PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000

Pe scurt

Acest program de guvernare, valabil pentru perioada 2001-2004, stabilește acțiunile și măsurile prin care Guvernul își propune să aplice oferta electorală a P.D.S.R. din noiembrie 2000, având ca scop relansarea economică și socială a României.

Ce reglementează

Ansamblul de acțiuni și măsuri guvernamentale pentru perioada 2001-2004.
Obiectivele și strategiile guvernamentale în contextul integrării europene și euroatlantice.
Prioritățile Guvernului P.D.S.R. pentru perioada de guvernare.
Principiile de conduită ale Guvernului, inclusiv respectarea separației puterilor în stat.

Cui îi privește

Guvernul României, în special Guvernul P.D.S.R. condus de Adrian Năstase.
Cetățenii României, prin impactul politicilor economice și sociale.

Puncte cheie

Programul vizează relansarea creșterii economice, combaterea sărăciei și a șomajului.
Alte priorități includ refacerea autorității statului, reducerea birocrației, combaterea corupției și a criminalității.
Se propune continuarea și accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană și în NATO.
Un principiu fundamental este echilibrul între economia de piață și protecția socială.

Textul legii

PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 700 din 28 decembrie 2000 Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 reprezintă ansamblul de acţiuni şi măsuri care vizează punerea în aplicare a Ofertei electorale a P.D.S.R. de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din noiembrie

