STRATEGIA din 8 august 2019

(2)/litru, acestea formează alveole mofetice, larg dezvoltate în formațiunile geologice din vecinătatea unor foști vulcani. În România, au fost înregistrate peste 1.500 de localizări de acest gen în zona Maramureș, a Munților Căliman-Gurghiu, precum și în zona Vatra Dornei. Alte localizări sunt legate de Munții Apuseni (cea mai celebră locație este la Geoagiu Băi) și Câmpia de Vest (Tinca, Lipova, Buziaș etc.). Consecințe benefice sunt consemnate în tratarea afecțiunilor digestive, urologice, circulatorii, prin cură internă sau externă. Cu un conținut de cel puțin un miligram de sulf titrabil/litru de apă, apele minerale sulfuroase sunt legate în principal de sulfații formațiunilor de gips din Carpații Orientali și Depresiunea Getică. În stațiuni precum Govora, Călimănești-Căciulata, Olănești, Herculane, Pucioasa, Mangalia sau Săcelu, aceste ape sunt valorificate împreună cu unele având caracter mixt, acestea din urmă conținând și componente clorurat-sodice, carbo-gazoase, alcalin-calcice, magneziene etc. Efectele binefăcătoare din punct de vedere curativ se manifestă în terapia unor afecțiuni digestive, hepato-biliare, ale căilor respiratorii sau ale circulației cutanate. În paleta diversă, ca și compoziție și efecte terapeutice, se află și apele minerale sulfatate, în general hipotone, remarcate pentru prezența anionului de sulfat. Acestea, la rândul lor, pot fi preponderent sodice sau magneziene. Exploatarea lor se face prin cura internă, grație efectului coleretic, colecisto-kinetic și purgativ, în numeroase baze de tratament balnear: Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vața de Jos, Amara, Ocna Șugatag, Bălțătești, Oglinzi, Govora, Călimănești. O altă categorie specială o constituie apele minerale feruginoase, care conțin de regulă și dioxid de carbon [CO

(2)]. Atunci când se dorește utilizarea apelor feruginoase acestea sunt mai întâi epurate de fier sau sunt îmbogățite artificial cu CO

(2), pentru asigurarea stabilității fierului ca element chimic în apa minerală. Exemplele cele mai notorii de valorificare se află la Lipova, Buziaș, Valea Vinului, Tușnad, Vâlcele, Homorod, Biborțeni etc. Apele feruginoase sunt utilizate în cura internă, prezentând efecte farmaco-dinamice pentru tratarea anemiilor secundare și în diverse convalescențe. Apele minerale iodurate trebuie să conțină cel puțin 1 miligram de iod/litru de apă. Ele se găsesc în asociație cu apele clorurate-sodice, bicarbonate sau de tip sulfuros. Paleta curativă pe cale externă se referă la tratarea afecțiunilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice. Apele iodurate de slabă concentrație sunt utilizate și în cura internă, cu acțiune asupra țesutului limfatic, glandei tiroide, ficatului sau metabolismului. Cure de acest gen se pot face la Olănești, Călimănești, Bazna, Govora, Sărata Monteoru, Bălțătești. Importanța lor este cu atât mai mare, cu cât în Europa există relativ puține astfel de izvoare, în special în Germania, Polonia, Italia și Slovacia. Apele minerale arsenicale se caracterizează prin 0,7 miligrame ioni arsen/litru de apă minerală. Sunt folosite doar în cura internă, cu miza unei reduceri a proceselor metabolice oxidative din organism, iar valorificarea lor se face în principal la Șaru Dornei și Covasna. Apele minerale radioactive conțin cantități variabile de uraniu, actiniu sau thorium. Originea radioactivității apelor minerale și a gazelor mofetice cu conținut de radon este explicată prin interacțiunea apelor vadoase care se infiltrează prin porii și fisurile rocilor cu săruri radioactive solubile. Sunt indicate, în special, în tratarea afecțiunilor reumatice, neurologice periferice, dermatoze și tulburări endocrine. Principalele izvoare și sonde de exploatare se situează la Băile Herculane, Lipova, Felix, Sângeorz Băi, Borsec, Tușnad, Balvanyos, Slănic Moldova. Apele geotermale și termominerale din România sunt clasificate sistematic ca: termal-bicarbonate, bicarbonatat-carbogazoase, bicarbonatat-sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, sulfatate, având utilizări în cura externă și recomandări terapeutice numeroase. Exemple pe teritoriul României sunt: Băile Herculane, Felix, 1 Mai, Moneasa, Geoagiu Băi, Călan, Călimănești. O categorie aparte o constituie numeroasele lacuri terapeutice din România care prezintă un interes terapeutic deosebit de important. Aceste lacuri sunt clasificate în: sărate, de liman sau de câmpie. Conform proprietăților terapeutice, cele mai importante din punct de vedere al eficacității și numărului de afecțiuni tratate sunt: Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Balta Albă, Ursu și complexul de lacuri de la Ocna Sibiului. ● Nămolurile terapeutice În România există o îndelungată tradiție a utilizării nămolurilor în scop curativ. În funcție de conținut, plasticitate și consistență, acestea au fost clasificate în: sapropelice (Amara, Lacul Sărat, Balta Albă) - aflate pe fundul unor lacuri continentale, al limanurilor (Techirghiol) și al lacurilor sărate (Sovata, Ocna Sibiului); minerale - formate prin sedimentarea sărurilor carbogazoase, calcice, feruginoase, sulfuroase, sărate (Govora, Geoagiu Băi, Turda, Sărata Monteoru, Săcelu, Bazna); de turbă - care reprezintă depozite organogene, formate prin descompunerea resturilor vegetale pe fundul unor mlaștini, sub acțiunea microorganismelor (Poiana Stampei, Mangalia, Imeni-Covasna). Utilizarea lor se face în cură externă, prin împachetări, băi de nămol, ungeri locale, cele mai solicitate stațiuni fiind: Techirghiol, Bazna, Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Ocnele Mari, Govora. ● Gazele terapeutice Emanațiile de dioxid de carbon sunt cunoscute sub numele de "mofetă", în compoziția căreia se întâlnește gazul radioactiv radon. Folosirea lor se face numai în cură externă, în tratarea afecțiunilor circulatorii periferice, hipertensiune arterială, afecțiuni ale sistemului nervos sau în afecțiuni reumatice. În acest sens, România este printre puținele țări europene care deține importante resurse de gaze terapeutice, valorificate în stațiunile din Carpații Orientali: Tușnad, Covasna Balvanyos, Borsec sau în Banat, la Buziaș. Până în prezent, dacă avem în vedere estimarea rezervelor, cantitatea utilizată în cură balneară prin amenajări specifice este încă modestă. A doua categorie de gaze terapeutice sunt "solfatarele", adică emanațiile naturale de hidroxid de sulf (H2S), în amestec cu gaz carbonic și, uneori, cu radon, în grote speciale. Printre cele mai renumite sunt cele de la Turia - Peștera Pucioasa și Harghita (Băile Harghita și alte surse învecinate). ● Salinele terapeutice În această privință, există în țara noastră câteva spații subterane cu amenajări speciale renumite, unde climatul de salină este utilizat pentru tratarea afecțiunilor respiratorii, mai ales în astmul bronșic. Tratamentul balnear denumit "speleoterapie" se practică preponderent în salinele de la Praid, Târgu Ocna, Ocnele Mari, Cacica, Slănic Prahova sau Turda. ● Litoralul Mării Negre În cazul litoralului, există trei factori terapeutici naturali utilizați în scop terapeutic prin așa-numita "balneație liberă": masajul valurilor (talasoterapie), nisipul, valorificat prin psano-terapie (împachetările cu nisip sau mersul prin nisipul fierbinte - termoterapie), aerosolii marini. Aceștia sunt formați prin spargerea valurilor și evaporarea apei marine, iar tratamentul constă în inhalarea acestora pentru terapia afecțiunilor respiratorii. La factorii naturali enumerați puteau contribui, de asemenea, prin varietatea lor, și factorii bio-climatici, cu o incidență și varietate deosebite. În mod practic, în diferite zone se regăsesc toate tipurile de factori bioclimatici principali din Europa: bio-climatul excitant de stepă și litoral maritim (pentru cura helio-marină); bio-climatul sedativ-indiferent recomandat persoanelor cu stări de surmenaj și pacienților care nu pot suporta stresul factorilor climatici; bio-climatul tonico-stimulent de munte (pentru îmbunătățirea activității cardio-circulatorii, respiratorii, echilibrarea sistemului nervos central, a metabolismului și pentru creșterea capacității imunologice); micro-climatul salinelor și peșterilor, favorabil în afecțiunile respiratorii cronice, obstructive. ... 2. Formarea profesională a personalului medical și hotelier Potrivit Art. 12 din Normele tehnice pentru realizarea documentațiilor complexe de atestare a funcționării stațiunilor balneare, climatice și balneoclimatice și de organizare a întregii activități de utilizare a factorilor naturali, aprobate prin H.G. nr. 1154/2004, în unitățile în care se asigură asistență medicală balneară și de recuperare își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal:i. personal de specialitate medico-sanitar; ... ii. personal de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare; ... iii. personal auxiliar sanitar; ... iv. personal TESA; ... v. muncitori. ... Aceste categorii enumerate sunt doar grupele mari legate de furnizarea serviciilor medicale. În mod evident, există ocupații specifice mult mai variate, necesare în cadrul sistemului respectiv: ● medici; ● cercetători; ● asistenți medicali generaliști; ● asistenți medicali/tehnicieni, alții decât asistenți medicali generaliști (igieniști; asistenți dieteticieni și de nutriție; asistenți de farmacie; tehnicieni) ● fizioterapeuți și cadre asimilate acestora; ● asistenți laboranți; ● surori medicale și laborante; ● alți specialiști în domeniul sănătății. Ca subspecializări principale ale domeniului balnear și fiziokinetoterapie și recuperare se numără evaluarea, aplicarea și monitorizarea procedurilor și tehnicilor de terapie fizică, asistență kinetică, profilactică și de recuperare motorie, de electroterapie, hidroterapie, termoterapie și masaj pentru pacienții cu patologie locomotorie post-traumatică sau reumatismală, cardiovasculară și respiratorie. De asemenea, în cadrul complexelor balneare există o gamă mult mai largă de specializări profesionale conexe care sunt menite să asigure serviciile auxiliare conexe unei bune desfășurări a activității: ● directori (conducători) în activitatea hotelieră și de restaurație; ● administratori și alți lucrători operativi în restaurante, cantine, pensiuni; ● intendenți; ● bucătari; ● ospătari și barmani; ● personal de îngrijire și asimilat acestuia; ● infirmiere și îngrijitoare în instituții de ocrotire socială și sanitară; ● cosmeticieni, coafori și frizeri; ● cameriste, valeți și însoțitori; ● personal de pază și ordine publică. În Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) există o grupă specială "Grupa 9 - Ocupații elementare" în conformitate cu prevederile H.G. nr. 92/2018 pentru modificarea H.G. nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupațiilor din România - nivel grupă de bază, conform Clasificării internaționale standard a ocupațiilor - ISCO 08, dar care sunt absolut necesari pentru buna funcționare a unor complexe balneare moderne: ● spălătorese și călcătorese; ● femei de serviciu; ● menajere; ● îngrijitori de clădiri; ● spălători de vitrine, geamuri, vehicule; ● personal de manipulare și supraveghere bagaje, mesageri, portari, paznici Cele mai multe probleme sunt legate de acoperirea cu personal calificat și experimentat a celor mai multe dintre ocupațiile necesare unui complex balnear. În unele cazuri fericite, prin utilizarea unor fonduri europene s-a reușit în anumite stațiuni calificarea și relativa stabilizare a personalului, de obicei în paralel cu procesul de renovare a patrimoniului de active ale acelor stațiuni. Cele mai vizibile tipuri de personal utilizate în cadrul unei baze balneare sunt, însă, în mare măsură cele de tip hotelier: ospătari, bucătari, cameriste și recepționeri. În paralel cu calificarea sau recalificarea acestora, odată cu modernizarea bazei de tratament, apare necesitatea formării și altor categorii de personal; de exemplu, pentru întreținerea bazinelor de tip jacuzzi, pentru dezvoltarea zonei de spa (piscine acoperite și descoperite), pentru întreținerea echipamentelor de tip IT&C și saloanele de cosmetică. Din nefericire, tratarea educațională și metodologică a formării competențelor și abilităților în domeniul turismului, hotelăriei și alimentației este legată într-o prea mică măsură sau strict accidental de problematica turismului balnear, în componenta nemedicală de servicii furnizate. Avându-se în vedere problemele grave acumulate de-a lungul celor două decenii în sistemul balnear, se poate considera că s-ar fi impus o conectare mult mai consistentă și mai frecventă a formării profesionale în raport cu nevoile și oferta concretă a stațiunilor balneo-climaterice românești. Pe de altă parte, multe zone în care sunt plasate stațiunile de interes local se confruntă cu handicapuri de ordin mai general, ca de exemplu:i. depopularea zonei; ... ii. număr mic de specialiști cu studii superioare; ... iii. număr mic de muncitori calificați în domeniile de vârf; ... iv. populație îmbătrânită. ... De asemenea, administratorii acestor stațiuni se confruntă și cu atracția pe care o exercita localități mai îndepărtate, dar cu un potențial economic mai mare, asupra personalului mai tânăr. În plus, faptul că sezonalitatea turistică în stațiunile balneare este puternic dezechilibrată (extrasezon îndelungat cu frecventare foarte scăzută) face dificilă retenția personalului format și performant într- un sector unde activitatea se limitează la câteva luni pe an. O caracteristică principală a resursei umane angajate în sectorul balnear hotelier este cea a ponderii mari a femeilor. Dacă tradițional stațiunile balneare au fost mai puțin afectate de instabilitatea forței de muncă, datorită faptului că diversele tipuri de structuri din sectorul balnear permiteau desfășurarea unei activități turistice la parametri medii pe toată durata anului, în perioada 2010-2017, mulți operatori balneari (hotelieri în special) care au implementat programe de formare profesională a personalului auxiliar declară că fluctuația personalului a fost în creștere. Aceasta se datorează în principal posibilității persoanelor formate de a-și utiliza noile abilități achiziționate pe piața muncii din Uniunea Europeană, în zonele cu niveluri salariale mai atractive. Aceasta evoluție contribuie la menținerea deficitului tradițional de personal auxiliar din sectorul balnear. Aspectul cel mai critic este însă dat de nivelul scăzut de instruire al personalului angajat, doar o mică parte având diplome de tip post-liceal. În decursul ultimilor ani, această situație, din punct de vedere al calificării formale, s-a îmbunătățit, însă doar parțial, dar este evident că, la nivelul experienței și abilităților acumulate din punctul de vedere al unei valorificări integrate și superioare a