PRESCRIPTIE TEHNICA*) din 5 decembrie 2003

PRESCRIPTIE TEHNICA*) din 5 decembrie 2003 PT C 1-2003, ediţia 1, "Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea cazanelor de abur şi de apă fierbinte, supraîncălzitoarelor şi a economizoarelor independente" Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 914 bis din 20 decembrie 2003 ---------- Notă ... *) Aprobată de Ordinul nr. 304 din 5 decembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 914 din 20 decembrie 2003. Anexa Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat -ISCIR- - REGLEMENTARE TEHNICA NAŢIONALA - PRESCRIPŢIE TEHNICA PT C 1-2003 CERINŢE TEHNICE PRIVIND MONTAREA, INSTALAREA, EXPLOATAREA, VERIFICAREA TEHNICĂ ŞI REPARAREA CAZANELOR DE ABUR ŞI DE APĂ FIERBINTE, SUPRAÎNCALZITOARELOR ŞI A ECONOMIZOARELOR INDEPENDENTE COLECŢIA INSPECŢIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT - ISCIR - - EDIŢIE OFICIALĂ - Indicativ: PT C 1-2003 Ediţia l 1 GENERALITĂŢI 1.1 Scop Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la cazane de abur şi de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare independente, denumite în continuare "cazane". Prezenta prescripţie tehnică conţine cerinţele minime privind montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea cazanelor de abur şi de apă fierbinte, supraîncălzitoarelor şi economizoarelor independente şi se adresează agenţilor economici, autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT, şi utilizatorilor fără a interzice, restrânge sau împiedica introducerea pe piaţă şi/sau exploatarea cazanelor care respectă condiţiile tehnice din prezenta prescripţie tehnică. Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare pentru instalaţiile şi echipamentele sub presiune în categoria cărora se integrează şi cazanele de abur şi de apă fierbinte, supraîncălzitoarele şi economizoarele independente. 1.2 Domeniu de aplicare Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică cazanelor cu presiunea nominală a aburului mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar) sau temperatura maximă a apei fierbinţi mai mare de 110°C. Prin "cazan de abur" se înţelege instalaţia care produce abur la o presiune mai mare decât cea atmosferică şi care este utilizat în afara acestei instalaţii, folosind căldura produsă prin arderea combustibililor, căldura recuperată din gazele fierbinţi rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice. RECOMANDARE - Se recomandă utilizarea cazanelor de abur şi de apă fierbinte cu eficienţă energetică cel puţin egală cu 89% pentru combustibili lichizi şi gazoşi. De la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice au dreptul să fie comercializate, montate/instalate, exploatate şi reparate în România următoarele cazane de abur şi de apă fierbinte: - cele care poartă marcajul naţional de conformitate CS, aplicat de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CS redactată în limba română; - cele care poartă marcajul european de conformitate CE, aplicat de un producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CE tradusă în limba română; - cele construite înainte de data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, care vor respecta prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare la data construirii. Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei prescripţii tehnice:

1. a)cazanele locomotivelor de cale ferată, cazanele instalate pe vagoane şi care sunt destinate tracţiunii sau încălzirii trenurilor, cazanele instalate pe vase maritime şi fluviale sau pe alte mijloace de plutire; aceste instalaţii sunt supuse reglementărilor tehnice elaborate de ministerele de resort; ...
2. b)schimbătoarele de căldură înglobate într-un proces tehnologic industrial şi a căror funcţie este în principal răcirea diferitelor fluide (medii) între anumite limite impuse de procesul tehnologic respectiv şi numai în secundar de a produce abur/apă fierbinte sau de a supraîncălzi abur; ...
3. c)aparatele de vulcanizare cu foc direct; ...
4. d)cazanele care au ca agent termic alt fluid decât apa (de exemplu: difil, difenil, uleiuri organice, soluţii amoniacale etc.), pentru care prezenta prescripţie tehnică are caracter de recomandare, iar condiţiile tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea se stabilesc prin documentaţia tehnică aferentă; ...
