HOTĂRÂRE nr. 278 din 31 martie 2010

Pe scurt

Această hotărâre modifică o hotărâre anterioară a Guvernului României pentru a actualiza Planul indicativ Facilitatea Schengen, extinzând perioada de finanțare acordată României de către Uniunea Europeană. Scopul principal este pregătirea României pentru aderarea la spațiul Schengen.

Ce reglementează

Aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen.
Perioada de finanțare acordată României de către Uniunea Europeană, extinsă până la 31 martie 2010.
Modificarea și înlocuirea anexei hotărârii inițiale.
Cadrul pentru implementarea măsurilor necesare aderării la spațiul Schengen.

Cui îi privește

Guvernul României și instituțiile sale, în special Ministerul Administrației și Internelor, Poliția de Frontieră Română, Poliția Română și Oficiul Român pentru Imigrări.
Uniunea Europeană, în calitate de finanțator.

Puncte cheie

Titlul hotărârii a fost modificat pentru a reflecta noua perioadă a Planului indicativ Facilitatea Schengen: "2007-31 martie 2010".
Planul indicativ Facilitatea Schengen 2007 - 31 martie 2010 este aprobat pentru asigurarea finanțării acordate României de către Uniunea Europeană.
Anexa hotărârii inițiale a fost modificată și înlocuită.
Obiectivele includ întărirea controlului la frontierele externe și creșterea capacității de stocare a datelor și accesului la informații.

Textul legii

HOTĂRÂRE nr. 278 din 31 martie 2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 715/2008 privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 246 din 16 aprilie 2010 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul UNIC Hotărârea Guvernului nr. 715/2008 privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 august 2008, se modifică după cum urmează:

Titlul va avea următorul cuprins: "HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-31 martie 2010 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană".
Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art.
- Se aprobă Planul indicativ Facilitatea Schengen 2007 - 31 martie 2010 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre."
Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. --------- *) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr.
PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul finanţelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu Bucureşti, 31 martie
Nr.
Anexa (Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 715/2008) -------------------------------------------- *Font 9* ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Facilitatea Schengen │ │ │ │ Plan Indicativ │ │ 2007 - 31 martie 2010 │ │ │ │ (Art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi │ │adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ce constituie parte integrantă│ │a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală │ │Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, │ │Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al │ │Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria,│ │ Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica │ │Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre │ │ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria │ │ şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005) │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ SUMAR Urmare a aderării la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, cu scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen. Implementarea tuturor măsurilor necesare din acquis-ul Schengen va constitui baza pentru decizia Consiliului şi în această circumstanţă ridicarea controalelor la frontierele interne în 2011 rămâne o ţintă strategică pentru administraţia românească. În contextul negocierilor privind Capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne" (JAI), statele membre UE au solicitat statelor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen. Structura Planului de acţiune Schengen urmează modelul recomandat de către Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant; acesta descrie situaţia curentă, precum şi măsurile legislative, instituţionale, administrative, tehnice menţionate pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru măsurile prevăzute. De asemenea, sunt stipulate instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestor măsuri. Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin HG nr. 324/2007 fundamentează activităţile legate de modernizarea sectoarelor de frontieră, care în prezent sunt frontiere externe ale Uniunii Europene. Aceasta include două tipuri de sarcini: în legătură cu construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei şi sarcinile desemnate serviciilor participante la implementarea prevederilor Schengen - Poliţia de Frontieră Română, Poliţia Română, Oficiul Român pentru Imigrări. Acest program reprezintă pilonul pentru "Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010", un document strategic aprobat de Guvernul României şi care se aplică tuturor autorităţilor române ce au atribuţii de operare la frontiera României. În contextul obiectivelor definite pentru utilizarea "Facilităţii Schengen", este planificată implementarea proiectelor ce se subscriu următoarelor ţinte fixate:
Întărirea controlului şi a perimetrului de supraveghere la frontierele externe, precum şi a capacităţii de protecţie împotriva criminalităţii transfrontaliere.
Intensificarea abilităţilor de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi a accesului la informaţii.
Stat Membru: România
Organisme de Implementare 2.
Autoritatea Responsabilă şi punctul unic de contact, conform prevederilor articolului 7 al Deciziei Comisiei C

(2007)1417 din 04 aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul părţii consacrate acquis-ului Schengen din cadrul Facilităţii Schengen şi pentru Fluxurile de numerar pentru perioada 2007-

Nume: Ministerul Administraţiei şi Internelor Adresă: Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sector 1, Bucureşti, România Numele Persoanei Responsabile Marian TUTILESCU (Reprezentant Autorizat): Funcţia Persoanei Responsabile Secretar de Stat (Reprezentantului Autorizat): Şeful Departamentului Schengen Ministerul Administraţiei şi Internelor Persoană de Contact: Marian TUTILESCU Funcţia Persoanei de Contact: Secretar de Stat Şeful Departamentului Schengen Ministerul Administraţiei şi Internelor Telefon: +40 21 316.27.57 Fax: +40 21 206.09.05 e-mail: facilitate@mai.gov.ro Punctul Unic de Contact Nume: Direcţia Schengen Ministerul Administraţiei şi Internelor Adresă: Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sector 1, Bucureşti, România Numele Persoanei Responsabile Cătălin NEGOI-NIŢĂ (Reprezentant Autorizat): Funcţia Persoanei Responsabile Şef Serviciu Programe Facilitatea Schengen (Reprezentantului Autorizat): Direcţia Schengen Ministerul Administraţiei şi Internelor Persoană de Contact: Cătălin NEGOI-NIŢĂ Funcţia Persoanei de Contact: Şef Serviciu Programe Facilitatea Schengen Ministerul Administraţiei şi Internelor Telefon: +40 21 312.24.49 Fax: +40 21 206.09.05 e-mail: facilitate@mai.gov.ro 2.
Detaliile contului bancar în care Comisia va face plăţile (Articolul 8, alin.

(2)din Decizia Comisiei C

(2007)1417) Denumirea instituţiei deţinătoare a contului: Ministerul Finanţelor Publice Persoana de contact pentru contul bancar: Ştefan Nanu Funcţia persoanei de contact: Director General Adresa persoanei de contact pentru Strada Apolodor, nr. 17, sector 5 contul bancar: ... Bucureşti România cod 050741 Tel: (40-21) 319 9818 Fax: (40-21) 3199818 Numele băncii: Banca Naţională a României Numărul de cont: Strada Lipscani 25 Numărul întreg al contului: 3216.800000 EUR (standard NRB) 3. Evaluarea deficienţelor şi a necesităţilor O dată ce a devenit membru al Uniunii Europene, România a intrat intr-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, în scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen. România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen, în paralel cu pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pregătirile au inclus, pe de o parte, elaborarea a numeroase documente strategice, implementarea prevederilor Categoriei I (prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - etapa de pre-aderare la spaţiul Schengen) şi monitorizarea adoptării şi implementării acquis-ului Schengen. Însă aderarea la spaţiul Schengen implică nu doar obligaţiile legale, ci şi organizarea infrastructurii, instituţiilor şi procedurilor necesare pentru aplicarea efectivă, în practică, a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvată a resurselor umane necesare şi pentru instruirea personalului implicat pentru a îndeplini cerinţele Schengen. În strânsă legătură cu aceste sarcini, întărirea cooperării dintre Uniunea Europeană şi statele membre în lupta împotriva crimei organizate apare ca o necesitate care de asemenea are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene. Pentru a crea o bază adecvată pentru acţiunile propuse prin prezentul Plan indicativ, va fi făcută o analiză structurată pe filtre definite prin Catalogul Schengen al UE - Controlul frontierelor externe, extrădarea şi readmisia. Fiecărui filtru îi corespund anumiţi parametri: I. Activităţi în ţări terţe, ţări de origine şi tranzit Parametri:

a)controale făcute asupra documentelor la oficiile consulare şi de carieră; ...
b)detectarea documentelor false şi falsificate; ...
c)controlul documentelor de aplicare pentru vize. ... II. Cooperare transfrontalieră bilaterală şi internaţională Parametri:
a)cooperare multilaterală, bilaterală şi locală; ...
b)schimb de informaţii prin canale de comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă. ... III. Măsuri la frontierele externe Parametri:
a)control şi supraveghere frontalieră, bazată pe analiză de risc; ...
b)concept clar de instruire (de bază şi avansat), necesar pentru domenii precum capacităţi de operare, cunoştinţe în ceea ce priveşte legislaţia, limbi străine, etc.; ...
c)echipament adecvat în concordanţă cu situaţia de la frontieră; ...
d)funcţionarea coordonării interne la toate nivelele; ...
e)schimb de informaţii între autorităţile competente (Poliţia de Frontieră, vama, Poliţia Română, autorităţile judiciare); ...
f)echipament de comunicaţii compatibil; ...
g)cooperare internaţională/bilaterală pusă în practică la faţa locului (exemple: schimb de informaţii, controale comune, rezolvarea unor situaţii referitoare la readmisie). ... IV. Alte activităţi pe teritoriul României Parametri:
a)măsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în cadrul teritoriului prin îmbunătăţirea activităţilor de căutare, control şi supraveghere; ...
b)măsuri ce permit repatrierea în concordanţă cu legislaţia naţională. ... Analizarea acestor parametri a făcut obiectul grupurilor de lucru organizate la nivelul Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS). În concluzie, a fost elaborat un plan de acţiune în care au fost descrise lipsurile, acţiunile şi au fost nominalizate ministerele responsabile pentru implementarea acţiunilor. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2007-2010 are la bază cele 4 filtre cu termene limită de îndeplinire a lor. Obiectivele principale descriu lipsurile ce trebuie acoperite în perioada 2007 - 2010 în vederea alinierii sistemelor de management al frontierei la standarde Schengen. Obiectivele stipulate în Planul de Acţiune sunt: Filtrul I:
a)adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicii comune cu privire la procesarea vizelor în vederea facilitării călătoriilor legale şi migraţiei; ...
b)facilitarea rolului ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură, ataşaţilor apărării, având în vedere prevenirea migraţiei ilegale; ...
c)creşterea rolului transportatorilor (cărăuşilor) internaţionali având în vedere prevenirea migraţiei ilegale; ...
d)consolidarea procedurilor de reglementare a situaţiei lucrătorilor străini prin realizarea de acţiuni specifice pe teritoriile statelor terţe; ...
e)stabilirea unui sistem de schimb al datelor cu privire la cetăţeni străini minori; ...
f)stabilirea cadrului instituţional şi legal pentru recrutarea şi angajarea lucrătorilor străini în România. ... Filtrul II:
a)îmbunătăţirea cooperării bilaterale cu structuri similare din ţările vecine în domeniul managementului comun al frontierei; ...
b)dezvoltarea cooperării regionale între statele riverane Mării Negre; ...
c)dezvoltarea cooperării regionale în zona riverană a Dunării; ...
d)dezvoltarea de parteneriate cu ţări şi regiuni de origine şi tranzit; ...
e)actualizarea/încheierea unui nou acord de readmisie, pe baza consultărilor permanente cu statele membre UE şi cu statele menţionate în lista neagră; ...
f)consolidarea cooperării regionale având în vedere dezvoltarea pieţei muncii. ... Filtrul III:
a)armonizarea continuă a cadrului procedural şi legal, în concordanţă cu acquis-ul Schengen; ...
b)asigurarea necesarului de personal, de un înalt profesionalism, cu pregătire de bază, tehnică, lingvistică şi managerială; ...
c)cooperare inter-instituţională şi cooperare în vederea unui management de frontieră funcţional; ...
d)dezvoltarea de analize de risc în vederea sprijinirii luptei împotriva criminalităţii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei; ...
e)asigurarea infrastructurii, încăperilor, separarea fluxurilor de călători, facilităţilor portuare, infrastructurii de comunicaţii, în concordanţă cu cerinţele Schengen referitoare la punctele de trecere a frontierei; ...
f)furnizarea de echipament adecvat pentru frontieră şi pentru situaţii operative, pentru realizarea de performanţe în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul, în acord cu cerinţele Schengen; ...
g)dezvoltarea sau upgradarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT, compatibile şi inter-operaţionale cu sistemele actuale de la nivel european; ...
h)dezvoltarea unui sistem de supraveghere şi observare la Marea Neagră - SCOMAR şi asigurarea interconectării şi inter-operabilităţii cu sisteme de supraveghere de la Marea Neagră implementate de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sistem de monitorizare prin satelit a pescadoarelor; ...
i)dezvoltarea unui sistem de supraveghere integrat al traficului de nave pe Dunăre şi în Delta Dunării, denumit SCOD şi asigurarea interconexiunii şi interoperabilităţii cu sistemul de supraveghere al Dunării RO-RIS, dezvoltat de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. ... Filtrul IV:
a)optimizarea cadrului legal, în scopul prevenirii şi luptei împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere; ...
b)dezvoltarea, upgradarea şi interconectarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT; ...
c)asigurarea dezvoltării instituţionale şi a resurselor umane adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ; ...
d)integrarea de date biometrice în documentele de călătorie, pentru creşterea nivelului de securizare a documentelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului; ...
e)asigurarea infrastructurii corespunzătoare şi dotarea cu echipament corespunzător pentru realizarea diferitelor activităţi în acest domeniu; ...
f)dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional; ...
g)utilizarea cadrului de cooperare a Sistemului Naţional pentru prevenirea şi combaterea terorismului, pentru a obţine complementaritatea şi/sau congruenţa între măsurile adoptate pe linia securităţii frontaliere şi măsurile în domeniul prevenirii şi luptei împotriva terorismului; ...
h)lupta împotriva corupţiei la personalul din instituţiile naţionale în domeniul managementului frontierei. ... Majoritatea acestor obiective au fost abordate prin programe finanţate prin fonduri europene nerambursabile (Phare) sau sunt propuse a fi finanţate prin programe viitoare. De asemenea, majoritatea acestor obiective au fost subiectul a numeroase acţiuni finanţate de la bugetul naţional. Componentele operaţionale ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF), care trebuie dezvoltate şi finalizate până la aderarea la Spaţiul Schengen sunt prezentate mai jos. Acestea reprezintă nevoile identificate: 1. Subsistemul de infrastructură Scopul acestui subsistem este următorul:
a)Investiţii în structura operaţională, sedii pentru poliţia de frontieră, constând în construirea de noi clădiri, precum şi modernizarea sau extinderea celor vechi; ...
b)Activităţi de construire a infrastructurii de comunicaţii: turnuri, piloni şi antene; dacă este posibil, echipamentele vor fi instalate în locaţiile curente, dacă nu, se vor construi turnuri noi. ... 2. Subsistemul de supraveghere a frontierei Sistemul de supraveghere a frontierei asigură supravegherea şi acţiuni specifice la frontieră prin aplicarea tehnologiei laser, radare, ori combinaţii între acestea. Informaţiile obţinute prin senzorii de ajutor sunt transmise la turnurile de control cu ajutorul unor subsisteme de comunicaţii şi sunt procesate de către subsistemul IT. Supravegherea frontierei se bazează pe platforme mobile şi imobile. 2.1. Frontiera verde Supravegherea fixă se bazează pe un ansamblu de echipamente pentru supravegherea de zi şi noapte, inclusiv radare pentru detectarea persoanelor, fixate pe stâlpi, mai ales în cadrul sediilor punctelor şi sectoarelor Poliţiei de Frontieră Române. Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule dotate cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt prevăzute cu echipamente imobile de supraveghere nocturnă ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilă este realizată de către structurile aeriene ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare de căutare, sisteme cu infraroşu de supraveghere pe timp de noapte, camere video cu transmitere de date reale, tipul FLIR (Forward Looking Infrared-Vedere la distanţă în infraroşu) etc. Mijloacele de comunicare rapidă la bord furnizează coordonarea activităţii patrulelor de frontieră. 2.2. Frontiera albastră
a)Pentru a supraveghea apele maritime interioare, marea teritorială, zonele contigue şi zonele economice exclusive ale României, există un sistem integrat de supraveghere şi control al traficului naval la Marea Neagră, denumit SCOMAR, care include: ... (
i)staţii senzor de coastă; (îi) infrastructură de comunicaţii; (iii) centru de comandă şi control; (
iv)unităţi de intervenţie navală, terestră şi aeriană. Sistemul SCOMAR asigură schimbul de informaţii tactice şi de supraveghere prin conectarea la sisteme similare ale altor instituţii din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Vessel Traffic Management and Information System (VTMIS)/Automatic Identification System (AIS), Ministerului Apărării Naţionale şi prin sistemul de monitorizare prin satelit a pescadoarelor. SCOMAR îndeplineşte următoarele funcţii: (
i)detectarea şi identificarea ţintelor cu ajutorul sistemului radar şi optoelectronic; (îi) culegerea şi transmiterea informaţiei la Centrul de Comandă şi Control; (iii) transmiterea informaţiilor către unităţile terestre, navale şi aeriene.
b)La graniţa fluvială se va folosi un sistem de supraveghere integrat al traficului de nave pe Dunăre şi în Delta Dunării, denumit SCOD, sistem care cuprinde următoarele: ... (
i)staţii senzori pe fluviu; (îi) infrastructură de comunicaţii; (iii) centru de comandă şi control; (
iv)unităţi de intervenţie navală, terestră şi aeriană. SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului naval pe Dunăre RO-RIS (Romanian River Information System), atât prin transmitere de date reale cu privire la itinerarul vaselor comerciale, cât şi prin utilizarea în comun a resurselor tehnice disponibile. 3. Subsistemul de control al trecerii frontierei Subsistemul a fost creat pentru a asigura controlul persoanelor, bunurilor, mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei din porturi, gări şi în zonele de competenţă ale Poliţiei de Frontieră Română. Subsistemul include cititoare fixe şi mobile - sistem special LPR pentru citirea plăcuţelor de înmatriculare, dispozitive de detectare a drogurilor, explozivilor şi substanţelor radioactive, echipamente de detectare a documentelor falsificate şi contrafăcute, sisteme de detectare a persoanelor şi a bunurilor contrafăcute ascunse în diferite vehicule, cititoare de amprente, sisteme de recunoaştere facială. Acest subsistem va fi interconectat cu părţi componente ale subsistemului IT. 4. Subsistem IT Va fi disponibil un sistem on-line pentru toate instituţiile cu atribuţii în managementul frontierei de stat, bazat pe standardele unui sistem deschis, pentru a realiza interconexiunea cu sistemele IT folosite de aceste instituţii, precum şi cu SIS II, VIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sistem de informaţii privind pasagerii în aeroporturi. În cadrul acestui subsistem al SISF, sistemul IT on-line are o importanţă deosebită care permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informaţiei necesare pentru realizarea unui management de frontieră adecvat, interconectarea şi schimbul sigur de date cu sistemul IT al instituţiilor ce desfăşoară activităţi de ordine publică şi siguranţă naţională. Sistemul IT asigură suport instituţiilor în îndeplinirea sarcinilor privind lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, migraţiei ilegale, descoperirea persoanelor şi bunurilor, permite accesul la informaţiile existente înregistrate în SIS II compatibil, verificări în cazul controalelor de rutină şi controalelor transfrontaliere, şi oferă tuturor nivelurilor de comandă şi execuţie informaţiile necesare pentru controlul şi supravegherea frontierei române. 5. Subsisteme de comunicaţii voce-date A fost dezvoltată o reţea de arie largă, WAN, şi o reţea locală, LAN, ce permite traficul de voce şi date între utilizatorii SISF, care reprezintă infrastructura de comunicaţii pentru subsistemul IT. 6. Subsistem de comunicaţii mobile radio Acest subsistem asigură baza pentru realizarea schimbului de informaţii (date şi voce) între elementele operaţionale mobile, la fel ca şi între acestea şi centrele de comandă şi control. Serviciile de comunicaţii mobile sunt analogice, în frecvenţă VHF şi HF, pentru unităţile de mobilitate navală, şi digitale, tipul PMR (radio-comunicaţii mobile profesionale), în standard TETRA. Subsistemul TETRA este parte integrantă a platformei naţionale de radiocomunicaţii digitale TETRA (PCT) şi va asigura necesităţile de comunicare pentru toate instituţiile cu responsabilităţi pe linie de frontieră. Zona de acoperire radio va fi asigurată în judeţele de frontieră (evitându-se suprapunerile cu implementările existente), asigurându-se interoperabilitatea la nivel naţional în cadrul platformei naţionale de radiocomunicaţii digitale TETRA. 7. Subsistemul fix de comunicaţii Subsistemul fix de comunicaţii asigură infrastructura de transport de bandă largă pentru schimbul de informaţii între locaţiile fixe. Acesta reprezintă structura menită să realizeze comunicarea vocală, pentru transferul de date necesar aplicaţiilor IT, precum şi infrastructura necesară pentru subsistemele de comunicaţii radio mobile. 8. Subsistem mobil Mijloacele aeriene-navale-terestre vor fi folosite pentru sistemul de securizare a frontierei şi cuprind toate mijloacele de transport care asigură supravegherea şi intervenţia la frontiera de stat. Astfel, se asigură supravegherea şi patrularea, transportul de forţe şi de echipament de intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operative şi transportul logistic de provizii şi mentenanţă. Subsistemul are componente aeriene, navale şi terestre. 9. Subsistemul integrat de suport logistic Este format din toate activităţile necesare să sprijine sistemul pe timpul funcţionării acestuia. Cuprinde activităţi de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanţă, precum şi sprijin centralizat care permite SISF să funcţioneze 24 de ore pe zi. Au fost identificate următoarele deficienţe:
a)infrastructura inadecvată a noilor puncte de trecere a frontierelor şi a unităţilor operative, precum şi necesitatea modernizării punctelor de trecere a frontierei existente; ...
b)sisteme inadecvate de protecţie a frontierei, în special în afara punctelor de trecere a frontierei, (lipsa echipamentelor tehnice şi electronice moderne); ...
c)număr insuficient de vehicule şi nave de patrulare şi supraveghere; ...
d)necesar de instruire continuă a ofiţerilor şi personalului administrativ în domeniul adaptării la cerinţele acquis-ului Schengen, precum şi cursuri de limbi străine; ...
e)infrastructură insuficientă la frontieră cu lacune în ceea ce priveşte echipamentul de detecţie a contrabandei de bunuri ilegale şi necomerciale (droguri, arme, explozivi etc.); ...
f)echipament insuficient în domeniul detectării navale şi supravegherii; ...
g)nivel inadecvat al sistemelor IT şi de comunicaţii voce-date, pentru asigurarea conectării la SIS II şi VIS; ...
h)lipsa unui sistem coerent şi complex de contracarare a imigraţiei ilegale care să asigure protecţia unei părţi importante a frontierei externe a UE; ...
i)lipsa suportului pentru costurile logistice şi operaţionale. ... 4. STRATEGIE ŞI OBIECTIVE 4.1. DESCRIEREA OBIECTIVELOR ŞI STRATEGIEI STATULUI MEMBRU CU PRIVIRE LA REALIZAREA IMPLEMENTĂRII ACQUIS-ULUI SCHENGEN ŞI CONSOLIDAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTROLULUI LA FRONTIERELE EXTERNE. Conceptul de strategie de management integrat În conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007, denumită în continuare Strategia naţională, necesitatea securizării integrate a frontierei de stat a României este determinată de creşterea în complexitate a fenomenului criminalităţii transfrontaliere, pe direcţia principală Est-Vest şi adiacentă, de la Sud şi Nord către Vest, prin extinderea la nivel internaţional a fenomenului crimei organizate, din cauza existenţei condiţiilor favorabile pentru apariţia crizelor economice, conflictelor sociale, etnice şi religioase şi de asemenea pentru proliferarea ameninţărilor teroriste la adresa României. România, datorită poziţiei sale geografice (SE Europei) are un rol important atât în menţinerea stabilităţii şi securităţii în zonă, cât şi în dezvoltarea la nivel european. Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF) În referire la capitolul 4.1 al Strategiei naţionale, SISF reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului integrat al frontierei de stat a României. SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaţionale, contextuale, geografice aparţinând unui cadru conceptual. Realizarea acestui sistem este o prioritate pentru România în vederea asigurării propriilor sale frontiere cât şi pe cele ale Uniunii Europene. Având în vedere aderarea la UE, realizarea SISF reprezintă un angajament asumat prin Planul de Acţiune Schengen, revizuit în 2008. SISF este alcătuit din următoarele componente interdependente şi subsisteme:
a)Componenta operaţională: subsistemul juridic; subsistemul resurse umane; subsistemul de proceduri operaţionale; ...
b)Componenta tehnică: subsistemul infrastructură; subsistemul de supraveghere a frontierei; ...
c)Subsistemul privind controlul la trecerea frontierei; ...
d)Subsistemul IT, subsistemul comunicaţii mobile radio, subsistemul comunicaţii fixe, subsistemul comunicaţii voce date; ...
e)Subsistemul mobilitate; ...
f)Subsistemul logistic integrat. ... În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin ca stat membru, dar şi ca stat care a întreprins demersuri în vederea aderării la spaţiul Schengen, România şi-a propus să atingă următoarele obiective prin intermediul Facilităţii Schengen: 1. Întărirea controlului la frontiera externă şi a supravegherii zonei frontierei externe, precum şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere. Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de următoarele sisteme: 1. Subsistemul infrastructură 2. Subsistemul supraveghere la frontieră 2.1. Frontiera verde 2.2. Frontiera albastră 3. Subsistemul de control la trecerea frontierei 4. Subsistemul mobilitate 5. Subsistemul suport logistic integrat 2. Creşterea capacităţii de control prin sporirea posibilităţilor de furnizare şi acces la date. Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de următoarele sisteme: 1. Subsistemul de control la trecerea frontierei 2. Subsistemul IT 3. Subsistemul comunicaţii voce date 4. Subsistemul comunicaţii mobile radio 5. Subsistemul comunicaţii fixe Stabilirea unor coordonate şi mecanisme stabile este esenţială în vederea îndeplinirii obiectivelor şi măsurilor stabilite pentru aderarea la spaţiul Schengen. În continuare prezentăm o scurtă descriere a cadrului general stabilit până acum de către autorităţile române din punct de vedere legislativ şi instituţional în legătură cu aderarea la spaţiul Schengen. Implementarea tuturor măsurilor necesare ce rezultă din acquis-ul Schengen, care de altfel constituie baza Deciziei Consiliului referitoare la ridicarea controalelor la frontierele interne în 2011, rămâne un obiectiv strategic pentru partea română. Dezvoltarea unui sistem de securitate la frontieră este un element cheie ce vine în completarea implementării acquis-ului Schengen la frontiera externă. Crearea unui model general de frontieră este un instrument important în menţinerea securităţii interne, iar în particular are ca obiectiv prevenirea migraţiei ilegale. Astfel, un set de măsuri complementare va trebui implementat la diferite niveluri. Conform Catalogului Schengen, cele patru nivele pot fi identificate în structura Strategiei naţionale. 1. Activităţi în ţări terţe, în special în ţări de origine şi de tranzit, incluzând colectarea informaţiilor de la ofiţerii de legătură cât şi rolul cheie al oficiilor consulare străine în procesul emiterii vizelor. 2. Cooperarea internaţională la frontieră. 3. Măsuri privind frontiera externă: managementul frontierei (controlul şi supravegherea la frontieră). 4. Alte activităţi desfăşurate pe teritoriul statelor membre Schengen sau între statele membre Schengen. Filtrul I - Activităţi desfăşurate în ţări terţe, în special în cele de origine şi de tranzit În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.1 al Strategiei naţionale, filtrul I este realizat pentru a asigura controlul la distanţă al migraţiei ilegale şi al altor forme de criminalitate transfrontalieră şi a prezenta activităţile desfăşurate în ţările terţe, în special în cele de origine şi de tranzit. Principalele instituţii cu competenţe în cadrul acestui filtru sunt următoarele:
a)Ministerul Afacerilor Externe - oficiile consulare şi Direcţia Generală pentru Afaceri Consulare; ...
b)Ministerul Administraţiei şi Internelor - ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură; ...
c)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - operatorii economici care desfăşoară activităţi de transport internaţional de bunuri şi mărfuri şi/sau persoane; ...
d)Ministerul Apărării Naţionale - ataşaţi de apărare; ...
e)Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ... (
i)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; (îi) Inspecţia Muncii; (iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Pentru a preveni accesul neautorizat pe teritoriul României şi al statelor membre, este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate în momentul acordării vizei, precum şi atunci când pasagerii se află la bordul mijloacelor de transport aeriene, terestre sau navale. Acest proces include verificarea documentelor şi interogarea bazelor de date, în conformitate cu art. 96 din Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, denumită în continuare Convenţia Schengen. În cadrul Strategiei naţionale s-au stabilit ca următoarele sub-obiective ale acestui filtru să fie finanţate prin Facilitatea Schengen: 1. Adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicilor comune referitoare la procesul de solicitare de vize pentru a uşura migraţia legală/turismul prin:
a)adoptarea sistemului naţional IT pentru visa on-line, pentru a fi compatibil cu viitorul sistem european pentru vize - Sistemul Informatic Visa. Conectarea tuturor punctelor de trecere a frontierei la acest sistem; ...
b)reabilitarea la standarde Schengen a clădirilor în care se află consulate, amenajarea unor spaţii speciale de procesare a vizelor; ...
c)furnizarea echipamentelor necesare pentru detectarea falsurilor şi a documentelor pierdute; ...
d)instruirea personalului cu atribuţii consulare privind aplicarea procedurilor UE în domeniul procesării cererilor de viză pe termen scurt. ... Beneficiari sunt Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Filtrul II - Cooperarea internaţională la frontieră În referire la capitolul 3.3.2 al Strategiei naţionale, filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între ţările vecine cât şi între statele membre UE şi alte state din zonă, ţinând cont de faptul că un control eficient la frontieră nu poate fi realizat de un singur partener. Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
a)Ministerul Afacerilor Externe; ...
b)Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Unitatea Naţională EUROPOL, Biroul Naţional Interpol, Biroul SIRENE; ...
c)Autoritatea Naţională a Vămilor; ...
d)Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ... (
i)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; (îi) Inspecţia Muncii; (iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
e)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. ... Prin actuala strategie nu au fost stabilite sub-obiective pentru acest filtru. Filtrul III - Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.3 al Strategiei naţionale, activităţile din acest filtru vizează asigurarea controlului la frontieră aşa cum este prevăzut în cadrul Regulamentului CE nr. 562/2006 al Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Filtrul III, în conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, asigură atât o stare de fapt adecvată la frontieră, cât şi aplicarea în consecinţă a legii. Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
a)Ministerul Administraţiei şi Internelor ... (
i)Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (îi) Oficiul Român pentru Imigrări;
b)Autoritatea Naţională a Vămilor; ...
c)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; ...
d)Ministerul Sănătăţii; ...
f)Ministerul Apărării Naţionale; ...
g)Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; ...
h)Garda Naţională de Mediu. ... Controlul la frontieră constă în: 1. Control la trecerea frontierei - cuprinde controalele făcute la punctele de trecere a frontierei pentru a se asigura că persoanele şi bunurile acestora, precum şi mijloacele de transport sunt autorizate să între sau să iasă de pe teritoriul statelor membre; 2. Supravegherea frontierei - supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei (PTF) şi supravegherea PTF în afara programului de lucru, pentru a se preveni sustragerea de la controlul la frontieră, are la bază analiza de risc pentru securitatea internă şi ameninţările care pot afecta securitatea frontierei. Prin Strategia naţională de management integrat a frontierei de stat a României în perioada 2007-2010 au fost stabilite următoarele sub-obiective ale acestui filtru care urmează să fie finanţate prin Facilitatea Schengen: 1. Furnizarea infrastructurii, locaţiilor, separarea fluxurilor de trafic, facilităţi portuare, infrastructura de comunicaţii, în concordanţă cu cerinţele Schengen, din cadrul punctelor de trecere a frontierei; 2. Asigurarea echipamentului adecvat pentru fiecare tip de frontieră şi pentru diferite tipuri de situaţii operative, necesar pentru dezvoltarea controlului şi supravegherii la frontieră, în concordanţă cu cerinţele Schengen; 3. Construirea sau modernizarea comunicaţiilor şi sistemelor IT compatibile şi interoperabile cu SIS II. Filtrul IV - Alte activităţi desfăşurate în interiorul teritoriului României În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.4 al Strategiei naţionale, filtrul IV asigură, pe deo parte sprijinul necesar în desfăşurarea operaţiunilor de supraveghere şi control la frontieră şi pe de altă parte măsuri de compensare atunci când se va renunţa la controalele realizate la frontiera internă a UE. Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
a)Ministerul Administraţiei şi Internelor: ... (
i)Inspectoratul General al Poliţiei Române; (îi) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; (iii) Oficiul Român pentru Imigrări; (
iv)Direcţia Generală de Paşapoarte; (
v)Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date; (
vi)Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; (vii) Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor; (viii) Inspectoratul General de Aviaţie.
b)Ministerul Justiţiei. ...
c)Ministerul Afacerilor Externe. ...
d)Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: ... (
i)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; (îi) Inspecţia Muncii; (iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
e)Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; ...
f)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; ...
g)Ministerul Sănătăţii; ...
h)Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; ...
i)Serviciul Român de Informaţii; ...
j)Autoritatea Naţională a Vămilor; ...
k)Garda Naţională de Mediu; ...
l)Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. ... Oficiul Român pentru Imigrări are un rol important în cadrul măsurilor de prevenire a migraţiei ilegale şi a infracţiunilor transfrontaliere, al procesului de aprobare a cererilor de viză pe termen lung, dar şi pe termen scurt pentru cetăţenii statelor cu potenţial migrator; aceste măsuri urmează să fie continuate pe teritoriul naţional îmbunătăţind căutarea, controlul şi supravegherea pe baza informaţiilor, în concordanţă cu legislaţia naţională şi acolo unde există, în baza acordului de cooperare poliţienească încheiat conform art. 39 alin.