potențialului balnear, situația pregătirii forței de muncă lasă încă mult de dorit. La o analiză mai atentă, reiese clar faptul că mai puțin de jumătate dintre angajații din sectorul balnear au o pregătire de specialitate în domeniul turismului. Această situație a început să se schimbe odată cu privatizarea și modernizarea unor baze balneare/hoteliere din stațiunile de interes național; în special acolo au fost făcute investiții mai semnificative și au fost demarate programe de formare profesională, derulate deseori în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri europene. Astfel, un procent însemnat (probabil peste 50%) din personalul angajat au urmat sau urmează diverse forme de pregătire și perfecționare profesională. Conținutul acestor cursuri rămâne însă problematic, având în vedere nevoia de evaluare concretă și la zi a stării curente a bazei de tratament și a serviciilor prestate în cadrul acesteia. De asemenea, nu s-a reușit atragerea învățământului preuniversitar și universitar în domeniul industriei de ospitalitate într-un demers de actualizare a curriculei specifice, element foarte important în direcția asigurării unei formări profesionale adecvate unor servicii balneare moderne și competitive. ... ... III. 1. Analiza națională, regională și focus pe stațiuni balneare Diferențele și particularitățile regionale constatate în 2009 s-au păstrat în mare parte, regiunile de dezvoltare ale României prezentând o imagine destul de disparată în termeni de investiții care s-au realizat în perioada de referință (2010-2017). Mai jos vom trece rapid în revistă principalele evoluții ale sectorului balnear, așa cum reies acestea din datele statistice colectate și puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică sau din cele elaborate prin compunerea datelor INS. Vom analiza cele două categorii de date statistice cu privire la turism și anume cele care vizează evoluția capacității de cazare disponibile și cele care vizează fluxurile de turiști (sosiri și înnoptări). Astfel, în ce privește evoluția capacității de cazare (în termeni de locuri-zile care reprezintă numărul agreat de locuri de cazare disponibile efectiv pentru turiști), în perioada de referință se constată că în perioada 2014-2017 a avut loc un reviriment al acesteia, tendința opusă celei de scădere înregistrată după 2000. Revirimentul capacității de cazare în stațiunile balneare din perioada de referință se explică atât prin apariția și dezvoltarea unor capacități de cazare noi de tip pensiune (multe construite prin utilizarea fondurilor structurale europene) în zonele balneare, cât și prin renovarea și reabilitarea unor hoteluri deja existente. Graficul de mai jos ilustrează această evoluție. Fluxurile de turiști cazați în stațiunile balneare au înregistrat însă o creștere de 11,1% în 2017, depășind tendința generală de scădere din perioada 2011-2014. Graficul de mai jos ilustrează evoluția sosirilor în stațiunile balneare în perioada de referință. Având în vedere că a fost constantă importanța fluxurilor de turiști generate în sectorul balnear de sistemul biletelor de tratament, mai jos e ilustrată grafic evoluția numărului de bilete de tratament, specific în stațiuni balneare sau balneoclimatice, care au fost decontate de Casa Națională de Pensii Publice în perioada 2012-2017. Fiind vorba de bilete de tratament decontate efectiv, cifrele pot fi echivalate cu sosiri în stațiunile balneare. O observație imediată este legată de faptul că, deși foarte mare, ponderea biletelor de tratament în total sosiri în stațiunile balneare nu reprezintă, aparent, decât circa 20%-30% din total. Aceasta discrepanță între datele cantitative disponibile și percepția avută la nivelul teritoriului, unde turistul social subvenționat pare a rămâne segmentul majoritar de departe, se poate explica prin faptul că sistemul de colectare al datelor utilizat de Institutul Național de Statistică face posibilă introducerea în total a unor capacități de cazare care nu se află în stațiunile balneare și balneoclimatice recunoscute legal, incluzând și sosiri în localități cu baze de tratament care au fost istoric sau doresc să devină stațiuni balneare, fără să aibă acest statut. Trebuie de asemenea menționat faptul că, în regula generală, durata de ședere a turistului cu bilet de tratament este mult mai mare decât a turistului mediu în cura liberă sau care vizitează cu alt scop o stațiune balneară. Este de aceea foarte probabil, ca ponderea în total înnoptări în stațiunile balneare a înnoptărilor pe baza biletelor de tratament să fie mult mai mare decât în cazul sosirilor, depășind 50%. A doua concluzie este că volumul de bilete de tratament decontat de stat rămâne unul per total constant, chiar dacă există fluctuații câteodată importante, fără să înregistreze scăderi importante în perioada pentru care am avut date disponibile (2012-2017). Faptul că există o scădere a frecventării sociale, subvenționate, pe fondul unei tendințe de creștere a sosirilor totale, înseamnă că există o scădere a ponderii primei în total, cu efectele relative pozitive cunoscute legate de creșterea dependenței economiei balneare de acest sistem care nu permite investițiile în reabilitare, în formarea profesională, în dezvoltarea bazelor de tratament și în general a produselor competitive pe piața națională și europeană. ● Distribuția între turiștii români și cei străini În urma distribuției între turiști români și străini a sosirilor, constatăm că cei dintâi reprezintă peste 90% dintre sosirile în stațiunile balneare, o dominație care rămâne constantă în ciuda evoluției pozitive - creștere accentuată - a numărului de sosiri de turiști străini. Cauzele acestei evoluții sunt multiple, însă având în vedere nivelul foarte scăzut al cifrelor absolute de turiști străini, aceste cauze sunt puțin pertinente strategic pentru dezvoltarea consistentă a competitivității la export a sectorului balnear român. În ce îi privește pe români, sosirile acestora în stațiunile balneare naționale au avut o tendință de scădere constantă (în perioada 2011-2014), urmată de o perioadă de creștere medie anuală de cca. 13% pentru intervalul 2015-2017, ilustrate mai jos de cifrele generale. Cum spuneam și mai sus, sosirile turiștilor străini în stațiunile balneare înregistrează creșteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din stațiunile balneare. În ce privește înnoptările, acestea înregistrează o evoluție marginală chiar mai negativă decât cea a sosirilor, cu o creștere mai slabă în perioada 2010-2011, o scădere mai accentuată în 2014 urmată de o creștere ușoară în perioada 2015-2017. Această evoluție indică faptul că pierderile de clientelă au loc în zona unor clientele care petreceau sejururi caracterizabile ca "lungi", fără ca acestea să fie din zona turiștilor veniți cu bilete de tratament. Acest fenomen îngrijorător pentru competivititatea sectorului balnear poate indica că sectorul își pierde clientela "plătitoare" clasic balneară (venită pentru cure lungi), din motive de atractivitate dar și de putere de cumpărare, fără să o înlocuiască cu alte clientele. În ce privește distribuția înnoptărilor între turiștii români și cei străini, ponderea străinilor în total este chiar mai mică decât în cazul sosirilor, situație care traduce atât lipsa de atractivitate a unor produse balneare, cât și preferința străinilor pentru sejururile scurte. Turiștii străini în general nu caută produsul balnear în stațiuni, vizitându-le fie pentru patrimoniul lor istoric și cultural, fie datorită funcției stațiunilor ca punct de plecare pentru vizitarea unor atracții aflate în afara lor (deseori atracții naturale ca munții) sau ca puncte de înnoptare pentru cei care întreprind tururi în România. Și în acest caz curba evoluției înnoptărilor turiștilor români e practic identică cu cea generală, înregistrând scăderi constante începând cu 2011, scădere care s-a accentuat în 2014 urmată de o creștere ușoară în perioada 2015-2017. Deși înnoptările străinilor cresc, într-un ritm totuși inferior sosirilor, ele au în continuare o pondere extrem de scăzută în total (sub 5%). Datele de mai jos se concretizează într-o scădere și a duratei medii a sejurului în stațiunile balneare, chiar dacă acesta rămâne sectorul turistic cu unul dintre cele mai lungi sejururi medii, datorită sistemului balnear social bazat pe tichete de tratament care impune cure de lungă durată. Este totuși îngrijorător faptul că scăderea sejurului mediu în stațiunile balneare este datorată unei scăderi generale de frecventare (sosiri mai puține) și nu migrării întregului sector către produse de tip wellness/sejur scurt. Graficul de mai jos ilustrează această apropiere îngrijorătoare a sejurului mediu din sectorul balnear de cel general de la nivel național. Evoluția duratei medii a sejurului pusă în legatură cu evoluția capacității de cazare prezintă evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare: cât din capacitatea efectiv oferită turiștilor în stațiunile balneare (locuri-zile) a fost ocupată de turiști? Graficul de mai jos ilustrează evoluția acestui indice. Deși superior altor sectoare turistice din țară, el înregistrează fluctuații trecând de la 45% în 2011 la 40% în 2013. Aceste fluctuații au loc pe fondul creșterii capacității de cazare - așa cum am văzut mai sus - în perioada 2011-2013 într-un context în care frecventarea a înregistrat scăderi continue chiar dacă slabe ca pondere. În contextul în care indicele are o valoare mare în peisajul economiei turistice românești, care se datorează în continuare turismului social subvenționat de stat prin tichetele de tratament, aceste fluctuații sunt îngrijorătoare și indică cât de necesară este implementarea unei strategii sectoriale pentru dezvoltarea competitivității sectorului, în special prin modernizarea bazelor de tratament și a structurilor de cazare și orientarea lor către produse de tip wellness. În lipsa acestora, sustenabilitatea economică a operatorilor din sectorul balnear este amenințată de dependența de clientele tichetelor de tratament, care singure nu pot asigura ocuparea capacităților adiționale și deci veniturile pentru dezvoltarea sectorului. Mai jos vor fi prezentate evoluțiile majore din sectorul balnear din perioada de referință (2010-2017) la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, cu un focus pe cele mai importante stațiuni balneare ale României din fiecare regiune. Ele vor fi puse în perspectiva evoluțiilor la nivel național în sectorul balnear.A. Regiunea de Vest În Regiunea de Vest, fluxurile turistice în stațiunile balneare sunt influențate de evoluția stațiunii Băile Herculane care are o pondere importantă în total. Sosirile au reușit să crească în 2011 și apoi să rămână practic stabile până la nivelul anului 2014 după care au crescut ușor până în 2017. Înnoptările au înregistrat fluctuații care au putut depăși și 10% pe an până în 2014 după care au o creștere ușoară până în 2017. Astfel, Regiunea de Vest pare a evolua apropiat de tendințele nivelului național doar în ce privesc sosirile, înnoptările fluctuând deseori divergent la nivel național și regional. Înnoptările în stațiunile balneare din Regiunea de Vest au fluctuat în perioada de referință, însă par a se afla într-o tendința generală de creștere față de cifrele din 2010. Prin tradiția balneară și patrimoniul cultural-istoric și natural asociat acesteia, Regiunea de Vest deține un potențial important în dezvoltarea sectorului balnear. Deși confruntată cu multe dificultăți legate de renovarea unor stațiuni istorice de dimensiunea și importantă Băilor Herculane, Regiunea de Vest are atuul unei diversități a atracțiilor balneare și o circulație turistică în principalele sale centre urbane care pot fi utilizate pentru o creștere rapidă a frecventării turistice a sectorului balnear. Atât analiza sectorului turistic din cadrul Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020 cât și cea din cadrul Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă identifică resursele balneare ca o resursă importantă pentru dezvoltarea socio-economică durabilă a Regiunii. Astfel, în Raportul de Studii de caz privind specializarea inteligentă, la capitolul care vizează turismul, se menționează următoarele: "Regiunea (

1. de)Vest are mai multe stațiuni balneare importante, cum ar fi:
2. i)Buziaș și Băile Călacea din județul Timiș;
3. ii)Moneasa și Lipova Băi din județul Arad; iii) Băile Herculane din județul Caraș Severin și
4. iv)Geoagiu Băi și Băile Călan din Județul Hunedoara. Aceste stațiuni sunt elemente cheie pentru turismul din Regiunea (
5. de)Vest datorită calității izvoarelor termale, datorită amplasării lor, patrimoniului istoric, obiceiul național de a merge în concediu în stațiuni și noua tendință internațională de turism balnear și medical"*1). O caracterizare similară a resurselor balneare cu o precizare mai corectă a stațiunilor balneare și balneoclimatice din Regiune este prezentă în analiza sectorului turistic din PDR 2014-2020*2). Sectorul balnear este subliniat la capitolul Oportunități în analiza SWOT pe capitolul sănătate: "Valorificarea potențialului balnear". *1) ROMÂNIA (REGIUNEA VEST CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII" și "SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ. Raport de Studii de caz privind Specializarea Inteligentă, raport intermediar iunie 2013, pagina 121. *2) http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea/Vest/Turism/versiunea/2014.pdf, pag. 38-39 Având în vedere aceste elemente, Axa prioritară nr: 7 a PDR 2014-2020 - Dezvoltarea durabilă a turismului - include 3 priorități de investiții:1. Valorificarea patrimoniului natural și antropic ... 2. Dezvoltarea capacității de cazare și îmbunătățirea serviciilor ... 3. Dezvoltarea unor nișe turistice cu potențial ridicat. ... Dezvoltarea turismului balnear și wellness, ca un sector cu avantaj comparativ important în Regiunea de Vest, este considerat ca un obiectiv general al acestei axe și a fiecărui proiect prevăzut de ea, prioritatea de investiții 3.3 Dezvoltarea unor nișe turistice cu potențial ridicat, urmărește să sprijine două direcții de acțiune în domeniul balnear:1. Crearea unei regiuni pilot anti-îmbătrânire în Regiunea de Vest ... 2. Poziționarea Regiunii de Vest ca destinație turistică medicală transfrontalieră în legatură cu Directiva nr. UE/24/2011. ... Printre operațiunile, acțiunile de tip hard sau soft prevăzute în acest cadru menționăm: ● Modernizarea bazelor de tratament din stațiunile balneare ● Crearea de facilități turistice și de agrement care să reducă sezonalitatea, de exemplu ștranduri termale acoperite ● Reabilitarea sau introducerea utilităților în stațiunile balneare ● Dezvoltarea peisajului comun pentru stațiunile montane și balneare din Regiunea de Vest.