Elaborarea prezentului Program de guvernare s-a realizat pornind de la o analiza complexa a situaţiei economice, sociale şi politice din România, precum şi a contextului european şi mondial în care acest program urmează să fie realizat. Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale a fost cel al concordanţei cu cerinţele integrării europene şi euroatlantice. Evaluarea obiectivă a ultimilor patru ani releva ca s-a înregistrat un regres economic şi o profunda acutizare a crizei în plan social. Esecul politicilor coalitiei ce a condus România în perioada 1996-2000 a subminat încrederea cetăţenilor în viitorul tarii şi a compromis în constiinta opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonima, pentru mulţi dintre români, cu saracia şi somajul. Este demn de remarcat ca în acest context economic şi politic dificil un procent considerabil din electorat a optat pentru o guvernare de tip social-democrat. Pentru a asigura coerenta şi eficienta guvernarii partidele reunite în Polul Democrat Social din România au hotărât să-şi asume, în pofida tuturor riscurilor, responsabilitatea formării unui guvern monocolor minoritar sub conducerea domnului Adrian Nastase. Programul de guvernare al P.D.S.R. propune o viziune noua asupra activităţii Executivului, care se bazează pe o serie de soluţii novatoare, dar care iau în considerare sugestii şi recomandări ale Uniunii Europene, precum şi cerinţe ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale. Principiul echilibrului între imperativele economiei de piaţa şi cel al protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele prezentului Program de guvernare. Acesta trebuie analizat şi evaluat în conexiune directa cu structura Cabinetului şi cu nominalizările viitorilor miniştri. Echipa guvernamentală este, prin ea însăşi, un semn al dorintei de innoire şi profesionalizare a demersului politic executiv şi aduce, pe lângă competenţa şi moralitate, avantajul unei puternice voinţe politice de schimbare a realitatilor româneşti şi de progres. Un principiu fundamental de conduita al Guvernului Adrian Nastase este respectarea separaţiei puterilor în stat şi acordarea rolului firesc de for legislativ Parlamentului. Prin modul de concepere a Programului de guvernare şi prin modalităţile de punere în practica a acestuia Executivul doreşte sa sporeasca stabilitatea şi coerenta cadrului legislativ, să ofere transparenta şi predictibilitate deciziilor sale. Având în vedere rezultatele evaluărilor situaţiei economice, sociale şi politice şi consecvent cu prevederile ofertei electorale, Guvernul P.D.S.R. a stabilit pentru următoarea perioada de guvernare următoarele prioritati: - relansarea creşterii economice; - combaterea saraciei şi a somajului; - refacerea autorităţii statului şi a instituţiilor sale; - reducerea birocratiei, combaterea corupţiei şi a criminalitatii; - continuarea şi accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană şi în NATO. În locul unor abordari abstracte şi al centrarii efortului de guvernare pe zona echilibrelor macromonetare Guvernul P.D.S.R. va adopta o viziune pragmatica, deschisă spre economia reală şi spre nevoile resimtite, în modul cel mai direct, de către cetăţenii tarii şi, din acest motiv, îşi propune, ca indicatori de succes ai politicilor sale economice, creşterea reală şi durabila a produsului intern brut şi îmbunătăţirea semnificativă şi generalizata a standardului de viaţa al cetăţenilor României. Creşterea economică durabila va fi realizată prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii şi serviciilor. Educaţia, învăţământul, cercetarea şi cultura reprezintă, în viziunea Programului de guvernare, vectori importanti ai strategiei noastre de dezvoltare. Refacerea încrederii în actul de justiţie şi în mecanismele de impunere a legalităţii şi ordinii publice va dobândi caracter de urgenta pentru viitorul executiv, în vederea asigurării protecţiei drepturilor şi siguranţei cetăţeanului. Interesul naţional, imperativele momentului, riscul ca echilibrul fragil al democraţiei sa cedeze în faţa tensiunilor şi presiunilor sociale cer responsabilitate politica şi coeziune din partea forţelor politice democratice, indiferent de apartenenţa lor doctrinara, astfel încât să se poată parcurge cat mai repede etapa de instalare a noului Guvern şi de trecere la aplicarea de urgenta a programului de guvernare propus. Dificultăţile specifice acestei etape, acutizarea unor disfunctionalitati specifice perioadei de iarna, necesitatea de a da în plan extern un răspuns concret şi pozitiv privind capacitatea României de a se menţine pe drumul democraţiei şi al integrării europene şi euroatlantice fac necesară o stare de pace socială şi politica de cel puţin un an, timp în care Guvernul P.D.S.R., condus de domnul Adrian Nastase, să poată adopta măsurile de maxima necesitate şi care, asa cum s-a dovedit în cadrul consultărilor politice preliminare pentru obţinerea votului de investitura în Parlament, reprezintă o buna baza pentru acţiune consensuala pe plan legislativ, precum şi la nivelul societăţii civile şi al partenerilor sociali şi economici. Pentru a asigura o baza socială şi politica cat mai solida de sustinere a iniţiativelor şi programelor guvernamentale vom rămâne consecvent adeptii unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social şi economic şi pe consultarea partenerilor politici şi a opiniei publice. Având constiinta faptului ca un program de guvernare este un instrument de lucru şi ca realitatea impune uneori schimbări de strategie şi de ritm, dorim ca atunci când Executivul se va afla în situaţia de a aduce modificări importante în raport cu prezentul Program de guvernare sa consulte Parlamentul şi să-şi asume răspunderea în faţa acestuia şi a electoratului pentru respectivele optiuni. Capitolul 1 Starea societăţii româneşti după guvernarea din perioada 1996-2000 Alternanta la putere în noiembrie 1996 a fost considerată la acel moment, cu buna-credinţa, ca premisa favorabilă pentru consolidarea democraţiei, pentru avansarea României în direcţia progresului economic şi social. La finalul de mandat al coalitiei care a preluat puterea în urma alegerilor de atunci, orice analiza a realitatilor, cat de sumară şi sub orice aspect ar fi facuta, impune recunoaşterea faptului ca sperantele populaţiei au fost dramatic inselate. Realitatea din anii ce au urmat preluării puterii de către coalitia C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. confirma, pe de o parte, discrepanta enorma dintre promisiunile electorale şi realizarea programelor prezentate Parlamentului şi opiniei publice de către guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isarescu. Pe de altă parte, a devenit tot mai evidenta incapacitatea acestor guverne de a gestiona tranzitia şi reforma economică şi socială. Măsurile de politica economică şi socială promovate în perioada 1997-2000 au avut efecte de o gravitate extrema pentru situaţia tarii, evaluate ca atare de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi agenţiile de rating. 1.
Principalele consecinţe ale actului de guvernare în perioada 1996-2000 constau în: - desfăşurarea haotica a reformei economice şi sociale, lipsită de o conceptie coerenta, care să stabilească cu claritate interesele strategice ale dezvoltării şi direcţiile de acţiune, în scopul creşterii economice a tarii, reducerii decalajelor dintre România şi statele dezvoltate, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană şi în NATO. Deşi prioritatea absolută a Parteneriatului de aderare a României la Uniunea Europeană din martie 1998 era elaborarea unei Strategii de dezvoltare economică pe termen mediu, acest lucru nu s-a realizat decât la insistentele repetate ale Comisiei Europene, în martie 2000; - agravarea crizei economice prin falimentarea unui mare număr de agenţi economici (dintre care peste 300 mii întreprinderi mici şi mijlocii private), dezorganizarea agriculturii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea drastica a procesului investitional, inflamarea inflaţiei şi devalorizarea accentuata a monedei naţionale. Politica promovata a fost în contradictie totală cu însăşi noţiunea de reforma. Rata negativa de creştere ce caracterizează perioada 1997-2000 printr-un regres economic de aproape 13% a plasat România pe ultimul loc între ţările din Europa Centrala şi de Est, alături de care dorim sa pasim în NATO şi în Uniunea Europeană. În aceste condiţii aplicarea întocmai a prevederilor referitoare la ritmurile de creştere din "Strategia naţionala de dezvoltare economică a României pe termen mediu" arata ca regresul înregistrat în perioada în care ţara a fost administrată de coalitia de dreapta ar putea fi recuperat până la sfârşitul anului 2003; - ingerintele administrative în mecanismele de funcţionare ale economiei de piaţa, politizarea excesiva a intervenţiei statului în economie, absenta unor prioritati temeinic fundamentate în restructurarea ramurilor productive au făcut tot mai dificila relansarea economică; - desfăşurarea sistematica de acţiuni ilegale de înstrăinare a capitalului de stat, extrem de păgubitoare pentru avutia naţionala, prin: propunerea unor preţuri de oferta mai mici decât cele stabilite de piaţa, selectarea ofertelor în funcţie de interesele clientelei politice ale actualei puteri; evitarea sau trucarea licitaţiilor, lipsa oricărui control în perioada postprivatizare; interzicerea controlului instituţiilor specializate asupra activităţii Fondului Proprietăţii de Stat. Climatul economic nefavorabil, legislaţia instabila şi corupţia extinsă au alungat din România marii investitori, asa cum arata toate rapoartele instituţiilor europene şi mondiale. Dovada este data de faptul ca adevaratii investitori străini nu au fost interesaţi de procesul de privatizare din România, asa cum acesta a fost promovat de guvernele coalitiei de dreapta. În acest context este de evidenţiat ca, în perioada preelectorala, caracterul ilegal şi daunator interesului naţional al activităţii F.P.S. s-a agravat, manifestările ilegale concretizandu-se într-un adevărat jaf al economiei; - sprijinirea de către ultimul Guvern a unor acţiuni frauduloase, prin adoptarea unei serii de acte normative pentru scutirea sau reducerea debitelor curente şi a majorărilor de întârziere pe care unele societăţi supuse privatizării le aveau către statul român; la aceasta s-au adăugat reesalonarile de datorii pe care Guvernul le-a acordat societăţilor economice conduse de persoane aparţinând clientelei politice; - abandonarea sustinerii agriculturii româneşti şi a intereselor ţărănimii prin renunţarea la facilităţile şi sprijinul statului acordate producătorilor agricoli, în contradictie cu politicile de subvenţii practicate de ţările dezvoltate. La aceasta s-a adăugat şi practicarea unor politici vamale care au dezavantajat şi au descurajat producătorul agricol şi din industria alimentara de sprijin şi protecţie; - neglijarea rolului capitalului autohton în consolidarea economiei, lipsa de interes şi deteriorarea condiţiilor în care au funcţionat întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv prin anularea unor facilităţi fiscale pentru stimularea şi dezvoltarea sectorului privat; practic, s-a instituit un regim discriminatoriu, investitorii autohtoni fiind inlaturati din competiţie pe piaţa interna a capitalului; - promovarea unei politici fiscale defectuoase, nestimulative pentru producţie şi investiţii. S-au adoptat măsuri care au amplificat fiscalitatea, în special pe seama impovararii suplimentare a cetăţeanului; - lipsa de preocupare pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru combaterea somajului; măsurile de protecţie socială pentru personalul disponibilizat prin lichidarea întreprinderilor s-au redus la acordarea unor plati compensatorii, lipsind populaţia de oportunitati veridice de recalificare şi reconversie profesională; - prăbuşirea grava a nivelului de trai, saracirea populaţiei României atingand cote alarmante. S-a constatat lipsa unei politici coerente şi eficiente de protecţie socială, în totală contradictie cu promisiunile electorale şi cu programele guvernamentale prezentate în Parlamentul tarii; - condiţiile de viaţa ale cetăţenilor s-au degradat continuu, majoritatea covarsitoare a populaţiei - muncitori, pensionari, ţărani, tineri, intelectuali, salariaţi bugetari - a trăit cea mai dramatica scădere a nivelului de trai din ultimii 11 ani. Cea mai elocventa dovada în acest sens sunt raportarile Institutului Naţional de Statistica şi Studii Economice, ce atesta scăderea salariului real de la 74,4% în decembrie 1996 la 56,8 % la începutul lunii noiembrie 2000 faţă de octombrie 1990, timp în care puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut şi mai mult, ajungandu-se ca în anul 2000 ponderea populaţiei aflate în saracie sa reprezinte 43% din totalul populaţiei (19,9% în anul 1996); - situaţia din sistemul de sănătate s-a degradat în mod constant, atingand "cota de alarma"; deşi la preluarea puterii fosta coalitie a afirmat ca sănătatea omului are o semnificaţie strategica, acţiunile guvernamentale s-au limitat doar la adoptarea unor măsuri de pseudoreforma şi chiar de antireforma care au reuşit sa demonteze, în punctele esenţiale, tot ce s-a realizat până în noiembrie 1996; - procesul investitional susţinut din surse bugetare a fost concentrat, în special, pe conservarea şi nu pe continuarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi aflate în diferite faze de realizare. Obiectivele noi de investiţii au fost practic ignorate cu desăvârşire în unii ani ai perioadei analizate; - diminuarea dramatica a accesului şi cuprinderii tineretului în treptele superioare de instrucţie şi manifestarea unui dezinteres grav faţă de promovarea acestuia în societate; - neacordarea fondurilor strict necesare pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice, punând în pericol existenta centrelor traditionale de cercetare, consolidate de-a lungul multor decenii de generaţii stralucite de cercetători; - cultura a fost substanţial afectată de lipsa de interes pentru susţinerea unor instituţii de cultura de importanţa naţionala, precum şi a unor publicaţii de mare prestigiu. 1.
