REGLEMENTĂRI din 9 mai 2008
Pe scurt
Această reglementare stabilește normele pentru serviciile de trafic aerian civil în România, asigurând siguranța, ordinea și eficiența zborurilor. Ea transpune standardele internaționale în legislația națională.
Ce reglementează
- Responsabilitățile și obiectivele serviciilor de trafic aerian.
- Clasificarea spațiilor aeriene și stabilirea necesității serviciilor de trafic aerian.
- Cerințele de performanță pentru navigație și comunicație în zbor.
- Coordonarea între diferiți operatori și autorități în domeniul aeronautic.
Cui îi privește
- Persoanele juridice și fizice, române sau străine, care desfășoară activități aeronautice civile pe teritoriul României.
- Cei care proiectează sau execută produse și servicii pentru aviația civilă în România.
Puncte cheie
- Reglementarea se aplică în spațiul aerian aflat sub jurisdicția României și în spațiile aeriene unde România își asumă responsabilitatea pentru servicii de trafic aerian.
- Asigură că zborurile pe rutele aeriene internaționale și interne din FIR București se desfășoară în condiții uniforme.
- Transpune integral standardele prevăzute în Anexa 11 OACI ca reguli obligatorii.
- Include prevederi pentru managementul siguranței și planuri de contingență pentru situații anormale.
Textul legii
Textul legii
REGLEMENTĂRI din 9 mai 2008 Aeronautice Civile Române RACR-ATS SERVICIILE DE TRAFIC AERIAN, ediţia a 2-a*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 bis din 2 iunie 2008 --------- Notă ... *) Aprobate pri
n Ordinul ministrului transporturilor nr. 605 din 9 mai 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 411 din 2 iunie 2008 CUPRINS PREAMBUL Capitolul
- Termeni şi definiţii Capitolul
- Prevederi generale 2.
- Responsabilităţile şi autoritatea în ceea ce priveşte serviciile de trafic aerian civile din România 2.
- Obiectivele serviciilor de trafic aerian 2.
- Diviziunea serviciilor de trafic aerian 2.
- Stabilirea necesităţii serviciilor de trafic aerian 2.
- Identificarea/desemnarea porţiunilor de spaţiu aerian şi a aerodromurilor controlate unde se furnizează servicii de trafic aerian 2.
- Clasificarea spaţiilor aeriene 2.
- Performanţa de navigaţie cerută (RNP) pentru operaţiunile de zbor pe rută 2.
- Performanţa de comunicaţie cerută (RCP) 2.
- Stabilirea şi identificarea unităţilor care furnizează servicii de trafic aerian 2.
- Specificaţii pentru regiunile de informare a zborurilor, regiunile de control şi zonele de control 2.
- Identificarea unităţilor serviciilor de trafic aerian şi a spaţiilor aeriene 2.
- Stabilirea şi identificarea rutelor ATS 2.
- Stabilirea punctelor de schimbare a frecvenţei 2.
- Stabilirea şi identificarea punctelor semnificative 2.
- Stabilirea şi identificarea rutelor standard pentru rularea aeronavelor 2.
- Coordonarea între operatori şi serviciile de trafic aerian aerian 2.
- Coordonarea între autorităţile militare şi serviciile de trafic aerian 2.
- Coordonarea activităţilor care prezintă pericol potenţial pentru aeronavele civile 2.
- Datele aeronautice 2.
- Coordonarea între unităţile serviciilor meteorologice aeronautice şi administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian 2.
- Coordonarea între administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian şi de informare aeronautică şi autoritatea aeronautică delegată pentru informarea aeronautică 2.
- Altitudinile minime de zbor 2.
- Serviciile către aeronave în eventualitatea unei situaţii de dificultate 2.
- Situaţii neprevăzute în zbor 2.
- Timpul în serviciile de trafic aerian 2.
- Stabilirea cerinţelor de echipare cu transponder care raportează altitudinea barometrică şi privind operarea lor 2.
- Managementul siguranţei 2.
- Sisteme de referinţă comună 2.
- Cerinţe de performanţă lingvistică 2.
- Planurile de contingenţă pentru situaţiile anormale şi neprevăzute Capitolul
- Serviciul de control al traficului aerian 3.
- Aplicarea 3.
- Furnizarea serviciului de control al traficului aerian 3.
- Operarea serviciului de control al traficului aerian 3.
- Eşalonarea minimă 3.
- Responsabilitatea controlului 3.
- Transferul responsabilităţii controlului 3.
- Autorizările de control al traficului aerian (ATC Clearances) 3.
- Controlul mişcării persoanelor şi vehiculelor la aerodrom 3.
- Utilizarea sistemelor radar 3.
- Utilizarea sistemelor radar pentru mişcarea la sol Capitolul
- Serviciul de informare a zborurilor 4.
- Aplicarea 4.
- Aria de aplicabilitate a serviciului de informare a zborului 4.
- Emisiunile radio operaţionale ale serviciului de informare a zborurilor (OFIS) 4.
- Emisiunile radio VOLMET şi serviciul D-VOLMET Capitolul
- Serviciul de alarmare 5.
- Aplicarea 5.
- Înştiinţarea centrului coordonator de căutare şi salvare 5.
- Utilizarea mijloacelor de comunicaţii 5.
- Pilotarea zborului aeronavei aflată într-o situaţie de urgenţă 5.
- Informarea operatorului 5.
- Informarea aeronavelor care operează în vecinătatea unei aeronave aflată în situaţie de urgenţă Capitolul
- Cerinţele serviciilor de trafic aerian privind comunicaţiile 6.
- Serviciul mobil aeronautic (comunicaţiile aer-sol) 6.
- Serviciul fix aeronautic (comunicaţiile sol-sol) 6.
- Serviciul de control al mişcărilor la sol 6.
- Supravegherea navigaţiei aeriene Capitolul
- Cerinţele serviciilor de trafic aerian în ceea ce priveşte informarea 7.
- Informarea meteorologică 7.
- Informaţiile despre condiţiile la aerodrom şi starea operaţională a facilităţilor asociate 7.
- Informaţiile despre starea operaţională a mijloacelor de navigaţie aeriană 7.
- Informaţiile despre baloanele libere nepilotate 7.
- Informaţiile despre activităţi vulcanice 7.
- Informaţiile despre materialele radioactive şi norii chimici toxici Anexa 1 PRINCIPIILE CARE DETERMINĂ IDENTIFICAREA TIPURILOR DE RNP ŞI IDENTIFICAREA RUTELOR ATS, ALTELE DECÂT RUTELE STANDARD DE PLECARE ŞI SOSIRE
- Identificatorii pentru rutele ATS şi tipurile de RNP
- Alcătuirea identificatorului
- Alocarea identificatorilor de bază
- Utilizarea identificatorilor în comunicaţii Anexa 2 PRINCIPIILE CARE DETERMINĂ STABILIREA ŞI IDENTIFICAREA PUNCTELOR SEMNIFICATIVE
- Stabilirea punctelor semnificative
- Identificatorii pentru punctele semnificative asociate locaţiei unui mijloc de radionavigaţie
- Identificatorii pentru punctele semnificative care nu sunt asociate locaţiei unui mijloc de radionavigaţie
- Utilizarea identificatorilor în comunicaţii
- Punctele semnificative utilizate în scopul raportării Anexa 3 PRINCIPIILE CARE DETERMINĂ IDENTIFICAREA RUTELOR STANDARD DE PLECARE ŞI SOSIRE ŞI PROCEDURILE ASOCIATE
- Identificatorii pentru rutele standard de plecare şi sosire şi pentru procedurile asociate
- Alcătuirea identificatorilor
- Atribuirea identificatorilor
- Alocarea indicativelor de validitate
- Exemple de identificatori în limbaj clar şi codat
- Alcătuirea identificatorilor pentru procedurile de apropiere MLS/RNAV
- Utilizarea identificatorilor în comunicaţii
- Afişarea rutelor şi a procedurilor pentru controlul traficului aerian Anexa 4 CLASIFICAREA SPAŢIILOR AERIENE ATS - SERVICIILE FURNIZATE ŞI CERINŢELE PENTRU ZBORURI Anexa 5 CERINŢE DE CALITATE PENTRU DATELE AERONAUTICE SUPLIMENTUL A. PREVEDERI RELATIVE LA METODA DE STABILIRE A RUTELOR ATS CARE SUNT DEFINITE PRIN MIJLOACE VOR
- Introducere
- Determinarea valorilor performanţelor sistemelor VOR
- Determinarea spaţiului aerian protejat de-a lungul rutelor definite prin VOR
- Spaţiul între rutele paralele definite prin mijloace VOR
- Separarea rutelor adiacente definite prin mijloace VOR şi care nu sunt paralele
- Punctele de schimbare a frecvenţei pentru mijloace VOR
- Calculul razei de viraj SUPLIMENTUL B. METODĂ DE STABILIREA RUTELOR ATS ÎN VEDEREA UTILIZĂRII DE CĂTRE AERONAVELE CARE SUNT ECHIPATE RNAV
- Introducere
- Aplicaţii operaţionale ale rutelor RNAV bazate pe tipul RNP4
- Separarea între direcţii (track-uri) paralele sau între axele rutelor RNAV paralele bazate pe tipul de RNP SUPLIMENTUL C. EMISIUNILE RADIO ALE AERONAVELOR DE INFORMARE A TRAFICULUI (TIBA) ŞI PROCEDURI OPERAŢIONALE ASOCIATE
- Introducerea şi aplicabilitatea emisiunilor
- Detalii privind emisiunile
- Proceduri operaţionale asociate SUPLIMENTUL D. ÎNDRUMĂRI RELATIVE LA PLANIFICAREA ACŢIUNILOR ÎN CAZUL UNOR SITUAŢII ANORMALE ŞI NEPREVĂZUTE (PLANURILE DE CONTINGENŢĂ)
- Introducere
- Caracterul planurilor de contingenţă
- Responsabilităţile pentru dezvoltarea, aprobarea şi implementarea planurilor de contingenţă
- Măsuri pregătitoare
- Coordonarea
- Elaborarea, promulgarea şi aplicarea planurilor de contingenţă SUPLIMENTUL E. NIVELUL ACCEPTABIL DE SIGURANŢĂ
- Introducere
- Domeniul de aplicabilitate
- Implementare PREAMBUL
(1)Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Codul Aerian Civil aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin actele normative interne din domeniu, legislaţia comunitară relevantă, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte. ...
(2)Reglementările aeronautice civile şi civil-militare române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi practicile recomandate în anexele la aceasta, precum şi cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a sistemului naţional de reglementări aeronautice civile române. ...
(3)În conformitate cu prevederile Codului Aerian Civil şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, denumit în continuare MT, în calitatea sa de autoritate de stat, asigură direct sau prin delegare de competenţă unor organisme tehnice specializate, instituţii publice sau, după caz, societăţi comerciale autorizate, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe. ...
(4)În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, denumită în continuare AACR, în calitatea sa de autoritate naţională de supervizare asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi execută prevederile înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte. ...
(5)Prezenta reglementare aeronautică civilă română, RACR-ATS, ediţia 2, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa nr. 11 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, denumită în continuare Anexa 11 OACI, "Air Traffic Services" - Serviciile de trafic aerian, ed. 13, iulie 2001, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv Amendamentele nr. 43, 44 şi 45. Anexa 11 OACI, împreună cu Anexa nr. 2 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, denumită în continuare Anexa 2 OACI, "Rules of the Air" - Regulile aerului, reglementează aplicarea Procedurilor OACI pentru serviciile de navigaţie aeriană - Managementul traficului aerian, denumite în continuare PANS-ATM, precum şi a Procedurilor regionale suplimentare - Regulile aerului şi serviciile de trafic aerian, denumite în continuare SUPPS. În mod similar, RACR-ATS, Serviciile de trafic aerian, împreună cu RACR-RA, Regulile aerului, reglementează aplicarea pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional a procedurilor şi instrucţiunilor de aeronautică civilă aplicabile potrivit aceloraşi proceduri ICAO PANS-ATM şi SUPPS. ...
(6)Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2096/2005 care stabileşte cerinţe comune pentru furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană urmează procedura de amendare conform normelor comunitare, în sensul actualizării dispoziţiilor sale, inclusiv a referirii ce se face la Anexa 11 OACI (actualul pct. 4 din Anexa II la acest Regulament), astfel încât să se asigure coerenţa cu cadrul de reglementare internaţional. ...
(7)Standardele şi practicile recomandate în Anexa 11 OACI, Serviciile de trafic aerian, se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată. ...
(8)În temeiul dispoziţiilor art. 1, alin.
(3)din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 549/2004 care stabileşte cadrul pentru crearea Cerului European Unic, legislaţia Cerului European Unic se aplică fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor statelor membre UE stabilite în baza Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. ...
(9)Prezenta reglementare, potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, se aplică în vederea stabilirii în România, precum şi în teritoriile şi spaţiile aeriene de deasupra mării libere care sunt asimilate spaţiului aerian naţional din punctul de vedere al navigaţiei aeriene, după caz, a spaţiilor aeriene în care se furnizează servicii de trafic aerian civile, a serviciilor şi unităţilor acestor servicii necesare în scopul asigurării desfăşurării traficului aerian în siguranţă, ordonat şi expeditiv. Scopul reglementării, împreună cu celelalte reglementări naţionale elaborate în conformitate cu Anexa 2 OACI, Regulile aerului, este de a asigura că zborul pe rutele aeriene internaţionale şi interne din FIR Bucureşti se desfăşoară în condiţii uniforme, menite a asigura siguranţa şi eficienţa operaţiunilor aeriene. ...
(10)Regulile şi celelalte prevederi conţinute în prezenta reglementare aeronautică civilă română au fost elaborate cu acordarea consideraţiei cuvenite înţelesului standardelor şi practicilor recomandate adoptate de Consiliul OACI potrivit prevederilor Convenţiei de la Chicago şi care constituie conţinutul Anexelor la Convenţie. ...