5. e)cazanele de abur din componenţa obiectivelor nucleare. ... 1.3 Referinţe normative Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, normative, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale. 1.3.1 Legi şi hotărâri ● Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ● Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii ● Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale ● Decret nr. 290/1977 privind norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor ● Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune ● Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat ● Hotărârea Guvernului nr. 394/1995 privind obligaţiile ce revin agenţilor economici-persoane fizice sau juridice-în comercializarea produselor de folosinţă îndelungată destinate consumatorilor, republicată în 1997 ● Hotărârea Guvernului nr. 1.022/2002 privind "Produse şi servicii care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului" ● Hotărârea Guvernului nr. 1.337/2001 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune ● Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, aprobată prin Legea nr. 11/1994 ● Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr, 88/2003 privind procedura de atestare tehnico-profesională a specialiştilor verificatori de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi experţilor tehnici de calitate pentru lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale ● Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 323/2000 privind aprobarea unor regulamente, după cum urmează: - Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi utilizate la lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. I la ordin) - Regulamentul privind verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a lucrărilor de montaj pentru lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. II la ordin) - Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare a lucrărilor de montaj pentru lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. III la ordin) - Manualul dirigintelui de şantier pentru lucrările de montaj pentru lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. IV la ordin) - Regulamentul privind controlul lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale (prezentat în anexa nr. V la ordin) - Regulamentul privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor de către specialiştii desemnaţi prin ordin al ministrului industriei şi comerţului pentru controlul calităţii lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, altele decât cele din sfera de activitate a ISCIR (prezentat în anexa nr. VI la ordin) ● Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 privind "Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei" şi "Norma metodologică privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare" ● Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 30 septembrie 2002. 1.3.2 Standarde şi normative Standardele şi normativele aplicabile sunt menţionate în anexa A. 1.4 Termeni şi definiţii Termenii şi definiţiile menţionate în continuare se aplică numai în sensul prezentei prescripţii tehnice. 1.4.1 acceptare - acţiunea prin care se consimte (admite, aprobă) şi se dă un acord scris privind folosirea unor materiale, proceduri etc., în baza unor verificări preliminare şi în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice. 1.4.2 agent economic - persoană juridică deţinătoare a cazanului sau autorizată de ISCIR-INSPECT IT pentru prestarea de activităţi (lucrări) specializate. Un agent economic (prestator de specialitate) poate fi autorizat de ISCIR-INSPECT IT, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, pentru activităţile specializate menţionate la pct. 1.4.5... 1.4.10. l.4.3 accident - orice eveniment care poate produce răniri, mutilări sau chiar decesul persoanelor, datorat cazanului sau exploatării acestuia. 1.4.4 accesibilitate pentru întreţinere şi utilizare - însuşire (caracteristică) a cazanului de a permite utilizatorului final sau personalului de specialitate accesul la piesele componente în timpul utilizării şi întreţinerii, fără a conduce la situaţii care pot provoca prejudicii sau răniri ale acestora. 1.4.5 activitatea de instalare - ansamblu de operaţiuni de fixare a cazanului la locul de funcţionare, de fixare a acestuia în/pe poziţia de funcţionare şi de racordare a acestuia la circuitele tehnologice de apă, aer, abur sau apă fierbinte, de combustibil, de evacuare a gazelor arse, la energia auxiliară (electrică, pneumatică sau hidraulică). 1.4.6 activitatea de montare - ansamblu de operaţiuni de reasamblare la locul de funcţionare a cazanelor vechi la care prin proiect se permite livrarea pe subansamble. Această activitate implică efectuarea unor operaţiuni asimilabile celor de la producător (de exemplu: în secţia de montaj final). Unele din operaţiunile activităţii de montare pot necesita autorizare din partea ISCIR-INSPECT IT (de exemplu: sudarea, brazarea şi alte procese speciale). Activitatea de montare a cazanelor construite anterior datei de intrare în vigoare a prezentei prescripţii tehnice poate fi efectuată numai de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT. 1.4.7 activitatea de punere în funcţiune - ansamblu de lucrări de specialitate, care definitivează montarea/instalarea cazanului la locul de funcţionare de la utilizatorul final, menite să-i confirme acestuia, pe baza încercărilor funcţionale executate în condiţii reale de lucru, disponibilitatea de funcţionare şi aptitudinea de a realiza funcţionarea la parametrii de siguranţă şi performanţă declaraţi de producător. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT. 1.4.8 activitatea de reparare - ansamblu de lucrări şi operaţii efectuate asupra cazanului pentru a-1 readuce în stare de funcţionare în condiţii de securitate. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT. 1.4.9 activitatea de examinări şi investigaţii tehnice - ansamblu de activităţi efectuate asupra cazanului în scopul determinării stării tehnice reale, în vederea luării deciziilor privind posibilitatea funcţionării în condiţii de securitate. Această activitate se va efectua ca urmare a măsurilor dispuse de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT. 1.4.10 activitatea de instalare, punere în funcţiune şi service instalaţii de automatizare şi ardere - ansamblu de lucrări de specialitate care definitivează instalarea, punerea în funcţiune, precum şi activitatea de service a instalaţiilor de automatizare şi ardere ale cazanului la locul de funcţionare de la utilizatorul final, menite să-i confirme acestuia, pe baza încercărilor funcţionale executate în condiţii reale de lucru, disponibilitatea de funcţionare a cazanului şi aptitudinea acestuia de a realiza şi funcţionarea la parametrii de siguranţă şi performantă declaraţi de producător. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT. 1.4.11 armătura brută a cazanului - dispozitive care nu se află sub presiunea mediului de lucru, destinate asigurării deservirii şi funcţionării normale şi fără pericole a focarului şi a canalelor de gaze (grătar, uşă de vizitare, gură de observare, clapetă de explozie etc.). 1.4.12 armătura fină a cazanului - dispozitive şi aparate aflate sub presiunea mediului de lucru, destinate asigurării funcţionării normale şi fără pericol a cazanului (supapă de siguranţă, indicator de nivel, organ de închidere şi reglare, aparate de măsurare, control şi protecţie etc.). 1.4.13 autorizarea funcţionării - ansamblu de activităţi de verificare şi validare a rezultatelor măsurărilor şi încercărilor funcţionale executate la punerea în funcţiune iniţială a cazanelor sau cu ocazia verificărilor tehnice periodice ale acestora, în scopul confirmării îndeplinirii condiţiilor de funcţionare în securitate a cazanelor instalate la utilizatorul final Se execută de către ISCIR-INSPECT IT sau, după caz, de către personalul de specialitate al utilizatorului, autorizat şi împuternicit de ISCIR-INSPECT IT în acest sens (RSVTI-responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor). 1.4.14 autorizaţia de montare/instalare - document emis de ISCIR-INSPECT IT prin care se atestă capabilitatea tehnică a unui agent economic de a efectua activitatea de montare, definită la pct 1.4.6, şi/sau instalare, definită la pct. 1.4.5, şi de a garanta utilizatorului final rezultatele acestora. Prin acest document i se dă utilizatorului final încrederea în prestatorul de specialitate. 1.4.15 autorizaţie - document emis de ISCIR-INSPECT IT prin care se atestă capabilitatea tehnică a unui agent economic de a efectua următoarele activităţi:
6. a)activitatea de instalare a cazanelor; ...