Starea actuala a economiei româneşti Starea actuala a economiei româneşti se caracterizează, în mod sintetic, printr-un sistem instituţional slab structurat, determinat de: incertitudinea drepturilor de proprietate pentru o parte a avutiei naţionale (active imobiliare destinate privatizării, aflate încă în patrimoniul public; bunuri aflate în litigii comerciale); construcţia instituţională încă deficitara pentru asigurarea functionalitatii mecanismelor economiei de piaţa şi operationalitatea redusă a acestora din cauza insuficienţei coerente a cadrului normativ; desfăşurarea într-o proporţie considerabila a activităţii economice pe palierul informal al societăţii; intervenţia, de multe ori discretionara, a autorităţii publice, supusă deseori intereselor politice conjuncturale. În aceste condiţii, în funcţionarea economiei sunt de remarcat, în principal, următoarele: - mulţi agenţi economici cu capital majoritar de stat sau chiar privatizati urmăresc cu deosebire conservarea locurilor de muncă şi creşterea salariilor, fără corespondent în cresteri de producţie, productivitate şi eficienta; la fel, la unii agenţi economici privati scopul maximizării profiturilor pare să fie atins nu prin utilizarea cu randamente superioare a factorilor de producţie, cat, mai ales, prin majorarea preţurilor; în totalul agenţilor economici cei cu performanţe reale sunt minoritari şi în continua scădere; - deprecierea drastica a capitalului fix şi a forţei de muncă, limitarea investiţiilor şi blocarea dinamicii deciziilor pe termen mediu şi lung; - submonetizarea economiei, cu efect negativ asupra funcţionarii normale a acesteia; sume importante disponibile nu-şi găsesc plasament sigur în economia reală, în timp ce aceasta este grav decapitalizata; - existenta unei economii subterane şi lipsa unei demarcatii precise a acesteia de economia oficială. Capitolul 2 Programul de acţiuni pentru depăşirea perioadei de iarna şi pregătirea campaniei agricole Cea mai urgenta problema este funcţionarea în condiţii normale a sistemului energetic şi aprovizionarea populaţiei cu energie termica în lunile de iarna. 2.
Situaţia existenta a stocurilor la cărbune energetic, pacura şi gaze naturale Analizând producţia de energie electrica şi termica la nivelul anului 2000, se constata o diminuare considerabila a acestora, şi anume energia electrica se situeaza la nivelul a 29.250 mii MWh, iar energia termica la nivelul a 24.775 Gcal - ceea ce înseamnă 70%, respectiv 59% din producţia anului 1996, la care se adauga lipsa acuta de resurse financiare. Situaţia actuala a stocurilor necesare în vederea asigurării producţiei de energie electrica şi termica pe perioada de iarna, pe surse de combustibil, se prezintă astfel: Cărbune energetic Având în vedere consumul zilnic mediu de circa 100 mii tone şi stocul existent de 3.100 mii tone, în condiţiile actuale climatice, necesarul este asigurat numai pentru circa 31 de zile, respectiv 50% din stocul optim. În acelaşi timp, termocentralele pe cărbune au dificultăţi în alimentare, care se datorează: livrărilor de cărbune care sunt mai mici decât consumul zilnic; disfunctiei realitatilor din transportul de la exploatările miniere la termocentrale; lipsei resurselor financiare, în special la S.C. "Termoelectrica" - S.A. pentru achitarea restantelor şi facturilor curente. O situaţie deosebită o reprezintă atât CET Deva, unde stocul asigura o funcţionare la parametri normali de 15-20 de zile, cat şi CET Iaşi, care funcţionează deja la capacitate redusă, stocul fiind aproape epuizat. În acest context este de subliniat faptul ca prin asa-zisa politica de restructurare a industriei miniere s-a ajuns la situaţia paradoxala ca pentru aceasta iarna în loc sa exploatam propriile noastre mine, importam la un preţ total dezavantajos în regim de urgenta aproape 300 mii tone cărbune energetic. Pacura Stocul total de pacura la data de 17 decembrie 2000 era de 512,7 mii tone (333,2 mii tone la termocentrale şi 179,5 mii tone la OIL TERMINAL). Consumul realizat în prima jumătate a lunii decembrie a fost de 154,3 mii tone, iar consumul zilnic este de 9,1 mii tone. În aceste condiţii stocul asigura 52-56 de zile la nivelul consumului actual. Cantităţile contractate în perioada 17 decembrie 2000-31 ianuarie 2001 (440 mii tone din import şi 80 mii tone din ţara) sunt condiţionate de obţinerea creditelor cu garanţie guvernamentală, care ar putea asigura finanţarea acestor contracte. Gaze naturale Consumul de gaze naturale la nivelul lunii decembrie 2000 a fost estimat la 2.050 milioane mc. Printre principalele categorii de consumatori, şi anume agenţii economici, instituţii, populaţie şi asimilaţi se distinge şi aici ca având un consum important S.C. "Termoelectrica" - S.A. Sursele de gaze naturale din intern şi import asigura în luna decembrie 2000 circa 1.903 milioane mc, existând un deficit cantitativ de 4,7 milioane mc/zi. În condiţiile unei temperaturi medii pe ţara sub 0°C exista riscul apariţiei unor valori critice ale parametrilor funcţionali în sistemul naţional de transport gaze, în special în localităţile situate la extremitatile acestuia (Bucureşti, Timişoara, Arad, Iaşi, Botosani, Dorohoi). Referitor la cantităţile de gaze inmagazinate în 2000 şi destinate consumului sectorului rezidential (populaţie şi asimilaţi), acestea au cunoscut o scădere faţă de 1999 de circa 100 milioane mc, procesul de injecţie pentru inmagazinare realizandu-se integral cu cantităţi de gaze din producţia interna, ceea ce afectează grav balanţa de plati vara-iarna, din cauza nerealizarii importului de gaze pe timpul verii. Situaţia financiară S.C. "Termoelectrica" - S.A. are de încasat de la consumatorii de energie electrica şi termica peste 9.200 miliarde lei pentru livrările de energie electrica şi termica, din care 2.600 miliarde lei pentru energia termica. Datoriile acestei societăţi către furnizorii de combustibil, inclusiv impozitele şi taxele aferente importurilor, se ridica la 12.000 miliarde lei. Creditele rambursabile angajate sunt în valoare de 5.695 miliarde lei (178 milioane USD, 83 milioane DM, 32 milioane euro), 2.810 miliarde lei cheltuieli colaterale, 176 miliarde lei T.V.A. neachitata, 85 miliarde lei reprezentând pacura luată în contrapartida din Iran. Acoperirea cantităţilor de combustibili necesari în vederea funcţionarii sistemului energetic naţional, în perioada decembrie 2000-martie 2001, consum şi formare stocuri în condiţiile suplimentarii de energie electrica produsă de termocentrale (pentru acoperirea efectelor hidroelectricitatii foarte scăzute şi a opririi unităţii de la CNE Cernavoda în perioada 23-28 decembrie 2000), reprezintă un efort financiar de circa 20 mii miliarde lei. 2.
Acţiuni pentru asigurarea necesarului de combustibili în perioada decembrie 2000-martie 2001 Guvernul va monitoriza cu stricteţe activitatea companiilor implicate în asigurarea combustibililor necesari: Cărbune energetic - Livrarea de către unităţile miniere de cărbune energetic (Compania Naţionala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, Compania Naţionala a Huilei Petrosani, S.C. Banat Anina) a următoarelor cantităţi: ● 2.409 mii tone - decembrie 2000; ● 2.866 mii tone - ianuarie 2001; ● 2.849 mii tone - februarie 2001; ● 2.998 mii tone - martie
- Solicitarile lunare ale S.C. "Termoelectrica" - S.A., consumul în termocentrale, producţia la unităţile miniere şi stocurile rămase pentru termocentrale se prezintă astfel: În acest cadru se vor asigura: - Plata zilnica, sub forma de lichiditati, a circa 28 miliarde lei către unităţile miniere, datorate de S.C. "Termoelectrica" - S.A., după cum urmează: 17,2 miliarde lei la CNLO Targu Jiu; 6,4 miliarde lei la CNH Petrosani; 3,5 miliarde lei la S.N.C. Ploiesti; 0,8 miliarde lei la S.C. Banat Anina. - Acoperirea subventiei de circa 58 miliarde lei pe luna decembrie şi 185 miliarde lei pe trimestrul I 2001 pentru a se realiza producţia miniera la CNH Petrosani, S.N.C. Ploiesti şi S.C. Banat Anina. Compania Naţionala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, principalul producător de cărbune energetic, nu necesita subvenţie. - Încheierea, până cel mai târziu 5 ianuarie 2001, de către S.C. "Termoelectrica" - S.A. cu furnizorii de cărbune energetic de contracte ferme, care să cuprindă cantităţile, calitatea şi modalităţile de plată. - Asigurarea unei livrări ritmice de către C.F.R. "Marfa" a cantităţilor de cărbune energetic prevăzute, prin utilizarea zilnica a peste 1.250 de vagoane. - Asigurarea lunară a achiziţionării de la S.N.P. "Petrom" - S.A. cu plata prin compensare a unor cantităţi de motorina fixate prin protocol pentru CNLO Targu Jiu, S.N.C. Ploiesti şi CNH Petrosani. - Creşterea în această perioadă a producţiei de energie electrica şi termica pe cărbune energetic şi scăderea corespunzătoare pe pacura şi gaze, dat fiind costul ridicat al acestor produse din import. - Dirijarea importurilor de huila energetica la CET Iaşi şi CET Suceava şi suplimentarea consumului cu pacura necesară în vederea optimizarii procesului de ardere. - Suplimentarea cu huila energetica şi întregirea stocului la CET Deva şi creşterea livrărilor de gaze naturale pentru optimizarea procesului de ardere. Pacura Contractarea în cursul lunii decembrie 2000 de către S.C. "Termoelectrica" - S.A. a 45.000 tone pacura pentru anul 2001 cu unităţile S.N.P. "Petrom" - S.A., S.C. "Arpechim" - S.A. Pitesti şi S.C. "Petrobrazi" - S.A., cu plata la livrare. Pentru asigurarea importurilor de resurse energetice este necesară încheierea contractelor de împrumut extern cu: ABN Amro Bank (85 milioane USD), Chasse Manhatan, Deutsche Bank (150 milioane euro), Dresener Benson (69 milioane USD), Reiffeisen Bank, Austria (30 milioane USD), CreditAnstallt Austria (20 milioane USD), care să asigure sursele financiare pentru achitarea facturilor de import, diferenţa până la nivelul necesarului de combustibil (aproximativ 300 milioane USD) urmând să se asigure din încasările de la beneficiari. Gaze naturale În trimestrul I 2001 cererea de gaze naturale pe piaţa din România este estimată la nivelul de 6.063 milioane mc, sursele interne putând asigura în acest interval 4.015 milioane mc (66% din cerere), inclusiv gazele din depozitele de inmagazinare subterana. În trimestrul I 2001 ponderea consumului de gaze naturale al populaţiei şi asimilaţi din producţia interna se prezintă astfel: Gazele pentru populaţie nu vor mai primi alta destinaţie, interzicandu-se societăţilor de distribuţie şi producătorilor interni comercializarea gazelor din producţia interna în cote procentuale discriminatorii; pentru agenţii economici, în trimestrul I, cantitatea de gaze naturale din producţia interna nu va depăşi nivelul de 50% din necesarul de consum al acestora. În acelaşi timp s-a luat în considerare realizarea unui dialog permanent cu sindicatele şi patronatele de ramura, în vederea asigurării unui climat corespunzător pentru o buna desfăşurare a proceselor de producţie. 2.
Pregătirea campaniei agricole de primavara 2.3.
Măsuri agrotehnice Pentru asigurarea efectuării în perioade optime şi în condiţii agrotehnice corespunzătoare a tuturor lucrărilor agricole din primavara anului 2001 vor fi întreprinse următoarele măsuri: - Pentru culturile agricole, insamantate în toamna anului 2000, se va verifica în mod concret în teritoriu, până la data de 31 ianuarie 2001, starea de vegetaţie a suprafeţelor de grâu şi orz. - Până la 1 februarie 2001 se va face evaluarea cantităţilor de seminţe din categorii biologice superioare, necesare pentru înfiinţarea culturilor de primavara şi, în funcţie de aceasta, vor fi luate măsuri pentru acoperirea eventualelor deficite. - Până la data de 20 ianuarie 2001 se vor inventaria suprafeţele de teren arabil care mai sunt de arat, lucrare ce va continua cu intensitate crescută, astfel încât să fie arata o suprafaţa cat mai mare în "ferestrele" din iarna. - În perioada imediat următoare echipe de specialişti, împreună cu deţinătorii de terenuri agricole, vor proceda la verificarea situaţiei amenajărilor pentru irigat, urmată de intensificarea lucrărilor de reparaţii, în vederea punerii în funcţiune, până la data de 15 martie 2001, a unei suprafeţe de minimum 500 mii hectare. - Specialiştii agricoli de la nivelul centrelor comunale, împreună cu producătorii agricoli vor urmări permanent evoluţia stării de vegetaţie a culturilor şi, după caz, vor întreprinde măsuri de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor, în vederea reducerii la minimum a pierderilor. 2.3.
Susţinerea de către stat a campaniei agricole

(2001)Pentru realizarea lucrărilor agricole din primavara anului 2001, în condiţii agrotehnice corespunzătoare, Guvernul va lua următoarele măsuri: - Acordarea direct către producătorii agricoli a unui sprijin financiar de un milion lei din bugetul de stat pentru fiecare hectar de teren arabil cultivat, precum şi pentru plantaţiile de vii şi pomi şi pentru serele de legume. Aceasta suma va fi acordată producătorilor agricoli numai pentru achiziţii de motorina, îngrăşăminte chimice, pesticide şi pentru achitarea prestării unor lucrări agricole. - Asigurarea pentru campania agricolă de primavara de credite cu dobânda subventionata destinate producătorilor agricoli, insumand circa 2.500 miliarde lei. - Suportarea de la bugetul de stat a 50% din contravaloarea seminţelor cu valoare biologica ridicată, în vederea asigurării unui fond biologic superior. - Sprijinirea crescatorilor de animale prin suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din costul animalelor de producţie şi reproducţie, în vederea urgentarii redresarii situaţiei grele din sectorul zootehnic. - Efectuarea de lucrări de reimpadurire şi reconstrucţie ecologica pe terenurile de pe care s-a recoltat masa lemnoasă sau care au fost despadurite, în suprafaţa totală de peste 7.000 ha. - Livrarea către populaţie a 300 mii mc lemn pentru foc. Capitolul 3 Relansarea economiei naţionale Programul de guvernare porneşte de la opţiunea larg manifestată la nivel politic şi pe plan social - pentru integrarea României în structurile euroatlantice şi în Uniunea Europeană, şi ia în considerare scenariul restructurant din "Strategia naţionala de dezvoltare economică a României pe termen mediu", transmisă în luna martie 2000 la Comisia Europeană şi considerată de partidele politice semnatare ca "o platforma comuna de acţiune a tuturor forţelor politice şi sociale pentru promovarea interesului naţional, propăşirea tarii şi asigurarea bunastarii cetăţenilor săi, în contextul unei largi deschideri internaţionale". 3.

