HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004

(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 462 din 18 iulie 2001, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1

(1)Se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă încadrarea în categoriile de management corespunzătoare, pentru următoarele situri: ...

(2)Se instituie regimul de arie naturală protejată pentru suprafeţe adiacente şi se aprobă încadrarea în categoriile de management corespunzătoare, pentru următoarele arii naturale protejate:

(3)Suprafeţele ariilor naturale protejate pot fi corectate prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de mediu, cu avizul Academiei Române, în cazul utilizării unor metode şi aparate mai precise de determinare a acestora. ... Articolul 2

(1)Parcurile naţionale şi naturale se delimitează conform anexei nr. 1, secţiunea 1. ...

(2)Descrierea limitelor şi a suprafeţelor rezervaţiilor ştiinţifice, monumentelor naturii, rezervaţiilor naturale şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică este prezentată în anexa nr. 2. ...

(3)Anexele nr. 1 şi 2 constituie bază pentru realizarea sistemului informaţional al ariilor naturale protejate, secţiunea arii naturale protejate. ...

(4)Limitele ariilor naturale protejate, în format digital, ca vectori cu referinţă geografică, vor fi puşi la dispoziţie de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu tuturor instituţiilor şi persoanelor interesate, în cadrul sistemului informaţional al ariilor naturale protejate, care va fi publicat prin intermediul paginii de Internet, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. ...

(5)În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de mediu, cu avizul Academiei Române se va stabili structura sistemului informaţional al ariilor naturale protejate. ... Articolul 3

(1)Se aprobă zonarea interioară a parcurilor naţionale şi naturale din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, prin delimitarea zonelor de conservare specială, conform anexei nr. 1, secţiunea 1. ...

(2)Zonarea interioară a parcurilor naţionale şi naturale se poate modifica de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, în colaborare cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de ape, cu avizul Academiei Române, prin ordin comun al miniştrilor; ...

(3)Zonarea interioară a Parcului Natural Comana, Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului şi Geoparcului Platoul Mehedinţi se va stabili de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, în colaborare cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de ape, cu avizul Academiei Române, prin ordin comun al miniştrilor, în termen de cel mult 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri; până la stabilirea zonării interioare a parcurilor naturale Comana, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi Geoparcul Platoul Mehedinţi ariile naturale protejate din interiorul acestora vor avea regim de zone speciale de conservare, inclusiv Balta Comana din cadrul Parcului Natural Comana. ...

(4)Până la aprobarea planurilor de management ale parcurilor naţionale şi naturale, care vor reglementa în amănunt regimul de protecţie şi zonarea detaliată, în zonele de conservare specială, se interzic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare. ...

(5)Prin excepţie de la prevederile alin.

(4), în zonele de conservare specială, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie se pot desfăşura următoarele activităţi: ...

1. a)de natură ştiinţifică şi educativă; ...
2. b)turismul controlat; ...
3. c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială; ...
4. d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; ...
5. e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de mediu a planului de acţiune provizoriu elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; ...
6. f)intervenţiile în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al parcului, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autoritatea publică care răspunde de mediu; ...
7. g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, în baza aprobării autorităţilor publice centrale care răspund de silvicultură, autoritatea publică centrală care răspunde de mediu şi autoritatea publică centrală care răspunde de ape, la propunerea consiliului ştiinţific al parcului; ...
8. h)acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului ştiinţific al parcului. ...

(6)Până la aprobarea planului de management pentru fiecare parc naţional şi natural, în suprafeţele situate în afara zonelor de conservare specială se pot desfăşura următoarele activităţi: ... a) activităţile prevăzute la art. 3 alin.

(5); ...

1. b)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice şi juridice care deţin terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei parcului; ...
2. c)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, lucrări de conservare şi lucrări de igienizare; ...
3. d)aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. Tratamentele aplicate pot fi reprezentate de: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive cu perioadă lungă de regenerare, tratamentul tăierilor rase în benzi sau în parchete mici, în cazul molidişurilor pure şi arboretelor de plop euroamerican, şi tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie, tratamentul tăierilor succesive şi progresive clasice sau în margine de masiv; ...
4. e)orice alte activităţi aprobate de administraţia parcului şi de consiliul ştiinţific, care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al parcului. ...
5. f)orice alte activităţi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de mediu cu avizul Academiei Române prin ordin de ministru. ...

