PRESCRIPŢIE TEHNICA din 20 februarie 2003

PRESCRIPŢIE TEHNICA din 20 februarie 2003 PT R 12-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale"*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 233 bis din 5 aprilie 2003 ──────────── Notă ... *) Aprobat prin Ordinul nr. 102 din 20 februarie 2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 5 aprilie 2003 Anexă INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT - ISCIR - REGLEMENTARE TEHNICA NAŢIONALA - PRESCRIPŢIE TEHNICA PT R 12-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale" Colecţia Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - Editie oficială - Scopul principal al prescripţiilor tehnice este crearea unui cadru legal unitar în vederea aplicării întocmai a prevederilor legale privind asigurarea protecţiei utilizatorilor, mediului înconjurător şi proprietăţii. Prevederile prescripţiilor tehnice sunt obligatorii pentru toţi cei care proiectează, construiesc, distribuie, monteaza, instaleaza, repara, întreţin, deţin, exploatează sau verifica instalaţii şi aparate din domeniul de activitate al ISCIR. Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt răspunzători de aplicarea corecta a acesteia. ISCIR Str. Sf. Elefterie nr. 47-49, sector 5 BUCUREŞTI www.iscir.ro Cod: 726111 Telefon: (+4021) 411.97.60; 411.97.61 Fax: (+4021) 411.98.70 E-mail: iscir@fx.ro Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentei prescripţii tehnice în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu exista acordul scris al ISCIR. Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure ca sunt în posesia editiei oficiale tipărite. 1 GENERALITATI 1.1 Scop Prescripţia tehnica PT R 12-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale", denumita în continuare prescripţie tehnica, face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale. Prezenta prescripţie tehnica stabileşte cerinţele tehnice de securitate minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale. Cerinţele privind proiectarea, construirea, montarea, punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnica periodică, repararea, întreţinerea şi securitatea în exploatare a acestor tipuri de instalaţii se adresează agenţilor economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT. Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care pot fi personal de deservire sau alte persoane şi protecţia proprietăţii şi a mediului, asa cum sunt prevăzute în actele normative în vigoare. De asemenea, prescripţia tehnica stabileşte modul de verificare a respectării acestor cerinţe. Autoritatea tehnica ce asigura punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnica este ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este un organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor. Documentele şi documentaţiile tehnice precum şi inscriptionarile privind exploatarea şi avertizarea utilizatorilor trebuie să fie redactate sau traduse în limba română, fără a exclude prezentarea şi în alte limbi. 1.2 Domeniu de aplicare. Clasificare Prezenta prescripţie tehnica se aplică telefericelor pentru materiale. Telefericele destinate transportului pentru materiale se clasifica astfel:

1. a)după numărul şi destinaţia funcţională a cablurilor: ... - teleferice bicablu, având doua tipuri de cabluri principale şi anume: cabluri purtătoare, constituind calea de rulare a vehiculelor şi cabluri tractoare, care tracteaza vehiculele; - teleferice monocablu, având un singur cablu, montat în circuit închis denumit "cablu purtător-tractor";
2. b)după felul miscarii cablului de actionare: ... - teleferice cu mers în acelaşi sens la care cablul tractor sau purtător-tractor are o mişcare continua sau intermitenta, în acelaşi sens; - teleferice pendulare, la care cablul tractor sau purtător-tractor îşi schimba sensul după fiecare cursa, efectuand o mişcare du-te - vino între staţii;
3. c)după durata de funcţionare: ... - teleferice cu funcţionare permanenta; - teleferice cu funcţionare sezoniera; - teleferice montate sa funcţioneze cu caracter temporar pe acelaşi loc (demontabile sau transportabile). Nu fac obiectul prezentei prescripţii tehnice instalaţiile menţionate în anexa U. 1.3 Referinţe normative Prezenta prescripţie tehnica face referiri explicite sau implicite la standarde române şi acte legislative. 1.3.1. Standarde ● SREN 719:1995 Coordonarea sudarii. Sarcini şi responsabilităţi ● SREN 757:1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuală cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicată. Clasificare ● SREN 1600:2000 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuală cu arc electric a otelurilor inoxidabile şi refractare. Clasificare ● SREN 10113/1:1995 Produse laminate la cald din oteluri de construcţii sudabile cu granulatie fina. Partea 1: Condiţii generale de livrare ● SR 6646/2-97 Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul spaţiilor de lucru ● SR 6646/3-97 Iluminatul artificial. Condiţii specifice pentru iluminatul în clădiri civile ● STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru construcţii. Condiţii tehnice generale de calitate ● STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru construcţii. Mărci ● STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric. Condiţii tehnice generale de calitate ● STAS 1125/6-90 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru încărcarea prin sudare. Condiţii tehnice de calitate ● STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Sarma plină de oţel pentru sudare ● STAS 2700/3-89 Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice şi metode de încercare pentru suruburi şi prezoane ● STAS 5930-89 Surub de pasuire cu cap hexagonal. Clasa de execuţie A ● STAS 6168-90 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Scări de salvare în caz de incendiu. Prescripţii generale ● STAS 6221-89 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul natural al încăperilor. Prescripţii de calcul ● STAS 7067/1-87 Arcuri elicoidale cilindrice de compresiune cu secţiune rotunda. Calcul de proiectare ● STAS 7067/2-87 Arcuri elicoidale cilindrice de tracţiune cu secţiune rotunda. Calcul şi proiectare ● STAS 7067/3-87 Arcuri elicoidale cilindrice de torsiune cu secţiune rotunda. Calcul şi proiectare ● STAS 7076-88 Armături industriale din fonta şi oţel. Condiţii tehnice generale de calitate ● STAS 7194-79 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza ● STAS 8183-80 Oteluri pentru ţevi fără sudura de uz general. Mărci şi condiţii tehnice de calitate ● STAS 8216-68 Arcuri disc. Calculul arcurilor ● STAS 8324-86 Oţel laminat la cald. Profile din oţel silicios ● STAS R 8542-79 Alegerea otelurilor pentru construcţii metalice ● STAS R 9188-73 Instalaţii de ridicat. Prescripţii generale de calcul pentru alegerea şi verificarea franelor cu doi saboti ● STAS 10101/20-90 Acţiuni în construcţii, încărcări date de vant ● STAS 10108/0-78 Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel ● STAS 10108/1-81 Construcţii civile, industriale şi agricole. Prescripţii pentru proiectarea construcţiilor din ţevi de oţel ● STAS 10108/2-83 Construcţii din oţel. Calculul elementelor din oţel alcătuite din profile cu pereţi subtiri, formate la rece ● STAS 10382-88 Oteluri pentru ţevi utilizate la temperaturi scăzute. Mărci şi condiţii tehnice de calitate ● STAS 12604/4-89 Protecţia împotriva electrocutarilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii ● STAS 12604/5-90 Protecţia împotriva electrocutarilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare 1.3.2 Legi şi hotărâri ● Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii ● Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului ● Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii ● Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat 1.4 Termeni şi definiţii Termenii şi definiţiile de mal jos se referă la prezenta prescripţie tehnica. 1.4.1 accident grav - accident mortal sau accident care produce o vătămare corporală grava; 1.4.2 agent economic - societate comercială cu sediul în România având personalitate juridică, constituită într-una din formele de organizare definite de legislaţia în vigoare şi a carei activitate este înscrisă la Registrul Comerţului; 1.4.3 autorizare de funcţionare a instalaţiei - document emis de către ISCIR-INSPECT IT, pe baza unei metodologii de verificare; 1.4.4 cablu - ansamblu de sarme din oţel, impletite sau rasucite împreună după anumite reguli tehnice; 1.4.5 cablu de compensaţie - cablu care închide circuitul cablului tractor legand între ele vehiculele; 1.4.6 cablu de întindere - cablu prin intermediul căruia este suspendată contragreutatea (greutatea de întindere); 1.4.7 cablu purtător - cablu pe care circulă vehiculele; este un cablu fix; 1.4.8 cablu purtător-tractor - cablu mobil care susţine şi tracteaza vehiculele; 1.4.9 cablu tractor - cablu care tracteaza vehiculele; este un cablu mobil; 1.4.10 capacitate de transport - cantitatea de materiale transportată într-un sens în timp de o ora; 1.4.11 coeficient de siguranţă al cablului - raportul dintre sarcina de rupere totală a cablului şi efortul maxim de întindere a cablului; 1.4.12 componenta de securitate - orice componenta elementara, grup de componente, subansambluri sau ansambluri complete de echipamente şi orice dispozitiv inclus în instalatie în scopul asigurării unei funcţionari sigure, care este identificata prin analiza de securitate şi a carei defectare pune în pericol securitatea sau sănătatea persoanelor care pot fi personal de deservire sau alte persoane; 1.4.13 constructor (montator) - agent economic, autorizat de ISCIR-INSPECT IT, care îşi asuma responsabilitatea construirii (montarii) unui teleferic pentru materiale; 1.4.14 deschidere - distanta dintre doi piloni; 1.4.15 deţinătorul instalaţiei - persoana fizica sau juridică deţinătoare cu orice titlu a unei instalaţii de transport pe cablu pentru materiale; 1.4.16 dispozitiv de cuplare automată - dispozitiv de prindere temporară a vehiculului la cablul purtător-tractor sau tractor; 1.4.17 dispozitiv de cuplare fixa - dispozitiv de prindere permanenta a vehiculului la cablul purtător-tractor sau tractor 1.4.18 dispozitiv de întindere - sistem care asigura întinderea cablurilor; 1.4.19 ecartament - distanta dintre axele cablurilor purtătoare sau purtătoare-tractoare; 1.4.20 efort de întindere în cablu - solicitarea (tensiunea) ce apare în cablu datorită forţei de întindere; 1.4.21 exploatabilitate - ansamblu de măsuri şi prevederi tehnice care influenţează proiectarea şi realizarea instalaţiei şi care sunt necesare pentru funcţionarea acesteia în condiţii de securitate; 1.4.22 greutate de întindere - element ce intră în componenta sistemului de întindere a cablului (uzual i se mai spune şi contragreutate); 1.4.23 grup de antrenare - ansamblu de agregate, utilaje, echipamente şi instalaţii care asigura antrenarea şi franarea; 1.4.24 instalatie - sistem complet montat în teren, care cuprinde infrastructura şi subsistemele prevăzute la capitolul 2; infrastructura special proiectata pentru fiecare instalatie şi construită în teren include traseul instalaţiei, sistemul de date, lucrările de linie şi staţiile care sunt necesare pentru construirea şi funcţionarea instalaţiei, inclusiv fundaţiile; 1.4.25 lant cu rulouri - echipament mecanic care asigura devierea cablului purtător la greutatea de întindere; asigura deplasarea pe verticala a greutatii de întindere; 1.4.26 linie - ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor de pe traseul telefericului pentru materiale; 1.4.27 manson cu compoziţie - ansamblu de piese de construcţie specială care serveşte la ancorarea cablurilor la puncte fixe; 1.4.28 matisare - innadirea cablurilor prin impletire după anumite reguli tehnice; 1.4.29 mecanic trolist - persoana calificată şi autorizata pentru manevrarea instalaţiilor de transport pe cablu pentru materiale; 1.4.30 mentenabilitate - ansamblul de măsuri şi prevederi tehnice care influenţează proiectarea şi realizarea instalaţiei şi care sunt necesare pentru mentenanta proiectata în scopul garantarii funcţionarii acesteia în condiţii de securitate; 1.4.31 organism de inspecţie - ISCIR-INSPECT, organism desemnat şi recunoscut de Ministerul Industriei şi Resurselor pentru supravegherea şi verificarea tehnica în funcţionare a telefericelor pentru materiale; 1.4.32 personal tehnic de deservire - persoana angajata, calificată, instruita şi desemnată de către deţinător în vederea întreţinerii instalaţiei, în scopul menţinerii acesteia în parametrii tehnici de funcţionare declaraţi sau specificati de producător; 1.4.33 pilon - construcţie amplasata pe traseul telefericului cu rolul de a susţine cablurile acesteia şi a menţine ecartamentul; 1.4.34 proiectant - agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT care îşi asuma responsabilitatea proiectării telefericelor pentru materiale; 1.4.35 reparator - agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT care îşi asuma responsabilitatea repararii telefericelor pentru materiale; 1.4.36 roata de antrenare - element component al grupului de antrenare care asigura miscarea cablului tractor; are un contact liniar cu cablul; 1.4.37 roata de întoarcere - element component al sistemului de întoarcere sau întoarcere-întindere a cablului tractor; are un contact liniar cu cablul; 1.4.38 roata de deviere - echipament mecanic care asigura devierea cablului tractor în staţii; are un contact liniar cu cablul; 1.4.39 rola - echipament care susţine cablul tractor; asigura un contact punctiform cu cablurile; de regula se monteaza în baterie (trenuri de role); 1.4.40 sabot - element de sprijin (liniar) a cablului purtător; permite alunecarea cablului purtător în lungul liniei; 1.4.41 sistem de ancorare - ansamblu de dispozitive şi echipamente care asigura ancorarea cablului la punct fix; 1.4.42 statie - construcţie special amenajată şi echipata pentru a răspunde cerinţelor tehnologice (antrenare, întindere etc.); denumirea statiei este data de funcţiunea tehnologică; 1.4.43 statie finala - statie situata la capatul traseului telefericului pentru materiale; 1.4.44 statie inferioară - statie finala cu altitudinea minima; 1.4.45 statie intermediara - statie situata pe traseul telefericului pentru materiale; 1.4.46 statie superioară - statie finala cu altitudinea maxima; 1.4.47 tambur - element cilindric a cărui mărime depinde de diametrul şi lungimea cablului tractor care se infasoara pe acesta; 1.4.48 teleferic - ansamblu de construcţii instalaţii şi mecanisme care formează un sistem de transport aerian pentru materiale, în vehicule, utilizând cabluri de oţel suspendate drept cale de sustinere, de circulaţie şi de tractare a vehiculelor respective; 1.4.49 teleferic bicablu - teleferic având doua sau mai multe tipuri de cabluri (purtător, tractor, de frana, auxiliar); un teleferic bicablu poate avea unul sau mai multe cabluri purtătoare şi tractoare; 1.4.50 teleferic monocablu - teleferic având un singur cablu (purtător-tractor) pentru susţinerea şi tractarea vehiculelor; 1.4.51 vehicule - vagonete, platforme semiinchise, dispozitive speciale de prindere a materialelor, care servesc la transportul materialelor; 1.4.52 verificare tehnica periodică - activitate desfăşurată, la intervale regulate, pentru a se asigura ca instalatia de transport pe plan înclinat satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de securitate; 1.4.53 viteza nominală - viteza teoretică de deplasare a telefericului pentru materiale; 1.4.54 viteza de exploatare - viteza efectivă de deplasare a telefericului pentru materiale; la instalaţiile cu viteza variabila se defineste ca viteza medie, iar la cele cu viteza constanta ca şi viteza de regim; 1.4.55 viteza de revizie - viteza adaptată pentru examinarea (revizia) vizuala a liniei telefericului pentru materiale. 1.5 Abrevieri IT - Inspecţia Teritorială PT - Prescripţie tehnica RSVTI - Responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnica a instalaţiilor 2 SUBSISTEMELE UNEI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU PENTRU MATERIALE Instalatia este alcătuită din subsistemele enumerate în continuare, de a căror exploatabilitate şi mentenabilitate trebuie să se ţină seama în fiecare caz: 2.1 cabluri şi elemente de legătură; 2.2 echipament mecanic de antrenare şi franare; 2.3 dispozitive mecanice: 2.3.1 dispozitive de întindere a cablurilor; 2.3.2 dispozitive mecanice din staţii; 2.3.3 dispozitive mecanice pentru traseul instalaţiei. 2.4 staţii; 2.5 vehicule: 2.5.1 sasiu; 2.5.2 rotile de rulare; 2.5.3 caroseria vehiculului. 2.6 echipamente electrotehnice: 2.6.1 echipamente de alimentare, actionare, comanda, supraveghere şi securitate; 2.6.2 echipamente de comunicare şi semnalizare; 2.6.3 echipament de paratrasnet şi de legare la pământ. 3 CERINŢE ESENŢIALE 3.1 Obiect Instalatia, infrastructura, subsistemele şi componentele de securitate ale instalaţiei trebuie să satisfacă următoarele cerinţe esenţiale care se aplică la proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune, inclusiv mentenabilitatea şi exploatabilitatea instalaţiilor şi componentelor de securitate. 3.2 Cerinţe generale 3.2.1 Securitatea persoanelor Securitatea personalului de deservire şi a terţelor persoane este o cerinţa fundamentală pentru proiectarea, construirea şi exploatarea instalaţiilor. 3.2.2 Principii de securitate Instalatia trebuie să fie proiectata, realizată, exploatată şi intretinuta aplicându-se următoarele principii, în ordinea indicată:
4. a)eliminarea sau, dacă aceasta nu este posibil, reducerea riscurilor prin specificăţii de proiectare şi construire; ...