6. a)Băile Herculane În iulie 2012 a fost finalizat și publicat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) al orașului Băile Herculane. PIDU a fost adoptat ca strategie de dezvoltare de către autoritățile publice locale. Viziunea de dezvoltare urbană generală pe care o propune documentul este următoarea "Băile Herculane parte a familiei Europene de stațiuni balneare, prin oferta de facilități de tratament de sănătate și frumusețe într-un cadru natural și un patrimoniu cultural unic." Se poate astfel observa că sectorul socio-economic balnear și produsele sale reprezintă principalul domeniu de activitate și principala zonă de resurse pentru dezvoltarea orașului și a zonei sale de influență. La nivel operațional PIDU Băile Herculane propune o serie de 6 programe sectoriale de dezvoltare, împărțite în sub-programe, care la rândul lor sunt declinate în proiecte. Deși toate programele au un anumit impact asupra dezvoltării turismului balnear, inclusiv cele care vizează strict creșterea calității vieții locuitorilor prin creșterea calității serviciilor publice de sănătate și educație și reabilitarea spațiului public urban, două dintre acestea vizează direct și explicit turismul balnear și dezvoltarea sa. Mai jos sunt menționate aceste programe și acele sub-programe cu o importanță majoră pentru turism în general și pentru cel balnear, ca principală formă de turism practicată în Băile Herculane și centru al poziționării viitoare a orașului propuse de PIDU: PS 2. Dezvoltarea orașului inclusiv al locuitorilor și stațiunii turiștilor prin conservarea țesutului urban specific și îmbunătățirea echipării și servicii edilitare în acord cu mediul2.1. Program de informare - marketing pentru turism și antreprenoriat local aplicat ... 2.2. Program de stimulare a industriei turismului balnear ... 2.3. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe ... 2.5. Program de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii pentru servicii comerciale și turistice ... PS 4. Recuperarea atractivității și recunoașterii istorice prin valorificarea patrimoniului natural și construit de excepție și integrarea în rețelele stațiunilor europene de elită.4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu ... 4.2. Program de reabilitare și recuperare a spațiilor publice cu valoare de patrimoniu ... 4.3. Program de evenimente culturale ... 4.4. Program de protecție a patrimoniului natural ca suport pentru turism ... Astfel, dacă programul sectorial 2 include aspecte care pot fi considerate ca măsuri necesare în majoritatea stațiunilor balneare din România, programul sectorial 4 vizează un subiect extrem de problematic și specific Băilor Herculane: gestiunea patrimoniului cultural și natural. Având unul dintre cele mai bogate și vechi patrimonii istoric-balneare din România, amplasată într-un cadru natural considerat unic, stațiunea nu reușește să găsească metodele și mijloacele pentru a asigura restaurarea, conservarea și utilizarea durabilă a patrimoniului său, în special a celui arhitectural-istoric. PIDU ar trebui să reprezinte o bază strategică care să sprijine găsirea unor soluții optime pentru a ieși din acest impas. Din păcate, cauzele acestui impas sunt reprezentate de dificultățile pe care le întâmpină emergența unui model de gestiune urbană și balneară bazat pe parteneriatul public-privat. Regimul administrării apelor termale, un cadru legal al PPP greu de pus în aplicare și dificil de acceptat pentru operatorii economici strategici, precum nivelul redus al resurselor bugetare ale autorităților publice locale și nu în ultimul rând capacitatea administrativă redusă, au condus la imposibilitatea identificării unei soluții pentru implementarea unor programe de investiții de tipul celor sugerate de PIDU care să asigure restaurarea stațiunii. Datele statistice cu privire la fluxurile turistice înregistrate la nivelul stațiunii Băile Herculane indică o evoluție care poate fi caracterizată ca general pozitivă. Astfel, sosirile au înregistrat în perioada de referință creșteri solide și constante pe fondul unui volum de înnoptări care, deși fluctuant, a rămas gross-modo constant. Dată fiind evoluția sosirilor și înnoptărilor, durata medie a sejurului la Băile Herculane a scăzut puternic de la 8 la 5 înnoptări pe parcursul intervalului analizat. Aceasta indică faptul că turiștii cu bilete de tratament subvenționate de stat scad în total, ceea ce obligă stațiunea să dezvolte produse care să reușească să o repoziționeze în pe piața de wellness. Marea problemă a Băilor Herculane rămâne sezonalitatea extrem de dezechilibrată cu un sezon estival care înregistrează în medie până la de șapte ori mai multe înnoptări pe lună, decât cel de iarnă și perioade de început de primăvară și sfârșit de toamnă cu valori de asemenea scăzute ale frecventării. Echilibrarea acestei sezonalități deja clasice pentru stațiunile balneare tradiționale bazate pe sistemul tichetelor de tratament rămâne deci o miza cheie pentru Băile Herculane, una dintre stațiunile puternic dependente de clientele sociale. Indicele de utilizare a capacității de cazare (vezi graficul de mai jos) pare a ilustra, în perioada de referință, prin scăderile înregistrate (scădere de 10% în 2012 versus 2011 care se menține în 2013, se accentuează în 2014, urmată de o creștere ușoară în perioada 2015 - 2017), dificultățile modelului de funcționare puternic dependent de clientele sociale și tichetele de tratament. Valoarea lui nu este mult diferită și variază în perioada de referință similar cu cea de la nivel național (40%). În ce privește frecventarea pe baza biletelor de tratament, datele disponibile (care vizează doar biletele decontate) permit doar o analiză a sosirilor turiștilor deținători de asemenea bilete. Astfel, graficul de mai jos prezintă evoluția biletelor de tratament decontate, deci sosiri efective, în perioada 2012-2017. Se poate observa că numărul nu a fluctuat decât foarte puțin, el menținându-se constant. El reprezintă circa 1/6 din totalul sosirilor, însă reprezintă probabil mult mai mult din totalul înnoptărilor. În perioada de referință la Băile Herculane au avut loc unele intervenții și dezvoltări finanțate fie din fonduri publice de la bugetul de stat, fie din fonduri structurale europene prin intermediul programelor operaționale naționale, în special Programul Operațional Regional. Aceste investiții au fost întreprinse fie de autoritățile publice locale, fie de actorii privați, operatori economici. Mai jos sunt listate în principal acele proiecte care s-au încheiat sau desfășurat în perioada de referință și vizează în primul rând sectorul turistic în general și sectorul balnear în special. Proiectele și investițiile cu caracter eminamente de gestiune urbană a infrastructurilor de transport și utilități care nu vizau și un aspect cheie pentru sectorul balnear nu au fost evocate. ● A fost finanțat de la bugetul de stat cu suma de 373.000 lei proiectul "Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, stațiunea Băile Herculane" ● O serie de proiecte finanțate din POR 2007-2013 cu beneficiari actori privați care vizau renovarea sau dezvoltarea unor capacități de cazare și a echipamentelor de spa și agrement în stațiune: ● Înființarea unui centru SPA în Băile Herculane - finalizat (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 1,3 milioane de lei) - finalizat ● Modernizarea și dotarea Pensiunii Jojo din stațiunea Băile Herculane - (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 1,37 milioane de lei) - finalizat ● Extinderea, modernizarea și dotarea pensiunii turistice Floare de Colț din stațiunea balneară Băile Herculane - (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 1,06 milioane de lei) - finalizat ● Extinderea, modernizarea și dotarea pensiunii turistice "El Plazza" din stațiunea balneară Băile Herculane - (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 1,06 milioane de lei) - finalizat ● Dezvoltarea activității SC M&M Casiana Com SRL prin modernizarea spațiilor de prestare a serviciilor de cazare - (DMI 4.3. "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" - 0,5 milioane de lei) - finalizat ● "Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de turism din stațiunea balneară Băile Herculane" - un proiect de 21 milioane lei al Consiliului Local Băile Herculane, finalizat și finanțat din POR DMI 5.2. "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice". Proiectul include reabilitarea străzilor din zona istorică, construirea unui nou pod peste Cerna în centrul stațiunii și reabilitarea rețelei de canalizare. ...