Optiuni strategice Opţiunile "Strategiei" se regăsesc în Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, prin care se creează condiţii pentru: - Asigurarea creşterii economice bazate pe sporirea ratei investiţiilor prin participarea semnificativă a capitalului naţional şi prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investiţii directe, astfel încât pe perioada 2001-2004 să se asigure un ritm mediu anual de creştere a produsului intern brut de 4,5-6%. - Realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative în cadrul reformei structurale şi în domeniul disciplinei financiare, obţinerea unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pieţei interne, stimularea producţiei autohtone, accelerarea procesului de privatizare în condiţii de eficienta şi transparenta, sprijinindu-se întreprinderile mici şi mijlocii, gestionarea corespunzătoare a datoriei publice şi deficitului contului curent, astfel încât să se asigure reducerea treptata a inflaţiei, care la nivelul anului 2004 să poată fi exprimată printr-o singura cifra. - Îmbunătăţirea substantiala a mediului de afaceri, în principal, pe baza asigurării unui cadru economico-financiar şi legal corespunzător, prin: ● dezvoltarea competitiei de piaţa, inclusiv prin reducerea sferei de acţiune a monopolurilor; ● calmarea inflaţiei în vederea reducerii costului creditului şi a recapitalizarii societăţilor comerciale; ● continuarea procesului de liberalizare a preţurilor şi de combatere a inflaţiei speculative; ● extinderea şi diversificarea instrumentelor bancare, reducerea dobânzii reale, întărirea disciplinei financiare şi reducerea blocajului financiar; ● revizuirea şi simplificarea sistemului de impozite şi de colectare a acestora, în sensul stimulării muncii, economisirii şi investiţiilor; ● combaterea evazionismului (fiscal, vamal etc.), stoparea iesirii ilegale a capitalului din ţara şi sporirea veniturilor bugetului de stat, în condiţiile reducerii fiscalitatii; ● creşterea ratei economisirii şi a încrederii în investirea banilor prin practicarea unor dobânzi şi rate de schimb valutar, corelate în mod transparent şi previzibil cu inflatia, şi monitorizarea riscului instituţiilor financiar-monetare cu activităţi în domeniul investiţiilor; ● stimularea investiţiilor de capital românesc şi străine prin reducerea fiscalitatii pentru profitul investit şi prin alte facilităţi pentru cei care investesc pentru dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de muncă; ● creşterea fluxului de capital străin şi a colaborării economice internaţionale, sprijinite prin definirea, la nivelul subsectoarelor economice, a unor pachete de oferte complete de investiţii confirmate ca prioritare de către instituţiile guvernamentale şi elaborate în limbajul economic familiar investitorilor străini; ● participarea statului la investiţii de capital care asigura formarea noii structuri economice, competitivă şi în concordanta cu cerinţele pieţei şi ale integrării europene, cu eventuala vânzare a participatiei respective după realizarea parametrilor proiectati; ● reorganizarea cadrului relational al activităţilor de cercetare-dezvoltare, corespunzător celui din ţările Uniunii Europene, astfel încât sa susţină şi sa stimuleze inovarea de produs şi tehnologică pentru a evita migrarea specialiştilor; ● elaborarea Programului naţional de cercetare care să definească tematicile prioritare şi potentialii beneficiari, cooperarea cu instituţii de specialitate din Uniunea Europeană în cadrul programelor europene şi al programelor bilaterale, modalităţile de finanţare; ● dezvoltarea capacităţii de absorbţie a inovarii în mediul economic prin formarea de parteneriate între cercetători şi beneficiari, care să asigure o piaţa previzibila pentru produsele cercetării; dezvoltarea logisticii şi a serviciilor-suport pentru creşterea capacităţii de informare, de difuzare a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice, de marketing pe piaţa cercetării etc.; asigurarea finanţării lucrărilor de cercetare care au piaţa asigurata şi recuperarea ulterioară din comercializarea rezultatelor cercetării; ● armonizarea legislaţiei şi reglementărilor din domeniul economic cu cele din Uniunea Europeană şi acreditarea internationala a instituţiilor şi agenţilor economici cu activităţi de verificare, control şi certificare a îndeplinirii reglementărilor; ● adoptarea unor structuri organizatorice de succes din economia de piaţa (holdinguri, corporatii, asocieri) cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene şi menţinerea capacităţii concurentiale care să permită creşterea competitivitatii pe plan extern şi intern; ● crearea de noi locuri de muncă, formarea unei noi pieţe a muncii, reducerea costurilor sociale ale restructurării şi accelerarea acesteia prin creşterea mobilitatii forţei de muncă; ● transformarea actualului sistem de instituţii de pregătire profesională şi completarea lui cu componente necesare în vederea prevederii şi efectuării reorientarii profesionale şi pregătirii din timp a forţei de muncă pentru activităţi care utilizează noi tehnologii şi solicita creativitate, inovare etc., asigurând o calificare eficienta a resurselor umane; ● dezvoltarea sistemului de pregătire pentru ridicarea nivelului culturii manageriale în economie şi adaptarea la cerinţele actuale şi de perspectiva din ţările Uniunii Europene; ● reprezentarea şi funcţionarea corespunzătoare în plan regional a instituţiilor guvernamentale economice pentru a asigura servicii suport întreprinzătorilor locali în dezvoltarea de activităţi industriale. - Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice, ştiinţifice şi sociale, revitalizarea şi retehnologizarea industriilor cu potenţial competitiv, construirea unei agriculturi întemeiate pe exploataţii de dimensiuni optime, sprijinirea activităţilor bazate pe tehnologia informatiei şi crearea unui mediu prielnic pentru extinderea şi dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar, în general. În acest cadru se va urmări totodată modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilitate publică, astfel încât acestea sa răspundă cat mai bine nevoilor cetăţenilor şi economiei naţionale, asigurându-se treptat apropierea de standardele ţărilor membre ale Uniunii Europene; elaborarea şi asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice şi reducerea continua a nivelurilor de poluare a mediului înconjurător. 3.
Politica macroeconomica 3.2.
Politica financiară Politica financiară, cu cele doua componente ale sale - politica fiscală şi politica bugetară - va urmări asigurarea dezvoltării economico-sociale durabile şi îmbunătăţirea raportului cerere-oferta prin acţiunea concomitenta asupra: - stimulării creşterii ofertei interne de bunuri şi servicii; - restructurării cererii agregate din economie, prin reducerea acesteia în unele sectoare şi sporirea cererii în domeniile investiţiilor şi exporturilor, cu efecte pozitive asupra creşterii cererii de consum a populaţiei. Totodată politica financiară va contribui în mod substanţial la reducerea continua a ratei inflaţiei şi la menţinerea în limite finantabile a deficitului contului curent al balanţei de plati. Guvernul va promova o politica financiară moderatselectiva în scopul stimulării sectoarelor cu potenţial de competitivitate interna şi externa, al atragerii investiţiilor străine şi creditelor externe, precum şi al utilizării în mod eficient a fondurilor publice. Totodată, Guvernul, împreună cu Banca Naţionala a României, va promova, cu deschidere şi seriozitate, un dialog permanent cu instituţiile financiare internaţionale (F.M.I., B.I.R.D., U.E., B.E.R.D., B.E.I.), în vederea stabilirii unui parteneriat real şi al unui climat de încredere. Politica fiscală Politica fiscală va urmări accelerarea şi aprofundarea în mod coerent a reformei în acest domeniu, ceea ce se va concretiza în reducerea gradului de fiscalitate atât prin desfiinţarea contribuţiilor la unele fonduri speciale, cat şi prin reasezarea sarcinii fiscale şi a raportului dintre impozitele directe şi indirecte, în vederea stimulării muncii, economisirii, investiţiilor, întreprinderilor mici şi mijlocii şi a exporturilor, prin: - scutirea integrală de la plata taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată pentru importul de utilaje şi echipamente, materii prime şi materiale destinate modernizării întreprinderilor mici şi mijlocii; - eliminarea impozitării cu 10% a profitului net utilizat de către agenţii economici pentru creşterea capitalului social; - reducerea impozitului pe profit pentru societăţi comerciale din sectoare industriale cu larg impact asupra dezvoltării procesului de industrializare a materiilor prime autohtone; - revizuirea transelor şi cotelor de impozitare a veniturilor băneşti ale populaţiei atât pentru stimularea procesului de muncă, în scopul creşterii şi consolidării clasei de mijloc, cat şi în vederea sporirii puterii de cumpărare a persoanelor cu venituri reduse, îndeosebi în prima etapa de guvernare; - acordarea unor deduceri personale la impozitul pe venitul global al populaţiei pentru cheltuieli destinate construirii, extinderii şi modernizării locuinţelor deţinute în proprietate prin utilizarea materialelor autohtone; - scutirea de la plata impozitului agricol, prevăzut a se aplică începând cu anul 2001, pentru proprietarii de teren arabil sau echivalent arabil până la 10 hectare; - diferentierea impozitelor plătite de populaţie pentru clădiri şi terenurile aferente acestora, prin reducerea impozitelor pentru posesorii unei singure locuinţe şi aplicarea unor cote progresive pentru posesorii mai multor locuinţe; - aplicarea unei cote reduse cu până la 9% la taxa pe valoarea adăugată pentru: pâine şi lapte de consum, energie electrica, gaze naturale, lemne de foc, cărbuni pentru populaţie şi medicamente de uz uman din producţia interna, compensate de la buget, concomitent cu majorarea T.V.A. la unele produse, respectiv cele de lux şi care nu sunt de stricta necesitate pentru populaţie; - revizuirea sistemului de accize în vederea creşterii randamentului fiscal şi a eficientei administrării acestei taxe de consumaţie; - reorganizarea sistemului jocurilor de noroc şi alocarea integrală a sumelor reprezentând profitul companiei de profil a statului în vederea finanţării construcţiei de locuinţe sociale pentru tineret şi de sali de sport; - îmbunătăţirea organizării şi stimulării aparatului fiscal la nivel central şi local în scopul reducerii evaziunii fiscale şi a contrabandei; - stoparea acordării în mod arbitrar de scutiri şi reduceri la plata impozitelor şi taxelor, ceea ce va permite manifestarea unei concurente loiale, îmbunătăţirea mediului de afaceri autohton şi creşterea atractivităţii acestuia pentru investitori; - întărirea disciplinei financiare atât prin stimularea achitării la timp şi în cuantumul legal a obligaţiilor bugetare ale agenţilor economici, cat şi prin sancţionarea ferma a contribuabililor rau-platnici; - creşterea transparenţei şi solicitudinii administraţiei fiscale faţă de contribuabili prin simplificarea procedurilor şi documentaţiei de impunere, precum şi a îmbunătăţirii informării contribuabililor. Politica bugetară În acest domeniu al politicii financiare Guvernul îşi va concentra acţiunile pentru creşterea substantiala a eficientei şi transparenţei cheltuielilor bugetare atât ca efect al alocării resurselor publice pe bază de proiecte şi programe având la baza criterii de performanţă concrete, cat şi prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati în cadrul acestora. Totodată politica de achiziţii publice va contribui la stimularea ofertei interne de bunuri şi servicii. Aceste coordonate ale politicii bugetare se vor concretiza prin următoarele acţiuni: - acordarea de subvenţii şi prime pentru stimularea agriculturii pe baza unui sistem coerent care să aibă în vedere performanţele economice obţinute şi practicile utilizate în cadrul Uniunii Europene; - sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pe baza unui fond de garantare ce se va constitui cu aceasta destinaţie; - reducerea cheltuielilor publice, prin stabilirea unor norme privind cheltuielile de personal, materiale şi dotările instituţiilor publice centrale şi locale; - sprijinirea dezvoltării economice a unor judeţe cu o situaţie deosebit de grea; - restructurarea datoriei publice interne, în scopul reducerii serviciului aferent acesteia, prin recuperarea imediata a creanţelor statului la niveluri cat mai apropiate de valoarea lor nominală, actualizată la zi. În acest context se va îmbunătăţi legislaţia de profil atât în direcţia accelerarii procedurilor juridice în domeniu, cat şi în ceea ce priveşte competentele şi obligaţiile Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare; - pentru anul 2001, având în vedere cheltuielile bugetare angajate de Guvernul Isarescu în campania electorală şi ulterior acesteia până la expirarea mandatului, se va avea în vedere un deficit al bugetului general consolidat în jur de 4% din PIB, care va fi finanţat din surse neinflationiste. Începând cu anul 2002 politica financiară va asigură realizarea unui "deficit bugetar în jurul a 3% din PIB", potrivit "Strategiei naţionale de dezvoltare economică a României pe termen mediu". 3.2.
Politica monetara şi a cursului de schimb Obiectivul fundamental al politicii monetare va trebui să fie cel al sustinerii creşterii economice durabile în condiţiile reducerii ratei inflaţiei până la un nivel de sub 10% în anul
Totodată, pe fondul unei politici monetare prudente, se va urmări remonetizarea economiei naţionale prin metode neinflationiste. În aceste condiţii cursul de schimb al monedei naţionale va continua să fie determinat de raportul cerere-oferta de pe piaţa valutară, iar dinamica acestuia va inregistra, în scopul menţinerii competitivitatii exporturilor româneşti şi al asigurării echilibrului extern, o depreciere care se va situa la cel mult nivelul ratei anuale a inflaţiei. Creşterea credibilitatii externe se va realiza prin sporirea rezervei valutare a statului care la finele anului 2004 va fi superioară celei actuale cu circa 2,5-2,8 miliarde dolari, ceea ce va permite îmbunătăţirea cotatiei de risc a tarii şi extinderea accesului României pe piaţa privată de capital. Totodată se vor promova acţiuni pentru asigurarea: - diversificării instrumentelor politicii monetare şi compatibilizarii lor cu evoluţia economiei de piaţa româneşti, concomitent cu reducerea utilizării instrumentelor cu caracter preponderent administrativ; - pozitionarii Băncii Naţionale a României în situaţia de creditor net al sistemului bancar, cu efecte asupra reducerii ratei dobânzilor pe piaţa monetara; - revitalizarii creditului intern destinat economiei reale, prin intensificarea activităţii de intermediere - la nivelul băncilor comerciale - între cei care economisesc şi cei care investesc; - modernizării şi intaririi, în concordanta cu standardele europene, a sistemului juridic şi instituţional al activităţii de reglementare prudentiala şi supraveghere bancară de către Banca Naţionala a României; - activizarii pieţei de capital prin măsuri de stimulare a investitorilor; - intaririi şi modernizării supravegherii pieţei de capital şi a asigurărilor, prin racordarea instituţiilor şi a instrumentelor specifice acestei activităţi la practicile din Uniunea Europeană. 3.
Îmbunătăţirea mediului de afaceri prin ajustare structurală, privatizare şi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, atragerea investiţiilor străine şi creşterea exporturilor 3.3.
Restructurarea şi modernizarea industriei şi a sectorului energetic Procesul de ajustare sectoriala va cuprinde, pe de o parte, modernizarea şi dezvoltarea agenţilor economici cu potenţial de competitivitate şi, pe de altă parte, reorientarea, redimensionarea, închiderea parţială sau falimentarea unor unităţi de producţie fără desfacere la intern şi la export - acţiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale. Ajustarea structurală se va realiza pe fondul accelerarii privatizării, pentru crearea unei structuri de proprietate care să susţină creşterea competitivitatii şi adaptarea ofertei la cerinţele pieţei interne şi externe, ţinând seama, totodată, de obligaţiile pe care Guvernul şi le asuma în cadrul relaţiilor cu organismele internaţionale. Acţiunile de ajustare structurală vor urmări, în mod prioritar, sporirea productivitatii, eficientei şi calităţii produselor şi serviciilor, asigurarea unei structuri de producţie compatibila cu cele din ţările Uniunii Europene, astfel încât să se realizeze o reducere substantiala a costurilor sociale ale reformei în domeniul sectorial. Punerea în aplicare a politicii industriale a P.D.S.R. va soluţiona aspectele negative menţionate în Raportul Comisiei Europene, în sectorul orientarii acestui sector spre piaţa, în condiţii de predictibilitate, astfel încât agenţii economici să poată acţiona în cadrul mecanismelor specifice unei economii de piaţa functionale şi pe baza unor reguli armonizate cu practica internationala şi îndeosebi cu cea europeană. Acţiunile programate pentru restructurare şi modernizare iau în considerare cadrul economic extern şi intern caracterizat în principal prin: - globalizarea pieţelor şi concentrarea capitalului spre activităţi la nivel mondial; - accelerarea schimbării în activitatea industriei, determinata de progresul tehnologic, impactul informatiei, integrarea României în structurile economice ale Uniunii Europene. Prin dimensiunea pieţei interne şi a potenţialului de resurse disponibile România se situeaza între ţările europene de dimensiuni medii în care se justifica un profil complex, cu condiţia realizării de produse şi servicii competitive. Pentru realizarea obiectivelor de politica industriala un element esenţial îl reprezintă dezvoltarea sectorului privat şi asigurarea funcţionarii normale a mecanismelor de piaţa, care să contribuie la refacerea echilibrului economic intrasi extrasectorial. Principalele cai prin care se va realiza, pe termen mediu, preponderenta proprietăţii private în industrie sunt: - continuarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din industrie prin atragerea de investitori români şi străini care demonstreaza un real potenţial financiar de piaţa şi de cercetare-dezvoltare în sectorul respectiv şi care prezintă garanţii în realizarea de investiţii importante în perioada postprivatizare; - finalizarea privatizării celor 64 de mari societăţi comerciale prevăzute în Programul P.S.A.L.; - întărirea disciplinei legislative în domeniul concurentei, astfel încât aceasta să se poată manifesta în condiţii specifice unei economii de piaţa, iar unităţile industriale să poată să-şi dezvolte activităţile într-un climat favorabil creşterii capacităţii de a face faţa competitiei, atât pe piaţa interna, cat şi pe plan internaţional; - dezvoltarea mai accelerata a serviciilor industriale prin desprinderea acestor activităţi din societăţile şi companiile naţionale care realizează produse industriale şi specializarea lor sub forma de societăţi distincte; - atragerea investiţiilor străine în industrie prin politici stimulative şi prin prezentarea convingatoare din punct de vedere economic a prioritatilor privind dezvoltarea cooperării sub diferite forme cu firme de prestigiu în domeniu. În acest scop sunt prevăzute măsuri care să conducă la reducerea birocratiei şi a verigilor pe care le parcurge în prezent un investitor, asigurându-se totodată stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei în domeniu. Efectele aplicării acestor măsuri vor consta în remodelarea capacităţii şi structurii industriale, modificarea structurii ofertei de export românesc şi stimularea cooperării în cadrul unui climat concurential sanatos cu parteneri potenţiali din ţările dezvoltate, prin luarea în considerare a condiţiilor în care au loc schimburile comerciale cu ţările respective; - intensificarea procesului de restructurare, astfel încât să se asigure creşterea competitivitatii externe şi a productivitatii interne în raport cu factorii de producţie, sa sporeasca