5. b)definirea şi aplicarea măsurilor necesare de protecţie împotriva riscurilor ce nu pot fi eliminate prin specificăţiile de proiectare şi construire; ...
6. c)definirea şi enunţarea măsurilor de precautie ce trebuie luate pentru evitarea riscurilor care nu pot fi eliminate complet prin specificăţiile şi măsurile prevăzute mai sus. ... 3.2.3 Considerarea factorilor externi Instalatia trebuie să fie proiectata şi construită astfel încât să poată fi exploatată în condiţii de securitate, ţinându-se seama de tipul instalaţiei, de caracteristicile terenului şi mediului înconjurător, de condiţiile atmosferice şi de obstacolele posibile terestre şi aeriene aflate în vecinătate. 3.2.4 Dimensionarea Instalatia, subsistemele şi toate componentele de securitate trebuie să fie dimensionate, proiectate şi realizate pentru a rezista unui grad suficient de securitate, corespunzător tuturor condiţiilor previzibile, inclusiv celor ce pot aparea în afară exploatării, ţinându-se seama în special de influentele exterioare, de efectele dinamice şi fenomenele de oboseala, respectându-se regulile artei în domeniu, în special pentru alegerea materialelor. 3.2.5 Montajul 3.2.5.1 Instalatia, subsistemele şi componentele de securitate trebuie să fie astfel proiectate şi realizate încât să asigure montarea şi amplasarea lor în condiţii de securitate. 3.2.5.2 Componentele de securitate trebuie să fie astfel proiectate încât erorile de montaj sa devină imposibile, fie prin construcţie, fie prin marcajele aplicate pe componentele respective. 3.2.6 Integritatea instalaţiei 3.2.6.1 Componentele de securitate trebuie să fie astfel proiectate, realizate şi utilizate încât să fie garantată integritatea lor funcţională şi integritatea instalaţiei, astfel cum este definită în analiza de securitate prevăzută în capitolul 4, pentru ca probabilitatea defectării acestora să fie cat mai redusă şi în limite corespunzătoare de securitate. 3.2.6.2 Instalatia trebuie să fie astfel proiectata şi realizată încât, în timpul funcţionarii, defectarea unei componente, susceptibilă sa afecteze securitatea chiar şi indirect, să facă în timp util obiectul unei măsuri corespunzătoare de remediere. 3.2.6.3 Măsurile de securitate prevăzute la pct. 3.2.6.1 şi 3.2.6.2 trebuie să se aplice pe durata întregului interval de timp dintre doua verificări prevăzute pentru componenta respectiva. Intervalul de timp dintre doua verificări ale componentelor de securitate trebuie să fie indicat clar în manualul de operare. 3.2.6.4 Componentele de securitate care sunt integrate ca piese de schimb într-o instalatie trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale din prezenta prescripţie tehnica, precum şi să asigure o buna interactiune cu celelalte componente ale instalaţiei. 3.2.6.5 Trebuie luate măsuri care să asigure ca efectele unui incendiu în cadrul instalaţiei nu pot pune în pericol viaţa sau securitatea personalului de deservire şi a mecanicilor trolisti şi care să protejeze instalatia şi persoanele de efectele trasnetelor. 3.2.7 Dispozitive de securitate 3.2.7.1 În măsura în care este posibil, orice defectiune a instalaţiei, care ar putea conduce la o situaţie de nesiguranta, trebuie să fie detectata, semnalata şi prelucrata cu ajutorul unui dispozitiv de securitate. Aceasta prevedere se aplică pentru toate situaţiile care pot afecta securitatea. 3.2.7.2 Instalatia trebuie să poată fi oprită manual în orice moment. 3.2.7.3 După ce instalatia a fost oprită de un dispozitiv de securitate, repornirea acesteia sa nu poată fi efectuată decât după ce au fost luate măsurile corespunzătoare situaţiei respective. 3.2.8 Mentenabilitate Instalatia trebuie să fie astfel proiectata şi realizată încât să permită efectuarea în condiţii de securitate a lucrărilor şi procedurilor de reparatie şi întreţinere atât în situaţiile obişnuite, cat şi în cele speciale. 3.2.9 Emisii poluante, zgomote şi vibratii Instalatia trebuie să fie proiectata şi realizată astfel încât valorile elementelor care pot avea impact negativ intern şi extern, rezultate din emisia de gaze poluante, zgomote şi vibratii, sa nu depăşească valorile limita admise de legislaţia în vigoare. 3.3 Cerinţe referitoare la infrastructura 3.3.1 Traseul instalaţiei, viteza, spaţiul dintre vehicule 3.3.1.1 Instalatia trebuie să fie proiectata pentru a funcţiona în condiţii de securitate, ţinându-se seama de caracteristicile terenului şi ale mediului înconjurător, de condiţiile atmosferice şi meteorologice, de lucrările şi obstacolele terestre şi aeriene posibile din vecinătate, fără sa pericliteze sau sa pună în pericol condiţiile normale de exploatare, întreţinere sau de evacuare a persoanelor. 3.3.1.2 Trebuie sa existe, lateral şi vertical, o distanta suficienta între vehicule, cai de rulare, cabluri şi lucrările şi obstacolele terestre sau aeriene posibile din vecinătate, ţinându-se seama de deplasarea laterala, verticala şi longitudinala a cablurilor sau a vehiculelor, plasate în cele mai defavorabile condiţii de exploatare care pot fi prevăzute. 3.3.1.3 Distanta maxima dintre vehicule şi teren trebuie să ţină seama de tipul instalaţiei, al vehiculelor şi de modalităţile de protecţie. 3.3.1.4 Viteza maxima a vehiculelor, spaţiul minim, precum şi performanţele de accelerare şi franare trebuie să fie astfel alese încât să asigure funcţionarea în condiţii de securitate a instalaţiei. 3.3.2 Construcţiile traseului instalaţiei 3.3.2.1 Staţiile şi construcţiile traseului instalaţiei trebuie să fie proiectate, realizate şi echipate astfel încât să asigure stabilitatea. Acestea trebuie să permită o ghidare a cablurilor şi a vehiculelor şi trebuie să poată fi întreţinute în condiţiile de deplina securitate, oricare ar fi condiţiile de exploatare care ar putea să apară. 3.3.2.2 Spaţiile de îmbarcare şi de debarcare ale instalaţiei trebuie să fie astfel proiectate încât să asigure securitatea traficului, a vehiculelor şi a persoanelor. Miscarea vehiculelor în staţii trebuie să se efectueze fără riscuri pentru persoane, ţinându-se seama de eventuala participare activa a acestora. 3.4 Cerinţe referitoare la cabluri, sisteme de antrenare şi franare, precum şi la instalaţii mecanice şi electrice 3.4.1 Cabluri şi elemente de sprijin ale acestora 3.4.1.1 Trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru:
7. a)a se evita ruperea cablurilor şi a elementelor de legătură ale acestora; ...
8. b)a se garanta valorile minime şi maxime ale tensiunii cablurilor; ...
9. c)a se asigura montarea cablurilor pe elementele de sprijin ale acestora, în condiţii de securitate, pentru a preveni deraierea cablurilor; ...
10. d)a se permite supravegherea cablurilor. ... 3.4.1.2 Pentru că nu pot fi eliminate toate riscurile de deraiere a cablurilor, în cazul deraierii acestora trebuie să fie luate măsuri astfel încât să se asigure reţinerea cablurilor şi oprirea instalaţiei fără riscuri. 3.4.2 Instalaţii mecanice 3.4.2.1 Sistem de antrenare Sistemul de antrenare al unei instalaţii trebuie să aibă performanţe corespunzătoare şi o capabilitate corespunzătoare la diferite regimuri de funcţionare. Instalatia poate să dispună şi de un sistem de antrenare de securitate la care sursa de energie să fie independenta faţă de cea a motorului principal. 3.4.2.2 Frane 3.4.2.2.1 În caz de pericol oprirea instalaţiei şi/sau a vehiculelor trebuie să fie posibila în orice moment şi în cele mai defavorabile condiţii de încărcare nominală şi de aderenta a rolelor admise în timpul funcţionarii. Distanta de oprire trebuie să fie redusă potrivit necesităţilor de securitate a instalaţiei. 3.4.2.2.2 Valorile de reducere a vitezei trebuie să fie cuprinse între limite corespunzătoare, stabilite convenabil, astfel încât să asigure securitatea persoanelor, precum şi o comportare corespunzătoare a vehiculelor, a cablurilor şi a altor părţi ale instalaţiei. 3.4.2.2.3 La toate instalaţiile trebuie să existe cel puţin două sisteme de franare capabile fiecare sa determine oprirea, coordonate astfel încât sa înlocuiască automat sistemul de franare în acţiune, atunci când eficacitatea acestuia devine insuficienta. 3.4.2.2.4 Pentru evitarea oricărei reporniri premature instalatia trebuie să fie echipata cu un dispozitiv de oprire şi de blocare eficace. 3.4.3 Dispozitive de comanda Dispozitivele de comanda trebuie să fie proiectate şi realizate pentru a fi sigure şi fiabile, astfel încât sa reziste condiţiilor nefavorabile de folosire, influentelor factorilor externi, precum umiditatea şi temperaturile extreme, interferentelor electromagnetice şi sa nu provoace situaţii periculoase, chiar şi în cazul unei manevrari gresite. 3.5 Vehicule 3.5.1 Vehiculele trebuie să fie astfel proiectate şi echipate încât în condiţii normale de funcţionare persoanele sa nu poată fi amenintate de pericole. 3.5.2 în condiţiile cele mai nefavorabile, elementele de suspendare ale vehiculelor trebuie să fie astfel dimensionate şi realizate încât:
11. a)sa nu deterioreze cablul purtător; ...
12. b)sa nu alunece, cu excepţia situaţiei în care alunecarea nu afectează semnificativ securitatea vehiculului sau instalaţiei. ... 3.5.3 Părţile de sprijin ale vehiculelor trebuie să fie proiectate şi realizate pentru a rezista în toate situaţiile presiunii şi sarcinii datorate încărcăturii. 3.5.4 Vehiculele şi în special mecanismele de cuplare ale acestora trebuie să fie proiectate şi asamblate astfel încât să asigure securitatea personalului de deservire care trebuie să intervină în conformitate cu regulile şi instrucţiunile specifice. 3.5.5 Atunci când nu pot fi eliminate prin alte măsuri toate riscurile de deraiere a vehiculului, acesta trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv antideraiere, care să permită oprirea acestuia fără riscuri. 3.6 Cerinţe pentru utilizatori Accesul persoanelor în staţii trebuie să fie organizat astfel încât să asigure securitatea acestora, în special în zonele în care exista pericol de cadere sau lovire, ţinându-se seama de circulaţia şi oprirea vehiculelor. 3.7 Exploatabilitatea 3.7.1 Securitatea 3.7.1.1 Pentru ca instalatia să poată fi utilizata conform destinaţiei sale, specificatiilor sale tehnice şi în conformitate cu condiţiile de utilizare stabilite, trebuie să se adopte toate măsurile şi prevederile tehnice astfel încât să fie respectate instrucţiunile de întreţinere, de securitate şi de funcţionare. Manualul de utilizare şi instrucţiunile aferente trebuie să fie redactate în limba română. 3.7.1.2 Persoanelor care manevreaza instalatia (mecanicii trolisti) trebuie să li se asigure mijloace materiale corespunzătoare. Aceste persoane trebuie să fie capabile sa îndeplinească sarcinile ce le revin. 3.7.2 Securitatea în cazul opririi instalaţiei În cazul opririi instalaţiei fără posibilitatea de repunere rapida în funcţiune trebuie să se adopte toate măsurile şi prevederile tehnice astfel încât să se evite orice pericol. 3.7.3 Alte prevederi specifice privind securitatea 3.7.3.1 Locurile de muncă şi de manevrare a instalaţiei Elementele în mişcare, accesibile în mod obişnuit în staţii, trebuie să fie proiectate, realizate şi montate astfel încât să se evite orice risc sau, atunci când acesta se menţine, să fie prevăzute dispozitive de protecţie pentru a preveni orice contact direct care poate genera accidente. Aceste dispozitive trebuie să nu poată fi uşor inlaturate sau scoase din uz. 3.7.3.2 Riscuri de cadere Spaţiul şi zonele de lucru sau de intervenţie, chiar şi ocazionale, precum şi accesul la acestea trebuie să fie proiectate astfel încât să se evite căderea persoanelor care lucrează sau care se misca în zona respectiva. Dacă aceste amenajări nu sunt suficiente, trebuie să fie prevăzute puncte de ancorare a echipamentului de protecţie al persoanelor pentru a preveni căderea. 4 ANALIZA DE SECURITATE 4.1 Analiza de securitate care se realizează pentru teleferice pentru materiale trebuie să ia în considerare toate modurile de operare avute în vedere. Analiza trebuie să se efectueze conform unei metode stabilite sau recunoscute de ISCIR-INSPECT şi sa ia în considerare complexitatea instalaţiei care este supusă analizei. Scopul analizei este de a asigura ca proiectul şi configuraţia instalaţiei să aibă în vedere condiţiile locale de amplasare, precum şi situaţiile cele mai defavorabile, pentru a garanta îndeplinirea condiţiilor de securitate. 4.2 Analiza de securitate trebuie să acopere şi dispozitivele de securitate şi efectul pe care îl produc în instalatie şi în subsistemele asociate pe care acestea le acţionează, astfel încât acestea:
13. a)să poată reactiona la o primă defectiune sau la o defectiune detectata, astfel încât sa rămână una din următoarele situaţii: într-o stare care garantează condiţiile de securitate, într-o capacitate de funcţionare redusă, să fie oprite în condiţii de securitate; ... sau
14. b)să fie supravegheate; ... sau
15. c)să fie realizate astfel încât probabilitatea ca acestea să se defecteze să poată fi evaluată şi să fie de un nivel comparabil cu cel atins de dispozitivele de securitate care îndeplinesc prevederile lit.