(4)şi

(5)din Convenţia Schengen, sau în baza altor acorduri internaţionale la care România este parte. Prin Strategia naţională au fost stabilite următoarele sub-obiective ale acestui filtru care urmează să fie finanţate prin Facilitatea Schengen: 1. Să realizeze, să modernizeze şi să interconecteze sistemul IT şi de comunicaţii; 2. Să asigure capacitatea instituţională şi resurse umane adecvate; 3. Să asigure infrastructura adecvată şi să doteze cu echipamentul specific activităţilor desfăşurate în acest filtru. 4.1.1. Documente strategice În conformitate cu prevederile secţiunii 1 din Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540/2008, în contextul negocierilor pe Capitolul 24 JAI, statele membre UE au solicitat ţărilor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderării la spaţiul Schengen. La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis, în cadrul Conferinţei de Aderare la UE, Documentul de Poziţie pe Cap. 24 "Justiţie şi Afaceri Interne", având ca anexă Planul de Acţiune Schengen (PAS). Conform acestui document, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate, iar România nu a solicitat nicio derogare sau perioadă de tranziţie. A fost evidenţiat faptul că Planul de Acţiune Schengen va fi monitorizat şi revizuit anual, astfel încât, la 1 ianuarie 2007 România să îndeplinească criteriile minimale pentru a adera la spaţiul Schengen. De atunci, Planul de Acţiune Schengen a fost revizuit, în mod regulat. Ultima revizuire a avut loc în anul 2009. Structura Planului de Acţiune Schengen are la baza modelul recomandat de către Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant, descriind situaţia curentă, şi totodată măsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice pentru adoptarea şi implementarea acquis-lui relevant. Pentru aceste măsuri este prezentat un calendar cu date limită de execuţie. De asemenea, sunt indicate şi instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestor măsuri. Planul de Acţiune Schengen face distincţia clară între momentul aderării la Uniunea Europeană şi momentul aderării la Convenţia Schengen. Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen este făcută în două etape, acoperind atât perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, cât şi perioada post-aderare, până la ridicarea controalelor la frontierele interne (membru Schengen, cu drepturi depline). Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României pentru 2007-2010 se axează pe activităţile privitoare la modernizarea sectoarelor de frontieră, care acum constituie frontiera externă a UE. Aceasta cuprinde două tipuri de sarcini: referitoare la construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei, de către administraţiile locale respective împreună cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cât şi sarcini ce vizează servicii de implementare a reglementărilor Schengen şi care sunt realizate de către Poliţia de Frontieră Română, Poliţia Română, Oficiul Român pentru Imigrări. Documentul este o continuare a primei Strategii de management integrat a frontierei din 2004-2006, pregătită şi aprobată la cererea Comisiei Europene. Problematica modernizării frontierelor româneşti şi nevoia de echipamente de înzestrare pentru serviciile de frontieră au fost recunoscute de către Comisia Europeană care, în consecinţă, a deschis un program multianual Phare, pentru sprijinirea realizării sarcinilor descrise în acest document. Prezentul program susţine, în mod direct, "Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010", aprobată prin HG nr. 324/2007, document de politică strategică aprobat de către Guvernul României şi aplicabil tuturor autorităţilor româneşti cu responsabilităţi la frontiere. În conformitate cu prevederile punctului 4 al Capitolului I din Strategia naţională, obiectivul acesteia este de a îmbunătăţi capacitatea României de a realiza un nivel ridicat de control la frontierele externe ale Uniunii Europene, prin: (