7. b)activitatea de montare/reparare a cazanelor; ...
8. c)activitatea de punere în funcţiune a cazanelor; ...
9. d)examinări, verificări şi investigaţii tehnice (expertize tehnice); ...
10. e)instalare, punere în funcţiune şi service instalaţii de automatizare şi ardere; ...
11. f)activitatea de elaborare a proiectelor de reparaţie; ... 1.4.16 autorizaţia de punere în funcţiune - document emis de ISCIR-INSPECT IT prin care se atestă capabilitatea tehnică a unui agent economic de a efectua punerea în funcţiune şi reglarea unui cazan, de a demonstra realizarea parametrilor declaraţi de producător şi de a instrui utilizatorul final pentru exploatarea de durată a cazanelor în condiţii de securitate. 1.4.17 avarie - orice eveniment produs la cazan sau echipamentele aferente, care periclitează funcţionarea cazanului în condiţii de securitate. 1.4.18 bloc de cazan - partea cazanului de abur sau de apă fierbinte compusă din mai multe elemente livrate în stare asamblată la locul de montaj, inclusiv construcţia metalică de susţinere. 1.4.19 cazan cu circulaţie forţată - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) în care circulaţia apei sau a amestecului apă-abur se realizează cu ajutorul unor pompe. 1.4.20 cazan cu circulaţie forţată unică - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) în care apa străbate o singură dată sistemul vaporizator, respectiv sistemul de încălzire, pentru a se transforma în abur, respectiv în apă fierbinte. 1.4.21 cazan cu circulaţie naturală - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) în care circulaţia apei sau a amestecului apă-abur se realizează ca urmare a diferenţelor de greutate specifică apărute prin încălzire/vaporizare. 1.4.22 cazan de abur cu circulaţie forţată multiplă - cazanul de abur în care amestecul apă-abur străbate de mai multe ori sistemul vaporizator pentru a se transforma integral în stare de vapori cu ajutorul pompei de circulaţie. 1.4.23 cazan mobil - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) instalat pe mijloace mobile, care prin construcţie este destinat să funcţioneze în orice loc inclusiv în timpul transportului. 1.4.24 cazan recuperator - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) care foloseşte căldura rezultată dintr-un proces tehnologic. 1.4.25 cazan stabil - cazanul (de abur sau de apă fierbinte) care prin construcţie este destinat să funcţioneze pe o fundaţie fixă. 1.4.26 cazanul diatermic - cazanul care foloseşte ca agent intermediar ulei, aburul fiind generat într-un schimbător de căldura cu agent primar uleiul, iar secundar apa. 1.4.27 ciclon separator - element al cazanului de abur destinat separării aburului de apă în scopul obţinerii aburului saturat uscat. 1.4.28 clapetă de explozie - armătură brută destinată evacuării automate în atmosferă a gazelor de ardere din focar sau din canalele de gaze, la creşterea bruscă a presiunii acestora. 1.4.29 conductă de alimentare - conducta destinată transportului apei de la dispozitivul de alimentare la cazan. 1.4.30 construcţie metalică de susţinere - construcţia metalică destinată susţinerii diferitelor părţi componente ale cazanului. 1.4.31 debit de abur de vârf- debitul maxim de abur (mai mare decât debitul nominal) la care se admite funcţionarea cazanului un interval de timp limitat. 1.4.32 debit minim de abur - debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-1 asigure la presiunea nominală a aburului. 1.4.33 debit minim reglat de abur - debitul minim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-1 asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului. 1.4.34 debit nominal de abur - debitul maxim continuu de abur pe care cazanul trebuie să-1 asigure la presiunea şi temperatura nominală a aburului. 1.4.35 debitul nominal caloric al cazanului de apă fierbinte - cantitatea maximă continuă de căldură preluată de apa fierbinte în unitatea de timp, la temperatura maximă a apei fierbinţi. 1.4.36 desen tip de ansamblu - document obligatoriu anexat la cartea cazanului care se elaborează pentru montare şi reparare, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice. 1.4.37 desen tip de ansamblu "As built" - desenul tip de ansamblu obligatoriu anexat la cartea cazanului care oglindeşte modul efectiv în care a fost montat/reparat cazanul şi în care se înscriu toate diferenţele apărute faţă de desenul tip de ansamblu elaborat iniţial. 1.4.38 dispozitiv de alimentare - echipament destinat alimentării cazanului cu apă. 1.4.39 distribuitor autorizat (recunoscut de producător) - agent economic care asigură, în principal, furnizarea cazanelor împreună cu serviciile asociate ulterioare vânzării acestora, în conformitate cu legislaţia din România. 1.4.40 economizor - partea cazanului de abur (respectiv instalaţia în cazul economizoarelor independente) destinată preîncălzirii apei de alimentare a cazanului, cu sau fără vaporizare parţială. 1.4.41 economizor izolabil - economizor echipat cu dispozitive pentru izolarea lui pe partea de apă şi de gaze. 1.4.42 ecran - schimbătorul de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de căldură se face prin radiaţie. 1.4.43 element de cazan - parte a cazanului de abur sau de apă fierbinte (tambur, colector, cameră de apă, cameră secţională, ţeava etc.) care se-află sub presiunea mediului de lucru. 