16. a)şi b). ... 4.3 Analiza de securitate conduce la inventarul riscurilor şi situaţiilor periculoase şi la determinarea listei componentelor de securitate. 4.4 Rezultatul analizei de securitate se consemnează într-un raport de securitate. 4.5 Analiza de securitate se va efectua de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT. Condiţiile de autorizare şi documentaţia necesară sunt prezentate în anexa O. 5 PROIECTAREA 5.1 Generalitati 5.1.1 Condiţia de baza pe care trebuie să o îndeplinească proiectarea telefericelor pentru materiale este asigurarea funcţionarii acestora în condiţii de securitate pe toată perioada de funcţionare. 5.1.2 Proiectantul trebuie să-şi asume responsabilitatea privind conceptia soluţiilor constructive, alegerea materialelor, calculul de rezistenta al tuturor elementelor, echipamentelor şi instalaţiilor, potrivit condiţiilor de funcţionare date, precum şi pentru stabilirea procedurilor de încercare şi verificare tehnica. 5.1.3 Proiectantul trebuie să stabilească şi sa nominalizeze componentele de securitate pentru fiecare teleferic pentru materiale care asigura funcţionarea în condiţii de securitate. 5.1.4 Proiectantul va întocmi pentru fiecare teleferic pentru materiale lista elementelor de rezistenta pe care o va introduce în cartea telefericului pentru materiale, prevăzută în anexa A6. 5.1.5 La proiectarea elementelor portante (de rezistenta) ale telefericelor pentru materiale, proiectantul trebuie să ţină seama şi de solicitarile seismice ce pot aparea în construcţiile respective conform zonarii seismice a teritoriului României. 5.1.6 Proiectantul telefericelor pentru materiale este obligat să respecte întocmai cerinţele esenţiale de securitate precizate la capitolul 3. 5.1.7 Proiectele pentru construirea (montarea) şi repararea telefericelor pentru materiale se vor elabora de către agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT. Condiţiile privind autorizarea agenţilor economici de proiectare precum şi obligaţiile şi răspunderile acestora sunt prevăzute în anexa A. 5.1.8 Cartea telefericului pentru materiale trebuie să cuprindă cel puţin datele prevăzute în anexa A6. 5.2 Condiţii tehnice de instalare Condiţiile tehnice de instalare sunt cele prevăzute la pct. 3.3.1. 5.3 Traseul în plan orizontal 5.3.1 Axa liniei telefericului în proiectie orizontala trebuie să fie rectilinie; în cazuri justificate tehnic prin proiect se admit următoarele deviatii maxime (unghiuri de frangere în plan orizontal a cablului pe sabot sau pe bateria de role):
17. a)20 minute, la telefericele bicablu cu mers pendular sau în acelaşi sens, cu condiţia asigurării stabilitatii cablurilor purtătoare pe saboti şi a trecerii normale a vehiculelor; ...
18. b)30 minute, la telefericele monocablu, cu condiţia asigurării stabilitatii cablului purtător-tractor pe piloni, presiunea minima pe bateria de role fiind de 200 daN. ... 5.3.2 Dacă traseul telefericelor monocablu se proiectează cu frangeri ale liniei în unghiuri de deviere sau în poligon închis, rotile de deviere în plan orizontal trebuie să aibă un diametru astfel ales încât acceleratia centripeta sa nu depăşească 4m/sec²; de asemenea, trebuie asigurata reţinerea, cablului purtător-tractor deraiat de pe roata de deviere. În general nu se recomanda devieri ale traseului în plan orizontal mai mari de 30 grade. 5.4 Traseul în profil longitudinal 5.4.1 Inclinarea maxima a cablului purtător sau purtător-tractor încărcat, faţă de orizontala, în staţii şi pe piloni trebuie să permită pendularea vehiculelor în direcţie longitudinala, în ambele sensuri, în condiţii de deplina securitate. 5.4.2 Distanţele verticale maxime între partea inferioară a vehiculelor şi sol se vor stabili în funcţie de posibilităţile de salvare din vehiculul de revizie, în caz de nevoie, a personalului de revizie, întreţinere, reparatie şi verificare; distanţele vor fi justificate prin proiect. 5.4.3 Distanţele verticale minime pe traseu între partea inferioară a vehiculelor precum şi a diferitelor cabluri ale instalaţiei şi nivelul maxim al zapezii sau altor obiecte şi obstacole aflate sub linie, determinate ca la pct. 5.4.4 trebuie să fie de 2,50 m. Distanta minima de mai sus poate fi redusă la l ,00 m cu condiţia interzicerii accesului în zona respectiva prin plăci avertizoare; după caz se poate recurge la îngrădirea zonei în cauza. În cazul situaţiilor în care este admis să se schieze sub linie, distanta verticala minima va fi de 5 m; la trecerea liniei deasupra partiilor de schi se vor prevedea plase sau după caz poduri de protecţie. În cazul trecerii liniei telefericului deasupra terenurilor agricole, viilor şi pasunilor pentru animale, distanta verticala minima pe traseu între partea inferioară a vehiculelor şi a diferitelor cabluri ale instalaţiei" şi sol trebuie să fie de 5,00 m. 5.4.4 Distanţele verticale minime indicate la pct. 5.4.3 trebuie determinate luând în considerare poziţia statica cea mai coborâtă a vehiculelor şi a diferitelor cabluri ale telefericului la care se adauga un supliment de sageata calculat astfel: - pentru cablul purtător: 5% din sageata statica; - pentru cablul tractor: 10% din sageata statica; - pentru cablul purtător-tractor: 20% din sageata statica. 5.5 Traseul în profil transversal 5.5.1 Distanta între căile de rulare (cablurile purtătoare) ale telefericelor cu mers pendular trebuie să fie astfel determinata, încât atunci când ambele vehicule sunt înclinate spre interior cu câte 8° sa mai rămână între ele un spaţiu de siguranţă de minim 0,50 m pentru deschideri până la 300 m. În cazul deschiderilor mai mari de 300 m şi dacă vehiculele au punctul de intalnire în treimea de mijloc a deschiderii, spaţiul de siguranţă trebuie majorat cu 0,20 m pentru fiecare suta de metri care depăşeşte 300 de metri. 5.5.2 În cazul deschiderilor în care vehiculele nu se întâlnesc sau al unui teleferic cu mers pendular cu o singura cale de rulare, cablul tractor fiind în circuit închis, între cablul tractor fără vehicul, deviat către interiorul liniei de presiunea admisă a vantului în exploatare şi vehiculul înclinat tot spre interior cu 8° trebuie să rămână un spaţiu de siguranţă de minim 0,50 m dacă deschiderea este de maxim 300 m; pentru deschideri mai mari de 300 m spaţiul de siguranţă trebuie majorat cu 0,20 m pentru fiecare suta de metri care depăşeşte 300 de metri. 5.5.3 Distanta minima între conturul vehiculului înclinat faţă de verticala cu 8° către pilon şi conturul exterior al pilonului va fi de cel puţin 0,20 m. 5.5.4 Ecartamentul liniei la telefericele cu mers în acelaşi sens trebuie să fie astfel stabilit încât să fie asigurat un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0,50 m între vehiculele care se întâlnesc, acestea fiind înclinate în sens transversal unul către altul, cu câte 8°. Pentru deschideri mari mai de 200 m, spaţiul liber de siguranţă trebuie să fie mărit cu 0,25 m pentru fiecare suta de metri care depăşeşte 200 m. 5.5.5 Prevederile pct. 5.5.1, 5.5.2, 5.5.3 şi 5.5.4 sunt valabile şi în cazul stabilirii distantei minime între doua teleferice paralele alăturate. 5.5.6 Gabaritul de libera trecere a vehiculelor faţă de diverse obstacole rigide din afară liniei (construcţii, stanci etc.), considerând vehiculele înclinate către exterior cu 8° ţinând seama de deplasarea laterala a cablurilor datorită vantului maxim admis în exploatare care acţionează transversal asupra liniei, trebuie să fie de minimum 0,50 m. 5.5.7 Gabaritul de libera trecere a tuturor cablurilor care aparţin instalaţiei trebuie să fie de minim 1,00 m, ţinând seama de poziţiile cele mai dezavantajoase ale acestora în timpul exploatării, cauzate de sageata maxima proprie, şi deplasarea laterala, datorită vantului maxim admis în exploatare, care acţionează transversal asupra liniei. 5.5.8 Între construcţiile telefericelor şi obstacole fixe care nu aparţin instalaţiei trebuie să fie asigurat un spaţiu liber de cel puţin 0,50 m; acest spaţiu se majorează la 3,00 m faţă de clădiri. 5.5.9 Dacă traseul telefericului se desfăşoară în terenuri împădurite, lăţimea culoarului de padure ce urmează să fie defrisata se va stabili astfel încât să se asigure un spaţiu de siguranţă către exterior care să asigure funcţionarea instalaţiei în condiţii de securitate. 5.6 Intersectii şi paralelisme 5.6.1 În cazurile în care nu se poate evita traversarea de către linia telefericului a drumurilor, liniilor de cale ferată, apelor navigabile sau intersectarea a doua trasee de teleferice, trebuie luate măsuri pentru asigurarea gabaritelor de libera trecere atât pentru vehiculele care parcurg căile de circulaţie menţionate, cat şi pentru vehiculele şi cablurile telefericelor sau telefericului respectiv, astfel:
19. a)înălţimea de libera trecere masurata de la partea cea mai de jos a vehiculelor sau a cablurilor telefericelor, calculată ca la pct. 5.4.4, va fi de cel puţin 7,50 m deasupra nivelului superior al sinei de cale ferată şi de cel puţin 5,00 m deasupra părţii carosabile a drumurilor sau nivelului maxim al apelor navigabile; înălţimea de libera trecere se va definitivă prin avizul organelor de resort pentru fiecare caz în parte; ...
20. b)în cazul traversarii drumurilor şi căilor ferate de către teleferice se vor prevedea plase sau poduri de protecţie corespunzătoare, în asa fel încât să fie posibila şi salvarea personalului de revizie, întreţinere, reparatie şi verificare din vehiculul de revizie; stâlpii de sustinere ai acestora vor fi dimensionati şi în ipoteza preluării greutatii cablurilor în faza de derulare şi întindere pe traseu şi vor fi prevăzuţi cu scări de acces. În acest caz gabaritul de libera trecere de 7,50 m stabilit la lit.
21. a)va fi asigurat până la partea inferioară a podului sau plasei de protecţie, iar între partea superioară a podului sau plasei de protecţie şi partea cea mai de jos a vehiculelor sau cablurilor telefericului trebuie asigurat un spaţiu de siguranţă de cel puţin 1,00 m. Lăţimea podurilor sau plaselor de protecţie va fi cel puţin egala cu ecartamentul telefericului plus 3,00 m. La traversarea apelor, plasele sau podurile de protecţie nu sunt obligatorii, dacă, sunt asigurate alte mijloace corespunzătoare de salvare a personalului din vehiculul de revizie. Gabaritul lateral dintre căile de comunicaţie (drumuri, linii de cale ferată etc.) şi construcţia plaselor şi podurilor de protecţie (piloni etc.), se va realiza în conformitate cu normativele şi standardele în vigoare cu privire la căile de comunicaţie menţionate; ...
22. c)dacă doua teleferice se intersectează proiectantul va stabili spaţiile minime de securitate între cele doua instalaţii, ţinând cont de poziţia cea mai defavorabila a elementelor acestora (cabluri, vehicule etc.); ...
23. d)traversarea instalaţiilor de transport pe cablu pentru persoane de către teleferice de materiale este interzisă; ... 5.6.2 Incrucisarea traseului telefericului cu linii electrice aeriene şi traversarea căilor ferate electrificate este admisă numai în condiţiile respectării normelor specifice. 5.6.3 Paralelismele traseului telefericului cu căile ferate electrificate sau liniile electrice aeriene vor fi astfel determinate încât distanta dintre teleferic şi acestea să asigure buna funcţionare a instalaţiilor de telecomunicaţie şi semnalizare ale telefericului. 5.6.4 Traversarea de către teleferice a construcţiilor locuite sau a altor construcţii cu caracter permanent este interzisă. 5.6.5 Podurile şi plasele de protecţie se vor proiecta, construi şi monta conform prevederilor legale din domeniul construcţiilor; la dimensionarea acestora se vor avea în vedere şi solicitarile provenite din căderea unui vehicul încărcat, de pe cablul purtător. 5.7 Semnalizarea şi balizarea telefericelor 5.7.1 În apropierea aeroporturilor, heliporturilor, cat şi în zonele unde avioanele sau elicopterele aterizeaza în mod frecvent sau zboara la mici înălţimi, traseul telefericului se va semnaliza corespunzător, în conformitate cu normativele specifice în vigoare, obtinandu-se avizul necesar în acest sens. 5.7.2 În cazul în care pilonii telefericului aflaţi în imediata apropiere a partiilor de schi, marcate şi recunoscute ca atare, prezintă pericol pentru schiorii de pe partie, ca urmare a unei vizibilitati reduse permanent sau temporar, baza acestora va fi vopsita în culori de avertizare pe o înălţime de circa 3,00 m deasupra stratului de zapada. 5.8 Salvarea din vehiculul de revizie a personalului de întreţinere, revizie, reparatie şi verificare a liniei 5.8.1 Fiecare teleferic trebuie să fie prevăzut cu mijloace de salvare pentru situaţiile în care, datorită defectării instalaţiei, nu mai este posibila aducerea în statie a personalului din vehiculul de revizie aflat pe linie. Sistemul, mijloacele şi modul de salvare trebuie prevăzute în proiect, inclusiv instrucţiunile de salvare. 5.9 Viteze şi intervale între vehicule 5.9.1 Vitezele maxime admise la telefericele destinate transportului de materiale sunt următoarele:
24. a)teleferice cu mers în acelaşi sens, care transporta busteni........ 2,00 m/s; ...
25. b)teleferice cu mers în acelaşi sens, care transporta materiale în vehicule ........................... 3,50 m/s; ...
26. c)teleferice care transporta materiale în vehicule cu cupe sau containere având statie automată de unghi ................ 2,00 m/s; ...
27. d)teleferice care transporta materiale în vehicule cu cupe sau containere având staţii automate cu circulaţia vehiculelor în jurul rotilor sau descărcare automată în staţii .............. 1,70 m/s; ...
28. e)teleferice cu golire automată a vagonetelor de pe cablu .................. 1,50 m/s; ...
29. f)teleferice cu mers în acelaşi sens cu vehicule cu cuplare fixa cu încărcarea şi descărcarea în mers ................... 1,50 ... m/s;
30. g)teleferice cu mers pendular iara mansoane pe cablul purtător ......... 10,00 m/s; ...
31. h)teleferice cu mers pendular cu mansoane pe cablul purtător ............ 3,50 m/s; ...