7. b)Geoagiu-Băi Frecventarea turistică a stațiunii Geoagiu Băi pare să fi beneficiat de investițiile care au avut loc în perioada de referință. Cu toate acestea, deși în prima parte a intervalului au fost înregistrate creșteri solide atât ale sosirilor cât și ale înnoptărilor, în a doua parte a intervalului sosirile s-au oprit din creștere, iar înnoptările au înregistrat o scădere în 2014. În intervalul 2015-2017 sunt înregistrate creșteri accentuate ale sosirilor turiștilor în structurile de cazare (creștere medie anuală de 14,2%). Durata medie de sejur a scăzut puternic în perioada de referință, de la 7 nopți la sub 4,5. Această scădere pe fond de creștere a frecventării și de investiții în modernizarea unor capacități de cazare și a serviciilor asociate, indică o creștere a proporției turiștilor care nu vin pe baza biletului de tratament, ci accesează pachete de servicii turistice care pot include sau nu tratamentul balnear sau, mai probabil, cel de tip wellness. Cu toate acestea, durata medie de ședere nu este mult mai mică decât cea de la nivel național în stațiunile balneare. Sezonalitatea de la Geoagiu-Băi pare a nu avea o structură clară în perioada analizată. Cu toate acestea se poate afirma că asemeni altor stațiuni balneare din România și Geoagiu Băi afișează un vârf de sezon în perioada de vară și o scădere puternică a frecventării în perioada de iarnă. Trebuie totuși observat că în 2014 stațiunea a reușit să înregistreze o sezonalitate mult mai echilibrată decât multe alte stațiuni balneare cu tradiție din România, luni ca mai, octombrie și noiembrie înregistrând cifre ale frecventării similare cu cele din luna august. Lunile de iarnă înregistrează și ele înnoptări, chiar dacă rămân la un nivel jos, caracteristică care se explică prin menținerea capacității de cazare deschisă în perioada de iarnă, trăsătură caracteristică stațiunilor unde au avut loc investiții în modernizarea infrastructurii de cazare și tratament. Indicele de utilizare a capacității de cazare a înregistrat scăderi consistente (circa 6%) în perioada de referință, însă se menține în valori absolute mari, superioare nivelului național. Scăderile acestui indice pot fi puse atât pe seama creșterii capacității de cazare (hoteluri modernizate deschise, noi pensiuni, etc.), cât și pe seama măsurilor luate de managementul hotelurilor și structurilor de cazare (menținerea unei capacității de cazare mai mari deschise în extra-sezon) în siajul investițiilor de renovare urbană și a politicii de a ținti o clientelă nesocială, mai tânără, în căutare de produse de tip wellness. La Geoagiu sosirile turiștilor cu bilete de tratament au fost în creștere până în 2016, aflându-se însă sub 20% din total, urmată apoi de o scădere cu cca. 45% în 2017. Și aici probabil că ponderea în înnoptări este mai mare, însă creșterea rapidă indică un interes crescut nu doar al turiștilor sociali pentru stațiune, ci probabil și un interes al hotelierilor și furnizorilor de servicii balneare de a miza pe segmentul social. Deși nu reprezintă un element în sine negativ, o pondere în creștere a turismului social, poate reprezenta un pericol pe termen mediu și lung având în vedere poziționarea de marketing pe care o presupune și riscul de dependență pe care îl presupune. În stațiunea Geoagiu Băi au fost implementate și finalizate în perioada de referință două proiecte finanțate din Programul Operațional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice, cu relevanță pentru dezvoltarea turismului balnear: ● Reabilitarea infrastructurii Stațiunii Geoagiu Băi, cu un buget de peste 23 milioane de lei, implementat de Primăria Geoagiu. Proiectul a vizat îmbunătățirea infrastructurii generale a stațiunii Geoagiu-Băi și a inclus: ● Reabilitarea și extinderea infrastructurii rutiere, incluzând și parcările publice ● Reabilitarea rețelei de apă și canalizare. S-a realizat montarea unei stații de clorinare a apei și a unei stații de pompare, precum și reabilitarea rezervorului de înmagazinare a apei potabile ● Reabilitarea și modernizarea rețelei de canalizare menajeră ● Reabilitarea rețelei de iluminat public*3). *3) http://www.ziare.com/deva/știri-business/infrastructura-de-apa-si-canal-din-geoagiu-bai-a-fost-reabilitata-3222957 ● Proiect de modernizare a spațiilor unei vile pentru transformarea acesteia în hotel de 3 stele: "Extindere imobil existent: alimentație publică, sală de conferințe, hol - recepție, spații cazare pentru dezvoltarea serviciilor turistice", proiect implementat de un operator turistic privat, buget 9,7 milioane lei. Proiectul a inclus pe lângă modernizarea și creșterea capacității de cazare și achiziționarea unei părți a echipamentelor pentru baza de tratament a hotelului și construirea unei săli de conferințe cu 120 de locuri. ... ... B. Regiunea de Nord-Vest Și în Regiunea Nord-Vest, pe fondul existenței unei stațiuni balneare (Băile Felix - 1 Mai) cu capacitate de cazare mare și cu pondere importantă în sectorul balnear regional, statistica turistică balneară la nivel regional urmează evoluția uneia dintre stațiuni. Astfel, în Regiunea de Nord-Vest se înregistrează o divergență între evoluția sosirilor, care cresc constant în perioada de referință și înnoptările care după o creștere inițială în 2011, înregistrează o scădere constantă care le duce sub nivelul din 2010 urmată apoi de o revenire în 2016. Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 identifică turismul balnear și stațiunile turistice balneare sau cu potențial balnear ca atuuri importante pentru dezvoltarea circulației turistice. Astfel, PDR 2014-2020 menționează:Dintre cele 14 stațiuni turistice atestate, 8 pot fi considerate cu specific balnear: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băița (Cluj), Ocna Șugatag (Maramureș), Tășnad (Satu Mare), Tinca (Bihor). Doar arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, județul Bihor este declarată stațiune balneo-climaterică în Regiunea Nord-Vest. Trebuie subliniat aici că potențialul apelor termale, sărate și minerale din regiune este departe de a fi valorificat neexistând resurse financiare pentru explorarea și studiul efectelor curative ale acestora în condițiile în care specialiștii apreciază că regiunea Transilvania Nord este una dintre cele mai bogate în astfel de resurse din Europa. Mai mult există și tradiție și branduri cu notorietate internațională (ex. Gerovital sau Aslavital produse de Farmec S.A Cluj) care exploatează proprietățile curative ale apei, nămolurilor, argilei, etc. dintre resursele regiunii. La nivel operațional PDR NV prevede în cadrul Priorității nr. 1 "Creșterea competitivității economice a regiunii și stimularea cercetării și inovării", prioritatea de investiții nr. 1.4 "Dezvoltarea și valorificarea potențialului turistic", cu obiectivul specific "Creșterea performanței sectorului turistic în economia regională", următoarele acțiuni orientative:1.4.1. Acțiuni de valorificare a potențialului natural, antropic și a unor nișe turistice cu potențial ridicat ... 1.4.2. Dezvoltarea infrastructurii de turism, agrement și a serviciilor turistice și conexe ... 1.4.3. Activități de marketing și promovare turistică, inclusiv internaționalizarea serviciilor turistice. ... Aceste activități, deși generale, pot justifica implementarea de proiecte pentru dezvoltarea și promovarea produselor de turism balnear în regiune.
8. a)Sângeorz-Băi Stațiunea Sângeorz-Băi înregistrează un număr de sosiri care în cifre absolute este destul de scăzut, având în vedere capacitatea de cazare totală. Dacă în perioada 2010-2012 acesta înregistra creșteri, el a început să scadă puternic începând din 2013, urmată de o perioadă de creștere ușoară în perioada 2016-2017 care nu a atins nivelul înregistrat în 2012. Numărul de înnoptări înregistrate este mult mai important decât cel al sosirilor, ilustrând caracterul de destinație socială a stațiunii balneare, unde persoane cu tichete de tratament petrec perioade foarte lungi de timp, neuzuale în sectorul de wellness & spa. Cu toate acestea și aceste cifre au înregistrat scăderi îngrijorător de accentuate în anii 2013 și 2014, aproape înjumătățindu-se față de maximul din 2012. Sezonalitatea la Sângeorz-Băi rămâne extrem de dezechilibrată, capacitatea de cazare fiind chiar închisă în perioada de iarnă, iar vârfurile de frecventare înregistrându-se în lunile iulie și august, cu margini de sezon înregistrând cifre ale înnoptărilor mai mici cu cel puțin 30% față de vârfurile din lunile menționate. În 2017 scăderea foarte rapidă a frecventării în lunile de toamnă a tradus scăderile de frecventare evidențiate mai jos. Indicele de utilizare al capacității de cazare la Sângeorz-Băi este la jumătate față de valoarea națională din stațiunile balneare și are o valoarea absolută scăzută (20%). Evoluția lui a urmat fluctuațiile sosirilor din stațiune, el înregistrând scăderi îngrijorătoare în perioada 2013-2014, urmată de o creștere ușoară în perioada 2015-2017. Aceste date sunt îngrijorătoare având în vedere nevoia de investiții și de dezvoltare a capacităților de cazare și tratament. Sosirile finanțate prin bilete de tratament - turismul social - a înregistrat și el scăderi puternice în ultimii ani. Având în vedere faptul că ele reprezintă peste două treimi din sosirile înregistrate în stațiune, o pondere extrem de mare chiar și printre stațiunile balneare, aceasta scădere este un semn al problemelor structurale profunde ale stațiunii și a pericolului major ca aceasta să își piardă clientela. În perioada de referință la Sângeorz-Băi a fost finalizat un singur proiect major, finanțat din fonduri europene. Este vorba despre proiectul "Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivității Regiunii Nord-Vest (Turda-Sângeorz Băi)" al Consiliului Local Sângeorz-Băi, finanțat din Programul Operațional Regional DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice. Proiectul, care s-a desfășurat între 2010 și 2012 a avut un buget total de 50 de milioane de lei și a vizat în principal reabilitarea rutieră a 10 străzi, amenajarea tuturor aleilor din parcul stațiunii și a parcările aferente. Consiliul Local Sângeorz-Băi și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud au ca proiect amenajarea unui domeniu schiabil la cota 1857 altitudine în proximitatea stațiunii (în zona numită Nedeia Țăranului), în limitele Parcului Național Munții Rodnei. Deși anunțat de mai multe ori, stadiul acestui proiect nu este clar. ...
9. b)Băile Felix- Băile 1 Mai Băile Felix - 1 Mai înregistrează o evoluție problematică a fluxurilor turistice. Dacă sosirile au reușit în perioada de referință să înregistreze creșteri constante (cu excepția unei scăderi în 2013), înnoptările au scăzut în perioada 2013-2015 urmată de o revenire ușoară în 2016. Durata medie de ședere este scădere (de la 6 spre 3,5), coborând sub valoarea acesteia la nivel național în stațiunile balneare, ceea ce indică măsura în care stațiunea este o tinde să nu mai fie o destinație pentru turismul social al biletelor de tratament subvenționate de stat, ceea ce este un indicator al faptului că stațiunea reușește să rămână atractivă și pentru alte segmente de turiști segment. Una dintre cele mai cunoscute zone și stațiune turistică balneară cu tradiție din România, zona Băile Felix - Băile 1 Mai, înregistrează o sezonalitate clasică pentru sectorul balnear din România cu vârfuri de frecventare în sezonul estival și cu o frecventare foarte scăzută în timpul iernii, al toamnei târzii și al primăverii timpurii. Existența apei termale cu temperaturi ridicate permite dezvoltarea unor produse turistice-balneare care să extindă sezonul sau să crească frecventarea și în perioada care actualmente este una de extra-sezon. Indicele de utilizare a capacității de cazare a fluctuat mult, el înregistrând o creștere spectaculoasă în 2016 față de 2015, urmată de o scădere accentuată în 2017, depășind în ultimul an al perioadei de referință cu peste 10% nivelul național din stațiunile balneare. Aceasta este încă o indicație a dominanței turismului social în stațiune, fiind însă o indicație a atractivității superioare a Băilor Felix - 1 Mai în acest sector. Aceasta poate indica că în cazul acestei stațiuni dezvoltarea de noi produse care să asigure o echilibrare a sezonalității trebuie să țină cont de importanța sectorului social. Volumul de turiști cu bilete de tratament rămâne relativ constant, înregistrând chiar creșteri în 2014, urmată de o perioadă de scădere în intervalul 2015-2017. Faptul că sosirile cu bilete de tratament reprezintă sub 20% din totalul sosirilor (o valoare mai mică ca multe alte stațiuni balneare) și că deși biletele de tratament sunt în creștere, se înregistrează o scădere a numărului de înnoptări, sunt tot atâtea argumente a atractivității generale a stațiunii și a unui grad de dependență mai scăzut față de sistemul biletelor de tratament. Proiectele și dezvoltările care au fost identificate în perioada de referință au fost realizate atât din fonduri structurale nerambursabile, cât și din fonduri private. ● Prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice a fost finanțat proiectul "Balneo-turism de 4 stele în stațiunea Băile Felix prin extinderea hotelului President". "Valoarea totală a proiectului este de 16.839.361,61 lei, din care asistență financiară nerambursabilă este de 9.045.149,09 lei. Hotelul President s-a extins cu 120 spații noi de cazare, cu noi servicii de tratament pentru folosirea apei termale. Hotelul este extrem de eficient energetic, pentru că încălzirea hotelului este asigurată prin apă termală reziduală și prin pompe de căldură. Un efect imediat al investiției REGIO a fost crearea a 29 locuri de muncă. Un alt efect a fost dezvoltarea unui parc acvatic de către beneficiar, din fonduri proprii."*4). *4) http://www.bursa.ro/finanțarea-europeana-2007-2013-proiecte-de-succes-in-infrastructura-turism-si-pentru-dezvoltarea-...&s=print&sr=articol&id_articol=272232.html ● Singurul complex balnear de 5 stele la Băile Felix s-a deschis în octombrie 2015 în urma unei investiții de circa 30 de milioane de euro a SIF Transilvania. Complexul balnear se întinde pe mai bine de trei hectare. Administratorii complexului îl descriu astfel*5): "Sunt 14 bazine; zona de agrement este, practic, un aqua parc din care o treime din bazine vor fi în aer liber și două treimi vor fi acoperite. Complexul oferă următoarele servicii și facilități: electroterapie, toată gama de aparatură de electroterapie de ultimă generație, pe lângă care va exista și o terapie specială - tecarterapia, o gamă largă de proceduri, dușurile subacvale, dușurile Vichy, dușurile Caracala. Baza de tratament este dotată cu saune, zone pentru împachetări cu nămol ori cu plante aromatice ecologice. Baza de tratament este completată de o zonă de relaxare." *5) http://www.digi24.ro/Știri/Regional/Digi24+Oradea/Știri/Complex+balnear+de+5+stele+in+Baile+Felix+Investiția+se+ridica+l ... ... C. Regiunea Centru Sectorul balnear din Regiunea Centru este unul dintre cele care reușesc performanța de a înregistra creșteri generale și constante ale frecventării în perioada de referință. Astfel, nu numai că sosirile și înnoptările înregistrează creșteri de la an la an, însă evoluțiile sunt solide (+50% în termeni de sosiri și +15% în termeni de înnoptări în perioada analizată). Regiunea Centru rămâne și la finalul perioadei de referință, zona cea mai performantă a turismului balnear românesc, locația unde au loc cele mai multe investiții în modernizarea infrastructurilor balneare, acolo unde dezvoltarea competitivității este un obiectiv de cooperare instituționalizată a profesioniștilor din domeniu (ex.: crearea primului cluster din sectorul balnear), acolo unde stațiunile par să reușească cel mai bine dezvoltarea produselor de tip wellness și alierea lor cu servicii balneare modernizate. Această realitate se traduce prin locul extrem de important pe care îl deține sectorul balnear în Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 și în consecință în Planul de Dezvoltare Regională pe perioada 2014-2020. Astfel, în Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, din întregul sector turistic, doar cel balnear e selectat pentru o analiză amănunțită. După o trecere în revista exhaustivă a impresionantelor resurse naturale balneare ale regiunii, analiza concluzionează în felul următor: "Așa cum am precizat anterior, Regiunea Centru deține un potențial balnear valoros, dar produsul balnear înseamnă în același timp un know-how, o resursă naturală, o bază de tratament, locuri de cazare, un mediu care să permită petrecerea a 10 până la 18 zile fără să ne plictisim. Cu toate că județele Regiunii Centru stau foarte bine din punctul de vedere al resursei naturale, atractivitatea turistică este influențată negativ de celelalte componente ale ofertei turistice, cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scăzut de cunoaștere al resurselor naturale, valoarea estetică redusă a cadrului natural, gradul ridicat de uzură fizică și morală al bazelor de cazare și tratament, diversitatea redusă a structurilor de alimentație publică, densitatea mare a construcțiilor în spații publice locuibile, numărul redus, calitatea și diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din majoritatea stațiunilor, comerțul general și specific necorespunzător, calitatea improprie a dotărilor de infrastructură.*6)" Analiza de mai sus subliniează elemente problematice ale ofertei balneare, cu valabilitatea în întreaga țară. Inserarea turismului balnear în cadrul general (peisaj, natura, servicii conexe, structuri de agrement conexe, infrastructura de acces) și acuitatea acestei percepții traduce însă importanța sectorului balnear în economia turistică a regiunii și experiența relativ mai mare în domeniu a Regiunii Centru. *6) Analiza turismului balnear, Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 În planul operațional de implementare al PDR 2014-2020 al Regiunii Centru, turismul face obiectul domeniului strategic de intervenție numărul 6 "Dezvoltarea turismului și sprijinirea activităților culturale și recreative". În urma consultării parteneriale regionale din toate domeniile, cu mai multe ocazii începând din 2011, au fost colectate ideile de proiecte dintre care cele în domeniul turismului reprezintă cel de-al treilea buget ca mărime după cel dedicat infrastructurii și cel pentru protecția mediului și eficienței energetice. În acest cadru al domeniului de intervenție nr. 6, turismul balnear este primul dintre cele 3 sub-sectoarele turistice vizate de proiectele prevăzute pentru perioada 2014-2020. Astfel, se menționează:Valorificarea resurselor termale și minerale existente la nivel regional. În cadrul acestui domeniu de investiții vor fi vizate dezvoltarea și punerea în valoare a resurselor termale și balneare existente la nivelul tuturor stațiunilor turistice balneare și balneo-climaterice existente la nivel regional. Investiții în cadrul acestor stațiuni se vor axa atât pe dezvoltarea zonelor respective prin modernizarea infrastructurii din cadrul acestor stațiuni, dar și a dezvoltării zonei de agrement, a băilor de tratament și dezvoltării altor activități care să ducă la valorificarea potențialului acestor zone, dar și la dezvoltarea acestora. Pe lângă valorificarea potențialului balnear din stațiunile turistice la nivel regional se va acorda prioritate la investiții și proiectelor care vizează valorificarea și punerea în valoare a potențialului balnear din alte localități care nu sunt stațiuni turistice, dar au resurse de ape termale și care prin valorificarea acestora ar putea deschide calea dezvoltării economice și sociale a localităților respective.