(7)Suprafaţa zonei de conservare specială prevăzută în proiectul planului de management al parcului nu poate să difere cu mai mult de 5 % faţă de suprafaţa zonei de conservare specială aprobată prin prezenta hotărâre sau prin ordin comun al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de mediu şi al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unor studii de specialitate aprobate de către aceste autorităţi. ... Articolul 4

(1)Autoritatea publică centrală care răspunde de mediu va asigura, în termen de maxim 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, structuri de administrare pentru parcurile naţionale şi naturale şi prevederilor legale în vigoare, conform anexei nr. 1, secţiunea 3. ...

(2)Structurile de administrare prevăzute la alin.

(1)se asigură: ...

1. a)în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în limita bugetului alocat şi a numărului de personal aprobat conform cerinţelor anexei nr. 1, secţiunea 3; sau ...
2. b)în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe bază de contract încheiat cu persoane juridice care probează capacitatea tehnică, ştiinţifică, administrativă, financiară şi de personal necesară, prevăzut în anexa nr. 1, secţiunea 3, conform procedurilor în vigoare. ...

(3)structurile de administrare pentru Parcul Naţional Buila-Vânturariţa şi Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior se pot asigura şi în subordinea unei alte structuri de administrare dacă nu se poate asigura o structură de administrare independentă, prin asigurarea unei structuri de personal formată din: ...

1. a)şef de pază şi 4 agenţi de teren pentru Parcul Naţional Buila-Vânturariţa; ...
2. b)şef de pază şi 5 agenţi de teren pentru Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. ... Articolul 5 În lacurile de acumulare pe suprafaţa cărora s-au constituit arii de protecţie specială avifaunistică sunt permise activităţile şi lucrările necesare cercetării ştiinţifice, precum şi lucrările necesare îndeplinirii cerinţelor folosinţelor complexe atribuite acumulării. Articolul 6 Autoritatea publică centrală care răspunde de mediu susţine în limita bugetului alocat activităţile structurilor aflate în subordinea sa. Realizarea unora dintre activităţile cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate încredinţate structurilor aflate în coordonare, vor fi finanţate prin Fondul pentru Mediu, în baza proiectelor eligibile, ce vor fi susţinute de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu. Articolul 7 În vederea dezvoltării ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată a rutelor către parcurile naţionale şi naturale, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 8

(1)Limitele parcurilor naţionale şi naturale constituite prin prezenta hotărâre de guvern vor fi materializate în teren de către administraţiile parcurilor, în termen de 18 luni de la încredinţarea administrării parcurilor respective, prin aplicarea semnelor distinctive stabilite şi utilizate de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, prin distanţe cuprinse între 50 metri şi 200 metri. ...

(2)Limitele parcurilor naţionale şi naturale constituite prin prezenta hotărâre de guvern, în format digital, ca vectori cu referinţă geografică, se pun la dispoziţie de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului tuturor instituţiilor şi persoanelor interesate, prin intermediul paginii de Internet, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. ... Articolul 9 Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotărâre, ale căror elemente de identificare sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 10

(1)Autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu administratorii ariilor naturale protejate vor lua măsuri în vederea conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional local din ariile naturale protejate şi din vecinătatea acestora, prin elaborarea de proiecte tip pentru construcţii care să conţină elemente de arhitectură tradiţională locală. ...