32. i)pentru revizia liniei telefericelor ............ 0,30-1,00 m/s. ... 5.9.2 Intervalul minim între vehicule se va stabili astfel încât sa corespundă tehnologiei de încărcare, respectiv descărcare (automată, semiautomata, manuală). 5.10 Cabluri 5.10.1 Alegerea cablurilor 5.10.1.1 Alegerea tipului de cablu este determinata de rolul acestuia în ansamblul instalaţiei: purtător, tractor, purtător-tractor, de întindere şi auxiliare aeriene (telefonice, de semnalizare şi blocaj etc.). 5.10.1.2 Cablurile folosite atât la montarea iniţială cat şi la înlocuirea celor scoase din uz se recomanda să fie pe cat posibil dintr-o singura bucata, iar cele pentru care se pot admite innadiri vor fi suficient de lungi, astfel încât să respecte prevederile prescripţiei tehnice. 5.10.1.3 Pentru cablurile purtătoare se pot utiliza: - cabluri de construcţie simpla: închise, semiinchise sau deschise; - cabluri de construcţie dubla. 5.10.1.4 Pentru cabluri tractoare, purtătoare-tractoare şi auxiliare se vor folosi cabluri de construcţie dubla cu 6 toroane, cu inima vegetala sau metalică. 5.10.1.5 Cablurile de întindere vor fi cabluri compuse, flexibile şi pe cat posibil antigiratorii. 5.10.1.6 Alegerea şi dimensionarea cablului purtător se va face astfel încât să fie satisfacute cumulativ următoarele relaţii:
33. a)T(min)40 R în daN, unde: ... T(min) = tensiunea minima care poată să apară în cablul purtător; R = sarcina pe o roata a caruciorului vehiculului cu incarcatura maxima;
34. b)T(min) 12 Q în daN, unde: ... T(min) = tensiunea minima care poată să apară în cablul purtător; Q = greutatea vehiculului cu incarcatura maxima; R
35. c)───- ≤ 0,5, unde: ... F(
36. c)R = sarcina pe o roata a caruciorului vehiculului cu incarcatura maxima; F(
37. c)= secţiunea metalică a cablului, în mm². 5.10.1.7 Alegerea cablului purtător-tractor sau tractor este determinata de:
38. a)cablul purtător-tractor: ... - sarcina transversala a celui mai greu vehicul cuplat la cablu; - tensiunea maxima care poate apare; - coeficientul de siguranţă necesar;
39. b)cablul tractor şi cablul de compensaţie: ... - forta maxima de tracţiune care poate apare în cuprinsul sectorului de antrenare; - coeficientul de siguranţă necesar; 5.10.1.8 Alegerea şi dimensionarea cablului purtător-tractor se va face astfel încât să fie îndeplinite următoarele condiţii:
40. a)dacă vehiculul are un singur dispozitiv de cuplare pe cablu, sau dacă are doua dispozitive de cuplare având distanta dintre centrele acestora mai mica de 30 ori diametrul cablului purtător-tractor: ... T(min) 12 Q în daN, unde: Q = forta transversala pe cablul purtător-tractor, transmisă de masa vehiculului încărcat; T(min) = tensiunea minima în cablul purtător-tractor, în condiţiile cele mai defavorabile de încărcare a liniei, instalatia fiind în mers de regim;
41. b)dacă vehiculul are doua dispozitive de cuplare pe cablu, distanta dintre centrele acestora fiind mai mare decât de 30 ori diametrul cablului: ... T(min) 24 N în daN, unde: N = forta transversala pe cablul purtător-tractor transmisă de un singur dispozitiv de cuplare;
42. c)în ambele cazuri menţionate la lit.
43. a)şi b), raportul dintre secţiunea metalică a cablului[F(c), în mm²] şi forta transversala pe cablul purtător-tractor (Q sau N, în daN) trebuie să fie: ... F(
44. c)─────── ≥ 1,20mm²/daN Q ─ sau N n 5.10.1.9 Cablurile purtătoare trebuie să fie menţinute sub tensiune constanta, ancorate fix la un capăt şi intinse prin contragreutati la celălalt capăt. Ancorarea cablului purtător la ambele capete se admite, de regula, în cazuri justificate prin proiect. 5.10.1.10 Tensiunea maxima în cablul purtător intins cu contragreutate se determina luând în considerare următoarele forte: - greutatea de întindere; - componenta greutatii proprii a cablului; - forţele rezultate din frecarile dintre cablu şi punctele de reazem (saboti, roti, lant cu rulouri). 5.10.1.11 Tensiunea cablurilor purtătoare ancorate la ambele capete se determina luând în considerare: - tensiunea maxima din cablu; - tensiunea minima din cablu; - tensiunea de montaj considerând cablul descărcat şi temperatura de calcul egala cu temperatura mediului ambiant în sezonul montarii cablului. Tensiunea maxima trebuie să corespundă coeficientului de siguranţă admis pentru cablu. 5.10.1.12 Tensiunea maxima în cablul purtător-tractor se determina ţinând seama de condiţiile cele mai defavorabile de încărcare rezultate din influenţa combinata a următoarelor elemente: - greutatea de întindere; - componenta greutatii cablului încărcat, considerând în mod convenţional ca greutatea vehiculelor încărcate se repartizează uniform în lungul cablului; - rezistenta la rulare opusă de rolele bateriilor de pe piloni şi din staţii; - forţele de accelerare şi decelerare. 5.10.1.13 Forta de tracţiune maxima care poate lua naştere în cablurile tractoare şi cele de compensaţie se determina luând în considerare: - forţele de tracţiune a vehiculelor încărcate; - forta data de contragreutatea de întindere; componenta greutatii proprii a cablului; rezistentele la frecare ale mecanismelor în mişcare (roti, role, role vehicul); - forţele de accelerare şi decelerare. 5.10.2 Coeficienţii de siguranţă ai cablurilor 5.10.2.1 Coeficienţii de siguranţă pentru cablurile noi trebuie să aibă următoarele valori minime: - cablul purtător ................................... 3,00; - cablul tractor .................................... 5,00; - cablul purtător-tractor ........................... 5,00; - cablurile auxiliare (telefonice, semnalizare, blocaj etc.) ................... 3,00; - cablurile de întindere ............................ 5,50. 5.10.2.2 Pentru cablurile purtătoare sau purtătoare-tractoare diferenţa de frangere între cablul neincarcat şi încărcat, la extremitatile unei deschideri, nu trebuie să depăşească 15%. 5.10.3 Innadirea cablurilor prin mansoane cu compoziţie 5.10.3.1 Innadirea cablurilor prin mansoane cu compoziţie se admite în următoarele cazuri: - la innadirea cablurilor purtătoare, când acestea se realizează din bucăţi din motive justificate prin proiect; - la legarea cablului de întindere a contragreutatii la cablul purtător, prin manson de reductie; - la legarea cablului purtător ancorat la ambele capete prin manson terminal; - la legarea cablului tractor şi a cablului de compensaţie la suspensia vehiculului, în cazul telefericelor de materiale cu mers pendular; - la legarea cablurilor telefonice, de semnalizare, de blocaj la cablul de întindere al contragreutatilor, prin mansoane de reductie sau la punctele de ancorare, prin mansoane terminale. 5.10.3.2 Nu se admite trecerea mansoanelor peste saboti sau roti de orice fel. în cursa lor de deplasare mansoanele terminale trebuie să aibă gabarit de libera trecere faţă de elementele construcţiei de cel puţin 100 mm; în cazul unui gabarit sub 100 mm, mansoanele de reductie vor fi prevăzute la capete cu câte un manson suplimentar de forma conica, de protecţie, pentru evitarea blocarii deplasarii mansoanelor de reductie în cursa lor pe lângă elementele de construcţie. 5.10.3.3 Dimensionarea pieselor componente ale mansonului (mufele şi surubul de legătură), se va face luându-se în calcul o forta de tracţiune cel puţin egala cu rezistenta de rupere a cablului innadit. Compozitia şi tehnologia de execuţie şi verificare a mansoanelor se va stabili de către proiectant. 5.10.3.4 Mufele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale: - capetele mufelor (la intrarea cablului) vor fi rotunjite cu o raza de minim doua ori diametrul sarmei exterioare a cablului; locul de ieşire a cablului din mufa trebuie să fie accesibil pentru verificare; - partea cilindrică a mufei, cuprinsă între capatul exterior al mufei şi conicitatea în care se toarna compozitia, va avea un diametru egal cu diametrul cablului plus 1... 2 mm; - lungimea părţii conice în care se toarna compozitia trebuie să fie de minim trei ori diametrul cablului, conicitatea de 1/5... 1/6, iar suprafaţa interioară trebuie să fie prelucrata brut pentru mărirea aderentei dintre compoziţie şi peretele mufei; - presiunea specifică, rezultată din calcul, între pereţii interiori ai mufei şi compozitia turnata, luată în considerare la calculul grosimii pereţilor, se va mari de minim doua ori, ţinându-se seama şi de frecarile dintre pereţi şi compoziţie. 5.10.4 Innadirea cablurilor prin matisare (impletire) 5.10.4.1 Innadirea prin matisare se admite numai la cablurile tractoare, purtătoare-tractoare, de compensaţie, telefonice, semnalizare şi blocaj, executate din 6 toroane. Nu se admite innadirea prin matisare a cablurilor purtătoare şi a cablurilor de întindere. 5.10.4.2 Matisarea se va executa astfel încât sa nu apara deformatii ale cablului. Creşterea de diametru a cablului prin matisare nu va depăşi 10% faţă de diametrul iniţial. Matisarea se va executa de personal specializat, verificat şi atestat de agentul economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru efectuarea lucrărilor de montaj sau de reparare a telefericelor de materiale. 5.10.4.3 La cablurile noi tractoare şi cele de compensaţie ale telefericelor pentru materiale cu mers pendular se admit iniţial (la montaj) un număr de matisari în funcţie de lungimea traseului cu condiţia ca între doua matisari sa nu fie o distanta mai mica de 900 m. La cablurile noi în circuit închis se admit iniţial (la montaj) un număr de matisari în funcţie de lungimea traseului cu condiţia ca între doua matisari sa nu fie o distanta mai mica de 900 m; după rodarea acestora sub sarcina se mai admite o matisare. În afară de aceasta, pe parcursul exploatării, se mai admit cel mult trei matisari cu ocazia reparaţiilor. 5.10.4.4 Distanta între doua matisari vecine (lungimea neafectata de matisare) va fi de minimum 3000 ori diametrul cablului. Lungimea matisarii va fi de cel puţin 1200 ori diametrul cablului. Lungimile toroanelor introduse în inima cablului vor fi de minim 30 ori diametrul cablului matisat. Calitatea matisarii va fi atestata printr-un certificat de calitate. 5.10.5 Legături de capăt 5.10.5.1 Legarea cablurilor flexibile la dispozitivele de întindere ale cablurilor tractoare sau purtătoare-tractoare se va face prin strângerea cu cleme sau mansoane cu compoziţie (capatul cablului fiind întors la 180° peste un ochet). 5.10.5.2 Legătură cu cleme şi ochet trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - numărul clemelor va fi de minimum 5; - distanta între axele a doua cleme vecine va fi de circa 6 ori diametrul cablului; - clemele şi ochetii se vor executa în conformitate cu standardele în vigoare sau, în lipsa acestora, conform proiectului; nu sunt admise cleme simple dreptunghiulare; - legătură de capăt trebuie calculată la sarcina de rupere a cablului. 5.10.5.3 Nu sunt admise legături de capăt sau innadiri executate prin: - manson cu până; - bandaj are sau matisari scurte. 5.10.6 Ancorarea cablurilor 5.10.6.1 Cablurile care rămân în poziţie fixa în timpul funcţionarii telefericului (cablul purtător, cablul telefonic, cablurile de semnalizare şi blocaj) trebuie să fie ancorate fix la un capăt şi intinse prin contragreutati la celălalt capăt. 5.10.6.2 Ancorarea la punct fix a cablului purtător se poate face fie prin infasurarea cablului în jurul unui tambur de ancorare fie printr-un manson terminal fixat la un dispozitiv ancorat la blocul din beton special construit în acest scop, denumit bloc de ancorare. 5.10.6.3 Tamburul de ancorare va avea diametrul de: D) 80 d(c), sau D) 1000 d(s), unde: D = diametrul tamburului de ancorare; d(c)= diametrul cablului; d(s)= diametrul sarmelor din stratul exterior al cablului. Se va lua în considerare valoarea cea mai mare. Numărul infasurarilor pe tambur va fi cel rezultat din calcul dar nu va fi mai mic de 3. 5.10.6.4 Capatul liber al cablului va fi fixat cu cel puţin 2 cleme duble cu suruburi, dintre care prima serveşte pentru fixare iar a doua pentru siguranţa. 5.10.6.5 După clemele de fixare şi de siguranţă trebuie să rămână o rezervă suficienta de cablu pentru eventualele deplasări ale acestuia în lungul liniei în vederea evitării uzurii prea mari a portiunilor de cablu care freaca pe sabotii de sprijin. Lungimea de rezerva a cablului trebuie să fie egala cu cel puţin 3 x L + 5 m, unde "L" reprezintă lungimea celui mai lung sabot de sprijin. Infasurarea rezervei de cablu trebuie să se facă în afară zonei de pe tamburul care are rol de ancorare. 5.10.6.6 Construcţia şi amplasarea tamburului trebuie să permită deplasarea cablului pe tambur, conform pct. 5.10.6.5, fără dificultăţi. 5.10.6.7 Suprafaţa de contact a tamburului cu cablul trebuie să fie captusita cu material moale. Materialul captuselii va fi lipsit de elemente care ar putea favoriza coroziunea cablului, precum şi de materiale dure care ar putea veni în contact cu cablul. 5.10.6.8 Fundaţiile construcţiei la care se ancoreaza cablul vor avea un coeficient de siguranţă de minim 1,50 la rasturnare şi alunecare, fără a se lua în considerare impingerea pasiva a terenului. 5.10.6.9 În cazul în care cablurile purtătoare, telefonice, de semnalizare şi blocaj sunt legate la contragreutatile respective prin intermediul cablului de întindere, acestea pot fi legate la contragreutati prin infasurarea în jurul unui tambur, dacă alegerea acestei metode de legare este justificată prin proiect; diametrul tamburului va fi de cel puţin 20 ori diametrul cablului, iar numărul indurarilor va fi cel rezultat din calcul, dar nu mai mic de 3. 5.10.6.10 Ancorarea cablului telefonic, de semnalizare şi blocaj se face, de regula, prin manson terminal fixat la o structura de rezistenta. 5.10.7 Întinderea cablurilor 5.10.7.1 Toate cablurile telefericelor de materiale trebuie intinse prin contragreutati sau alte mijloace care să asigure o tensiune practic constanta în cabluri. De regula, legătură dintre contragreutati şi cabluri se face prin intermediul cablurilor de întindere. 5.10.7.2 Fixarea la contragreutati a capatului cablului de întindere se va face în mod corespunzător prin mansoane terminale fixate la tija de suspensie sau la construcţia de rezistenta a contragreutatii (placa de baza). Legarea capatului cablului de întindere la cablul purtător, telefonic, de semnalizare şi blocaj se face prin intermediul mansoanelor de reductie. Legarea capatului cablului de întindere la dispozitivele de întindere ale cablurilor tractoare se face prin cleme, conform prevederilor pct. 5.10.5.1 şi 5.10.5.2. 5.10.7.3 Legarea prin cleme se poate face şi în cazul fixării la contragreutati a capatului cablului de întindere de la cablul tractor, purtător-tractor, telefonic, de semnalizare şi blocaj. 5.10.7.4 Întinderea cablurilor se recomanda să se facă cu contragreutati cu deplasare pe verticala, în cazuri justificate prin proiect se admite şi întinderea prin greutăţi montate pe plan înclinat sau prin sistem hidraulic. 5.10.7.5 Cablurile purtătoare ancorate la ambele capete trebuie să aibă cel puţin unul din ancoraje de tip elastic, care să indice variatiile de tensiune din cablu şi să permită reglarea tensiunii în limitele admise. 5.10.7.6 Spaţiul disponibil pentru glisarea contragreutatii trebuie să fie cu cel puţin 30% mai mare decât lungimea maxima a cursei rezultată din calcul, dar nu mai mic de 0,50 m de fiecare parte. 5.10.7.7 Când contragreutatea este plasata în fosa, se vor lua măsuri de protejare contra patrunderii zapezii sau apelor pluviale în aceasta; în eventualitatea patrunderii apei din infiltratii subterane se vor prevedea mijloace corespunzătoare de evacuare rapida a apei. Este interzisă ridicarea nivelului apei până la partea inferioară a contragreutatii, în poziţia cea mai defavorabila a acesteia. 5.10.7.8 Când contragreutatea este montata în aer liber (deasupra terenului) se va asigura îndepărtarea permanenta a zapezii de sub contragreutate. Nu este admis contactul contragreutatii cu stratul de zapada. Terenul din jurul contragreutatii va fi împrejmuit cu gard de protecţie. 5.10.7.9 Contragreutatile cablurilor purtătoare, purtătoare-tractoare şi tractoare vor fi în toate cazurile ghidate în lungul cursei. Cablurile de întindere a cablurilor telefonice şi ale altor cabluri auxiliare trebuie să fie antigiratorii, dacă contragreutatile lor sunt neghidate. 5.10.7.10 Dacă întinderea cablului tractor este în directa legătură cu roata de antrenare a acestuia se vor lua măsuri de preluare a cuplului motor, fără ca glisarea contragreutatii să fie afectată. 5.10.7.11 La telefericele de materiale cu mers pendular trebuie să existe posibilitatea de a se urmări poziţia contragreutatii în lungul cursei prin mire gradate. Gradatia zero a mirei va coincide cu poziţia cea mai coborâtă a contragreutatii. La celelalte contragreutati trebuie realizate repere de urmărire a cursei, plasate în zona de glisare a contragreutatii. 5.10.7.12 În situaţiile în care în circuitul cablului tractor sunt variatii mari de tensiune şi oscilatiile contragreutatii afectează funcţionarea linistita a instalaţiei se recomanda a se prevedea amortizoare de oscilatii dimensionate astfel încât sa nu provoace variatii sensibile ale forţei de întindere. 5.10.7.13 Dacă întinderea cablului în circuit închis se face prin roata montata pe un carucior legat la contragreutate se vor lua măsuri corespunzătoare astfel încât în timpul trecerii dispozitivelor cu cuplare fixa pe canalul rotii sa nu se producă oscilatii laterale (unghiul maxim de deviatie al cablului ridicat din canal nu trebuie să fie mai mare de 9° faţă de tangenta cercului). Intrarea şi ieşirea corecta a cablului pe roata de întindere va fi asigurata prin role de ghidare. 5.10.7.14 Se admite ca grupul de antrenare să fie amplasat pe un carucior sau platforma rulanta de întindere caz în care forţele şi momentele sunt transmise statiei la nivelul sinelor de rulare ale caruciorului sau platformei. 5.10.7.15 Căile de rulare ale carucioarelor, prin intermediul cărora se realizează întinderea, vor fi prevăzute cu opritoare mecanice montate după limitatoarele automate de fine cursa, în lipsa carucioarelor, opritorii se vor monta deasupra contragreutatilor. 5.10.7.16 Dacă contragreutatea este susţinută de un cablu flexibil, montat în una sau mai multe bucle, se vor prevedea role de egalizare pentru ca tensiunea totală să fie uniform repartizata pe fiecare fir de cablu. 5.10.7.17 Dacă reglarea poziţiei contragreutatii se face prin intermediul unui troliu, acesta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: - diametrul tamburului D trebuie să satisfacă condiţia D > 20 dc, în care de este diametrul cablului; - să fie prevăzut cu un dispozitiv sigur de blocare; în calculul de dimensionare al troliului să fie luat acelaşi coeficient de siguranţă ca şi pentru celelalte elemente ale dispozitivului de întindere, dar minimum 5,50; - sa nu fie posibila manevrarea de către persoane străine. 5.10.7.18 Cursa contragreutatii se determina ţinând seama de următoarele elemente: - variatia sagetii cablului în fiecare deschidere, în diferite ipoteze de încărcare; - alungirea elastica a cablului; - variatiile de temperatura din regiunea respectiva, însă nu mai mici de 60 C. În calcul se va ţine seama de: - modulul de elasticitate al cablului; - coeficientul de dilatatie liniara a otelului din care sunt executate sarmele cablului. 5.10.7.19 Fundaţiile dispozitivelor de întindere trebuie să aibă un coeficient de siguranţă la alunecare şi rasturnare de minim 1,50, fără a lua în considerare impingerea pasiva a terenului şi frecarile laterale. 5.10.8 Stabilitatea cablului purtător pe saboti 5.10.8.1 Stabilitatea cablului purtător pe saboti trebuie să fie asigurată în permanenta. Presiunea minima a cablului purtător pe sabot trebuie să fie cu cel puţin 50% mai mare decât forta cauzată de un vant ascendent, cu o intensitate de 40 daN/m², care tinde sa ridice cablul de pe sabot. 5.10.8.2 Pentru asigurarea stabilitatii cablului purtător pe sabotii pilonilor de linie, trebuie ca raportul între momentul de stabilitate datorat presiunii minime a cablului pe sabot şi momentul de rasturnare produs de impingerea orizontala a vantului maxim, perpendicular pe axul cablului, calculat în raport cu marginea canalului sabotului, să fie de cel puţin 1,10. 5.10.8.3 Presiunea minima a cablului purtător pe sabot se recomanda să fie astfel determinata încât să fie garantat contactul cablului cu sabotul, chiar în ipoteza conventionala, ca tensiunea maxima din cablul purtător se majorează cu 40%. 5.10.8.4 Aşezarea cablului pe sabot va fi astfel realizată încât să se respecte prevederile de la pct. 5.11.3, lit.