a)adoptarea şi implementarea unor politici comune în domeniul managementului integrat al frontierei; (
b)combaterea statutului României de ţară de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane; (
c)lupta împotriva migraţiei ilegale, în contextul creşterii previzibile a migraţiei la graniţa externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Acest lucru va fi realizat prin implementarea unui complex de măsuri având ca scop adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar relevant, capacitatea instituţională şi investiţii pentru lucrări de construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate. Investiţiile sunt destinate modernizării şi dezvoltării infrastructurii la frontieră şi, de asemenea, dezvoltării şi eficientizării supravegherii şi controlului la frontiere, într-un concept integrat, aşa cum este definit în Strategia naţională. Prezentul Plan indicativ este elaborat astfel încât să poată susţine un număr de "Măsuri Instituţionale" şi "Măsuri Administrative/Tehnice" cuprinse în versiunea 2008 a Planului de Acţiune Schengen (PAS), pentru România, şi anume: PAS Secţiunea l - Controlul la frontieră Trecerea Frontierei Interne ● Implementarea procedurilor de control a persoanelor la frontieră, pentru asigurarea fluidizării traficului la viitoarele frontiere interne şi eliminarea obstacolelor care restricţionează traficul rutier la punctele de trecere ale viitoarei frontiere interne. Trecerea Frontierei Externe ● Implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010; ● Implementarea programului de achiziţie a echipamentului operaţional, conţinut în Planul Unic Multianual de Investiţii; ● Modernizarea punctelor de trecere la viitoarele frontiere externe, în acord cu prevederile Catalogului Schengen şi cu cele ale Planului Unic Multianual de Investiţii; PAS Secţiunea V - Cooperare poliţienească Măsuri Instituţionale ● Dezvoltarea capacităţii cooperării internaţionale a Ministerului Administraţiei şi Internelor, atât la nivel central, cât şi la nivel local; ● Proiectarea şi realizarea proiectelor de instruire a personalului în domeniul cooperării la frontieră (CBC); ● Implementarea programelor de instruire a personalului. PAS Secţiunea VII - Arme de foc şi muniţii Măsuri Instituţionale ● Dezvoltare instituţională a Registrului Naţional al Armelor, în conformitate cu Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare şi cu Directiva Consiliului 91/477/CEE din 18.06.1991 privind controlul achiziţiei şi deţinerii de arme. PAS Secţiunea lX - Sistemul Informatic Schengen ● Reţea de comunicaţii voce şi date pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor. ● Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen. ● Componente de radiocomunicaţii mobile profesionale (PMR) - standard TETRA. ● Sistemul Informatic Naţional de Semnalări, compatibil cu SIS II. Strategia Poliţiei de Frontieră pentru securitatea frontierei de stat 2004-2006 a inclus direcţiile şi programele globale ale Poliţiei Române de Frontieră pentru perioada menţionată mai sus, îndeplinirea pe termen mediu a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor aparţinând instituţiilor stabilite în Strategia de management integrat a frontierei de stat 2004-2006, concentrându-se asupra recomandărilor prevăzute în Raportul Periodic al Comisiei Europene pentru România din anul 2003, Capitolul 24 - Cooperarea în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne. Strategia Poliţiei de Frontieră pentru Securitatea Frontierei de Stat urmăreşte coordonarea unitară de către toate structurile Poliţiei de Frontieră Română, la nivel central şi teritorial a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor asumate pentru securizarea frontierei de stat, monitorizarea şi evidenţa infracţiunilor transfrontaliere, realizarea unei compatibilităţi cu normele şi procedurile comunitare privind controlul şi supravegherea punctelor de trecere a frontierei. Strategia naţională urmăreşte întărirea capacităţilor operaţionale şi activităţile specifice ale Poliţiei de Frontieră Române, inter-operabilitatea cu alte instituţii naţionale specializate în managementul de frontieră, cu alte organisme similare ale statelor membre UE şi ale ţărilor vecine pentru combaterea infracţiunilor transfrontaliere şi pentru fluidizarea traficului legal de persoane şi bunuri la frontieră. În referire la Sistemul Informatic Naţional de Semnalări au fost întreprinse următoarele acţiuni:
a)a fost actualizat Planul de Acţiune Schengen, capitolul IX Sistemul informatic Schengen, Măsuri tehnice - cu termenul limită 31.12.2009; ...
b)a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 345/2005; ...
c)de asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2006, a fost aprobat Planul de implementare a Sistemului Informatic Naţional de Semnalări. ... 4.1.2. Instituţional Coordonarea problemelor legate de cooperarea din domeniul Schengen este realizată de Comisia naţională de autoevaluare Schengen, un organism înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen, cu modificările şi completările ulterioare. Acest organism stabileşte condiţiile necesare de administrare pentru ca instituţiile române cu responsabilităţi în domeniul Schengen să determine o reacţie activă în raport cu cerinţele de aderare la spaţiul Schengen. Comisia este alcătuită din câte un reprezentant al instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul Schengen. Preşedintele Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen este ministrul administraţiei şi internelor. În conformitate cu prevederile articolului 4 lit.
k)din Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, cu modificările şi completările ulterioare Comisia naţională de autoevaluare Schengen informează periodic Guvernul şi Consiliul interministerial de afaceri interne şi justiţie asupra activităţii desfăşurate şi măsurilor dispuse. Comisia se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar. În ceea ce priveşte sistemul de management şi control al Facilităţii Schengen a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate prin Facilitatea Schengen, cu modificările şi completările ulterioare, prin care a fost definit întregul sistem în conformitate cu Decizia C

(2007)1417 a Comisiei Europene, cu modificările ulterioare. Scurtă descriere a responsabilităţilor Poliţiei de Frontieră Române, Autorităţii Vamale şi a Poliţiei Române Poliţia de Frontieră Română (PFR) În concordanţă cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, ofiţerii PFR sunt funcţionari publici cu statut special. Conform art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare, PFR este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin referitoare la supravegherea şi controlul frontierelor României, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere specifice, supravegherea regimului legal al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurând apărarea intereselor României la Dunărea interioară şi canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră (în concordanţă cu art. 2, lit.