(2)Prin vecinătatea unei arii protejate se înţelege teritoriul administrativ pe raza căruia se găseşte aria naturală protejată. ... Articolul 11 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul mediului şi gospodăririi apelor, Speranţa Maria ianculescu p. Ministrul de stat, ministrul administraţiei şi internelor, Mircea Alexandru, secretar de stat Ministrul delegat pentru administraţia publică, Gheorghe Emacu p. Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat Bucureşti, 30 noiembrie 2004. Nr. 2.151. Anexa 1 DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALĂ, HĂRŢILE ŞI STRUCTURA DE PERSONAL PENTRU PARCURILE NAŢIONALE ŞI NATURALE Secţiunea 1 DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALĂ PARCUL NAŢIONAL BUILA - VÂNTURARIŢA 1. Limitele Parcului Naţional Buila - Vânturariţa Limita nord-vestică. Porneşte înspre nord-est, de la cantonul silvic Bistriţa, situat la confluenţa pâraielor Gurgui şi Cuca (loc numit "între Râuri"), pe râul Cuca. După 300 m ajunge la o intersecţie de drumuri forestiere (borna silvică 185 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români) şi continuă înspre est, pe cel secundar, de pe versantul nordic al văii Tâmăciorului, pe culmea Vârlop, pe limită silvică, traversează o şa (culmea ce coboară din Muntele Arnota) (borna silvică 186 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români) şi coboară în valea râului Costeşti, în stânga unei pepiniere (borna silvică 17 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici continuă înspre nord-est pe râul Costeşti (numit în acest sector Prislop), trece după 1 km de cantonul silvic Prislop, şi după încă 2,5 km (trece prin bornele silvice 18 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 21 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 22 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 25 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români şi 36 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), ajunge la confluenţa râului Costeşti cu Pârâul lui Ignat (borna silvică 70 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Limita continuă încă 1,5 km tot pe valea râului Costeşti, înspre nord-est, (trece prin bornele silvice 69 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 37 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 40 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români) până la o nouă confluentă (Pârâul Şasa Voiceşti) şi intersecţie de drumuri (borna silvică 59 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Limita continuă 500 m pe pârâul din dreapta (S), până la confluenţa a două pâraie (borna silvică 60 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde urcă pe limita fondului silvic, pe muchia interfluviului, până când atinge Plaiul Lespezi (borna silvică 61 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici direcţia se schimbă şi limita continuă înspre sud-est, pe culme, pe limita fondului silvic, trece prin cota 1602 (borna silvică 305 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti) şi ajunge în şaua Comarnice. De aici se reia direcţia nord-est, limita coboară pe muchia versantului stâng al văii Comarnice, trece prin poiana Comarnice şi pe limita fondului silvic de pe interfluviu coboară spre Valea Cheia, trece prin borna silvică 315 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti, cota 1365 şi borna silică 314 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti şi ajunge deasupra văii Cheia, la borna silvică 313 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti, de unde coboară în Valea râului Cheia (în acest sector numit Căprăreasa), în dreptul bornei silvice 311 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti. De aici continuă în amonte pe valea Cheia, până la borna silvică 363 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti. De aici urcă pe muchia versantului stâng al râului Cheia, pe muchie, pe limita fondului silvic, până în culmea Hădărău, la cota 1364 (borna silvică 360 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti), coboară pe culme pe limita fondului silvic până în şaua Hădărău (borna silvică 96 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti), ocoleşte pe la nord Muntele Stogu apoi coboară înspre nord (o porţiune de 500 m pe limita rezervaţiei Muntele Stogu), pe muchie şi limita fondului silvic, până în valea râului Olăneşti, în dreptul confluentei cu un mic afluent de stânga (borna silvică 93 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti). De aici urcă înspre nord-est pe muchie şi limită silvică, trece prin bornele silvice 129 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti şi 131 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti şi ajunge într-un vârf (1360