10. a)Sovata Una dintre stațiunile balneare cu tradiție similară Băilor Felix - 1 Mai și Herculane, Sovata se deosebește de acestea prin evoluția general pozitivă pe care o prezintă: atât sosirile, cât și înnoptările înregistrează creșteri constante și robuste în perioada de referință. Durata medie de ședere a înregistrat însă scăderi importante (de la 4,5 la 3,4 înnoptări), fiind situată sub media națională în stațiunile balneare. Această evoluție indică atragerea turiștilor în sejururi scurte care nu sunt neapărat legate de tratamentele balneare subvenționate, a celor interesați de produse turistice de tip wellness. Deși urmând în linii mari pattern-ul stațiunilor balneare de la nivel național cu frecventări mari în perioada estivală și cu scăderi puternice în sezonul rece, sezonalitatea la Sovata prezintă totuși specificitatea unei frecventări și în timpul iernii (luna ianuarie depășind în general chiar și luna aprilie) la un nivel non-neglijabil. Este de altfel o destinație cunoscută și atractivă pentru petrecerea sărbătorilor de sfârșit de an, reușind să atragă un flux important de turiști din spațiul ex-sovietic (în special Rusia, Republica Moldova, Ucraina) care vin să sărbătorească Crăciunul și Revelionul conform calendarului iulian, decalat față de sărbătorile din România care urmează calendarul gregorian. Indicele de utilizare al capacității de cazare la Sovata fluctuează peste nivelul național (46%), el înregistrând o scădere în 2011 din care și-a revenit doar în 2015. În termeni absoluți valoarea indicelui de utilizare a capacității de cazare este una rezonabilă, în special având în vedere profilul de stațiune care reușește să atragă și alte clientele decât cele sociale. Numărul de bilete de tratament subvenționate de stat reprezintă sub 10% din totalul sosirilor la Sovata. Această pondere, una dintre cele mai scăzute din țară, este un atuu pentru dezvoltarea viitoare a stațiunii. Subliniind competitivitatea crescută a ofertei turistice a stațiunii, numărul de bilete de tratament înregistrează creșteri. Danubius Hotels Group a continuat în perioada de referință (2010-2017) investițiile în modernizarea și dezvoltarea capacităților de cazare și de tratament/wellness din stațiune, prin: ● în 2011 a fost lărgit centrul spa al hotelului Danubius Health Spa Resort Sovata, valoarea investiției fiind de peste 2,5 milioane euro: au fost construite 4 piscine, 4 saune și o nouă sală de fitness. ● în perioada 2013 - 2014 s-a renovat complet hotelul Brădet, acum Danubius Health Spa Resort Brădet (4 stele), cu o investiție de 7 milioane euro*7).*7) http://www.wall-street.ro/articol/Turism/180648/hotelierii-unguri-de-la-danubius-fac-7-mil-euro-in-românia-si-pariaza-pe-namolul-din-marea-moarta-a-transilvaniei.html#ixzz3o57z3eAH La Sovata sunt două proiecte finalizate în anul 2012 și finanțate din Programul Operațional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice: ● Drumul Sării Sovata - beneficiar UAT Sovata, buget total de 7,3 milioane lei ● Construire ștrand și bază de tratament - Lacul Negru - Sovata - beneficiar privat, 6,7 milioane de lei. Din bugetul național au fost finanțate activități legate de amenajarea infrastructurii de agrement în zona lacurilor Tineretului și Ursului cu o valoare de peste 9,5 milioane lei. Beneficiarul fondurilor a fost Consiliul Local Sovata. ...
11. b)Borsec În iulie 2012 a fost adoptat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană - Borsec, elaborat cu asistența UNDP și MDRAT. Ca și în cazul Băilor Herculane aceasta strategie integrată de dezvoltare a orașului pune în centrul dezvoltării viitoare statutul de stațiune turistică balneară a Borsecului. Astfel, viziunea pentru viitor a orașului este formulată în felul următor: "Borsec - Stațiune balneară montană deschisă familiilor, oferind o infrastructură adecvată practicării sporturilor și activităților de petrecere a timpului liber în toate anotimpurile anului. Un punct nodal pentru vizitarea atracțiilor turistice din zonă și împrejurimi". Se observă accentul pus atât pe resursele balneare locale, cât și pe inserarea orașului și a ofertei sale turistice în zona sa de iradiere din zona montană transilvană. Pentru ca Borsecul să corespundă viziunii de mai sus PIDU stabilește 3 obiective strategice. Obiectivul strategic nr. 2 vizează direct turismul: "Natura și turismul: Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului." Acest obiectiv traduce nu doar viziunea de dezvoltare axată în jurul elementelor naturale sanogene și a patrimoniului cultural remarcabil (și el o expresie eminentă a utilizării factorilor naturali de cură în secolul 19), ci și nevoia stringentă a acestora de restaurare și refuncționalizare. De aceea, în structura operațională a PIDU care include 6 Programe strategice de dezvoltare, turismul și patrimoniul cultural și natural au un loc central, fiind în fapt principala resursă pentru dezvoltarea orașului. În lista programelor, prezentată mai jos, 5 din 6 programe vizează turismul.PS 1. Creșterea accesibilității orașului în context regional și internațional1.1. Program de creștere a accesibilității și mobilității pentru dezvoltarea socio-economică ... 1.2. Program Transport integrat ... 1.3. Program de dezvoltarea infrastructurii IT ... ... PS 2. Dezvoltarea orașului productiv bazat pe produse și servicii turistice directe și conexe2.1. Program de susținere și stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii ... 2.2. Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe ... 2.3. Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-științific ... ... PS 3. Dezvoltarea orașului productiv bazat pe produse și servicii turistice directe și conexe3.1. Program de energie regenerabilă ... 3.2. Program de management al deșeurilor ... 3.3. Program de amenajare și reabilitare a domeniului public ... 3.4. Program de asigurare a serviciilor de sănătate și educație ... 3.5. Program de locuire ... 3.6. Program de asistența socială ... ... PS 4. Creșterea atractivității orașului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural4.1. Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu ... 4.2. Program de evenimente cultural ... 4.3. Program de protecția mediului ... ... PS 5. Creșterea capacității operaționale în management public și turistic5.1. Program de întărire a capacității administrației publice locale ... 5.2. Program de îmbunătățire a managementului turistic ... ... PS 6. Realizarea unei cooperări cu orașele stațiuni din zonă ... Datorită valorii patrimoniului construit local și a valorii sale excepționale din puncte de vedere turistic (vila de lemn din secolul 19) - care atesta structurarea orașului în jurul atracției pe care a exercitat-o Borsecul ca loc de vilegiatură pentru clima și apele sale minerale încă de timpuriu - reabilitarea fondului construit cu valoare de patrimoniu figurează ca unul dintre sub-programele strategice. Din păcate, în ciuda asumării acestui obiectiv și a unor eforturi punctuale, potențialul turistic al Borsecului este afectat de starea precară a fondului construit. Deși fluxurile turistice au crescut la Borsec în perioada de referință, acestea rămân foarte scăzute în termeni absoluți. De asemenea, durata medie a șederii este foarte mică (în jur de 2 nopți), mult sub media națională în stațiunile balneare. Aceasta traduce lipsa infrastructurii de tratament moderne și lipsa produselor de wellness din zonă. Pe fondul general al unei slabe frecventări în termeni de retenție a clientelelor în structurile de cazare, Borsec prezintă vârfuri de sezon vara și iarna legate de perioadele de vacanță estivală și de sezonul de schi din timpul iernii. Acest pattern al sezonalității, coroborat cu slaba prezență a infrastructurilor care să ofere servicii balneare moderne, indică faptul că Borsec nu reprezintă o destinație balneară, ci mai degrabă una montană-agrement în natură și una de schi. Indicele de utilizare a capacității de cazare este extrem de scăzut, el punând problema viabilității sau durabilității economiei turistice din zonă în condițiile inexistenței unor produse moderne care să utilizeze atractiv resursele locale și să asigure retenția turiștilor pentru sejururi care să includă înnoptări la Borsec. Urgența unor intervenții care să asigure dezvoltarea acestei zone este ilustrată de tendința de scădere de la niveluri deja joase ale indicelui de utilizare a capacității de cazare. În perioada 2012-2017, la Borsec, nu au fost acordate bilete de tratament subvenționate de către stat, fapt care traduce lipsa infrastucturilor de tratament balnear din stațiune. La Borsec au fost derulate mai multe investiții în perioada de referință, în special în infrastructura rutieră/de acces și cea de agrement, cu precădere din fonduri structurale europene, dar și din fondurile publice naționale: ● În 2010 a fost inaugurată pârtia de schi de la Borsec. Ea are trei piste amenajate, deservite de un teleschi monopost care poate susține un trafic de peste 700 de persoane pe oră. Pista e dotată și cu echipamente pentru producerea artificială a zăpezii și pentru bătătorirea ei. ● Stațiunea Borsec a fost inclusă în programul derulat de Consiliul Județean Harghita de reabilitare a băilor tradiționale (pe lângă Tușnad, Tomești, Ciumani, Lăzărești, comuna Cozmeni, comuna Racu, comuna Siculeni, comuna Frumoasa, comuna Sâncrăieni, comuna Sântimbru) derulat cu fonduri bugetare naționale (buget de peste 3 milioane de lei). ● Consiliul Local Borsec a beneficiat și de o finanțare de 14,7 milioane de lei pentru "Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, stațiunea Borsec". ● Două proiecte de reabilitare și modernizare a infrastructurii rutiere au fost contractate de administrația publică a orașului Borsec pentru finanțare din Programul Operațional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice: ● Modernizare rețea străzi în stațiunea turistică Borsec, cu o valoare totală de 11.045.669 lei - finalizat în anul 2010 ● Îmbunătățirea accesibilității în stațiunea turistică Borsec, cu o valoare totală de 11.491.542 lei - finalizat în anul 2010. În perioada vizată au avut loc și investiții private în stațiune, majoritatea având ca obiectiv renovarea sau modernizarea capacităților de cazare. A exista și un proiect de 1 milion de lei finanțat din POR DMI 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, al unui operator turistic privat care a renovat o vilă tradițională pentru a o introduce în circuitul turistic. ...