(11)În sensul precizărilor de mai sus, se va avea în vedere că prevederile RACR-ATS au fost astfel elaborate încât: ... * Standardele prevăzute în Anexa 11 OACI sunt transpuse integral în RACR-ATS ca reguli, în conformitate cu prevederile OACI, făcându-se totodată, acolo unde a fost cazul, particularizările necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă (de ex., acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-ATS precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume funcţii/instituţii - ex. autoritatea de stat, autoritatea delegată, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc - îi revine responsabilitatea respectivă). * Practicile recomandate prevăzute în Anexa 11 OACI sunt transpuse fidel şi integral în RACR-ATS ca reguli, în marea lor măsură, şi ca recomandări, acolo unde a fost considerat că este oportună menţinerea unei anumite flexibilităţi, permisă în lumina Convenţiei, în ceea ce priveşte aplicarea în România a recomandărilor respective. Este valabilă aceeaşi observaţie de mai sus în ceea ce priveşte precizările suplimentare ce au fost introduse în text, după caz; * Apendicii ("Appendices") şi Suplimentele ("Attachements") la Anexa 11 sunt transpuse integral, ca Anexe, respectiv ca Suplimente la RACR-ATS. * Tabelele şi figurile din Anexa 11 OACI, inclusiv din Appendicii şi Suplimentele Anexei 11 au fost, de asemenea, transpuse fidel în RACR-ATS, păstrându-se conformitatea textului şi a numerotării/identificării. * Preambulul la prezenta reglementare preia, parţial, precizările din Preambulul Anexei 11 OACI. * Notele din textul original au fost transpuse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor. * Au fost transpuse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 11 OACI pentru care serviciile de trafic aerian din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediţii, de suportul tehnico-operaţional necesar (ex. ADS, data-link), considerându-se însă că implementarea acestor standarde şi practici ca reguli naţionale este necesară în lumina dezvoltării în continuare a serviciilor de trafic aerian şi a sistemului ATM naţional. * Elaborarea RACR-ATS ediţia 2 a păstrat, în cea mai mare măsură posibil, acelaşi sistem de numerotare/identificare a capitolelor, secţiunilor, tabelelor şi figurilor faţă de Anexa 11 OACI, cu observaţia că, dacă, în transpunerea unui standard ca regulă, au fost necesare mai multe precizări, ele au fost numerotate ca subsecţiuni în cadrul aceleiaşi secţiuni (de ex. standardul 2.1.1 din Anexa 11 OACI, adresat statului contractant, este transpus în RACR-ATS, ediţia 2, prin subsecţiunile 2.1.1.1-3; similar, standardul 2.1.3 din Anexa 11 OACI este transpus în RACR-ATS ediţia 2 prin subsecţiunile 2.1.3.1-5).
(12)Conformarea cu regulile şi recomandările prevăzute în RACR-ATS, ediţia 2 trebuie realizată prin aplicarea unor proceduri şi instrucţiuni de aeronautică civilă, asociate prezentei reglementări. Ele se elaborează şi se emit atât de către autoritatea naţională de supervizare, sub formă de documente tip PIAC aplicabile la nivel naţional, potrivit prevederilor RACR-11, cât şi, pe linie internă, de către administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian, meteorologie şi informare aeronautică ale agenţilor aeronautici furnizori ai acestor servicii. Orice furnizor de servicii de navigaţie aeriană supus regulilor RACRATS trebuie să se conformeze cu cerinţele respective specifice aplicând acele mijloace de conformare prevăzute în manualele procedurale, circularele, etc emise de OACI, dar şi utilizând materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile EUROCONTROL. Derogarea faţă de standarde, de practicile recomandate şi de la mijloacele acceptabile de conformare poate fi permisă numai în condiţiile în care furnizorul de servicii de trafic în cauză justifică şi argumentează autorităţii naţionale de supervizare, fără echivoc, necesitatea obţinerii unei asemenea derogări faţă de standardul şi/sau practicile recomandate în cauză, obţinând, cu avizul autorităţii naţionale de supervizare, aprobarea din partea autorităţii de stat şi, după caz, propunând modificarea corespunzătoare a cadrului reglementat, cu respectarea, totodată, a prevederilor art. 38 al Convenţiei de la Chicago privind raportarea şi publicarea diferenţelor faţă de standardele şi practicile recomandate de OACI, denumite în continuare SARPs. ... Capitolul 1 TERMENI ŞI DEFINIŢII În cuprinsul prezentei reglementări, termenul serviciu este utilizat ca o noţiune abstractă care desemnează funcţii sau un serviciu furnizat; termenul unitate este utilizat pentru a desemna o entitate colectivă care asigură unul sau mai multe asemenea servicii (având acelaşi înţeles cu termenul "organ" folosit în unele acte normative naţionale anterioare). Termeni utilizaţi în prezenta reglementare au următorul înţeles: Accident/Accident - Eveniment legat de operarea unei aeronave, care se produce între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul acesteia cu intenţia de a efectua un zbor şi momentul în care toate persoanele aflate la bord sunt debarcate, şi în cursul căruia:
- a)o persoană este rănită grav sau mortal datorită faptului că se găseşte: ... - în aeronavă; - în contact direct cu o parte oarecare a aeronavei, inclusiv cu bucăţile care se detaşează din aceasta; - expusă direct jetului (aspiraţiei sau suflului motoarelor sau elicelor), cu excepţia cazurilor în care rănile se datorează unor cauze naturale, autorănirilor sau sunt produse de altă persoană ori a cazurilor în care rănirile sunt produse în afara zonei ce este în mod normal disponibilă pasagerilor sau membrilor echipajului;
- b)aeronava suferă deteriorări sau o cedare de structură, care alterează caracteristicile de rezistenţă structurală, de performanţă şi de zbor şi care, în mod normal, necesită o reparaţie importantă sau înlocuirea componentelor afectate, cu excepţia defectării motorului ori deteriorării, când deteriorarea este limitată la motor, capote sau la accesoriile sale ori când este vorba despre deteriorări limitate la elice, la extremităţile aripii, pneuri, frâne, carenaje sau mici înfundări ori perforaţii în înveliş; ...
- c)aeronava a dispărut sau este total inaccesibilă; ... Acord ADS-C/ADS-C Agreement - Un plan de raportare prin care se stabilesc condiţiile de raportare a datelor ADS-C (de ex. datele solicitate de către serviciile de trafic aerian şi frecvenţa rapoartelor ADS-C care trebuie să fie agreate înaintea utilizării ADS-C în furnizarea ca serviciilor de trafic aerian). Notă: Termenii acordului se transmit prin schimb de date între sistemul de la sol şi aeronavă prin intermediul unui contract sau al unei serii de contracte. Acurateţe/Accuracy - Gradul de conformitate între o valoare estimată sau măsurată şi valoarea reală. Notă: În cazul datelor de poziţie măsurate, acurateţea se exprimă în mod normal sub forma distanţei de la o poziţie specificată, în limita căreia se regăseşte poziţia reală, cu un anumit nivel de încredere precizat. Aerodrom/Aerodrome - Suprafaţa delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde inclusiv clădiri, instalaţii şi echipamente, destinată să fie utilizată, în totalitate ori în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Aerodromul utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport. Aerodrom controlat/Controlled aerodrome - Un aerodrom la care se furnizează serviciu de control al traficului aerian traficului de aerodrom. Notă: Utilizarea termenului "aerodrom controlat" indică faptul că se furnizează servicii de trafic aerian traficului de aerodrom, dar aceasta nu implică în mod necesar existenţa unei zone de control. Aerodrom de rezervă/Alternate aerodrome - Un aerodrom la care o aeronavă se poate îndrepta atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să aterizeze la aerodromul la care intenţiona să aterizeze. Aerodromurile de rezervă includ următoarele: * Aerodrom de rezervă la decolare/Take-off alternate - Un aerodrom de rezervă la care o aeronavă poate ateriza în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după decolare şi nu se poate utiliza aerodromul de plecare. * Aerodrom de rezervă pe rută/En-route alternate - Un aerodrom la care o aeronavă ar putea ateriza în urma apariţiei unei situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe rută. * Aerodrom de rezervă pe rută ETOPS/ETOPS en-route alternate - Un aerodrom de rezervă convenabil şi adecvat la care o aeronavă ar putea ateriza în urma cedării unui motor sau a apariţiei unei alte situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe rută într-o operaţiune ETOPS (Extended-range twin-engine operations). * Aerodrom de rezervă la destinaţie/Destination alternate - Un aerodrom de rezervă la care o aeronavă se poate îndrepta atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să aterizeze la aerodromul la care intenţiona să aterizeze. Notă: Aerodromul de plecare al unui zbor poate fi de asemenea aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la destinaţie pentru acel zbor. Aeronavă/Aircraft - Aparatul care se poate menţine în atmosfera cu ajutorul altor reacţii ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului. ALERFA/ALERFA - Termen codificat folosit pentru a indica o fază de alarmare. Altitudine/Altitude - Distanţa verticală a unui nivel, punct sau obiect considerat ca punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL - Mean Sea Level). Apropiere finală/Final approach - Acea parte a unei proceduri de apropiere instrumentală care începe la reperul sau punctul specificat al apropierii finale sau, acolo unde un astfel de reper sau punct nu este specificat:
- a)la sfârşitul ultimului viraj procedural, viraj de bază sau viraj pentru interceptarea segmentului de apropiere într-o procedură racetrack, dacă este specificat; sau ...
- b)la punctul de interceptare a ultimului traiect specificat în procedura de apropiere; şi care se termină la punct în vecinătatea aerodromului de la care: ... 1) se poate efectua o aterizare; sau 2) se iniţiază o procedură de întrerupere a apropierii. Autoritatea ATS corespunzătoare/Appropriate ATS authority - Autoritatea corespunzătoare, desemnată de către statul român ca responsabilă în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de trafic aerian în spaţiul aerian în cauză. Notă: Utilizarea în prezenta reglementare a sintagmei "autoritate ATS corespunzătoare" poate face referire, în funcţie de context, la organismele sau organizaţiile care deţin responsabilităţi privind furnizarea serviciilor de trafic aerian în FIR Bucureşti, precum autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile (conf. Codului Aerian Civil şi Legii Transporturilor), Administraţia Serviciilor de trafic aerian din România (potrivit desemnării de competenţe prin Hotărâre a guvernului) sau, la nivel de detaliu, o unitate de trafic aerian care furnizează efectiv servicii în spaţiul aerian la care se face referire în textul respectiv, în baza unei certificări corespunzătoare obţinută potrivit prevederilor regulamentare aplicabile. Autorizare ATC (Autorizare pentru controlul traficului aerian)/Air traffic control cleareance - Autorizare acordată unei aeronave de a proceda potrivit condiţiilor specificate de o unitate de control al traficului aerian. Nota 1: Pentru simplificare, expresia "autorizare pentru controlul traficului aerian" se abreviază în mod frecvent ca "autorizare" atunci când este folosită în contextul corespunzător. Nota 2: Termenul abreviat "autorizare" poate fi completat prin cuvintele "de rulare", "de decolare", "de plecare", "de rută", "de apropiere" sau "de aterizare" pentru a indica la care anume porţiune a zborului se referă autorizarea ATC. Autorizare în aval/Downstream clearance - O autorizare emisă unei aeronave de către o unitate de control a traficului aerian care nu este autoritatea care controlează curent acea aeronavă. Birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO sau Birou de raportare ATS)/Air traffic services reporting office (ARO) - O unitate stabilită cu scopul de a primi rapoarte privind serviciile de trafic aerian şi planuri de zbor depuse înainte de decolare. Notă: Un birou de raportare ATS (ARO) poate fi o unitate separată sau combinat cu o altă unitate deja existentă, de exemplu cu o altă unitate de trafic aerian sau o unitate a serviciilor de informare aeronautică. Birou Meteorologic/Meteorological office - O unitate (birou) desemnată să furnizeze serviciu meteorologic pentru navigaţia aeriană internaţională. Biroul NOTAM internaţional/International NOTAM office - Biroul desemnat în România pentru realizarea schimbului de mesaje NOTAM la nivel internaţional. Cale aeriană/Airway - Un spaţiu aerian controlat sau o porţiune din acesta definită sub forma unui culoar aerian. Calendar/Calendar - Sistem de referinţă temporal discret care serveşte ca bază pentru definirea poziţiei în timp cu rezoluţie de o (una) zi (ISO 19108). Calendar gregorian/Gregorian calendar - Calendarul de uz general; a fost introdus iniţial în anul 1582 pentru a defini un an care aproximează mai îndeaproape anul tropical decât calendarul Julian (ISO 19108). Notă: În calendarul gregorian anii obişnuiţi au 365 de zile iar anii bisecţi 366 de zile şi sunt împărţiţi în 12 luni secvenţiale. Calitatea datelor/Data quality - Un grad sau nivel de încredere că datele furnizate satisfac cerinţele utilizatorului datelor în ceea ce priveşte acurateţea, rezoluţia şi integritatea lor. Capacitate declarată/Declared capacity - Măsură a abilităţii sistemului ATC sau a oricăruia din subsistemele sale sau a poziţiilor sale operaţionale de a furniza un serviciu aeronavelor pe perioada funcţionării în condiţii normale. Se exprimă prin numărul de aeronave care pot pătrunde într-o porţiune de spaţiu aerian specificată pe durata unei perioade date de timp, luând în considerare în mod adecvat condiţiile meteorologice, configuraţia unităţii ATC, personalul şi echipamentul disponibil, precum şi orice alţi factori care pot afecta volumul de muncă al controlorului de trafic aerian care este responsabil pentru spaţiul aerian respectiv. Centru de informare a zborurilor/Flight information centre - O unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare. Centru de coordonare a acţiunilor de căutare şi salvare/Rescue co-ordination centre - Unitate răspunzătoare pentru organizarea eficientă a serviciilor de căutare şi salvare şi pentru coordonarea desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare în cuprinsul unei regiuni de căutare şi salvare. Centru regional de control/Area control centre - O unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate în cuprinsul unor regiuni de control aflate în responsabilitatea sa. Comunicaţii aer-sol/Air-ground communication - Comunicaţii bilaterale între aeronavă şi staţii sau amplasamente la sol. Comunicaţii controlor-pilot prin data link (CPDLC)/Controller-pilot data link communications - Un mijloc de comunicaţii între controlor şi pilot care utilizează data link pentru comunicaţiile ATC. Comunicaţii prin data link/Data link communications - Formă de comunicaţii în care schimbul de mesaje se realizează prin data link. Comunicaţii tipărite/Printed communications - Comunicaţii care asigură automat o înregistrare tipărită permanentă la fiecare terminal al unui circuit a tuturor mesajelor transmise prin acel circuit. Condiţii meteorologice de zbor instrumental (IMC)/Instrument meteorological condiţions - Condiţii meteorologice exprimate în termeni de vizibilitate, distanţă faţă de nori şi plafon, inferioare minimelor specificate pentru condiţiile meteorologice de zbor la vedere. Condiţii meteorologice de zbor la vedere (VMC)/Visual meteorological condiţions - Condiţii meteorologice exprimate în termeni de vizibilitate, distanţă faţă de nori şi plafon, egale cu sau superioare unor minime specificate. Notă: Minimele aplicabile în România pentru condiţiile meteorologice de zbor la vedere sunt prevăzute în RACR-RA, Regulile aerului, în conformitate cu cap. 