței umane (Ref. Doc. 9683 - AN/950 - "Human Factors Training Manual" și documentele dezvoltătoare); Putere medie (a unui radioemițător). Puterea medie furnizată liniei de alimentare a antenei, de către un emițător, într-un interval de timp suficient de lung, raportat la frecvența cea mai joasă implicată în modulație, luată în condiții normale de funcționare. În mod normal, trebuie să se selecteze un timp de 1/10 secunde, în care puterea medie are valoarea cea mai mare. Specificație de navigație (Navigation specification)- Set de cerințe privind aeronava și echipajul său, necesar pentru a sprijini desfășurarea operațiunilor de navigație aeriană, bazată pe cerințele de performanță într-un spațiu aerian definit. Există două feluri de specificații de navigație:i. Specificație privind performanța de navigație cerută (RNP) - O specificație de navigație, bazată pe conceptul RNAV, care include cerințele de monitorizare și de alertare, în ceea ce privește performanța și care este indicată de prefixul RNP, de exemplu RNP 4, RNP APCH. ... ii. Specificație RNAV - O specificație de navigație bazată pe conceptul RNAV, care nu include cerințele de monitorizare și de alertare, în ceea ce privește performanța și care este indicată de prefixul RNAV, de exemplu RNAV 5, RNAV

1. ... NOTA
2. Documentul OACI 9613, "Manualul de navigație bazată pe cerințele de performanță", volumul II, conține îndrumări detaliate referitoare la specificațiile de navigație. NOTA
3. Termenul RNP, definit anterior ca fiind "o declarare a performanței de navigație, care este necesară pentru operarea într-un spațiu aerian definit", a fost eliminat din cadrul acestei reglementări, deoarece conceptul RNP a fost înlocuit cu conceptul PBN (Navigație bazată pe cerințele de performanță). În cuprinsul acestei reglementări, termenul RNP este utilizat doar în contextul specificațiilor de navigație care prevăd cerințele de monitorizare și de alertare în ceea ce privește performanța. De exemplu, RNP 4 desemnează cerințele privind aeronava și operarea acesteia, incluzând o cerință de performanța laterală de 4 NM, cu monitorizarea și alertarea în ceea ce privește performanța, cerințele fiind descrise detaliat în Documentul OACI 9613, "Manualul de navigație, bazată pe cerințele de performanță". Navigația bazată pe cerințele de performanță (PBN). Navigație RNAV bazată pe cerințele de performanță, pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spațiu desemnat. NOTĂ: Cerințele de performanță sunt exprimate prin specificații de navigație (specificații RNAV, specificații RNP), în termeni de acuratețe, integritate, continuitate, disponibilitate și funcționalitate, necesare pentru operarea propusă, în contextul unui concept particular de spațiu aerian. Altitudine barometrică. Presiune atmosferică exprimată în unități de altitudine, care corespunde acelei presiuni din atmosfera standard; Volum de serviciu protejat. O zonă din acoperirea unui mijloc, în care acesta furnizează un anumit serviciu, în conformitate cu standardele și practicile OACI recomandate (SAPRs) relevante și în cadrul căreia mijlocului i se asigură protejarea frecvenței; Serviciu de radionavigație. Serviciul care furnizează informații de ghidare sau date de poziție, pentru operarea sigură și eficientă a aeronavelor și care sunt asigurate de unul sau mai multe mijloace de radionavigație; Punct de luare a contactului cu pista (touchdown). Punctul unde panta nominală de coborâre interceptează pista. "Touchdown", așa cum este definit mai sus, este un punct de referință și nu este neapărat punctul efectiv în care aeronava atinge pista. Radiomarker cu radiație verticală. Un tip de radiofar, ale cărui emisii radiază vertical, cu o caracteristică în formă de con; [Rezervat] Indică acel paragraf sau punct care urmează a fi dezvoltat ulterior. Pentru această reglementare s-a convenit că terminologia utilizată, cu referire la operațiunile de apropiere instrumentală, se bazează pe o versiune precedentă a Anexei 6, "clasificarea operațiunilor de apropiere instrumentală și aterizare". Ea poate fi definită, conform definițiilor Anexei 6, după cum urmează:Cerințe de performanță în susținerea operaținuilor de apropiere instrumentală Performanța sistemului din Anexa 10 Metoda din Anexa 6 - "categoria de operare de apropiere" Apropiere de neprecizie (NPA) 2D- tipul A(^1) Apropiere cu ghidare verticală (APV) 3D- tipul A(^2) Apropiere de precizie (PA), categoria I, DH mai mare sau egal cu 75 m (250 ft.) 3D- tipul A(^3) Apropiere de precizie (PA), categoria I, DH mai mare sau egal cu 60 m (200 ft.) și mai mică de 75 m (250 ft.) 3D- tipul B - CAT I Apropiere de precizie (PA), categoria II 3D- tipul B - CAT II Apropiere de precizie (PA), categoria III 3D- tipul B - CAT III

(1)Fără ghidare verticală

(2)Cu ghidare barometrică sau ghidare verticală SBAS

(3)Cu ghidare ILS, MLS, GBAS sau verticală SBAS. Capitolul 2 PREVEDERI GENERALE PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAȚIE 2.1. MIJLOACE STANDARD DE RADIONAVIGAȚIE2.1.1. Mijloacele standard de radionavigație sunt:

1. a)Sistemul de aterizare instrumentală (ILS), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.1; ...
2. b)sistemul de aterizare bazat pe microunde (MLS), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.11 și ...
3. c)sistemul de navigație global, cu ajutorul sateliților (GNSS), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.7; ...
4. d)radiofarul VHF omnidirecțional (VOR), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.3; ...
5. e)radiofarul nedirecțional (NDB), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.4; ...
6. f)echipamentul UHF pentru măsurarea distanței (DME), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.5 și ...
7. g)radiomarkerul VHF de rută, în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.6. ... Întrucât contactul vizual este esențial pentru faza finală a apropierii și aterizării, instalarea de mijloace de radionavigație nu exclude necesitatea instalării mijloacelor de zbor pentru apropiere și aterizare, în condiții de vizibilitate redusă. Se are în vedere că introducerea și utilizarea mijloacelor de radionavigație, pentru permiterea operațiunilor de apropiere de precizie și aterizare, trebuie să se conformeze procedurilor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Categoriile de operațiuni de apropiere de precizie și aterizare sunt clasificate în RACR-RA "Regulile Aerului", ed. 2.0/ 2006, cu amendamentele ulterioare, Partea I, Capitolul 1. Informații privind obiectivele operaționale asociate categoriilor de performanță ale sistemului ILS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Informații privind obiectivele operaționale, asociate categoriilor de performanță ale sistemului MLS, se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. ... 2.1.2. Abaterile de orice fel ale mijloacelor de radionavigație, de la standardele stipulate în capitolul 3, trebuie să fie publicate în publicația de informare aeronautică (AIP România). ... 2.1.3. Atunci când există instalat un mijloc de radionavigație, care nu este nici ILS nici MLS, dar care poate fi utilizat în întregime sau parțial cu echipamentele de la bordul aeronavelor, proiectate a fi utilizate cu mijloacele ILS sau MLS, este necesar ca detaliile complete ale acestor mijloace, care pot fi utilizate, să fie introduse în publicația de informare aeronautică (AIP România). Prezenta prevedere are scopul de a stabili o cerință pentru transmiterea de informații relevante, mai degrabă decât de a autoriza astfel de echipamente. ... 2.1.4. Prevederi specifice pentru sistemele de navigație globală cu ajutorul sateliților (GNSS)2.1.4.1. Este permisă încetarea unui serviciu furnizat de unul dintre elementele unui satelit GNSS (Capitolul 3, pct. 3.7.2), în baza unui preaviz anterior încetării, de cel puțin șase ani, al furnizorului de servicii. ... 2.1.4.2. Un stat care aprobă operațiuni bazate pe sistemul GNSS trebuie să se asigure că datele GNSS relevante pentru operațiunile respective sunt înregistrate. Nota 1. Datele înregistrate pot susține investigarea accidentelor și incidentelor aeronautice. Acestea pot susține, de asemenea, analizele periodice pentru verificarea parametrilor de performanță pentru GNSS, detaliați în standardele relevante din această reglementare. Nota 2. Materialele de îndrumare privind înregistrarea parametrilor GNSS și pentru evaluarea performanțelor GNSS, se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Origine:Explicație:NSP/2Schimbările propuse introduc noțiunea de evaluare a performanțelor GNSS și asigură o legătură cu materialele de îndrumare specifice GNSS. Explicarea evaluării performanțelor GNSS are două componente: verificarea performanțelor elementelor GNSS, aprobate deja pentru utilizarea în spațiul aerian al statului respectiv și de a furniza date statistice pentru a susține deciziile aprobării utilizării a noi elemente GNSS în spațiul aerian. ... 2.1.4.3. Înregistrările trebuie păstrate o perioadă de cel puțin paisprezece zile. Când înregistrările sunt relevante pentru investigații legate de accidente și incidente, acestea trebuie păstrate perioade mai lungi, până în momentul în care este evident faptul că nu vor mai fi necesare. ... ... 2.1.5. Radar de apropiere de precizie (PAR).2.1.5.1. Un sistem radar de apropiere de precizie (PAR), instalat și exploatat ca mijloc de radionavigație, împreună cu echipamentele de comunicații bidirecționale cu aeronavele și mijloacele pentru coordonarea eficientă între aceste elemente și organul de control al traficului aerian, trebuie să se conformeze standardelor conținute în capitolul 3, pct. 3.2. Elementul radar de apropiere de precizie (PAR), al sistemului radar de apropiere de precizie, poate fi instalat și operat fără a fi însoțit de un element de supraveghere radar (SRE), atunci când se stabilește că elementul SRE nu este necesar să corespundă cerințelor controlului traficului aerian privind dirijarea aeronavelor. Deși SRE nu este considerat, în niciun caz, o alternativă satisfăcătoare la sistemul radar de apropiere de precizie, acesta poate fi instalat și operat fără a fi însoțit de un PAR, în scopul asistării controlului traficului aerian în dirijarea aeronavelor, ce intenționează să folosească un mijloc de radionavigație sau pentru apropieri și decolări sub supraveghere radar. ... ... 2.1.6. Atunci când un mijloc de radionavigație este destinat să asigure apropieri și aterizări de precizie, acesta trebuie să fie suplimentat, dacă este necesar, cu o sursă/ surse de informații de dirijare care, atunci când sunt utilizate în corelație cu procedurile corespunzătoare, vor asigura dirijarea efectivă către traiectoria de referință dorită și cuplarea eficientă (manuală sau automată) cu aceasta. În acest scop sunt utilizate mijloacele DME, GNSS, NDB, VOR și sistemele de navigație de bord ale aeronavelor. ... ... 2.2. VERIFICĂRI LA SOL ȘI DIN ZBOR2.2.1. Mijloacele de radionavigație de tipul celor prevăzute de specificațiile din Capitolul 3 și disponibile pentru utilizare de către aeronavele implicate în navigația aeriană internațională, trebuie să facă obiectul unor verificări periodice la sol și din zbor. Precizări privind verificările la sol și din zbor a mijloacelor standard OACI, inclusiv periodicitatea testărilor se regăsesc în "Manualul privind Verificarea Mijloacelor de Radionavigație" (Doc 8071) și trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. ... ... 2.3. FURNIZAREA DE INFORMAȚII PRIVIND STAREA OPERAȚIONALĂ A MIJLOACELOR DE RADIONAVIGAȚIE2.3.1. Turnurilor de control de aerodrom și unităților care furnizează serviciul de control de apropiere trebuie să li se pună la dispoziție, în timp util, informații numai pentru serviciile furnizate, privind starea operațională a mijloacelor de radionavigație esențiale pentru apropiere, aterizare și decolare la aerodromul/ aerodromurile pe care le deservesc. ... ... 2.4. SURSE DE ALIMENTARE PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAȚIE ȘI SISTEMELE DE COMUNICAȚII2.4.1. Mijloacele de radionavigație și elementele de la sol ale sistemelor de comunicații, de tipul celor specificate în prezenta reglementare, trebuie să fie prevăzute cu surse de alimentare adecvate și mijloace care să asigure continuitatea serviciului, în funcție de cerințele serviciului furnizat. ... ... 2.5. CONSIDERAȚII PRIVIND FACTORUL UMAN2.5.1. Principiile privind factorii umani trebuie să fie respectate la proiectarea, instalarea certificarea și exploatarea mijloacelor de radionavigație. Materiale de îndrumare în legătură cu principiile privind Factorul Uman se regăsesc în "Manualul de instruire privind factorii umani" (OACI Doc 9683) și în Circulara 249 (Publicația privind factorii umani nr. 11 - Factorul uman în sistemele CNS/ATM). ... ... Capitolul 3 SPECIFICAȚII PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAȚIE Notă. - Specificațiile privind amplasarea și construcția echipamentelor și instalarea acestora pe zone operaționale, menite să reducă la minim pericolele pentru aeronave, se găsesc în reglementarea RACR-AD-PETA, capitolul 8. 3.1. SPECIFICAȚII PENTRU ILS3.1.1. Definiții Sensibilitatea la deviația unghiulară. Raportul dintre valoarea DDM măsurată și deviația unghiulară corespunzătoare față de linia de referință specifică. Sector de curs de spate. Sectorul de curs situat pe partea opusă a ILS Direcție (LLZ), față de pistă. Linie de curs. Locul geometric al punctelor aflate cel mai aproape de axul pistei în orice plan orizontal la care DDM este zero. Sector de curs. Un sector aflat în plan orizontal, care conține linia de curs și este delimitat de locurile geometrice ale punctelor celor mai apropiate de linia de curs la care DDM este 0,155. Diferența în adâncimea (gradelor) de modulație (DDM) Adâncimea procentuală (gradul) a modulației semnalului mai puternic minus adâncimea procentuală (gradul) a modulației semnalului mai slab, împărțită la 100. Sensibilitatea deviației fasciculului ILS Direcție (LLZ). Raportul dintre DDM măsurat și deviația laterală corespunzătoare față de linia de referință. ILS categoria I de performanță. Un ILS care furnizează informații de ghidare, de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcție intersectează panta de coborâre ILS, la o înălțime de 30 m (100
8. ft)sau mai puțin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei. NOTĂ: Limita inferioară este fixată la 30 m (100
9. ft)sub minimul înălțimii de luare a deciziei (DH) pentru Categoria I. ILS categoria II de performanță. Un ILS care furnizează informații de ghidare, de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcție intersectează panta de coborâre ILS, la o înălțime de 15 m (50
10. ft)sau mai puțin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei. NOTĂ: Limita inferioară este fixată la 15 m (50
11. ft)sub minimul înălțimii de luare a deciziei (DH) pentru Categoria II. ILS categoria III de performanță. Un ILS care, cu ajutorul echipamentelor auxiliare, în cazurile în care este necesar, furnizează informații de ghidare de la limita de acoperire a dispozitivului până la și de-a lungul suprafeței pistei. Sector de curs anterior. Sectorul de curs care este situat pe aceeași parte a fasciculului de direcție ca și pista. Sector de curs median. Sectorul, în plan orizontal, care conține linia de curs și este delimitat de locurile geometrice ale punctelor care se află cel mai aproape de linia de curs, în care DDM este de 0,0775. Sectorul median al pantei de coborâre ILS. Sectorul, în plan vertical, care conține panta de coborâre ILS și este delimitat de locurile geometrice ale punctelor care se află cel mai aproape de panta de coborâre în care DDM este de 0,0875. Continuitatea serviciului ILS Calitate referitoare la frecvența redusă a întreruperilor de semnal radiat. Nivelul de continuitate al funcționării fasciculului de direcție sau al pantei de coborâre este exprimat ca probabilitatea de a nu pierde semnalele de ghidare radiate. Panta de coborâre ILS Locul geometric al punctelor, în planul vertical, care conține axul pistei la care DDM este zero și care este cel mai apropiat de planul orizontal. Unghiul pantei de coborâre ILS. Unghiul între o linie dreaptă care reprezintă valoarea medie a pantei de coborâre și orizontală. Sectorul pantei de coborâre ILS. Sectorul, în plan vertical, care conține panta de coborâre ILS și este delimitat de locurile geometrice ale punctelor celor mai apropiate de panta ILS, la care DDM este 0,175. Integritatea ILS. Calitatea care se referă la încrederea care poate fi acordată în ceea ce privește corectitudinea informațiilor furnizate de dispozitiv. Nivelul de integritate al fasciculului de direcție sau al pantei de coborâre este exprimat în funcție de probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false. Punctul "A" ILS. Un punct de pe panta de coborâre ILS, situat în lungul prelungirii axului pistei, pe direcția de apropiere și aflat la o distanță de 7,5 km (4 NM) de la pragul pistei. Punctul "B" ILS. Un punct de pe panta de coborâre ILS, situat în lungul prelungirii axului pistei, pe direcția de apropiere, aflat la o distanță de 1050 m (3500
12. ft)de la pragul pistei. Punctul "C" ILS. Un punct prin care porțiunea dreaptă prelungită în jos a pantei nominale de coborâre ILS trece la o înălțime de 30 m (100
13. ft)deasupra planului orizontal care conține pragul pistei. Punctul "D" ILS. Un punct aflat la 4 m (12
14. ft)deasupra axului pistei și la 900 m (3000
15. ft)de la pragul pistei, pe direcția fasciculului de direcție. Punctul "E" ILS. Un punct aflat la 4 m (12
16. ft)deasupra axului pistei și la 600 m (2000
17. ft)de la capătul pistei, în direcția pragului pistei. Punctul de referință ILS (Punctul "T"). Un punct aflat la o înălțime specificată, situat deasupra intersecției axului pistei cu planul vertical al pragului pistei și prin care trece porțiunea dreaptă prelungită în jos a pantei de coborâre ILS. Sistem ILS Pantă cu două frecvențe. Un sistem ILS pantă (GP), la care acoperirea este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiație independente, distanțate (spațiate) pe frecvențe purtătoare separate, în cadrul canalului ILS pantă (GP) respectiv. Sistem ILS Direcție cu două frecvențe. Un sistem ILS Direcție (LLZ), la care acoperirea este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiație independente, distanțate (spațiate), pe frecvențe purtătoare separate, în cadrul canalului VHF al ILS direcție (LLZ) respectiv. ... 3.1.2. Cerințe de bază3.1.2.1. ILS cuprinde următoarele componente de bază:
18. a)echipament de Direcție LLZ VHF, sistem de monitorizare aferent, telecomandă și echipament indicator; ...
19. b)echipament de Pantă GP UHF, sistem de monitorizare aferent, telecomandă și echipament indicator; ...
20. c)un mijloc corespunzător, care să permită teste de verificare a pantei de aterizare. ... Notă. - Manualul procedurilor pentru servicii de navigație aeriană - Operarea aeronavelor (PANS- OPS) (Doc. 8168), furnizează material de îndrumare asupra modului de desfășurare a activităților de verificare a echipamentului de Pantă (GP).3.1.2.1.1. Informația privind distanța la prag, care permite efectuarea testelor de verificare a pantei de aterizare, ar trebui să fie furnizată fie de către radiomarkerele VHF, sau de către echipamentul de măsurare a distanței (DME), împreună cu sistemul de monitorizare asociat și echipamentul de telecomandă și indicator la distanță. ... 3.1.2.1.2. Dacă unul sau mai multe radiomarkere VHF sunt utilizate pentru a furniza informația de distanță la prag, echipamentul trebuie să se conformeze specificațiilor din 3.1.7. Dacă DME-ul este utilizat în locul radiomarkerelor, echipamentul trebuie să se conformeze specificațiilor din 3.1.7.6.5. ... 3.1.2.1.3. Sistemele ILS de categoriile I, II și III de perfomanță furnizează indicații la punctele desemnate de control la distanță, privind starea operațională a tuturor componentelor sistemului ILS de la sol, după cum urmează:
21. a)pentru toate sistemele ILS de categoria a II-a și a III-a, unitatea de servicii de trafic aerian implicată în controlul aeronavei, în zona de apropiere finală, este unul din punctele de control la distanță și care recepționează informații despre starea operațională a ILS, cu o întârziere corespunzătoare cerințelor mediului operațional; ...
22. b)pentru un ILS categoria I, dacă acel ILS furnizează un serviciu de radionavigație esențial, unitatea de servicii de trafic aerian implicată în controlul aeronavei, în zona de apropiere finală, este unul din punctele de control la distanță și care recepționează informații despre starea operațională a ILS, cu o întârziere corespunzătoare cerințelor mediului operațional. ... NOTĂ: Specificațiile din prezenta reglementare trebuie să fie utilizate ca un mijloc pentru a susține funcțiile managementului traficului aerian și cerințele aplicabile oportune la un moment dat, dimensionate în concordanță cu 2.3.1. ... ... 3.1.2.2. ILS este construit și reglat astfel încât, la o anumită distanță de la pragul pistei, indicațiile instrumentale similare de la bord, au devieri similare de la linia de curs sau panta de coborâre ILS după caz, indiferent de echipamentul de la sol aflat în funcțiune. ... 3.1.2.3. Componentele de direcție și pantă ale ILS, specificate la 3.1.2.1
23. a)și b), care fac parte din ILS categoria I de performanță, trebuie să respecte cel puțin standardele de la 3.1.3, respectiv 3.1.5, cu excepția celor care stipulează aplicarea la ILS - categoria II de performanță. ... 3.1.2.4. Componentele de direcție și pantă ale ILS, specificate la 3.1.2.1
24. a)și b), care fac parte din ILS - categoria II de performanță, trebuie să respecte standardele aplicabile acestor componente aferente ILS - categoria I de performanță, completate sau modificate de standardele de la 3.1.3 și 3.1.5, care stipulează aplicarea la ILS - categoria II de performanță. ... 3.1.2.5. Componentele de direcție și pantă ale ILS și alte echipamente auxiliare, menționate la punctul 3.1.2.1.1, care fac parte dintr-un ILS - categoria III de performanță, trebuie să respecte standardele aplicabile acestor componente din cadrul ILS - categoriile I și II de performanță, cu excepția completărilor din standardele de la 3.1.3 și 3.1.5, care se referă la ILS - categoria III de performanță. ... 3.1.2.6. Pentru a asigura un nivel corespunzător de siguranță, ILS este proiectat și întreținut astfel încât probabilitatea de funcționare în limitele cerințelor de performanță specificate să fie ridicată, în concordanță cu categoria de performanță operațională aferentă.3.1.2.6.1. Pentru ILS-urile de Direcție și de Pantă de Categoriile II și III, nivelurile de integritate și continuitate ale serviciilor trebuie să fie cel puțin de nivelul 3, după cum sunt definite în 3.1.3.12.4 (ILS Direcție) și 3.1.5.8.4 (ILS Pantă). NOTĂ: Se intenționează ca specificațiile pentru ILS - categoriile II și III de performanță să atingă cel mai înalt grad de integritate a sistemului, fiabilitate și stabilitate în exploatare, în cele mai nefavorabile condiții de mediu care pot fi întâlnite. ... ... 3.1.2.7. În locațiile în care două echipamente ILS distincte deservesc capetele opuse ale unei singure piste și ar apărea interferențe în mediul operațional dacă ar emite ambele echipamente, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că numai ILS Direcție (LLZ) care deservește direcția de apropiere în uz va radia. Nota 1. - În timp ce un survol la mică înălțime deasupra unui ILS Direcție poate genera interferențe la receptoarele ILS de bord, aceste interferențe pot fi considerate ca dăunătoare din punct de vedere operațional atunci când au loc în anumite condiții, de exemplu, fără indicații vizuale ale pistei, sau atunci când apropierile și aterizările pe pilot automat sunt efectuate în condiții VFR. Nota 2. - Interferențele pot fi, de asemenea, produse de emisii ale altor ILS Direcție care nu deservesc capătul opus al aceleiași piste (adică care traversează piste paralele sau adiacente). Nota 3. - Un dispozitiv de interblocare poate fi furnizat prin intermediul mijloacelor hardware, software sau printr-un mijloc procedural echivalent.3.1.2.7.1. În locațiile în care echipamentele ILS care deservesc capete opuse ale aceleiași piste sau piste diferite pe același aeroport utilizează aceleași perechi de frecvențe, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că doar un singur echipament emite la un moment dat. La comutarea de pe un echipament ILS pe celălalt, radiația provenită de la amândouă trebuie să fie suprimată timp de minimum 20 de secunde. ... ... 3.1.2.8. La acele amplasamente unde un echipament ILS și un echipament GBAS deservesc direcțiile opuse de apropiere ale aceleiași piste, atunci când direcția de apropiere în serviciu nu este cea deservită de ILS, LLZ-ul nu va radia atunci când sunt în serviciu operațiuni GBAS în condiții de vizibilitate redusă care necesită GAST D, cu excepția situațiilor în care poate fi demonstrat că semnalul LLZ este compatibil cu cerințele ce definesc raporturile dintre semnalele dorite și cele nedorite și cu puterea maximă a canalului adiacent tolerată de receptorul GBAS VDB. Notă. - Material suplimentar de îndrumare asupra operării ILS Direcție (LLZ) pe aceeași frecvență, este prezentat în RACR CNS, vol. 5, capitolul 4. ... ... 3.1.3. ILS Direcție (Localizer - LLZ) VHF și monitorul asociat Introducere. Specificațiile din prezenta secțiune acoperă ILS-urile LLZ, care furnizează fie informații pozitive de ghidare pentru un azimut de 360 grade, fie furnizează această ghidare numai în cadrul unei anumite porțiuni din azimutul frontal (vezi 3.1.3.7.4). În cazul în care sunt instalate ILS LLZ care furnizează informații de ghidare într-un sector limitat, informațiile de la anumite mijloace de navigație poziționate corespunzător, împreună cu procedurile adecvate, trebuie în general să asigure că orice informații de ghidare confuze, în afara sectorului, nu sunt semnificative din punct de vedere operațional.3.1.3.1. Generalități3.1.3.1.1. Radiația de la sistemul de antene al ILS LLZ produce o caracteristică de directivitate compusă, care este modulată în amplitudine de un ton de 90 Hz și unul de 150 Hz. Caracteristica de radiație produce un sector de curs, cu un ton predominând pe o parte a cursului și celălalt ton predominând pe partea opusă. ... 3.1.3.1.2. Când un observator este cu fața la ILS LLZ, la capătul unei piste, pe direcția de apropiere, gradul de modulație al frecvenței purtătoare radio produsă de tonul de 150 Hz predomină pe partea dreaptă a observatorului, iar cea produsă de tonul de 90 Hz predomină pe partea stângă a observatorului. ... 3.1.3.1.3. Toate unghiurile orizontale utilizate în specificarea caracteristicilor de câmp ale ILS LLZ își au originea în centrul sistemului de antene ILS LLZ, care furnizează semnalele utilizate în sectorul de curs frontal. ... ... 3.1.3.2. Frecvența radio3.1.3.2.1. ILS LLZ trebuie să funcționeze în banda 108 MHz până la 111.975 MHz. În cazurile în care se utilizează o singură frecvență radio purtătoare, toleranța frecvenței nu trebuie să depășească plus sau minus 0,005 procente. În cazurile în care se utilizează două frecvențe radio purtătoare, toleranța de frecvență nu trebuie să depășească 0,002 procente, iar banda nominală ocupată de frecvențele purtătoare trebuie să fie simetrică față de frecvența asignată. Cu toate toleranțele aplicate, separarea de frecvență între frecvențele purtătoare nu trebuie să fie mai mică de 5 kHz și nici mai mare de 14 kHz. ... 3.1.3.2.2. Emisia ILS LLZ este polarizată orizontal. Componenta polarizată vertical a radiației, pe linia de curs, nu trebuie să o depășească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,016, când aeronava este poziționată pe linia de curs și are o mișcare de ruliu de 20 de grade față de orizontală.3.1.3.2.2.1. Pentru ILS LLZ categoria a II-a de performanță, componenta polarizată vertical a radiației pe linia de curs nu trebuie să o depășească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,008, când o aeronavă este poziționată pe linia de curs și are o mișcare de ruliu de 20 de grade față de orizontală. ... 3.1.3.2.2.2. Pentru ILS LLZ categoria a III de performanță, componenta polarizată vertical a radiației, în cadrul unui sector delimitat de 0,02 DDM, de o parte și de alta a liniei de curs, nu trebuie să o depășească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,005, când o aeronavă are o mișcare de ruliu de 20 de grade față de orizontală. ... ... 3.1.3.2.3. Pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță, semnalele emise de la emițător nu trebuie să conțină nicio componentă care să aibă ca rezultat o fluctuație aparentă a liniei de curs de peste 0,005 DDM vârf-vârf, în banda de frecvență de la 0.01 Hz până la 10 Hz. ... ... 3.1.3.3. Acoperirea3.1.3.3.1. ILS LLZ trebuie să furnizeze suficiente semnale pentru a permite funcționarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, pe sectoarele de acoperire ale ILS LLZ și ILS GP. Sectorul de acoperire al fasciculului de direcție se întinde din centrul sistemului de antene ILS LLZ până la distanța de: ● 46,3 km (25 NM), între zero și plus sau minus 10 grade, de la linia de curs frontală; ● 31,5 km (17 NM), între plus sau minus 10 grade și plus sau minus 35 grade de la linia de curs frontală; ● 18,5 km (10 NM), în afara unghiului de plus sau minus 35 grade, dacă se asigură acoperirea; exceptând ca, în cazurile în care caracteristicile topografice dictează, sau cerințele operaționale permit, limitele pot fi reduse la 33,3 km (18 NM), în cadrul sectorului de plus sau minus 10 grade și 18,5 km (10 NM), în cadrul restului de acoperire, când mijloacele de navigație alternative asigură o acoperire satisfăcătoare în cadrul zonei de apropiere intermediară. Semnalele ILS LLZ trebuie să poată fi recepționate la distanțele specificate, la și peste o înălțime de 600 m (2000
25. ft)deasupra cotei pragului, sau 300 m (1000 ft), deasupra cotei celui mai înalt punct din zonele de apropiere intermediară și finală, oricare dintre ele ar fi mai înalt. Astfel de semnale trebuie să poată fi recepționate, la distanțele specificate, până la o suprafață care se extinde în afara acoperirii antenei de direcție și înclinată la 7 grade deasupra orizontalei. ... 3.1.3.3.2. În toate părțile volumului de acoperire menționat la 3.1.3.3.1, altele decât cele menționate la 3.1.3.3.2.1, 3.1.3.3.2.2 și 3.1.3.3.2.3, intensitatea câmpului nu trebuie să fie mai mică de 40 microvolți per metru (minus 114 dBW/mp). Acest câmp de intensitate minimă este necesar pentru a permite utilizarea operațională satisfăcătoare a ILS LLZ.3.1.3.3.2.1. Pentru ILS LLZ categoria I de performanță, intensitatea minimă a câmpului ILS GP și în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ, de la o distanță de 18,5 km (10 NM) până la o înălțime de 30 m (100
26. ft)deasupra planului orizontal, care conține pragul pistei, nu trebuie să fie mai mică de 90 microvolți per metru (minus 107 dBW/mp). ... 3.1.3.3.2.2. Pentru ILS LLZ categoria II de performanță, intensitatea minimă a câmpului ILS GP și în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolți per metru (minus 106 dBW/mp), la o distanță de 18,5 km (10 NM), crescând până la nu mai puțin de 200 microvolți per metru (minus 100 dBW/mp), la o înălțime de 15 m (50
27. ft)deasupra planului orizontal care conține pragul pistei. ... 3.1.3.3.2.3. Pentru ILS LLZ categoria III de performanță, intensitatea minimă a câmpului ILS GP și în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolți per metru (minus 106 dBW/mp), la o distanță de 18,5 km (10 NM), crescând până la nu mai puțin de 200 microvolți per metru (minus 100 dBW/