12. c)Covasna O stațiune balneară printre cele mai mari din țară, Covasna prezintă în perioada de referință o evoluție semi-stabilă, cu fluctuații ale sosirilor și înnoptărilor. Durata medie de ședere este mare (în jur de 9,5 zile), superioară nivelului național din stațiunile balneare și traducând dominanta turismului social cu bilete de tratament. Sezonalitatea stațiunii trădează și ea caracterul de stațiune balneară clasică, cu un dezechilibru puternic în favoarea sezonului estival și cu o frecventare extrem de scăzută iarna, când poziționarea geografică și factorii de cură ar permite dezvoltarea unor produse atractive. Trebuie totuși menționat că sezonul centrat pe perioada estivală este mai îndelungat ca în alte stațiuni de dimensiuni mari care beneficiază de sistemul social al tichetelor de tratament. Astfel, la Covasna și marginile de sezon beneficiază de o frecventare similară cu cea a verii (lunile mai, iunie, septembrie, octombrie și noiembrie). Această structură a sezonalității s-ar putea explica printr-o mai bună menținere a infrastructurii pentru turismul social și a preferinței acestui tip de turiști pentru Covasna în detrimentul altor stațiuni similare. Sprijinând constatarea de mai sus cu privire la atractivitatea Covasnei pentru turiști și în marginile sezonului estival, indicele de utilizare a capacității de cazare prezintă constant valori crescute, peste valorile din sectorul balnear de la nivel național. Și Covasna este o destinație atractivă pentru turiștii sociali. Ei reprezintă aproape 50% din sosirile în stațiune, o pondere mare care indică un grad de dependență crescut de sistemul biletelor de tratament. Cu toate acestea creșterea numărului de bilete, cuplat cu un trend de creștere general, arată că stațiunea, chiar dacă socială, își menține atractivitatea și ar putea să capitalizeze această situație și să-și diversifice oferta. În stațiunea Covasna au avut loc o serie de investiții și dezvoltări care o plasează printre stațiunile balneare în care au fost întreprinse eforturi serioase pentru a asigura o creștere durabilă a atractivității ofertei turistice. În perioada de referință au fost finalizate sau au început următoarele proiecte de investiții cu incidență asupra turismului balnear: ● Un proiect major de modernizare al infrastructurilor de transport și de utilități în zona stațiunii, cu un buget de peste 29 milioane de lei, finanțat din Programul Operațional Regional, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice. Proiectul, denumit "Reabilitarea infrastructurii în Stațiunea Covasna", finalizat în anul 2010, menționează însă explicit importanța unei gestiuni corecte a apelor meteorice și a celor uzate, dar și a traficului pentru a asigura protejarea activelor principale al turismului balnear local care sunt elementele naturale de cură, faimoasele ape minerale de la Covasna. ● A avut loc renovarea Cinematografului orășenesc, lucrare care include o sală multifuncțională, cu cinematograf (filme 3D), sala de spectacole cu 300 de locuri. ● Parcurile din stațiune au fost toate reabilitate, o parte din acest proces fiind finanțat prin cei 600.000 lei acordați de la bugetul național. ● Cei 600 000 de lei au permis și realizarea Centrului de informare turistică Covasna care este astăzi funcțional. ● A fost realizată o pistă de schi. ... ... D. Regiunea de Sud-Vest În perioada de referință (2010 - 2017), fluxurile turistice din stațiunile balneare din Regiunea de Sud-Vest au înregistrat o evoluție mixtă: sosirile au înregistrat creșteri în 2011, scăderi în 2012 și 2013, creșteri în perioada 2014 - 2017, pe când înnoptările au o tendință generală de creștere cu excepția cifrelor înregistrate în 2014. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a realizat o serie de studii preliminare în vederea elaborării Planului de Dezvoltare Regională 2014 - 2020. Unul dintre aceste studii a vizat domeniul turistic. Deși analizează în detaliu întregul sector turistic cu atracțiile, frecventarea și infrastructura sa, studiul nu reușește cu adevărat să prioritizeze intervențiile strategice și propune un plan de acțiuni extrem de ambițios în toate sectoarele turistice. Cu toate că turismul balnear face obiectul unei atenții speciale, în special datorită faptului că este prin natura sa unul dintre cele mai bine organizate din regiune - are stațiuni importante în special în județul Vâlcea - și propune produsele turistice în mod real complete (spre deosebire de multe alte forme de turism descrise, care există doar virtual, prin existența atracțiilor, nefiind însă concret introduse pe piață prin produse turistice). Astfel, sectorul balnear reprezintă una dintre prioritățile de dezvoltare propuse prin studiu, atât pentru perioada 2014 - 2020, cât și într-un orizont de timp mai îndelungat care merge până în 2030. Prioritatea de dezvoltare "P4. Dezvoltarea potențialului turistic balnear de relaxare, spa și medical" este declinată în acțiuni descrise în detaliu. Mai jos sunt preluate aceste descrieri:În Oltenia există 3 zone bogate în ape minerale: în Mehedinți (Bala, Schela Cladovei, Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olănești, Călimănești-Căciulata). Alte zone au potențial de a deveni puncte balneare. În oricare dintre situații, activele existente au nevoie de investiții consistente pentru a putea fi deplin valorificate. În prezent, din cele 6 localități termale din Oltenia, două necesită investiții atât în infrastructura de bază, cât și în capacitatea de cazare (Bala și Săcelu), celelalte patru necesitând investiții în capacitatea de cazare.A.4.1. Investiții pentru reabilitarea și modernizarea bazelor de tratamentAceastă acțiune se adresează infrastructurilor balneare pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea acestora.Linii prioritare de intervenție:- refacerea instalațiilor de forare, captare, transport a apelor minerale, izvoarelor, denisiparea și curățarea periodică a forajelor, realizarea de noi prospecțiuni geologice pentru găsirea de noi surse hidrominerale pentru păstrarea unui debit relativ constant;- realizarea periodică de buletine de analiză fizico-chimice și biologice pentru calitatea apelor minerale și trecerea în conservare a celor care nu mai corespund din punct de vedere calitativ și terapeutic;- modernizarea rețelei tehnico-edilitare din toate stațiunile balneare cu asigurarea preluării apelor uzate și epurarea acestora;- extinderea posibilităților de tratament prin mijloace alternative și neconvenționale, naturiste, fitness; - studii tehnice și economice privind deschiderea unor noi puncte balneare în regiune și atestarea acestora la nivel național. Localitățile cu potențial de dezvoltare turistică care pot accede în "Lista localităților atestate ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local" sunt: Gighera, Urzicuța, Bechet, Segarcea (județul Dolj); Rânca, Novaci, Baia de Fier, Bumbești Jiu (Județul Gorj); Dubova, Șimian, Obârșia Cloșani, Eșelnița, Bala (județul Mehedinți); Corabia, Scornicești (județul Olt); Ocnele Mari, Mălaia, Vidra, Obârșia Lotrului (Județul Vâlcea).A.4.2. Investiții pentru reabilitarea și modernizarea structurilor de cazare, alimentație și agrement în stațiunile și localitățile cu potențialCapacitățile de cazare turistică în stațiunile balneare trebuie extinse și modernizate. Cu toate acestea, acest demers nu trebuie să afecteze gradul de atractivitate al stațiunii din punct de vedere arhitectural și urbanistic. Este importantă asigurarea unui grad bun de ocupare a structurilor de cazare și limitarea de noi construcții pentru a nu aglomera localitatea balneară din punct de vedere urbanistic și a nu agresa ambiental spațiile verzi și peisajele naturale învecinate.Linii prioritare de intervenție:- reabilitarea structurilor de cazare și alimentație care au statut de monumente istorice și păstrează specificul arhitectural-urbanistic din stațiunea balneară;- în condițiile în care măsura anterioară nu este suficientă pentru a acoperi cererea turistică: crearea de structuri de cazare noi, care respectă standardele locale arhitecturale existente;- extinderea amenajărilor pentru activități sportive ușoare și de agrement în aer liber, în spații închise pentru a acoperi cerințele de recreere și divertisment pe toată durata anului.A.4.3. Investiții publice locale pentru infrastructura de acces și servicii publice la stațiuni și localitățile cu potențialPentru a permite stațiunilor din regiune să fie pe deplin competitive pe piața turistică, dotarea lor în ceea ce privește infrastructura de transport, apă, energie și cea publică, ar trebui să fie completă și modernă. Această acțiune are drept scop crearea unei infrastructuri publice complete și moderne la nivel local, pentru stațiunile balneare.Linii prioritare de intervenție:- Reabilitarea drumurilor și străzilor din localitățile cu potențial balnear;- Crearea zonelor de parcare și a structurilor necesare pentru șederea de scurtă durată a turiștilor; - Investițiile publice pentru furnizarea de apă potabilă și canalizare;- Investițiile publice pentru colectarea și reciclarea deșeurilor.A.4.4. Crearea și actualizarea unui calendar de evenimente în stațiuni și suport acordat altor investiții relevante ce vizează diversificarea ofertei turisticeNecesitatea de a integra "hardware-ul" atractivității teritoriului, cu o captivantă agendă "software" a evenimentelor din zonă este deosebit de importantă pentru zonele în care se presupune ca turistul să fie mai puțin mobil și mai mult static. Atractivitatea unei stațiuni balneare comparativă cu cea a altei stațiuni balneare este adesea evaluată, pe lângă calitatea apelor termale și a infrastructurii, în baza activităților de petrecere a timpului liber și a evenimentelor culturale pe care turistul le poate experimenta.Linii prioritare de intervenție:- suport oferit în vederea intensificării activităților culturale, științifice, artistice la nivelul stațiunilor prin calendarul de conferințe tematice, dezbateri, spectacole de teatru, folclor, expoziții de carte, pictură, desene, artizanat autentic;- suport oferit altor inițiative de diversificare a ofertei de activități turistice.A.4.5. Măsuri de integrare a stațiunilor și a localităților cu potențial într-un circuitÎn ciuda valorii incontestabile individuale a punctelor balneare din regiune, numai prin integrarea lor într-un singur circuit regional poate fi crescută competitivitatea lor la nivel național și internațional. Exemplele internaționale arată că elaborarea unui catalog integrat pentru tratament sau a unui serviciu comun de consultanță și rezervări adresat turistului, adaptat nevoilor individuale specifice, crearea unui "card" pentru accesarea diverselor structuri într-o anumită perioadă de timp și în funcție de un tarif de bază pot îmbunătăți în cele din urmă competitivitatea zonelor cu potențial balnear. Prin această acțiune, strategia urmărește multiplicarea potențialului de atractivitate al regiunii, vizând crearea unui circuit pentru oferta de turism balnear.Linii prioritare de intervenție:- elaborarea unui studiu care să permită identificarea formelor și a măsurilor de integrare a tuturor zonelor cu potențial balnear din regiune într-un circuit, precum și a acțiunilor de promovare și sustenabilitate a unui astfel de circuit;- sprijin acordat pentru implementarea măsurilor identificate la nivelul studiului.A.4.6. Acțiuni de promovare turistică integrată (cel puțin la nivelul unei stațiuni)Promovarea turistică a regiunii Oltenia ca destinație turistică este acoperită de acțiunile integrate în Prioritatea 1. Această acțiune se adresează inițiativelor de promovare turistică a atracțiilor culturale ale regiunii, prin crearea de branduri, site-uri web specifice, campanii publicitare, etc. În scopul de a garanta eficiența acțiunilor, proiectele vor fi sprijinite numai dacă vor îndeplini următoarele 2 condiții:- Integrarea deplină cu strategia regională marketing și adoptarea brand-ului și logo-urilor regionale prevăzute în cadrul acesteia;- Proiectele sunt implementate la nivel de circuit sau cu un număr minim de atracții integrate la nivelul acestora, aspecte care vor fi specificate în cadrul ghidurilor de finanțare specifice. Inițiativele individuale de promovare turistică nu vor fi acceptate.Linii prioritare de intervenție:- sprijin pentru crearea de site-uri web pentru promovarea circuitelor sau grupurilor de atracții turistice;- campanii de publicitate pentru circuite sau grupuri de atracții turistice;- studii de marketing și strategii de marketing pentru destinațiile turistice locale;- participarea la târguri naționale și internaționale și crearea de standuri provizorii promoționale în punctele de tranzit strategice.A.4.7. Dezvoltarea resurselor umane în domeniuÎn special pentru turismul balnear, calificarea și pregătirea resurselor umane are o importanță esențială. Adițional pregătirii tehnice ce reprezintă un element obligatoriu pentru fiecare operator turistic, în cazul turismului balnear este nevoie de angajați cu un nivel ridicat de pregătire științifică pentru a veni în sprijinul aspectelor medicale ale sejurului turistic. Această acțiune este adresată resurselor umane necesare pentru operatorii implicați în turismul balnear.Linii prioritare de intervenție:- formarea profesională aprofundată și în diverse domenii a personalului angajat în structurile de cazare și alte tipuri de structuri;- formarea medicilor generaliști care prescriu curele balneare;- formarea medicilor specializați în stațiuni;- rezolvarea problemei lipsei din ce în ce mai acute de medici specialiști în stațiunile balneare. PRD 2014 - 2020 Sud-Vest Oltenia a luat în considerare aceste acțiuni detaliate și le-a introdus alături de celelalte sectoare turistice în "Prioritatea 3: Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural-istorice" cu două domenii de intervenție, care includ ambele activități indicative cu incidență asupra sectorului balnear.● Domeniu de intervenție 3.1: Conservarea, protecția și valorificarea patrimoniului natural și cultural al regiunii Operațiuni/activități indicative– Restaurarea, protecția și valorificarea turistică a patrimoniului arhitectural și cultural și dotarea acestora în mod corespunzător; ... – Valorificarea economică a potențialului balnear, speologic, saline, arheologic și a resurselor naturale; ... ● Domeniu de intervenție 3.2: Crearea/modernizarea infrastructurii de turism în vederea creșterii atractivității regiunii Operațiuni/activități indicative:– Dezvoltarea potențialului turistic balnear de relaxare, spa și medical; ... – Investiții pentru crearea, reabilitarea, extinderea și modernizarea structurilor de cazare, alimentație și agrement în stațiuni și în localitățile cu potențial turistic; ... – Investiții publice locale pentru infrastructura de acces și servicii publice la stațiuni și localitățile cu potențial; ...