3 al Anexei 2 OACI, Rules of the Air. Contract Supraveghere automată dependentă ADS-C/Automatic Dependent Surveillance - Contract (ADS-C) - Un mijloc prin care termenii unui acord ADS-C sunt schimbaţi între sistemele de la sol şi aeronavă, prin datalink, cu specificarea condiţiilor în care rapoartele ADS-C sunt iniţiate şi a datelor care pe trebuie să le conţină aceste rapoarte. Declinaţia staţiei/Station declination - Diferenţa de aliniere între radialul zero al unei staţii VOR şi direcţia Nord adevărat, determinată la momentul calibrării staţiei VOR. DETRESFA/DETRESFA - Termenul codificat prin care se indică o fază de pericol. Distanţă vizuală în lungul pistei (RVR)/Runway visual range (RVR) - Distanţa până la care pilotul unei aeronave aflată în axul pistei poate vedea marcajele de pe suprafaţa pistei sau luminile care delimitează marginile ei sau care identifică axa acesteia. Emisiune (radio) de Supraveghere automată dependentă ADS-B)/Automatic Dependent Surveillance-broadcast (ADS-B) - O metodă (mijloc) prin care o aeronavă, un vehicul de aerodrom sau alte obiecte pot să transmită şi/sau să primească în mod automat date cum ar fi identificarea, poziţia sau alte date suplimentare, după cum este cazul, printr-un mod de emisie prin datalink. Notă: Termenul abreviat "ADS Contract" este utilizat în mod curent cu referire la un anumit contract ADS (ADS event contract), solicitare de contract ADS, contract ADS periodic sau un mod de emisie pentru o situaţie de urgenţă. Fază de incertitudine/Uncertainty phase - O situaţie în care există incertitudine în ceea ce priveşte siguranţa unei aeronave şi a persoanelor aflate la bordul său. Fază de alarmă/Alert phase - O situaţie în care există temere în ceea ce priveşte siguranţa unei aeronave şi a persoanelor aflate la bordul său. Fază de pericol/Distress phase - O situaţie în care există certitudine rezonabilă că o aeronavă şi persoanele aflate la bordul său sunt ameninţate de un pericol grav şi iminent sau necesită asistenţă imediată. Fază de urgenţă/Emergency phase - Termen generic care înseamnă, după caz, o fază de incertitudine, o fază de alarmare sau o fază de pericol. IFR/IFR - Abreviere folosită pentru a desemna regulile de zbor instrumental. Incident/Incident - Eveniment, altul decât un accident, asociat cu exploatarea unei aeronave, care afectează sau poate afecta siguranţa exploatării aeronavei. Indicaţie de evitare a traficului/Traffic avoidance advice - Indicaţie emisă de o unitate de control a traficului aerian care specifică manevre în scopul de a asista pilotul să evite o coliziune. Informare de trafic/Traffic information - Informaţie/informaţii emise de o unitate a serviciilor de trafic aerian în scopul alertării unui pilot despre alt trafic aerian cunoscut sau observat, care poate fi în proximitatea poziţiei sale sau a rutei de zbor intenţionate, precum şi ajutării pilotului să evite o coliziune. Informaţii AIRMET/AIRMET information - Informaţii emise de către un centru de veghe meteorologică, referitoare la apariţia sau la apariţia prognozată a unor fenomene meteorologice pe rută specificate care pot afecta siguranţa zborului la niveluri joase şi care nu au fost deja incluse în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborurilor corespunzătoare sau într-o subregiune a acesteia. Informaţii SIGMET/SIGMET information - Informaţii emise de un centru de veghe meteorologică privind apariţia sau apariţia prognozată a unor fenomene meteorologice specifice pe rută, care pot afecta siguranţa operaţiunilor aeriene. Integritate (cu referire la date aeronautice)/Integrity (aeronautical data) - Grad de asigurare cu privire la faptul că o dată aeronautică şi valoarea ei nu au fost pierdute sau alterate din momentul când data respectivă a fost creată sau amendată în mod autorizat. IMC/IMC - Abreviere folosită pentru a desemna condiţii meteorologice de zbor instrumental. INCERFA/INCERFA - Termenul codificat prin care se indică o fază de incertitudine. Înălţime/Height - Distanţa verticală a unui nivel, punct sau un obiect considerat drept punct, măsurată de la un sistem de referinţă specificat. Limita autorizării/Clearance limit - Punctul până la care unei aeronave i-a fost acordată o autorizare ATC. Managementul fluxului traficului aerian (ATFM)/Air traffic flow management - Un serviciu stabilit în scopul de a contribui la siguranţa, scurgerea ordonată şi fluentă a fluxului de trafic aerian prin asigurarea utilizării în măsura maximă posibilă a capacităţi ATC şi că volumul traficului este compatibil cu capacităţile declarate de către autoritatea ATS corespunzătoare. Membru al echipajului de zbor/Flight crew member - Un membru al echipajului, posesor al unei licenţe corespunzătoare, căruia îi revin sarcini esenţiale pentru operarea aeronavei pe durata unei perioade de timp de serviciu în zbor. Nivel/Level - Termen generic referitor la poziţia pe verticală a unei aeronave în zbor şi care înseamnă, după caz, înălţime, altitudine sau nivel de zbor. Nivel de croazieră/Cruising level - Un nivel menţinut pe parcursul unei porţiuni semnificative a zborului. Nivel de zbor/Flight level - O suprafaţă de presiune atmosferică constantă, care este exprimată faţă de presiunea de referinţă specificată de 1013 hPa, şi care este separată de alte suprafeţe asemănătoare prin intervale de presiune specificate. NOTAM/NOTAM - Mesaj de înştiinţare distribuit prin mijloace de telecomunicaţii, care conţine informaţii despre stabilirea, starea sau modificarea oricărui mijloc, serviciu, procedură sau pericol, informaţii a căror cunoaştere în timp util este esenţială personalului implicat în operaţiunile de zbor. Obstacol/Obstacle - Toate obiectele fixe (atât temporare cât şi permanente) şi mobile, sau părţi ale lor, care sunt localizate într-o zonă destinată pentru mişcarea la sol a aeronavelor sau care se extind deasupra unei suprafeţe definite destinată a proteja aeronavele în zbor. Operator/Operator - O persoană fizică sau juridică angajată în operarea aeronavelor. Performanţa de comunicaţie cerută (RCP)/Required communication performance (RCP) - O exprimare a cerinţelor de performanţă pentru comunicaţiile operaţionale pentru suportul funcţiilor specifice ATM. Performanţa de navigaţie cerută (RNP)/Required navigation performance - O exprimare a performanţei de navigaţie necesară pentru operarea într-un spaţiu aerian definit. Notă: Performanţa şi cerinţele de navigaţie sunt definite pentru un anume tip de RNP şi/sau aplicaţie. Performanţe umane/Human performance - Capacităţi şi limite umane care au impact asupra siguranţei şi eficienţei operaţiunilor aeronautice. Pilot comandant/Pilot-în-command (PiC) - Pilotul desemnat de către operator sau, în cazul aviaţiei generale, de către proprietarul aeronavei, ca fiind la comanda şi însărcinat cu conducerea în siguranţă a aeronavei pe durata zborului. Pistă/Runway - Suprafaţă dreptunghiulară definită, pe un aerodrom terestru, pregătită pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor. Plan de zbor/Flight plan - Informaţii specificate furnizate unităţilor serviciilor de trafic aerian cu privire la zborul sau la o porţiune din zborul pe care o aeronavă intenţionează să îl efectueze. Notă: Specificaţiile pentru planurile de zbor se stabilesc în reglementările naţionale aplicabile elaborate potrivit prevederilor Anexei 2 OACI, Regulile aerului. Expresia "formularul plan de zbor" se referă la modelul de formular plan de zbor prevăzut în reglementările naţionale aplicabile în conformitate cu Appendix 2 din Manualul procedurilor pentru serviciile de navigaţie aeriană - Managementul traficului aerian (PANS-ATM, ICAO Doc 4444). Platformă/Apron - O suprafaţă definită pe un aerodrom terestru, destinată aeronavelor în scopul îmbarcării sau debarcării pasagerilor, încărcării sau descărcării mărfurilor şi poştei, alimentării cu combustibil, parcării sau lucrărilor de întreţinere. Principiile privind factorii umani/Human Factors principles - Principii care se aplică activităţilor de proiectare, certificare, pregătire, întreţinere, precum şi operaţiunilor aeronautice şi care urmăresc realizarea unei interfeţe sigure între om şi alte componente ale sistemului prin considerarea în mod adecvat a performanţelor umane. Prognoză/Forecast - O exprimare a condiţiilor meteorologice prognozate la o oră sau interval de timp specificat şi pentru o zonă sau o porţiune de spaţiu aerian specificată. Program de siguranţă/Safety programme - Un set integrat de reglementări şi activităţi destinate îmbunătăţirii siguranţei. Publicaţia de informare aeronautică (AIP)/Aeronautical Information Publication (AIP) - O publicaţie emisă de către sau în numele statului şi care conţine informaţii aeronautice de durată, esenţiale pentru navigaţia aeriană. Notă: AIP România se realizează şi se publică în conformitate cu reglementările aeronautice aplicabile, sub autoritatea de reglementare a Ministerului Transporturilor. Punct de drum/Waypoint - O localizare geografică specificată, utilizată pentru a defini o rută RNAV sau traiectoria unei aeronave care utilizează navigaţia RNAV. Un punct de drum poate fi identificat ca: * Punct fly-by/Fly-by waypoint - Un punct de drum care necesită anticiparea virajului pentru a permite interceptarea tangenţială a următorului segment al unei rute sau proceduri; sau * Punct flyover/Flyover waypoint - Un punct de drum la care se iniţiază virajul pentru a intercepta următorul segment al unei rute sau proceduri. Punct de raport/Reporting point - O localizare geografică precizată faţă de care poate fi raportată poziţia unei aeronave. Punct de schimbare a frecvenţei/Change-over point - Punctul la care o aeronavă care navighează pe un segment de rută ATS definit prin referinţă la mijloace de navigaţie VOR trebuie, în principiu, să transfere referinţa de navigaţie de la mijlocul de navigaţie rămas în spatele aeronavei la următorul mijloc de navigaţie. Notă: Punctele de schimbare a frecvenţei se stabilesc astfel încât să se asigure echilibrul optim din punctul de vedere al intensităţii şi calităţii semnalelor de la mijloacele de navigaţie, la toate nivelurile de zbor utilizate, precum şi cu scopul de a se asigura o sursă comună de orientare în azimut pentru toate aeronavele ce evoluează în lungul aceleiaşi porţiuni de segment de rută. Punct semnificativ/Significant point - O localizare geografică specificată, utilizată în definirea unei rute ATS sau a traiectoriei de zbor a unei aeronave, precum şi pentru alte scopuri pentru navigaţia aeriană şi serviciile de trafic aerian. Punct de transfer al controlului/Transfer of control point - Un punct definit situat de-a lungul traiectoriei de zbor a unei aeronave, la care responsabilitatea pentru furnizarea serviciului de control al traficului aerian aeronavelor se transferă de la o unitate sau poziţie de control următoarei unităţi sau poziţii de control. Regiune de control/Control area - Un spaţiu aerian controlat care se întinde în sus de la o limită specificată deasupra pământului. Radiotelefonie/Radiotelephony - O formă de radiocomunicaţii destinată în principal schimbului de informaţii prin voce. Regiune de informare a zborurilor/Flight information region - Un spaţiu aerian de dimensiuni definite în cadrul căruia sunt furnizate servicii de informare a zborurilor şi servicii de alarmare. Regiune de control terminal (TMA)/Terminal control area (TMA) - Regiune de control stabilită în mod normal la intersecţia rutelor ATS din vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri importante. RNAV (Navigaţie RNAV)/Area navigation (RNAV) - O metodă de navigaţie care permite operarea unei aeronave pe orice traiectorie de zbor dorită în cuprinsul acoperirii unor mijloace de navigaţie referite ca staţii sau în cuprinsul limitei de capacitate a unor mijloace autonome proprii, sau a unei combinaţii a acestora (RNAV este referită şi ca "navigaţie de suprafaţă"). Rulare/Taxiing - Mişcarea unei aeronave pe suprafaţa unui aerodrom cu ajutorul mijloacelor proprii, excluzând decolarea şi aterizarea. Rulare aeriană/Air-taxiing - Mişcarea unui elicopter sau a unei aeronave cu decolare-aterizare verticală (VTOL) deasupra suprafeţei unui aerodrom, efectuată în mod normal în efect de sol şi cu o viteză faţă de sol mai mică decât 37 km/h (20 kt). Notă: Înălţimea poate varia iar unele elicoptere pot necesita efectuarea rulării aeriene la peste 8 m (25
- ft)deasupra solului pentru a reduce turbulenţa datorată efectului de sol sau pentru a asigura siguranţa unor sarcini suspendate. Rută ATS/ATS route - O rută specificată, proiectată în scopul direcţionării fluxului de trafic după cum este necesar în furnizarea serviciilor de trafic aerian. Nota 1: Termenul "rută ATS" se utilizează pentru a desemna, după caz, o cale aeriană, o rută consultativă, o rută controlată sau necontrolată, o rută de sosire sau de plecare, etc. Nota 2: O rută ATS este definită prin specificaţii de rută care includ un indicativ de rută ATS, drumul spre sau de la puncte semnificative (puncte de drum), distanţa între puncte semnificative, cerinţe de raportare şi altitudinea de siguranţă cea mai coborâtă, aşa cum a fost determinată de autoritatea ATS corespunzătoare. Rută consultativă/Advisory route - O rută identificată de-a lungul căreia este disponibil serviciul consultativ de trafic aerian. Rută RNAV/Area navigation route - O rută ATS stabilită pentru a fi utilizată de aeronave capabile să opereze RNAV. Serviciu de alarmare/Alerting service - Un serviciu furnizat în scopul înştiinţării unor organizaţii desemnate cu privire la aeronave care necesită acţiuni de căutare şi salvare, precum şi în scopul de a asista astfel de organizaţii potrivit necesităţilor. Serviciu consultativ de trafic aerian/Air traffic advisory service - Un serviciu furnizat în cuprinsul unui spaţiu aerian consultativ în scopul asigurării eşalonării, în măsura posibilului, între aeronavele care operează după planuri de zbor IFR. Serviciu de control al traficului aerian (ATC)/Air traffic control service (ATC) - Un serviciu furnizat în scopul:
- a)de a preveni coliziunile: ... 1) între aeronave, şi 2) pe suprafaţa de manevră, între aeronave şi obstacole, şi