1.4.44 fascicul de convecţie - schimbător de căldură format dintr-un sistem de ţevi la care transferul de căldură se face prin convecţie. 1.4.45 focar - partea cazanului în care are loc arderea combustibilului. 1.4.46 gură de cap - armătură ovală sau circulară cu dimensiunile interioare de cel puţin 110 x 310 mm, respectiv 310 mm, care permite introducerea simultană a capului şi a unui braţ cu o lampă de iluminat în spaţiul de apă-abur al cazanului în scopul constatării stării tehnice. 1.4.47 gură de curăţare - armătură ovală sau circulară cu dimensiunile interioare de cel puţin 110 x 80 mm, respectiv 80 mm, care permite curăţarea suprafeţelor din spaţiul de apă-abur. 1.4.48 gură de observare - deschidere practicată în pereţii focarului şi ai canalelor de gaze de ardere prin care se pot urmări procesele din interiorul acestora. 1.4.49 gură de vizitare - armătură de formă ovală sau circulară cu dimensiunile interioare de cel puţin 300 x 400 mm, respectiv 400 mm, care serveşte la accesul în tamburul cazanului (sau în spaţiul de apă-abur al cazanului) în scopul constatării stării tehnice. 1.4.50 indicator de nivel - armătură fină destinată indicării nivelului apei din cazanul de abur (din tambur). 1.4.51 indicator de nivel cu acţiune directă - indicatorul de nivel legat direct la spaţiile de apă şi de abur ale cazanului de abur. 1.4.52 indicator de nivel cu acţiune indirectă - aparatul care indică sau înregistrează nivelul apei din cazanul de abur prin intermediul unui dispozitiv suplimentar care transformă măsurarea înălţimii nivelului într-o indicaţie funcţie de înălţimea respectivă. 1.4.53 instalaţie de ardere - instalaţia destinată transportului combustibilului în limitele cazanului, introducerii combustibilului şi aerului sau a amestecului combustibil-aer în focar în scopul producerii şi întreţinerii procesului de ardere. 1.4.54 instalaţie pentru prelevarea probelor de apă şi abur - dispozitiv destinat prelevării probelor de apă şi abur pentru analize chimice şi fizice. 1.4.55 tamburului în scopul separării aburului de apă, spălării tamburului, răcirii aburului, purjării tamburului etc. 1.4.56 instalaţie de automatizare (monitorizare şi comandă) - ansamblul elementelor (traductoare, echipamente de prelucrare a datelor şi semnalelor, organe de execuţie, aparate de măsurare, afişare şi înregistrare a parametrilor funcţionali) cu ajutorul cărora se realizează conducerea, supravegherea şi protecţia cazanului în regim complet automat sau semiautomat. 1.4.57 instalaţii auxiliare/anexe ale cazanului - instalaţii destinate asigurării funcţionării normale a cazanului (instalaţii de alimentare cu apă, de tiraj şi insuflare, de preparare şi alimentare cu combustibil, de evacuare a cenuşii şi a zgurii, de purificare a gazelor de ardere, instalaţii de curăţare exterioară a suprafeţelor schimbătoare de căldură, de tratare a apei etc.). 1.4.58 înzidire - partea constructivă a cazanului destinată asigurării etanşeităţii focarului şi a canalelor gazelor de ardere, precum şi izolării termice a acestora. 1.4.59 izolaţie - partea constructivă a cazanului destinată izolării termice a diferitelor elemente ale cazanului. 1.4.60 limitele cazanului (pe circuitul apă-abur) - cazanul de abur sau de apă fierbinte limitat de robinetul de alimentare cu apă şi de robinetul principal de închidere, iar în lipsa acestora de primele îmbinări (sudate sau cu flanşă) ale cazanului de la conductele de legătură pentru alimentarea cu apă respectiv pentru furnizarea aburului sau a apei fierbinţi. Pentru cazanele cu supraîncălzire intermediară, limitele acestui circuit sunt definite de racordurile de intrare şi respectiv de ieşire abur intermediar rece şi cald. 1.4.61 linia de foc a cazanului - limita maximă până la care este permisă scăldarea părţilor metalice (neizolate) sub presiune ale cazanului de către flacără, gazele de ardere sau gazele fierbinţi. 1.4.62 nivelul maxim al apei - nivelul maxim de apă până la care poate funcţiona cazanul de abur fără ca apa să pătrundă în supraîncălzitor sau să fie antrenată în conducta de abur. 1.4.63 nivelul minim al apei - nivelul până la care poate scădea apa în cazan fără pericol de supraîncălzire a elementelor acestuia şi fără perturbarea circulaţiei apei. Nivelul minim corespunde cu limita inferioară de protecţie de avarie definită în prescripţia tehnică, Colecţia ISCIR, referitoare la instalaţiile de automatizare. 1.4.64 preîncălzitor de aer- instalaţia destinată preîncălzirii aerului de ardere, prin folosirea căldurii gazelor de ardere sau a aburului. 1.4.65 presiune de calcul - presiunea la care se face calculul de rezistenţă al unui element de cazan. Ea se stabileşte pornind de la presiunea maximă şi ţinând seama de presiunea hidrostatică din elementul respectiv şi de pierderile de presiune pe circuitele cazanului. 1.4.66 presiune de încercare - presiunea la care se încearcă hidraulic cazanul pentru verificarea rezistentei şi etanşeităţii acestuia, stabilită de producător sau conform pct. 5.3.3. 1.4.67 presiune maximă - presiunea maximă admisă în exploatarea cazanului şi care se înscrie pe placa de timbru a cazanului. 1.4.68 presiunea minimă a apei fierbinţi - presiunea minimă a apei din cazanul de apă fierbinte măsurată după robinetul principal şi care corespunde unei temperaturi de saturaţie mai mari cu cel puţin 20°C decât temperatura maximă a apei fierbinţi. 