1. m)(borna silvică 133 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti). Limita estică. Din vârf (1360
2. m)(borna silvică 133 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti) limita coboară pe culme şi limită silvică (trece prin borna silvică 134 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti), în râul Olăneşti la gura văii Stoia (borna silvică 135 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti). De aici limita coboară în aval pe valea râului Olăneşti până la borna silvică 91 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti. De aici limita urcă pe muchie înspre sud-vest, pe limita fondului silvic, până într-o şa la nord-est de Muntele Stogu (borna silvica 90 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti). De aici coboară înspre sud-est pe muchia plaiului Prislopel, trece pe la est de Vf Sterpu (904
3. m)şi prin şaua La Lac (trece prin bornele silvice 89 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti şi 82 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti) şi ajunge pe limita fondului silvic în şaua Prislopel (borna silvică 83 UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti). Din şa limita coboară pe limita fondului silvic de pe muchia ce coboară înspre sud, trece prin cota 918 (borna silvică 210 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti), borna silvică 60 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti, cota 865,8 şi borna silvică 211 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti), de unde coboară în valea Cheia, 500 m aval de ieşirea râului din chei, lângă cantonul silvic Comarnice (borna silvică 199 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti). Continuă în aval, pe râul Cheia, trece prin bornele silvice 200 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti şi 194 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti - gura de vărsare a văii Nisipului şi ajunge la vărsarea pârâului Valea Neagră în Cheia (borna silvică 192 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti). Limita sud-estică. De la confluenţa pârâului Valea Neagră cu râul Cheia, limita urcă înspre nord-vest, la început pe drumul forestier de pe Valea Neagră (200 m), până la borna silvică 188 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti, apoi pe muchia interfluviului nordic al acesteia, până când iese într-o şa, în nordul poienii de la est de mănăstirea Pahomie (borna silvică 189 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti). De aici coboară pe limita silvică, până în drumul forestier de pe valea Comarnice, de unde, după 500 m pe acesta ajunge la mănăstirea Pahomie (borna silvică 208 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti - în dreptul Izvorului Frumos), în continuare urmează drumul forestier pe curbe de nivel, înspre sud-vest (3 km), trece prin borna silvică 181 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti, traversează o ultimă muchie (borna silvică 51 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti) şi iese în Plaiul Pătrunsa (borna silvica 249 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă pe pe liziera pădurii ocolind pe la sud poienile cu fâneţe ale Plaiului Pătrunsa (trece prin bornele silvice 241 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 240 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 239 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 236 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 238 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români) până la mănăstirea Pătrunsa (borna silvica 235 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), apoi în continuare spre sud-vest, trece prin borna silvică 229 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români şi pe poteca traseului turistic marcată cu punct galben, coboară până în valea Otăsăului pe care o urmează în aval (SV) până la confluenţa cu valea Bulzului (borna silvică 216 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici limita urcă înspre vest, pe muchie şi limită de subparcele (108A şi 109B UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), până ajunge în poiana Scărişoara (borna silvică 217 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă pe muchie ocolind poiana pe la sud şi ajunge lângă o troiţă (borna silvică 132 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici coboară spre sud pe muchie şi limita fondului silvic, trece prin bornele silvice 213 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români - într-o mică şa în dreapta drumului forestier ce coboară pe valea Pârâul Sec (valea Morii) şi 133 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, de unde coboară înspre sud-vest, pe muchia interfluviului sud-vestic al Pârâului Sec, pe limita fondului silvic, trece prin borna silvică 134 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, până la nord-est de satul Pietreni (borna silvică 135 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Apoi coboară înspre nord ocolind gospodăriile satului, până în Pârâul Sec (borna silvică 122 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), în continuare traversează pârâul şi urcă 200 m înspre nord, pe