- b)de a grăbi şi a menţine un flux ordonat de trafic aerian. ... Serviciul de control de aerodrom/Aerodrome control service - Serviciul de control al traficului aerian furnizat traficului de aerodrom. Serviciul de control de apropiere/Approach control service - Serviciul de control al traficului aerian furnizat zborurilor controlate care sosesc sau care pleacă. Serviciul de control regional/Area control service - Serviciul de control al traficului aerian furnizat zborurilor controlate în regiuni de control. Serviciu de informare a zborurilor (FIS)/Flight information service (FIS) - Un serviciu furnizat în scopul de a da indicaţii şi informaţii care sunt utile pentru desfăşurarea în siguranţă şi cu eficienţă a zborurilor. Serviciul de informare automată pentru zona terminală (ATIS)/Automatic terminal information service - Furnizarea automată a informaţiilor curente, de rutină, aeronavelor care sosesc şi pleacă, în regim 24 ore continuu sau într-o perioadă de timp specificată: - Serviciu de informare automată prin data link în zona terminală (D-ATIS)/Data link-automatic terminal information service - Furnizarea serviciului ATIS prin comunicaţii data link. - Serviciu de informare automată prin voce în zona terminală (Voice-ATIS)/Voice-automatic terminal information service - Furnizarea serviciului ATIS prin transmisii radio de voce, continue şi repetate. Serviciul de management pe platformă/Apron management service - Un serviciu furnizat în scopul de a regulariza activităţile şi mişcările aeronavelor şi vehiculelor pe o platformă. Serviciu de trafic aerian (ATS)/Air traffic service (ATS) - Serviciul de control al traficului aerian (serviciile de control regional, de apropiere şi de aerodrom), serviciul de informare a zborului, serviciul consultativ de trafic aerian şi serviciul de alarmare, definite conform reglementărilor specifice aplicabile. Serviciul fix aeronautic (AFS)/Aeronautical fixed service (AFS) - Un serviciu de telecomunicaţii stabilit între puncte fixe specificate, furnizat în primul rând pentru siguranţa navigaţiei aeriene, precum şi în folosul operării cu regularitate, în mod economic şi eficient a serviciilor pentru navigaţia aeriană. Serviciul mobil aeronautic/Aeronautical mobile service - Un serviciu de telecomunicaţii mobil stabilit între staţii aeronautice şi staţiile aeronavelor sau între staţiile aeronavelor, în care pot participa şi staţii de salvare de la bord; de asemenea, mai pot participa în acest serviciu şi staţii radiofar indicatoare a poziţiei în situaţii de urgenţă, pe anumite frecvenţe de pericol şi urgenţă. Sistem de bord pentru evitarea coliziunii (ACAS)/Airborne collision avoidance system - Un sistem al aeronavei bazat pe semnalele de transponder SSR şi care operează independent de echipamentele de la sol, cu scopul de a furniza pilotului indicaţii asupra aeronavelor echipate cu transpondere SSR şi care pot intră în conflict cu aeronava sa. Sistem pentru managementul al siguranţei/Safety management system - Abordarea în mod sistematic a activităţilor de management al siguranţei, inclusiv structurile organizatorice necesare, responsabilităţi, politici şi proceduri. (Anexa 11 ICAO) Abordarea în mod explicit şi sistematic a activităţilor prin care managementul siguranţei se efectuează de către o organizaţie cu scopul de a realiza un nivel de toleranţă acceptabil sau tolerabil (conf. RACR-ESARR 3) Sistem geodezic de referinţă/Geodetic datum - Un set minim de parametri necesari pentru a defini locaţia şi orientarea sistemului de referinţă local în raport cu sistemul de referinţă global. Sistem de referinţă (referenţial)/Datum - Orice cantitate sau set de cantităţi care poate fi utilizat ca referinţă sau bază în scopul calculării altor cantităţi (conf. ISO 19108). Spaţii aeriene ATS (în care se furnizează servicii de trafic aerian)/Air traffic services airspaces - Spaţii aeriene de dimensiuni definite, desemnate alfabetic, în cuprinsul cărora pot opera tipuri specifice de zboruri şi pentru care sunt specificate servicii de trafic aerian şi reguli de operare. Notă: Spaţiile aeriene ATS se clasifică, de la Clasa A până la Clasa G, potrivit prevederilor Anexei 4 la RACR-ATS, în conformitate cu prevederile Anexei 11 OACI. Spaţiu aerian consultativ/Advisory airspace - Un spaţiu aerian de dimensiuni definite sau o rută desemnată în cuprinsul cărora este disponibil serviciul consultativ de trafic aerian. Spaţiu aerian controlat/Controlled airspace - Un spaţiu aerian de dimensiuni definite în interiorul căruia se furnizează serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasa spaţiului aerian respectiv. Notă: Expresia generică "spaţiu aerian controlat" acoperă Clasele de spaţiu aerian ATS A, B, C, D şi E, potrivit prevederilor secţiunii 2.6. Staţie de telecomunicaţii aeronautice/Aeronautical telecommunication station - O staţie în cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice. Suprafaţă de manevră/Manoeuvring area - Acea partea a unui aerodrom destinată a fi utilizată pentru decolarea, aterizarea şi rularea aeronavelor, excluzând platformele. Suprafaţa de mişcare/Movement area - Acea parte a unui aerodrom destinată a fi utilizată pentru decolarea, aterizarea şi rularea aeronavelor, constând din suprafaţa de manevră şi platformă/platforme. Teleconferinţă/Conference communications - Facilitate de comunicaţii prin care se pot efectua simultan convorbiri directe între trei sau mai multe locaţii. Tip RCP/RCP type - O etichetă (de ex. RCP 240) care reprezintă valorile atribuite parametrilor RCP pentru momentul comunicaţiei, continuitate, disponibilitate şi integritate. Tip RNP/RNP type - O valoare de încadrare, exprimată ca distanţă în mile nautice faţă de poziţia intenţionată, în cuprinsul căreia zborurile s-ar regăsi pe durata a cel puţin 95% din timpul total de zbor. Notă: De ex., RNP 4 înseamnă încadrarea într-o acurateţe a navigaţiei aeriene de plus/minus 7.4 Km (4 NM) cel puţin 95% din timpul total de zbor. Trafic aerian/Air traffic - Ansamblu de aeronave care, la un moment dat, se află în zbor într-un spaţiu aerian determinat sau operează pe suprafaţa de manevră a unui aerodrom. Trafic de aerodrom/Aerodrome traffic - Tot traficul aflat pe suprafaţa de manevră a unui aerodrom şi toate aeronavele care zboară în vecinătatea aerodromului. Notă: Se consideră că o aeronavă este în vecinătatea aerodromului atunci când ea este în tur de pistă ori când intră sau iese din tur de pistă Traiect/Track - Proiecţia pe suprafaţa pământului a traiectoriei unei aeronave, a cărei direcţie în orice punct se exprimă de obicei în grade faţă de direcţia Nord (adevărat, magnetic sau grid). Turnul de control de aerodrom/Aerodrome control tower - O unitate de trafic stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian traficului de aerodrom. Unitate a serviciilor de trafic aerian (Unitate de trafic aerian, unitate ATS)/Air traffic services unit - Termen generic care desemnează, după caz, o unitate de control al traficului aerian, un centru de informare a zborului sau un birou de raportare ATS (ARO). Unitate de control de apropiere (unitate APP)/Approach control unit - O unitate stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru aeronavele controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri. Unitate/controlor care transferă controlul/Transferring unit/controller - O unitate de control al traficului aerian/un controlor de trafic aerian aflată în proces de transfer al responsabilităţii de furnizare a serviciului de control al traficului aerian unei aeronave către următoarea unitate de control al traficului aerian/controlor de trafic aerian de-a lungul rutei de zbor a aeronavei respective. Notă: A se vedea definiţia de "unitate/controlor care acceptă". Unitate/controlor care acceptă controlul/Accepting unit/controller - O unitate de control al traficului aerian/un controlor de trafic aerian care urmează să preia controlul unei aeronave. Notă: A se vedea definiţia de "unitate/controlor care transferă controlul". Unitate de control al traficului aerian/Air trafic control unit - Un termen generic care desemnează, după caz, un centru de control regional, o unitate de control de apropiere sau un turn de control de aerodrom. Verificare redundantă ciclică (CRC)/Cyclic redundancy check - Un algoritm matematic care se aplică exprimării în format digital a unei date şi care furnizează un anumit nivel de asigurare că data respectivă nu s-a pierdut sau nu a fost alterată. VFR/VFR - Abrevierea utilizată pentru a se indica regulile zborului la vedere. Viraj de bază/Base turn - Un viraj executat de aeronavă în timpul procedurii de apropiere iniţială, între capătul traiectului de îndepărtare (outbund track) şi începutul traiectului apropierii intermediare sau finale. Traiectele de îndepărtare şi de apropiere nu sunt reciproce. Notă: În conformitate cu circumstanţele fiecărei proceduri particulare, virajele de bază pot fi indicate a se executa în zbor orizontal sau în coborâre. VMC/VMC - Abrevierea utilizată pentru indicarea condiţiilor meteorologice de zbor la vedere. Zbor controlat/Controlled flight - Orice zbor care este supus unei autorizări ATC. Zbor IFR/IFR flight - Un zbor desfăşurat în conformitate cu regulile zborului instrumental. Zbor VFR/VFR flight - Un zbor efectuat după regulile zborului la vedere. Zbor VFR special/Special VFR flight - Un zbor VFR care este autorizat de controlul traficului aerian să opereze într-o zonă de control în condiţii meteorologice inferioare VMC. Zonă de control/Control zone - Un spaţiu aerian controlat care se întinde în plan vertical de la suprafaţa solului până la o limită superioară precizată. Capitolul 2 GENERALITĂŢI 2.1. Stabilirea aplicabilităţii şi autorităţii în contextul prezentei reglementări 2.1.1. Aplicabilitatea prezentei reglementări: Prevederile prezentei reglementări se aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice, române sau străine, care furnizează servicii de trafic aerian civile în cuprinsul teritoriului şi spaţiului aerian naţional al României sau care desfăşoară activităţi ori proiectează sau execută produse şi servicii pentru sau în legătură cu aceleaşi servicii de trafic aerian civile. În aria de aplicabilitate precizată se includ şi acele teritorii, respectiv spaţii aeriene care, potrivit Codului aerian civil al României şi legislaţiei naţionale în domeniu, precum şi Planului de Navigaţie Aeriană pentru zona Europeană (ANP, ICAO Doc 7754) sau prevederilor altor tratate internaţionale la care România este parte sunt asimilate cu spaţiul aerian naţional românesc din punctul de vedere al furnizării serviciilor de trafic aerian. 2.1.1.1. Autoritatea de a stabili spaţiile aeriene şi aerodromurile unde se furnizează servicii de trafic aerian civile: Porţiunile de spaţiu aerian naţional, respectiv aerodromurile româneşti unde se furnizează servicii de trafic aerian potrivit prezentei reglementări, precum şi principiile şi regulile de utilizare a acestor spaţii, respectiv aerodromuri, se stabilesc în conformitate cu prevederile Codului aerian civil al României, cu prevederile prezentei reglementări şi ale celorlalte reglementări aeronautice naţionale aplicabile. 2.1.1.2. Spaţiile aeriene şi aerodromurile româneşti unde se furnizează servicii de trafic aerian se publică în Publicaţia de Informare Aeronautică a României, AIP România. Introducerea unei modificări la structura spaţiilor aeriene şi a aerodromurilor româneşti unde se furnizează servicii de trafic aerian potrivit prezentei reglementări se face în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, ale reglementărilor aeronautice naţionale privind managementul şi utilizarea flexibilă a spaţiului aerian, elaborate potrivit prevederilor ce decurg din Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago, Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru siguranţa navigaţiei aeriene în Europa, precum şi ale altor tratate internaţionale aplicabile în domeniu la care România este parte, după caz. Notă: Anexa 11 OACI, Nota la secţiunea 2.1.1 prevede următoarele indicaţii privind delegarea furnizării serviciilor de trafic aerian civile dincolo de graniţele naţionale: În cazul în care, prin tratat internaţional, un stat îşi deleagă în favoarea altui stat responsabilitatea de furnizare a serviciilor de trafic aerian civile în cuprinsul teritoriului statului care deleagă, delegarea se face fără derogare de la principiile şi prerogativele de suveranitate naţională. Responsabilităţile statului care furnizează serviciile ATS se limitează la considerentele de natură tehnică şi operaţională şi nu se pot extinde dincolo de cele aferente siguranţei şi regularizării zborului aeronavelor în spaţiul în cauză. În plus, statul care devine furnizor de servicii de trafic aerian în cuprinsul teritoriului statului care deleagă trebuie să efectueze acest lucru în conformitate cu cerinţele stabilite de către statul care deleagă, acesta trebuind să stabilească şi să asigure în folosul statului furnizor toate acele facilităţi şi servicii despre care cele două state agreează că sunt necesare. Se presupune, totodată că statul care deleagă nu îşi va retrage sau modifica facilităţile şi serviciile respective fără consultarea prealabilă a statului furnizor ATS. Statul care furnizează servicii ATS şi statul care deleagă responsabilitatea furnizării unor asemenea servicii pot stabili între ele rezilierea acordului, în orice moment. 2.1.2. Porţiunile de spaţiu aerian de deasupra mării libere sau din spaţiile aeriene de suveranitate nedeterminată în care urmează a se furniza servicii de trafic aerian se stabilesc în baza unor acorduri regionale privind navigaţia aeriană. În condiţiile acceptării de către România, în calitate de stat contractant la Convenţia de la Chicago, a responsabilităţii de a stabili şi furniza servicii de trafic aerian civile în asemenea porţiuni de spaţiu aerian, acest lucru trebuie realizat în conformitate cu standardele şi practicile recomandate conţinute în Anexa 11 OACI. Nota 1. - Expresia "acord regional pentru navigaţia aeriană" se referă la un acord aprobat de către Consiliul OACI, în mod normal în baza unei recomandări formulate de Reuniunea Regională privind Navigaţia Aeriană. Nota 2. - Consiliul OACI, la data aprobării Preambulului la Anexa 11 OACI, a indicat că un stat contractant care acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată poate aplica standardele şi practicile recomandate conţinute în Anexa 11 OACI de manieră consistentă cu cea adoptată de stat pentru spaţiul aerian de sub propria sa jurisdicţie. 2.1.3. Odată ce s-a stabilit că urmează a se furniza servicii de trafic aerian, desemnarea autorităţii ATS responsabilă pentru furnizarea acestor servicii se face potrivit prevederilor Codului aerian civil al României şi celorlalte reglementări naţionale aplicabile. Nota 1: În contextul indicaţiilor Notei 1 la secţiunea 2.1.3, Anexa 11 OACI, potrivit căreia autoritatea responsabilă pentru stabilirea şi furnizarea serviciilor poate fi o autoritate care reprezintă statul sau o Agenţie adecvată, în România şi în spaţiile aeriene asimilate spaţiului aerian naţional din punctul de vedere al navigaţiei aeriene, organizarea şi funcţionarea serviciilor civile de trafic aerian constituie atribut specific al Ministerului Transporturilor, în calitatea sa de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile. Atributele privind furnizarea, respectiv supravegherea siguranţei acestor servicii sunt delegate de către autoritatea de stat, potrivit legii şi unor acte normative specifice (Hotărârile Guvernului României privind înfiinţarea Administraţiei Serviciilor de trafic aerian din România - ROMATSA, respectiv înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, alte acte normative care stabilesc atribuţiile agenţilor aeronautici care furnizează asemenea servicii pentru zboruri VFR în spaţiile aeriene de clasificare inferioară). Nota 2: Situaţiile care pot apărea în legătură cu stabilirea şi furnizarea serviciilor de trafic aerian unui zbor internaţional, în totalitatea lui sau doar pe o porţiune a lui, sunt: Situaţia 1: O rută sau o porţiune de rută aflată în cuprinsul spaţiului aerian de sub suveranitatea unui stat care îşi stabileşte şi furnizează propriile servicii de trafic aerian. Situaţia 2: O rută sau o porţiune de rută aflată în cuprinsul spaţiului aerian de sub suveranitatea unui stat care, prin acord, şi-a delegat în favoarea altui stat responsabilitatea stabilirii şi furnizării serviciilor de trafic aerian. Situaţia 3: O porţiune de rută aflată în cuprinsul spaţiului aerian de deasupra mării libere sau într-un spaţiu aerian de suveranitate nedeterminată pentru care un stat a acceptat responsabilitatea de a stabili şi furniza servicii de trafic aerian. Potrivit Anexei 11 OACI, statul care desemnează autoritatea responsabilă pentru stabilirea şi furnizarea serviciilor de trafic aerian este: În Situaţia 1: statul care deţine suveranitatea asupra porţiunii relevante de spaţiu aerian; În Situaţia 2: statul căruia i s-a delegat responsabilitatea pentru stabilirea şi furnizarea serviciilor de trafic aerian; În Situaţia 3: statul care a acceptat responsabilitatea pentru stabilirea şi furnizarea serviciilor de trafic aerian; Nota 3: În scopul menţinerii consistenţei prezentei reglementări atât cu terminologia specifică OACI şi Anexei 11, Serviciile de trafic aerian, dar şi cu cadrul naţional reglementat în domeniul serviciilor de trafic aerian, termenii generici "autoritate" şi "stat" la care fac referire prevederile Anexei 11 OACI, Serviciile de trafic aerian, sunt particularizaţi şi precizaţi în prezenta reglementare, în funcţie de context, astfel:
- a)autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, oriunde textul reglementării se referă explicit la atribute care sunt în seama autorităţii de stat în domeniul aviaţiei civile, potrivit legii. ...