1.4.69 presiunea nominală a aburului - presiunea maximă continuă a aburului la ieşirea din robinetul principal de abur în condiţiile debitului nominal şi temperaturii nominale. 1.4.70 proprietar - persoană fizică sau juridică având drepturile legale de proprietate asupra cazanului. 1.4.71 robinet de alimentare cu apă - armătură fină destinată deschiderii şi închiderii circuitului de apă spre cazan. 1.4.72 robinet de control al nivelului apei - armătură fină cu ajutorul căreia se poate constata dacă nivelul apei în cazanul de abur se află între limitele admise. 1.4.73 robinet principal de închidere - armătură fină destinată deschiderii şi închiderii conductei principale de abur sau de apă fierbinte. 1.4.74 sistem vaporizator - partea sub presiune a cazanului de abur în care se produce vaporizarea apei. 1.4.75 suprafaţa de încălzire a cazanului - suprafaţa pereţilor elementelor cazanului destinată transmiterii căldurii de la sursa de căldură la mediul de lucru, măsurată pe partea sursei de căldură. 1.4.76 supraîncălzitor de abur - partea cazanului de abur, respectiv instalaţia (în cazul supraîncălzitoarelor independente), destinată ridicării temperaturii aburului peste temperatura de saturaţie a acestuia. 1.4.77 supraîncălzitor intermediar - partea cazanului de abur destinată reîncălzirii aburului după destinderea lui parţială în turbină la o temperatură egală sau apropiată de cea de supraîncălzire iniţială. 1.4.78 supraveghere permanentă - supravegherea de către personalul de exploatare a cazanelor şi a instalaţiilor anexe efectuată tot timpul cât acestea se află în funcţiune. 1.4.79 supraveghere nepermanentă - supravegherea intermitentă a cazanului în timpul funcţionării efectuată de către personalul de exploatare la intervale de timp stabilite de proiectant/fabricant, funcţie de gradul de automatizare şi de protecţie al cazanului. 1.4.80 tambur - element al cazanului de abur destinat acumulării apei şi aburului, distribuirii apei în sistemul vaporizator şi separării aburului de apă. 1.4.81 temperatura apei de alimentare - temperatura apei la intrarea în economizor sau, în lipsa acestuia, la intrarea în cazan. 1.4.82 temperatură de calcul - temperatura la care se efectuează calculul de rezistenţă al unui element de cazan. Aceasta se stabileşte pornind de la temperatura de referinţă a fluidului interior cumulată cu adaosurile de temperatură pe baza calculului de schimb de căldură. 1.4.83 temperatura maximă a apei fierbinţi - temperatura maximă admisă pentru apa fierbinte măsurată după robinetul principal al cazanului, 1.4.84 temperatura minimă a apei fierbinţi - temperatura minimă cu care apa fierbinte trebuie să între în cazan. 1.4.85 temperatura nominală a aburului - temperatura maximă continuă a aburului măsurată la ieşirea din robinetul principal de abur în condiţiile debitului nominal şi presiunii nominale. 1.4.86 uşă de vizitare - uşa montată în pereţii focarului sau ai canalelor de gaze de ardere care serveşte la accesul în focar, respectiv în canalele de gaze. 1.4.87 utilizator - persoană juridică/fizică care foloseşte/utilizează un cazan. 1.4.88 verificare tehnică periodică - activitate desfăşurată la intervale predeterminate pentru a se asigura că utilizarea cazanului în continuare satisface cerinţele de funcţionare în securitate. 1.5 Abrevieri IT - Inspecţia teritorială MApN - Ministerul Apărării Naţionale MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor PIF - Punere în funcţiune PT - Prescripţie tehnică RSL - Responsabil cu supravegherea lucrărilor RSVTI - Responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor RTAC - Responsabil tehnic cu avizarea conformă a proiectelor RTS - Responsabil tehnic cu sudura RTV - Responsabil tehnic cu verificarea proiectelor SP - Supravegherea pieţei 2 EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI INTRODUCEREA PE PIAŢĂ 2.1 Evaluarea conformităţii Evaluarea conformităţii cazanelor se efectuează înainte de introducerea pe piaţă a acestora de către organisme de certificare desemnate şi notificate. Lista organismelor de certificare desemnate şi notificate pentru evaluarea conformităţii cazanelor este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I Evaluarea conformităţii cazanelor este confirmată prin: - marcajul naţional de conformitate CS, aplicat pe cazan de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia; - marcajul european de conformitate CE, aplicat pe cazan de un producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. Cazanele vor fi însoţite de declaraţia de conformitate CS/CE redactată/tradusă în limba română. Marcajul de conformitate naţional sau european, aplicat pe cazan, semnifică faptul că respectivul cazan respectă cerinţele esenţiale de securitate. 2.2 Introducerea pe piaţă 2.2.1 Introducerea pe piaţă a cazanelor se va face conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 752/2002. Verificarea respectării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 752/2002 privind introducerea pe piaţă a cazanelor va fi efectuată de ISCIR-SP. 2.2.2 În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 752/2002, cazanele se pot introduce pe piaţă şi se pot pune în funcţiune numai dacă: - poartă marcajul naţional de conformitate CS, aplicat de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CS redactată în limba română; - poartă marcajul european de conformitate CE, aplicat de un producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CE tradusă în limba română. Marcajul de conformitate, naţional sau european, aplicat pe un cazan semnifică faptul că acesta respectă cerinţele esenţiale aplicabile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 752/2002. 