45. c)şi d). 5.10.9 Stabilitatea cablului tractor 5.10.9.1 Adâncimea canalului rolelor cablului tractor trebuie să fie de cel puţin 1,50 ori diametrul cablului. 5.10.9.2 Cablurile tractoare trebuie asigurate contra deraierii sau prevăzute cu console de reţinere a cablului deraiat. 5.10.10 Stabilitatea cablului purtător-tractor pe role 5.10.10.1 În scopul asigurării stabilitatii cablului purtător-tractor în lungul linei şi pentru realizarea trecerii line a vehiculelor peste bateriile cu role, apasarea exercitată de cablu pe role sau baterie trebuie condusă între anumite limite maxime şi minime admisibile, conform prevederilor de la pct. 5.10.10.2 ... 5.10.10.8. 5.10.10.2 Apasarea maxima exercitată de cablul purtător-tractor asupra unei role componente a bateriei având canalul captusit cu cauciuc sau alt material elastic, nu trebuie să depăşească, în mod normal, valoarea data de relaţia: P(max) = 25 d(
46. c)D (în daN) unde: d(
47. c)= diametrul cablului (în mm); D = diametrul rolei (în mm). 5.10.10.3 Apasarea minima pe o rola componenta a bateriei nu trebuie să scada sub 35 daN. 5.10.10.4 Apasarea minima pe bateria cu role a unui pilon nu trebuie să coboare sub 140 daN în cele mai defavorabile condiţii de funcţionare. 5.10.10.5 La calcul de stabilitate al cablului pe role se va avea în vedere ca atunci când telefericul este în repaus şi un vant ascendent cu intensitatea de 40 daN/m² tinde sa ridice cablul de pe bateria cu role, să fie asigurat un coeficient de stabilitate de minim 2,20. 5.10.10.6 Apasarea minima exercitată de cablul purtător-tractor pe bateria cu role de tensiune trebuie să fie egala cu cel puţin masa vehiculului încărcat cu de doua ori sarcina utila. 5.10.10.7 Apasarile maxime şi minime ale cablurilor pe role trebuie calculate în ipotezele cele mai defavorabile de încărcare, luându-se în considerare şi creşterile sau diminuarile de tensiune în cabluri, datorate efectului de demaraj sau de franare a telefericului. 5.10.10.8 Pentru evitarea deraierii cablului purtător-tractor către interiorul liniei, în timpul funcţionarii telefericului de materiale adâncimea canalului rolei faţă de buza ei interioară trebuie să fie, cel puţin egala cu 0,40 din diametrul cablului; adâncimea canalului faţă de buza exterioară trebuie să fie cel puţin egala cu 0,20 din diametrul cablului. 5.10.10.9 Pentru reţinerea cablului purtător-tractor deraiat spre exterior, fiecare pilon trebuie prevăzut cu console de reţinere a cablului şi după caz cu dispozitive corespunzătoare (instalatie electrica de blocare) care să comande oprirea automată din funcţiune a telefericului în asemenea situaţii. 5.10.10.10 În cazul telefericelor de materiale monocablu la care tipul şi forma dispozitivelor cu cuplare automată pe cablu nu permit realizarea condiţiei de adancime a canalului rolei conform pct. 5.10.10.8, adâncimea canalului rolei faţă de buza ei interioară va fi cel puţin egala cu 0,20 din diametrul cablului prevăzându-se suplimentar console de reţinere. 5.10.10.11 În cazul pilonilor de tensiune, unde cablul deraiat spre exterior are tendinta să se ridice, se vor prevedea console de reţinere, adecvate acestei situaţii, precum şi instalatia electrica de blocare menţionată la pct. 5.10.10.9. 5.10.10.12 În cazuri excepţionale, justificate prin proiect, când nu toţi pilonii sunt prevăzuţi cu instalatie electrica de blocare, se vor prevedea cantoane de paza în lungul liniei. Cantoanele vor fi astfel amplasate încât întreaga linie să fie menţinută sub observatie în timpul exploatării. Cantoanele de paza vor fi introduse în sistemul de telecomunicaţie, semnalizare şi blocare a telefericului; cantoanele trebuie să fie dotate, din acest punct de vedere, cu telefon, buton de blocare şi buton de semnalizare. 5.10.10.13 Dacă bateriile cu role ale telefericului sunt în totalitate de tip oscilant în sens transversal prevederile punctelor 5.10.10.9 şi respectiv 5.10.10.11 nu sunt obligatorii, cu condiţia asigurării coliniaritatii traseului ai presiunilor minime admise conform punctelor 5.10.10.4, 5.10.10.5 şi 5.10.10.6. 5.11 Sabotii de sprijin ai cablurilor purtătoare 5.11.1 Sabotii cablului purtător trebuie conceputi astfel încât trecerea vehiculelor, care oscileaza longitudinal sau transversal în limitele admise să fie asigurată fără pericole. 5.11.2 Sabotii cablului purtător pot fi cu fixare rigida pe piloni sau oscilanti în plan vertical. La telefericele de materiale cu mers pendular se folosesc, de regula, numai saboti cu fixare rigida, iar la telefericele de materiale bicablu cu mers în acelaşi sens se folosesc, după caz, saboti din ambele tipuri menţionate. 5.11.3 La proiectarea sabotilor trebuie să se ţină seama de următoarele:
48. a)presiunea unitară exercitată de cablu asupra sabotului sa nu depăşească 30 daN/cm²; presiunea totală admisă pe care o va prelua sabotul se poate considera uniform repartizata pe o suprafaţa de contact rezultată din înmulţirea lungimii efective de aplicare a cablului pe sabot (2/3 din lungimea totală a sabotului) determinata prin calcul, cu 1/2 din diametrul cablului; ...
49. b)raza de curbura a sabotului, în plan vertical, trebuie să fie de minim 100 ori diametrul cablului purtător şi de minim 100 ori diametrul sarmelor exterioare ale cablului, însă nu mai mica de 2,50 m; raza de curbura trebuie să corespundă şi vitezei de circulaţie a vehiculului, satisfacand relaţia: ... v² ── ≤ 3,0 m/s² unde: R v = viteza maxima admisă pe pilon, în m/s; R= raza de curbura a sabotului în plan vertical, în m. Pentru sabotii din staţii peste care nu trec vehicule, se admit următoarele valori ale razei de curbura: R = 100 d(
50. c)- la sabotii cu oscilatii verticale ale cablului; R = 65d(
51. c)sau 600 d(
52. s)- la sabotii fără oscilatii verticale ale cablului unde: d(
53. c)= diametrul cablului; d(
54. s)= diametrul sarmelor exterioare ale cablului;
55. c)canalul sabotului în care se aseaza cablul trebuie să aibă raza cu 1,50 mm mai mare decât raza secţiunii cablului; contactul transversal al cablului cu canalul sabotului trebuie asigurat sub un unghi de cel puţin 120°; ...
56. d)sabotul trebuie să fie suficient de lung pentru ca, la încărcare cu sarcina maxima, cablul sa nu vina în contact cu capetele sabotului; ...