- b)autoritatea ATS, oriunde textul reglementării se referă generic la furnizarea serviciilor de trafic aerian ca responsabilitate a statului, potrivit Convenţiei de la Chicago, într-un context în care nu se face referire explicită dacă este vorba despre o administraţie sau unitate operaţională care furnizează servicii ATS sau despre o autoritate căreia i s-au delegat atribute de supraveghere a siguranţei serviciilor ATS furnizate; acest gen de referire este utilizată în acele secţiuni ale reglementării în care prevederile au caracter general şi, totodată, complex, fiind adresate nivelului de autoritate cât şi furnizorilor de servicii, potrivit atribuţiilor şi responsabilităţilor care revin fiecăreia din aceste organisme. ...
- c)autoritatea meteorologică aeronautică, oriunde textul reglementării se referă generic la atributele de autoritate şi la exercitarea autorităţii în domeniul meteorologiei aeronautice civile în România, într-un context în care nu se face referire explicită dacă este vorba despre o administraţie sau unitate care furnizează servicii meteorologice aeronautice ori despre autoritatea de reglementare sau supraveghere a siguranţei serviciilor meteorologice aeronautice; ...
- d)administraţia/unitate a serviciilor de trafic aerian (sau a serviciilor meteorologice aeronautice), oriunde textul reglementării, potrivit Anexei 11 OACI, se adresează Administraţiei Serviciilor de trafic aerian din România sau unei unităţi operaţionale din cadrul ei sau vreunui alt agent aeronautic implicat în furnizarea de servicii de trafic aerian (zborurilor VFR, etc); ...
- e)autoritatea de supraveghere a siguranţei, oriunde textul reglementării, potrivit Anexei 11 OACI, se adresează organismului tehnic care, prin desemnare şi delegare de competenţe din partea autorităţii de stat, îndeplineşte funcţia de supraveghere a siguranţei la nivel naţional pentru unul sau mai multe din serviciile furnizate de entităţile specificate la d), în numele statului român şi în interes public, potrivit actelor normative care reglementează statutul respectivei autorităţi în acest sens; ... 2.1.4. Informaţiile referitoare la serviciile de trafic aerian organizate şi furnizate în condiţiile prevăzute prin prezenta reglementare se publică prin AIP România şi prin celelalte mijloace specifice de informare aeronautică, potrivit regulilor aviaţiei civile internaţionale şi reglementărilor aeronautice naţionale în domeniul informării aeronautice, în scopul permiterii şi facilitării utilizării acestor servicii. 2.2. Obiectivele serviciilor de trafic aerian Obiectivele serviciilor de trafic aerian trebuie să fie:
- a)de a preveni coliziunile între aeronave; ...
- b)de a preveni coliziunile între aeronavele aflate pe suprafeţele de manevră şi obstacolele aflate pe suprafeţele respective; ...
- c)de a grăbi şi a menţine un flux ordonat al traficului aerian; ...
- d)de a furniza recomandări şi informaţii utile desfăşurării zborurilor în siguranţă şi în mod eficient; ...
- e)de a notifica organismele adecvate în privinţa aeronavelor care necesită ajutor de căutare şi salvare, precum şi de a asista aceste organisme potrivit cerinţelor. ... 2.3. Diviziunea serviciilor de trafic aerian Serviciile de trafic aerian constau în trei servicii, care se identifică după cum urmează: 2.3.1. Serviciul de control al traficului aerian, având scopul îndeplinirii obiectivelor 2.2. a),
- b)şi c), acest serviciu fiind divizat în trei componente, astfel:
- a)Serviciul de control regional: furnizarea serviciului de control al traficului aerian zborurilor controlate, cu excepţia acelor părţi ale unor asemenea zboruri descrise în 2.3.1
- b)şi c), în scopul îndeplinirii obiectivelor 2.2
- a)şi c); ...
- b)Serviciul de control de apropiere: furnizarea serviciului de control al traficului aerian acelor părţi ale zborurilor controlate care sunt asociate cu sosirea sau cu plecarea, în scopul îndeplinirii obiectivelor 2.2
- a)şi c); ...
- c)Serviciul de control de aerodrom: furnizarea serviciului de control al traficului aerian traficului de aerodrom, cu excepţia acelor părţi ale zborurilor descrise în 2.3.1 b), în scopul îndeplinirii obiectivelor 2.2 a),
- b)şi c); ... 2.3.2. Serviciul de informare a zborurilor, în scopul îndeplinirii obiectivului 2.2 d). 2.3.3. Serviciul de alarmare, în scopul îndeplinirii obiectivului 2.2 e). 2.4. Stabilirea necesităţii serviciilor de trafic aerian 2.4.1. Necesitatea furnizării de servicii de trafic aerian se determină luând în considerare următoarele elemente:
- a)tipurile de trafic aerian implicate; ...
- b)densitatea traficului aerian; ...
- c)condiţiile meteorologice; ...
- d)orice alţi factori care pot fi relevanţi; ... Notă: Potrivit Notei la Anexa 11 OACI, secţiunea 2.4.1, datorită numărului mare de elemente care sunt, de regulă, relevante, nu a fost posibilă dezvoltarea la nivelul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale a unor criterii cantitative în funcţie de care să se poată determina dacă sunt sau nu necesare servicii de trafic aerian într-o anumită zonă sau locaţie dată. Pot fi însă enumerate câteva exemple, în scop orientativ:
- a)o combinaţie de diferite tipuri de trafic aerian, cu aeronave de viteze variate (jet convenţionale, etc.) poate necesita furnizarea de servicii de trafic aerian, în timp ce o densitate relativ mare de trafic aerian desfăşurat însă doar cu un singur tip de operaţiune poate să nu necesite neapărat furnizare de servicii de trafic aerian; ...
- b)condiţiile meteorologice pot avea un efect considerabil în zonele unde există un flux constant de trafic aerian (de exemplu, trafic regulat), în timp ce aceleaşi condiţii meteorologice sau chiar mai dificile decât acestea pot fi relativ nesemnificative într-o zonă unde traficul aerian este oprit în asemenea condiţii (de exemplu pentru zborurile VFR locale); ...
- c)anumite zone cu întinderi de apă, zone muntoase, nelocuite sau zone deşertice pot necesita furnizarea serviciilor de trafic aerian chiar dacă frecvenţa operaţiunilor de zbor este extrem de scăzută. ... 2.4.2. Dotarea aeronavelor cu sisteme la bord de evitare a coliziunilor, denumit în continuare ACAS, într-o anumită zonă nu trebuie să constituie un criteriu de a determina necesitatea furnizării de servicii de trafic aerian în acea zonă. 2.5. Desemnarea/identificarea porţiunilor de spaţiu aerian şi a aerodromurilor controlate unde se furnizează servicii de trafic aerian 2.5.1. Atunci când s-a stabilit că urmează să se furnizeze servicii de trafic aerian în anumite porţiuni de spaţiu aerian sau la anumite aerodromuri, acele porţiuni de spaţiu aerian sau acele aerodromuri trebuie să fie desemnate şi identificate în raport cu serviciile de trafic aerian care urmează a fi furnizate. 2.5.2. Desemnarea/identificarea acestor porţiuni de spaţiu aerian sau aerodromuri trebuie să se facă după cum urmează: 2.5.2.1. Regiuni de informare a zborurilor: Acele porţiuni de spaţiu aerian în care s-a stabilit că urmează a se furniza serviciul de informare a zborului şi serviciul de alarmare se desemnează şi identifică drept regiuni de informare a zborurilor. 2.5.2.2. Regiunile de control şi zonele de control: 2.5.2.2.1. Acele porţiuni de spaţiu aerian în care s-a stabilit că urmează a se furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor IFR se desemnează şi se identifică drept regiuni de control sau zone de control. Notă: Se va avea în vedere că diferenţierea între regiunea de control şi zona de control se face potrivit prevederilor 2.10. 2.5.2.2.1.1. Acele porţiuni de spaţiu aerian controlat în care s-a stabilit că urmează a se furniza serviciul de control al traficului aerian şi zborurilor VFR se desemnează şi identifică drept spaţii aeriene clasificate de Clasă B, C sau D. 2.5.2.2.2. Acolo unde au fost desemnate regiuni de control şi zone de control în cuprinsul unei regiuni de informare a zborurilor, se consideră că ele fac parte integrantă din respectiva regiune de informare a zborurilor. 2.5.2.3. Aerodromuri controlate: Acele aerodromuri la care s-a stabilit că urmează a se furniza serviciul de control al traficului aerian traficului de aerodrom se desemnează şi identifică drept aerodromuri controlate. 2.6. Clasificarea spaţiilor aeriene 2.6.1. Spaţiile aeriene în care se furnizează servicii de trafic aerian, denumite în continuare spaţii aeriene ATS, se identifică şi se clasifică după cum urmează: Clasa A. Sunt permise numai zborurile IFR, se furnizează serviciul de control al traficului aerian tuturor zborurilor iar acestea sunt toate eşalonate, fiecare faţă de celelalte. Clasa B. Sunt permise zborurile IFR şi VFR, se furnizează serviciul de control al traficului aerian tuturor zborurilor iar acestea sunt toate eşalonate, fiecare faţă de celelalte. Clasa C. Sunt permise zborurile IFR şi VFR, se furnizează serviciul de control al traficului aerian tuturor zborurilor iar zborurile IFR sunt eşalonate, fiecare faţă de celelalte zboruri IFR şi faţă de zborurile VFR. Zborurile VFR sunt eşalonate faţă de zborurile IFR şi primesc informări de trafic cu privire la celelalte zboruri VFR. Clasa D. Sunt permise zborurile IFR şi VFR, se furnizează serviciul de control al traficului aerian tuturor zborurilor IFR şi VFR, zborurile IFR sunt eşalonate faţă de celelalte zboruri IFR şi primesc informări de trafic cu privire la zborurile VFR, zborurile VFR primesc informări de trafic cu privire la toate celelalte zboruri. Clasa E. Sunt permise zborurile IFR şi VFR, se furnizează serviciul de control al traficului aerian tuturor zborurilor IFR, acestea fiind eşalonate faţă de celelalte zboruri IFR. Toate zborurile primesc informări de trafic în măsura în care acest lucru este practic. Clasa E de spaţiu aerian nu trebuie utilizată pentru zonele de control. Clasa F. Sunt permise zborurile IFR şi VFR, se furnizează serviciul consultativ de trafic aerian tuturor zborurilor IFR şi serviciul de informare a zborurilor tuturor zborurilor care solicită acest lucru. Notă: Se va avea în vedere că, acolo unde se introduce serviciul consultativ de trafic aerian, aceasta se consideră a fi, în mod normal, o măsură temporară până când el poate fi înlocuit cu serviciul de control al traficului aerian. Clasa G. Sunt permise zborurile IFR şi VFR şi se furnizează serviciul de informare a zborurilor tuturor zborurilor care solicită acest lucru. 2.6.2. 2.6.3. Clasificarea spaţiilor aeriene potrivit Claselor de spaţiu aerian se stabileşte în raport de necesităţile operaţionale. 2.6.4. Cerinţele care se aplică zborurilor în cadrul fiecărei Clase de spaţiu aerian sunt potrivit tabelului din Anexa 4 la prezenta reglementare. Notă: Acolo unde spaţiile ATS sunt alăturate pe verticală, unul deasupra celuilalt, se recomandă ca zborurile care au loc la nivelul comun de separaţie să se conformeze cerinţelor şi să le fie furnizate serviciile de trafic aplicabile spaţiului aerian de clasă mai puţin restrictivă. În aplicarea acestui criteriu, spaţiul aerian de Clasă B este considerat mai puţin restrictiv decât spaţiul de Clasă A, spaţiul aerian de Clasă C este considerat mai puţin restrictiv decât spaţiul de Clasă B, ş.a. 2.7. Performanţa de navigaţie cerută (RNP) pentru operaţiunile de zbor pe rută 2.7.1. Tipurile RNP a fi respectate în România în regiunile de control, în zonele de control ori pe anumite traiecte/direcţii sau rute ATS se stabilesc prin reglementare aeronautică civilă română, la propunerea autorităţii aeronautice de supraveghere, ţinând cont de cerinţele din partea administraţiei serviciilor de trafic aerian şi ale utilizatorilor spaţiului aerian, cu prioritate în baza prevederilor acordurilor, tratatelor, convenţiilor, planurilor la nivel regional pentru navigaţia aeriană. 2.7.2. Recomandarea Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale de implementare cât mai curând posibil a tipurilor RNP 1, RNP 4, RNP 10, RNP 12.6 şi RNP 20 se aplică în România în contextul în care implementarea acestor tipuri RNP se prevede prin tratate internaţionale care sunt aplicabile României pe plan regional. 2.7.3. Tipul RNP prescris trebuie să corespundă cu nivelul comunicaţiilor, navigaţiei şi serviciilor de trafic aerian furnizate în spaţiul aerian în cauză. Notă: Tipurile RNP aplicabile potrivit OACI şi procedurile asociate lor sunt publicate în Manualul OACI privind performanţa de navigaţie cerută (RNP), ICAO Doc 9613. 2.8. Performanţa de comunicaţie cerută (RCP) 2.8.1. Tipurile de RCP trebuie să fie stabilite de către autoritatea corespunzătoare desemnată de stat. Acolo unde este cazul tipul/tipurile de RCP trebuie să fie stabilite pe baza unor acorduri regionale de navigaţie aeriană. 2.8.2. Tipul de RCP stabilit trebuie să fie corespunzător serviciilor de trafic aerian furnizate într-un anumit spaţiu aerian. Notă: Tipurile de RCP aplicabile şi procedurile asociate acestora sunt publicate în ICAO Doc 9869 "Manual on Required Communication Performance". 2.9. Stabilirea şi identificarea unităţilor care furnizează servicii de trafic aerian Serviciile de trafic aerian se furnizează de către unităţi care trebuie stabilite şi identificate după cum urmează: 2.9.1. Se stabilesc centre de informare a zborurilor în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare în regiunile de informare a zborurilor, cu excepţia cazului în care responsabilitatea furnizării acestor servicii în regiunea de informare a zborurilor nu a fost atribuită unei unităţi de control al traficului aerian care dispune de facilităţi adecvate pentru îndeplinirea acestei responsabilităţi. Această prevedere nu exclude totodată posibilitatea de a se delega altor unităţi atributul de furnizare a anumitor elemente ale serviciului de informare a zborurilor. 2.9.2. Se stabilesc unităţi de control al traficului aerian în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian, serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare în regiunile de control, zonele de control şi la aerodromurile controlate. Serviciile care pot fi furnizate de către diferitele tipuri de unităţi de control al traficului aerian sunt cele precizate la 3.2. 2.10. Specificaţii pentru regiunile de informare a zborurilor, regiunile de control şi zonele de control 2.10.1. Se recomandă ca stabilirea delimitării unui spaţiu aerian în interiorul căruia se furnizează servicii de trafic aerian să fie corelată cu natura structurii de rute şi cu necesitatea unor servicii eficiente, mai degrabă decât cu graniţele naţionale. Nota 1: Anexa 11 OACI, Nota la secţiunea 2.9.1, recomandă ca delimitarea unui anumit spaţiu aerian să se facă dincolo de graniţele naţionale, prin acord, oricând o asemenea acţiune înlesneşte furnizarea serviciilor de trafic aerian. Acordurile care permit delimitarea graniţelor spaţiilor aeriene prin linii drepte sunt, de exemplu, cât se poate de convenabile acolo unde unităţile serviciilor de trafic aerian utilizează tehnici de procesare a datelor. Nota 2: În cazurile în care delimitarea spaţiilor aeriene se face având ca referinţă graniţele naţionale, este necesară agreerea, de comun acord între autorităţile ATS corespunzătoare, a unor puncte de transfer adecvat situate. 