a)din OUG nr. 104/2001, jurisdicţia reprezintă suprafaţa teritoriului naţional constituită din zona de frontieră - 30 de km de la linia de frontieră în interiorul teritoriului naţional -, zonele aeroportuare şi portuare localizate în afara ţării, deschise traficului internaţional, Dunărea interioară şi Canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră, apele maritime interioare şi marea teritorială şi zona contiguă şi zona economică exclusivă a României, în care Poliţia de Frontieră Română îşi exercită atribuţiile conform legii), în zona contiguă şi în zona economică exclusivă, menţinând ordinea şi liniştea publică, în jurisdicţia proprie, în condiţiile stipulate de către lege. În jurisdicţia sa, Poliţia de Frontieră Română are următoarele responsabilităţi:
a)efectuează supravegherea şi controlul la frontieră, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră, precum şi orice alte încălcări ale regimului frontierei de stat; ...
b)apără viaţa, integritatea şi libertatea persoanelor, proprietatea publică şi privată, alte drepturi şi interese legale ale cetăţenilor şi comunităţii; ...
c)controlează documentele în vederea trecerii frontierei la punctele de trecere a frontierei deschise traficului internaţional, în zonele de intrare şi ieşire în/din zona liberă, la punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau alte locaţii, în conformitate cu prevederile legale; ...
d)asigură fluenţa pasagerilor şi traficului de bunuri, într-o manieră corectă şi civilizată, prin intermediul punctelor de trecere a frontierei, împreună cu alte autorităţi care au, conform legii, competenţe de control referitoare la trecerea frontierei de stat; ...
e)asigură controlul trecerii frontierei de stat, în condiţiile legii, a armelor de foc, muniţiilor, armelor de apărare şi muniţiilor acestora, explozivilor, substanţelor toxice şi radioactive; ...
f)efectuează supravegherea, prin observaţie directă şi permanentă, a spaţiului aerian circumscris frontierei de stat şi mării teritoriale; ...
g)asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor referitoare la frontiera de stat şi trecerea frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state sau organizaţii internaţionale ori regionale. ... Autoritatea Naţională a Vămilor Autoritatea Naţională a Vămilor are personalitate juridică, este o instituţie specializată a administraţiei publice centrale, finanţată de la bugetul de stat, este organizată şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice şi în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Organizarea şi funcţionarea sa sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului. Autoritatea Naţională a Vămilor exercită, în cadrul politicii vamale naţionale, atribuţiile stipulate prin regulamentele vamale, în vederea realizării controlului vamal al bunurilor care intră şi ies din ţară. Autoritatea Naţională a Vămilor este împuternicită să exercite controlul mijloacelor de transport şi bunurilor, precum şi a bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor, prezentate la intrarea sau ieşirea lor din ţară. Personalul vamal este investit cu exerciţiul autorităţii publice şi are dreptul de a escorta la biroul central al vămii persoanele suspectate că au încălcat regulamentele vamale, a căror identitate nu poate fi stabilită în condiţiile legii. Echipele mobile ale autorităţii vamale, identificabile prin însemnele specifice, sunt împuternicite să oprească mijloacele de transport pentru a verifica conformitatea cu regulamentele vamale, utilizând semnale formale specifice. Pot fi utilizate, pentru imobilizare, alte metode stipulate prin lege atunci când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească. În cazul unor infracţiuni flagrante, personalul vamal este obligat să pună imediat persoana suspectă la dispoziţia procurorului, împreună cu documentele întocmite şi mijloacele de probă. Personalul vamal este îndreptăţit, în scopul exercitării controlului vamal în limitele legii, de a urca la bordul oricăror ambarcaţiuni, inclusiv al celor militare, localizate în porturile maritime şi fluviale, precum şi în aria portuară. Autoritatea vamală poate verifica bunurile subiect al reglementărilor vamale, oriunde sunt plasate pe teritoriul ţării. În timpul controlului şi verificării exercitate de personalul vamal care are competenţe în acest sens, pot fi reţinute de la persoanele fizice şi juridice documentele de orice tip sau pe orice suport care pot facilita îndeplinirea misiunii de control. Reţinerea documentelor este bazată pe un protocol. În acest scop, autoritatea vamală este împuternicită să:
a)verifice, în limitele legii, clădirile, depozitele, terenurile, mijloacele de transport susceptibile de a transporta bunuri subiect al regimului vamal, precum şi orice alte obiective; ...
b)obţină, în limitele legii, mostre care să fie analizate în laboratoarele proprii sau în cele acreditate, în vederea identificării şi examinării bunurilor; ...
c)efectueze investigaţii, supravegheri şi verificări în cazul unor situaţii de alertă privind încălcarea regulamentelor vamale; ...
d)desfăşoare activităţile necesare în vederea gestionării riscului; ...
e)exercite controlul ex-post, la sediul persoanelor juridice, asupra bunurilor exportate între România şi alte ţări, în scopul verificării conformităţii cu regulamentele vamale; ...
f)identifice, pe baza documentelor, persoanele care sunt în aria de responsabilitate a oficiilor vamale, precum şi persoanele care au legătura cu bunurile localizate în locuri verificate, conform prevederilor de la punctul a); ...
g)participe, în limitele legii, la realizarea supravegherii livrărilor; ...
h)coopereze în mod direct cu alte organisme centrale din România sau cu administraţii vamale străine, în limitele legii şi cu respectarea obligaţiilor ce revin din convenţiile şi acordurile la care România este parte; ...
i)obţină, proceseze şi utilizeze informaţii specifice necesare prevenirii şi combaterii încălcărilor regulamentelor vamale, inclusiv gestionării, conform legii, a bazelor de date privind schimbul de bunuri. ... Poliţia Română Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează că Poliţia Română face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile de apărare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, proprietatea publică şi privată, prevenirea şi identificarea infracţiunilor, apărarea ordinii publice şi a securităţii, conform legii. Structurile Poliţiei Române care asigură şi/sau participă la lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere sunt: Direcţia de Investigare a Fraudelor şi Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate. Direcţia de Investigare a Fraudelor are ca principale atribuţii protejarea proprietăţii publice şi private, apărarea intereselor cetăţenilor şi sprijinirea mediului de afaceri, investigarea infractorilor şi a grupurilor infracţionale locale şi străine care încalcă legislaţia vamală, aduc prejudiciu economiei naţionale, sistemului financiar, proprietăţii publice şi private şi intereselor legale ale cetăţenilor. Conform prevederilor legale, Direcţia de Investigare a Fraudelor organizează şi desfăşoară acţiuni operative privind fraudele vamale şi, de asemenea, efectuează actele premergătoare în dosarele penale privind încălcarea legislaţiei vamale (fraude vamale, operaţiuni de import-export, etc.) pe întreg teritoriul naţional. Direcţia de Investigare a Fraudelor cuprinde un serviciu complex de investigare a fraudelor în domeniul vamal şi, la nivelul fiecărui inspectorat judeţean de poliţie, există ofiţeri specializaţi în investigarea fraudelor în domeniul vamal. Conform prevederilor legale, Direcţia de Investigare a Fraudelor este structura specializată în investigarea infracţiunilor economico-financiare în vederea obţinerii probelor necesare pentru documentarea dosarelor privind prejudiciile asupra bunurilor publice şi private, săvârşite prin încălcarea legislaţiei vamale, în cooperare cu Autoritatea Naţională a Vămilor, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO), Oficiul Român pentru Imigrări. DCCO este structura specializată în identificarea şi cercetarea faptelor circumscrise crimei organizate (traficul de fiinţe umane, droguri şi materiale strategice, criminalitate informatică, fraude cu cărţi de credit şi cărţi de credit contrafăcute, traficul internaţional cu autovehicule de lux furate), în monitorizarea şi evaluarea formelor specifice de crimă organizată transfrontalieră, în analizarea factorilor care generează criminalitatea. DCCO are în competenţa sa de investigare şi cercetare următoarele infracţiuni:
a)contrafacerea de monedă şi punerea în uz a monedelor străine contrafăcute, a cărţilor de credit şi a cecurilor de călătorie; ...
b)infracţiuni comise prin internet; ...
c)traficul naţional şi internaţional de droguri, substanţe chimice şi precursori, precum şi consumul ilicit de droguri; ...
d)traficul de organe şi fiinţe umane, adopţiile internaţionale ilegale, reţelele de emigrări şi imigrările clandestine; ...
e)traficul internaţional cu materiale strategice; ...
f)traficul internaţional cu vehicule furate; ...
g)spălarea de bani rezultaţi din infracţiunile menţionate mai sus. ... Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, DCCO cooperează cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Oficiul Român pentru Imigrări, Autoritatea Naţională a Vămilor, cu structuri şi alte instituţii ale administraţiei naţionale, agenţii şi organizaţii neguvernamentale. La nivel regional şi internaţional, există relaţii de cooperare cu instituţii cu atribuţii similare, în special cele din statele membre UE sau asociate, precum şi cu instituţii internaţionale cu competenţe în domeniu (INTERPOL, EUROPOL, Programe ONU pentru controlul drogurilor, comitete specifice ONU, comitete permanente UE). 4.2. OBIECTIVE DETERMINATE PENTRU ACCESAREA FACILITĂŢII SCHENGEN Se urmăreşte implementarea proiectelor care au următoarele obiective: 1. Întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la punctele de trecere a frontierei; 2. Sporirea abilităţilor de control prin creşterea capacităţii privind stocarea de date şi accesul la date. Obiectivul 1 Întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la punctele de trecere a frontierei Întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe este elementul cheie al pregătirii pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Vor fi implementate numeroase măsuri cu scopul de a se atinge obiectivele menţionate mai sus. Referitor la infrastructură, vor trebui asigurate condiţii specifice pentru îndeplinirea controalelor şi supravegherii la frontieră, continuându-se astfel etapele precedente de aderare. Aceasta presupune achiziţia şi dezvoltarea atât a echipamentelor speciale, a fondului de infrastructură, a echipamentelor IT şi de comunicaţii, a vehiculelor speciale, precum şi a echipamentului de securitate şi a mecanismelor specifice. Modernizarea punctelor de trecere a frontierelor la frontiera externă, a punctelor consulare şi a facilităţilor de instruire pentru personalul consular, conform standardelor Schengen, este un proces în derulare care se doreşte a fi continuat prin intermediul Facilităţii Schengen. O parte a acestui obiectiv va fi concentrată pe implementarea instrumentelor de analiză a riscurilor şi dezvoltarea unor sisteme dedicate spre a fi utilizate în domeniul controlului frontierelor. Obiectivul 2 Îmbunătăţirea abilităţii de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi de acces la date Principalul scop al acestei măsuri, în cadrul acestui obiectiv, este continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de date naţionale conţinând date referitoare la Schengen şi a sistemului de comunicaţii corespondent. Baza de date va furniza informaţii şi date necesare persoanelor însărcinate cu aplicarea legii şi va îmbunătăţi şi facilita schimbul de date, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. O precondiţie ca România să poată avea acces la Sistemul Informatic Schengen este ca mediul naţional IT să fie capabil să furnizeze date pentru SIS II şi VIS. 4.3. Rezultate aşteptate şi impact scontat Cel mai important rezultat al Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007- martie 2010 va fi dezvoltarea Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei, prin îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor personalului român pentru întreaga gamă a activităţilor prevăzute pentru controlul la trecerea frontierei şi responsabilitatea supravegherii frontierei care includ zonele conectate, cum ar fi VIS şi dezvoltarea sistemului de schimb de date şi de comunicaţii la nivel operaţional, între autorităţile naţionale şi agenţiile similare din UE şi statele vecine. Situaţia actuală Frontierele României, în lungime de aproximativ 2.000 de km, din care: frontiera cu Moldova 681,3 km, Ucraina 649,4 km, Marea Neagră 193,5 km şi frontiera cu Serbia 546,4 km - reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierelor şi introducerea unor tehnologii performante pentru securizarea frontierelor reprezintă un obiectiv major nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană. Scurtă descriere a proiectelor anterioare finanţate de UE Programul Naţional PHARE 1999 RO9907.01.02/01 - Achiziţia de Mijloace Mobile BUGET TOTAL 4.000.000 Euro ● Creşterea mobilităţii auto la frontiera de nord şi est prin achiziţia de SUV (122 autovehicule); ● Creşterea mobilităţii navale la frontiera de est prin achiziţia de bărci (47 de ambarcaţiuni pentru patrulare). Proiect finalizat RO9907.01.02/02 - Achiziţia de mijloace pentru Asistenţa Tactică BUGET TOTAL 2.800.000 Euro ● Achiziţia de echipamente individuale; ● Achiziţia de echipamente colective în vederea îmbunătăţirii performanţelor operaţionale (uniforme pentru condiţii extreme, pelerine de ploaie, veste antiglonţ, mănuşi, şosete, cizme, cizme de cauciuc, computere, imprimante, detectoare de CO2, cititoare optice, lanterne, lămpi cu UV). Proiect finalizat Programul Naţional PHARE 2000 RO0006.16.01.03 Mobilitate BUGET TOTAL 4.440.000 Euro Achiziţie de echipamente pentru mobilitatea navală şi auto Au fost contractate şi furnizate următoarele tipuri de echipamente: 47 SUV, 17 ambarcaţiuni, 5 şalupe fluviale, 46 autovehicule de intervenţie. Proiect finalizat RO0006.16.01.04 Supraveghere BUGET BUDGET 4.950.000 Euro " Achiziţie de echipamente de supraveghere pentru frontiera de nord şi est. Rezultate: au fost contractate şi distribuite următoarele tipuri de echipamente: 202 perechi de ochelari pentru vedere pe timp de noapte; 72 binocluri pentru vedere pe timp de noapte; 49 sisteme portabile cu infraroşu; 8 vehicule speciale de supraveghere. Proiect finalizat RO0006.16.01.05 Suport Tactic BUGET TOTAL 1.330.000 Euro Rezultate: Au fost achiziţionate şi furnizate următoarele echipamente: 1250 uniforme şi 20.000 perechi de şosete; 4500 perechi de cizme; 4300 perechi de cizme de cauciuc; 62 computere, 31 imprimante şi 48 cititoare optice de documente; 1500 uniforme; 6750 uniforme de vară şi 5625 cizme de iarnă. Proiect finalizat Programul Naţional PHARE 2001 RO 0107.16.03- Achiziţie de echipamente pentru documente falsificate BUGET TOTAL 60.000 Euro Au fost furnizate 10 comparatoare videospectrale. Proiect finalizat RO 0107.16.04 Comunicaţii BUGET TOTAL 2.350.000 Euro Realizarea unei reţele moderne de transfer date-voce între IGPF şi unităţile de la frontiera cu Ucraina şi Moldova. Rezultate: Echipamentele au fost livrate şi instalate. Sistemul este funcţional. Proiect finalizat Programul Naţional PHARE 2002 2002/000-586.04.14.01.01 - Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie a ofiţerilor operativi BUGET TOTAL: 9.882.500 Euro Au fost contractate şi livrate următoarele echipamente pentru suportul tactic şi mobilitate: Truse criminalistice universale - 13, Camere foto - 20, Lanterne - 34, Kit de testare droguri - 17, Endoscoape - 28, Echipamente de detectare pentru documente falsificate - 38, Lămpi UV - 129, Echipamente pentru înregistrarea rapidă a amprentelor - 48, Seturi de oglinzi pentru verificarea vehiculelor - 43, SUV - 165, Motociclete - 152, Nave