57. e)sabotii, de regula, trebuie să fie confectionati din oţel; calitatea trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în prezenta prescripţie tehnica pentru materiale; folosirea sabotilor din fonta se va justifica prin proiect. ... 5.11.4 Canalul sabotilor cablurilor purtătoare trebuie să fie captusit cu bronz sau alt material similar; prin proiect se vor stabili condiţiile corespunzătoare de ungere pentru reducerea frecarilor dintre cablu şi canal; folosirea sabotilor necaptusiti se va justifica prin proiect. 5.12 Roti şi role 5.12.1 Raportul minim admis între diametrul (D) al rotilor, rolelor şi al altora organe de infasurare şi diametrul cablului [d(e)] sau al sarmei [d(g)] trebuie să fie conform tabelului de mai jos. ──────────── Notă ... *) Cifra se referă la raportul r/d(c), unde r=raza de infasurare a cablului masurata de la centrul de curbura până la fundul canalului lantului cu rulouri pe care se infasoara cablul; Notă ... **) La cablurile tip închis prin d(
58. s)se înţelege înălţimea sarmei din stratul exterior. OBSERVATIE: Ambele rapoarte D/d(
59. c)şi D/d(
60. s)sunt obligatorii. 5.12.2 Unghiul de deviere al cablului purtător-tractor, în plan vertical, pe rolele pilonilor, nu trebuie să fie mai mare de 4 grade şi 30 minute, în cazul rolelor care au canalul captusit cu cauciuc sau alt material elastic şi de 2 grade şi 30 minute în cazul rolelor cu canalul necaptusit. 5.12.3 Se recomanda ca toate rolele şi rotile pe care se înfăşoară cablurile tractoare, purtătoare-tractoare şi de întindere să aibă canalul captusit cu material elastic; pentru punerea la pământ a cablurilor se pot prevedea, în fiecare statie, role sau roti cu canal metalic sau cu bacuri metalice intercalate în captuseala elastica. 5.12.4 Captuselile rotilor care ajung în contact cu dispozitivele de cuplare fixa trebuie să aibă o elasticitate superioară celor care ajung în contact numai cu cablul liber. 5.12.5 Presiunea cablului asupra captuselii de cauciuc trebuie să satisfacă condiţia: 3.T P = ───── ≤ 32daN/cm², unde D●d(
61. e)T= tensiunea maxima a cablului în exploatare de regim (daN); D= diametrul rotii (cm); d(c)= diametrul cablului (cm). 5.12.6 Frangerea cablului purtător-tractor în zona dispozitivelor de cuplare, la trecerea pe roti nu trebuie să depăşească 14%. 5.12.7 Raza canalului rolelor sau al rotilor va fi egala cu 0,51...0,54 ori diametrul cablului; aceasta prevedere este valabilă şi pentru rolele şi rotile cu canalul metalic. 5.12.8 Toate rolele şi rotile vor fi prevăzute cu lagare cu rulmenti. 5.12.9 Bateriile cu role ale telefericelor de materiale monocablu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să fie reglabile, pentru asigurarea coliniaritatii necesare; - cadrul bateriei să fie suficient de rigid pentru ca rolele sa ţină contactul permanent cu cablul; - punctele de ungere să fie uşor accesibile. Nu este permisă folosirea unei singure role la piloni. 5.12.10 Bateriile cu role ale telefericelor monocablu trebuie executate astfel încât presiunea cablului să se exercite cat mai uniform pe role. Rolele cablului tractor ale telefericelor cu mers pendular trebuie astfel repartizate în lungul sabotului pilonului încât să fie asigurată o încărcare cat mai echilibrata. 5.13 Staţii 5.13.1 Generalitati 5.13.1.1 Staţiile vor fi amplasate în terenuri stabile, ferite de avalanse, torente sau inundaţii. 5.13.1.2 Staţiile de antrenare vor fi alcătuite din două părţi: - o parte tehnologică, care cuprinde: grupul de antrenare şi comanda, dispozitivele de întindere, întoarcere sau ancorare ale cablurilor, postul de comanda, dispozitivele, respectiv podurile de cuplare şi de decuplare a vehiculelor pe cablu precum şi diferite linii aeriene (monoraiuri) de circulaţie, manevrare şi garare a vehiculelor; grupul de antrenare şi comanda, postul de comanda şi după caz, dispozitivele de întindere, întoarcere sau ancorare ale cablurilor trebuie să fie protejate contra intemperiilor; - o parte funcţională care cuprinde cel puţin: o camera pentru personalul instalaţiei, atelier pentru întreţinere, grup sanitar. 5.13.1.3 Staţiile de antrenare, întoarcere şi intermediare care funcţionează complet automatizate şi la care personalul de deservire şi supraveghere al instalaţiei îşi poate exercita funcţiile în încăperi special construite, unde este ferit de intemperiile atmosferice, pot fi instalate în aer liber; staţiile închise vor fi prevăzute după caz, cu instalaţii corespunzătoare pentru evacuarea prafului şi a gazelor nocive, iar cele destinate personalului instalaţiei vor fi prevăzute cu mijloace de încălzire şi de iluminat. În raport de condiţiile de funcţionare a aparaturii utilizate la grupul de antrenare şi comanda se vor prevedea mijloace de încălzire şi în încăperea acestuia. 5.13.1.4 Cabina şi pupitrul de comanda trebuie astfel amplasate încât mecanicul trolist să aibă vizibilitate cat mai mare asupra traseului, iar comenzile de pornire, oprire, semnalizare etc. să le poată executa din poziţia normală de lucru. 5.13.1.5 Rotile, rolele şi piesele în mişcare plasate în spaţii prin care circulă frecvent personalul statiei, se vor proteja obligatoriu cu apărători în conformitate cu prevederile normelor de protecţie a muncii. 5.13.1.6 Construcţia statiei va fi astfel concepută încât să fie posibila montarea unui mecanism de ridicat pentru manevrarea pieselor grele. 5.13.1.7 Fluxul de circulaţie al personalului din staţii va fi astfel stabilit încât să fie evitat orice pericol de accidente; se vor prevedea mijloace de interdicţie a accesului (prin balustrade, placarde etc.) în zonele periculoase ale mecanismelor şi ale gabaritului de trecere a vehiculelor. 5.13.1.8 Scarile de acces în staţii vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie şi cu posibilităţi corespunzătoare de iluminare. 5.13.1.9 Încăperile telefericelor nu vor fi utilizate în alte scopuri decât acelea prevăzute de proiectant. 5.13.1.10 În staţii se vor prevedea ghidaje pentru vehicule. Acestea vor fi amplasate în funcţie de tipul vehiculelor şi condiţiile necesare de circulaţie ale acestora prin staţii. 5.13.1.11 La locurile de acces şi de muncă ale personalului telefericului se vor afişa instrucţiunile de exploatare, specifice fiecărui loc de muncă, precum şi atribuţiile ce revin fiecărei funcţiuni. 5.13.2 Spaţii de siguranţă 5.13.2.1 Pentru asigurarea circulaţiei fără pericol a personalului statiei, distanta libera între conturul vehiculelor şi părţile fixe ale statiei trebuie să fie de minim: - 0,50 m către interiorul liniei; - 1,00 m către exteriorul liniei. Dacă vehiculele nu sunt ghidate, distanţele menţionate trebuie asigurate în condiţiile unei inclinari transversale a vehiculelor cu 8°. 5.13.2.2 Lungimea (în metri) a pistelor de încărcare şi descărcare a materialelor, la telefericele monocablu cu mers în acelaşi sens şi cu cuplare fixa a vehiculelor, va fi de minim 7v unde "v" este viteza de exploatare în m/s. Lungimea pistei de încărcare şi descărcare este, de regula, distanta orizontala masurata între rolele cap statie şi rolele pilonului cel mai apropiat de statie. Nu este permisă încărcarea şi descărcarea în dreptul rolelor cablului. 5.13.2.3 În cazul telefericelor monocablu cu mers în acelaşi sens şi cu prindere fixa a vehiculelor, încărcarea şi descărcarea făcându-se în timpul mersului, între partea inferioară a vehiculului şi nivelul pistei de încărcare-descărcare trebuie să existe un spaţiu de siguranţă (în momentul încărcării) de cel puţin 0,10 m; aceasta înălţime trebuie să crească progresiv începând de la locul încărcării. Locul de încărcare trebuie marcat vizibil. 5.13.2.4 La vehiculele cu prindere fixa pe cablu sau cu cuplare şi decuplare în staţii, spaţiul de siguranţă între partea inferioară a acestora încărcate (cu excepţia vehiculelor cu cupa basculanta) şi nivelul pardoselii în zona de încărcare-descărcare nu trebuie să scada sub 0,10 m; acest spaţiu de siguranţă, la vehiculele cu cupa basculanta, trebuie să fie asigurat în poziţia cea mai dezavantajoasa (cu cupa rasturnata); spaţiul de 0,10 m trebuie să fie asigurat şi în cazul unor balansuri transversale ale vehiculelor cu o inclinare de 8° faţă de verticala sau respectiv în cazul unor balansari longitudinale, cu o inclinare de 35% faţă de verticala. 5.13.2.5 Lăţimea pistei de încărcare-descărcare trebuie să depăşească cu un metru în fiecare parte vehiculul considerat înclinat cu 8°. 5.13.2.6 La intrarea şi ieşirea din podurile de cuplare-decuplare, sina de rulare a vehiculelor se va continua în aliniament cu cel puţin 2 m; în cazul vehiculelor care transporta piese lungi, aliniamentul va fi de cel puţin 4 m; la intrarea în podurile de cuplare sina de rulare va avea o panta de cel puţin 10%. 5.13.2.7 În staţiile finale ale telefericelor se recomanda ca sina de rulare a vehiculelor să aibă o panta de 1% în sensul de circulaţie, pentru uşurarea impingerii vehiculului. În plan orizontal sina de circulaţie se racordeaza cu arce de cerc de cel puţin 2m pentru telefericele monocablu şi pentru vehiculele având carucioare cu doua roti; pentru vehiculele având carucioare cu patru roti raza minima de racordare este de 2,50 m; pe partea plină raza de racordare va fi de cel puţin 5 m în faţa podurilor de cuplare, când viteza de circulaţie a vehiculelor nu depăşeşte 3 m/s. 5.13.2.8 De la intrarea în statie şi până la podul de decuplare, cadrul vehiculului trebuie să fie ghidat pe ambele părţi; de la podul de cuplare şi până la ieşirea din statie, cadrul vehiculului, de regula, se ghideaza numai spre axul statiei. De la ieşirea din podul de decuplare până unde sinele se curbeaza în vederea maririi ecartamentului la cel necesar statiei, se lasă un spaţiu de minim 2 m. 5.13.2.9 În cazul ca la ieşirea şi intrarea în statie ramurile liniei sunt înclinate în sus, se recomanda ca unghiul de inclinare maxim sa nu depăşească 22°. La nivelul părţii superioare a trenului de roti al vehiculului se monteaza o sina de presiune. 5.13.3 Structura portanta a statiilor 5.13.3.1 Condiţiile pentru execuţia fundaţiilor vor fi stabilite în cadrul unui studiu geotehnic, care trebuie să precizeze proprietăţile fizico-mecanice ale terenului, prezenta apei subterane cu indicarea nivelului maxim posibil, precum şi date referitoare la stabilitatea terenului. 5.13.3.2 Părţile din staţii care preiau sarcini tehnologice se vor executa din oţel şi beton armat. 5.13.3.3 Blocurile de ancoraj din cadrul statiilor se vor executa din beton armat şi vor avea o masa corespunzătoare care să le asigure stabilitatea necesară, în cazuri justificate prin proiect şi numai când terenul permite se vor putea prevedea ancoraje în teren 5.13.3.4 Pentru calculul structurii portante a statiilor se vor lua în considerare cel puţin următoarele sarcini: - masa proprie, sarcinile date de cabluri, de vehicule, de zapada şi chiciura, de vant şi de temperatura ; în regiuni seismice se va face şi calculul seismic; - sarcinile cu caracter dinamic. 5.13.3.5 Coeficientul de siguranţă al statiilor, la stabilitate şi la alunecare, va fi de minim 1,50. Calculul elementelor din beton armat şi al elementelor metalice se va face în conformitate cu normativele şi standardele în vigoare de specialitate. 5.13.3.6 Construcţiile statiilor vor respecta condiţiile necesare din punct de vedere al prevenirii incendiilor. 5.14 Pilonii 5.14.1 Amplasarea pilonilor 5.14.1.1 Pilonii trebuie amplasati pe terenuri stabile, neinundabile, ferite de pericolul avalanselor (pietre, zapada etc.) sau al eroziunilor provocate de torente; amplasarea se va face astfel încât pilonii să fie accesibili de la sol. 5.14.1.2 La stabilirea inaltimii necesare pilonilor se vor respecta, prevederile prescripţiei tehnice cu privire la distanţele minime şi maxime de gabarit, înălţimea minima faţă de sol, presiunile limita pe saboti sau pe bateriile cu role. 5.14.1.3 Distanta minima dintre doi piloni se stabileşte astfel încât între capetele sabotilor sau bateriilor cu role sa rămână, o lungime de cablu liber de cel puţin 10 m. 5.14.2 Elemente constructive ale pilonilor 5.14.2.1 Pilonii telefericelor se vor construi de regula din metal; în cazuri justificate prin proiect, pot fi executaţi fie din beton armat sau beton precomprimat. Pilonii metalici vor fi protejati contra degradării prin vopsire cu vopsea rezistenta la intemperii. 5.14.2.2 Rigiditatea construcţiei pilonilor va fi astfel asigurata încât deformarile elastice ale pilonilor, care apar în timpul funcţionarii telefericului, sa nu pericliteze stabilitatea cablului. 5.14.2.3 Pilonii supuşi la smulgere sau momente incovoietoare vor avea fundaţiile executate din beton armat; fundaţiile pilonilor supuşi numai la compresiune pot fi din beton simplu. Extremitatile buloanelor de ancorare care ies din fundaţie trebuie protejate contra coroziunii şi umiditatii. Toate buloanele vor fi prevăzute cu contrapiulite sau cu alte elemente de asigurare a fixării. 5.14.2.4 Elementele portante vor fi fixate prin minim doua buloane. Filetul buloanelor supuse la forfecare nu trebuie să pătrundă în elementele portante. 5.14.2.5 Pilonii vor fi numerotati vizibil începând de la statia inferioară a liniei. 5.14.2.6 Toţi pilonii vor fi echipati cu scări de acces; de la înălţimea de 2,00 m faţă de sol, scarile vor fi prevăzute cu cercuri de protecţie. Scarile de acces pentru pilonii mai înalţi de 18 m vor fi prevăzute cu platforme de odihnă din maxim 10 în 10 m. Scarile de acces vor fi prevăzute cu plăcuţe avertizoare pentru interzicerea accesului persoanelor străine de instalatie. 5.14.2.7 Pilonii telefericelor cu mers pendular se recomanda, să fie prevăzuţi cu ghidaje care să limiteze pendularea transversala a vehiculelor spre piloni. Ghidajele vor fi racordate la capete către interiorul liniei, astfel încât eventualul contact al vehiculelor cu ghidajul să se facă fără socuri. 5.14.2.8 Pilonii echipati cu saboti ficsi, vor fi prevăzuţi, după caz, cu platforme de acces şi balustrade de protecţie pentru a se putea circula în lungul sabotului. La ceilalţi piloni va fi asigurat accesul fără pericol la punctele de ungere, prin mijloace fixe sau mobile. 5.14.2.9 Pilonii vor fi prevăzuţi cu mijloace de ancorare, sub forma de capre, care să permită fixarea dispozitivelor necesare ridicării cablurilor de pe reazem; pilonii de tensiune ai telefericelor monocablu vor fi prevăzuţi cu câte un carlig, pe fiecare ramura, ancorat în fundaţia de beton, de care va lega dispozitivul de tragere în jos al cablului. La pilonii telefericelor monocablu, având baterii cu până la 4 role şi presiunea cablului neincarcat sub 600 daN/cm² se pot folosi mijloace transportabile de fixare a dispozitivelor pentru ridicarea cablurilor de pe bateriile de role. 5.14.2.10 Materialele folosite pentru elementele de rezistenta ale pilonilor vor fi din oţel sau beton armat. 5.14.2.11 Elementele din oţel folosite în construcţia de rezistenta a pilonilor trebuie să aibă grosimea de minim 5 mm. În cazul folosirii tevilor, grosimea pereţilor va fi cel puţin 2,50 mm. 5.14.3 Sarcini de calcul ale pilonilor 5.14.3.1 La calculul pilonilor se va tine seama atât de sarcinile principale (masa proprie, sarcinile transmise de cabluri şi de vehiculele încărcate inclusiv acţiunea lor dinamica, frecari) cat şi de sarcinile suplimentare (acţiunea vantului, a chiciurii, precum şi influenţa temperaturii). Calculul pilonilor se va face în următoarele doua ipoteze: - cu instalatia în funcţiune; - cu instalatia în repaus. 5.14.3.2 Sarcinile de calcul cu instalatia în funcţiune sunt: masa proprie; sarcinile transmise de cabluri şi vehicule încărcate, inclusiv acţiunea lor dinamica; sarcinile rezultate din frecari; acţiunea vantului (maxim admisă pentru instalatia în funcţiune) asupra pilonului, cablurilor şi vehiculelor; influenţa temperaturii. 5.14.3.3 Sarcinile de calcul cu instalatia în repaus, sunt: masa proprie, sarcinile transmise de cabluri; acţiunea vantului maxim; sarcina datorată chiciurii. Pentru telefericele cu mers în acelaşi sens având vehiculele cuplate fix la cablul purtător-tractor se va tine seama şi de presiunea vantului asupra vehiculelor neincarcate. 5.14.3.4 Pentru cablurile în repaus ale telefericelor se va considera în calcul existenta unui invelis de gheaţa gros de 25 mm cu o densitate de 0,50 kg/dmc, care poate să existe simultan cu un vant transversal a cărui presiune dinamica este de 70 daN/cm²; dacă sunt stabilite date oficiale cu privire la chiciura şi vant, bazate pe măsurători şi observaţii în zona, superioare celor de mai sus, calculul se va face ţinând seama de aceste date. 5.14.3.5 În ipoteza de calcul cu instalatia în stare de funcţiune nu se va ţine seama de sarcina rezultată din chiciura. 5.14.3.5 Calculele de dimensionare şi verificare ale pilonilor se vor face pentru cazul cel mai defavorabil rezultat din combinarea sarcinilor menţionate la punctele 5.14.3.1 ... 5.14.3.4. În cazul telefericelor bicablu se va lua în considerare şi ipoteza când o ramura este cu cablul purtător tensionat normal, iar cealaltă ramura fără cablu purtător. 5.14.3.6 Acţiunea dinamica pentru viteza normală de exploatare se determina majorand greutatea vehiculului încărcat la trecerea acestuia peste piloni, cel puţin cu următoarele valori: - pentru teleferice bicablu, cu: ● 20% pentru pilonii de linie; ● 100% pentru pilonii cap-statie ai telefericelor cu mers în acelaşi sens; - pentru telefericele monocablu, cu: ● 50% pentru pilonii de presiune; ● 100% pentru pilonii de tensiune şi pilonii cap-statie. 5.14.3.7 Pentru determinarea forţelor de frecare între cablu şi reazemul sau de pe pilon se vor lua în calcul următorii coeficienţi: - coeficienţii de frecare între cablul purtător şi canalul sabotului captusit cu bronz : f = 0,15 - pentru cablul purtător de construcţie închisă; f = 0,17 - pentru cablul purtător de construcţie închisă cu mai multe toroane şi cablul purtător de construcţie deschisă dintr-un toron; f = 0,08 - pentru sabotii cu rulouri; - coeficienţii de frecare pe bateria cu role la telefericele monocablu: f = 0,03 - pentru regim de antrenare; f = 0,015 - pentru regim de franare; - coeficientul de franare pe bateria cu role a cablurilor tractoare la telefericele bicablu: f= 0,025. 