2.2.3 Producătorii au obligaţia să asigure instrucţiuni complete de instalare şi utilizare în limba română, conform legislaţiei aplicabile în România, servicii de garanţie şi piese de schimb pentru cazanele introduse pe piaţă. 2.2.4 Se admit cazane procurate din import, construite înainte de intrarea în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, în conformitate cu normele oficiale ale altor ţări, cu condiţia ca documentaţia de proiectare (desenul tip de ansamblu şi breviarul de calcul) şi de fabricaţie (inclusiv certificatele emise în urma verificărilor tehnice periodice efectuate de organismul de inspecţie din ţara de provenienţă) să fie transmise, prin grija importatorului, la ISCIR-INSPECT pentru avizare, înainte de contractare. Pentru alte situaţii de import specifice, funcţie de tipul cazanelor, de comun acord între solicitantul importului şi ISCIR-INSPECT, se pot lua în considerare şi alte modalităţi de acceptare a importului, cu respectarea legislaţiei în vigoare. 2.2.5 În cazul importului cazanelor care au funcţionat, se vor efectua examinări, verificări şi investigaţii în vederea evaluării stării tehnice, conform unui program de verificare întocmit de o unitate autorizată pentru această activitate, care va fi avizat, în prealabil, de către ISCIR-INSPECT. 3 CERINŢE ESENŢIALE DE SECURITATE NOTĂ: Prezentul capitol se referă la activităţile de proiectare pentru reparaţii şi examinări, verificări şi investigaţii tehnice 3.0 Observaţii preliminare 3.0.A Cerinţele esenţiale de securitate se aplică echipamentelor sub presiune precum şi ansamblelor care prezintă un anumit pericol. 3.0.B Cerinţele esenţiale de securitate conţinute în Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 sunt obligatorii. Cerinţele esenţiale se aplică doar dacă există anumite pericole pentru echipamentele sub presiune atunci când sunt utilizate în condiţii care sunt prevăzute, în mod rezonabil, de producător. 3.0.C Producătorul are obligaţia să efectueze o analiză de risc în vederea identificării acelor riscuri care corespund produselor lor din punct de vedere al presiunii, fiind obligat să proiecteze şi să construiască produsele având în vedere această analiză pe care a efectuat-o. 3.0.D Cerinţele esenţiale trebuie să fie interpretate şi aplicate astfel încât la momentul proiectării şi fabricaţiei să se ţină seama de nivelul tehnic şi de practica curentă precum şi de aspectele tehnice şi economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecţie privind sănătatea şi securitatea. 3.1 Generalităţi 3.1.1 Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate, fabricate şi verificate şi, după caz, echipate şi instalate astfel încât să fie garantată securitatea acestora atunci când sunt puse în funcţiune în conformitate cu instrucţiunile producătorului sau în condiţii previzibile în mod rezonabil 3.1.2 La stabilirea soluţiilor cele mai adecvate producătorul trebuie să aplice următoarele principii în ordinea indicată:
12. a)să elimine sau să reducă pericolele, în măsura în care este posibil; ...
13. b)să aplice măsuri adecvate de protecţie pentru pericolele care nu pot fi eliminate; ...
14. c)dacă este cazul, să informeze utilizatorul cu privire la pericolele care au rămas şi să indice, dacă este necesar, ca utilizatorul să ia măsuri speciale, adecvate pentru reducerea riscurilor la momentul instalării şi/sau utilizării. ... 3.1.3 Dacă se cunoaşte sau poate fi previzibilă în mod clar posibilitatea unei utilizări necorespunzătoare, echipamentele sub presiune trebuie să fie astfel proiectate încât să se prevină un posibil pericol datorat utilizării necorespunzătoare sau, dacă nu este posibil, să existe un avertisment că echipamentele sub presiune nu trebuie să fie folosite în acest mod. 3.2 Proiectare 3.2.1 Generalităţi Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate corespunzător luând în considerare toţi factorii determinanţi pentru a se garanta că echipamentele sunt sigure pe toată durata lor de viaţă. La proiectare trebuie să fie utilizaţi coeficienţi de siguranţă corespunzători şi trebuie să se utilizeze metode de proiectare clare, despre care se ştie că includ marje de securitate adecvate pentru prevenirea tuturor tipurilor de avarii. 3.2.2 Proiectare pentru o rezistenţă adecvată 3.2.2.1 Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate pentru încărcări corespunzătoare destinaţiei acestora şi a altor condiţii de funcţionare previzibile în mod rezonabil. În mod special, următorii factori trebuie să fie luaţi în considerare:
15. a)presiunea internă/externă; ...
16. b)temperatura mediului ambiant şi temperatura de funcţionare; ...
17. c)presiunea statică şi masa conţinutului în condiţii de funcţionare şi încercare; ...
18. d)încărcări datorate condiţiilor de trafic, vântului sau cutremurelor; ...
19. e)forţe şi momente de reacţiune rezultate din elementele de susţinere, elementele de prindere, conducte etc.; ...
20. f)coroziune şi eroziune, oboseală etc.; ...