28. mp)la 6 m (20 ft), deasupra planului orizontal care conține pragul pistei. De la acest punct până la un alt punct la 4 m (12
29. ft)deasupra axului pistei și 300 m (1000
30. ft)de la pragul pistei în direcția ILS LLZ și de acolo, la o înălțime de 4 m (12
31. ft)de-a lungul pistei, în direcția ILS LLZ, intensitatea câmpului nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolți per metru (minus 106 dBW/mp). ... Intensitățile câmpului, redate la 3.1.3.3.2.2 și 3.1.3.3.2.3, sunt necesare pentru a furniza raportul semnal/zgomot necesar pentru o mai bună integritate. ... 3.1.3.3.3. Peste 7 grade, semnalele trebuie reduse până la o valoare cât mai scăzută posibil. Cerințele de la 3.1.3.3.1, 3.1.3.3.2.1, 3.1.3.3.2.2 și 3.1.3.3.2.3 se bazează pe ipoteza că aeronava se îndreaptă drept către mijlocul de navigație. ... 3.1.3.3.4. În cazul în care acoperirea este realizată de un ILS LLZ care utilizează două frecvențe radio purtătoare, una care asigură o diagramă a câmpului de radiație în sectorul de curs frontal, iar cealaltă care asigură o diagramă a câmpului de radiație în afara sectorului respectiv, raportul dintre intensitățile semnalelor celor două frecvențe purtătoare în spațiu, în cadrul sectorului de curs frontal și în limitele de acoperire menționate la 3.1.3.3.1 nu trebuie să fie mai mic de 10 dB. ... 3.1.3.3.5. Pentru ILS LLZ categoria III de performanță, raportul intensităților semnalelor celor două frecvențe purtătoare în spațiu, în cadrul sectorului de curs frontal, nu trebuie să fie mai mic de 16 dB. ... ... 3.1.3.4. Structura cursului3.1.3.4.1. Pentru ILS LLZ categoria I de performanță, oscilațiile de pe linia de curs nu trebuie să aibă amplitudini care să le depășească pe următoarele:Zonă Amplitudine (DDM) (95 procente probabilitate) Limita exterioară a acoperirii până la Punctul "A" ILS 0,031 Punctul "A" ILS până la Punctul "B" ILS 0,031 la Punctul "A" ILS scăzând cu o rată liniară până la 0,015 la Punctul "B" ILS Punctul "B" ILS până la0,015 Punctul "C" ILS până la ... 3.1.3.4.2. Pentru ILS LLZ categoriile II și III de performanță, oscilațiile de pe linia de curs nu trebuie să aibă amplitudini care să le depășească pe următoarele:Zonă Amplitudine (DDM) (95 procente probabilitate) Limita exterioară a acoperirii până la Punctul "A" ILS 0,031 Punctul "A" ILS până la Punctul "B" ILS 0,031 la Punctul "A" ILS, scăzând cu o rată liniară până la 0,005 la Punctul "B" ILS Punctul "B" ILS până la Punctul de referință ILS 0,005 iar, pentru categoria III numai: Punctul de referință ILS până la Punctul "D" ILS 0,005 Punctul "D" până la Punctul "E" 0,005 în Punctul "D" ILS crescând cu o rată liniară până la 0,010 în Punctul "E" ILS Amplitudinile la care se face referire la 3.1.3.4.1 și 3.1.3.4.2 sunt ale DDM, datorate oscilațiilor de pe linia mediană de curs, când acestea sunt reglate corespunzător. ... ... 3.1.3.5. Modulația frecvenței purtătoare3.1.3.5.1. Adâncimea nominală a modulației frecvenței radio purtătoare, datorate fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz și 150 Hz, trebuie să fie de 20 procente de-a lungul liniei de curs. ... 3.1.3.5.2. Adâncimea (gradul) de modulației frecvenței radio purtătoare, datorate fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz și 150 Hz, trebuie să fie între limitele de 18 și 22 procente. ... 3.1.3.5.3. Frecvențelor tonurilor de modulație trebuie să li se aplice următoarele toleranțe:
32. a)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz, plus sau minus 2,5 procente; ...
33. b)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz, plus sau minus 1,5 procente, pentru ILS categoria a II-a de performanță; ...
34. c)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz, plus sau minus 1 procent, pentru ILS categoria a III-a de performanță; ...
35. d)conținutul total de armonici ale tonului de 90 Hz nu trebuie să depășească 10 procente; în plus, pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță, armonica a doua a tonului de 90 Hz nu trebuie să depășească 5 procente; ...
36. e)conținutul total de armonici ale tonului de 150 Hz nu trebuie să depășească 10 procente. ... 3.1.3.5.3.1. Pentru ILS - categoria I de performanță, tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz, plus sau minus 1,5 procente, atunci când este posibil. ... 3.1.3.5.3.2. Pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță, adâncimea (gradul) de modulației în amplitudine a frecvenței radio purtătoare, la frecvența sursei de alimentare sau armonicele acesteia, sau prin alte componente nedorite, nu trebuie să depășească 0,5 procente. Armonicile alimentării sau alte componente nedorite de zgomot care ar putea intermodula cu tonurile de 90 Hz și 150 Hz sau cu armonicile acestora, producând fluctuații pe linia de curs, nu trebuie să depășească 0,05 procente din adâncimea (gradul) de modulației frecvenței radio purtătoare. ... 3.1.3.5.3.3. Tonurile de modulație trebuie să fie sincronizate în fază, astfel încât, pe o jumătate a sectorului de curs, undele demodulate de 90 Hz și de 150 Hz să treacă prin zero în aceeași direcție în limita a:
37. a)pentru ILS LLZ categoriile I și II de performanță: 20 grade și ...
38. b)pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță: 10 grade, în fază, raportat la componenta de 150 Hz, la fiecare jumătate de ciclu al formei de undă combinate, de 90 Hz și 150 Hz. ... Definirea relației dintre faze în acest mod nu are scopul de a implica o cerință, în sensul măsurării fazei pe jumătatea sectorului de curs. ... 3.1.3.5.3.4. În cazul sistemelor ILS LLZ cu două frecvențe, 3.1.3.5.3.3 trebuie să se aplice fiecărei frecvențe purtătoare. În plus, tonul moduației de 90 Hz, al uneia dintre frecvențele purtătoare, trebuie să fie sincronizat în fază cu tonul modulației de 90 Hz al celeilalte frecvențe purtătoare, astfel încât formele de undă demodulate trec prin zero, în aceeași direcție, în limita a:
39. a)pentru ILS LLZ categoriile I și II: 20 grade și ...
40. b)pentru ILS LLZ categoria a III-a: 10 grade, în fază, raportat la 90 Hz. În mod similar, tonurile de 150 Hz ale celor două frecvențe purtătoare trebuie să fie sincronizate în fază, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeași direcție în limita a:1) pentru ILS LLZ categoriile I și II: 20 grade și ... 2) pentru ILS LLZ categoria a III-a: 10 grade, ... ... în fază, raportat la 150 Hz. ... 3.1.3.5.3.5. Sunt permise sisteme ILS LLZ, cu două frecvențe alternative, care utilizează sinfazări audio, diferite de cele utilizate în condiții sinfazice normale, descrise la punctul 3.1.3.5.3.4. În acest sistem alternativ, sincronizarea fazelor de 90 Hz și 150 Hz trebuie să fie reglată la valorile lor nominale, în limite echivalente celor stipulate la punctul 3.1.3.5.3.4. Aceasta are scopul de a asigura funcționarea corectă a receptorului de la bordul aeronavei, în zona din afara liniei de curs în care intensitățile semnalelor celor două frecvențe purtătoare sunt aproximativ egale. ... 3.1.3.5.3.6. Suma gradelor de modulație ale frecvenței radio purtătoare, datorate tonurilor de 90 Hz și 150 Hz, nu trebuie să depășească 60 procente sau să fie mai mică de 30 procente, în limita de acoperire impusă.3.1.3.5.3.6.1. Pentru echipamentele instalate după 1 ianuarie 2000, suma adâncimilor (gradelor) de modulație ale frecvenței radio purtătoare, datorate tonurilor de 90 Hz și de 150 Hz, nu trebuie să depășească 60 procente sau să fie sub 30 procente, în limitele de acoperire impuse. Dacă suma gradelor de modulație este mai mare de 60 procente pentru ILS LLZ categoria I de performanță, sensibilitatea nominală la deviere poate fi reglată, așa cum se prevede la punctul 3.1.3.7.1, pentru a obține limita de modulație sus menționată. Pentru sistemele cu două frecvențe, standardul pentru suma maximă a adâncimilor de modulație nu se aplică la sau în apropierea azimuturilor unde nivelurile semnalului frecvenței purtătoare pentru curs și clearance sunt egale în amplitudine (adică la azimuturi la care ambele sisteme de transmisie au o contribuție semnificativă asupra sumei gradelor de modulație). Standardul pentru suma minimă a adâncimilor (gradelor) de modulație se bazează pe setarea nivelului de alarmare în caz de funcționare deficitară, cum ar fi pentru valoarea de 30 procente. ... ... 3.1.3.5.3.7. La utilizarea unui ILS LLZ pentru comunicații radiotelefonice, suma gradelor de modulație a frecvenței radio purtătoare, datorată tonurilor de 90 Hz și 150 Hz, nu trebuie să depășească 65 procente, în limita a 10 grade față de linia de curs și nu trebuie să depășească 78 procente în orice alt punct din jurul ILS LLZ. ... ... 3.1.3.5.4. Modulațiile nedorite de frecvență și de fază asupra frecvențelor radio purtătoare ale ILS LLZ, care pot afecta valorile DDM afișate în receptorii ILS LLZ, trebuie minimizate pe cât posibil. ... ... 3.1.3.6. Precizia aliniamentului de curs3.1.3.6.1. Linia de curs mediană trebuie să fie reglată și menținută în limitele echivalente, cu următoarele devieri de la axul pistei, la punctul de referință al ILS:
41. a)pentru ILS LLZ categoria I de performanță: plus sau minus 10,5 m (35 ft), sau echivalentul liniar al 0,015 DDM, oricare dintre ele este mai mic; ...
42. b)pentru ILS LLZ categoria II de performanță: plus sau minus 7,5 m (25 ft); ...
43. c)pentru ILS LLZ categoria III de performanță: plus sau minus 3 m (10 ft). ... ... 3.1.3.6.2. [Rezervat] ... ... 3.1.3.7. Sensibilitatea la deviație3.1.3.7.1. Sensibilitatea nominală la deviație, în jumătatea de sector de curs ILS, trebuie să fie de 0,00145 DDM/m (0,00044 DDM/ft), la punctul de referință al ILS, cu excepția celei pentru ILS LLZ categoria I, pentru care, în cazul în care sensibilitatea nominală la deviație specificată nu poate fi respectată, sensibilitatea la deviație trebuie să fie reglată cât mai aproape posibil de valoarea respectivă. Pentru ILS LLZ Categoria I de performanță, pentru o pistă de categoria 1 și 2, sensibilitatea nominală la deviație trebuie să fie atinsă în Punctul "B" ILS. Unghiul maxim al sectorului de curs nu trebuie să depășească 6 grade. Pistele de categoriile 1 și 2 sunt definite în RACR-AD-PTA. ... 3.1.3.7.2. Sensibilitatea la deviația laterală trebuie să fie reglată și menținută în limitele de plus sau minus:
44. a)17 procente din valoarea nominală, pentru categoriile I și II de performanță; ...
45. b)10 procente din valoarea nominală, pentru categoria a III-a de performanță. ... ... 3.1.3.7.3. [Rezervat] ... 3.1.3.7.4. Creșterea DDM trebuie să fie în mare măsură liniară față de deviația unghiulară, față de linia de curs frontal (în care DDM este zero), până la un unghi pe oricare dintre părțile liniei de curs frontal, unde DDM este 0,180. Din acel unghi până la plus sau minus 10 grade, DDM nu trebuie să fie mai mic de 0,180. De la plus sau minus 10 grade până la plus sau minus 35 grade, DDM nu trebuie să fie mai mic de 0,155. În cazurile în care este necesară acoperirea dincolo de sectorul de plus sau minus 35 grade, DDM în zona de acoperire, cu excepția sectorului de curs de spate, nu trebuie să fie mai mic de 0,155. Linearitatea modificării DDM în raport cu deviația unghiulară este extrem de importantă în apropierea liniei de curs. Ceea ce este peste DDM, în sectorul de 10-35 grade, trebuie considerat o cerință minimă pentru utilizarea ILS drept mijloc de aterizare. Oriunde este posibil un DDM mai mare, adică 0,180, este avantajos pentru ca aeronavele de viteză mare să realizeze interceptări la unghiuri mari, la distanțele dorite din punct de vedere operațional, cu condiția să fie respectate limitele privind procentajul de modulație, prevăzute la punctul 3.1.3.5.3.6. Oriunde este posibil, nivelul de captură a ILS LLZ, al sistemelor automate de control al zborului, trebuie stabilit la sau sub 0,175 DDM, pentru a preîntâmpina capturi false ale LLZ. ... ... 3.1.3.8. Comunicații voce3.1.3.8.1. ILS LLZ de categoriile I și II de performanță pot furniza un canal de comunicații radiotelefonice sol-aer, spre a fi operat simultan cu semnalele de identificare și navigație, cu condiția ca operarea acestuia să nu interfereze în niciun fel cu funcția de bază a LLZ. ... 3.1.3.8.2. ILS LLZ categoria a III-a nu au un astfel de canal, cu excepția cazului în care s-a acordat o atenție extrem de mare în proiectarea și funcționarea echipamentului, pentru a se asigura că nu există nicio posibilitate de interferență cu îndrumarea de navigație. ... 3.1.3.8.3. Dacă există canalul, acesta trebuie să respecte următoarele standarde:3.1.3.8.3.1. Canalul este pe aceeași frecvență sau aceleași frecvențe radio purtătoare ca și cele utilizate pentru funcția ILS Direcție (LLZ), iar radiația purtătoare este polarizată orizontal. În situațiile în care două frecvențe purtătoare sunt modulate cu voce, fazele relative ale modulațiilor asupra celor două frecvențe purtătoare trebuie să fie astfel realizate încât să se evite apariția nulurilor în acoperirea LLZ. ... 3.1.3.8.3.2. Adâncimea (gradul) vârfului de modulație al frecvenței sau frecvențelor purtătoare, datorată comunicațiilor radiotelefonice, nu trebuie să depășească 50 de procente, însă trebuie să fie reglată astfel încât:
46. a)raportul dintre adâncimea (gradul) vârfului de modulație datorată comunicațiilor radiotelefonice și cea datorată semnalului de identificare este de aproximativ 9:1; ...
47. b)suma componentelor modulației datorate utilizării canalului de radiotelefonie, semnalelor de navigație și semnalelor de identificare nu trebuie să depășească 95 de procente. ... ... 3.1.3.8.3.3. Caracteristicile de frecvență audio ale canalului de radiotelefonie trebuie să fie fixate în limita a 3 dB, raportate la nivelul de 1000 Hz, în intervalul de la 300 la 3000 Hz. ... ... ... 3.1.3.9. Identificarea3.1.3.9.1. ILS Direcție (LLZ) face transmisia simultană a unui semnal de identificare, specific pistei și direcției de apropiere, pe aceeași frecvență sau frecvențe radio purtătoare ca și cea utilizată pentru funcția ILS LLZ. Transmisia semnalului de identificare nu trebuie să interfereze în niciun fel cu funcția de bază a ILS LLZ. ... 3.1.3.9.2. Semnalul de identificare este produs de o modulație clasa A2A, a frecvenței sau frecvențelor radio purtătoare, care utilizează un ton al modulației de 1020 Hz, plus sau minus 50 Hz. Adâncimea modulației este între limitele de 5 și 15 procente exceptând că, acolo unde există un canal de comunicații radiotelefonice, adâncimea (gradul) modulației este reglată astfel încât raportul dintre adâncimea (gradul) vârfului de modulație datorată comunicațiilor radiotelefonice și cea datorată modulației semnalului de identificare este de aproximativ 9:1 (vezi 3.1.3.8.3.2). Emisiile ce poartă semnalul de identificare sunt polarizate orizontal. În cazurile în care două frecvențe purtătoare sunt modulate cu semnale de identificare, faza relativă a modulațiilor trebuie să fie astfel încât să se evite apariția nulurilor în acoperirea ILS LLZ. ... 3.1.3.9.3. Semnalul de identificare trebuie să utilizeze codul Morse internațional și constă din două sau trei litere. Acesta poate fi precedat de semnalul alocat literei "I" în codul Morse internațional, urmat de o scurtă pauză, atunci când este necesar să se distingă echipamentul ILS de alte echipamente de navigație aflate în vecinătate. ... 3.1.3.9.4. Semnalul de identificare este transmis prin puncte și linii, cu o viteză corespunzătoare unui număr de aproximativ șapte cuvinte pe minut și trebuie să fie repetat la intervale aproximativ egale, nu mai puțin de șase ori pe minut, în orice moment în care ILS Direcție este utilizat operațional. Atunci când ILS LLZ nu este utilizat operațional, ca de exemplu după eliminarea componentelor de navigație sau în timpul întreținerii sau testelor, semnalul de identificare trebuie să fie suprimat. Punctele trebuie să aibă o durată de 0,1 secunde până la 0,160 secunde. Durata liniilor trebuie să fie de trei ori durata unui punct. Intervalul între puncte și/sau linii este egal cu cel al unui punct plus sau minus 10 procente. Intervalul între litere nu trebuie să fie mai mic decât durata a trei puncte. ... ... 3.1.3.10. Poziționarea3.1.3.10.1. Pentru ILS categoriile II și III de performanță, sistemul de antene al ILS Direcție trebuie să fie poziționat în prelungirea axului pistei, la capătul acesteia, iar echipamentul trebuie să fie reglat astfel încât liniile de curs să fie într-un plan vertical care conține axul pistei deservite. Înălțimea și poziția sistemului de antene trebuie să fie în concordanță cu practicile de siguranță, de înlăturare a efectelor obstacolelor. ... 3.1.3.10.2. Pentru ILS Categoria I de Performanță, sistemul de antene al direcției trebuie să fie poziționat și reglat în conformitate cu cele stipulate la pct. 3.1.3.10.1, în afară de cazul când, datorită restricțiilor amplasamentului, sistemul de antene trebuie să fie poziționat decalat față de prelungirea axului pistei.3.1.3.10.2.1. Sistemul de direcție decalat trebuie să fie poziționat și reglat în conformitate cu prevederile conținute în Procedurile pentru serviciile de navigație aeriană - Operarea aeronavelor (PANS-OPS) (Doc 8168), volumul II, iar standardele pentru ILS Direcție trebuie să aibă ca referință punctul fictiv al pragului asociat. ... ... ... 3.1.3.11. Monitorizarea.3.1.3.11.1. Sistemul automat de monitorizare trebuie să transmită o avertizare către punctele de control selectate și să aibă ca rezultat una dintre următoarele, în perioada de timp menționată la punctul 3.1.3.11.3.1, în cazul în care oricare dintre situațiile prezentate la punctul 3.1.3.11.2 persistă una din următoarele:
48. a)întreruperea radiației și ...
49. b)înlăturarea componentelor de navigație și identificare de la frecvența purtătoare. ... ... 3.1.3.11.2. Condițiile care impun inițierea acțiunii monitorului sunt următoarele:
50. a)pentru ILS LLZ categoria I de performanță, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei, echivalentă cu mai mult de 10,5 m (35 ft), sau echivalent liniar cu 0,015 DDM, oricare este mai mic, la punctul de referință ILS; ...
51. b)pentru ILS LLZ categoria II de performanță, o deplasare a liniei mediane de curs, de la axul pistei, echivalentă cu peste 7,5 m (25 ft), la punctul de referință ILS; ...
52. c)pentru ILS LLZ categoria III de performanță, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei, echivalentă cu peste 6 m (20
53. ft)la punctul de referință ILS; ...
54. d)în cazul ILS LLZ în care funcțiile de bază sunt asigurate prin utilizarea unui sistem cu o singură frecvență, o reducere a puterii de emisie astfel încât oricare din cerințele 3.1.3.3, 3.1.3.4 și 3.1.3.5 nu mai sunt îndeplinite, sau o reducere a puterii de emisie până la mai puțin de 50 procente din cea normală (oricare din condiții apare prima); ...
55. e)în cazul ILS-urilor LLZ, în care funcțiile de bază sunt asigurate prin utilizarea unui sistem cu două frecvențe, o reducere a puterii emise a oricăreia dintre frecvențele purtătoare până la mai puțin de 80 procente din cea normală, exceptând faptul că poate fi permisă o reducere între 80 procente și 50 procente din cea normală, cu condiția ca LLZ să continue să respecte cerințele 3.1.3.3, 3.1.3.4 și 3.1.3.5; Este important să se cunoască faptul că o modificare a frecvenței, având ca rezultat o pierdere a ecartului de frecvență, menționată la 3.1.3.2.1, poate produce o situație de pericol. Această problemă are o importanță operațională mai mare pentru ILS categoriile II și III. În caz de necesitate, această problemă poate fi rezolvată prin prevederi speciale de monitorizare sau printr- un circuit extrem de fiabil. ...
56. f)modificarea sensibilității la deviere, până la o valoare care să difere cu mai mult de 17 procente din valoarea nominală pentru ILS LLZ. ... În selectarea coeficientului de reducere a puterii, care este utilizată în monitorizarea la care se face referire la punctul 3.1.3.11.2 e, se acordă o atenție specială structurii lobilor vertical și orizontal (lobul vertical apare din cauza diferitelor înălțimi ale antenei) a sistemelor cu radiație combinată, când sunt utilizate două frecvențe purtătoare. Modificările mari ale raportului de putere, între frecvențele purtătoare, pot avea ca rezultat zone de clearance reduse și cursuri false în zonele din afara cursului până la limitele de acoperire verticală, menționate la 3.1.3.3.1.3.1.3.11.2.1. În cazul ILS-urilor LLZ, în care funcțiile de bază sunt furnizate de către un sistem cu două frecvențe, condițiile care impun inițierea activității de monitorizare trebuie să includă cazul în care DDM din acoperirea cerută în afara sectorului de plus sau minus 10 grade de la linia de curs frontală, cu excepția sectorului de curs de spate, scade sub 0,155. ... ... 3.1.3.11.3. Perioada totală de radiație, incluzând perioada(ele) de radiație zero, în afara limitelor de performanță specificate la a), b), c), d),
57. e)și
58. f)de la 3.1.3.11.2, trebuie să fie cât mai scurtă posibil, în concordanță cu nevoia de a evita întreruperile serviciului de navigație asigurat de LLZ.3.1.3.11.3.1. Perioada totală la care se face referire la punctul 3.1.3.11.3 nu trebuie să depășească sub nicio formă:– 10 secunde pentru ILS LLZ categoria I; ... – 5 secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a; ... – 2 secunde pentru ILS LLZ categoria a III-a. ... Perioadele totale de timp specificate sunt limite care trebuie să nu fie depășite niciodată și au scopul de a proteja aeronava în etapele finale de apropiere, de perioade prelungite sau repetate de ghidare de către ILS LLZ, în afara limitelor monitorului. Din acest motiv, acestea includ nu numai perioada inițială de funcționare în afara toleranțelor, ci și totalul oricărei sau tuturor perioadelor de radiație în afara toleranțelor, incluzând perioada(ele) de radiație zero, precum și perioada necesară extragerii componentelor de navigație și identificare din purtătoare, situație ce poate apărea la reactivarea serviciului, de exemplu în cursul funcționării consecutive a monitorului și a comutării echipamentelor ILS LLZ sau elementelor acestora. Din punct de vedere operațional, intenția este să nu fie radiat niciun semnal de ghidare, în afara limitelor de monitorizare, după perioadele de timp date și să nu se facă încercări ulterioare de a reactiva serviciul până când nu s-a scurs o perioadă de aproximativ 20 de secunde. ... 3.1.3.11.3.2. În cazul în care este posibil, perioada totală, conform 3.1.3.11.3.1, trebuie redusă astfel încât să nu depășească două secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a și o secundă pentru ILS LLZ categoria a III-a. ... ... 3.1.3.11.4. Proiectarea și funcționarea sistemului monitor trebuie să respecte cerința ca identificarea și ghidarea fasciculului de navigație să fie eliminată și să fie transmisă o avertizare către punctele desemnate de control de la distanță, în caz de avariere a însuși sistemului de monitorizare. ... ... 3.1.3.12. Nivelurile și cerințele de integritate și continuitate ale serviciului3.1.3.12.1. Pentru un ILS LLZ trebuie asignat un nivel de integritate și continuitate a serviciului, după cum este precizat în 3.1.3.12.2 până la 3.1.3.12.5. Notă. - Nivelele sunt utilizate pentru a furniza informația necesară în vederea determinării categoriei de operare și a minimei asociate, care sunt o funcție a categoriei de performanță a echipamentului, integritatea și continuitatea (separate) ale nivelului de serviciu și un număr de factori operaționali (de ex. categoria de aeronavă și calificările echipajului, condițiile meteorologice și caracteristicile pistei). Dacă un ILS LLZ nu îndeplinește cerințele proprii de integritate și continuitate ale nivelului de serviciu, poate fi posibilă utilizarea operațională în anumite limite, după cum se precizează în Manualul de Operare în Orice Condiții Meteorologice (Doc. 9365). În mod similar, dacă un LLZ depășește nivelele minime de serviciu de integritate și continuitate, pot fi cerute mai multe cerințe de operare. ... 3.1.3.12.2. Nivelul LLZ trebuie să fie nivelul 1 dacă:1) ori integritatea ori continuitatea serviciului LLZ, sau ambele nu sunt demonstrate sau ... 2) integritatea și continuitatea serviciului LLZ sunt ambele demonstrate, dar cel puțin una nu îndeplinește cerințele de nivel 2. ... 3.1.3.12.2.1. Probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu trebuie să fie mai mică de 1 - 1,0 x 10^-7 pentru orice aterizare, pentru ILS LLZ de nivel 1. ... 3.1.3.12.2.2. Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depășească 1 - 4 x 10^-6, în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS LLZ de nivel 1 (echivalentul a 1000 ore timp mediu între opriri). Notă. - Un LLZ care întrunește atât cerințele din 3.1.3.12.2.1, cât și pe cele din 3.1.3.12.2.2, îndeplinește și standardul 3.1.3.12.3 (nivelul 2 de performanță) și ca urmare trebuie identificat ca de nivel 2. ... 3.1.3.12.2.3. În eventualitatea în care valoarea de integritate pentru un LLZ de nivel 1 nu este disponibilă sau nu poate fi calculată exact, trebuie făcută o analiză detaliată pentru a asigura o monitorizare corespunzătoare a operațiunilor de siguranță în cazul cedărilor. ... ... 3.1.3.12.3. LLZ este de nivelul 2, dacă:– probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 1,0 x 10^-7 pentru nicio aterizare și ... – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 4 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 1000 de ore timp mediu între ieșirile din funcțiune). ... ... 3.1.3.12.4. LLZ este de nivelul 3, dacă:– probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 0,5 x 10^-9 pentru nicio aterizare și ... – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 2 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 2000 de ore timp mediu între ieșirile din funcțiune). ... ... 3.1.3.12.5. LLZ este de nivelul 4, dacă:– probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 0,5 x 10^-9 pentru nicio aterizare și ... – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 2 x 10^-6 în orice perioadă de 30 secunde (echivalentul a 4000 de ore timp mediu între ieșirile din funcțiune). ... ... ... ... 3.1.4. Condițiile de performanță privind imunitatea la interferențe pentru sistemele de recepție ILS LLZ3.1.4.1. Sistemul de recepție al ILS LLZ trebuie să asigure imunitatea corespunzătoare la interferența produselor de intermodulație de ordinul al treilea, pentru două semnale, cauzată de semnalele de transmisie FM VHF, cu niveluri după cum urmează: 2N