muchie şi limita fondului silvic, până într-o poiană (borna silvică 121 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde porneşte înspre vest ocolind pe la nord câteva gospodării, pe la baza abruptului, trecând prin borna silvică 120 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români) până în serpentinele drumului forestier ce urcă pe valea Prislop (borna silvică 115 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), merge 50 m pe acesta până la ultima serpentină (borna silvică 114 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), şi coboară înspre sud-vest, trece pe la schitul 44 Izvoare (schitul De Sub Piatră), şi pe aceeaşi direcţie ajunge la ieşirea din chei a râului Costeşti (borna silvică 113 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă 1,5 km în amonte, prin Cheile Costeşti (pilier de siguranţă de 30 m în peretele vestic al cheilor - cariera de calcar Bistriţa) (borna silvică 5 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), apoi urcă pe muchie, pe lizieră, până în vârful estic al Muntelui Arnota (1075
4. m)(borna silvică 6 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), la nord-est de treapta superioară a exploatării de calcar, de unde coboară înspre sud-vest, pe la nord de exploatare şi sud de păşunea alpină Arnota, până la borna silvică 10 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români. De aici coboară la mănăstirea Arnota, trece prin bornele silvice 11 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 194 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români şi 195 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români (pilier de siguranţă al aceleiaşi exploatări de calcar de 650 m în jurul mănăstirii), şi ajunge pe poteca ce taie serpentinele drumului care coboară de la mănăstire în satul Bistriţa, până la schitul Păpuşa şi apoi până în valea Bistriţa, lângă mănăstirea Bistriţa (borna silvică 199 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români). De aici continuă 100 m prin nordul incintei mănăstirii, pe.liziera pădurii, până în borna silvică 25 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români. Limita vestică. Din nord-vestul incintei mănăstirii Bistriţa (borna silvică 25 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români), limita urcă înspre nord, pe limita fondului silvic, prin stânga unei gospodării, traversează o şa deasupra Peşterii Liliecilor, şi ajunge în capătul muchiei interfluviului vestic al Cheilor Bistriţei. De aici limita continuă pe muchie (Culmea Fetelor) înspre nord-vest, pe limita fondului silvic, urcă în Vârful La Clae (898
5. m)(borna silvică 27 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români), coboară spre vest într-o mică vale (borna silvică 28 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români), apoi înspre nord, în valea pârâului Bulzului (borna silvică 23 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români), urcă din nou pe muchie până în Vârful La Bulzu, trece la 100 m nord de acesta prin borna silvică 29 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români şi coboară într-o mica şa, de unde continuă înspre nord, 300 m pe culme şi limită silvică (Culmea Fântânii), apoi direcţia se schimbă şi limita coboară înspre sud-est, pe limita silvică de subparcele (10B şi 10A UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români) până ajunge în valea râului Bistriţa, în dreptul unei pod (borna silvică 30 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români). De aici continuă înspre nord pe râul Bistriţa, trece prin bornele silvice 189 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români, 34 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români, 35 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români, 37 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români şi 88 UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români) şi ajunge la cantonul silvic de la confluenţa râurilor Cuca şi Gurgui (între Râuri). 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Naţional Buila - Vânturariţa Zonele de conservare specială ale Parcului Naţional Buila-Vânturariţa includ parcelele şi subparcelele forestiere 8A,B, 10B,C, 99B, reprezentând rezervaţia Cheile Bistriţei, 98B, 99C, precum şi golul alpin din Muntele Arnota, din UP V Bistriţa a Ocolului Silvic Români, 3A,B, 4A,C, 5A, 5B (50%, partea din avalul râului Costeşti), 5D, 62A,C, zona neproductivă 62N, 64A,B,C,D din vestul văii râului Costeşti, 67A, 68A, din nordul satului Pietreni, 65A,B, 61A (25%, partea superioară a versantului stâng al Izvorului Priboiu Mic), 61B, zona neproductivă 61N, 63A, 63B (10%, partea superioară a versantului), 63C de la est de valea râului Costeşti, 69A (25%, partea superioară a versantului), 70 (25%, partea superioară a versantului), 71(60%, partea superioară a versantului), 73C,D, enclavele 73E şi E3, 109A,B, enclavele E5 şi E6 (Poiana Scărişoara), 110A,B, enclava E11, 111, 113A,B, enclava E9, 114B, enclava E10 (Poiana Pătrunsa), 114A (20%, reprezentând partea superioară, de la estul enclavei E9), 114B, 120, 122, toate la sud-est de creastă, 58B, 57B, 49B, zona neproductivă 49N, 50A, zona