participarea la satisfacerea cererii interne şi, totodată, la valorificarea oportunitatilor oferite de diverse acorduri încheiate de România pe plan internaţional şi care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de acces al produselor româneşti pe pieţele internaţionale; - reconsiderarea drepturilor acţionarului minoritar în societăţile comerciale, urmărindu-se respectarea interesului economic şi financiar al societăţii respective, în consens cu reglementările internaţionale în domeniu; - stimularea activităţii în cadrul parcurilor industriale prin corectarea legislaţiei în materie, conform cu practica europeană; - valorificarea potenţialului întreprinderilor mici şi mijlocii ca principal generator de locuri de muncă în economie, prin favorizarea accesului acestora la credite evaluate rezonabil pentru capitalul de lucru; energie şi transport la preţuri competitive, precum şi împrumuturi pentru dezvoltarea leasingului de echipamente şi mijloace fixe în special pentru sectoare industriale cu impact asupra dezvoltării producţiei de industrializare a materiilor prime: industria textila primara (tesaturi şi finisaje), industria de prelucrare a maselor plastice, industria de prelucrare a carnii şi laptelui, industria de sucuri, conserve şi alte produse alimentare etc.; - sprijinirea întreprinderilor nou-create şi cu precădere a întreprinderilor mici, în vederea amplificarii performantei economice, utilizării eficiente a fondurilor nerambursabile şi a facilităţilor din zonele defavorizate. Un alt obiectiv important al politicii industriale se referă la adoptarea măsurilor capabile să asigure libera circulaţie a mărfurilor, în contextul satisfacerii acquisului comunitar, în care scop se are în vedere armonizarea integrală cu legislaţia comunitara în vigoare pentru o serie de produse: aparatura cu gaz, vase sub presiune, aparatura de joasa presiune, metrologie, lifturi, detergenti, produse chimice, jucarii etc. În acest context se vor crea condiţii de începere a negocierilor cu Uniunea Europeană pentru încheierea acordului privind evaluarea conformitatii calităţii produselor, premisa esenţială în vederea concretizarii liberei circulatii a mărfurilor. În condiţiile actuale nu se poate concepe o politica industriala fără asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informationala şi conectarea industriei româneşti la proiectele europene. Pentru aceasta restructurarea industriei şi privatizarea acesteia sunt elemente premergătoare importante care trebuie să asigure trecerea la o asemenea societate informationala. În acest context sunt prevăzute o serie de acţiuni capabile să asigure: - promovarea utilizării tehnologiilor informatiei şi a comunicaţiilor în industrie; - realizarea unei infrastructuri naţionale a informatiei, compatibila cu cea existenta la nivelul Uniunii Europene; - dezvoltarea industriei de echipamente şi de programe specifice tehnologiei informatiei şi a comunicaţiilor. Având în vedere rolul preponderent al industriei în exporturile româneşti, se va asigura climatul economic corespunzător în vederea creşterii ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare, recunoscute pe piaţa Uniunii Europene şi mondială (mobila, confecţii din textile româneşti, încălţăminte, îngrăşăminte, nave, mecanică fina etc.), precum şi reintroducerea la export a unor produse româneşti din domeniul exporturilor complexe (echipamente energetice, fabrici şi componente din industria cimentului, echipamente pentru industria petroliera etc.), contribuind şi pe aceasta cale la realizarea echilibrului dinamic al balanţei comerciale a României. Pentru atingerea acestor obiective se va acţiona pe plan internaţional prin negocieri bilaterale, regionale sau multilaterale pentru convenirea de noi facilităţi vamale, care să conducă la creşterea competitivitatii comerciale a produselor româneşti pe pieţele externe şi la diversificarea pieţelor de desfacere a acestora, atât în zona geografică adiacenta României, cat şi în alte zone. În domeniul energiei sunt avute în vedere acţiuni concrete de natura să permită o mai buna pregătire pentru îndeplinirea exigenţelor solicitate de acquisul comunitar. În acest scop vor fi întreprinse măsuri privind crearea sistemului de monitorizare a stocurilor de siguranţă, la nivelul standardelor europene, şi identificarea resurselor necesare acesteia. Totodată se va acţiona pentru adoptarea întregii legislaţii secundare, necesară pentru buna funcţionare a A.N.R.E. şi a A.N.R.G.N., şi încadrarea acestora cu personalul calificat necesar, astfel încât, în cel mai scurt timp, acestea sa devină operationale, în contextul respectării reglementărilor europene în materie. În acelaşi timp s-a luat în considerare transpunerea în legislaţia românească a reglementărilor comunitare privind eficienta energetica şi siguranţa în domeniul energiei nucleare. În primul semestru al anului 2001 vor fi puse în funcţiune capacitatile de producţie din sectorul termoenergetic pentru care s-au realizat importurile tehnologice de modernizare şi completare. Se va urmări restructurarea sistemului energetic prin crearea unor complexe energetice integrate, care să cuprindă în sfera lor de activitate atât producerea energiei electrice şi termice, cat şi a carbunelui energetic, pornind de la principii economice legate de preţul energiei şi de fluidizarea circuitului de plati. Privatizarea în sistemul energetic se va realiza atât pentru distribuţie, cat şi pentru producţia de energie, în principal prin majorarea de capital, inclusiv prin cotare la bursa, care are un dublu avantaj, respectiv facilitează capitalizarea societăţilor şi, în al doilea rând, asigura creşterea valorii acţiunilor rămase statului după o perioadă de operare eficienta în sistem privat. La privatizarea distribuitorilor de energie electrica se va urmări împărţirea acesteia într-un număr care să permită atingerea asa-numitei "mase critice" minime care să o facă atractiva pentru un investitor. În acest sens se considera ca în România, la actualul nivel de consum de energie electrica de circa 4.500 MW, divizarea trebuie să se facă în 6-8 unităţi. În domeniul extractiei de gaze şi ţiţei se va urmări privatizarea, în primul rând, a acelor perimetre neexploatate sau care necesita capital pentru reintroducerea în exploatare. În afară cadrului legislativ general privind o politica de încurajare a investiţiilor străine vor fi avute în vedere, în mod special, pentru sectorul de energie electrica şi gaze şi alte măsuri, printre care: - introducerea principiului "meritului", în mod treptat, care să presupună obligaţia distribuitorului care cumpara energie pentru consumatorii mici sau mari sa o achizitioneze în condiţii competitive, indiferent de natura furnizorului; - accesul terţilor la magistralele de transport al energiei electrice şi conductele magistrale de transport gaze naturale, precum şi ale celor de distribuţie va fi intarit prin asigurarea principiului liberului acces, având la baza tariful unic, transparent; - evitarea, sub orice formă, a monopolizarii reţelelor şi conductelor, care trebuie să rămână deschise tuturor agenţilor economici; - întărirea rolului de arbitru neutru al autorităţilor de supraveghere din domeniul gazului şi energiei, care vor acţiona în mod transparent către unităţile din sector, indiferent de forma de proprietate. În cadrul industriei de apărare vor fi continuate preocuparile pe linia reorganizării, restructurării şi modernizării, în cadrul unei companii naţionale, care să cuprindă unităţi de cercetare, de producţie şi de desfacere pentru tehnica de lupta şi materiale cu destinaţie militară. Se va pune accent pe retehnologizarea şi redimensionarea capacităţilor de producţie, conversia unor capacităţi la producţia pentru scopuri civile, dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniul cercetării-dezvoltării producţiei. Vor fi urmărite rentabilizarea şi privatizarea unor întreprinderi producătoare de tehnica şi echipamente militare, fără ca acestea sa afecteze capacitatile de producţie esenţiale pentru securitatea naţionala şi apărarea armata a tarii, care vor rămâne, în continuare, în proprietatea statului. Industria de apărare va funcţiona pe baza criteriilor operationale, identificate şi solicitate de Statul Major General şi de celelalte organe de comanda din cadrul sistemului naţional de apărare. 3.3.
Relansarea agriculturii Obiectivul fundamental al programului de guvernare în acest domeniu îl constituie stoparea declinului, redresarea treptata şi asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanta cu potenţialul natural, economic şi uman de care dispune România, în scopul asigurării securităţii alimentaţiei populaţiei şi pentru crearea de disponibilitati destinate schimburilor economice internaţionale. Considerând agricultura o ramura prioritara a economiei naţionale, Programul de guvernare are în vedere, în principal, următoarele: - accelerarea reformei funciare; - continuarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat (fostele I.A.S.) din agricultura, concomitent cu verificarea legalităţii privatizarilor anterioare; - creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole vegetale şi animale, prin valorificarea potenţialului productiv naţional şi prin promovarea unor sisteme de agricultura ecologică, stimulandu-se creşterea performantelor producătorilor agricoli şi a competitivitatii produselor agroalimentare româneşti pe piaţa interna şi internationala; - atingerea parametrilor minimali de performanţă în domeniul agroalimentar, la nivelul exigenţelor şi cerinţelor integrării în Uniunea Europeană; - consolidarea şi dezvoltarea sectorului privat, prin promovarea unor programe de investiţii specifice, eficiente şi avantajoase pentru producătorii agricoli; - dotarea tehnica a agriculturii, în primul rând prin sprijinirea producătorilor agricoli în cumpărarea de tractoare, maşini agricole, utilaje, echipamente, instalaţii, îngrăşăminte chimice, pesticide şi produse petroliere, inclusiv cu plata în produse agricole destinate industrializarii şi exportului; - dezvoltarea unei pieţe concurentiale, reale şi stabile, care să asigure venituri corespunzătoare producătorilor agricoli, inclusiv prin politici fiscale directionate prioritar pe produse cum sunt: graul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, soia, laptele de vacă, carnea de pasare, carnea de porc etc.; - promovarea unui amplu program de dezvoltare rurală în toate zonele tarii: montane, colinare şi de campie, în cadrul unui concept de dezvoltare rurală privind integrarea economică şi socială a satului românesc; - crearea şi modernizarea structurilor agrare, în mod deosebit a factorilor de producţie, a instituţiilor publice şi a organizaţiilor parteneriale, precum şi a pieţei comerciale şi financiare; - asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea în condiţii avantajoase a capitalului străin, în vederea sustinerii programelor investitionale şi de dezvoltare a producţiei agricole din România; o atenţie deosebită va fi acordată implementarii proiectelor Programului SAPARD şi a altor programe cu finanţare externa. Pentru atingerea obiectivelor preconizate Programul de guvernare pentru agricultura este structurat pe trei etape, şi anume: - campania agricolă din primavara şi vara anului 2001; - campania agricolă din toamna anului 2001; - perioada 2002-2004 şi în perspectiva. În cadrul acestor programe etapizate vor fi întreprinse următoarele măsuri: - sprijinirea producătorilor agricoli, cu prioritate a celor ce realizează producţie destinată pieţei, prin: ● susţinerea de către stat a campaniei de primavara în anul 2001; ● susţinerea tuturor formelor de exploatatie agricolă, indiferent de proprietatea agricolă; ● sprijinirea organizării de exploataţii agricole performanţe, inclusiv prin creşterea dimensiunii acestora, prin asociere, arendare, concesiuni, vânzare-cumpărare; - acordarea a câte 0,5 ha teren arabil pentru familiile, cu precădere cele ţinere, care nu deţin teren agricol şi locuiesc în mediul rural; - asigurarea unui sprijin special pentru tineretul din mediul rural, în vederea achiziţionării de tractoare, maşini agricole şi utilaje de prelucrare a produselor agroalimentare, precum şi pentru organizarea şi dezvoltarea exploataţiilor agricole; - stimularea organizării şi consolidării asociaţiilor profesionale ale cultivatorilor de cereale şi plante tehnice, ale crescatorilor de bovine, ovine, porcine şi păsări, a uniunilor profesionale pe filiere de produs (ulei, zahăr, lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne etc.), a fermelor cooperatiste de procesare şi valorificare a produselor agricole etc., prin: ● stabilirea politicilor, strategiilor şi programelor pe filiere de produs; ● menţinerea unui echilibru de piaţa, urmărind constanta ofertei, cu reflectarea directa în nivelul preţurilor; ● dezvoltarea şi perfecţionarea reţelei pieţelor de gros, pentru valorificarea produselor agroalimentare; - crearea cadrului favorabil cercetării stiintifice pentru dezvoltarea durabila a agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii şi promovarea în practica a rezultatelor acesteia, în vederea valorificării rationale a resurselor naturale, a protecţiei mediului şi a obţinerii unor producţii sporite şi competitive prin calitate şi costuri; - aplicarea programelor pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor şi asigurarea salubritatii produselor animaliere prin: ● măsuri în vederea asanarii teritoriului de unele boli majore ale animalelor, inclusiv a celor transmisibile la om; ● acţiuni de supraveghere sanitară veterinara permanenta a efectivelor de animale şi a produselor de origine animala; ● măsuri pentru prevenirea patrunderii în ţara noastră a unor boli majore şi menţinerea protecţiei teritoriului faţă de acestea. - în vederea irigarii în anul 2002 a unei suprafeţe de 1 milion hectare şi în perioada 2003-2004 a unei suprafeţe de circa 2 milioane hectare se vor lua următoarele măsuri: ● reabilitarea sistemelor de irigaţii; ● stabilirea unui preţ unitar unic; ● efectuarea de servicii complete privind aplicarea udarilor şi achiziţionarea de echipamente de irigat pentru circa 1 milion hectare; - reabilitarea lucrărilor de desecare (anual pe circa 200.000 ha), a lucrărilor de combatere a eroziunii solului (anual, pe circa 400.000 ha), precum şi a digurilor de la Dunăre şi pe râurile interioare (anual, circa 550 km); - promovarea de urgenta a legislaţiei necesare pentru reducerea efectelor economice ale factorilor de risc natural asupra culturilor agricole şi efectivelor de animale, precum şi pentru înfiinţarea sistemelor de lupta antigrindina. - redefinirea rolului şi atribuţiilor Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Silviculturii, precum şi ale instituţiilor publice, centrale şi teritoriale pe care le coordonează, urmărindu-se realizarea următoarelor deziderate: ● crearea unor structuri competitive cu cele din Uniunea Europeană, în măsura sa implementeze programele agrare, susţinute şi din bugetul public, cum sunt: programele SAPARD, PHARE, SPP etc., paralel cu restrangerea rolului de agent economic al statului; ● creşterea eficientei serviciilor publice în cadrul unui proces de privatizare, concesionare şi mandatare a unora dintre acestea, cum sunt: asistenţa sanitar-veterinara, controlul produselor de origine animala, controlul calităţii seminţelor, acţiune ce se va încheia în anul 2001; ● redefinirea rolului specialistului agricol în asigurarea consultantei pentru producătorii agricoli, coordonarea programelor agricole şi respectarea legislaţiei în domeniu. 3.3.
Modernizarea industriei alimentare În vederea prelucrării produselor agricole, asigurării alimentelor pentru hrana populaţiei şi realizării de produse pentru export, în Programul de guvernare sunt avute în vedere următoarele obiective principale: - accelerarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, susţinerea retehnologizării şi modernizării capacităţilor private şi sprijinirea realizării de noi capacităţi de către întreprinzătorii privati din ţara şi, în mod deosebit, atragerea investitorilor străini care să asigure realizarea de produse alimentare competitive; - realizarea concordanţei dintre capacitatile industriei alimentare şi oferta producţiei vegetale şi animale; - integrarea activităţilor pe filiere de produs, pentru: pâine, zahăr, ulei, lapte, carne de porc, carne de pasare etc.; - susţinerea investiţiilor în scopul creşterii performantelor tehnologice pentru sectoarele care stimuleaza producţia interna de materii prime, cu avantaj comparativ faţă de cele similare importate, prin acordarea de credite în condiţii avantajoase; - intensificarea şi eficientizarea controlului calităţii şi salubritatii produselor alimentare, în vederea protecţiei stării de sănătate a populaţiei; - stimularea diversificării sortimentelor de produse alimentare, în concordanta cu cerinţele consumatorilor, cu deosebire a produselor de panificatie, a celor lactate, a preparatelor din carne şi din peste, a conservelor de legume şi fructe. 3.3.
Dezvoltarea silviculturii Programul guvernamental acorda o importanţa specială dezvoltării silviculturii, având în vedere ca padurea constituie un patrimoniu naţional, care trebuie conservat şi protejat. Stabilirea obiectivelor porneşte de la faptul ca padurea reprezintă o comunitate de viaţa, cu structura ecosistemica proprie, produce biomasa cu valoare economică excepţionala şi contribuie în mod esenţial la regenerarea aerului, a solului şi a apelor. Pornind de la realitatea ca în România suprafaţa fondului forestier reprezintă numai 26,7% din suprafaţa teritoriului naţional, cu mult sub nivelul mediu european, obiectivele dezvoltării silviculturii în perioada următoare sunt: - păstrarea integrităţii suprafeţei pădurilor ca o măsura determinanta pentru viitorul silviculturii, pentru protecţia mediului ambiental şi pentru dezvoltarea economico-socială a tarii; - conservarea şi gestionarea durabila a pădurilor şi a vegetatiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate; - continuarea reformei în fondul funciar, prin creşterea ritmului retrocedarii pădurilor către foştii proprietari (minimum 30% în anul 2001), concomitent cu înfiinţarea structurilor proprii pentru aplicarea regimului silvic şi gospodărirea acestor păduri; - analizarea modului în care îşi desfăşoară activitatea firmele-capusa de exploatări forestiere; stoparea cu fermitate a taierilor abuzive care aduc importante pagube pădurilor; - perfecţionarea structurilor instituţionale, prin adaptarea la noile forme de proprietate a pădurii şi promovarea reglementărilor în silvicultura, în concordanta cu necesităţile economiei naţionale şi cu cerinţele reglementărilor din Uniunea Europeană; - extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie (peste 100.000 ha în următorii 4 ani), luând în considerare, totodată, planurile de amenajare complexa a teritoriului; - asigurarea stării de sănătate a pădurilor prin aplicarea unor măsuri complexe de combatere biologica şi integrată a dăunătorilor; - gestionarea durabila a fondului cinegetic naţional şi a celui piscicol din apele de munte; - intensificarea procesului de trecere a silviculturii la economia de piaţa; - integrarea fondului silvic românesc în structurile forestiere europene şi dezvoltarea cooperării internaţionale; - promovarea susţinută a educaţiei silvice şi a formării conştiinţei forestiere a populaţiei; - creşterea gradului de accesibilizare a fondului forestier prin dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere pentru intensificarea tuturor activităţilor din silvicultura; - accelerarea ritmului privatizării unor obiective şi activităţi din silvicultura (ateliere de impletituri, pastravarii, crescatorii de fazani etc.) în condiţiile dezvoltării capacităţilor de producţie şi creşterii numărului locurilor de muncă. Măsurile prevăzute în programul de guvernare respecta principiile şi orientările referitoare la conservarea şi gestionarea durabila a pădurilor, stabilite de conferinţele ministeriale de protecţie a mediului din Europa, de la Strasbourg