(1)+ N

(2)+ 72 ≤ 0, pentru semnalele de transmisie sunet FM VHF, în intervalul 107,7 - 108,0 MHz și 2N

(1)+ N

(2)+ 3 (24 - 20 logdeltaf/0.4) ≤ 0, pentru semnale de transmisie sunet FM VHF, sub 107,7 MHz, unde frecvențele celor două semnale de transmisie sunet FM VHF produc, în cadrul receptorului, un produs de intermodulație de ordinul al treilea, a două semnale, pe frecvența ILS LLZ. N

(1)și N

(2)sunt nivelele (dBm) celor două semnale de transmisie sunet FM VHF, la intrarea receptorului ILS LLZ. Niciunul dintre nivele nu trebuie să depășească criteriul de desensibilizare prevăzut la 3.1.4.2. deltaf = 108,1 - f1, unde f1 este frecvența lui N1, semnalul de transmisie sunet FM VHF, mai apropiat de 108,1 MHz. ... 3.1.4.2. Sistemul de recepție al ILS LLZ nu trebuie să fie desensibilizat în prezența semnalelor FM VHF, având nivelurile conform următorului tabel:Frecvență (MHz) Nivel maxim al semnalului nedorit la puterea de intrare a receptorului (dBm) 88-102 +15 104 +10 106 +5 107,9 -10 Relația între punctele adiacente desemnate de frecvențele de mai sus este liniară. ... ... 3.1.5. Echipamentul ILS de Pantă (ILS Glide Path - GP) UHF și monitorul aferent e este utilizat fn prezentul paragraf pentru a denumi unghiul nominal al pantei de coborâre.3.1.5.1. Generalități3.1.5.1.1. Radiația de la sistemul de antenă al ILS GP UHF produce o caracteristică mixtă a liniilor de câmp, care este modulată în amplitudine de un ton de 90 Hz și unul de 150 Hz. Diagrama acestora este reglată astfel încât să asigure o pantă de coborâre în linie dreaptă în planul vertical care conține axul pistei, cu tonul de 150 Hz predominând sub pantă, iar tonul de 90 Hz predominând deasupra pantei, până la un unghi cel puțin egal cu 1,75 θ. ... 3.1.5.1.2. De regulă, unghiul pantei de coborâre ILS trebuie să fie de 3 grade. Unghiurile pantei de coborâre ILS peste 3 grade nu trebuie utilizate decât în cazul în care sunt impracticabile mijloacele alternative de respectare a cerințelor privind înălțimea minimă de trecere peste obstacole.3.1.5.1.2.1. Unghiul pantei de coborâre trebuie să fie reglat și menținut în următoarele limite:

1. a)0,075 θ de la θ pentru ILS GP categoriile I și II de performanță; ...
2. b)0,04 θ de la θ pentru ILS GP categoria a III-a de performanță. ... ... ... 3.1.5.1.3. Porțiunea dreaptă, extinsă în jos, a pantei de coborâre ILS, trece prin punctul de referință ILS, la o înălțime care să asigure o ghidare, în condiții de siguranță, peste obstacole și, de asemenea, utilizarea eficientă și în condiții de siguranță a pistei deservite. ... 3.1.5.1.4. Înălțimea punctului de referință ILS, pentru ILS - categoriile II și III de performanță, este de 15 m (50 ft). Este permisă o toleranță de plus 3 m (10 ft). ... 3.1.5.1.5. Înălțimea punctului de referință pentru ILS - categoria I de performanță trebuie să fie de 15 m (50 ft). Este permisă o toleranță de plus 3 m (10 ft). Pentru a ajunge la valorile de mai sus ale înălțimii, pentru punctul de referință ILS, s-a avut în vedere o distanță verticală maximă de 5,8 m (19
3. ft)între linia antenei ILS de pantă a aeronavei și linia extremității inferioare a roților la pragul pistei. Pentru aeronavele care depășesc acest criteriu, se pot lua măsurile corespunzătoare, fie pentru a menține clearance-ul corespunzător la prag, fie pentru a regla minimele de operare permise. ... 3.1.5.1.6. Înălțimea punctului de referință ILS, pentru ILS - categoria I de performanță, utilizate pe piste de apropiere de precizie scurte de cod 1 și 2, trebuie să fie de 12 m (40 ft). Este permisă o toleranță de plus 6 m (20 ft). ... 3.1.5.2. Frecvența radio.3.1.5.2.1. Echipamentul ILS Pantă (ILS GP) operează în banda de frecvențe 328,6 MHz până la 335,4 MHz. În cazurile în care este utilizată o singură frecvență radio purtătoare, toleranța frecvenței nu trebuie să depășească 0,005 procente. În cazurile în care sunt utilizate sisteme cu două frecvențe purtătoare pentru GP, toleranța frecvenței nu trebuie să depășească 0,002 procente, iar capetele benzii nominale, ocupată de frecvențele purtătoare, sunt simetrice față de frecvența alocată. Cu toate toleranțele aplicate, separarea în frecvență între frecvențele purtătoare nu trebuie să fie mai mică de 4 kHz și nici mai mare de 32 kHz. ... 3.1.5.2.2. Emisia de la echipamentul ILS GP este polarizată orizontal. ... 3.1.5.2.3. Pentru echipamentul ILS GP - categoria a III-a de performanță, semnalele emise de la emițător nu trebuie să conțină componente care să aibă ca rezultat fluctuații aparente ale pantei mai mari de 0,02 DDM vârf-vârf, în banda de frecvență de la 0,01 până la 10 Hz. ... ... ... 3.1.5.3. Acoperirea3.1.5.3.1. Echipamentul ILS GP trebuie să emită semnale suficiente, astfel încât să permită operarea satisfăcătoare a unui echipament de bord tipic, în sectoare de 8 grade în azimut, pe 3.1.5.3.1 fiecare parte a aliniamentului de pantă, la o distanță de cel puțin 18,5 km (10 NM) în sus până la 1,75 θ și în jos până la 0,45 θ deasupra orizontalei, ori la un unghi mai mic, până la 0,30 θ, conform procedurii de siguranță privind interceptarea pantei de coborâre. ... 3.1.5.3.2. Pentru a asigura acoperirea cerințelor de performanță pentru ILS GP, menționate la punctul 3.1.5.3.1, intensitatea minimă a câmpului în cadrul acestui sector de acoperire trebuie să fie de 400 microvolți per metru (minus 95 dBW/mp). Pentru ILS GP categoria I de performanță, această intensitate a câmpului trebuie să fie asigurată până la o înălțime minimă de 30 m (100
4. ft)deasupra planului orizontal care conține pragul pistei. Pentru ILS GP categoriile II și III de performanță, această intensitate a câmpului trebuie să fie asigurată până la o înălțime minimă de 15 m (50
5. ft)deasupra planului orizontal care conține pragul pistei. Cerințele din paragrafele de mai sus se bazează pe ipoteza că aeronava se îndreaptă direct către echipament. ... ... 3.1.5.4. Structura pantei ILS GP.3.1.5.4.1. Pentru ILS GP - categoria I de performanță, oscilațiile pantei de coborâre nu trebuie să aibă amplitudini care să le depășească pe următoarele:Zonă Amplitudine (DDM) (95 procente probabilitate) Limita exterioară a acoperirii până la Punctul "C" ILS 0,035 ... 3.1.5.4.2. Pentru ILS GP - Categoriile II și III de performanță, oscilațiile pantei de coborâre nu trebuie să aibă amplitudini care să le depășească pe următoarele:Zonă Amplitudine (DDM) (95 procente probabilitate) Limita exterioară a acoperirii până la Punctul "A" ILS 0,035 Punctul "A" ILS până la Punctul "B" ILS 0,035 la Punctul "A" ILS, scăzând cu o rată liniară până la 0,023 la Punctul "B" ILS Punctul "B" ILS până la Punctul de referință ILS 0,023 Amplitudinile la care se face referire la punctele 3.1.5.4.1 și 3.1.5.4.2 sunt DDM-uri datorate oscilațiilor apărute pe panta medie de coborâre ILS, corect reglată. În zonele de apropiere, în care curbura pantei de coborâre ILS este semnificativă, amplitudinile oscilațiilor sunt calculate de la panta medie curbată și nu de la linia dreaptă extinsă în jos. ... ... 3.1.5.5. Modulația frecvenței purtătoare3.1.5.5.1. Adâncimea (gradul) nominală a modulației frecvenței radio purtătoare, datorată fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz și 150 Hz, trebuie să fie de 40 procente de-a lungul pantei de coborâre ILS. Adâncimea (Gradul) modulației nu trebuie să devieze în afara limitelor de 37,5 procente până la 42,5 procente. ... 3.1.5.5.2. Următoarele toleranțe se aplică frecvențelor tonurilor de modulație:
6. a)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz, în limita a 2,5 procente pentru ILS - categoria I de performanță; ...
7. b)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz, în limita a 1,5 procente pentru ILS - categoria II de performanță; ...
8. c)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz, în limita a 1 procent pentru ILS - categoria a III-a de performanță; ...
9. d)conținutul total de armonici al tonului de 90 Hz nu trebuie să depășească 10 procente: în plus, pentru echipamentele categoria a III-a de performanță, cea de-a doua armonică a tonului de 90 Hz nu trebuie să depășească 5 procente; ...
10. e)conținutul total de armonici al tonului de 150 Hz nu trebuie să depășească 10 procente. ... 3.1.5.5.2.1. Pentru ILS - categoria I de performanță, tonurile de modulație trebuie să fie 90 Hz și 150 Hz, plus sau minus 1,5 procente. ... 3.1.5.5.2.2. Pentru echipamentul de pantă de categoria a III-a de performanță, adâncimea (gradul) modulației amplitudinii frecvenței purtătoare datorată frecvenței sau armonicilor sursei de alimentare, sau altor frecvențe datorate zgomotului, nu trebuie să depășească 1 procent. ... ... 3.1.5.5.3. Modulația trebuie să fie sincronizată în fază, astfel încât, în cadrul jumătății sectorului de pantă ILS, formele de undă demodulate, de 90 Hz și 150 Hz, să treacă prin zero în aceeași direcție, în limita a:
11. a)pentru ILS - categoriile I și II de performanță: 20 de grade; ...
12. b)pentru ILS - categoria a III-a de performanță: 10 grade, din faza relativă la componenta de 150 Hz, la fiecare jumătate de ciclu, a formei de undă rezultată din combinația formelor de undă de 90 Hz și 150 Hz. ... Definirea în acest mod a relației dintre faze nu are scopul de a implica o cerință pentru măsurarea fazei în cadrul jumătății sectorului de pantă ILS.3.1.5.5.3.1. În cazul sistemelor ILS GP cu două frecvențe (bifrecvență), 3.1.5.5.3 trebuie să se aplice fiecărei frecvențe purtătoare. În plus, tonul de modulație de 90 Hz al unei frecvențe purtătoare este sincronizat în fază cu tonul de modulație de 90 Hz al celeilalte frecvențe purtătoare, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero, în aceeași direcție, în limita a:
13. a)pentru ILS GP - categoriile I și II: 20 grade; ...
14. b)pentru ILS GP - categoria a III-a: 10 grade, ... din fază, raportat la 90 Hz. În mod similar, tonurile de 150 Hz ale celor două frecvențe purtătoare sunt sincronizate în fază, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeași direcție, în limita a:1) pentru ILS GP - categoriile I și II: 20 grade; ... 2) pentru ILS GP - categoria a III-a: 10 grade, ... din fază, raportat la 150 Hz. ... 3.1.5.5.3.2. Sunt permise sistemele alternative de pantă de coborâre cu două frecvențe, care utilizează o fazare audio diferită de starea sinfazică normală, descrisă la 3.1.5.5.3.1. În aceste sisteme alternative, sincronizarea de 90 Hz cu 90 Hz și sincronizarea 150 Hz cu 150 Hz trebuie să fie reglate la valorile lor nominale, în limite echivalente cu cele menționate la punctul 3.1.5.5.3.1. Prin aceasta se asigură funcționarea corectă a receptorului de la bord în sectorul de pantă de coborâre în care cele două intensități ale semnalelor frecvențelor purtătoare sunt aproximativ egale. ... ... 3.1.5.5.4. Modulația nedorită de frecvență și fază, pe frecvențele radio purtătoare ale ILS GP, care poate afecta valorile DDM afișate în receptoarele GP, trebuie minimizată cât mai mult posibil. ... ... 3.1.5.6. Sensibilitatea la deviație3.1.5.6.1. Pentru ILS GP - categoria I de performanță, sensibilitatea nominală la deviația unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la deviații unghiulare deasupra și dedesubtul pantei de coborâre între 0,07 θ și 0,14 θ. Cele de mai sus nu au scopul de a elimina sistemele ILS GP care în mod inerent au sectoare superioare și inferioare asimetrice. ... 3.1.5.6.2. [Rezervat] ... 3.1.5.6.3. Pentru ILS GP - categoria a II-a de performanță, sensibilitatea la deviația unghiulară trebuie să fie cât mai simetrică posibil. Sensibilitatea nominală la deviația unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la o deviație unghiulară de:
15. a)0,12 θ sub pantă, cu o toleranță de plus sau minus 0,02 θ; ...
16. b)0,12 θ deasupra pantei, cu o toleranță de plus 0,02 θ și minus 0,05 θ. ... ... 3.1.5.6.4. Pentru ILS GP - categoria a III-a de performanță, sensibilitatea nominală la deviația unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la deviații unghiulare deasupra și dedesubtul pantei de coborâre de 0,12 θ, cu o toleranță de plus sau minus 0,02 θ. ... 3.1.5.6.5. DDM sub panta de coborâre ILS trebuie să fie crescut ușor pentru micșorarea unghiului până la valoarea de 0,22 DDM. Această valoare trebuie să fie atinsă la un unghi nu mai mic de 0,30 θ deasupra orizontalei. Totuși, dacă este atinsă la un unghi peste 0,45 θ, valoarea DDM nu trebuie să fie mai mică de 0,22, cel puțin până la minimum 0,45 θ sau la un unghi mai mic, până la minimum 0,30 θ, conform cerințelor de siguranță ale procedurii de interceptare a pantei de coborâre declarate. ... 3.1.5.6.6. Pentru ILS GP - categoria I de performanță, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată și menținută în limitele a plus sau minus 25 procente din valoarea nominală selectată. ... 3.1.5.6.7. Pentru ILS GP - categoria a II-a de performanță, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată și menținută în limitele a plus sau minus 20 procente din valoarea nominală selectată. ... 3.1.5.6.8. Pentru ILS GP - categoria a III-a de performanță, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată și menținută în limitele a plus sau minus 15 procente din valoarea nominală selectată. ... ... 3.1.5.7. Monitorizarea3.1.5.7.1. Sistemul automat de monitorizare trebuie să transmită o avertizare către punctele de control desemnate și să producă întreruperea radiației în perioadele menționate la punctul 3.1.5.7.3.1, în cazul în care persistă oricare dintre următoarele situații:
17. a)devierea unghiului pantei medii de coborâre ILS, echivalentă cu mai mult de minus 0,075 θ, până la plus 0,10 θ, de la unghiul θ; ...
18. b)în cazul ILS GP, în care funcțiile de bază sunt asigurate prin utilizarea sistemelor cu o singură frecvență, o reducere a puterii emise până la mai puțin de 50 procente din cea normală, cu condiția ca panta de coborâre să continue să respecte cerințele 3.1.5.3, 3.1.5.4 și 3.1.5.5; ...
19. c)în cazul ILS GP, în care funcțiile de bază sunt asigurate prin utilizarea sistemelor cu două frecvențe, o reducere a puterii emise pentru oricare dintre frecvențele purtătoare până la mai puțin de 80 procente din cea normală, cu excepția situației în care poate fi permisă o reducere mai mare, cuprinsă între 80 procente și 50 procente din cea normală, cu condiția ca panta de coborâre să continue să respecte cerințele din 3.1.5.3, 3.1.5.4 și 3.1.5.5; Este important să se cunoască faptul că o modificare a frecvenței care are ca rezultat o pierdere a diferenței de frecvență, menționată la punctul 3.1.5.2.1, poate genera o situație periculoasă. Această problemă are o importanță operațională mai mare pentru ILS categoriile II și III. Dacă este necesar, această problemă poate fi rezolvată prin prevederi speciale de monitorizare sau printr-un ansamblu de circuite extrem de fiabile. ...
20. d)pentru ILS GP- categoria I de performanță, o modificare a unghiului dintre panta de coborâre și linia de sub panta de coborâre (unde predomină 150 Hz), în care un DDM de 0,0875 este realizat cu mai mult de:
21. i)plus sau minus 0,0375 θ; sau ...
22. ii)un unghi echivalent cu o modificare a sensibilității la deviere, până la o valoare care diferă cu mai mult de 25 procente față de valoarea nominală; ... ...
23. e)pentru ILS GP - categoriile II și III de performanță, o modificare a sensibilității la deviere, la o valoare care diferă cu mai mult de 25 procente față de valoarea nominală; ...
24. f)coborârea liniei sub panta de coborâre ILS, în care un DDM de 0,0875 este realizat la mai puțin de 0,7475 θ față de orizontală; ...
25. g)o reducere a DDM până la mai puțin de 0,175, în limitele acoperirii menționate sub sectorul pantei de coborâre. ... Valoarea de 0,7475 θ față de orizontală are scopul de a asigura înălțimea de trecere adecvată peste obstacole. Această valoare a derivat din alți parametri ai pantei de coborâre și ai monitorului. Întrucât nu se are în vedere acuratețea măsurătorilor până la a patra cifră semnificativă, valoarea 0,75 θ poate fi utilizată drept limită a monitorului în acest scop. NOTĂ: Materialul de îndrumare, privind criteriile pentru asigurarea unei înălțimi de trecere peste obstacole, se regăsește în PANS-OPS (Doc 8168).Subparagrafele
26. f)și
27. g)nu au scopul de a stabili o cerință pentru un monitor separat, în scopul unei protejări împotriva coborârii limitelor inferioare ale sectorului median sub 0,7475 θ față de orizontală. La ILS GP în care sensibilitatea nominală selectată la devierea unghiulară corespunde unui unghi sub panta de coborâre ILS, care este aproape de, sau la limitele maxime menționate la 3.1.5.6, poate fi necesară reglarea limitelor de operare ale monitorului, în scopul unei protejări împotriva devierilor sectorului sub 0,7475 θ față de orizontală. ... 3.1.5.7.2. Monitorizarea caracteristicilor ILS GP la toleranțe mai mici trebuie organizată în acele cazuri în care, în caz contrar, ar exista probleme operaționale. ... 3.1.5.7.3. Perioada totală de radiație, inclusiv perioada (ele) de radiație zero, în afara limitelor de performanță, menționate la pct.3.1.5.7.1, trebuie să fie cât mai scurtă posibil, în conformitate cu necesitatea de a evita întreruperile serviciului de navigație asigurat de ILS GP.3.1.5.7.3.1. Perioada totală la care se face referire la punctul 3.1.5.7.3 nu trebuie să depășească sub nicio formă: 6 secunde pentru ILS GP - categoria I; 2 secunde pentru ILS GP - categoriile II și III. Perioadele totale de timp specificate sunt limite care să nu fie depășite niciodată și care au scopul de a proteja aeronavele în etapele finale de apropiere împotriva funcționării ILS GP în afara limitelor stabilite pentru monitor. Din acest motiv, acestea includ nu numai perioada inițială de funcționare în afara toleranțelor, ci și totalul oricăror sau tuturor perioadelor de radiație în afara toleranțelor, inclusiv perioadele de radiație zero, situație ce poate apărea la reactivarea serviciului, de exemplu, în cursul funcționării monitorizării alternative și a comutării echipamentelor ILS GP sau elementelor acestora. Din punct de vedere operațional, scopul este ca nici un semnal de ghidare, în afara limitelor de monitorizare, să nu fie radiat după perioadele de timp date și să nu fie făcută nicio încercare ulterioară de a reactiva serviciul până când nu s-a scurs o perioadă de aproximativ 20 de secunde. ... 3.1.5.7.3.2. [Rezervat] ... ... 3.1.5.7.4. Proiectul și funcționarea sistemului monitor trebuie să respecte cerințele ca radiația să fie întreruptă și să se transmită un avertisment la punctele de control de la distanță, desemnate în caz de cedare a sistemului monitor. ... ... 3.1.5.8. Cerințele și nivelurile privind integritatea și continuitatea serviciului3.1.5.8.1. Unui ILS GP i se asignează un nivel de integritate și continuitate a serviciului, după cum este prevăzut în 3.1.5.8.2 până la 3.1.5.8.5. Notă. - Nivelurile sunt utilizate pentru a furniza informația necesară pentru determinarea categoriei de operare și a minimei asociate, care sunt o funcție a categoriei de performanță, ale integrității și continuității (separate) ale nivelului serviciului și un număr de factori operaționali (de ex. categoria de aeronavă și calificarea piloților, condițiile meteorologice și caracteristicile pistei). Dacă un ILS GP nu întrunește nivelele de integritate și continuitate ale serviciului cerute, poate fi posibilă utilizarea operațională într-o oarecare măsură, după cum este precizat în Manualul de Operare în Orice Condiții Meteorologice (Doc. 9365). Similar, dacă un ILS GP depășește nivelul minim de integritate și continuitate ale serviciului, pot exista cerințe suplimentare de operare. ... 