2.10.2. Regiunile de informare a zborurilor: 2.10.2.1. Regiunile de informare a zborurilor se delimitează astfel încât să acopere întreaga structură de rute aeriene a fi deservită de aceste regiuni. 2.10.2.2. O regiune de informare a zborurilor trebuie să includă întregul spaţiu aerian cuprins între limitele sale laterale, cu excepţia cazului când este limitată superior de o altă regiune de informare a zborurilor. 2.10.2.3. Acolo unde o regiune de informare a zborurilor este limitată superior de o altă regiune de informare a zborurilor, limita inferioară a regiunii superioare de informare a zborurilor trebuie să constituie în acelaşi timp limita superioară a respectivei regiuni de informare a zborurilor şi trebuie să coincidă cu unul din nivelurile de zbor VFR potrivit reglementărilor naţionale aplicabile elaborate în conformitate cu Appendix 3 la Anexa 2 OACI, Regulile aerului. Notă: În cazul în care se stabileşte o regiune superioară de informare a zborurilor, nu este necesar ca procedurile aplicabile în ea să fie identice cu procedurile aplicabile în regiunea de informare a zborurilor de sub ea. 2.10.3. Regiunile de control 2.10.3.1. Regiunile de control, inclusiv, printre altele, căile aeriene şi regiunile terminale de control, trebuie să fie delimitate astfel încât să conţină suficient spaţiu aerian în scopul de a cuprinde traiectoriile de zbor, ori porţiuni ale lor, ale zborurilor IFR pentru care se doreşte furnizarea de servicii corespunzătoare de control al traficului aerian, ţinând cont de posibilităţile mijloacelor de navigaţie aeriană utilizate curent în acea regiune. Notă: Se va avea în vedere că, într-o regiune de control, în afara cazului când este formată dintr-o reţea de căi aeriene, se poate stabili un sistem de rute în scopul înlesnirii furnizării controlului traficului aerian. 2.10.3.2. Limita inferioară a unei regiuni de control se stabileşte la o înălţime deasupra solului sau apei nu mai mică de 200 m (700 ft). Notă: Această cerinţă nu impune însă ca limita inferioară să fie stabilită în mod uniform într-o anumită regiune de control dată. În acest sens, pot fi aplicate modelele şi recomandările prevăzute în Manualul OACI al planificării serviciilor de trafic aerian, Partea I, secţiunea 2, capitolul 3, ICAO Doc 9426. 2.10.3.2.1. Oricând acest lucru este convenabil şi dorit în scopul de a se permite libertate de acţiune pentru zborurile VFR sub regiunea de control, trebuie ca limita inferioară a unei regiuni de control să fie stabilită la o înălţime mai mare decât cea minimă specificată în 0. 2.10.3.2.2. Trebuie ca, atunci când limita inferioară a unei regiuni de control este mai mare de 900 m (3000
- ft)MSL, ea să coincidă cu unul din nivelurile de croazieră VFR potrivit tabelelor din Anexa 3 la RACR-RA, Regulile aerului, în conformitate cu Appendix 3 la Anexa 2 OACI, Regulile aerului. Această prevedere presupune ca nivelul de croazieră VFR să fie astfel selectat încât variaţiile presiunii atmosferice în acea zonă să nu determine coborârea limitei inferioare a regiunii de control sub o înălţime mai mică de 200 m (700
- ft)deasupra solului sau a apei. 2.10.3.3. Se stabileşte o limită superioară a regiunii de control atunci când:
- a)serviciul de control al traficului aerian nu se furnizează peste această limită superioară; sau ...
- b)regiunea de control este situată dedesubtul unei regiuni superioare de control, caz în care limita superioară a regiunii de control trebuie să coincidă cu limita inferioară a regiunii superioare de control. ... Atunci când este stabilită, o asemenea limită superioară trebuie să coincidă cu unul din nivelurile de croazieră VFR potrivit reglementărilor naţionale aplicabile elaborate în conformitate cu Appendix 3 la Anexa 2 OACI, Regulile aerului. 2.10.4. Regiunile de informare a zborului sau regiunile de control în spaţiul aerian superior: Acolo unde este dorită limitarea numărului de regiuni de informare a zborurilor sau de regiuni de control prin care trebuie să opereze aeronavele de mare înălţime, trebuie să se delimiteze o regiune de informare a zborurilor sau o regiune de control, după caz, în scopul de a se include întregul spaţiu aerian superior aflat între limitele laterale ale unui număr de regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control de dedesubt. 2.10.5. Zonele de control 2.10.5.1. Limitele laterale ale zonelor de control trebuie să cuprindă cel puţin acele porţiuni de spaţiu aerian care nu sunt incluse în regiuni de control şi care conţin traiectoriile a fi utilizate în condiţii meteorologice instrumentale de către zborurile IFR care sosesc la sau pleacă de la aerodromuri. Notă: În contextul acestei prevederi, aeronavele aflate în zbor în zone de aşteptare în vecinătatea aerodromurilor sunt considerate aeronave care sosesc. 2.10.5.2. Limitele laterale ale unei zone de control trebuie să se extindă cel puţin până la 9.3 km (5NM) faţă de centrul aerodromului sau aerodromurilor în cauză, în direcţiile din care se pot efectua apropierile. Notă: O zonă de control poate include două sau mai multe aerodromuri apropiate. 2.10.5.3. Dacă o zonă de control este situată în cuprinsul limitelor laterale ale unei regiuni de control, atunci ea trebuie să se extindă pe verticală de la suprafaţa solului până, cel puţin, la limita inferioară a regiunii de control. Notă: Oricând devine convenabil, limita superioară a zonei de control poate fi stabilită deasupra limitei inferioare a regiunii de control situată deasupra zonei de control. 2.10.5.4. Se recomandă să fie stabilită o limită superioară a zonei de control oricând aceasta este situată în afara limitelor laterale ale regiunii de control. 2.10.5.5. Se recomandă ca, atunci când se doreşte stabilirea limitei superioară a unei zone de control la un nivel superior limitei inferioare a regiunii de control de deasupra acesteia, ori atunci când zona de control este situată în afara limitelor laterale ale regiunii de control, limita superioară a zonei de control să fie stabilită la un nivel ce poate fi identificat cu uşurinţă de către piloţi. Dacă această limită este peste 900 m (3000
- ft)MSL, se recomandă ca ea să coincidă cu unul din nivelurile de croazieră VFR potrivit prevederilor reglementărilor naţionale aplicabile elaborate în conformitate cu Appendix 3 la Anexa 2 OACI, Regulile aerului. Notă: Această prevedere presupune ca nivelul de croazieră VFR, în caz că este utilizat, să fie astfel ales încât variaţiile presiunii atmosferice în acea zonă să nu determine coborârea acestei limite la o înălţime mai mică de 200 m (700
- ft)deasupra solului sau a apei. 2.11. Identificarea unităţilor serviciilor de trafic aerian şi a spaţiilor aeriene 2.11.1. Se recomandă ca identificarea unui centru de control regional sau a unei regiuni de informare a zborurilor să se facă prin numele unei localităţi, oraş sau al unui reper geografic din apropierea imediată. 2.11.2. Se recomandă ca identificarea unui turn de control de aerodrom sau a unei unităţi de control de apropiere să se facă prin numele aerodromului unde este localizat(ă). 2.11.3. Se recomandă ca identificarea unei zone de control, regiuni de control sau a unei regiuni de informare a zborurilor să se facă prin numele unităţii de trafic aerian care are în jurisdicţie spaţiul aerian respectiv. 2.12. Stabilirea şi identificarea rutelor ATS 2.12.1. Atunci când se stabilesc rutele ATS, trebuie să se prevadă câte un spaţiu aerian de protecţie în lungul fiecărei rute ATS, precum şi spaţiu de siguranţă între rutele ATS adiacente. 2.12.2. Se recomandă ca, atunci când densitatea, complexitatea sau natura traficului aerian impun, să fie stabilite rute speciale pentru uzul traficului la nivelurile joase, inclusiv pentru elicopterele care operează spre sau dinspre helidecuri amplasate pe platforme maritime. Se recomandă ca la determinarea spaţiilor de siguranţă între aceste rute să se ţină seama de mijloacele de navigaţie aeriană disponibile şi de echipamentele de navigaţie din dotarea elicopterelor. 2.12.3. Rutele ATS se identifică prin identificatori de rută. 2.12.4. Identificatorii rutelor ATS, altele decât rutele standard de plecare şi sosire, se selectează potrivit principiilor stabilite în Anexa 1 la prezenta reglementare. 2.12.5. Rutele standard de plecare şi sosire, precum şi procedurile asociate lor, se identifică potrivit principiilor stabilite în Anexa 3 la prezenta reglementare. Stabilirea rutelor ATS se realizează potrivit prevederilor cu caracter orientativ şi de îndrumare din Manualul planificării serviciilor de trafic aerian, Doc OACI 9426. Stabilirea rutelor ATS care se definesc prin mijloace VOR se realizează potrivit prevederilor cu caracter orientativ şi de îndrumare din Suplimentul A la prezenta reglementare. Spaţiile de siguranţă între direcţiile/traiectele paralele sau între axurile unor rute ATS paralele pentru care se cere îndeplinirea unei anumite performanţe RNP (tip RNP) depind de respectivul tip RNP specificat. Stabilirea rutelor ATS a fi utilizate de aeronavele echipate RNAV, precum şi a spaţiilor de siguranţă între rutele bazate pe un anume tip RNP se realizează potrivit prevederilor cu caracter orientativ şi de îndrumare din Suplimentul B la prezenta reglementare. 2.13. Stabilirea punctelor de schimbare a frecvenţei 2.13.1. Se recomandă să fie stabilite puncte de schimbare a frecvenţei pe segmentele de rută ATS care sunt definite prin referire faţă de mijloace VOR, oricând acest lucru este de natură a înlesni efectuarea cu acurateţe a navigaţiei aeriene de-a lungul respectivului segment de rută. Se recomandă ca stabilirea punctelor de schimbare a frecvenţei să se facă pentru segmente de rută de cel puţin 110 km (60 NM), cu excepţia cazurilor când complexitatea rutelor ATS, densitatea mijloacelor de navigaţie aeriană sau alte motive tehnice ori operaţionale impun stabilirea unor puncte de schimbare a frecvenţei şi pe segmente de rută mai scurte. 2.13.2. În cazul în care nu a fost altfel stabilit având în vedere performanţele mijloacelor de navigaţie aeriană sau criteriile de protecţie a frecvenţelor, se recomandă ca punctul de schimbare a frecvenţei pe un segment de rută să fie punctul de mijloc dintre mijloacele de navigaţie în cazul unui segment de rută drept, ori o intersecţie de radiale în cazul unui segment de rută care prevede schimbări de direcţie între mijloacele de navigaţie. Stabilirea punctelor de schimbare a frecvenţei se realizează potrivit prevederilor cu caracter orientativ şi de îndrumare din Suplimentul A la prezenta reglementare. 2.14. Stabilirea şi identificarea punctelor semnificative 2.14.1. Se stabilesc puncte semnificative în scopul de a se defini o rută ATS şi/sau ţinând seama de necesităţile serviciilor de trafic aerian privind informaţiile despre evoluţia în zbor a aeronavei. 2.14.2. Punctele semnificative se identifică prin identificatori. 2.14.3. Punctele semnificative se stabilesc şi se identifică în conformitate cu principiile prevăzute în Anexa 2 la prezenta reglementare. 2.15. Stabilirea şi identificarea rutelor standard pentru rularea aeronavelor 2.15.1. Se recomandă să fie stabilite rute standard pentru rularea aeronavelor la un aerodrom între piste, platforme şi zonele de întreţinere, oricând acest lucru devine necesar. Se recomandă ca asemenea rute să fie directe, simple şi, pe cât posibil, stabilite astfel încât să se evite producerea de conflicte de trafic. 2.15.2. Se recomandă ca rutele standard pentru rularea aeronavelor să fie identificate prin indicatori de rută diferiţi în mod distinct de cei utilizaţi pentru identificarea pistelor şi a rutelor ATS. 2.16. Coordonarea între operator şi serviciile de trafic aerian 2.16.1. Trebuie ca administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian, în îndeplinirea obiectivelor lor, să acorde atenţia cuvenită cerinţelor din partea operatorilor, ce decurg corespunzător obligaţiilor acestora potrivit prevederilor Anexei 6 OACI, Operarea aeronavelor, precum şi prevederilor reglementărilor naţionale aplicabile în domeniul operării aeronavelor. În caz că sunt solicitate în acest sens de către operatori, administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să le pună la dispoziţie acestora ori reprezentanţilor desemnaţi ai acestora informaţii de asemenea natură, după cum pot fi ele disponibile, încât să permită acestora ori reprezentanţilor desemnaţi ai acestora să îşi ducă la îndeplinire responsabilităţile. 2.16.2. Atunci când se solicită de către un operator, mesajele (inclusiv rapoartele de poziţie) recepţionate de către unităţile serviciilor de trafic aerian, relative la operarea aeronavei pentru care respectivul operator asigură controlul operaţional, trebuie să fie, în măsura posibilului, puse la dispoziţie imediat operatorului sau reprezentantului desemnat al acestuia, potrivit procedurilor agreate local. Notă: Pentru aeronavele care fac obiectul unei intervenţii ilicite a se vedea para 2.23.3. 2.17. Coordonarea între autorităţile militare şi serviciile de trafic aerian 2.17.1. Autorităţile ATS trebuie să stabilească şi să menţină relaţii de colaborare apropiată cu autorităţile militare care răspund de activităţi ce pot afecta zborul aeronavelor civile. Respectivele relaţii de colaborare se stabilesc şi se menţin în conformitate cu prevederile legii şi reglementărilor aeronautice civil-militare aplicabile. 2.17.2. Coordonarea activităţilor care prezintă pericol potenţial pentru aeronavele civile trebuie realizată în conformitate cu prevederile 2.18. 2.17.3. Trebuie să existe realizate aranjamente care să permită schimbul imediat de informaţii relevante pentru desfăşurarea în siguranţă şi fluenţă a zborului aeronavelor civile, între administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian şi autorităţile ATS/unităţile militare adecvate. 2.17.3.1. Trebuie ca administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian, la cerere sau de rutină, potrivit unor proceduri agreate local, să furnizeze unităţilor militare adecvate date plan de zbor pertinente precum şi alte date referitoare la zborurile aeronavelor civile. În scopul eliminării sau reducerii necesităţii intercepţiilor, autorităţile ATS trebuie să precizeze acele zone sau rute unde cerinţele potrivit Anexei 2 OACI, Regulile aerului, precum şi reglementărilor naţionale corespunzătoare, referitoare la planurile de zbor, comunicaţiile bilaterale şi raportarea poziţiei se aplică tuturor zborurilor, astfel încât să se asigure că toate datele relevante necesare sunt disponibile în unităţile serviciilor de trafic aerian cu precădere în scopul facilitării identificării aeronavelor civile. Notă: Pentru aeronavele supuse unui act de intervenţie ilicită a se vedea para 2.23.3 şi 2.24.1.3. 2.17.3.2. Trebuie ca autorităţile ATS civile, la toate nivelurile lor, să întreprindă demersurile necesare astfel încât să existe instituite în relaţia cu autorităţile ATS militare proceduri speciale spre a se asigura că:
- a)Unităţile serviciilor de trafic aerian sunt înştiinţate dacă o unitate militară observă că o aeronavă, care este sau care ar putea fi o aeronavă civilă, se apropie de sau a pătruns în orice zonă în care interceptarea ei poate deveni necesară; ...