13. a)Băile Govora Evoluția statistică a fluxurilor turistice la Govora indică o scădere generală a frecventării în primii trei ani din perioada de referință urmată de o perioadă de creștere. Dacă în 2011 s-a înregistrat o creștere atât a sosirilor, cât și a înnoptărilor, în 2012 doar înnoptările au crescut. Scăderile din perioada 2012 - 2014 se pot traduce în schimbarea tipului de clientelă al stațiunii, în urma renovării unora dintre principalele hoteluri (care a însemnat închiderea într-o prima fază a unei părți a capacității de cazare) și dezvoltarea unor produse de tip wellness. Cu toate acestea creșterea constantă a sosirilor din ultimii trei ani este un element îmbucurător care arată ca stațiunea a reușit să se repoziționeze, în timp ce clientelele sociale sunt în număr mai mic. Durata medie de ședere la Govora rămâne însă foarte mare (circa 10 nopți) pentru prima parte a intervalului analizat (2010 - 2014) cu valori care depășesc nivelul duratei medii de ședere în stațiunile balneare la nivel național. În ultima parte a intervalului analizat valoarea acestuia tinde să atingă valoarea de 6 nopți de cazare. Govora păstrează și în perioada de referință sezonalitatea puternic dezechilibrată în favoarea perioadei estivale a tuturor stațiunilor balneare de mari dimensiuni ale României. În continuare în perioada de iarnă stațiunea are o frecventare aproape de zero, cu excepția lunii decembrie când sărbătorile de iarnă aduc o clientelă care nu este direct legată de oferta de servicii balneare. Indicele de utilizare al capacității de cazare la Govora rămâne însă doar puțin inferior celui de la nivel național din stațiunile balneare, el variind între 40% și 50% pe an. Dacă această cifră nu ar ascunde închiderea unei părți a capacității de cazare pe perioada iernii, ar reprezenta un rezultat pozitiv. Numărul biletelor de tratament din stațiunea Govora a înregistrat o scădere începând cu 2014, pe fondul unei creșteri a frecventării generale. Având în vedere ponderea de circa trei pătrimi a sosirilor de turiști cu bilete de tratament, pare că stațiunea își pierde clientela care nu este subvenționată de stat. Această evoluție îngrijorătoare ar putea fi semnul inițial al procesului de repoziționare și reorientare al unor hotelieri către clientele mai tinere și către sectorul wellness. Având în vedere însă ponderea importantă a biletelor de tratament, această conversie este mai riscantă la Govora decât în alte stațiuni balneare. În perioada de referință la Govora au fost implementate mai multe proiecte cu finanțare publică sau din fonduri europene care au vizat dezvoltarea capacității de cazare și a infrastructurii turistice în stațiune. Beneficiarii acestor proiecte au fost fie Consiliu Local, fie operatorii turistici din stațiune. Putem astfel menționa: ● Două proiecte finanțate de la bugetul național cu suma de 7 milioane de lei: o Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear o Construcție centru de informare turistică și bază de kinetoterapie ● Două proiecte finanțate din Programul Operațional Regional DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice: o Proiectul "Reabilitarea infrastructurii turistice a stațiunii balneare Băile Govora", beneficiar Consiliului Local Govora, buget 27 milioane lei - finalizat o Proiectul de renovare, modernizare și creștere a gradului de confort al hotelului istoric Palace: "Palace Govora SPA - Servicii cazare 4 stele, promovare și dezvoltare turism balnear, agrement turistic", beneficiar privat, buget de 17 milioane de lei. Lucrările de renovare s-au încheiat și hotelul este deschis pentru clienți. ...
14. b)Băile Olănești Situația frecventării la Olănești este îmbucurătoare, ea înregistrând creșteri constante după scăderea importantă înregistrată în anul 2013. În aceeași notă este și situația înnoptărilor. Durata medie de ședere este de circa 7 nopți, peste media națională din stațiunile balneare, aflându-se în perioada de referință într-o tendință de creștere. Această creștere a duratei medii de ședere pe fondul creșterii frecventării generale poate fi semnul unui reveniri în ultima parte a perioadei analizate: creșterea nivelului de frecventare are loc mai ales prin menținerea clientelei de wellness care preferă sejururi scurte. În acest fel dependența stațiunii de clientela socială a biletelor de tratament rămâne constantă cu efectele relativ negative legate de scăderea capacității de modernizare și atragere de clientele diverse, în special a celor în căutare de produse de tip spa. Și la Olănești, ca și în alte stațiuni balneare de mari dimensiuni din țară, sezonul este reprezentat de perioada estivală, cu o scădere puternică în perioada de iarnă-primăvară. Ca și la Covasna însă, Olăneștiul pare a reuși să-și mențină atractivitatea și în perioada marginilor de sezon, clientela fiind însă în principal cea socială. Indicele de utilizare a capacității de cazare este apropiat mediei naționale din stațiunile balneare, însă pare a avea o tendință descrescătoare. Având însă în vedere faptul că Olăneștiul este o stațiune care își asigură o mare parte a clientelei prin sistemul tichetelor de tratament, un nivel de ocupare a capacității de cazare care a atins 35% în 2013 ridică unele semne de întrebare cu privire la atractivitatea stațiunii pe termen mediu. Turismul biletelor de tratament reprezintă în jur de 40% din totalul sosirilor

(2014)și probabil mult mai mult din înnoptări. Numărul de bilete de tratament este aproape constant pe fondul unor tendințe de scădere a frecventării generale. Această combinație de fenomene care indică creșterea ponderii turismului social, deja aflat la niveluri mari, arată că stațiunea rămâne atractivă pentru segmentul social însă riscă să devină complet dependentă de acesta. Stațiunea Băile Olănești este una dintre principalele stațiuni balneare în care au fost realizate investiții în infrastructura balneară și de agrement în perioada de referință 2010 - 2017. Aceste investiții au fost, în principal, rezultatul implementării unor proiecte finanțate din fondurile europene puse la dispoziția României atât prin Programul PHARE (pre-aderare), cât și prin programele operaționale românești ale perioadei de programare 2007 - 2013. Între acestea trebuie menționate: ● "Dezvoltarea integrată a stațiunii Băile Olănești", proiect finanțat prin PHARE, cu o valoarea de 3,3 milioane EUR, finalizat în 2010, a inclus realizarea următoarelor infrastructuri balneare: o baza de tratament modernă în Parcul CENTRAL cu bazin apă sulfuroasă și cabinete medicale o piscina acoperită cu apă sulfuroasă - lângă Parcul Central În afara de aceste obiective au fost realizate și investiții în reabilitatea și modernizarea infrastructurii rutiere, construirea de parcări, infrastructura de apă-canal. ● Proiecte ale unor operatori privați turistici finanțate prin POR 2007-2013 DMI 5.2. "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice", care vizează în primul rând modernizarea capacității de cazare deja existente sau construirea de pensiuni turistice: o Modernizare Hotel Select - Băile Olănești, în vederea diversificării și creșterii calității serviciilor de turism - finalizat o Extindere complex hotelier Tisa, construire piscină și amenajare teren - finalizat o Tisa Spa Resort - finalizat o Centru Turistic President - finalizat o Creare spații de tratament balneoclimateric - finalizat. ● Proiecte ale unor operatori privați turistici finanțate prin POR pe Axa 4 - "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local" care vizează dezvoltarea capacității de cazare și a echipamentelor de agrement ale pensiunilor din stațiune. ● Proiecte ale autorităților publice locale de reabilitare a infrastructurii rutiere și a celei conexe de apă-canal finanțate fie din POR 5.2., fie de la bugetul național ● Proiecte de reabilitare a spațiilor verzi din stațiune. Trebuie menționată și implementarea proiectului de promovare a stațiunii "Izvoarele de aur de la Băile Olănești", proiect finanțat din POR Axa 5.3. pentru suma de 250 000 EUR. Proiectul a inclus realizare website de prezentare a stațiunii, realizarea de pliante, ghiduri de prezentare, DVD, film de prezentare, panouri publicitare stradale pe Autostrada Soarelui și Autostrada București-Pitești, participarea la târguri de turism. ...

1. c)Călimănești-Căciulata Interesul pentru construcția de pensiuni și hoteluri private în zonă pare a se fi menținut în perioada de referință. Sosirile de turiști în stațiunea Călimănești - Căciulata au scăzut în 2012, revenind pe creștere în perioada 2013 - 2017. Înnoptările au avut însă o evoluție mai pozitivă înregistrând o creștere constantă către jumătate de milion de înnoptări anuale. În 2014 s-a înregistrat însă o mică scădere a înnoptărilor. Ca valoare absolută cifrele indică însă că este vorba de una dintre cele mai frecventate stațiuni balneare din România. Durata medie de ședere variază în jurul a 4 înnoptări per sejur apropiată celei de la nivel național. Frecventarea este foarte mare în perioada estivală, în timp ce în perioada de iarnă frecventarea scade puternic, chiar dacă nu este nulă. Ca și în cazul altor stațiuni balneare, luna decembrie înregistrează regulat frecventări superioare altor luni de iarnă, hotelurile din stațiune beneficiind de perioada sărbătorilor de iarnă pentru a oferi sejururi scurte. Indicele de utilizare a capacității de cazare, a înregistrat în 2013 o scădere impresionantă de la 50% la 40%, ceea ce reprezintă o scădere cu aproape 20% a ocupării. Această valoare s-a menținut în 2014. Deși se afla astfel la același nivel cu indicele de ocupare al capacității de cazare din stațiunile balneare de la nivel național, rata de ocupare a stațiunii Călimănești - Căciulata este scăzută pentru profilul său de stațiune preponderent socială, inferior altor stațiuni de același tip. Numărul de bilete acordate de sistemul public la Călimănești - Căciulata a crescut puternic în perioada 2012 - 2014. Ele reprezintă sub 20% din totalul sosirilor și probabil mult mai mult din totalul înnoptărilor. Creșterea biletelor de tratament combinată cu evoluția fluctuantă generală a sosirilor este o indicație a atractivității stațiunii pentru clientelele sociale. Dezvoltând produse de tip wellness complete și continuând să își dezvolte oferta de agrement coerentă cu statutul de stațiune balneară, Călimănești-Căciulata ar putea să-și diversifice clientela. În stațiunea Călimănești-Căciulata au avut loc o serie de investiții în perioada de referință: ● Societatea comercială Călimănești-Căciulata SA a construit cu fonduri proprii un parc cu 12 piscine ● Două proiecte finanțate de la bugetul de stat cu suma de 2.5 milioane lei în perioada de referință: o Centre de informare turistică în localitățile Călimănești și Căciulata o Amenajare traseu pentru cură de teren ● Prin Programul Operațional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice, au fost realizate investiții în stațiune, astfel: o "Modernizarea parcurilor balneare din stațiunea Călimănești - Căciulata". Proiectul are o valoare de 2,5 milioane de euro. "Acest proiect vizează reabilitarea și modernizarea celor două parcuri balneare, Parcul central și Parcul Izvoare, precum și realizarea unui traseu pietonal pentru promenadă, amenajat pe malul râului Olt"*8).*8) http://www.blog.impactreal.ro/a-inceput-modernizarea-parcurilor-balneare-din-calimanesti/ ... ... E. Regiunea Sud-Muntenia Dacă în 2011 dinamica generală a frecventării stațiunilor balneare în această regiune a fost pozitivă, începând din 2012 aceasta a intrat pe o pantă descendentă atât în ce privește sosirile, cât și în ce privește înnoptările. Situația își revine la normal începând cu 2015. Regiunea Sud-Muntenia este regiunea care abordează cel mai puțin sectorul turistic balnear în strategia sa de dezvoltare propusă prin PDR pe perioada 2014 - 2020. O explicație posibilă este legată, în mod evident, de existența în teritoriu a mai puține stațiuni balneare sau balneoclimatice decât în alte regiuni, dar și stării problematice a celor existente din punctul de vedere al infrastructurilor și echipamentelor.Astfel, la nivel de analiză a situației existente PDR 2014 - 2020, revine de mai multe ori cu următoarea constatare lapidară și general-negativă asupra situației turismului balnear din regiune: "Tratamentul balnear este asigurat în cadrul regiunii de către 3 stațiuni balneoclimatice (Slănic Prahova, Pucioasa și Amara), condițiile de cazare, dotarea bazelor de tratament și calitatea serviciilor oferite de către acestea satisfăcând într-o mică măsură cerințele turiștilor Deși regiunea este bogată în resurse naturale excelente pentru dezvoltarea turismului balnear (menționăm doar zona sub-carpatică care este bogată în ape saline și minerale etc.) și în ultimii ani s-au dezvoltat anumite infrastructuri balneare în stațiuni ca Slănic Prahova, nici partea strategică și operațională a PDR nu abordează în mod direct sectorul turismului balnear. Turismul balnear e țintit astfel implicit prin măsurile care se adresează sectorului economic, în special IMM-uri și domeniului resurselor umane din sectoarele cu potențial competitiv ale României. Astfel, turismul este inclus în Prioritatea nr. 2 - Dezvoltarea afacerilor, sub obiectivul: Asigurarea unui climat favorabil îmbunătățirii performanțelor economice ale regiunii, prin măsura M2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice și a activităților de sprijin pentru turism. Descrierea măsuri întărește constatarea că turismul balnear nu este perceput ca un sector de sine stătător care să merite o atenție specifică, ci eventual ca parte a ofertei generale turistice a regiunii.Descriere și argumentare Sector important al economiei regionale, turismul furnizează oportunități noi și alternative pentru dezvoltarea și creșterea competitivității regiunii. Turismul are o contribuție importantă în ceea ce privește regenerarea zonelor economice în declin, crearea de locuri de muncă și susținerea indirectă a altor sectoare. Divers și fragmentat, turismul este caracterizat în general de un număr mare de afaceri mici și mijlocii și de o adaptare relativ lentă a acestora la condițiile schimbătoare ale pieței, la noile tehnologii și practicile managementului performant. Creșterea competitivității regiunii și a atractivității acesteia ca destinație turistică depinde de furnizarea unui turism calitativ, în termeni de acomodare și servicii. În contextul unor investiții susținute și orientate spre dezvoltarea și diversificarea produselor turistice și a infrastructurii de susținere, regiunea își poate îmbunătăți semnificativ nivelul de atractivitate și percepție externă. Măsura urmărește reducerea și eventual eliminarea constrângerilor existente, pe baza unei abordări care are drept scop creșterea contribuției turismului la dezvoltarea economică durabilă a regiunii într-o manieră care să răspundă cerințelor turiștilor și de protejare a condițiilor de mediu. Dezvoltarea turismului pe baza unei abordări integrate implică o calitate ridicată a: serviciilor, condițiilor de cazare, forței de muncă, transportului, mediului și ambianței generale. Totodată măsura urmărește să asigure că turismul prin dezvoltarea sa contribuie la bunăstarea economică, socială și de mediu a regiunii.Obiective ● îmbunătățirea atractivității regiunii și a produselor turistice ● diversificarea și creșterea calității serviciilor turistice ● dezvoltarea infrastructurii de susținere a activităților turistice ● dezvoltarea oportunităților de marketing pentru produsele turistice ● dezvoltarea IMM-urilor în domeniul turismului, concomitent cu creșterea competitivității acestora ● protejarea moștenirii istorice și culturaleActivități indicative ● dezvoltarea de noi atracții și facilități turistice ● îmbunătățirea condițiilor de cazare și a serviciilor turistice ● activități de marketing și dezvoltare a produselor și infrastructurii turistice ● activități de promovare și de cercetare a pieței ● activități privind accesul la oportunități și piețe noi ● activități privind înființarea și dezvoltarea de IMM-uri în domeniul turismului ● dezvoltarea sistemului de informații turistice ● reabilitarea siturilor arheologice, a monumentelor istorice, culturale și religioase ● activități de reabilitare turistică a stațiunilor de interes regional și național ● activități de protejare și reabilitare a parcurilor și rezervațiilor naturaleImpact ● dezvoltarea și creșterea competitivității mediului de afaceri ● crearea de noi locuri de muncă ● creșterea valorii adăugate la economiile locale".