3.1.5.8.2. ILS GP este de nivel 1 dacă:1) sau integritatea sau continuitatea serviciului GP, sau ambele nu sunt demonstrate sau ... 2) integritatea și continuitatea serviciului GP sunt ambele demonstrate, dar cel puțin una din ele nu îndeplinește cerințele de nivel 2. ... 3.1.5.8.2.1. Probabilitatea de a nu radia semnale false de ghidare nu trebuie să fie mai mică de 1 - 1,0 x 10^-7, în orice aterizare pentru ILS GP de nivelul 1. ... 3.1.5.8.2.2. Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depășească 1 - 4 x 10^-6, în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS GP de nivelul 1 (echivalentul a 1000 ore timp mediu între opriri). Notă. - Un GP care îndeplinește atât cerințele din 3.5.8.2.1 cât și cele din 3.1.5.8.2.2 îndeplinește și Standardele din 3.1.5.8.3 (nivelul 2 de performanță) și trebuie identificat ca atare de nivel 2. ... 3.1.5.8.2.3. În eventualitatea în care valoarea de integritate pentru un ILS GP de nivelul 1 nu este disponibilă sau nu poate fi calculată rapid, va fi desfășurată o analiză detaliată pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare în cazul cedărilor. ... ... 3.1.5.8.3. ILS GP este de nivelul 2, dacă:– probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 1,0 x 10^-7 pentru nicio aterizare și ... – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 4 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 1000 de ore timp mediu între ieșirile din funcțiune). ... ... 3.1.5.8.4. ILS GP este de nivelul 3, dacă:– probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 0,5 x 10^-9 pentru nicio aterizare și ... – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 2 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 2000 de ore timp mediu între ieșirile din funcțiune). ... ... 3.1.5.8.5. GP este de nivelul 4, dacă:– probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu este mai mică de 1 - 0,5 x 10^-9 pentru nicio aterizare și ... – probabilitatea de a nu pierde semnalul radiat de ghidare este mai mare de 1 - 2 x 10^-6 în orice perioadă de 15 secunde (echivalentul a 2000 de ore timp mediu între ieșirile din funcțiune). ... Nota 1. - Cerințele pentru GP de nivel 3 și pentru GP de nivel 4 sunt aceleași. Declararea integrității și continuității nivelurilor de serviciu pentru GP trebuie să corespundă declarației pentru LLZ (adică GP este declarată de nivel 4 dacă LLZ îndeplinește cerințele pentru nivelul 4). ... ... ... 3.1.6. Împerecherea frecvențelor echipamentelor de Direcție și Pantă3.1.6.1. Împerecherea frecvențelor de emisie ale echipamentelor de Direcție și Pantă, ale unui sistem de aterizare instrumental, trebuie să fie alese din următoarea listă, în conformitate cu prevederile volumului V, capitolul 4, 4.2 din prezenta reglementare:Frecvență ILS Direcție (MHz) Frecvență ILS Pantă (MHz) 108.10 334.70 108.15 334.55 108.30 334.10 108.35 333.95 108.50 329.90 108.55 329.75 108.70 330.50 108.75 330.35 108.90 329.30 108.95 329.15 109.10 331.40 109.15 331.25 109.30 332.00 109.35 331.85 109.50 332.60 109.55 332.45 109.70 333.20 109.75 333.05 109.90 333.80 109.95 333.65 110.10 334.40 110.15 334.25 110.30 335.00 110.35 334.85 110.50 329.60 110.55 329.45 110.70 330.20 110.75 330.05 110.90 330.80 110.95 330.65 111.10 331.70 111.15 331.55 111.30 332.30 111.35 332.15 111.50 332.90 111.55 332.75 111.70 333.50 111.75 333.35 111.90 331.10 111.95 330.95 3.1.6.1.1. În zonele în care cerințele pentru frecvențele de emisie ale ILS Direcție și Pantă ale unui sistem de aterizare instrumental nu justifică mai mult de 20 de perechi, acestea trebuie să fie selectate, în funcție de necesități, din următoarea listă:Număr de ordine Frecvență ILS Direcție (MHz) Frecvență ILS Pantă (MHz) 1 110.30 335.00 2 109.90 333.80 3 109.50 332.60 4 110.10 334.40 5 109.70 333.20 6 109.30 332.00 7 109.10 331.40 8 110.90 330.80 9 110.70 330.20 10 110.50 329.60 11 108.10 334.70 12 108.30 334.10 13 108.50 329.90 14 108.70 330.50 15 108.90 329.30 16 111.10 331.70 17 111.30 332.30 18 111.50 332.90 19 111.70 333.50 20 111.90 331.10 ... ... 3.1.6.2. În cazurile în care ILS Direcție existente, care respectă cerințele naționale, operează pe frecvențe care se termină în zecimi pare de megahertz, acestora li se vor realoca frecvențe, în conformitate cu 3.1.6.1 sau 3.1.6.1.1, cât de curând posibil și pot continua să opereze pe frecvențele actuale, numai până când poate fi realizată această realocare. ... 3.1.6.3. ILS Direcție din serviciul internațional, care operează pe frecvențe care se termină în zecimi impare de megahertz, nu li se vor aloca frecvențe noi, care să se termine în zecimi impare, plus 0,05 megahertz, cu excepția cazurilor în care, prin acord regional, se poate utiliza, în general, de oricare dintre canalele enumerate la 3.1.6.1 (vezi RACR-CNS Volumul V, capitolul 4, 4.2). ... ... 3.1.7. Radiomarkere VHF Notă. - Cerințele cu privire la radiomarkere se aplică numai atunci când sunt instalate unul sau mai multe radiomarkere.3.1.7.1. Generalităția) Pentru fiecare sistem trebuie să existe două radiomarkere, cu excepția cazurilor în care, în opinia furnizorului de servicii de navigație aeriană competent, un singur radiomarker este considerat suficient. Un al treilea radiomarker poate fi adăugat, la propunerea furnizorului de servicii de navigație aeriană și cu aprobarea Autorității Aeronautice Civile Române, ori de câte ori este necesar un radiofar suplimentar, ca urmare a procedurilor operaționale pentru un anumit amplasament. ...
28. b)Un radiomarker trebuie să respecte cerințele prevăzute la punctul 3.1.7. Când sistemul are numai două radiomarkere, trebuie să se respecte cerințele aplicabile radiomarkerului intermediar (MM - Middle Maker) și radiomarkerului exterior (OM - Outer Marker). Atunci când sistemul include doar un radiomarker, marker-ul mijlociu sau cel exterior trebuie să se conformeze cu cerințele aplicabile. Dacă radiomarkerele sunt înlocuite cu DME, trebuie să se aplice cerințele din 3.1.7.6.5. ...
29. c)Radiomarkerele trebuie să producă diagrame de radiație cu scopul de a indica o distanță predeterminată față de prag, de-a lungul pantei de coborâre ILS. ... 3.1.7.1.1. Când un radiomarker este utilizat pe cursul de spate al unui LLZ, acesta trebuie să respecte caracteristicile pentru radiomarkere specificate la punctul 3.1.7. ... 3.1.7.1.2. Semnalele de identificare ale radiomarkerelor, utilizate pe cursul de spate al unui ILS LLZ, trebuie să fie ușor de distins față de semnalele de identificare ale radiomarkerelor interior (IM - Inner Marker), intermediar (MM - Middle Marker) și exterior (OM - Outer Marker), conform prevederilor de la punctul 3.1.7.5.1. ... ... 3.1.7.2. Frecvența radio3.1.7.2.1. Radiomarkerele trebuie să opereze pe 75 MHz, cu o toleranță a frecvenței de plus sau minus 0,005 procente și să aibă polarizarea orizontală. ... ... 3.1.7.3. Acoperirea3.1.7.3.1. Sistemul radiomarker trebuie să fie reglat astfel încât să asigure o acoperire pe următoarele distanțe, măsurate la intersecția pantei (GP) și linia de curs direcție (LLZ):
30. a)radiomarker interior (IM): 150 m plus sau minus 50 m (500 ft plus sau minus 160 ft); ...
31. b)radiomarker intermediar (MM): 300 m plus sau minus 100 m (1000 ft plus sau minus 325 ft); ...
32. c)radiomarker exterior (OM): 600 m plus sau minus 200 m (2000 ft plus sau minus 650 ft). ... ... 3.1.7.3.2. Intensitatea câmpului la limitele acoperirii specificate la punctul 3.1.7.3.1 este de 1,5 milivolți per metru (minus 82 dBW/mp). În plus, intensitatea câmpului în zona de acoperire crește până la cel puțin 3,0 millivolți per metru (minus 76 dBW/mp). În proiectarea antenei de la sol, trebuie să se asigure o rată corespunzătoare de modificare a intensității câmpului, la limitele de acoperire. De asemenea, trebuie să se asigure că o aeronavă aflată în sectorul de curs al ILS LLZ primește indicații vizuale. Operarea satisfăcătoare a unui radiomarker tipic este obținută dacă sensibilitatea este reglată astfel încât indicațiile vizuale să fie obținute când intensitatea câmpului este de 1,5 milivolți per metru (minus 82 dBW/mp). ... ... 3.1.7.4. Modulația3.1.7.4.1. Frecvențele de modulație sunt următoarele:
33. a)radiomarker interior (IM): 3000 Hz; ...
34. b)radiomarker intermediar (MM): 1300 Hz; ...
35. c)radiomarker exterior (OM): 400 Hz. ... Toleranța de frecvență, în cazul frecvențelor de mai sus, trebuie să fie de plus sau minus 2,5 procente și conținutul total de armonici al fiecăreia dintre frecvențe nu trebuie să depășească 15 procente. ... 3.1.7.4.2. Adâncimea (Gradul) modulației radiomarkerelor trebuie să fie de 95 procente, plus sau minus 4 procente. ... ... 3.1.7.5. Identificarea3.1.7.5.1. Energia frecvenței purtătoare nu trebuie să fie întreruptă. Modulația frecvenței audio trebuie să fie realizată după cum urmează:
36. a)radiomarker interior (IM): 6 puncte per secundă continuu; ...
37. b)radiomarker intermediar (MM): o serie continuă de puncte și linii alternate, liniile fiind realizate la o viteză de 2 linii per secundă și punctele la o viteză de 6 puncte per secundă; ...
38. c)radiomarker exterior (OM): 2 linii per secundă, continuu. ... Aceste rate de transmisie a caracterelor trebuie să fie menținute în limitele a plus sau minus 15 procente. ... ... 3.1.7.6. Poziționarea3.1.7.6.1. Radiomarkerul interior (IM) este poziționat astfel încât să indice, în condiții de vizibilitate redusă, iminența ajungerii aeronavei la pragul pistei.3.1.7.6.1.1. În cazul în care caracteristica de radiație este verticală, radiomarkerul interior (IM) trebuie poziționat între 75 m (250
39. ft)și 450 m (1500
40. ft)față de prag și la nu mai mult de 30 m (100
41. ft)față de prelungirea axului pistei. Diagrama de radiație a radiomarkerului interior (IM) trebuie să intercepteze prelungirea pantei nominale ILS la cea mai mică înălțime de decizie aplicabilă în cadrul categoriei II de operare. Trebuie să se acorde atenție asupra poziționării radiomarkerului interior (IM), pentru a evita interferența între radiomarkerii interior (IM) și intermediar (MM). ... 3.1.7.6.1.2. În cazul în care caracteristica de radiație este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziționat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs și al sectorului pantei de coborâre ILS, care să fie în mare măsură similar aceluia produs de o antenă care are o caracteristică verticală a radiației și este poziționat conform prevederilor punctului 3.1.7.6.1.1. ... ... 3.1.7.6.2. Radiomarkerul intermediar (MM) trebuie să fie poziționat astfel încât să indice iminența ghidării, în condiții de vizibilitate redusă, în faza de apropiere la vedere.3.1.7.6.2.1. În cazul în care caracteristica de radiație este verticală, radiomarkerul intermediar (MM) trebuie poziționat la 1050 m (3500
42. ft)plus sau minus 150 m (500 ft), de la pragul de aterizare din capătul de apropiere al pistei și la nu mai mult de 75 m (250
43. ft)de la prelungirea axului pistei. NOTĂ: A se vedea prevederile specifice de aplicare a prezentei reglementări, privind poziționarea radiomarkerelor interior (IM) și intermediar (MM). ... 3.1.7.6.2.2. În cazul în care caracteristica de radiație este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziționat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs și al sectorului pantei de coborâre ILS, care este în mare măsură similar celui produs de o antenă cu o caracteristică de radiație verticală și poziționat conform prevederilor punctului 3.1.7.6.2.1. ... ... 3.1.7.6.3. Radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie poziționat astfel încât să permită aeronavei aflate în stadiul apropierii intermediare și finale să verifice înălțimea, distanța și funcționarea echipamentului.3.1.7.6.3.1. Radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie poziționat la 7,2 Km (3,9 NM) de prag, cu excepția cazului în care, din motive topografice sau operaționale, această distanță este impracticabilă, iar radiomarkerul exterior (OM) se poziționează între 6,5 și 11,1 km (3,5 și 6 NM) față de prag. ... ... 3.1.7.6.4. În cazul în care caracteristica de radiație este verticală, radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie la nu mai mult de 75 m (250
44. ft)față de prelungirea axului pistei. În cazul în care caracteristica de radiație este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziționat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs și al sectorului pantei de coborâre ILS, care să fie similar în mare măsură cu acela produs de o antenă care are o caracteristică verticală de radiație. ... 3.1.7.6.5. Pozițiile radiomarkerelor, sau după caz, distanța (ele) echivalentă (
45. e)indicată (
46. e)de către DME, când acestea sunt utilizate drept alternativă la o parte sau la toate radiomarkerele aparținând sistemului ILS, trebuie să fie publicate în conformitate cu prevederile RACR-AIS.3.1.7.6.5.1. Atunci când este astfel utilizat, DME-ul furnizează informații privind distanța, echivalente din punct de vedere operațional, cu cele furnizate de radiomarkere. ... 3.1.7.6.5.2. Atunci când este utilizat drept alternativă pentru radiomarkerul intermediar (MM), DME-ul trebuie să fie corelat din punct de vedere al frecvenței cu ILS LLZ și poziționat astfel încât să minimizeze eroarea informațiilor privind distanța. ... 3.1.7.6.5.3. Echipamentul DME de la punctul 3.1.7.6.5 trebuie să respecte specificația de la punctul 3.5. ... ... ... 3.1.7.7. Monitorizarea3.1.7.7.1. Echipamentul corespunzător trebuie să transmită semnale pentru funcționarea unui monitor automat. Monitorul transmite o avertizare către un punct de control, dacă survine oricare dintre următoarele situații:
47. a)întreruperea modulației sau a codului de identificare; ...
48. b)reducerea puterii de ieșire până la mai puțin de 50 procente din cea normală. ... ... 3.1.7.7.2. Pentru fiecare radiomarker trebuie să fie asigurate echipamente adecvate de monitorizare ce trebuie să indice în amplasamentul corespunzător, o scădere sub 50 de procente a adâncimii (gradului) de modulație. ... ... ... ... 3.2. SPECIFICAȚII PENTRU SISTEMUL RADAR DE APROPIERE DE PRECIZIE În acest paragraf, prin distanțe se înțeleg distanțele oblice.3.2.1. Sistemul radar de apropiere de precizie cuprinde următoarele elemente:3.2.1.1. Elementul radar de apropiere de precizie (PAR); ... 3.2.1.2. Elementul radar de supraveghere (SRE). ... ... 3.2.2. Când PAR este utilizat singur, echipamentul trebuie să fie identificat prin termenul "PAR" și nu prin "sistemul PAR". ... 3.2.3. Elementul PAR3.2.3.1. Acoperirea3.2.3.1.1. PAR este capabil să detecteze și să indice poziția unei aeronave, cu o suprafață de reflexie de 15 mp sau mai mare, care se află într-un spațiu delimitat de un sector cu un azimut de 20 grade și un sector de 7 grade elevație, până la o distanță de cel puțin 16,7 Km (9 NM) față de antena respectivă. Ca material orientativ la stabilirea semnificației suprafețelor de reflexie ale aeronavei, este inclus următorul tabel:– avion particular (monomotor): de la 5 până la 10 mp; ... – avion bimotor de mici dimensiuni: de la 15 mp; ... – avion bimotor de dimensiuni medii: de la 25 mp; ... – avion cvadrimotor: de la 50 până la 100 mp. ... ... ... 3.2.3.2. Amplasarea3.2.3.2.1. PAR trebuie să fie amplasat și reglat astfel încât să asigure acoperirea completă a unui sector cu apexul la 150 m (500 ft), de la punctul de aterizare, în direcția capătului pistei, cu o extindere de plus sau minus 5 grade față de axul pistei, în azimut și de la minus 1 grad până la plus 6 grade în elevație. Condițiile prevăzute în paragraful 3.2.3.2.1 pot fi îndeplinite prin amplasarea echipamentului decalat față de punctul de aterizare, în direcția capătului pistei, la 915 m (3000
49. ft)sau mai mult, pentru o deviație de 120 m (400
50. ft)față de axul pistei sau la 1200 m (4000
51. ft)sau mai mult, pentru o deviație de 185 m (600 ft), dacă echipamentul este aliniat pentru a scana plus sau minus 10 grade față de axul pistei. Ca alternativă, dacă echipamentul este aliniat pentru a scana 15 grade, pe o parte și 5 grade pe cealaltă parte a axului pistei, decalarea minimă poate fi redusă la 685 m (2250
52. ft)și 915 m (3000