5.14.3.8 Efectele forţelor de frecare se vor lua în considerare pentru cazul cel mai defavorabil, respectiv: - în acelaşi sens pe ambele ramuri pentru a obţine momentul maxim de incovoiere; - în sens contrar pe cele doua ramuri pentru a obţine momentul maxim de torsiune. 5.14.3.9 Presiunea vantului asupra cablurilor, vehiculelor şi pilonilor se va lua în calcul, considerându-se ca acţionează după următoarele direcţii: - vant perpendicular pe axa instalaţiei, presiunea dinamica a vantului fiind considerată ca o forta orizontala; - dintr-o direcţie care face un unghi de 45° cu axa telefericului, presiunea dinamica a vantului fiind considerată tot ca o forta orizontala (pentru calculul de verificări la piloni). 5.14.3.10 Valoarea presiunii dinamice a vantului se considera: - pentru instalatia în stare de funcţiune ......... 20 daN/m²; - pentru instalatia în repaus .................... 120 daN/m²; - pentru vant ascendent ........................... 40 daN/m². 5.14.3.11 În calcul se admit coeficienţii aerodinamici: - pentru cabluri închise ...............................1,10; - pentru cabluri cu toroane ........................... 1,20; - pentru piloni executaţi din teava ................... 1,00; - pentru baterii cu role precum şi pentru caruciorul şi suspensia vehiculelor ...................................... 1,60; - pentru vehicule (neincarcate) cu dispozitive de prindere a sarcinii .................................................. 1,50; - pentru vehicule (încărcate) cu dispozitive de prindere a sarcinii .................................................. 2,50. 5.14.3.12 Suprafaţa pe care acţionează vantul în cazul vehiculelor (neincarcate sau încărcate) se va determina prin calcul. 5.14.3.13 Lungimea cablului pe care acţionează vantul, aferentă unui pilon, se determina făcând semisuma lungimii cablului (pe inclinare) dintre deschiderile adiacente pilonului considerat; în cazul deschiderilor mai mari de 400 m, lungimea cablului pe care acţionează vantul se determina cu relaţia: L = 240 + 0,4 x lungimea reală, în metri. OBSERVATIE: Prin lungimea reală se înţelege semisuma lungimilor deschiderilor adiacente pilonului considerat. 5.14.4 Coeficienţi de siguranţă 5.14.4.1 Dimensionarea structurilor portante ale pilonilor trebuie ficuta ţinând seama şi de acţiunea forţelor dinamice, când telefericul este în funcţiune. 5.14.4.2 La dimensionarea elementelor componente ale pilonilor se vor respecta standardele în vigoare nedepasind 0,80 din rezistenta de calcul. 5.14.4.3 Deformatiile elastice din cauza torsiunii sau din alte cauze, trebuie să fie limitate astfel încât sa nu pericliteze stabilitatea cablului. 5.14.4.4 În condiţiile de încărcare cele mai defavorabile, indiferent dacă telefericul este în stare de funcţionare sau repaus, fundaţia pilonului trebuie să aibă un coeficient de siguranţă la alunecare, rasturnare şi smulgere de minim 1,50 fără a tine seama de impingerea pasiva a terenului de fundare; de impingerea pasiva a terenului se poate tine seama numai în cazul când fundarea se face pe stanci sau roci compacte. 5.15 Vehicule 5.15.1 Alcătuire. Elemente constructive. 5.15.1.1 Vehiculele telefericelor sunt alcătuite, în general din trei părţi: - caruciorul de rulare sau dispozitivul de cuplare pe cablu a vehiculului; - suspensia vehiculului; - cupa, containerul sau dispozitivul special de prindere a sarcinii. 5.15.1.2 Vehiculele în stare încărcată, nu trebuie să se incline cu mai mult de 8°, la o presiune dinamica constanta a vantului de 16 daN/m². 5.15.1.3 Toate vehiculele trebuie numerotate vizibil. 5.15.1.4 Ţevile folosite la construcţia vehiculelor trebuie să aibă interiorul protejat contra coroziunilor iar grosimea peretelui trebuie să fie de minim 2,50 mm. Raza interioară a coturilor de teava trebuie să fie de cel puţin 2 ori diametrul tevii iar ovalizarea în zona coturilor nu trebuie să depăşească 12%. 5.15.1.5 Vehiculele vor trebui să ofere o suficienta stabilitate şi siguranţa de circulaţie în condiţiile de pante şi rampe cu racordari admise. 5.15.1.6 Diametrul rotilor de rulare, de regula, va fi 200 ... 250 mm iar lăţimea rotii de 80....100mm. 5.15.1.7 Numărul necesar de roti ale caruciorului se vor alege astfel încât raportul între presiunea ce revine unei roti (din greutatea proprie şi sarcina utila a vehiculului) şi tensiunea medie din cablul purtător sa corespundă prescripţiei tehnice. 5.15.1.8 Canalele rotilor caruciorului pot fi, după caz, prevăzute cu bandaje de cauciuc sau alt material elastic corespunzător, justificandu-se aceasta prin proiect. 5.15.1.9 Tipul de cuplare a vehiculelor pe cablu se alege în funcţie de panta liniei telefericului. 5.15.1.10 Rolele caruciorului trebuie să fie montate pe balansiere articulate între ele. Balansierele, organele de fixare a cablurilor şi axul de suspensie a vehiculului trebuie să fie amplasate astfel încât acţiunea caruciorului pe cablu să fie repartizata în mod egal pe role. 5.15.1.11 Modificarea presiunilor pe role datorită balansarii vehiculelor la trecerea peste piloni sau în urma accelerarilor sau decelerarilor nu trebuie să determine ridicarea caruciorului de pe cablu; de asemenea, nu trebuie să se producă o deraiere a caruciorului datorită unei forte laterale provenită de la vant sau de la o franare brusca. 5.15.1.12 În cazul când calea de rulare a vehiculului este construită din două cabluri purtătoare, la o inclinare transversala a caruciorului de 8% rolele nu trebuie să se ridice de pe cablu. 5.15.1.13 Cablurile care exercită o acţiune asupra caruciorului trebuie să fie dispuse, pe cat posibil, simetric în raport cu planul vertical de simetrie al caruciorului cu role. 5.15.1.14 Canalul rolelor caruciorului trebuie să aibă o adancime de minim 0,40 din diametrul cablului purtător. 5.15.1.15 La telefericele bicablu cu mers în acelaşi sens, creşterea cu 40% a tensiunii maxime în cablul tractor la miscarea uniforma avută în vedere în calcul, nu trebuie să dea naştere la forte care să ridice caruciorul de pe cablul purtător. 5.15.1.16 Vehiculele şi dispozitivele de cuplare trebuie să fie marcate din fabricaţie, prin doua numere despărţite printr-o linie; numărul lotului şi respectiv numărul dispozitivului. 5.15.1.17 Vehiculele pot fi prevăzute cu unul sau mai multe dispozitive de cuplare automată, respectând coeficientul de siguranţă la alunecarea pe cablu. 5.15.1.18 Carucioarele cu role ale vehiculelor cu mers pendular se recomanda să fie prevăzute cu razuitoare de zapada (chiciura) la extremitatile caruciorului. 5.15.2 Dimensiuni. Gabarite. 5.15.2.1 Forma şi dimensiunile vehiculelor trebuie în asa fel alese încât să se asigure o manevrare şi circulaţie uşoară a acestora precum şi gabaritele de libera trecere pe traseu şi în staţii prevăzute în prescripţia tehnica. 5.15.2.2 Gabaritul caruciorului trebuie să asigure trecerea normală a acestuia peste sabotii pilonilor chiar şi în cazul când vehiculul este înclinat transversal datorită vantului maxim admis pentru instalatia în funcţiune. 5.15.2.3 Forma şi dimensiunile dispozitivelor de cuplare fixa la cablul purtător-tractor, cat şi ale suspensiei vehiculului trebuie să fie concepute şi executate astfel încât să asigure trecerea corecta şi fără socuri prin canalele rotilor (de antrenare şi de întoarcere) precum şi peste sau pe sub rolele pilonilor de pe linie, chiar şi în cazul când vehiculul este înclinat în sens transversal către exteriorul sau interiorul liniei, cu un unghi de 8°. Strângerea pe cablu a dispozitivului nu trebuie să producă strivirea sarmelor din stratul exterior al cablului; muchiile interioare de la capetele dispozitivului (la intrarea şi ieşirea cablului) vor fi rotunjite corespunzător, pentru a se evita strivirea sarmelor. Prevederile alineatului precedent, cu excepţia condiţiilor de trecere prin canalele rotilor de antrenare şi întoarcere, sunt valabile şi în cazul dispozitivelor cu cuplare-decuplare în staţii. 5.15.2.4 La trecerea dispozitivului de cuplare fixa pe canalul rotilor de antrenare sau de întoarcere, unghiul maxim de deviatie al cablului ridicat din canal nu trebuie să fie mai mare de 9° faţă de tangenta cercului. 5.15.2.5 Socul, respectiv balansarile produse la franarea telefericului, în condiţiile cele mai defavorabile (vehicule încărcate, panta maxima) nu trebuie să producă lovirea vehiculului de cablurile instalaţiei. 5.15.3 Sarcini de calcul 5.15.3.1 La calculul vehiculelor trebuie să se ţină seama atât de forţele principale (masa proprie, sarcina utila etc.), cat şi de forţele secundare (presiunea maxima a vantului, efortul de demarare şi franare a mecanismului de antrenare). 5.15.3.2 La stabilirea sarcinii utile a unui vehicul se vor avea în vedere capacitatea vehiculului (în
62. mc)şi masa specifică a materialului de transportat (felul sau natura materialului), pentru care se proiectează telefericul. 5.15.4 Echipamentul vehiculelor 5.15.4.1 Toate vehiculele cu cupe basculante trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de zavorare şi deszavorare, după caz, manuală sau automată pentru descărcarea vehiculelor prin basculare (turnarea cupei). 5.15.4.2 Vehiculele cu dispozitive speciale de prindere a sarcinilor (busteni, material lemnos despicat etc.) vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare în poziţia "prins" (închis) a dispozitivului de prindere a sarcinii. 5.15.4.3 Telefericele vor fi prevăzute cu un vehicul de revizie, întreţinere, reparatie şi verificare a liniei denumit în continuare vehicul de revizie. 5.15.4.4 Vehiculul de revizie trebuie să fie astfel conceput încât să asigure transportul în condiţii de siguranţă a personalului de revizie, întreţinere, reparatie şi verificare a liniei. 5.15.4.5 Vehiculul de revizie trebuie să fie prevăzut cu: - trusa de scule necesare; - mijloacele de salvare prevăzute prin proiect; - centuri de siguranţă; - aparat de radioemisie; - materiale necesare pentru intervenţie, întreţinere, revizie, reparatie şi verificare a liniei. 5.15.4.6 Vehiculul de revizie va fi vopsit într-o culoare vizibila la distanta. 5.15.4.7 Pentru sporirea siguranţei în funcţionare vehiculul de revizie cu cuplare şi decuplare în staţii, poate fi prevăzut cu doua dispozitive de prindere. 5.15.4.8 Telefericele cu cabluri purtătoare vor fi prevăzute cu un vehicul independent şi special construit, pentru ungerea cablurilor purtătoare sau cu un dispozitiv de ungere antrenat de vehiculul de revizie. 5.15.5 Coeficienţi de siguranţă 5.15.5.1 Rezistenta la alunecare pe cablul tractor sau pe cablul purtător-tractor a dispozitivelor de prindere fixa sau de cuplare-decuplare în staţii trebuie să fie de cel puţin 2 ori componenta forţei data de vehiculul încărcat pe panta maxima a cablului, în orice condiţii de ungere a acestuia şi în nici un caz sa nu fie mai mica decât masa vehiculului încărcat. Rezistenta la alunecare se determina ţinând seama de un coeficient de frecare între dispozitivul de cuplare şi cablu de 0,15. 5.15.5.2 Distanta între marginile Sicilor dispozitivului de prindere (cuplare) fixa sau de cuplare-decuplare în staţii trebuie să fie astfel stabilită încât strângerea cablului să fie asigurată, chiar dacă diametrul cablului ar suferi o reducere egala cu 10 %; în aceasta situaţie distanta minima rămasă între marginile Sicilor trebuie să fie de 1 mm. 5.15.5.3 Forta de strangere a Sicilor dispozitivelor de prindere (cuplare) fixa sau de cuplare-decuplare în staţii nu trebuie să scada cu mai mult de 25% în cazul micsorarii cu 10% a diametrului cablului ca urmare a uzurii acestuia. Cursa libera a arcurilor va fi utilizata în proporţie de maxim 80%. 5.15.5.4 La intrarea în staţii trebuie prevăzute dispozitive de control a decuplarii care să provoace automat oprirea instalaţiei în cazul nedecuplarii. 5.15.5.5 Toate elementele de rezistenta care intră în alcătuirea vehiculului vor avea coeficientul de siguranţă la solicitări statice de minim 5 faţă de rezistenta la rupere a materialului. 5.16 Echipamentul de antrenare, comanda, securitate, protecţie, semnalizare, telecomunicaţie, măsura şi iluminat. 5.16.1 Prevederi generale 5.16.1.1 Grupul de antrenare trebuie să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a telefericului atât în timpul exploatării cat şi în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere, reparatie şi verificare a liniei cu vehiculul de revizie. 5.16.1.2 Prevederea cu grup de antrenare de rezerva este obligatorie numai atunci când acesta este stabilit prin proiect. 5.16.1.3 În regim de funcţionare automotor, telefericul trebuie să fie asigurat, prin motor, cu un moment de franare care să împiedice depăşirea vitezei nominale cu mai mult de 10%. 5.16.1.4 Transmisia între motor şi roata de antrenare se va realiza prin elemente mecanice, hidraulice sau combinate; nu este admisă transmisia prin curele late. 5.16.1.5 Transmisia dintre motorul de rezerva, în cazul în care este prevăzut conform pct. 5.16.1.2 şi roata de antrenare trebuie să îndeplinească condiţiile de la pct. 5.16.1.4; se admite şi transmisia prin lanturi. 5.16.1.6 La antrenarea cu motorul de rezerva se recomanda sa nu se depăşească vitezele: - la telefericele cu mers în acelaşi sens ........... 1,80 m/s; - la telefericele cu mers pendular .................. 3,00 m/s. 5.16.1.7 În scopul reviziei şi a controlului liniei, grupul de antrenare trebuie să asigure funcţionarea instalaţiei cu o viteză de 0,30 m/s până la 1,00 m/s pe o durată corespunzătoare pentru executarea operaţiei respective. 5.16.1.8 Pentru revizie şi întreţinere, telefericele cu mers în acelaşi sens trebuie să aibă posibilitatea de a fi antrenate în sens contrar sensului normal. Se recomanda ca în cazul când s-a prevăzut grup sau motor de revizie, antrenarea în sens contrar să se efectueze cu acesta. 5.16.1.9 Se admite actionarea grupului de antrenare principal şi după caz şi a celui de rezerva prin motoare cu combustie interna, maşini cu abur, motoare hidrostatice sau prin alte mijloace, în cazurile stabilite prin documentaţia tehnica, cu respectarea condiţiilor de securitate prevăzute în prescripţia tehnica. 5.16.1.10 Telefericele automotoare prevăzute cu regulator de viteza hidro sau aerodinamic, vor fi dotate cu un motor calculat astfel încât să permită antrenarea liniei la începutul exploatării ca de exemplu după perioadele de golirea liniei. 5.16.2 Elemente de calcul şi siguranţa 5.16.2.1 Grupurile de antrenare principal şi de rezerva, inclusiv motoarele şi franele, trebuie să fie dimensionate pentru condiţiile cele mai defavorabile de încărcare a liniei, specifice fiecărui teleferic în mers de regim. Pentru pornirea în sarcina, telefericul fiind încărcat defavorabil antrenarii se admite o suprasarcina a motoarelor electrice alimentate de la reţea de cel mult 1,5 ori puterea maxima de regim. La telefericele cu mers în acelaşi sens se va avea în vedere sa nu se depăşească frecventa de conectare stabilită prin standard sau norma interna pentru motorul respectiv. 5.16.2.2 Dimensionarea organelor principale ale grupului de antrenare care privesc direct securitatea instalaţiei se va face ţinându-se seama de solicitarile statice şi dinamice maxime, precum şi de rezistenta la oboseala a materialului folosit. Coeficientul de siguranţă la solicitarea statica maxima nu va fi mai mic de 5 faţă de rezistenta la rupere a materialului. 5.16.2.3 Pentru ca roata de antrenare să poată transmite cablului forta de antrenare sau franare, trebuie satisfăcută condiţia minima: T ─ ≤ e^μα, unde: t T = tensiunea maxima în cablul tractor sau purtător-tractor la intrarea pe roata de antrenare (regim de antrenare), respectiv la ieşirea de pe roata de antrenare (regim de franare); t = tensiunea minima în cablul tractor sau cablul purtător-tractor la intrarea pe roata de antrenare (regim de antrenare) respectiv la ieşirea de pe roata de antrenare (regim de franare); e = 2,718; α = unghiul real de înfăşurare al cablului pe roata de antrenare (dacă roata are mai multe canale, α reprezintă suma unghiurilor de înfăşurare); μ = coeficient de frecare între cablu şi canalul rotii de antrenare. 5.16.2.4 Calculul de verificare se va face cu următoarea relaţie: t + KU ────── ≤ e^μα , unde t unde U = forta periferica maxima la roata de antrenare; K = 1,20 (coeficient de siguranţă); t, e, μ şi α = idem ca la pct. 5.16.2.3. 5.16.2.5 Tensiunile T şi t se determina pentru situaţia cea mai defavorabila antrenarii (sau franarii), luându-se în calcul şi forţele de inertie. Spre exemplu, la telefericele cu mers în acelaşi sens având vehiculele cu cuplare automată în staţii, situaţia cea mai defavorabila se poate considera: - existenta pe una din ramuri a vehiculelor încărcate la distanta minima între ele; - existenta pe cealaltă ramura a vehiculelor goale la distanta dubla faţă de cea minima. 5.16.2.6 Coeficienţii de frecare μ se recomanda să aibă următoarele valori: - roata cu canalul captusit cu lemn sau piele ......... 0,15; - roata cu canalul captusit cu aluminiu având duritatea Brinell de 50 HB ........ 0,20; - roata cu canalul captusit cu cauciuc sau materiale plastice (Kautex) ...............................................0,22-0,25. 5.16.2.7 Rotile de antrenare trebuie să aibă numai canale captusite. 5.16.2.8 Viteza motorului principal trebuie să se menţină aproximativ constanta neadmitandu-se variatii mai mari de 5% indiferent de încărcarea liniei. 5.16.2.9 Accelerarea la pornire nu trebuie să depăşească 0,30 m/s2. 5.16.2.10 Antrenarea telefericului trebuie să se deconecteze automat la punerea în funcţiune a franelor. 5.17 Echipamentul de franare 5.17.1 Prevederi generale 5.17.1.1 Funcţie de tipul telefericului, grupul de antrenare va fi prevăzut cu frane, comandate independent, după cum urmează:
63. a)telefericele cu mers pendular şi cele cu mers în acelaşi sens vor avea grupul de antrenare prevăzut cu cel puţin două frane, astfel: ... - frana de serviciu curenta, cu comanda, automată; - frana de siguranţă cu comanda manuală.