(1990), Helsinki

(1993), Lisabona

(1998)şi la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro

(1992). 3.3.5. Lucrările publice şi dezvoltarea construcţiei de locuinţe Pentru dezvoltarea durabila a teritoriului naţional şi relansarea activităţii în domeniul construcţiilor, cu precădere în domeniul locuinţelor, în condiţii de eficienta economică şi ecologica, pe fondul armonizării cadrului legislativ impus de procesul de integrare europeană, principalele acţiuni pe care Guvernul României le va întreprinde în aceste domenii sunt următoarele: ● relansarea şi încurajarea construcţiilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în România; ● perfecţionarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuţie şi utilizare în construcţii, în vederea creşterii siguranţei şi confortului cetăţeanului; ● reabilitarea fondului de locuinţe existent; ● îmbunătăţirea calităţii vieţii la sate; ● încurajarea şi stimularea de construcţii social-culturale, în special sali de sport pentru tineri; ● definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului naţional şi armonizarea cu programele şi strategiile de integrare europeană. Relansarea şi încurajarea construcţiilor, îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în România Politica Guvernului vizează soluţionarea problemelor legate de locuire în condiţiile discrepantei dintre puterea de achizitionare redusă a populaţiei, în special a familiilor ţinere, în condiţiile preţului locuinţelor de piaţa şi ale stării de degradare avansată a celor existente. Soluţionarea crizei locuinţei generata de schimbarea statutului juridic al multor imobile, creşterii explozive a preţului construcţiilor, retragerii statului din activitatea investitionala şi a degradării avansate a multor imobile, va reintra, ca o prioritate, în preocuparea Guvernului. Strategia naţionala a locuinţei are la baza: - îmbunătăţirea relatiei dintre costul de piaţa al locuinţei şi venitul mediu familial; - accesul la o locuinta decenta a celor excluşi din coordonatele pieţei libere; - facilitarea procesului investitional privat. Relansarea construcţiei de locuinţe nu poate fi imaginata decât printr-un proces general de relansare a activităţii de construcţii, având ca rezultat crearea de noi locuri de muncă în special pentru tineri, de promovare a producătorilor autohtoni de materiale de construcţii, de diminuare a costului construcţiilor, de intarire a disciplinei în construcţii, de încadrare în planul general de dezvoltare durabila a teritoriului naţional, de utilizare de către stat a tuturor parghiilor pe care le are la dispoziţia sa pentru sprijinirea, încurajarea şi stimularea investiţiilor private. Programul guvernamental vizează: ● asigurarea nevoilor de locuire în funcţie de veniturile pe familie; ● construirea a 38.000 de locuinţe destinate închirierii, de diferite tipuri, cu scheme de finanţare diverse, mergand de la investiţii private până la programe de locuinţe sociale; ● încurajarea schimburilor de proprietate. Perfecţionarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuţie şi utilizare în construcţii, în vederea creşterii siguranţei şi confortului cetăţeanului În primul an de guvernare se va pune în aplicare un program pentru perfecţionarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuţie şi utilizare în construcţii, în vederea creşterii siguranţei şi confortului cetăţeanului. Acest program va cuprinde şi elaborarea reglementărilor tehnice pentru investigarea şi monitorizarea stării construcţiilor existente. O atenţie specială se va acorda revizuirii criteriilor de performanţă atât ale cerinţelor de calitate, cat şi ale reglementărilor tehnice de proiectare şi execuţie pentru reabilitarea termica a construcţiilor existente, cu precizarea soluţiilor eficiente de intervenţie. Pentru cei care îşi construiesc case de locuit individuale se vor elabora reglementări tehnice adecvate, în vederea limitării efectelor cutremurelor, inundaţiilor, incendiilor etc. Toate reglementările tehnice vor fi armonizate cu legislaţia europeană în domeniul construcţiilor. Reabilitarea fondului de locuinţe existent În vederea asigurării siguranţei şi stabilitatii construcţiilor, cu prioritate a fondului de locuinţe existent, se va promova un program de măsuri administrative şi fiscale pentru stimularea renovarilor şi modernizărilor menite sa pună în siguranţa exploatarea fondului locativ construit şi sa crească confortul celui existent, prin proiecte susţinute direct sau indirect de către stat; facilităţile fiscale vor acoperi de la 10% până la 50% din costul operaţiunilor. Îmbunătăţirea calităţii vieţii la sate În vederea inlaturarii discrepantelor dintre sat şi oraş vor fi promovate proiecte şi programe comune cu administraţiile locale pentru extinderea infrastructurii de drumuri comunale şi reţele edilitare. În acelaşi timp, pentru accesul neingradit la procesul de învăţământ al tinerilor din zonele izolate se vor crea programe de transport şcolar. Încurajarea şi stimularea de construcţii social-culturale, în special sali de sport pentru tineri Programul de guvernare cuprinde relansarea reţelelor de aşezăminte social-culturale cuprinzând crese, grădiniţe, şcoli, sali de sport şi dotări sanitare, incluse în cadrul noilor investiţii imobiliare, în construcţii cu funcţionalitate integrată, finanţate mixt de la buget şi alte surse. Totodată, în perioada 2001-2004 se prevede construirea a 400 de sali de sport în cadrul instituţiilor de învăţământ de toate gradele, la oraşe şi sate. Definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului naţional şi armonizarea cu programele şi strategiile de integrare europeană Întocmirea Planului naţional de amenajare a teritoriului, precum şi a planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, ca principale instrumente în realizarea dezvoltării economice a localităţilor, se va încheia în cursul anului 2001. Vor fi respectate principiile dezvoltării spatiale europene, care să susţină politicile de dezvoltare regionala. Totodată, vor fi elaborate studiile de dezvoltare regionala în zonele transfrontaliere şi planurile de amenajare a teritoriului regiunilor, care să fundamenteze planurile de dezvoltare regionala. 3.3.6. Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor Programul de guvernare urmăreşte dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului naţional de transport, asigurând: afirmarea poziţiei României ca principala placa turnanta a transporturilor continentale şi intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est şi Nord-Sud; organizarea reţelelor naţionale pentru toate modurile de transport, astfel încât să se asigure o mai buna acoperire a teritoriului, eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului şi al calităţii transportului şi satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetăţenilor; dezvoltarea transportului intermodal atât în trafic, cat şi în zonele de impact cu principalele coridoare europene; asigurarea unei cat mai mari securitati în transport şi a protecţiei mediului înconjurător. În acest cadru se vor avea în vedere: ● reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport (autostrăzi, poduri) pentru îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizarii transportului de marfa, mărirea mobilitatii populaţiei, concomitent cu alinierea sistemului naţional de transport la sistemul european; ● extinderea finantarilor internaţionale prin Banca Mondială sau din surse private pentru urgentarea modernizării infrastructurii rutiere, feroviare, portuare şi aeroportuare; ● dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor de transport în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor, a siguranţei circulaţiei şi a securităţii transporturilor; ● reorganizarea majoră a sistemului de companii şi societăţi de stat din sistemul feroviar în vederea stoparii pierderilor, reducerii subventiei şi asigurării unui sistem coerent de coordonare a activităţii C.F.R.; ● restructurarea majoră a Administraţiei Naţionale a Drumurilor prin externalizarea şi privatizarea activităţilor conexe (reparaţii, întreţinere, semnalizari), asigurarea conducerii coerente a programului de autostrăzi, reconsiderarea clasificarii drumurilor, utilizarea eficienta a fondurilor interne şi externe şi folosirea în mai mare măsura a produselor şi utilajelor executate în România; ● restructurarea societăţilor cu capital de stat din subordinea ministerului în vederea creşterii eficientei, reducerii subvenţiilor şi pregătirii procesului de privatizare; ● stimularea, încurajarea, consolidarea şi liberalizarea pieţei interne de transport în sistem concurential, în special pentru transportul feroviar şi aerian; ● asigurarea protecţiei sociale a populaţiei prin mijloace specifice domeniului; ● sprijinirea capitalului românesc prin promovarea şi susţinerea investitorilor români la proiectele de investiţii în străinătate; ● asigurarea protecţiei şi conservării mediului. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizarii transportului de marfa, în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european prin:

a)Programe de transport feroviar ... - Modernizarea liniei de cale ferată pe coridorul IV - tronson Bucureşti-Ploiesti-Campina-Braşov; - Modernizarea liniei de cale ferată pe coridorul IV - Bucureşti-Constanta; - Începerea reabilitării infrastructurii pe tronsonul feroviar Arad-Braşov; - Reluarea lucrărilor abandonate pe tronsonul Ramnicu Valcea-Valcele; Berbesti-Alunu; Harlau-Flamanzi; Saueni-Darabani; - Consolidarea infrastructurilor feroviare în zona Porţile de Fier; - Modernizarea liniei Curtici-Arad-Alba Iulia-Medias-Braşov; - Reabilitarea şi modernizarea metroului Bucureşti; - Extinderea metroului pe tronsonul Drumul Taberei-Pantelimon şi finalizarea tronsoanelor începute şi neterminate.
b)Programe de transport rutier ... - Simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii rutieri; - Sprijinirea transportatorilor rutieri români prin simplificarea sistemului de atribuire a licenţelor şi autorizaţiilor pentru transportul intern şi internaţional; - Reabilitarea reţelei de drumuri europene şi naţionale: ● Finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale cuprinse în etapa a II-a (694
km)şi program de siguranţă rutiera şi dezvoltare instituţională; ● Finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale cuprinse în etapa a III-a (334 km); ● Începerea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale cuprinse în etapa a IV-a (732 km): Cluj-Napoca-Dej-Bistrita-Campulung Moldovenesc; Petrosani-Simeria; Lugoj-Timişoara şi centurile Timisoarei şi Craiovei; Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj. ● Proiect de reabilitare DN 1A, extindere la 4 benzi a centurii municipiului Ploiesti şi asistenţa tehnica pentru privatizarea întreţinerii; ● Amenajări spre şi în punctele de control şi de trecere a frontierei (Giurgiu, Varsand, Bechet, Petea, Cenad); - Program de reabilitare, construcţii autostrăzi şi modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor paneuropene IV şi IX; ● Autostrada Bucureşti-Ploiesti-Braşov; ● Autostrada Bucureşti-Constanta: Tronsonul Bucureşti-Fundulea-Lehliu-Fetesti-Cernavoda; ● Variante de ocolire a localităţilor: Deva, Orastie, Sebes, Sibiu, Pitesti; ● Modernizare şi extindere la patru benzi a DN5 Bucureşti-Giurgiu; ● Autostrada Nadlac-Timişoara-Arad; ● Pod peste Dunăre în zona Brăila; ● Centura Bucureşti Nord; ● Dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor judeţene.
c)Programe de transport fluvial şi pe cai navigabile interioare ... - Lucrări de amenajări hidrotehnice şi asigurarea adancimilor la bara Sulina; - Reabilitarea căilor şi a canalelor navigabile; - Terminal de containere în Portul Drobeta-Turnu Severin; - Amenajări de taluzuri înalte şi de apărare a malurilor pe canalul Dunăre-Marea Neagra; - Protecţii şi consolidări de maluri pe Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari; - Program de reabilitare şi modernizare a infrastructurii situate pe traseul coridorului paneuropean VII (Dunarea); - Amenajări pentru asigurarea navigabilitatii pe Dunăre (Calarasi-Sulina), inclusiv sistem de semnalizare şi măsurători topohidrografice pe Dunăre.
d)Programe de transport maritim ... - Reabilitarea Portului Constanta şi continuarea lucrărilor la digurile de Nord şi Sud; - Prelungirea cu 1 km a digului de larg din Portul Constanta; - Modernizarea Portului Constanta şi construcţia statiei de alimentare electrica (P IV); - Terminal de containere în Portul Constanta (mol II S).
e)Programe de transport aerian ... - Eficientizarea transportului aerian prin aducerea flotei aeriene la standardele internaţionale; - Achiziţionarea de noi aeronave (scurt, mediu şi lung curier); - Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Baneasa; - Amenajarea de spaţii comerciale şi parcari pentru autoturisme la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni; - Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni, faza a II-a.
f)Pactul de stabilitate ... - Sector feroviar: Coridorul IX, Nord-Sud (Bucureşti-Giurgiu-48,0 km); Coridorul IV, Est-Vest (Curtici-Arad-Deva-Simeria-183,0 km); Coridorul IV, Est-Vest - ramura de sud; (Simeria-Petrosani - 80,0 km; Petrosani-Targu Jiu - 49,5 km; Targu Jiu-Turceni-Filiasi - 71,0 km; Filiasi-Calafat - 93,0 km; Filiasi-Craiova - 36,0 km; Craiova-Calafat - 106,0 km); - Cai navigabile: Coridorul VII, Est-Vest; Îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre, inclusiv protecţia mediului. Dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor de transport în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor, siguranţei circulaţiei şi securităţii transporturilor în perioada 2001-2004 Programul de aliniere a sistemului naţional de transport feroviar la sistemul european urmăreşte: - reabilitarea şi achiziţionarea din industria românească de locomotive în cooperare cu firme de prestigiu din străinătate; - modernizarea a 500 vagoane de marfa şi a 100 vagoane de călători; modernizarea de staţii feroviare majore; asistenţa pentru comercializare; - dotarea transportului feroviar de călători cu rame electrice şi automotoare (135 buc.); - realizarea unui sistem computerizat pentru eliberarea de bilete şi pentru rezervarea locurilor; - modernizarea trenurilor de metrou şi achiziţionarea de rame noi. Program de aliniere a sistemului naţional de transport pe Dunăre la sistemul european - Modernizarea sistemelor de siguranţă a navigaţiei pe Dunăre; - Sistem de supraveghere şi management al traficului de nave la capitaniile Galaţi, Tulcea şi Drobeta-Turnu Severin. Stimularea, încurajarea, consolidarea şi liberalizarea pieţei interne de transport feroviar în sistem concurential se vor asigura prin: - revizuirea actualei organizări a caii ferate şi definirea statutului autorităţii de reglementare din sectorul de transport feroviar; - sprijinirea dezvoltării activităţii operatorilor de transport feroviar privati; - iniţierea privatizării societăţilor comerciale externalizate din S.N.C.F.R. Asigurarea protecţiei sociale a populaţiei prin mijloace specifice domeniului - Dezvoltarea infrastructurii comunale şi crearea transportului rutier specializat pentru elevi în minimum 120 de localităţi pe an, cu sprijinul consiliilor judeţene şi locale; - Subvenţionarea transportului naval pentru locuitorii din Delta Dunării şi a transportului rutier pentru locuitorii din Ţara Motilor. Asigurarea protecţiei şi conservării mediului - Diminuarea impactului activităţii sectorului de transport asupra mediului prin extinderea folosirii autovehiculelor cu emisii tratate şi zgomot redus; - Operarea cu mijloace de transport cu grad scăzut de emisii în vederea reducerii poluarii mediului şi creşterii atractivităţii modurilor şi mijloacelor de transport cu grade scăzute de poluare; - Ecologizarea Portului Constanta şi a litoralului maritim; - Efectuarea de lucrări de amenajare (diguri) în vederea protejării litoralului românesc; - Amenajări şi dotări pentru protecţia mediului în porturile de pe Dunăre. Adoptarea aquisului comunitar în domeniu, urmărind în principal: - asigurarea asistenţei tehnice pentru armonizarea reglementărilor şi normelor de aplicare a acestora, în concordanta cu prevederile acquisului comunitar; - alocarea de fonduri pentru construcţia instituţională a autorităţilor de reglementare feroviara, rutiera, aeriană şi navala. 3.3.7. Comunicaţii şi tehnologia informatiei Obiectivul strategic al Programului de guvernare în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei este crearea premiselor durabile implementarii "Societăţii Informationale" prin relansarea procesului de privatizare, liberalizare şi dezvoltare a sectoarelor respective. În acest cadru se vor urmări: - promovarea şi susţinerea unei pieţe deschise şi concurentiale pentru servicii de comunicaţii şi informatica, care să poată asigura prestaţii de calitate la tarife avantajoase; - micşorarea decalajului tehnologic şi eliminarea decalajului legislativ faţă de Comunitatea Europeană şi mondială prin dezvoltarea de tehnologii şi servicii noi, astfel încât consumatorii şi operatorii să aibă un tratament omogen, nediscriminatoriu şi concurential; - dezvoltarea platformelor şi tehnologiilor "Internet" pentru edificarea unei economii digitale la nivel naţional. Prin măsurile şi acţiunile stabilite se vor garanta: - accesul cetăţeanului la informaţie şi libertatea de exprimare; - accesul la serviciile de comunicaţii; - accesul liber şi nediscriminatoriu la serviciile universale de posta şi telecomunicaţii; - integrarea cetăţeanului în "Societatea Informationala"; - libera circulaţie a informatiei. Autoritatea de stat în domeniu, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, va proteja cetăţeanul faţă de operator, astfel încât să-i asigure un grad stabil de protecţie a informaţiilor şi a vieţii sale private, transparenta tarifelor şi a condiţiilor de utilizare a serviciilor de comunicaţii. Totodată, va asigura coordonarea pentru: - întocmirea şi derularea programelor de asistenţa financiară de la Uniunea Europeană şi a acordurilor guvernamentale în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei; - conectarea prin Internet şi servicii multimedia a cetăţeanului - domiciliul şi serviciul acestuia - şcoala, serviciile publice şi administraţia, pentru întărirea şi dezvoltarea coeziunii sociale. Principalele acţiuni care asigură realizarea obiectivelor strategice sunt următoarele: Reforma instituţională şi legislativă Realizarea cadrului instituţional necesar dezvoltării unei economii moderne, asigurarea unei pieţe concurentiale puternice, reglementată, care să asigure pe de o parte libera concurenta, iar pe de altă parte protejarea investiţiilor şi a intereselor cetăţeanului. În acest scop sunt prevăzute următoarele: - înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii, care să fie un organism independent politic, neutru tehnologic, cu responsabilităţi în domeniul de administrare de spectru şi numerotatie, reglementări şi standardizare, autorizare şi licentiere, control şi monitorizare; - asigurarea cadrului legislativ şi organizatoric necesar pentru liberalizarea completa a serviciilor de telecomunicaţii şi de posta; - pregătirea operatorilor pentru liberalizarea completa a serviciilor de comunicaţii şi adaptarea licenţelor existente ale operatorilor naţionali; - crearea cadrului legal corespunzător pentru asigurarea liberei circulatii a informatiei şi definirea statutului juridic al documentului electronic, semnăturii digitale, bazelor de date electronice şi comerţului electronic; - promovarea şi susţinerea unei pieţe deschise şi concurentiale pentru serviciile de comunicaţii şi informatica; - definirea unei politici tarifare coerente şi realiste, bazată pe costuri la nivelul operatorilor naţionali; - preluarea de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei a responsabilităţii proceselor de privatizare a societăţilor comerciale aflate în domeniul acestuia, precum şi accelerarea acestor procese; - înfiinţarea sistemului unificat de apeluri de urgenta "112" - una dintre măsurile necesare pentru creşterea siguranţei şi protecţiei cetăţeanului şi a proprietăţii acestuia; - stabilirea cadrului legislativ şi instituţional pentru combaterea fraudelor electronice şi a accesului neautorizat la informaţiile electronice. Implementarea strategiilor de dezvoltare a comunicaţiilor, pregătirea pieţei româneşti pentru globalizarea comunicaţiilor, asigurarea serviciului universal şi realizarea unei pieţe concurentiale care să conducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor, ridicarea nivelului tehnologic şi scăderea tarifelor. În acest cadru se vor asigura: - dezvoltarea accelerata a reţelei publice de telefonie prin asigurarea unui ritm anual de cel puţin 500.000 noi abonati telefonici; - introducerea de noi tehnologii care converg spre globalizarea comunicaţiilor; - asigurarea serviciului universal de telefonie prin telefonizarea localităţilor cu o populaţie de peste 1.000 locuitori, concomitent cu creşterea calităţii serviciilor; - promovarea tehnologiilor multiservicii în domeniul comunicaţiilor de banda larga, incluzând tehnologiile moderne de acces în banda locală; - armonizarea utilizării benzii de radiodifuziune terestre FM, a benzilor de televiziune VHF, armonizarea spectrului radioelectric din România cu Tabelul European de Alocare; - modernizarea tehnologiilor serviciilor poştale concomitent cu creşterea calităţii şi siguranţei trimiterilor poştale; - stimularea producţiei interne de subansambluri şi piese de schimb pentru comunicaţii pe o perioadă limitată prin măsuri de stimulare şi dezvoltare a IMM din domeniu; - implicarea unui minim procentual de capital privat autohton în procesul de privatizare şi licentiere. Implementarea societăţii informationale ca baza pentru creşterea economică, atragerea investiţiilor străine, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea ponderii produselor şi serviciilor tehnologiei informatiei în exportul României, prin: - promovarea informatizarii administraţiilor publice prin optimizarea comunicaţiilor de date, nomenclatoare şi registre de interes public; - modernizarea fluxului de informaţii interministeriale, administraţie centrala şi locală pentru "e-government"; - creşterea gradului de acces al publicului la informaţii de interes public de tip legislaţie, indicatori statistici, evidenta populaţiei, cadastru, registru comercial prin Internet şi ghiseu electronic. Înfiinţarea de centre publice de acces la resurse Internet şi Multimedia, inclusiv în zonele mai puţin favorizate; - dezvoltarea comerţului electronic ("e-commerce") pentru facilitarea furnizarii de bunuri şi servicii pe Internet; - adoptarea şi reglementarea tehnologiilor de securizare şi criptare; - promovarea cardurilor "smart" pentru securizarea accesului electronic cu directa aplicativitate în servicii medicale, plati electronice, acces mobil Internet, servicii de transport public, telefoane publice; - stabilirea cadrului legislativ şi instituţional pentru combaterea fraudelor electronice şi a accesului neautorizat la informaţiile electronice; - sprijinirea şi stimularea furnizorilor de servicii informatice; - asigurarea unui parteneriat activ cu asociaţiile profesionale, patronate, sindicate şi organizaţii neguvernamentale din domeniu; - implementarea societăţii informationale prin sistem educaţional, urmărindu-se asigurarea condiţiilor necesare pentru pregătirea specialiştilor în comunicaţii şi tehnologia informatiei, înlăturarea barierelor şi a decalajelor dintre mediul rural şi cel urban, pe de o parte, şi între România şi ţările membre U.E. şi S.U.A., pe de altă parte. În acest context se vor realiza: ● promovarea tehnologiei informatiei în învăţământ pentru realizarea obiectivului pe termen lung: "cel puţin un calculator cu acces Internet pentru fiecare şcoala până în 2004"; ● dezvoltarea serviciilor suport şi a resurselor educaţionale pentru Internet; ● asigurarea condiţiilor necesare pregătirii corpului didactic pentru utilizarea Internetului şi a resurselor multimedia; ● dezvoltarea învăţământului academic şi a cercetării pe Internet; ● stimularea creării locurilor de muncă pentru absolvenţi de învăţământ superior şi micşorarea ratei de emigrare a specialiştilor din domeniu. 3.3.8. Privatizarea turismului; diversificarea serviciilor turistice Obiectivul strategic al Programului de guvernare în acest domeniu este relansarea rapida şi durabila, acordând o atenţie specială locului turismului în cadrul economiei naţionale, astfel încât sa devină sector prioritar prin acţiunea concertata a organismelor legislative, guvernamentale şi ale administraţiei publice locale. Principalele acţiuni sunt următoarele: Încheierea procesului de privatizare în turism până la sfârşitul anului 2001. Aceasta acţiune este considerată fundamentală pentru realizarea obiectivelor generale ale Programului de guvernare în turism, ca instrument major în reluarea procesului de dezvoltare şi modernizare şi de creştere a contribuţiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut. Pentru încheierea procesului de privatizare se vor realiza: - preluarea de către Ministerul Turismului a deciziei şi efectuării procesului de privatizare; - simplificarea procedurilor de privatizare; - retragerea statului din societăţile în care este acţionar nesemnificativ, prin vânzarea pachetelor de acţiuni pe pieţele de valori mobiliare; - finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat şi recunoscut printr-un management privat (asocieri, locatii, închirieri sau alte forme similare); - utilizarea unui sistem adecvat de facilităţi la privatizare. Armonizarea cu legislaţia din ţările U.E. pentru: - standardele de calitate; standardele pentru construcţii; standardele tehnice; indicatorii statistici pentru turism; înregistrările şi analizele statistice comune; standardele de pregătire profesională; standardele ecologice. Dezvoltarea şi modernizarea bazei turistice, care se vor realiza prin: - Realizarea proiectelor care pun în valoare turistica elementele patrimoniului naţional (situri şi monumente istorice, rezervaţii naturale, viaţa comunităţilor traditionale şi a comunităţilor de artizani, factori naturali cu potenţial balneoclimateric). - Susţinerea proiectelor care pun în valoare turistica obiective şi evenimente culturale şi spirituale româneşti. - Iniţierea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare şi modernizare a dotărilor de agrement din staţiunile turistice. - Iniţierea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare de noi staţiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, cu accent deosebit pe susţinerea proiectelor privind transportul pe cablu şi părţii de schi. - Crearea de zone turistice "speciale": litoral, Delta Dunării, staţiuni balneoclimaterice care vor beneficia de un regim special în ceea ce priveşte proiectele noi de investiţii şi facilităţile fiscale acordate agenţilor economici care vor investi în dezvoltarea turismului din aceste zone. - Promovarea proiectelor şi programelor de dezvoltare şi modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare şi promovare în turism, alte fonduri publice de investiţii sau fonduri private, din finanţări internaţionale, asistenţa şi consultanţa de specialitate. Programul EUROPA Programul global de reabilitare a litoralului românesc, în concordanta cu cerinţele staţiunilor turistice moderne, cuprinde dezvoltarea unor noi staţiuni şi a unor noi zone de agrement. În acest sens va fi lansat proiectul "Europa" care va cuprinde, ca iniţiative imediate: - proiectarea şi construirea unei noi staţiuni pe litoral; - iniţierea proiectului "Linie continua litoral", care să aibă în vedere ca întreaga coasta a Marii Negre să fie destinată şi sistematizată sub forma staţiunilor turistice, prin construirea unor elemente de infrastructura, de noi capacităţi de primire şi de agrement şi reabilitarea infrastructurii turistice existente; - proiectarea şi construirea unor zone de agrement nautic şi pe principiul "Water Land" pe litoral; - orientarea activităţii de cazinouri pe litoral prin parghii speciale financiar-fiscale, în scopul diversificării ofertei turistice şi creşterea perioadei de funcţionare a bazei turistice pe litoral; - promovarea pe principalele pieţe internaţionale a proiectelor noi. Proiectul privind realizarea unei noi staţiuni pe litoral este caracterizat prin următoarele elemente: - concesionarea terenului de către administraţia locală la un preţ corespunzător; - asigurarea de către Ministerul Turismului a resurselor pentru proiectarea generală a noii staţiuni, precum şi realizarea unui parteneriat între:
a)stat (pentru cheltuieli de infrastructura generală);
b)autorităţile locale (pentru concesionarea terenurilor); şi
c)sectorul privat (pentru construcţia şi exploatarea structurilor turistice); - acordarea de facilităţi (scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de până la 10 ani pentru agenţii economici care investesc în aceasta staţiune, scutirea de T.V.A. şi taxe vamale pentru utilaje şi echipamente importate pentru aceste proiecte). Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil - Relansarea rapida a turismului românesc va fi sprijinita prin facilităţi fiscale, pentru privatizare: reinvestirea profitului, stimularea investiţiilor noi, cu deosebire în zonele turistice "speciale", în staţiunile turistice sezoniere, precum şi pentru anumite forme de turism şi categorii de turişti. Simplificarea cadrului legislativ Se prevede desfăşurarea unei activităţi de reglementare care să aducă normele turismului la caracteristici unitare, simplificate şi functionale. În acest sens se va urmări: - promulgarea legii turismului; - stabilirea procedurii de codecizie între Ministerul Turismului şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale privind iniţierea, aprobarea, executarea şi finanţarea noilor proiecte de investiţii majore în domeniul turismului; - asumarea de către Ministerul Turismului a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localităţilor turistice, staţiunilor turistice şi a zonelor cu potenţial turistic; - realizarea unei noi reglementări a regimului juridic al plajelor, falezelor şi zonelor adiacente, a terenurilor aferente partiilor şi instalaţiilor pentru sporturi de iarna, în sensul în care acestea sunt componente esenţiale ale turismului; în consecinţa, administrarea lor se va efectua sub autoritatea Ministerului Turismului. Promovarea potenţialului turistic naţional, prin: - recastigarea pieţei turistice interne şi a pieţelor externe traditionale din Europa, precum şi a altor pieţe netraditionale; - deschiderea a cel puţin două noi birouri de turism (Ungaria şi Danemarca); - declanşarea unor acţiuni promotionale de amploare prin includerea ofertei turistice româneşti în cataloagele marilor firme tour-operatoare; - adaptarea permanenta - în forma şi conţinut - a materialelor publicitare; - diversificarea publicaţiilor turistice editate în mai multe limbi de circulaţie internationala şi distribuirea lor în ţara şi străinătate. Dezvoltarea turismului rural Pentru dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice se va relua spiritul de promovare şi de stimulare, prin reintroducerea sau extinderea următoarelor facilităţi: - scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificarii pensiunii turistice sau agroturistice; - reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obţinerea şi prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice şi agroturistice; - punerea la dispoziţie de către autorităţile locale, din terenurile disponibile, în condiţiile prevăzute de lege, a unor suprafeţe necesare construirii, dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi agroturistice; - prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice; - includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi agroturistice. Dezvoltarea învăţământului şi cercetării pentru turism, prin: - elaborarea de norme metodologice comune ale Ministerului Turismului, M.E.C. şi M.M.S.S. pentru crearea unui Sistem naţional de învăţământ în turism la toate nivelurile de instruire şi armonizarea cu standardele Uniunii Europene; - stabilirea de către Ministerul Turismului, Consiliul de Standarde Ocupationale şi Evaluare (C.O.S.A.) şi M.M.S.S. a unui Program de implementare a sistemului de evaluare şi certificare a competentelor profesionale ale personalului pentru/şi din turism, în concordanta cu standardele ocupationale; - elaborarea unei noi metodologii privind organizarea şi desfăşurarea cursurilor de calificare profesională în meseriile de baza din activităţile hoteliere şi de turism; - stabilirea cooperării dintre Ministerul Turismului şi I.A.T.A. pentru înfiinţarea unui Sistem de pregătire şi de funcţionare a agenţilor economici în domeniul turismului şi ticketingului; - Stabilirea unor norme metodologice comune ale Ministerului Turismului şi M.M.S.S. pentru atestarea şi practicarea meseriei de "ghid de turism" de către persoanele fizice, ca activitate complementara, cu respectarea prevederilor Legii asigurărilor sociale; - susţinerea şcolilor de profil la toate nivelurile; - realizarea unor relaţii de colaborare eficiente între Ministerul Turismului şi principalele societăţi de turism din România cu organizaţii din domeniul pregătirii profesionale în turism şi hoteliere ale Uniunii Europene; - Dezvoltarea activităţii Institutului de Cercetare în Turism şi transformarea acestuia în principal furnizor de analize, studii, soluţii şi proiecte necesare deciziei în domeniul politicilor în turism. Realizarea unui parteneriat activ cu asociaţiile profesionale, patronale, sindicale şi organizaţii neguvernamentale, în sensul participării acestora la reglementările din domeniul turismului 3.3.9. Gospodărirea raţională a apelor Acţiunile prevăzute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de apa de buna calitate pentru populaţie şi a necesarului pentru activitatea economică, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea sistemului de alarmare şi avertizare a populaţiei pentru situaţii de risc, declanşarea unui proces investitional pentru executarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase. Principalele măsuri ale programului de guvernare vizează: - gospodărirea raţională, cantitativă şi calitativă a apelor de suprafaţa şi subterane, în vederea asigurării surselor de apa pentru diverse folosinţe prin lucrări hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului; - ameliorarea calităţii apelor râurilor prin punerea în funcţiune a statiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti în Bucureşti (Glina), Brăila, Galaţi, Tulcea; realizarea de lucrări de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate în localităţi urbane şi rurale, potrivit programului de acţiuni pe perioada 2001-2004; - realizarea lucrărilor de alimentare cu apa a localităţilor urbane şi rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru municipiile Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Constanta, Ploiesti, Braşov, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Bacau; - continuarea lucrărilor de regularizare, acumulare şi amenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea-Dumbraveni-Medias-Copsa Mica, Valea Prahovei-Azuga-Busteni-Sinaia-Comarnic-Breaza, ecologizarea şi regularizarea raului Sasar în Baia Mare); - reabilitarea şi protejarea litoralului românesc al Marii Negre şi a zonei maritime aferente tarii noastre, având în vedere priorităţile Planului strategic naţional pentru reabilitarea şi protejarea Marii Negre; - refacerea şi conservarea litoralului şi a lacurilor cu calităţi terapeutice (Techirghiol, Amara etc.), protejarea litoralului românesc al Marii Negre împotriva eroziunii; - apărarea împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase prin lucrări de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunăre), prin modernizarea sistemului informaţional pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei; - armonizarea legislaţiei în domeniul apelor cu prevederile noii directive a Parlamentului European şi Consiliului Europei privind cadrul de acţiune comunitar în domeniul politicilor de ape. 3.3.10. Protecţia mediului înconjurător Programul guvernamental respecta principalele obiective şi prioritati din Programul naţional de acţiune pentru protecţia mediului, asigurând: - protecţia şi conservarea naturii, a diversitatii biologice şi utilizarea durabila a componentelor acesteia pe baze ştiinţifice, acordându-se atenţie sporită speciilor de flora şi fauna amenintate cu dispariţia, precum şi celor cu valoare economică ridicată. Se va urmări ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate să contribuie la asigurarea unei stări favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicată; - dezvoltarea şi buna administrare a reţelei naţionale de arii protejate, în acord cu strategiile, politicile şi practicile puse în aplicare la nivel european şi internaţional; realizarea programului naţional de măsuri tehnice de evaluare şi finanţare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, în concordanta cu prevederile Convenţiei-cadru pentru schimbări climatice