- b)Sunt făcute toate eforturile posibile în vederea confirmării identităţii aeronavei şi în scopul asigurării ei cu îndrumările necesare pentru navigaţie astfel încât să se evite necesitatea interceptării. ... 2.18. Coordonarea activităţilor care prezintă pericol potenţial pentru aeronavele civile 2.18.1. Aranjamentele privind activităţile care prezintă pericol potenţial pentru aeronavele civile, atât pe teritoriul naţional cât şi deasupra mării libere, trebuie coordonate cu autorităţile ATS corespunzătoare. Asemenea coordonare trebuie realizată cu suficient timp în avans spre a se permite emiterea în timp util a informaţiilor privind activităţile respective, în conformitate cu prevederile Anexei 15 OACI, Informarea aeronautică, precum şi cu prevederile reglementărilor naţionale aplicabile. Se va urmări ca această coordonare să se efectueze atât la nivelul administraţiei/unităţilor serviciilor de trafic aerian implicate cât şi la nivelul autorităţilor aeronautice de supraveghere a siguranţei, civilă şi militară, ori la nivelul unui organism comun civil/militar responsabil cu utilizarea flexibilă a spaţiului aerian, după caz. Notă: În acest context, "autoritatea ATS corespunzătoare" poate fi, după caz, o altă autoritate decât cea civilă, de ex. o autoritate ATS militară. Ea se poate adresa pentru coordonare unei autorităţi ATS similare din celălalt stat. Este de dorit să existe aranjamente de coordonare civil-militară stabilite astfel încât, în orice situaţie în care o autoritate ATS militară din România are cunoştinţă despre activităţi potenţial periculoase aeronavelor civile în cuprinsul sau în vecinătatea spaţiului aerian naţional, coordonarea ei cu administraţia/unităţile serviciilor civile de trafic aerian interesate, cu autoritatea de supraveghere a siguranţei, precum şi cu autoritatea în materie de informare aeronautică să se realizeze cât mai din timp şi cât mai consistent cu putinţă. 2.18.1.1. Se recomandă ca, în cazul în care organizaţia care planifică activităţile periculoase nu rezidă în România, coordonarea iniţială să fie realizată prin intermediul autorităţii ATS responsabilă privind spaţiul aerian al statului în care rezidă organizaţia respectivă. Această prevedere se aplică atât în cazul activităţilor potenţial periculoase aeronavelor civile desfăşurate în cuprinsul teritoriului şi spaţiului aerian naţional româneşti, cât şi în cazul activităţilor potenţial periculoase aeronavelor civile desfăşurate în vecinătatea teritoriului şi spaţiului aerian naţional, în orice situaţie când poate fi afectată siguranţa zborului aeronavelor civile aflate în aria de responsabilitate a autorităţilor ATS româneşti. 2.18.2. Obiectivul unei asemenea coordonări trebuie să fie să se asigure aranjamentele optime care vor evita pericolele pentru aeronavele civile şi minimiza interferenţele cu operarea normală a acestor aeronave. 2.18.2.1. Se recomandă ca, în stabilirea acestor aranjamente, să se aplice următoarele principii:
- a)Amplasamentele sau zonele, orele şi duratele activităţilor să fie alese astfel încât să se evite închiderea sau realinierea unor rute ATS stabilite, blocarea celor mai economice niveluri de zbor ori întârzieri ale operaţiunilor cu aeronave programate, cu excepţia cazurilor când nu există alternativă; ...
- b)Mărimea spaţiului desemnat pentru desfăşurarea activităţilor să fie menţinută cât mai redusă posibil; ...
- c)Să se asigure comunicaţii directe între autoritatea ATS corespunzătoare şi administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian implicate şi organizaţia sau unitatea care desfăşoară activităţile potenţial periculoase, spre a fi folosite în eventualitatea în care vreo situaţie de urgenţă în ceea ce priveşte aeronavele civile ori alte circumstanţe neprevăzute necesită oprirea activităţilor. ... 2.18.3. Autoritatea ATS corespunzătoare este responsabilă de iniţierea promulgării informaţiilor privind activităţile potenţial periculoase. Autoritatea ATS care răspunde de iniţierea promulgării informaţiilor privind activităţile care prezintă pericol potenţial trebuie să notifice în mod oportun, prin bază NOTAM sau prin alt mijloc de comunicare adecvat circumstanţelor, solicitând promulgarea acestor informaţii prin mijloacele de informare aeronautică adecvate circumstanţelor. Notă: Procedurile de coordonare între autorităţile ATS civile şi militare trebuie să prevadă asemenea situaţii, când autoritatea ATS corespunzătoare este cea militară. 2.18.4. Pentru situaţiile în care au loc în mod regulat, continuu, activităţi care prezintă pericol potenţial aeronavelor civile, organismele speciale prevăzute prin reglementările naţionale aplicabile managementului spaţiului aerian şi utilizării flexibile a spaţiului aerian trebuie să asigure că cerinţele din partea tuturor părţilor implicate sunt coordonate în mod adecvat, potrivit rolului/responsabilităţilor specifice ce revin acestor organisme. 2.18.5. Autoritatea de supraveghere a siguranţei, împreună cu administraţia serviciilor de trafic aerian, trebuie să stabilească proceduri şi instrucţiuni adecvate în scopul prevenirii emisiilor de raze laser care pot afecta operaţiunile de zbor, precum şi să supravegheze aplicarea acestora. Notă: Emisiile de raze laser care pot afecta operaţiunile de zbor se reglementează potrivit recomandărilor şi prevederilor cu caracter orientativ asupra efectelor periculoase pe care aceste emisii le pot avea, conţinute în Manualul OACI privind emiţătorii laser şi siguranţa zborului, Doc. OACI 9815, potrivit prevederilor aplicabile ale Anexei 14, Aerodromuri, Vol. I, Cap. 5, precum şi potrivit altor documente de referinţă în materie care pot fi identificate ca adecvate de către autorităţile ATS. 2.18.6. În scopul furnizării de capacităţi suplimentare de spaţiu aerian şi de a îmbunătăţi eficienţa şi flexibilitatea operaţiunilor cu aeronave, în România se aplică utilizarea flexibilă a spaţiului aerian, în condiţiile prevăzute prin Codul Aerian Civil şi reglementările aeronautice civil-militare specifice, potrivit conceptului şi regulilor aplicate în acest sens prin tratatele internaţionale la care România este parte. Trebuie ca toţi utilizatorii spaţiului aerian să poată avea acces în siguranţă la structurile de spaţiu aerian specifice prevăzute pentru utilizarea flexibilă a spaţiului aerian, potrivit regulilor, procedurilor şi instrucţiunilor aplicabile. 2.19. Datele aeronautice 2.19.1. Determinarea şi raportarea datelor aeronautice relative la serviciile de trafic aerian trebuie efectuate în conformitate cu cerinţele de acurateţe şi integritate prevăzute în tabelele 1- 5 din Anexa 5 la prezenta reglementare, luându-se totodată în considerare procedurile de asigurare a calităţii adecvate. Cerinţele de acurateţe pentru datele aeronautice se bazează pe un nivel de încredere de 95% şi, din acest punct de vedere, se identifică trei tipuri de date de poziţie: punctele măsurate (de ex. poziţiile mijloacelor de navigaţie), punctele calculate (calcule matematice, plecând de la puncte măsurate cunoscute, ale unor puncte în spaţiu, repere, etc.) şi punctele declarate (de ex. punctele de graniţă ale unei regiuni de informare a zborurilor). Pentru toate organizaţiile şi unităţile operaţionale implicate în culegerea, prelucrarea şi raportarea de date aeronautice relative la serviciile de trafic aerian, sistemul de asigurare a calităţii trebuie să se conformeze prevederilor RACR-AIS, potrivit Anexei 15 OACI, Informarea aeronautică, Cap. 3. 2.19.2. Autorităţile ATS, la toate nivelurile lor, trebuie să asigure, potrivit responsabilităţilor specifice ce revin fiecărei organizaţii în parte, că integritatea datelor aeronautice este menţinută de-a lungul întregului lanţ de procesare a datelor, de la măsurare/originator şi până la următorul utilizator intenţionat. Cerinţele de integritate a datelor aeronautice trebuie să se bazeze pe riscul potenţial ce rezultă în cazul coruperii datei, precum şi pe utilizarea care este atribuită unei anumite date. Se aplică, în consecinţă, următoarele niveluri de integritate a datelor şi clasificare:
- a)pentru datele critice, nivel de integritate 1 x 10^-8: există o probabilitate ridicată ca, atunci când se utilizează date critice corupte, siguranţa continuă a zborului şi aterizării unei aeronave să fie supuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă; ...
- b)pentru datele esenţiale, nivel de integritate 1 x 10^-5: există o probabilitate scăzută ca, atunci când se utilizează date critice corupte, siguranţa continuă a zborului şi aterizării unei aeronave să fie supuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă; şi ...
- c)pentru datele de rutină, nivel de integritate 1 x 10^-3: există o probabilitate foarte scăzută ca, atunci când se utilizează date de rutină corupte, siguranţa continuă a zborului şi aterizării unei aeronave să fie supuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă. ... 2.19.3. Protejarea datelor aeronautice în format electronic pe durata arhivării sau tranzitării lor trebuie monitorizată în totalitate prin verificare redundantă ciclică (CRC). În scopul de a se realiza protejarea nivelului de integritate pentru datele aeronautice critice şi esenţiale potrivit clasificării din 2.18.2, trebuie aplicat un algoritm CRC de 32, respectiv 24 biţi. 2.19.4. Se recomandă ca, în scopul de a se realiza protejarea nivelului de integritate pentru datele aeronautice de rutină potrivit clasificării din 2.18.2, să se aplice un algoritm CRC de 16 biţi. Notă: Prevederi cu caracter de îndrumare privind cerinţele de calitate pentru datele aeronautice (acurateţea, rezoluţia, integritatea, protejarea şi trasabilitatea) se regăsesc în Manualul privind Sistemul Geodetic Global - 1984 (WGS-84), Doc OACI 9674. Ca material ajutător în privinţa prevederilor Anexei 5 la prezenta reglementare, pentru acurateţea şi integritatea datelor aeronautice, pot fi utilizate documentul RTCA DO-201A şi documentul Organizaţiei Europene pentru Echipamentele de Aviaţie Civilă (EUROCAE) ED-77 - Cerinţele industriei pentru informarea aeronautică. 2.19.5. Coordonatele geografice ce indică latitudinea şi longitudinea trebuie determinate şi raportate serviciilor de informare aeronautică în termeni de date raportate la Sistemul de referinţă geodetic global WGS-84, identificându-se acele coordonate geografice care au fost transformate în coordonate WGS-84 prin mijloace matematice şi a căror acurateţe în privinţa măsurătorilor iniţiale în teren nu îndeplineşte prevederile tabelului 1 din Anexa 5 la prezenta reglementare. 2.19.6. Ordinul de acurateţe a măsurătorii din teren, precum şi determinările şi calculele derivate ulterior, trebuie să fie de asemenea natură încât datele operaţionale pentru navigaţie rezultate pentru fazele zborului să se încadreze în abaterile maxime, raportat la un cadru de referinţă adecvat, potrivit indicaţiilor tabelelor din Anexa 5 la prezenta reglementare. Nota 1: Un cadru de referinţă adecvat este cel care permite îndeplinirea cerinţelor WGS-84 într-o poziţie precizată faţă de care sunt raportate toate datele coordonate. Nota 2: Publicarea datelor aeronautice se face în conformitate cu prevederile Anexei 4 OACI, Hărţi, Cap. 2 şi ale Anexei 15 OACI, Informarea aeronautică, Cap. 3. Nota 3: În cazul acelor puncte şi repere care servesc unui dublu scop, de ex. punct de holding şi punct de întrerupere a apropierii (MAP), se aplică cerinţele de acurateţe superioare. 2.20. Coordonarea între unităţile serviciilor meteorologice aeronautice şi administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian 2.20.1. În scopul ca aeronavele să primească cele mai recente informaţii meteorologice pentru operaţiunile de zbor, trebuie să fie întocmite proceduri de coordonare, unde este necesar, între administraţia/unităţile meteorologice aeronautice şi administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian, astfel încât personalul serviciilor de trafic aerian:
- a)Suplimentar faţă de utilizarea indicatoarelor de la instrumente, să raporteze, în caz că sunt observate de către personalul serviciilor de trafic sau comunicate de aeronavă, orice alte elemente meteorologice asupra cărora s-a agreat ; ...
- b)Să transmită cât mai curând posibil biroului meteorologic asociat fenomenele meteorologice semnificative din punct de vedere operaţional, în cazul în care au fost observate de personalul serviciilor de trafic sau comunicate de aeronavă şi nu au fost incluse în mesajul meteorologic de aerodrom; ...
- c)Să transmită cât mai curând posibil biroului meteorologic asociat informaţiile corespunzătoare privind activităţile vulcanice pre-eruptive, erupţiile vulcanice şi informaţiile privind norii de cenuşă vulcanică. Suplimentar, centrele de control regional şi de informare a zborurilor trebuie să transmită informaţiile centrului de veghe meteorologică asociat şi centrelor de avertizare privind cenuşa vulcanică (Volcanic ash advisory centres - VAACs). ... Notă: Centrele VAAC sunt cele desemnate prin acordurile regionale pentru navigaţia aeriană, în conformitate cu prevederile reglementărilor naţionale în domeniu elaborate în conformitate cu prevederile Anexei 3 OACI, Meteorologia aeronautică, secţiunea 3.6.1. 2.20.2. În scopul de a se asigura că informaţiile privind cenuşa vulcanică incluse în mesajele NOTAM şi SIGMET sunt corecte, trebuie să fie menţinută coordonarea permanentă între centrele de control regional, centrele de informare a zborurilor şi centrele de veghe meteorologică asociate. 2.21. Coordonarea între serviciile de informare aeronautică şi autorităţile ATS 2.21.1. Pentru ca serviciile de informare aeronautică să obţină informaţiile care să le permită să furnizeze informări actualizate înaintea zborului şi să asigure necesităţile de informare în zbor, trebuie stabilite proceduri de coordonare între serviciile de informare aeronautică şi administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian, astfel încât acestea din urmă să raporteze serviciilor de informare aeronautică, cu întârziere minimă:
- a)informaţiile despre condiţiile pe aerodrom; ...