pentru supraveghere şi control pentru porturi - 12, Nave de abordaj şi control - 10, Nave speciale pentru lacuri şi ape puţin adânci - 6, Nave cu motor ataşat - 20. Proiect finalizat Programul Naţional PHARE 2003 RO/2003/005-551.04.12.04- Comunicaţii fixe BUGET TOTAL: 5.130.858 Euro Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord. A fost achiziţionat un sistem cu echipamente ce includ reţea de microunde, fibră optică pentru bandă largă (WAN), precum şi pentru reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru judeţele Botoşani şi Suceava). Proiect finalizat RO/2003/005-551.04.12.05- Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului Maritim la Marea Neagră-faza I BUGET TOTAL: 4.904.450.55 Euro Implementarea infrastructurii de comunicaţii pentru interconectarea elementelor sistemului integrat pentru observare, supraveghere şi control al traficului la Marea Neagră folosind echipamente de comunicaţii radio, fibră optică şi lucrări de construcţie (turnuri de comunicaţii, sheltere, camere tehnice). Proiect finalizat RO/2003/005-551.04.12.06 - Furnizare de echipamente de supraveghere BUGET TOTAL: 260.000 Euro Furnizarea echipamentelor de control (kituri de testare a drogurilor - 15 bucăţi şi spectrografe pentru detectarea drogurilor şi explozibililor - 10 bucăţi). Proiect finalizat Program Naţional Multianual PHARE 2004-2006 2004/016-772.03.04/02.A1 - Furnizare Furnizarea Navelor PFR pentru supraveghere şi control a Frontierei Albastre - 5 bucăţi Buget: 4.094.780 Euro Proiect în derulare 2004/016-772.03.04/02.B1 - Furnizare Comunicaţii şi IT: Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord Va fi realizat un sistem ce include echipamente pentru reţeaua de microunde, fibră optică pentru banda largă (WAN), precum şi pentru reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, router-e (pentru Timiş, Caraş - Severin, Mehedinţi, Satu Mare şi Maramureş). Proiect în derulare 2004/016-772.03.04/02.B2 - Furnizare comunicaţii şi IT Elaborarea şi implementarea sistemului de comunicaţii mobile pentru PFR BUGET TOTAL: 4.868.900 Euro Se implementează standardele TETRA pentru realizarea sistemului de comunicaţii mobile digitale radio pentru judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi. Proiect în derulare Detalii privind situaţia curentă referitoare la măsurile propuse Referitor la implementarea în România a Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, trebuie notat că sistemele MAI aflate în prezent în funcţiune nu îndeplinesc în totalitate nevoile operaţionale, de investigaţie şi de coordonare ale serviciilor MAI. Nevoile identificate sunt următoarele:
a)inconsistenţa şi duplicarea datelor; ...
b)parte din informaţiile necesare nu sunt computerizate; ...
c)acces limitat la date; ...
d)datele sunt stocate pe diferite sisteme, bazate pe diferite tehnologii; ...
e)informaţiile comune diferitelor baze de date au formate diferite şi acest lucru creează mari probleme la schimbul de date între instituţii. ... În ceea ce priveşte componenta SIRENE, nevoile identificate sunt următoarele: lipsa unui cadru legal pentru definirea misiunilor Biroului SIRENE, o schemă operaţională de personal, instruirea operatorilor. Lipsa competenţei personalului are o importanţă deosebită. Este important să se asigure un nivel ridicat de control al frontierelor, instrumentele necesare fiind SIS II şi Biroul SIRENE. Referitor la componenta VIS, aflată în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe, România se confruntă cu creşterea migraţiei ilegale ca şi în restul zonei UE. Aderarea la spaţiul UE a făcut din România un punct de atracţie, devenind o destinaţie sau o ţară de tranzit către celelalte state membre UE. Urmare a Documentului de Poziţie asupra Capitolului 24 - JAI, România a elaborat Planul de Acţiune Schengen (PAS), ce include toate aspectele referitoare la: politica de vize, supraveghere şi control la frontieră, inclusiv probleme privind azilul, cooperarea poliţienească, combaterea traficului de droguri, cooperare judiciară pe probleme infracţionale, incluzând extrădarea, armele şi muniţiile, SIS, VIS şi protecţia datelor personale. PAS e monitorizat şi actualizat anual, astfel încât şi ulterior aderării la UE, documentul să întrunească criteriile minime de implementare a Convenţiei Schengen. Poziţia Comună a UE emisă la încheierea negocierilor pe Capitolul 24 - JAI, subliniază faptul că implementarea Planului de Acţiune Schengen va trebui accelerată considerabil şi orice întârziere referitoare la termene trebuie evitată. Unul dintre punctele critice în managementul migraţiei şi al aspectelor legate de acest domeniu, în baza cadrului legislativ menţionat mai sus, este procesarea aplicaţiilor pentru viză. Principalele instituţii implicate în acest proces sunt Ministerul Afacerilor Externe (MAE) (prin Direcţia Generală Afaceri Consulare şi prin birourile consulare din străinătate) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. În acest context, capacitatea MAE de a implementa acquis-ul Schengen reprezintă una dintre principalele priorităţi. Acest proiect va intensifica acţiunile operaţionale în domeniu şi împreună cu echipamentul achiziţionat va îmbunătăţi implementarea politicilor de viză atât în domeniul infrastructurii cât şi a sistemului IT. Procesarea aplicaţiilor pentru vize de către misiunile diplomatice române şi de către birourile consulare se realizează în concordanţă cu procedura, care va fi progresiv armonizată cu procedurile existente în spaţiul Schengen. România a beneficiat de un proiect PHARE pentru crearea unei reţele IT on-line - sistemul visa on line. Acest sistem conectează în prezent: 68 de birouri consulare, Centrul Naţional de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (o structură înfiinţată în aprilie 2001) şi Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. În cadrul celei de-a treia etape, finalizată la 30 iunie 2006, ultimele 45 de birouri consulare au fost conectate la sistemul visa on line. Conectarea fiecărui nou birou consular la sistem trebuie însoţită de testarea echipamentului în cadrul sistemului şi instruirea ofiţerilor din cadrul birourilor consulare. Conform statisticilor Centrului Naţional de Vize (CNV) după terminarea celei de-a doua etape, peste 90% din aplicaţiile pentru vize sunt procesate on - line. Aplicaţiile de vize care provin de la birourile consulare ce nu sunt conectate încă la sistemul visa on line sunt introduse în sistem de către operatorii CNV. Oficiul Român pentru Imigrări verifică aplicaţiile pentru vize ale cetăţenilor din statele terţe care figurează pe lista neagră. Personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare române de peste hotare este responsabil cu verificarea documentelor de călătorie şi a altor documente prezentate pentru emiterea de vize. Această verificare corespunde, într-o mare măsură, celor stipulate în Manualul de Instrucţiuni Consulare Comune. De la sfârşitul anului 2004, toate oficiile diplomatice şi consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea documentelor de călătorie false sau contrafăcute, corespunzător ariilor cu risc scăzut*1). În cazul oricărui document suspect, ofiţerul trebuie să ceară sprijinul autorităţilor locale şi consulatelor străine acreditate în respectivul stat. Este o cooperare ad-hoc între consulul român şi omologii săi din oficiile consulare şi diplomatice din statele membre UE. ------- *1) Kit-ul conţine retroproiector, 30 x microscop, spectru color/8 x precizie crescută, Lampi UV, pensete profesionale/oţel, ne-magnetice, 125 mm, cadre de măsurare Valoarea investiţiilor pentru reamenajarea oficiilor consulare (conform recomandărilor şi celor mai bune practici Schengen), în anul 2004 a fost de aproximativ 2,4 milioane Euro. Investiţii substanţiale au fost făcute la oficiile din Ankara, Kiev, Belgrad, Moscova, Odesa, Izmir, Podgoriţa, Madrid, Roma, Munchen, Bonn şi Praga. În vederea asigurării standardelor minime de securitate, au fost făcute câteva investiţii la oficiile din Berlin, Budapesta, Istanbul, Hong Kong şi Shanghai. În vederea continuării modernizării oficiilor consulare, MAE implementează investiţii evaluate la aproximativ 3,3 milioane de Euro. Investiţiile au scopul de a asigura că toate oficiile consulare române care procesează şi acordă vize corespund celor mai bune practici şi recomandărilor furnizate de Manualul Schengen, în mod special referitor la securitatea clădirilor şi personalului consular. Următorul pas este de a îmbunătăţi condiţiile de informare publică, comunicarea între oficii, etc. Proiectul va întări, de asemenea, cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, facilitând comunicarea directă între oficiile consulare şi punctele de trecere a frontierei. Acest aspect va fi de importanţă critică deoarece datele biometrice vor fi introduse în sistemul VIS. Proiectul va ajuta la furnizarea infrastructurii şi echipamentelor necesare verificării on- line a tuturor datelor legate de viză, înainte de implementarea VIS în România. Referitor la măsurile propuse de Poliţia de Frontieră Română (PFR), structurile operative ale PFR, folosind toate ambarcaţiunile şi navele din dotare, trebuie să efectueze cu regularitate acţiuni de supraveghere care să asigure o acoperire permanentă a unei arii maritime de aproximativ 20.000 kmp (apele maritime interioare 753 Kmp, marea teritorială 4.487 Kmp, zona contiguă 4.460 Km2 şi zona economică exclusivă 10.300 Kmp), frontiera fluvială şi râul Prut 1.589 Km. În apele maritime şi fluviale au loc activităţi economice importante (transport de mărfuri şi de persoane, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice, etc.) acestea creând premisele unor activităţi ilegale (migraţia ilegală, contrabanda, traficul cu arme, muniţii, materiale explozive, traficul de droguri, poluarea mediului, pescuitul industrial ilegal etc.). În zona contiguă sunt instalate obiective economice strategice (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri submarine) care pot reprezenta ţinta unor acţiuni teroriste cu consecinţe economice şi ecologice dezastruoase în întreaga zonă a Mării Negre. Poliţia de Frontieră Română trebuie să modernizeze flota navală, având în vedere concluziile prezentate de către Comisia Europeană asupra "Planului de Acţiune Schengen, frontiere albastre, Dunărea, Delta Dunării şi SIS", dar şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate privind asigurarea supravegherii şi controlului frontierei externe, având în vedere următoarele considerente:
a)deficitul de mijloace de mobilitate navală; ...
b)gradul de uzură a mijloacelor de mobilitate navală existente; ...
c)reglementările în vigoare, MARPOL şi SOLAS, ce trebuie implementate la mijloacele de mobilitate navală aparţinând forţelor de ordine publică; ...
d)creşterea autonomiei de supraveghere, patrulare şi intercepţie a mijloacelor de mobilitate navală, prin achiziţia/construcţia de nave performante dotate cu echipamente moderne şi tehnică cu un înalt grad de automatizare; ...
e)extinderea, spre larg, a sistemului integrat de observare şi control la Marea Neagră - SCOMAR, prin achiziţia de nave maritime de supraveghere, dotate cu sisteme de supraveghere a zonei de responsabilitate, precum şi necesitatea unor unităţi de intercepţie. ... Datorită specificului construcţiei mijloacelor de mobilitate navală, acestea neexistând pe stocul nici unui producător, este necesar a se avea în vedere că de la semnarea contractului de achiziţie a mijloacelor, intrarea efectivă în dotarea beneficiarului, în speţă Poliţia de Frontieră Română, durează între 10 luni şi 24 luni. Ca o prioritate pentru dotarea cu mijloace de mobilitate navală, este necesară achiziţia următoarelor bunuri: ┌───┬─────────────────────────────┬───────┬────────────────────┬───────────┐ │ │ │ │ Propus a fi │Prioritar a│ │Nr.│ Mijloc de mobilitate navală │Deficit│ achiziţionat din │ se │ │ │ │ │Facilitatea Schengen│achiziţiona│ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │1. │Navă maritimă de │ 4 │ 3 │ 1 │ │ │supraveghere │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │2. │Navă maritimă de patrulare şi│ 10 │ 6 │ 3 │ │ │intervenţie │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │3. │Şalupă fluvială de patrulare │ 29 │ 16 │ 5 │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │4. │Ambarcaţiuni de patrulare şi │ 23 │ 20 │ 20 │ │ │intervenţie │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │5. │Ponton de acostare │ 9 │ 9 │ 9 │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │6. │Modernizarea mijloacelor de │ │ │ │ │ │mobilitate navală │ │ │ │ └───┴─────────────────────────────┴───────┴────────────────────┴───────────┘ Notă: deficitul este corelat cu programul de scoatere din funcţiune al mijloacelor de mobilitate navală. Situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală se prezintă astfel: Reprezentarea grafică privind "Gradul de înzestrare cu mijloace de mobilitate navală" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociată). Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătăţirea semnificativă a supravegherii şi controlului frontierei externe a UE la Marea Neagră şi pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întărind componenta navală din cadrul Poliţiei de Frontieră Române. După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordanţă cu cerinţele actuale al Poliţiei de Frontieră Române. Reprezentarea grafică privind "Graficul de utilizare" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociată). În prezent, supravegherea la marea teritorială şi zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziţionate de la Poliţia Federală Germană de Frontieră ca o soluţie provizorie, până la dotarea cu alte nave noi şi performante; acestea au fost achiziţionate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani. Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depăşite, dotate cu echipamente din anii 70-80, nu au performanţe nautice şi nici nu dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorială în cazul unor ţinte descoperite de SCOMAR care nu-şi justifică prezenţa în zonă. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ţinte care nu-şi justifică prezenţa, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura intervenţia cu mijloacele existente este necesar un timp de 1- 2,5 ore, suficient de altfel pentru o ţintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la ţărm bunuri sau persoane. Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Dunăre şi în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control a apelor fluviului Dunărea ce are regim de cale navigabilă internaţională, în special de supraveghere şi control a navelor sub pavilion al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al unui stat terţ. În prezent Poliţia de Frontieră Română are în dotare doar 5 şalupe fluviale dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni. Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întări activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunărea şi vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual, ambarcaţiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului. Prin programul PHARE 2005 s-au achiziţionat 50 de astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul. În ceea ce priveşte sustenabilitatea mijloacelor de mobilitate navală, este necesar a fi avute în vedere următoarele consideraţii privind asigurarea fondurilor financiare pentru mentenanţă şi combustibil, necesare exploatării mijloacelor de mobilitate navală, propuse a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen. Mijloacele de mobilitate navală propuse a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen vor fi utilizate la frontiera externă a Uniunii Europene, pe Marea Neagră şi pe Fluviul Dunărea şi Delta Dunării (frontierele cu Ucraina, Moldova, Serbia şi Muntenegru). Termenul de garanţie al mijloacelor de mobilitate navală este de 12 luni, în această perioadă mentenaţa fiind asigurată, pentru cazurile de garanţie, gratuit de către constructor prin firmele specializate din România. Ulterior acestei perioade, Poliţia de Frontieră Română dispune de o Bază de Reparaţii Nave, ce este dotată cu echipamentele, dispozitivele, sculele şi personalul necesar întreţinerii acestor mijloace de mobilitate navală. De asemenea la această bază există şi facilităţi de andocare a navelor. Prin specificaţiile tehnice propuse, o echipă formată din reprezentanţi ai Bazei de Reparaţii Nave, se şcolarizează la producătorul mijloacelor de mobilitate navală pentru a deprinde capacităţile necesare asigurării service-ului pentru noile mijloace. Mai mult, pentru nava maritimă de supraveghere şi navele maritime de patrulare şi intervenţie echipa de service a bazei va fi şcolarizată într-un centru autorizat al producătorului de motoare de propulsie, chiar pe tipul/tipurile de motoare ce vor echipa aceste mijloace. De asemenea echipajul fiecărui mijloc de mobilitate navală este instruit de către producător pentru asigurarea unei bune exploatări şi a service-ului cu mijloacele bordului. Fondurile necesare pentru achiziţionarea de piese de schimb, consumabile sunt asigurate anual prin bugetul Poliţiei de Frontieră Române. De exemplu în cursul anului 2006, pentru asigurarea mentenanţei mijloacelor de mobilitate navală, din buget a fost alocată suma de 2.970.000 lei (aproximativ 930.000 EURO). Referitor la asigurare cu combustibilul necesar, în cursul anului 2007 a fost asigurată:
a)cantitatea de 500 tone motorină şi 200 tone benzină (fondurile necesare achiziţionării acestora au provenit din bugetul Poliţiei de Frontieră Române); ...
b)realocări bugetare în valoare de 318.641 RON (reprezentând 15 tone benzină şi 153 tone motorină); ...
c)pentru achiziţia de carburant naval, suma alocată a fost în 2007 de minim 800.000 RON (existent în buget) şi de maxim 27.000.000 RON (funcţie de rectificările şi alocările bugetare ulterioare). ... În cursul anului 2005, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 172.3 tone benzină şi 572.1 tone motorină. În cursul anului 2006, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 321 tone benzină şi 927.7 tone motorină. În ceea ce priveşte consumul de combustibil pentru mijloacele de mobilitate terestră, structurile responsabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se vor asigura că, anual, vor fi stipulate în bugetul instituţiei sumele necesare pentru funcţionarea normală a mijloacelor de mobilitate din dotarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Pe baza consumurilor medii înregistrate în anii precedenţi, estimarea anuală a fondurilor necesare pentru asigurarea funcţionării mijloacelor de mobilitate achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor fi prevăzute, anual, prin buget, în conformitate cu prevederile Programului Anual de aprovizionare tehnico-materială şi financiară. Referitor la mobilitatea terestră: În cadrul proiectului Phare RO 9907.01.02/01 - Mobilitate auto şi navală, vehicule de teren (122 autoturisme Nissan Terrano) şi bărci cu motoare suspendate (47 bucăţi tip Harpoon Open) au fost instalate la frontiera cu Ucraina şi Moldova. În cadrul proiectului Phare RO 0006.16.01.03 - Mobilitate auto şi navală, mai multe vehicule de teren (47 autoturisme Nissan Terrano), bărci cu motoare suspendate (17 garnituri Harpoon Open), 36 vehicule de intervenţie şi 5 bărci de patrulare pe râuri au fost repartizate la frontiera cu Ucraina şi Moldova. Prin proiectul Phare RO 2002/000-586.04.14.01.02 - Mobilitate auto şi navală, au fost procurate următoarele echipamente:
a)165 vehicule de teren de intervenţie; ...
b)152 motociclete; ...
c)12 bărci de control şi supraveghere a porturilor; ...
d)10 ambarcaţiuni de abordaj şi control; ...
e)6 bărci speciale pentru lacuri şi suprafaţa Dunării; ...
f)20 bărci cu motoare suspendate la frontiera cu Moldova, Ucraina şi Iugoslavia. ... În prezent mobilitatea navală pentru patrulare şi supraveghere este acoperită în proporţie de 61%. Din acest echipament operaţional, majoritatea unităţilor sunt uzate moral şi s-a propus înlocuirea lor. În prezent, nivelul de înzestrare cu vehicule în cadrul activităţilor operative pentru structurile PFR este de 54%, la viitoarele frontiere externe ale UE (N+E), respectiv 39% la cele de la frontiera de sud şi vest. Pe viitor aceste lipsuri în dotare vor trebui reglementate. Pentru acoperirea nevoii de 4607 mijloace de mobilitate terestră, pentru frontiera de sud şi de vest, pentru 2007-2008, este propusă procurarea prin leasing financiar, cu o valoare totală estimată de 63 milioane RON. În perioada 2007 - 2010, unele mijloace de mobilitate terestră aflate în funcţiune vor fi dezmembrate şi reutilizate. Intrate în folosinţa Poliţiei de Frontieră Română după anul 1994, ele au fost fabricate anterior acestui an şi vor fi în concordanţă cu termenii legali de reutilizare, după cum urmează:
a)vehicule speciale de patrulare pentru transport (4x4) ARO, aproximativ 200 complete; ...
b)vehicule speciale de patrulare pentru acţiuni operative DACIA, CIELO, RENAULT, aproximativ 105 complete; ...
c)vehicule speciale pentru transportul persoanelor reţinute temporar, 8 complete; ...
d)alte mijloace de mobilitate terestră, de provenienţă indigenă, uzate şi scoase din funcţiune, care şi-au îndeplinit perioada legală de funcţionare şi a căror reparare şi mentenanţă ar costa prea mult. ... În conformitate cu "Propunerea de achiziţie din fondurile Facilităţii Schengen" este o discrepanţă vizibilă între nevoile reale de mijloace de mobilitate terestră şi cele prevăzute în tabelele de mai jos:
a)înlocuire şi piese de schimb pentru vehicule, 285 necesare, 8 existente, un deficit de 277; ...
b)vehicule speciale pentru transportul persoanelor, microbuz (8+1 locuri) 719 necesare, 183 existente, un deficit de 536; ...
c)vehicule speciale pentru transportul câinilor, 80 necesare, 4 existente, un deficit de 76; ...
d)transport special pentru persoanele reţinute temporar, 122 necesare, 8 existente, un deficit de 114; ...
e)motociclete - 1375 necesare, 155 existente, un deficit de 1220; ...
f)snowmobile - 640 necesare, 4 existente, un deficit de 636; ...
g)microbuze - 167 necesare, 15 existente, un deficit de 152; ...
h)autobuze - 26 necesare, 1 existent, un deficit de 25; ...
i)puncte de comanda mobile - 181 necesare, 0 existente, un deficit de 181. ... Referitor la patrimoniu: Ţinând cont de faptul că locaţiile Poliţiei de Frontieră Române au fost construite în perioada 1960 - 1975 şi din cauza uzurii fizice şi arhitecturii învechite, sunt necesare lucrări de reabilitare şi modernizare de mare amploare astfel încât condiţiile de lucru să fie conforme cu cerinţele UE. Datorită noului concept de acţiune al Poliţiei de Frontieră Române, este necesar ca locaţiile (clădirile) acesteia să asigure un acces rapid la mijloacele de comunicaţie în scopul unor acţiuni rapide în sectorul aflat în responsabilitate: să fie localizate în centrul oraşelor reşedinţă de judeţ pentru a facilita schimbul de informaţii cu alte instituţii române şi străine pentru misiunile specifice în domeniul frontierei; să fie localizate lângă utilităţi (reţele de apă şi energie) în conformitate cu standardele de lucru UE. Pentru implementarea acestor obiective sunt necesare:
a)construirea de noi locaţii, respectând nevoile operaţionale menţionate mai sus, în mod special la frontiera externă a UE. Aceste locaţii le vor înlocui pe cele existente în afara oraşelor, la frontieră; ...
b)modernizarea şi repararea locaţiilor operative ale Poliţiei de Frontieră Române care sunt bine situate, lucrările urmând a fi axate pe reabilitarea structurii şi teraselor, reabilitarea şi renovarea tâmplăriei, instalaţii noi, partajări noi conforme cu nevoile operative. ... REZULTATE Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS) şi Reţeaua de Comunicaţii Date Voce (RCDV)
a)comunicaţii mobile de date criptate: acces mobil securizat la resursele SIS II pentru structurile MAI; ...
b)comunicaţii mobile de voce criptate: sporirea interoperabilităţii şi coordonării între structurile MAI; ...
c)implementarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări la nivel naţional; ...
d)extinderea SINS la nivel naţional; ...
e)implementarea copiilor tehnice ale bazei de date SINS; ...
f)asigurarea unui mediu de testare capabil să verifice funcţionarea infrastructurii şi a aplicaţiei software, prin simularea condiţiilor reale ale sistemului final dezvoltat; ...
g)pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS; ...
h)construirea clădirii (pavilion central plus clădiri anexe) dedicată Centrului Naţional SIS; ...
i)realizarea utilităţilor, dotarea şi amenajarea clădirii dedicate Centrului Naţional SIS şi a amplasamentului acesteia; ...
j)sistemul naţional IT de semnalări SINS în vigoare, complet operaţional, compatibil cu SIS II; ...
k)realizarea copiei naţionale a bazei de date centrale CS-SIS II; ...
l)dezvoltarea interfeţei dintre SINS şi copie; ...
m)asigurarea conectivităţii dintre Centrul Naţional SIS, unde va funcţiona N.SIS II, şi reţeaua de comunicaţii voce-date a MAI, precum şi la sistemul central CS-SIS II; ...
n)conectarea componentei naţionale N.SIS II la CS-SIS II; ...
o)înlocuirea echipamentelor de comunicaţii de la back-bone-ul reţelei metropolitane MAI Bucureşti; ...
p)operaţionalizarea legăturilor de back-up pentru asigurarea accesului autorităţilor cu atribuţii în domeniu, în condiţii optime. ... Extinderea, la nivel de oraşe, municipii şi sate, a Reţelei Integrate de Comunicaţii Voce-Date (RCVD) a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) este importantă în vederea asigurării suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MAI ce concură la crearea mediului informaţional pentru cooperare europeană în domeniul afacerilor interne. Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din MAI:
a)instrument destinat schimbului de informaţii securizat pentru autorităţile ce cooperează la frontierele externe; ...
b)Reducerea timpului alocat controlului documentelor la frontieră; ...
c)securitatea controlului documentelor şi creşterea eficienţei în descoperirea persoanelor care fac obiectul anumitor restricţii la frontieră; ...
d)posibilitatea completării şi transmiterii eficiente a rapoartelor celor ce lucrează la punctele de trecere ale frontierei prin accesul la informaţii din alte surse create; ...
e)Precondiţii pentru interconectarea cu sisteme informaţionale similare dezvoltate în Europa. ... Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, în cadrul MAI:
a)Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, operaţional şi înzestrat cu toate echipamentele necesare; ...
b)personal tehnic instruit. ... Personalul instruit va fi în măsură să:
a)administreze şi să asigure mentenanţa sistemelor IT; ...
b)depisteze străini cu rezidenţă ilegală, potenţiali imigranţi către statele membre; ...
c)îmbunătăţească activitatea de depistare a străinilor care comit infracţiuni pe teritoriul României şi care au comis infracţiuni pe teritoriile altor state membre; ...
d)pună imediat în aplicare acţiunile de repatriere a străinilor care nu au dreptul să stea pe teritoriul ţării (inclusiv cei cărora li s-au respins cererile de azil); ...
e)întocmească o bază de informaţii necesare pentru realizarea de statistici strategice, studii şi previziuni în domeniu; ... Oficiul Român pentru Imigrări
a)dezvoltarea sistemului IT pentru administrarea străinilor, împreună cu echipamentele şi dotările pentru stocarea datelor şi procesarea imaginilor, instalate şi operaţionale; ...
b)achiziţia echipamentului necesar pentru securitatea punctelor de acces; ...
c)îmbunătăţirea structurii bazei de date prin corelarea tipului de date cu cele utilizate în SIS II şi VIS; ...
d)achiziţia echipamentelor necesare pentru preluarea şi procesarea datelor biometrice; ...
e)implementarea datelor biometrice; ...
f)îmbunătăţirea aplicaţiilor care utilizează noile tipuri de date. ... Inspectoratul General al Poliţiei Române Modernizarea sistemului IT al Poliţiei Române în vederea accesului utilizatorilor operativi la baza de date SINS pentru actualizare/consultare, în perspectiva datelor N.SIS, astfel:
a)modernizarea echipamentelor IT şi a programelor de bază, uzuale; ...
b)înzestrarea cu echipamente IT necesare extinderii şi dezvoltării sistemelor IT ale poliţiei; ...
c)suplimentarea echipamentelor IT necesare Registrului Naţional al Armelor care vor facilita schimbul de informaţii în lumina art. 91 din Convenţia Schengen; ...
d)înzestrarea cu servere şi programe de bază, uzuale, necesare dezvoltării punctelor centrale ale arhitecturii sistemelor IT integrate care vor actualiza/consulta datele SINS; ...
e)implementarea unui sistem care să permită administrarea acestor achiziţii de echipamente, aplicaţii, infrastructură şi utilizatori, în vederea securizării accesului la datele SINS; ...
f)implementarea unui sistem care să realizeze administrarea sistemului de securitate în vederea securizării accesului la datele SINS; ...
g)dezvoltarea capacităţii stocării şi retragerii datelor, cât şi a implementării de soluţii moderne privind salvarea şi folosirea datelor prin intermediul Centrului de date; ...
h)sistemul de programe pentru administrarea datelor stocate şi integrarea acestuia într-un sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway); ...
i)modernizarea aplicaţiilor, operarea modificărilor necesare/restructurarea aplicaţiei în conformitate cu cerinţele SIS; ...
j)asigurarea accesului permanent la fluxul de informaţii, în timp real, astfel încât să îndeplinească atribuţiile operative pentru toate structurile Poliţiei Române; ...
k)implementarea de mecanisme şi instrumente de lucru moderne pentru îmbunătăţirea calităţii procesului decizional (statistici, rapoarte, prognoze); ...
l)implementarea de conectori cu alte aplicaţii; ...
m)realizarea unui sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway) pentru căutare automată în toate bazele de date, în conformitate cu drepturile utilizatorului şi căutarea respectivă; ...
n)crearea unui punct de acces unic către resursele ce pot fi accesate prin internet; ...
o)autentificarea utilizatorilor numai la nivelul portalului; ...
p)crearea unei interfeţe standard pentru toate resursele sistemului informatic al Poliţiei Române; ...
r)integrarea tuturor datelor şi a aplicaţiilor sistemului informatic al Poliţiei Române; ...
s)extinderea numărului de licenţe în acord cu prevederile de dezvoltare ale SISPOL; ... ş) extinderea numărului echipamentelor IT în funcţie de numărul de licenţe;
t)crearea de platforme individuale pentru cele trei şcoli din Câmpina, Slatina şi Cluj Napoca, precum şi interconectarea acestora cu platforma de la nivel central; ... ţ) realizarea de materiale de studiu pentru: (
i)instruirea utilizatorilor aplicaţiei SINS; (îi) instruirea administratorilor aplicaţiilor care fac obiectul SINS; (iii) instruirea specialiştilor IT. Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională Aplicaţia SIRENE, creată şi instalată, precum şi Biroul SIRENE, echipat şi operaţional, în stare de funcţionare, capabil să realizeze eficient activităţile legate de acquis-ul Schengen şi practicile UE. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
a)achiziţionarea şi instalarea echipamentului necesar pentru sprijinirea implementării sistemului FADO (staţii de lucru, aparate de scanat şi echipamente UPS); ...
b)construirea de noi locaţii pentru unităţile operative ale Poliţiei de Frontieră Română, cu respectarea cerinţelor menţionate anterior, în special cele legate de frontieră externă a UE. Aceste locaţii le înlocuiesc pe celelalte, fiind amplasate în afara oraşului, aproape de frontieră de stat; ...
c)modernizarea şi reabilitarea locaţiilor operative ale Poliţiei de Frontieră Română care îndeplinesc standardele din punct de vedere al amplasării lor; ...
d)operaţionalizarea şi instalarea echipamentelor de control şi supraveghere; ...
e)operaţionalizarea şi instalarea echipamentelor suport pentru procesarea datelor operative; ...
f)livrarea echipamentelor de comunicaţii mobile şi urmărirea poziţiei prin satelit GPS; ...
e)extinderea serviciilor de comunicaţii voce în linia întâi la frontiera externă; ...