(1992)şi ale Protocolului de la Kyoto

(1997); - apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor, precum şi sporirea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrată a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informaţional eficient, care să poată răspunde în timp real unor situaţii de urgenta. În acelaşi timp un accent special se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agenţii economici a căror activitate creează un impact deosebit asupra mediului şi care prezintă un grad sporit de risc la poluari accidentale; - protecţia ecosistemului complex Dunăre-Delta-Marea Neagra, incluzând măsuri de reconstrucţie ecologica în zona Deltei Dunării, pe baza promovării unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare; - ecologizarea agriculturii, folosirea raţională a potenţialului agricol, dezvoltarea rurală durabila, în vederea ameliorării condiţiilor de viaţa şi de mediu în ţara noastră; - aplicarea ferma a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde şi reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene; - descentralizarea sistemului instituţional, introducerea şi utilizarea instrumentelor economice pentru protecţia mediului. Alinierea politicii şi practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, în concordanta cu "Strategia naţionala de dezvoltare economică a României pe termen mediu", se va desfăşura prin: - evaluarea capitalului natural al României în acord cu diversitatea şi vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Reţelei naţionale de arii protejate; - iniţierea măsurilor de refacere a capitalului natural în zonele deteriorate; - dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa în acord cu prevederile Conferintei de la Dublin

(1992)şi ale Summitului de la Rio de Janeiro

(1992); - realizarea programului naţional de amenajare şi utilizare durabila a solurilor şi de combatere a eroziunii solurilor; - realizarea programului naţional de gestiune a deşeurilor urbane şi industriale, de reciclare şi refolosire a produselor şi materialelor; - construirea instrumentelor financiare necesare, referitoare la mediu, pentru preluarea acquisului comunitar, în special în ceea ce priveşte domeniul exploatării apei, protecţiei mediului în industrie, agricultura, protecţia solului şi a terenurilor degradate, protecţia organică şi certificarea produselor organice; - consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea competentelor necesare în vederea realizării unui parteneriat între instituţiile de mediu din România şi cele ale Uniunii Europene, asigurându-se astfel suportul administrativ necesar pentru valorificarea oportunitatilor şi avantajelor majore care se oferă de Uniunea Europeană prin strategiile şi instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre în procesul de pregătire pentru aderare. În acelaşi timp se va asigura descentralizarea sistemului instituţional prin aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative şi a principiului "poluatorul plăteşte". În acest context se vor stabili competente de protecţie a mediului la nivelul comunităţilor locale reprezentate de autorităţile locale şi se vor incuraja politicile preventive de protecţie a mediului la nivelul agenţilor economici, cu efecte în reducerea cheltuielilor bugetare; - constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument în sprijinul realizării obiectivelor prioritare din Planul naţional de aderare la Uniunea Europeană; - formarea cadrului juridic şi instituţional pentru facilitarea şi stimularea dialogului între autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socioeconomica a tarii; - conservarea şi dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ, promovarea cercetării ştiinţifice şi promovarea unor lucrări specifice; crearea de noi locuri de muncă în domeniul mediului şi reducerea somajului prin reconversia forţei de muncă; - un obiectiv important în vederea asigurării unui mediu curat şi sanatos, în care siguranţa fiecărui cetăţean trebuie să fie o certitudine, îl constituie realizarea unui cadru legislativ şi instituţional modern în domeniul controlului activităţilor nucleare şi al realizării unui sistem sigur de gestiune a deşeurilor radioactive şi de securitate a instalaţiilor nucleare dezafectate. Şi în aceasta direcţie un rol esenţial va reveni cooperării internaţionale cu organismele similare de control nuclear din alte tari şi dezvoltării bazei de acorduri bilaterale, multilaterale şi de convenţii internaţionale. România va sprijini aplicarea instrumentelor economice la nivel internaţional (taxele internaţionale sau taxele naţionale armonizate, cotele-părţi negociabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, implementarea în asociere, conform Convenţiei-cadru pentru schimbări climatice, a mecanismului de dezvoltare "curata", conform Protocolului de la Kyoto). 3.3.

Stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), precum şi a cooperaţiei Guvernul considera ca sectorul IMM şi al cooperaţiei reprezintă o parghie hotărâtoare pentru dezvoltarea economiei de piaţa. Politica Guvernului de dezvoltare a IMM vizează maximizarea valorificării potenţialului IMM şi a sectorului cooperatist de a contribui la creşterea economică durabila, crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea inovarii şi a progresului tehnic şi tehnologic, creşterea competitivitatii economiei naţionale şi dezvoltarea clasei de mijloc, cea care asigura stabilitatea economică şi socială a unei tari. Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului IMM şi al cooperaţiei în perioada 2001-2004 sunt: - crearea a 760.000 locuri de muncă prin stimularea infiintarii şi dezvoltării IMM şi a sectorului cooperatist; - sporirea ponderii IMM şi a cooperaţiei la crearea produsului intern brut; - creşterea exporturilor efectuate de sectorul IMM şi al cooperaţiei cu un ritm mediu anual de peste 10%; - intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinirea întreprinzătorilor privati prin programe internaţionale, în special în regim nerambursabil, cu valori superioare celor convenite până în prezent (circa 25 milioane euro/an). Pentru dezvoltarea sectorului IMM se va urmări cu prioritate: - punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. - simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, creşterea stabilitatii acestuia, diminuarea birocratiei şi a corupţiei; susţinerea organizaţiilor de reprezentare a sectorului IMM şi consultarea lor; adoptarea de reglementări privind IMM în conformitate cu practicile existente pe plan internaţional (contabilitate şi sistem de raportare financiară simplificate şi îmbunătăţite; reguli de înregistrare a garanţiilor îmbunătăţite, cadru instituţional adaptat noilor practici). Se vor introduce proceduri simplificate privind obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi licenţelor de funcţionare, centralizate prin camerele de comerţ şi industrie. Totodată se vor asigura metodologii unice care să confere concurenta politicilor de dezvoltare a sectorului IMM; programe pentru susţinerea organizaţiilor de reprezentare a intereselor IMM la nivel naţional şi local, legalizarea sistemului de lobby; - îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare prin: ● acordarea de sprijin financiar şi de asistenţa pentru dezvoltarea sistemelor moderne de finanţare a IMM (leasing, factoring, venture capital etc.); ● dezvoltarea de proiecte şi acţiuni specifice pentru accesul IMM la surse de finanţare (linii de creditare cu o rata a dobânzii accesibila; garantarea şi cogarantarea creditelor); ● asistenţa pentru managementul noilor întreprinderi; ● asigurarea resurselor financiare pentru cofinantarea şi utilizarea eficienta a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene şi a altor donatori; ● amplificarea participării IMM româneşti la programe comunitare pe baza principiului transparenţei şi al asigurării fundamentelor informaţional-manageriale necesare în vederea elaborării de proiecte viabile de către întreprinzători; - îmbunătăţirea ofertei de servicii pentru IMM în vederea creşterii performantelor în afaceri. Se vor promova programe pentru îmbunătăţirea accesului IMM la informaţii despre piaţa şi servicii de management, marketing, financiare şi informatice. De asemenea, vor fi promovate cooperarea între întreprinderi, dezvoltarea sistemului de subcontractare, accesul IMM la comerţul electronic, dezvoltarea de incubatoare de afaceri, centre de inovare şi parcuri de afaceri. Se va asigura îmbunătăţirea pregătirii manageriale prin introducerea de discipline axate pe antreprenoriat în învăţământul liceal şi universitar. În contextul internationalizarii activităţilor, al integrării României în Uniunea Europeană Guvernul, împreună cu organele de specialitate ale administraţiei publice, va acorda sprijin IMM pentru dezvoltarea exporturilor, prin motivare financiară, asigurări de risc pentru operaţiuni de comerţ exterior, accesul la informaţii privind pieţele externe, realizarea de acţiuni promotionale şi de expoziţii în ţara şi în străinătate; - accesul prioritar la achiziţiile publice de bunuri materiale, lucrări şi servicii. Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice vor stimula accesul IMM la achiziţiile publice de bunuri materiale, lucrări şi servicii, în vederea creşterii ponderii IMM în contractele de achiziţii publice, cel puţin la un nivel comparabil cu contribuţia acestora la realizarea produsului intern brut. Guvernul va stimula utilizarea tehnologiei informatiei în IMM şi va incuraja, prin politici fiscale, investiţiile în tehnologia informatiei. De asemenea, Guvernul va sprijini activitatea de cercetare şi inovare tehnologică desfăşurată de IMM; - susţinerea ofertei de spaţii şi facilităţi de producţie, prin iniţiative realizate în parteneriat cu sectorul privat, cum sunt incubatoarele de afaceri, centrele de inovare şi parcurile tehnologice. Guvernul va aplica imediat prevederile legale privitoare la accesul IMM la spaţiile disponibile ale întreprinderilor cu capital de stat. De asemenea, planurile de dezvoltare ale zonelor defavorizate vor include măsuri specifice în favoarea sectorului IMM; - identificarea prioritatilor de dezvoltare şi alocare eficienta a resurselor pe bază de programe de dezvoltare prin parteneriate economico-sociale între autorităţi publice, societăţi comerciale, asociaţii de IMM, camere de comerţ şi industrie, centre de consultanţa şi training, la nivel central, regional, local şi transfrontalier; - acordarea de facilităţi economico-financiare şi fiscale potrivit Legii nr. 133/1999, după cum urmează: ● scutiri de la plata taxelor vamale pentru maşinile, instalaţiile, echipamentele industriale, know-how, care se importa în vederea dezvoltării activităţilor proprii de producţie şi servicii; ● scutiri de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime, în cazul în care produsele fabricate din acestea sunt, la rândul lor, scutite de la plata taxelor vamale de import; ● eliminarea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit; ● aplicarea sistemului forfetar de impozitare, stabilit în funcţie de cifra de afaceri din anul precedent; ● reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20%, în cazul în care se creează noi locuri de muncă. Acţiunile de sustinere a sistemului cooperatist: - sprijinirea realizării recomandărilor ONU privind rolul şi locul miscarii cooperatiste în societatea românească; - promovarea unor programe guvernamentale de sprijinire a miscarii cooperatiste; - asigurarea cadrului legislativ favorabil dezvoltării sistemelor cooperatiste din domeniile: agricultura, producţie şi servicii, comerţ, construcţii, forestier, pescuit etc.: - sprijinirea organizaţiilor cooperatiste meşteşugăreşti, de producţie şi servicii şi de consum în dezvoltarea activităţilor organizate, printr-o acţiune legislativă şi de creditare, în vederea creării de noi locuri de muncă în sectoarele cu activitate profitabila; - realizarea unor forme instituţionalizate prin care să se asigure consultarea şi un dialog permanent între reprezentanţii miscarii cooperatiste şi structurile legislative şi decizionale ale statului; - institutionalizarea unor relaţii de parteneriat între întreprinderile mici, mijlocii şi cooperatiste şi societăţi integratoare, precum şi realizarea unui sistem de transfer de informaţii; - promovarea contractelor de performanţă pe produs în relaţiile de furnizare a unor produse şi servicii finanţate din fondurile publice; - facilitarea participării unităţilor cooperaţiei la programele de interes comunitar, ca factor de coeziune; - stimularea dezvoltării unor noi tipuri de organizaţii cooperatiste în domeniile: sănătate şi asistenţa; servicii publice ieşite de sub controlul statului; societăţi mixte cu întreprinderi mici şi mijlocii, cooperative de afaceri de toate categoriile; consultanţa; servicii pentru comunitate. 3.3.
Desfăşurarea transparenta şi eficienta a procesului de pri

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.