64. b)telefericele cu mers pendular şi telefericele cu mers în acelaşi sens prevăzute cu grup de antrenare, acţionate cu motoare hidrostatice, motoare cu combustie interna trebuie să fie prevăzute cu aceleaşi echipamente de franare arătate la lit. a). ... În cazul telefericelor (indiferent de sensul de mers) cu grup de antrenare acţionat cu motor hidrostatic şi viteze de cel mult 3,00 m/s se admite lipsa franelor de serviciu, în cazul când comanda de oprire (scurtcircuitarea pompei) conduce şi la franarea instalaţiei; asemenea situaţii vor fi justificate prin documentaţia tehnica. 5.17.1.2 La instalaţiile echipate cu mai multe frane se vor lua măsuri, ca intrarea acestora în funcţiune sa nu se facă simultan, pentru a se evita suprasolicitarea instalaţiei. 5.17.1.3 Franele trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea de reglare pentru: - mărirea momentului de franare; - mărirea jocului sabot-tambur, respectiv a jocului disc-placa de apasare, frana fiind deschisă; - timpul de închidere a franei. 5.17.1.4 Franele vor fi de tipul normal închis. Efortul de franare va fi dat de greutăţi sau elemente elastice (arcuri). Dacă efortul de franare este dat de elemente elastice (arcuri) trebuie asigurata condiţia ca în cazul ruperii unuia din arcuri, momentul de franare capabil să fie cel puţin 80% din cel iniţial; se recomanda ca la sarcina nominală, arcurile să fie solicitate la eforturi egale cu 80% din cele admise pentru materialul din care sunt executate. 5.17.1.5 Transmisia comenzii de deschidere a franei poate fi mecanică, hidraulica, pneumatica sau combinata. La transmisiile hidraulice sau pneumatice se vor utiliza elemente (conducte, fitinguri, organe de închidere, reglaj şi actionare) a căror presiune nominală este cel puţin de 3 ori mai mare decât presiunea la care urmează sa lucreze. Sarcina pe fiecare organ de lucru trebuie să se distribuie uniform. Pentru circuitul de deschidere a franei se admite ca presiunea să fie cel puţin de 2 ori mai mare decât presiunea la care urmează sa lucreze. 5.17.1.6 La grupurile de antrenare care necesita cupluri mari de franare (telefericele automotoare), franarea continua şi constanta se va face utilizând o frana mecanică (regulator hidraulic sau aerodinamic) sau electromotoare de construcţie specială. 5.17.2 Elemente de calcul şi siguranţa 5.17.2.1 Frana de serviciu trebuie să funcţioneze automat în momentul în care:
65. a)se întrerupe alimentarea cu curent electric a motorului de antrenare, indiferent de cauza (întreruperea alimentarii cu energie electrica, scăderea tensiunii de alimentare sub limitele admisibile, întreruperea unei faze la sistemele trifazate, suprasarcina, respectiv creşterea curentului peste limitele admise etc.); ...
66. b)este depăşită viteza admisă a vehiculelor cu mai mult de 10% (la instalaţiile care trebuie să fie prevăzute cu limitatoare de viteza); ...
67. c)intervine un deranjament la circuitele de securitate, control sau blocare; ...
68. d)intră în funcţiune limitatoarele de fine cursa din staţii; ...
69. e)cablul tractor intră în contact cu cablul purtător sau cu pământul, sau deraiaza şi este reţinut sub ghidajele lui inferioare (la instalaţiile la care trebuie să se prevadă controlul acestui contact prin circuitul de blocaj, ca recomandare); ...
70. f)cablul purtător-tractor este deraiat de pe bateria cu role (la instalaţiile la care aceasta deraiere a cablului este controlată, prin circuitul de blocaj); ...
71. g)cablul telefonic sau cablul purtător-tractor al ramurii opuse intră în contact cu vehiculul (la instalaţiile la care s-a prevăzut controlul acestui contact prin circuitul de blocaj); ...
72. h)contragreutatea sau caruciorul de întindere ajung la sfârşitul cursei admise; ...
73. i)nu se efectuează corect o cuplare-decuplare automată a vehiculelor la cablul tractor sau purtător-tractor la ieşirea respectiv intrarea în staţii (la instalaţiile la care trebuie să se prevadă controlul acestei operaţii prin circuitul de blocaj); ...
74. j)acţionează butoanele de blocaj din staţii, cantoane de paza sau de la piloni. ... 5.17.2.2 Frana de siguranţă trebuie să acţioneze direct asupra rotii de antrenare. Celelalte frane pot sa acţioneze pe arborele de intrare în reductor sau pe arborii intermediari, între ultimul cuplaj elastic şi roata de antrenare. 5.17.2.3 În cazul utilizării unei transmisii hidrostatice (folosindu-se motoare hidrostatice) prevăzute cu frane, închiderea şi deschiderea franelor trebuie să fie condiţionată de oprirea, respectiv pornirea motorului hidrostatic, ca şi în cazul actionarii electrice. Frana va fi amplasata în lantul cinematic al antrenarii, între ultimul cuplaj elastic şi roata de antrenare. 5.17.2.4 Fiecare din franele telefericelor cu mers pendular trebuie să asigure o decelerare de minim 0,50 m/s², dar nu mai mare de 1,25 m/s². 5.17.2.5 Fiecare din franele telefericelor cu mers în acelaşi sens, având vehiculele cu cuplare-decuplare automată în staţii, trebuie să asigure o decelerare de minim 0,1 (v + 1) m/s², dar nu mai mica de 0,20 m/s², respectiv de maxim 0,5 (v +1) m/s², dar nu mai mare de 2,00 m/s², unde: v = viteza de exploatare a telefericului, în m/s. 5.17.2.6 La telefericele cu mers în acelaşi sens având vehiculele cu cuplare fixa la cablul purtător-tractor, decelerarea minima va fi cea prevăzută la punctul 5.17.2.5, iar cea maxima de 0,25 (v + 1) m/s², dar nu mai mare de 1,25 m/s². 5.17.2.7 Momentul de franare nu trebuie să scada cu mai mult de 25% pentru o uzura de 1 mm din grosimea captuselii franei. Compensarea uzurii captuselii franei sau placii de presiune trebuie să fie posibila fără demontarea franei. 5.17.2.8 Momentul de franare capabil al franelor se va alege astfel încât să se asigure raportul: M(FN) ──── ≥ k, unde: M(
75. s)M(FN) = momentul de franare capabil al franei; M(
76. s)= momentul static determinat cu încărcarea cea mai defavorabila; k = 1,50 - coeficient de siguranţă la franare. 5.17.2.9 Elementele componente ale franelor trebuie dimensionate pentru un coeficient de siguranţă la sarcina statica de minim 5 în raport cu rezistenta de rupere a materialului. La dimensionarea franelor se va ţine seama de încălzire. 5.17.2.10 Între circuitul de alimentare al motorului şi frana de serviciu trebuie să se prevadă o interblocare electrica automată, astfel ca orice actionare a franei menţionate sa conducă automat la întreruperea alimentarii motorului. Alimentarea motorului trebuie să fie precedată sincronizat şi automat de deschiderea franei de serviciu; posibilitatea de comanda separată a deschiderii franei de serviciu, independent de alimentarea motorului, este interzisă. 5.17.2.11 Între circuitul de alimentare al motorului şi franele de siguranţă ale grupului de antrenare, trebuie să existe o interblocare electrica automată astfel ca orice actionare a uneia din franele menţionate sa conducă automat la întreruperea alimentarii motorului. Posibilitatea de alimentare a motorului fără ca frana de siguranţă să fie complet deschisă este interzisă. 5.17.2.12 Traductoarele electrice de comanda sau blocare (microcontacte etc.) montate la franele de serviciu şi de siguranţă se vor amplasa astfel încât să fie acţionate de elementele de execuţie ale acestora. 5.18 Echipamentul electric 5.18.1 Generalitati 5.18.1.1 La proiectarea, execuţia, exploatarea şi întreţinerea părţii electrice respectiv la alegerea echipamentelor şi aparatelor folosite pentru instalatia electrica a telefericelor se vor respecta, pe lângă prevederile prescripţiei tehnice şi prevederile corespunzătoare din standardele, normele interne şi normativele specifice în vigoare. 5.18.1.2 Echipamentul electric al telefericului se compune din: - echipamentul electric de alimentare şi racordare la sursa de curent; - echipamentul electric de actionare, comanda şi protecţie; - instalaţii şi componente de securitate; - instalaţii şi aparate de semnalizare, telecomunicaţie şi măsura; - echipamentul electric pentru iluminat, încălzire, ventilaţie şi condiţionarea aerului. 5.18.1.3 Prescripţia tehnica se referă la echipamentul şi aparatajul electric destinat sa funcţioneze în condiţii normale de mediu. Pentru cazul funcţionarii în altfel de medii (toxice, corosive, cu pericol de incendiu sau explozie etc.) vor fi respectate atât condiţiile prevăzute în prescripţia tehnica cat şi condiţiile tehnice suplimentare specifice mediului, care să asigure funcţionarea corespunzătoare a echipamentului şi aparatajului menţionat, în depline condiţii de securitate; condiţiile tehnice suplimentare vor fi incluse în documentaţia de execuţie, respectiv în desenul tip de ansamblu şi în cartea telefericului-partea de construcţie. 5.18.1.4 Materialele electrice utilizate în construcţia telefericelor trebuie să corespundă standardelor şi normelor interne în vigoare. 5.18.2 Echipamentul electric de alimentare şi racordare la sursa de curent 5.18.2.1 Telefericele pot fi alimentate cu curent electric direct de la reţeaua de utilizare industriala sau publică cu tensiunea în limita admisă de normativele în vigoare, de la un transformator de forta propriu sau comun şi altor instalaţii sau de la o sursa de curent propriu (grup electrogen etc.). 5.18.2.2 Coloanele de alimentare electrica pot fi aeriene (pe stâlpi) sau subterane; se recomanda ca acestea să fie pe cat posibil subterane. 5.18.2.3 Circuitul de alimentare al fiecărui teleferic, care pleacă de la un acelaşi tablou electric general, trebuie să fie prevăzut, în cabina postului de comanda aproape de pupitrul de comanda, cu un automat principal de comanda şi protecţie şi cu un intreruptor manual de intervenţie (separator de curent), aceasta din urma fiind montat înaintea intreruptorului automat. 5.18.2.4 Nu se admit racordari sau bransamente de la surse de curent cu caracter provizoriu sau improvizate. 5.18.2.5 Curentul de alimentare al telefericelor poate fi alternativ sau continuu. Curentul continuu poate fi obţinut fie de la un grup electrogen propriu, fie de la reţeaua de curent alternativ cu ajutorul unui convertizor sau a unui redresor de curent. Tensiunile şi frecventa pentru curentul alternativ şi tensiunile pentru curent continuu sunt admise în limita normativelor în vigoare. 5.18.2.6 Circuitele electrice de tensiuni joase care pleacă din tabloul electric general vor fi prevăzute, după caz, cu transformatoare de forta. 5.18.3 Echipamentul electric de actionare, comanda şi protecţie 5.18.3.1 Motoarele electrice trebuie să fie de o construcţie corespunzătoare regimului şi mediului de lucru stabilit prin documentaţia tehnica. Din punct de vedere al execuţiei motoarele electrice trebuie să corespundă standardelor şi normelor în vigoare. 5.18.3.2 Toate dispozitivele de comanda, ca parghii, roti de comanda, manete, butoane etc. vor purta indicaţii clare asupra scopului şi sensului de actionare, în vederea excluderii oricăror confuzii sau manevrari gresite se admite utilizarea unor simbolizari sugestive (sageti, figuri etc.). 5.18.3.3 Actionarea manetelor, rotilor de comanda etc. ale aparatelor electrice trebuie să se poată face cu efort redus; poziţia de zero a controlerelor sau reost