21. g)descompunerea fluidelor instabile. ... Pentru diferite încărcări care pot să apară trebuie să fie luată în considerare posibilitatea apariţiei lor simultane. 3.2.2.2 Pentru o rezistenţă adecvată, proiectarea trebuie să se bazeze pe:
22. a)o metodă de calcul conform prevederilor de la pct. 3.2.2.3, ca regulă generală, şi, dacă este necesar, suplimentată cu o metodă de proiectare prin experimentare, conform prevederilor de la pct. 3.2.2.4; ... sau
23. b)o metodă de proiectare prin experimentare, fără calcule, conform prevederilor de la pct. 3.2.2.4, dacă produsul dintre presiunea maxim admisibilă PS şi volumul V este mai mic de 6.000 bar x litru sau produsul PS x DN este mai mic de 3.000 bar x mm. ... 3.2.2.3 Metoda de calcul
24. a)Incinta sub presiune şi alte aspecte legate de încărcare ... Pentru echipamentele sub presiune eforturile admisibile trebuie să fie limitate luând în considerare toate posibilităţile de avarie previzibile în mod rezonabil, în condiţii de funcţionare, în acest scop se utilizează factori de securitate pentru a elimina complet orice nesiguranţă care rezultă din fabricaţie, din condiţii reale de funcţionare, din eforturi, din modele de calcul şi din proprietăţile şi comportarea materialelor. Aceste metode de calcul trebuie să asigure o marjă de siguranţă suficientă având în vedere, după caz, cerinţele prevăzute la pct. 3.6. Cerinţele enunţate mai sus pot fi îndeplinite dacă se utilizează una dintre următoarele metode, după caz, dacă este necesar fie ca o completare, fie în combinaţie cu altă metodă: - proiectare conform unor formule, - proiectare pe baza analizei, - proiectare pe baza unor metode din mecanica ruperii.
25. b)Rezistenţă ... Pentru a stabili rezistenţa echipamentului sub presiune în cauză, trebuie efectuate calcule de proiectare adecvate. În mod special se aplică următoarele reguli: ● presiunile de calcul nu trebuie să fie mai mici decât presiunile maxim admisibile, şi trebuie luate în considerare presiunile statice şi dinamice ale fluidului, precum şi descompunerea fluidelor instabile. Dacă un recipient este împărţit în mai multe compartimente cu presiuni diferite, peretele despărţitor trebuie proiectat luând în considerare presiunea maxim posibilă dintr-un compartiment relativ la presiunea minim posibilă din compartimentul învecinat; ● temperaturile de calcul trebuie să ţină seama de limitele de siguranţă corespunzătoare; ● proiectarea trebuie să ţină seama în mod corespunzător de toate combinaţiile posibile de temperatură şi presiune care pot să apară în condiţii previzibile de funcţionare ale echipamentului; ● eforturile maxime şi concentratorii de eforturi trebuie menţinuţi în limite de siguranţă; ● calculul pentru incinta sub presiune trebuie să utilizeze valori corespunzător cu proprietăţile materialelor, care se bazează pe date dovedite, având în vedere prevederile de la pct. 3.4 şi trebuie să utilizeze factori de securitate adecvaţi. Caracteristicile materialelor de care se tine seama, după caz, cuprind: - limita de curgere 0,2%, sau 1% din limita de întindere corespunzătoare temperaturii de calcul; - rezistenţa la rupere; - rezistenta la fluaj, respectiv limita de curgere la fluaj; - date referitoare la oboseală; - modulul de elasticitate; - capacitatea adecvată de deformare plastică; - rezilienta; - rezistenţa la rupere. ● trebuie să fie aplicaţi coeficienţi de îmbinare adecvaţi cu caracteristicile materialelor care depind, de exemplu, de tipul controlului nedistructiv, de proprietăţile materialelor îmbinate şi de condiţiile de funcţionare avute în vedere; ● proiectarea trebuie să ia în considerare toate tipurile posibile de uzură, previzibile în mod rezonabil cum sunt coroziunea, fluajul şi oboseala, în funcţie de destinaţia echipamentului, în instrucţiunile de funcţionare a echipamentului prevăzute la pct, 3.3.4 trebuie acordată o atenţie deosebită caracteristicilor speciale de proiectare, care sunt reprezentative pentru durata de viată a echipamentului, ca de exemplu: - pentru fluaj: numărul de ore de funcţionare la temperaturile specificate, stabilit prin proiect; - pentru oboseală: numărul de cicluri la nivelurile de eforturi specificate, stabilit prin proiect; - pentru coroziune: adaosul de coroziune stabilit prin proiect.
26. c)Stabilitate ... Atunci când grosimea calculată nu permite o stabilitate structurală adecvată, trebuie să fie luate măsurile necesare pentru remedierea situaţiei având în vedere pericolele din timpul transportului şi manipulării. 3.2.2.4 Metoda de proiectare prin experimentare Proiectul unui echipament sub presiune poate fi validat, total sau parţial, utilizând un program de încercări care se efectuează pe un model experimental al echipamentului sub presiune sau al categoriei de echipamente. Programul de încercări trebuie să fie definit în mod clar înaintea efectuării încercărilor şi aprobat de un organism notificat responsabil pentru modulul de evaluare a proiectării, dacă există un astfel de organism. Programul de încercări trebuie să cuprindă condiţiile de încercare, precum şi criteriile de acceptare şi de respingere. Valorile actuale ale dimensiunilor esenţiale şi caracteristicile materialelor utilizate pentru echipamentul sub presiune se măsoară înaintea efectuării încercărilor. În timpul încercărilor trebuie să poată fi observate toate zonele critice ale echipamentului sub presiune cu ajutorul unor instrumente adecvate, care să permită măsurarea, cu precizia necesară, a deformărilor şi tensiunilor. Programul de încercări trebuie să cuprindă următoarele: (