53. ft)pentru deviații de 120 m (400 ft), respectiv de 185 m (600 ft). ... ... 3.2.3.3. Precizia (acuratețea)3.2.3.3.1. Precizia azimutului. Informațiile privind azimutul trebuie să fie afișate astfel încât deviația stânga-dreapta de la linia de curs să fie ușor observabilă. Eroarea maximă admisă la deviația de la linia de curs trebuie să fie de 0,6 procente din distanța de la antena PAR, plus 10 procente din deviația față de linia de curs, sau de 9 m (30 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Echipamentul trebuie să fie amplasat astfel încât eroarea la punctul de aterizare să nu depășească 9 m (30 ft). Echipamentul trebuie să fie aliniat și reglat astfel încât eroarea afișată la punctul de aterizare să fie minimă și să nu depășească 0,3 procente din distanța de la antena PAR sau 4,5 m (15 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina pozițiile a două aeronave care se găsesc la 1,2 grade azimut una față de cealaltă. ... 3.2.3.3.2. Precizia elevației. Informațiile privind elevația trebuie să fie afișate astfel încât deviația sus-jos față de traiectoria de coborâre, pentru care este setat echipamentul, să fie ușor observabilă. Eroarea maximă admisă la deviația față de linia de curs trebuie să fie de 0,4 procente din distanța de la antena PAR, plus 10 procente din deviația reală față de linia de curs sau de 6 m (20 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Echipamentul trebuie să fie amplasat astfel încât eroarea la punctul de aterizare să nu depășească 6 m (20 ft). Echipamentul trebuie să fie aliniat și reglat astfel încât eroarea afișată la punctul de aterizare să fie minimă și să nu depășească 0,2 procente din distanța de la antena PAR sau 3 m (10 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina pozițiile a două aeronave care se găsesc la 0,6 grade în elevație una față de cealaltă. ... 3.2.3.3.3. Precizia distanței. Eroarea la indicarea distanței față de punctul de aterizare nu trebuie să depășească 30 m (100
54. ft)plus 3 procente din distanța față de punctul de aterizare. Trebuie să se poată determina pozițiile a două aeronave aflate la 120 m (400
55. ft)una față de cealaltă pe același azimut. ... ... 3.2.3.4. Trebuie să fie disponibile informațiile necesare pentru a permite stabilirea poziției aeronavei controlate în raport cu alte aeronave și obstacole. Indicațiile trebuie să permită, de asemenea, aprecierea vitezei la sol și a vitezei de îndepărtare sau de apropiere de traiectoria de zbor dorită. ... 3.2.3.5. Informațiile trebuie să fie actualizate integral cel puțin o dată pe secundă. ... ... 3.2.4. Radarul de supraveghere din sistemul de apropiere de precizie (SRE)3.2.4.1. Un radar de supraveghere, utilizat ca radar SRE al unui sistem radar de apropiere de precizie, trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe generale de performanță. ... 3.2.4.2. Acoperirea3.2.4.2.1. Radarul SRE trebuie să aibă capacitatea de a detecta aeronavele cu o suprafață de reflexie de 15 mp sau mai mare, care sunt în linia de vizibilitate directă a antenei, în limitele următorului volum: Rotația de 360 de grade, față de antenă, a unei suprafețe verticale plane, delimitată de o linie la un unghi de 1,5 grade deasupra planului orizontal al antenei, care se extinde de la antenă pe o distanță de 37 km (20 NM); de o linie verticală la 37 km (20 NM) de la intersecția cu linia în unghi de 1,5 grade, până la 2400 m (8000
56. ft)deasupra nivelului antenei; de o linie orizontală la 2400 m (8000
57. ft)de la limita de 37 km (20 NM), înapoi spre antenă, până la intersecția cu o linie de la antenă la 20 de grade deasupra planului orizontal al antenei și de o linie la 20 de grade de la intersecția cu linia de 2400 m (8000
58. ft)până la antenă. ... 3.2.4.2.2. Trebuie să se depună toate eforturile în procesul de dezvoltare pentru a se extinde zona de acoperire la o aeronavă cu o suprafață de reflexie de 15 mp, cel puțin până la volumul obținut prin modificarea punctului 3.2.4.2.1, înlocuindu-se următoarele valori:– pentru 1,5 grade, trebuie să se citească 0,5 grade; ... – pentru 37 km (20 NM), trebuie să se citească 46,3 km (25 NM); ... – pentru 2400 m (8000 ft), trebuie să se citească 3000 m (10000 ft); ... – pentru 20 grade, trebuie să se citească 30 grade. ... NOTĂ: [Rezervat] ... ... 3.2.4.3. Precizia3.2.4.3.1. Precizia azimutului. Poziția indicată prin azimut trebuie să fie de plus sau minus 2 grade față de poziția reală. Trebuie să se poată determina pozițiile a două aeronave care se găsesc la 4 grade azimut una față de cealaltă. ... 3.2.4.3.2. Precizia distanței. Eroarea la indicarea distanței nu trebuie să depășească 5% din distanța reală sau 150 m (500 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina poziția a două aeronave, care sunt separate de o distanță de 1% din distanța reală, față de punctul de observare sau 230 m (750 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. ... ... 3.2.4.4. Echipamentul trebuie să aibă capacitatea de a actualiza integral, cel puțin o dată la fiecare 4 secunde, informațiile cu privire la distanța și azimutul oricărei aeronave aflate în zona de acoperire a echipamentului. ... 3.2.4.5. Trebuie să se depună toate eforturile pentru a se reduce, pe cât posibil, perturbațiile provocate de ecourile reflectate de sol sau de nori și precipitații. ... ... ... 3.3. SPECIFICAȚII PENTRU RADIOFARUL VHF OMNIDIRECȚIONAL (VOR)3.3.1. Informații generale3.3.1.1. Radiofarul omnidirecțional VHF este proiectat și reglat astfel încât indicațiile similare ale instrumentelor de la bordul aeronavei să reprezinte deviații unghiulare egale, în sensul acelor de ceasornic (gismente), grad cu grad, de la nordul magnetic, măsurat de la amplasamentul radiofarului omnidirecțional. ... 3.3.1.2. Radiofarul omnidirecțional VHF emite o undă purtătoare de radiofrecvență, cu care sunt asociate două modulații separate de 30 Hz. Una dintre aceste modulații este astfel structurată încât faza semnalului său purtător să fie independentă de azimutul punctului de observație (faza de referință). Cealaltă modulație (faza variabilă) este structurată astfel încât faza semnalului său purtător, la punctul de observație, să difere de faza de referință printr-un unghi egal cu relevmentul punctului de observație, în raport cu radiofarul omnidirecțional VHF. ... 3.3.1.3. Modulațiile de fază de referință și fază variabilă trebuie să fie sinfazice pe meridianul magnetic de referință care trece prin stație. Modulațiile de fază de referință și fază variabilă sunt în fază (sinfazice), atunci când valoarea maximă a sumei dintre energia undei purtătoare de radiofrecvență și energia benzii laterale datorată modulației de fază variabilă, se atinge simultan cu cea mai mare frecvență instantanee a modulației de fază de referință. ... ... 3.3.2. Frecvența radio3.3.2.1. Radiofarul omnidirecțional VHF funcționează în banda 111,975 MHz - 117,975 MHz, cu excepția cazului când frecvențele din banda 108 MHz - 111,975 MHz pot fi folosite, conform prevederilor din RACR-CNS, volumul V, capitolul 4, punctele 4.2.1 și 4.2.3.1. Cea mai înaltă frecvență alocabilă este de 117,950 MHz. Separarea canalelor se face cu un ecart de frecvență de 50 kHz, raportat la cea mai înaltă frecvență alocabilă. În zonele unde distanța între canale (ecartul de frecvență) este, în general, de 100 kHz sau 200 kHz, toleranța de frecvență a purtătoarei de radiofrecvență trebuie să fie de plus sau minus 0,005 procente. ... 3.3.2.2. În zonele în care între canale este utilizată o distanță de 50 kHz, toleranța de frecvență a undei purtătoare de radiofrecvență, a tuturor instalațiilor implementate după 23 mai 1974, trebuie să fie de plus sau minus 0,002 procente. ... 3.3.2.3. În zonele în care au fost implementate noi instalații VOR și unde sunt alocate frecvențe cu un ecart de 50 kHz, față de instalațiile VOR existente din aceeași zonă, trebuie să se acorde prioritate asigurării reducerii la plus sau minus 0,002 procente a toleranței de frecvență a purtătoarei de radiofrecvență a instalațiilor VOR existente. ... ... 3.3.3. Polarizarea și precizia caracteristicii de radiație3.3.3.1. Emisia radiofarului omnidirecțional VOR este polarizată orizontal. Componenta polarizată vertical a radiației trebuie să fie cât mai mică posibil. În prezent nu este posibil să se specifice cantitativ nivelul maxim admis al componentei polarizate vertical a radiației emise de radiofarul omnidirecțional VHF. NOTĂ: Informațiile sunt furnizate în manualul referitor la testarea mijloacelor de radionavigație (Doc 8071), în ceea ce privește probele de zbor care pot fi realizate în vederea stabilirii efectelor polarizării verticale asupra preciziei relevmentului. ... 3.3.3.2. Contribuția stației de sol la eroarea informației de relevment, transmisă de radiația polarizată orizontal a radiofarului omnidirecțional VOR, pentru toate unghiurile de elevație între 0 și 40 de grade și măsurată din centrul sistemului de antene VOR, trebuie să fie de plus sau minus 2 grade. ... ... 3.3.4. Zona de acoperire3.3.4.1. Radiofarul omnidirecțional VHF (VOR) furnizează semnale astfel încât să permită funcționarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, la nivelurile și distanțele necesare din motive operaționale, până la un unghi de elevație de 40 de grade. ... 3.3.4.2. Intensitatea câmpului sau densitatea de putere în spațiu a semnalelor VOR necesare pentru a permite funcționarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, la nivelul minim de acoperire, la raza maximă de acoperire specificată, trebuie să fie de 90 microvolți per metru sau minus 107 dBW/mp. Puterile efective izotropic radiate (E.I.R.P.), caracteristice domeniilor specificate, trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Definiția puterii efective izotropic radiate (E.I.R.P.) este dată la pct. 3.5.1. ... ... 3.3.5. Modulațiile semnalelor de navigație3.3.5.1. Purtătoarea de radiofrecvență, în forma observată în orice punct în spațiu, este modulată în amplitudine de două semnale, după cum urmează:
59. a)o subpurtătoare de 9960 Hz de amplitudine constantă, modulată în frecvență cu 30 Hz:1) pentru radiofarul omnidirecțional VOR convențional, componenta de 30 Hz a acestei subpurtătoare FM este fixă, independent de azimut și este numită "fază de referință" și trebuie să aibă un coeficient de deviație de 16 plus sau minus 1 (respectiv între 15 și 17); ... 2) pentru radiofarul omnidirecțional VHF Doppler (Doppler VOR), faza componentei de 30 Hz variază cu azimutul și este numită "fază variabilă" și trebuie să aibă un coeficient de deviație de 16 plus sau minus 1 (respectiv între 15 și 17), la orice unghi de elevație de până la 5 grade și cu un coeficient minim de deviație egal cu 11, sub orice unghi de elevație de peste 5 grade și până la 40 de grade; ... ...
60. b)o componentă cu modulație în amplitudine de 30 Hz:1) pentru radiofarul omnidirecțional VOR convențional, această componentă rezultă dintr-un câmp (electromagnetic) rotativ, a cărui fază variază cu azimutul și este numită "faza variabilă"; ... 2) pentru radiofarul omnidirecțional VHF Doppler (Doppler VOR), această componentă cu fază constantă în raport cu azimutul și amplitudine constantă este radiată omnidirecțional și este numită "fază de referință". ... ... ... 3.3.5.2. Gradul nominal de modulație al purtătoarei de radiofrecvență, datorat semnalului de 30 Hz, sau al subpurtătoarei de 9960 Hz, trebuie să se încadreze între 28 și 32 procente. ... 3.3.5.3. Gradul de modulație al purtătoarei de radiofrecvență, datorat semnalului de 30 Hz, pentru orice unghi de elevație de până la 5 grade, trebuie să se încadreze între 25 și 35 procente. Gradul de modulație al purtătoarei de radiofrecvență, datorat subpurtătoarei de 9960 Hz, pentru orice unghi de elevație de până la 5 grade, trebuie să se încadreze între 20 și 55 procente, în absența facilității de modulație de voce și între 20 și 35 procente în prezența facilității de modulație de voce. Dacă gradul de modulație este măsurat în timpul verificării din zbor, în condiții de reflexii multiple dinamice intense, este de așteptat să apară variații ale procentajului gradului de modulație recepționat. Pot fi acceptate variații pe termen scurt ale acestor valori. NOTĂ: Manualul pentru testarea și verificarea mijloacelor de radionavigație (Doc 8071) conține informații suplimentare referitoare la aplicarea limitelor de toleranță ale gradului de modulație pentru echipamentele de bord. ... 3.3.5.4. Frecvențele de modulație de fază de referință și fază variabilă trebuie să fie de 30 Hz plus sau minus 1 procent. ... 3.3.5.5. Frecvența medie de modulație a subpurtătoarei trebuie să fie de 9960 Hz plus sau minus 1 procent. ... 3.3.5.6.
61. a)Pentru radiofarul omnidirecțional VHF convențional, procentajul de modulație în amplitudine a subpurtătoarei de 9960 Hz nu trebuie să depășească 5 procente. ...
62. b)Pentru radiofarul omnidirecțional VHF Doppler (Doppler VOR), procentajul de modulație în amplitudine a subpurtătoarei de 9 960 Hz nu trebuie să depășească 40 procente, dacă este măsurat într-un punct aflat la cel puțin 300 m (1000
63. ft)de radiofarul VOR. ... ... 3.3.5.7. Atunci când, între canalele VOR a fost implementat un ecart de frecvență de 50 kHz, nivelul benzii laterale a armonicilor componentei de 9960 Hz din semnalul radiat nu trebuie să depășească următoarele niveluri raportate la nivelul benzii laterale de 9960 Hz:Subpurtătoare Nivel 9 960 Hz referință 0 dB a 2-a armonică -30 dB a 3-a armonică -50 dB a 4-a armonică și mai mare -60 dB ... ... 3.3.6. Canalul de voce și identificarea3.3.6.1. Dacă radiofarul omnidirecțional VOR asigură un canal de comunicații simultane sol-aer, acesta se află pe purtătoarea de radiofrecvență utilizată și pentru funcția de navigație. Pe acest canal radiația purtătoare este polarizată orizontal. ... 3.3.6.2. Pe canalul de comunicații, adâncimea maximă de modulație a purtătoarei nu trebuie să fie mai mare de 30 la sută. ... 3.3.6.3. Caracteristicile frecvenței audio ale canalului de voce trebuie să se încadreze în limita a 3 dB, raportat la nivelul de 1000 Hz, din intervalul 300 Hz - 3 000 Hz. ... 3.3.6.4. Radiofarul omnidirecțional VOR trebuie să asigure transmiterea simultană a unui semnal de identificare pe aceeași purtătoare de radiofrecvență utilizată și pentru funcția de navigație. Radiația semnalului de identificare este polarizată orizontal. ... 3.3.6.5. Semnalul de identificare trebuie să utilizeze codul Morse internațional și trebuie să fie format din două sau trei litere. Acest semnal trebuie să fie transmis cu viteză de aproximativ 7 cuvinte pe minut. Semnalul trebuie să fie repetat cel puțin o dată la fiecare 30 secunde, iar tonul modulației (frecvența acustică) trebuie să fie de 1020 Hz plus sau minus 50 Hz.3.3.6.5.1. Semnalul de identificare, în mod uzual, se transmite cel puțin de trei ori la fiecare 30 secunde, la intervale egale, în cadrul perioadei respective de timp. Unul dintre aceste semnale de identificare poate fi sub formă de identificare vocală. În cazul în care se asociază, conform pct. 3.5.2.5, un radiofar omnidirecțional VHF VOR și un echipament de măsurare a distanței (DME), prevederile referitoare la identificare de la pct. 3.5.3.6.4 influențează identificarea VOR. ... ... 3.3.6.6. Adâncimea (gradul) de modulație până la care este modulată purtătoarea de radiofrecvență, de către semnalul codului de identificare, este aproape de 10 la sută, dar fără a depăși acest nivel, cu excepția cazului în care, atunci când nu se asigură un canal de comunicații, se admite creșterea modulației, de către semnalul codului de identificare, până la o valoare care nu trebuie să depășească 20 la sută.3.3.6.6.1. În cazul în care radiofarul VOR furnizează un canal de comunicații simultane sol-aer, pentru asigurarea unei calității satisfăcătoare a comunicației vocale, gradul de modulație al semnalului codului de identificare trebuie să fie egal cu 5 plus sau minus 1 la sută. ... ... 3.3.6.7. Transmisia voce nu trebuie să interfereze în niciun fel cu funcția de navigație de bază. Când sunt emise semnale voce, codul de identificare nu este suprimat. ... 3.3.6.8. Funcția de recepționare VOR permite identificarea semnalului dorit, în condițiile de semnal întâlnite în cadrul limitelor zonei de acoperire specificate și cu parametrii de modulație specificați la punctele 3.3.6.5, 3.3.6.6 și 3.3.6.7. ... ... 3.3.7. Monitorizarea3.3.7.1. Echipamente adecvate, amplasate în câmpul de radiație, asigură semnale pentru operarea unui monitor automat. Monitorul transmite un avertisment către un punct de control, iar apoi, fie elimină componentele de identificare și de navigație din unda purtătoare, fie determină încetarea radiației, în cazul în care apare una sau o combinație dintre următoarele abateri de la condițiile stabilite:
64. a)o schimbare, prin depășirea cu 1 grad, la amplasamentul monitorului, a datelor de relevment transmise de VOR; ...
65. b)o reducere de 15 procente a componentelor de modulație ale nivelului tensiunii semnalelor de radiofrecvență la monitor, sau a subpurtătoarei, sau a semnalelor de modulație în amplitudine de 30 Hz, sau a ambelor. ... ... 3.3.7.2. Defectarea monitorului declanșează transmiterea unui avertisment către un punct de control și:
66. a)fie elimină componentele de identificare și de navigație din purtătoare, sau ...
67. b)determină încetarea emisiei. ... Indicațiile privind radiofarurile VOR sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. ... ... 3.3.8. Cerințele de performanță privind imunitatea la interferențe în cazul sistemelor de recepție VOR3.3.8.1. Sistemul de recepție VOR trebuie să asigure o imunitate corespunzătoare la interferențele provenite de la două semnale, produse de intermodulație de ordinul trei, determinate de semnalele de radiodifuziune VHF FM, cu niveluri conform următoarei formule: 2N