2. a)Amara Stațiunea Amara rămâne una dintre principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud Muntenia. Ea deține o capacitate de cazare importantă. Sosirile de turiști au înregistrat în perioada de referință o fluctuație importantă, urcând puternic în 2011 pentru ca apoi să înregistreze scăderi puternice sub nivelul anterior înregistrat în 2010. Înnoptările turiștilor în stațiunea Amara au înregistrat o evoluție mai puțin negativă decât cea a sosirilor, fiind totuși afectate începând din 2011 de scăderi anuale constante. Această tendință trădează faptul că stațiunea rămâne în mare parte o destinație socială pentru turismul de sănătate cu bilete de tratament subvenționate de stat și este, ca atare, afectată de scăderea numărului de bilete de tratament acordate și de slaba atractivitate pentru alt tip de clientele datorată asocierii prea puternice cu turismul social. Pe fondul scăderii frecventării generale, durata medie a sejurului rămâne foarte mare (peste 8 nopți per sejur) mult superioară valorii înregistrate la nivel național în stațiunile balneare. Cu toate acestea trebuie spus că și acest indicator înregistrează o ușoară tendință de scădere. Sezonalitatea de la Amara rămâne una problematică, fiind similară celei înregistrate în mai toate stațiunile balneare clasice din România. Există un singur sezon în perioada verii, perioadele de iarnă și primăvară înregistrând frecventări foarte scăzute, dacă nu nule. Îngrijorător este faptul că în 2014 frecventarea a scăzut mult mai rapid în perioada de toamnă (cu luna octombrie cu o frecventare mult mai slabă decât de obicei) deși în lunile de vară înregistrase cifre mai mari ca în anii anteriori. Indicele de utilizare al capacității de cazare a fluctuat, înregistrând o scădere importantă în 2014 (5 puncte procentuale), aflându-se însă în limitele mediei naționale în stațiunile balneare. Biletele de tratament au înregistrat o evoluție mult mai pozitivă decât cifrele frecventării generale. Ele au înregistrat chiar creșteri în 2014, în contradicție cu evoluția sosirilor generale. Sosirile cu bilete de tratament reprezintă circa 50% din total. Aceste fenomene indică faptul că Amara își consolidează dependența de sistemul biletelor sociale și pierde clientela de sejur scurt care profită de infrastructura stațiunii pentru agrement. În perioada de referință în orașul Amara au fost implementate mai multe proiecte finanțate în special din fonduri structurale europene care au vizat diferite intervenții edilitare, refacerea drumurilor, a utilităților. Dintre acestea, putem menționa un singur proiect finanțat din Programul Operațional Regional, DMI 5.2. Este vorba despre proiectul de reabilitare a parcului balnear din stațiune, proiect al primăriei Amara, cu un buget de 17,5 milioane de lei care a fost finalizat în 2013. De asemenea, în Amara, ca și în alte stațiuni balneare, operatorii privați au încercat să acceseze fondurile structurale europene pentru a dezvolta sau moderniza capacități de cazare. A fost aprobat pentru finanțare din POR Axa 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local, un proiect de construire a unui nou hotel, având un buget de 1,7 milioane de lei. ... ... F. Regiunea Nord-Est Frecventarea stațiunilor balneare din Regiunea Nord-Est a avut o tendință generală de creștere contrazisă însă în 2014 când s-a înregistrat o scădere atât a sosirilor ca și a înnoptărilor în stațiunile balneare din această regiune. În cadrul procesului de elaborare a PDR Nord-Est 2014-2020, a fost organizat un grup de lucru pentru sectorul turistic însă acesta nu a făcut obiectul unui studiu dedicat preliminar scrierii PDR. Sectorul balnear este descris în detaliu în cadrul analizei situației existente la nivelul regiunii, în prima parte a PDR NE 2014-2020. Aici sunt practic identificate și premisele de dezvoltare viitoare ale sectorului.Se constată astfel:"Regiunea Nord-Est are un potențial balnear bun, putând constitui o importantă destinație turistică, dat fiind fondul de resurse disponibile. Climatul este adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ și de salină. Potențialul de dezvoltare al turismului balneo-terapeutic este evidențiat de bogăția de izvoare minerale, cu ajutorul cărora s-ar putea dezvolta turismul de tip wellness și spa, integrat însă în teritoriu printr-o gamă diversă de activități specifice fiecărei zone, ținând cont de valoarea ridicată a duratei medii de ședere turistică în aceste stațiuni. Deși Regiunea Nord-Est oferă posibilități largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar o mică parte din potențialul curativ natural este valorificat la un nivel satisfăcător. Astfel, conform Hotărârii nr. 1.072/2013 care modifică H.G. privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură, localitățile regiunii Nord-Est cărora le-a fost acordat statutul de stațiune balneoclimatică sunt:– Arealul corespunzător zonei de agrement-tratament Nicolina din municipiul Iași, județul Iași ... – Municipiul Vatra Dornei, județul Suceava ... – Orașul Slănic Moldova, județul Bacău ... – Orașul Târgu Ocna, județul Bacău. ... O componentă deosebit de importantă a structurilor de tratament constituie aparatura medicală, care, după cum se cunoaște, influențează în bună măsură aprecierea turiștilor asupra serviciilor medicale prestate în stațiunile balneoclimatice. Nefuncționarea multor aparate din cauza pieselor defecte, a lipsei personalului calificat pentru repararea și întreținerea aparaturii conduce la aglomerarea și degradarea calitativă a tratamentelor, precum și la uzura permanentă a aparatelor în funcțiune, suprasolicitate de nevoia de a face față cerințelor de moment. Pe lângă aceste stațiuni turistice, există și alte localități care au beneficiat în trecut de statutul de stațiune, precum Sărata Băi și Moinești din județul Bacău, Băile Strunga din județul Iași, Negulești din județul Neamț, Ghermănești-Drânceni din județul Vaslui, sau Cacica și Solca din județul Suceava. Comuna Cacica din județul Suceava ar putea avansa la rangul de stațiune turistică în viitorul apropiat, având în vedere prezența în zonă a salinei, a Basilicii Minor - important centru de pelerinaj catolic și a centrului cultural polonez - Dom Polski. Singura localitate care prezintă o continuitate a numărului de structuri de primire turistică (o pensiune turistică), precum și un număr de turiști variind de la 64 la 94 de turiști între 2006 și 2013, este orașul Solca. Celelalte localități (Moinești, Sărata, Piatra Șoimului (incluzând stațiunea Negulești și Cacica), încep să pună în funcțiune structuri de primire turistică începând cu 2011 (în Cacica chiar din 2012). Astfel, la nivelul anului 2013, numărul de sosiri turistice înregistrează valori de 830 la Sărata, 2.633 la Cacica, 1.563 la Moinești, 173 la Poiana Șoimului (Negulești) și doar 94 la Solca. Băile Strunga nu mai au structuri de primire turistică din 2009 și nici sosiri de mai mult de 10 ani, Băile Drânceni nu dețin o infrastructură de primire turistică. În cazul Băilor Nicolina, acestea fiind incluse în intravilanul municipiului Iași, nu se pot afla date exacte cu privire la numărul de turiști veniți doar pentru componenta balneară. Având în vedere aceste resurse balneoclimatice, precum și istoricul acestor localități, ar trebui depuse eforturi pentru dezvoltarea infrastructurii turistice în aceste areale și implicit pentru declararea ulterioară a acestor localități ca stațiuni turistice, balneare sau balneoclimatice. Multe dintre structurile de cazare ale acestor stațiuni necesită reparații majore sau chiar capitale, iar între acestea se află și stațiuni balneare cu un mare potențial turistic, în cazul că ar funcționa la standardele cerute de un turism modern. Ele au suferit de pe urma lipsei de investiții din ultimii 15 ani, fapt evidențiat și în evoluția circulației turistice. Astfel, dacă circulația turistică în stațiunile balneare a cunoscut o evoluție ascendentă, îndeosebi în perioada anilor '80, ea a înregistrat o scădere drastică în perioada anilor 1990 - 1995, continuând apoi cu o ușoară redresare. Stațiunile necesită modernizarea și dezvoltarea rețelei de apă și canalizare, îmbunătățirea rețelei de drumuri, implicit a drumurilor de acces, precum și alte investiții." În cadrul strategic-operațional al PDR, turismul balnear este însă inclus în sectorul turistic în general, acesta din urma însuși făcând obiectul unei singure măsuri în cadrul Priorității 3 Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale, la obiectivul 3.7 Sprijinirea valorificării potențialului turistic existent. Este vorba despre măsura 3.7.1. Dezvoltarea infrastructurii de turism și agrement (inclusiv diversificarea) aferentă, promovarea potențialului turistic. Se menționează în cadrul descrierii măsurii:Regiunea Nord-Est deține un potențial turistic relativ ridicat, elementele de referință fiind cadrul natural de excepție din zonele montane din județele Bacău, Neamț și Suceava, potențialul balnear, monumentele istorice și edificiile culturale, inestimabilul patrimoniu religios, arta și tradiția populară existentă, gastronomia moldovenească. În plus, în anii 2000 a avut loc o creștere importantă atât a numărului de unități și capacității de cazare existente, cât și a infrastructurii de sprijin a turismului centre expoziționale și de evenimente, infrastructura de agrement (pârtii de schi, zone și complexe de agrement) etc. Practic, există premizele necesare pentru practicarea unor forme variate de turism: balnear-terapeutic, ecumenic-cultural, agroturism, ecoturism, afaceri și evenimente, activ. În ciuda elementelor prezentate, datele și informațiile statistice existente indică pentru perioada de analiza un regres al activităților desfășurate în acest domeniu: ● Nivelul foarte scăzut al indicelui de utilizare a capacității de cazare în funcțiune - 21,5% ● Durata medie de ședere redusă, inferioară nivelului național - 2,21 nopți/turist ● Ponderea scăzută a numărului de turiști străini din numărul total de sosiri - 12% În parte, nivelurile înregistrate pot fi puse pe seama efectelor negative ale crizei economice și financiare, scăderea veniturilor populației determinând o contracție a cererii pentru servicii turistice. Cu toate acestea, și în perioada anterioară crizei se constată că nivelul indicatorilor menționați se află sub media înregistrată la nivel național. În aceste condiții, putem aprecia că există cauze sistematice care conduc situația prezentată: accesibilitatea redusă spre zonele turistice, calitatea slabă a serviciilor oferite în anumite zone turistice, gradul inegal de modernizare a infrastructurii existente, slabă promovare a potențialului turistic existent. Ținte 2022:

(1)Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune - 50%

(2)Durata medie de ședere - 3 nopți/turist

(3)Număr total de sosiri (turiști) - 900.000 Acțiunile indicative prevăzute în cadrul acestei măsuri vor viza: ● Reabilitarea, renovarea obiectivelor turistice ce aparțin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic, inclusiv a infrastructurii conexe (parcări, alei, puncte de informare etc.) ● Reabilitarea, modernizarea, extinderea spațiilor de cazare, inclusiv a infrastructurii de agrement conexe ● Modernizarea, extinderea infrastructurii de turism balnear, a unităților de tratare ● Dezvoltarea, extinderea sistemului existent de semnalizare a atracțiilor turistice: panouri, hărți turistice pe drumurile naționale și județene, gări, autogări, aerogări ● Dezvoltarea de aplica