g)operaţionalizarea sistemului integrat de supraveghere pe Dunăre la Caraş Severin; ... Capacitatea existentă de supraveghere şi control a Poliţiei de Frontieră Română, la frontierele albastre, este suplimentată cu o navă de supraveghere, la care se adaugă întreţinerea acesteia şi instruirea personalului. Toate acestea vor face ca poliţia de frontieră să-şi exercite activitatea operativă 24 de ore pe zi, pentru toate tipurile de apă, indiferent de condiţiile meteorologice. Nava de supraveghere suplimentară va opera, împreună cu alte ambarcaţiuni de apă, ca o componentă integrată a capacităţii de supraveghere şi control a Poliţiei Române de Frontieră, precum şi a capacităţii de cercetare/căutare şi salvare. - Echipamente de achiziţionat, aşa cum rezultă din specificaţiile tehnice: 1. Navă maritimă pentru supraveghere 1 complet 2. Nave maritime de patrulare şi intervenţie 3 complete 3. Şalupe fluviale pentru patrulare 5 complete 4. Ambarcaţiuni pentru patrulare şi intervenţie 20 complete 5. Pontoane de acostare 9 complete 6. Modernizarea mijloacelor de mobilitate navală 1. Autoturism de teren pentru munca operativă 426 complete 2. Autoturism de oraş pentru munca operativă 402 complete 3. Autospecială pentru transport efective (microbuz - 8+1 locuri) 250 complete 4. Autospecială pentru transportul câinilor 80 complete 5. Autospecială pentru transportul reţinuţilor 18 complete 6. Motociclete - ATV cu 4 roţi 150 complete Activităţi:
a)integrarea echipamentelor în ansamblul sistemului de supraveghere şi control al Poliţiei de Frontieră Române; ...
b)utilizarea echipamentului potrivit în misiunile de cercetare şi salvare, precum şi pentru patrulele de mediu; ...
c)livrarea echipamentelor către locaţiile specifice; echipament complet operaţionalizat, inventariat şi securizat; ...
d)stabilirea unor rutine de întreţinere a echipamentului; ...
e)pregătirea personalului respectiv şi deprinderea abilităţilor de a folosi echipamentul fără supraveghere; ...
f)furnizarea manualelor de instruire; ...
g)perfecţionarea timpilor de interceptare şi a numărului de interceptări reuşite; ...
h)supraveghere continuă la frontiera albastră. ... Patrimoniu:
a)realizarea unor sedii noi ale Poliţiei de Frontieră Române care să corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat; ...
b)modernizarea şi repararea sediilor operative ale Poliţiei de Frontieră care corespund din punct de vedere al amplasamentului; ... Următoarele locaţii operative vor fi reabilitate: *Font 9* ┌───┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr.│ Localizarea clădirii şi tipul de lucrări │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1│IJPF Galaţi - extindere pavilion SPF Oancea │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2│IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Halmeu │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3│IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Tarna Mare │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4│IJPF Satu Mare - reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6│IJPF Satu Mare - modernizarea PTF Halmeu │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7│IJPF Suceava - reabilitarea SPF Brodina │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8│IJPF Suceava - reabilitarea locaţiei IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9│IJPF Suceava - reabilitarea PTF Vicşani │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 10│IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Vişeu de Sus │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 11│IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Sarasau │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 12│IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei PTF Sighet │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 13│IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 14│IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 15│IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei Şviniţa SPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 16│IJPF Mehedinţi - reabilitarea Gârla Mare (Vrata) SPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 17│IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei SPF Porţile de Fier II │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 18│IJPF Botoşani - extindere pavilion la SPF Româneşti │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 19│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 20│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Cruceni │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 21│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 22│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Deta │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 23│IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 24│Modernizarea PTF Jimbolia │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 25│Modernizarea PTF Moraviţa │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 26│IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 27│IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Naidaş │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 28│IJPF Caraş Severin - reabilitarea SPF Socol │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 29│IJPF Caraş Severin - reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 30│IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF Moldova Veche│ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 31│IJPF Caraş Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 32│Modernizarea PTF Naidaş │ └───┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ IJPF - Inspectorat Judeţean al Poliţiei de Frontieră SPF - Sector Poliţie de Frontieră PTF - Punct de trecere a frontierei Ministerul Afacerilor Externe
a)elaborarea documentelor necesare pentru procesul de achiziţie publică în termenele limită stabilite; ...
b)achiziţionarea aplicaţiilor software şi a echipamentului necesar pentru funcţionarea sistemului VIS cu respectarea parametrilor specifici stabiliţi în manualele de achiziţii; ...
c)pregătirea personalului prin cursuri predate de compania câştigătoare a licitaţiei pentru implementarea aplicaţiei VIS, necesare pentru folosinţa şi mentenanţa NS-VIS; ...
d)oficiile consulare vor fi echipate cu infrastructură de comunicaţii şi IT necesară pentru asigurarea procesării aplicaţiilor VIS în conformitate cu standardele Schengen; ...
e)secţiile consulare vor fi dotate cu echipamentul necesar în conformitate cu standarde de securitate. ... Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Toate oraşele din România vor avea puncte de reprezentare ale reţelei locale a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicaţiilor STS. Oraşele din România vor avea o soluţie Acces Fără Fir la Bandă Largă (AFFBL) (de ex. una sau mai multe staţii de bază radio şi suficiente unităţi de abonaţi radio) care va implementa conexiunea între sediile beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua locală POP a STS. Verificarea completă a utilizatorilor, alţii decât Ministerul Administraţiei şi Internelor în timpul accesării SINS prin achiziţia echipamentului hardware: servere, router-e, switch-uri; Achiziţie software: servere OCSP, proxi-uri OCSP, servere de autentificare; Configuraţia echipamentului hardware şi software, administrarea şi mentenanţa acestuia vor fi efectuate de către personalul specializat al STS. 5. Măsurile de implementare preconizate pentru obiectivele identificate la nivelul fiecărui Organism Intermediar 5.1. Măsurile preconizate pentru atingerea obiectivelor Obiectivul nr. 1: Întărirea controlului la frontiera externă, a supravegherii frontierei externe şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere A. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră RO-FSCH 18: Întărirea controlului la frontierele externe, prin creşterea mobilităţii navale şi terestre a echipelor Poliţiei de Frontieră Justificare Structurile Poliţiei de Frontieră Română cu navele şi ambarcaţiunile specifice din dotare, trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere şi control închegat şi eficient, a cărui continuitate în timp şi spaţiu să asigure acoperirea permanentă a unui spaţiu maritim de cca. 20.000 kmp (ape maritime interioare 753 kmp, marea teritorială 4487 kmp, zona contiguă 4460 kmp şi zona economică exclusivă 10.300 kmp) şi a frontierei fluviale şi sectorul navigabil al râului Prut, în lungime de 1589 Km. În apele maritime şi fluviale se desfăşoară importante activităţi economice (transport de mărfuri şi călători, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc.) şi de agrement, existând premisele unor încălcări ale prevederilor legale (migraţie ilegală de persoane, contrabandă, trafic ilegal de armament, muniţie, materiale explozive, trafic de stupefiante, poluarea mediului, pescuit industrial ilegal etc.); în zona contiguă sunt amplasate obiective economice de importanţă strategică (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri subacvatice) care pot constitui ţinta unor acţiuni teroriste cu efecte economice şi ecologice dezastruoase la nivelul întregului ecosistem al Mării Negre. Creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control a frontierei, având un impact major asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimă şi fluvială, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri - resurse - rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un număr suficient de mijloace de transport, mobilitatea va deveni mai eficientă în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună, cu care se confruntă toate ţările UE, nefiind limitată la frontierele României. Rezultate
a)Mobilitate Terestră şi Navală crescută la frontierele externe şi capabilă să coopereze cu celelalte forţe din SMIF şi partenerii străini; ...
b)O eficacitate crescută pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe printr-o mobilitate terestră crescută. ... În scopul atingerii obiectivelor mai sus menţionate este necesară finanţarea şi implementarea următoarelor activităţi: Activităţi:
a)modernizarea/recondiţionarea flotei existente (art. 14 din Codul Frontierelor Schengen); ...
b)modernizarea/recondiţionarea navelor existente; ...
c)asigurarea eficienţei prin achiziţionarea navelor necesare pentru supraveghere, patrulare şi intervenţie şi adaptarea staţiilor de pe navele bază la caracteristicile situaţiei operative; ...
d)achiziţionarea de mijloace de mobilitate terestră (art. 12 şi 14 din Codul Frontierelor Schengen); ...
e)achiziţia de mijloace şi echipamente de mobilitate terestră performante, destinate pentru securizarea frontierei şi integrarea lor în sistemul integrat de securizare a frontierei; ...
f)scoaterea graduală din uz a mijloacelor excedentare, atipice şi uzate moral, şi găsirea unei întrebuinţări, în conformitate cu legislaţia şi metodologia în vigoare; ...
g)furnizarea echipamentelor, în conformitate cu specificaţiile tehnice, finanţate prin Facilitatea Schengen. ... Pentru mobilitate navală vor fi încheiate 7 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative: *Font 9* ┌────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐ │ CATEGORIA │ CANTITATEA │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │1. Navă maritimă de supraveghere │ 1 complet │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │2. Navă maritimă de patrulare şi intervenţie│ 3 complete │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │3. Şalupă fluvială de patrulare │ 5 complete │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │4. Ambarcaţiune de patrulare şi intervenţie │ 20 complete │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │5. Pontoane de acostare │ 9 complete │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │6. Modernizarea următoarelor │- 4 nave maritime de patrulare de tipul P 157;│ │ mijloace de mobilitate navală: │- 2 pontoane de cazare de tipul PD 50; │ │ │- 6 pontoane de cazare de tipul PD 40 │ └────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘ Poliţia de Frontieră Română propune achiziţionarea următoarelor mijloace de mobilitate navală prin Facilitatea Schengen, cu următoarele specificaţii: 1. Navă maritimă de supraveghere (OPV - Offshore Patrol Vessel) - 1 completă a. Destinaţie: Va executa supravegherea frontierei maritime a României, frontiera externă a UE, precum şi conformarea jurisdicţiei statului român în aria de responsabilitate, având următoarele caracteristici tehnico-tactice, necesare pentru executarea misiunilor pentru perioade lungi de timp, precum şi posibilitatea de transmisie - recepţie a datelor şi informaţiilor la centrul de comandă, precum şi la navele de intervenţie; b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 60 metri, Lăţime = minim 9,5 metri, Viteză maximă = minim 21 Noduri, Viteză de patrulare = maxim 12 Noduri, Rază de acţiune = minim 1800 Mm; c. Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, giro-compas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radio telefon profesional mobil, telefon prin satelit, radio telefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internă de calculatoare, echipamente de supraveghere (radar de supraveghere, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, ambarcaţiune de abordaj şi control, echipamente de scufundare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele din aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele internaţionale sau cu misiunile PFR. 2. Navă maritimă de patrulare şi intervenţie (FPB - Fast Patrol Boat) - 3 complete a. Destinaţie: Nava maritimă de intervenţie reprezintă o componentă a Sistemului de supraveghere şi control la Marea Neagră; va executa misiuni specifice PFR pentru intervenţie, intercepţie, supraveghere în apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi în zona economică exclusivă a României; b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 25 metri, Lăţime = minim 5,5 metri, Pescaj = maxim 2,5 metri, Viteză maximă = minim 40 Noduri, Rază de acţiune = minim 400 Mm; c. Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, giro-compas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radio telefon profesional mobil, telefon prin satelit, radio telefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internă de calculatoare, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele din aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele interne sau cu misiunile PFR, etc. 3. Şalupă fluvială de patrulare - 5 complete a. Destinaţie: Ambarcaţiunea de patrulare şi intervenţie fluvială va executa misiuni de patrulare, supraveghere, control şi intervenţie pe fluviul Dunărea; b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 16 metri, Lăţime = 4,2 metri, Pescaj = maxim 1,9 metri, Viteză maximă = minim 60 km/h; c. Echipamente: echipamente de navigaţie (sistem de navigaţie multifuncţional: radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic, compas electronic), echipamente de comunicaţii (telefon radio mobil, megafon), sistem integrat de observaţie, echipamente specifice de control. 4. Ambarcaţiune de intervenţie şi patrulare - 20 complete a. Destinaţie: Ambarcaţiunea este destinată pentru executarea misiunilor de patrulare pe fluviul Dunărea în condiţii de siguranţă, ziua şi noaptea, tot timpul anului; b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 7 metri, Lăţime = minim 2.5 metri, Viteză maximă = minim 60 km; c. Echipamente: sistem de navigaţie multifuncţional (radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic), sistem multifuncţional profesional de comunicaţii (radio telefon mobil, radio telefon portabil), sistem de observaţie, propulsie asigurată de un motor inboard. 5. Ponton de acostare cu cabine - 9 complete a. Destinaţie: Pontonul este destinat pentru acostarea ambarcaţiunilor aflate în dotarea structurilor PFR, cazarea echipajelor, executarea supravegherii frontierei, depozitarea combustibililor şi a unor materiale specifice de marină. Pontonul poate fi amplasat pe Dunăre, în Delta Dunării şi pe lacuri. b. Caracteristici tehnice: Lungime maximă = minimum 12 metri, Lungimea cabinei (castelului)= minimum 10 metri, Lăţime maximă

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.