(1)+ N

(2)+ 72 ≤ 0 pentru semnalele de radiodifuziune sonoră VHF FM, care se încadrează în intervalul 107,7 - 108,0 MHz și 2N

(1)+ N

(2)+ 3(24 - 20 logdeltaf/0.4) ≤ 0, pentru semnalele de radiodifuziune sonoră VHF FM sub 107,7 MHz, când frecvențele celor două semnale de radiodifuziune sonoră în banda VHF FM crează în receptor un produs cu două semnale de intermodulație de ordinul trei, pe frecvența VOR dorită. N

(1)și N

(2)sunt nivelurile (dBm) ale celor două semnale de radiodifuziune sonoră VHF FM, la intrarea receptorului VOR. Niciunul dintre niveluri nu trebuie să treacă peste criteriile de desensibilizare specificate la pct. 3.3.8.

1. deltaf = 108,1 - f1, unde f1 reprezintă frecvența nivelului N1, semnalul de radiodifuziune sonoră VHF FM mai apropiat de 108,1 MHz. ... 3.3.8.
2. Sistemul de recepție VOR nu trebuie să fie desensibilizat în prezența semnalelor de radiodifuziune sonoră VHF FM, având niveluri în conformitate cu următorul tabel:Frecvență (MHz) Nivelul maxim al semnalului nedorit la intrarea receptorului (dBm) 88 -102 +15 104 +10 106 + 5 107,9 -10 Relația dintre cele două puncte adiacente, indicate prin frecvențele de mai sus, este liniară. ... ... ... 3.
3. SPECIFICAȚII PENTRU RADIOFARUL NEDIRECȚIONAL (NDB)3.4.
4. Definiții Raza medie a zonei de acoperire nominală. Raza unui cerc care are aceeași suprafață ca și zona de acoperire nominală. Zona de acoperire efectivă. Zona din jurul unui radiofar nedirecțional în care se pot obține relevmente cu o precizie suficient de mare pentru natura operațiunii respective. Locator LF/MF. Un radiofar