27. a)o încercare de rezistenţă la presiune, prin care se verifică faptul ca la o presiune cu o limită de siguranţă stabilită funcţie de presiunea maximă admisibilă, echipamentul nu prezintă scurgeri sau deformaţii semnificative care depăşesc o valoare limită stabilită. Presiunea de încercare trebuie să fie stabilită ţinând seama de diferenţa dintre valorile mărimilor geometrice şi ale caracteristicilor de material măsurate în condiţii de încercare şi valorile utilizate la proiectare. De asemenea, trebuie să se ţină seama de diferentele dintre temperaturile de încercare şi temperaturile de proiectare. (
28. b)acolo unde există pericol de fluaj sau de oboseală, încercări adecvate stabilite funcţie de condiţiile de funcţionare a echipamentului, ca de exemplu durata de menţinere la temperaturile specificate, numărul de cicluri la nivelurile de eforturi specificate; (
29. c)atunci când este necesar, încercări suplimentare privind alţi factori conform prevederilor de la pct. 3.3.2.1, cum ar fi coroziunea sau deteriorări din exterior. 3.2.3 Măsuri privind asigurarea manipulării şi funcţionării în condiţii de securitate Modul de funcţionare indicat pentru echipamentele sub presiune trebuie să excludă orice risc previzibil în mod rezonabil în funcţionarea echipamentelor. Acolo unde este cazul, trebuie să fie acordată o atenţie deosebită următoarelor: - dispozitivelor de închidere şi deschidere; - descărcărilor periculoase ale ventilelor de suprapresiune; - dispozitivelor de prevenire a accesului fizic atunci când există suprapresiune sau vid; - temperaturii suprafeţei având în vedere destinaţia echipamentului; - descompunerii fluidelor instabile. În mod special, echipamentele sub presiune prevăzute cu uşă de acces trebuie echipate cu un dispozitiv cu acţionare automată sau manuală, prin care se garantează utilizatorului că deschiderea se face fără pericol. Suplimentar, atunci când deschiderea se poate face rapid, echipamentul sub presiune trebuie prevăzut cu un dispozitiv care să prevină deschiderea în orice situaţie în care presiunea şi temperatura fluidului constituie un pericol. 3.2.4 Mijloace de examinare (
30. a)Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate şi fabricate astfel încât să poată fi efectuate toate examinările necesare pentru a se garanta securitatea; (
31. b)Atunci când este necesar să se asigure securitatea permanentă a echipamentelor sub presiune, trebuie să fie disponibile mijloace pentru examinarea interioară a acestora, cum sunt gurile de vizitare care să permită accesul fizic în interiorul echipamentelor sub presiune, astfel încât să se poată efectua examinări corespunzătoare în condiţii" sigure şi ergonomice ; (
32. c)Se pot utiliza şi alte mijloace pentru garantarea securităţii echipamentului sub presiune în cazurile în care: - gura de vizitare este prea mică pentru a permite accesul fizic în interior, sau - deschiderea echipamentului sub presiune are o influenţă negativă asupra interiorului, sau - substanţa conţinută în interior nu s-a dovedit a fi dăunătoare pentru materialul din care este fabricat echipamentul sub presiune şi nici nu sunt previzibile în mod rezonabil alte procese interne de degradare. 3.2.5 Mijloace de golire şi aerisire Atunci când este necesar, trebuie să fie prevăzute mijloace corespunzătoare pentru golirea şi aerisirea echipamentelor sub presiune: - pentru prevenirea efectelor dăunătoare, cum ar fi lovitura de berbec, imploziile datorate vidului, coroziunea şi reacţiile chimice necontrolate; trebuie luate în considerare toate fazele de funcţionare şi încercare, în special la proba de presiune; - pentru a permite curăţarea, inspecţia şi întreţinerea fără pericol. 3.2.6 Coroziunea sau altă formă de degradare chimică Atunci când este necesar, trebuie să fie prevăzute adaosuri de protecţie împotriva coroziunii sau a altor forme de degradare chimică, luând în considerare destinaţia şi condiţiile de utilizare previzibile în mod rezonabil. 3.2.7 Uzură Acolo unde pot să apară condiţii severe de eroziune sau abraziune trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru : - a diminua aceste efecte printr-o proiectare adecvată, de exemplu prin grosime suplimentară a peretelui sau prin utilizarea de căptusiri sau materiale de protecţie; - a permite înlocuirea celor mai afectate părţi; - a atrage atenţia în instrucţiunile de funcţionare prevăzute la pct. 3.3.4 asupra acelor măsuri care sunt necesare unei funcţionări continue şi sigure. 3.2.8 Ansambluri Ansamblurile trebuie să fie proiectate astfel încât: - componentele care se asamblează împreună să fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional; - toate componentele să fie corect integrate şi asamblate într-un mod adecvat. 3.2.9 Prevederi pentru umplere şi golire Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate şi prevăzute cu accesorii, sau trebuie să existe instrucţiuni pentru montarea acestora, astfel încât să se asigure umplerea şi golirea în condiţii de securitate. În acest sens trebuie să se tină seamă de următoarele pericole:
33. a)la umplere: ... - supraumplerea sau suprapresiunea având în vedere în special raportul de umplere şi presiunea vaporilor la temperatura de referinţă; - instabilitatea echipamentului sub presiune;
34. b)la golire: eliberarea necontrolată a fluidului sub presiune; ...
35. c)la umplere sau golire: cuplarea şi decuplarea nesigure. ... 3.2.10 Protecţie împotriva depăşirii limitelor admisibile ale echipamentului sub presiune În cazurile în care, în condiţii previzibile în mod rezonabil limitele admisibile ar putea fi depăşite, echipamentele sub presiune trebuie să fie dotate cu dispozitive de securitate adecvate sau trebuie să existe instrucţiuni pentru montarea acestora, cu accesorii de protecţie adecvate, dacă echipamentul nu este protejat de alte dispozitive de protecţie din cadrul unui ansamblu. În funcţie de caracteristicile specifice ale echipamentului sub presiune sau ansamblului se alege dispozitivul adecvat sau se aleg combinaţii de astfel de dispozitive adecvate. Dispozitivele de protecţie, respectiv combinaţii ale acestora, cuprind:
36. a)accesorii de securitate conform art. l, alin.