- b)starea operaţională a mijloacelor de navigaţie, serviciilor şi facilităţilor asociate din cuprinsul zonei lor de responsabilitate; ...
- c)apariţia unor fenomene de activitate vulcanică observate de personalul serviciilor de trafic aerian sau raportate de aeronave; ...
- d)orice alte informaţii considerate a avea semnificaţie operaţională. ... 2.21.2. Înainte de a se introduce modificări în cadrul sistemului de navigaţie aeriană, trebuie ca serviciile care răspund de aceste modificări să acorde atenţia cuvenită timpului necesar serviciilor de informare aeronautică pentru pregătirea, producerea şi emiterea/distribuirea documentelor de informare aeronautică necesare. În scopul furnizării în timp util a informaţiilor serviciilor de informare aeronautică, este de aceea necesară realizarea şi menţinerea unei strânse coordonări între toate serviciile şi autorităţile ATS implicate. 2.21.3. De însemnătate specială sunt modificările de informaţii aeronautice care afectează hărţile şi/sau sistemele computerizate de navigaţie, care trebuie notificate prin sistemul AIRAC, de reglementare şi control al informaţiilor aeronautice (potrivit prevederilor din Anexa 15 OACI, Informarea aeronautică, Cap 6 şi Appendix 4, precum şi reglementărilor naţionale aplicabile în domeniul informării aeronautice). Datele efective AIRAC agreate şi prestabilite la nivel internaţional, la care trebuie adăugate 14 zile necesare pentru transmiterea prin poştă a documentelor de informare aeronautică, trebuie să fie avute în vedere şi respectate de către administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian care răspund de transmiterea datelor/informaţiilor iniţiale (a bazelor de documente de informare aeronautică) către serviciile de informare aeronautică care răspund pentru pregătirea, producerea şi emiterea documentelor de informare aeronautică respective. 2.21.4. Administraţia/unităţile serviciilor de trafic aerian care răspund de transmiterea datelor/informaţiilor iniţiale (a bazelor de documente de informare aeronautică) către serviciile de informare aeronautică care răspund pentru pregătirea, producerea şi emiterea informărilor aeronautice, trebuie să realizeze acest lucru luând în considerare în mod corespunzător cerinţele de acurateţe şi integritate a datelor aeronautice, aşa cum sunt ele specificate în Anexa 5 la prezenta reglementare. Nota 1: Emiterea de NOTAM, SNOWTAM şi ASHTAM se face potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, Informarea aeronautică, Cap. 5, precum şi reglementărilor naţionale aplicabile. Nota 2: Rapoartele despre activitate vulcanică trebuie să conţină informaţiile precizate în reglementările naţionale aplicabile potrivit prevederilor din Anexa 3 OACI, Meteorologia aeronautică, Cap. 4. Nota 3: Informaţiile AIRAC trebuie distribuite de către serviciul de informare aeronautică responsabil cel puţin cu 42 zile în avans faţă de datele efective AIRAC, cu scopul de a ajunge la destinatari cu cel puţin 28 de zile în avans faţă de data la care informaţia intră în vigoare/devine efectivă. Nota 4: Se va avea în vedere că planificarea datelor comune AIRAC, la care informaţia devine efectivă, agreate şi prestabilite internaţional, la intervale de 28 zile, precum şi utilizarea ciclului AIRAC se efectuează potrivit prevederilor Manualului serviciilor de informare aeronautică, Doc. OACI 8126, Cap. 2, 2. 6. 2.22. Altitudinile minime de zbor Altitudinile minime de zbor în contextul prezentei reglementări se determină de către Administraţia Serviciilor de Trafic Aerian din România, împreună cu autoritatea de supraveghere a siguranţei şi se publică în AIP România pentru fiecare rută ATS şi regiune de control din spaţiul aerian naţional. Altitudinile minime de zbor determinate trebuie să asigure o înălţime de siguranţă minimă deasupra obstacolului determinant din cuprinsul regiunii avute în vedere. Notă: Publicarea altitudinilor minime de zbor şi a criteriilor utilizate în determinarea lor se face potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, Informarea aeronautică, Appendix I, precum şi reglementărilor naţionale aplicabile (RACR-AIS). Criteriile detaliate privind înălţimile de siguranţă deasupra obstacolelor aplicate la determinarea altitudinilor minime de siguranţă trebuie să fie potrivit Procedurilor OACI pentru serviciile de navigaţie aeriană - Operaţiuni, PANS-OPS, Doc. OACI 8168, Vol. I, Partea a VI-a şi Vol. II, Părţile a III-a şi a IV-a. 2.23. Serviciile către aeronave în eventualitatea unei situaţii de dificultate 2.23.1. Trebuie să fie acordată atenţie maximă, asistenţă şi prioritate oricărei aeronave despre care se cunoaşte sau se crede că se află într-o situaţie de dificultate, inclusiv situaţia în care este supusă unei intervenţii ilicite, în raport cu orice altă aeronavă, potrivit necesităţilor impuse de circumstanţe. Notă: Se va avea în vedere că, în scopul de a indica aflarea într-o situaţie de dificultate, o aeronavă care este echipată cu capabilitate data-link adecvată şi/sau transponder SSR poate să îşi opereze echipamentul astfel:
- a)prin Mode A, Cod 7700; sau ...
- b)prin Mode A, Cod 7500, spre a indica în mod specific că este supusă unei intervenţii ilicite; şi/sau ...
- c)activând capabilitatea ADS-B sau ADS-C adecvată unei situaţii de dificultate şi/sau urgenţă; şi/sau ...
- d)transmiţând mesajul de urgenţă adecvat prin CPDLC. ... 2.23.1.1. Se recomandă ca în comunicaţiile între unităţile ATS şi aeronavele aflate în dificultate să fie aplicate şi respectate principiile privind factorul uman. Principiile privind factorul uman pot fi aplicate potrivit prevederilor cu caracter orientativ şi de îndrumare din Manualul OACI de pregătire în privinţa factorului uman, Doc. OACI 9683, precum şi documentaţiilor EUROCONTROL cu caracter orientativ în domeniu. 2.23.2. Atunci când are loc sau se bănuieşte că are loc o intervenţie ilicită asupra unei aeronave, unităţile ATS trebuie să acorde prompt atenţie cererilor din partea aeronavei. Trebuie să continue să fie transmise informaţiile relevante desfăşurării în siguranţă a zborului şi să fie luate măsurile necesare în scopul grăbirii desfăşurării tuturor fazelor zborului, în mod special a aterizării în siguranţă a aeronavei. 2.23.3. Atunci când are loc sau se bănuieşte că are loc o intervenţie ilicită asupra unei aeronave, unităţile ATS trebuie să informeze imediat, în concordanţă cu procedurile agreate local, autoritatea corespunzătoare desemnată de stat şi să facă schimbul de informaţii necesar cu operatorul aerian (aeronava) sau cu reprezentantul desemnat al acestuia. Nota 1: O aeronavă rătăcită sau neidentificată poate fi suspectată a face obiectul unei intervenţii ilicite. A se vedea para 2.24.1.3. Nota 2: Procedurile relative la manevrarea aeronavelor rătăcite sau neidentificate sunt prevăzute la para 2.24.1. Nota 3: Mai multe proceduri specifice relative la intervenţia ilicită se regăsesc în Doc ICAO 4444 PANS-ATM, Cap. 15, 15.1.3. 2.24. Situaţii neprevăzute în zbor 2.24.1. Aeronave rătăcite sau neidentificate: Nota 1: În contextul prevederilor prezentei secţiuni, termenii "aeronavă rătăcită" şi "aeronavă neidentificată" au următoarele înţelesuri: Aeronavă rătăcită este o aeronavă care a deviat semnificativ de la direcţia intenţionată sau care raportează că s-a pierdut. Aeronavă neidentificată este o aeronavă despre care s-a observat sau a fost raportat că operează într-o zonă anume, dar a cărei identitate nu a fost stabilită. Nota 2: O aeronavă poate fi considerată simultan drept "rătăcită" de către o unitate de trafic şi "neidentificată" de către altă unitate. Nota 3: O aeronavă rătăcită sau neidentificată poate fi suspectată a face obiectul unei intervenţii ilicite. 2.24.1.1. Deîndată ce o unitate a serviciilor de trafic aerian află despre o aeronavă rătăcită, ea trebuie să ia toate măsurile necesare potrivit 2.24.1.1 şi 2.24.1.1.2 în scopul asistării aeronavei şi protejării siguranţei zborului ei. Notă: Se va avea în vedere că este foarte importantă asistenţa din partea unei unităţi de trafic aerian din punctul de vedere al navigaţiei aeriene atunci când unitatea ia cunoştinţă despre o aeronavă rătăcită ori pe cale de a se rătăci într-o zonă în care există risc de interceptare sau alte pericole pentru siguranţa ei. 2.24.1.1.1. În situaţia în care poziţia aeronavei nu este cunoscută, trebuie ca unitatea de trafic aerian:
- a)să încerce să stabilească comunicaţii bilaterale cu aeronava, exceptând situaţia în care asemenea comunicaţii există deja stabilite; ...
- b)să utilizeze toate mijloacele disponibile pentru a determina poziţia aeronavei; ...
- c)să informeze celelalte unităţi ATS în ale căror zone de responsabilitate este posibil ca aeronava să se fi rătăcit sau să se rătăcească, luând în considerare toţi factorii care ar fi putut să afecteze navigaţia aeronavei în circumstanţele respective; ...
- d)să informeze, potrivit procedurilor locale agreate , unităţile militare adecvate şi să le furnizeze date plan de zbor şi alte date relevante privind aeronava rătăcită; ...
- e)să solicite din partea unităţilor referite la
- c)şi d), precum şi din partea altor aeronave în zbor toată asistenţa posibilă în scopul de a stabili comunicaţiile cu aeronava şi a îi determina poziţia. ... Notă: Cerinţele
- d)şi
- e)sunt de asemenea aplicabile unităţilor ATS care sunt informate potrivit c). 2.24.1.1.2. În situaţia când poziţia aeronavei este stabilită, trebuie ca unitatea de trafic aerian:
- a)să atenţioneze aeronava asupra poziţiei sale şi asupra măsurilor corective care trebuie luate; ...
- b)să furnizeze, potrivit necesităţilor, celorlalte unităţi ATS şi unităţilor militare adecvate informaţiile relevante privind aeronava rătăcită, precum şi orice recomandări transmise aeronavei. ... 2.24.1.2. Deîndată ce o unitate a serviciilor de trafic aerian află despre o aeronavă neidentificată în zona sa de responsabilitate, ea trebuie să acţioneze în scopul stabilirii identităţii aeronavei, oricând este necesar acest lucru în scopul furnizării serviciilor de trafic aerian ori acest lucru este cerut din partea autorităţilor militare corespunzătoare potrivit procedurilor agreate local. În acest scop, unitatea de trafic aerian trebuie să ia măsuri precum următoarele, după cum consideră a fi adecvat circumstanţelor respective:
- a)să încerce să stabilească comunicaţii bilaterale cu aeronava; ...
- b)să solicite informaţii despre zbor din partea altor unităţi de trafic aerian din cadrul respectivei regiuni de informare a zborurilor şi să le solicite acestora sprijin în scopul stabilirii de comunicaţii bilaterale cu aeronava; ...
- c)să solicite informaţii despre zbor din partea unor unităţi de trafic aerian care deservesc regiunile de informare a zborurilor adiacente şi să le solicite acestora sprijin în scopul stabilirii de comunicaţii bilaterale cu aeronava; ...
- d)să încerce să obţină informaţii de la alte aeronave aflate în zona respectivă. ... 2.24.1.2.1. Trebuie ca unitatea de trafic aerian să informeze, potrivit necesităţilor, unitatea militară corespunzătoare deîndată ce este stabilită identitatea aeronavei. 2.24.1.3. Atunci când unitatea ATS consideră o aeronavă rătăcită sau neidentificată ca fiind obiectul unei intervenţii ilicite, ea trebuie să informeze imediat autoritatea corespunzătoare desemnată de stat, conform procedurilor agreate local. 2.24.2. Interceptarea aeronavelor civile 2.24.2.1. Deîndată ce o unitate de trafic aerian află că o aeronavă este supusă interceptării în zona sa de responsabilitate, ea trebuie să ia măsuri precum următoarele, după cum este adecvat circumstanţelor respective:
- a)să încerce să stabilească comunicaţii bilaterale cu aeronava interceptată prin orice mijloace disponibile, inclusiv utilizând frecvenţa radio de urgenţă 121.5 MHz, exceptând situaţia în care asemenea comunicaţii există deja stabilite; ...
- b)să informeze pilotul aeronavei interceptate despre intercepţie; ...
- c)să stabilească contact cu unitatea de control interceptoare care menţine comunicaţiile bilaterale cu aeronava interceptoare şi să furnizeze acesteia informaţiile disponibile despre aeronavă; ...
- d)să efectueze releu pentru mesajele între aeronava interceptoare sau unitatea de control interceptoare, potrivit necesităţilor; ...
- e)să ia, în strânsă coordonare cu unitatea de control interceptoare, toate măsurile necesare pentru a se asigura siguranţa aeronavei interceptate; ...
- f)să informeze unităţile ATS care deservesc regiunile de informare a zborurilor adiacente în caz că există posibilitatea ca aeronava să se fi rătăcit venind dintr-o asemenea altă regiune de informare a zborurilor. ... 2.24.2.2. Deîndată ce o unitate a serviciilor de trafic aerian află că o aeronavă este supusă interceptării în afara zonei sale de responsabilitate, ea trebuie să ia măsuri precum următoarele, după cum este adecvat circumstanţelor respective:
- a)să informeze unitatea ATS care deserveşte spaţiul aerian în care are loc interceptarea, furnizând acestei unităţi informaţiile disponibile care pot ajuta la identificarea aeronavei şi solicitându-i să ia măsuri potrivit 2.23.2.1; ...
- b)să efectueze releu pentru mesajele între aeronava interceptată şi unitatea ATS adecvată, unitatea de control interceptoare sau aeronava interceptoare. ... 2.25. Timpul în serviciile de trafic aerian 2.25.1. Unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să utilizeze sistemul Timpului Coordonat Universal (UTC) şi să exprime timpul în ore şi minute şi, atunci când este necesar, secunde ale zilei de 24 ore, cu începere de la miezul nopţii. 2.25.2. Unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie echipate cu ceasuri care indică timpul în ore, minute şi secunde, vizibile cu claritate dinspre fiecare poziţie operaţională în fiecare unitate. 2.25.3. Ceasurile unităţilor serviciilor de trafic aerian, precum şi celelalte dispozitive prin care este înregistrat timpul trebuie să fi