neproductivă 50N, 44A,B,C;D, zona neproductivă 44N, 43 (25%, partea superioară a versantului), enclava E3, 40D (50%, partea superioară a versantului), 39A (20%, partea superioară a versantului), zona neproductivă 39N, 38A (25%, partea superioară a versantului), zonele neproductive 38N1 şi 38N2, 35B (50%, partea superioară a versantului), 36A (50%, partea superioară a versantului), enclava El, 37A,B,C,D,E, enclava E2, zona neproductivă 37N, toate în nord-vestul crestei, precum şi golul alpin din zona munţilor Cacova-Piatra-Albu, din UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, 81B, 81C (50%, partea superioară a versantului), 81D (10%, partea superioară a versantului), 81E (60%, partea superioară a versantului), 90G, enclava E13, 97D,E, enclava E14, 98D, zona neproductivă 98N, 100C, zona neproductivă 100N, 101B, zona neproductivă 101N, 103E, zona neproductivă 103N, 102B, zona neproductivă 102N, 104A (20%, partea superioară a versantului), 104D, E, 139A (50%, partea superioară a versantului), zona neproductivă 139N, 140B (50%, partea superioară a versantului), zona neproductivă 104N, 141B, 142B, zona neproductivă 142N, toate la sud-estul crestei, 106 A, B, C, 105 A, B, C, D, E, F, G, H, I, zona neproductivă 105N, 137A, D, 138A, B, C, D, E, zonele neproductive 138N1 şi 138N2, din nord-vestul crestei, precum şi golul alpin din zona Vioreanu-Stogu, din UP I Cheia a Ocolului Silvic Olăneşti, 45A (25%, partea superioară a versantului), zona neproductiva 45N, 46C (25%, partea superioară a versantului), zonele neproductive 46N şi 49N, 49B (50%, partea superioară a versantului), 50A, 50B (50%, partea superioară a versantului), 500D, zonele neproductive 50N1 şi 50N2, 51A (25%, partea superioară a versantului), zona neproductivă 51N, 70A, zona neproductivă 70N, 71B, zona neproductivă 71N, din UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti. Zonele neproductive 138N şi 142N, din UP I Cheia şi parcelele şi subparcelele 49B, 50A,B,C,D, 70A, 71B, 46C, zonele neproductive 50N1, 50N2, 45N, 46N, 49N, 51N, 70N, 71N, din UP II Olăneşti a Ocolului Silvic Olăneşti constituie rezervaţia Muntele Stogu, cu o suprafaţă de circa 50 ha. Parcelele 105H şi 105I reprezintă rezervaţia Cheile Cheii, cu o suprafaţă de 10 ha, înfiinţată prin decizia Consiliului Popular Judeţean Vâlcea nr. 384/1980. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentele silvice ale Ocoalelor Silvice Olăneşti şi Români întocmite în august 1995, fiind incluse şi pe hărţile silvice ce fac parte integrantă din amenajamente. PARCUL NATURAL LUNCA MUREŞULUI 1. Limitele Parcului Natural Lunca Mureşului Limita nordică porneşte din punctul în care Mureşul iese de pe teritoriul României şi e reprezentată de limita de stat între România şi Ungaria de pe râul Mureş şi apoi de aceiaşi limită în judeţul Arad până în dreptul digului de protecţie de lângă localitatea Nădlac, de partea exterioară a digului mai apropiat de râul Mureş (dintre cele două diguri existente), de la intrarea în ţară până la limita administrativă dintre Şeitin şi Semlac, unde digul se racordează la terasa înaltă (Dg 897, Dg 970), urmată de limita administrativă dintre Şeitin şi Semlac până la drumul de pământ De 832, drumurile De 832, De 831 până la racordarea cu drumul De 776, drumul De 776 până la racordarea cu digul de lângă localitatea Semlac (Pdt 823, A 813, A 769, Ps 843, A 644, Pdt 757, Ps756) digul de lângă localitatea Semlac (Cd 662), terasa înaltă a luncii Mureşului (Hb 715, Hb 720, Ps 725, Psp 726, R 840, A 524, Ps 522, Tf 504, Ps 502, Ps 440/1, Pdt 440, Tf 376), baza acestei terase înalte pe o porţiune de 400 m înainte de situl arheologic Ziridava (Ps 167), de unde continuă din nou pe terasa înaltă (Pdt 170, Ps 181, Fl 177, Fl 178, Fl 180, Fl 185, Ps 191, Ps 244, Fl 243, Ps 240, A 236, Pd 226, A 225, Ps 221, Fn 19FL 220, Tf 211, Rh 208, Cn 199, Cn 463), partea exterioară a digurilor cu numerele cadastrale Dg 487, Dg 542, Dg 546, Dg 2227, Dg până în dreptul marginii estice a pădurii Geala. Limite estică porneşte de la borna silvică 66 şi urmăreşte limita pădurii Geala (Pd 2277, Pd 2281, Pd 2304, CC 2309, A 2305 Pd 2310, Pd 2317) şi o secţiune transversală prin Mureş; Limita sudică porneşte de la intersecţia digului din partea sudică a Mureşului cu graniţa de stat a României, fiind constituită din baza exterioară a digului mare paralel cu râul Mureş (CD 186, CD 43, CD 22, CD 47) calea ferată de la Periam Port spre Secusigiu până la racordarea ei cu Pârâul Aranca (Hcn 356, Ps355, Ps359, Hcn 326, Hcn 373, A 377, Ps 398, Ngî 400), pârâul Aranca până în partea estică a localităţii Sâmpetru-German cu excepţia unei zone în care pârâul străbate intravilanul localităţii Sâmpetru-German (Hcn 428%, F 694, A 695, Pdt 693, Ngl 692, De 647, A 644, A648, A 661, De 664, Tf 660, Hcn 428%), baza terasei înalte în estul localităţii Sâmpetru German (PS 829), partea de sus a terasei înaltă dintre Sîmpetru-German şi Felnac (Pdt 837,'F 827, Li 826, Li 822, Tf 821, Tf 829, Li 818, A 815%, Li 813, Tf 814, Tf 812, Li 811, Tf 59, Ps 62, Tf 61, Li 63, Psp 64, Li 65, Li 77, Ps 76, Psp 78, Psp 79, Tf 81, A 83, Psp 84, Li 88, Ps 89, Ps 91, Ps 143, Ngî 144, Psp 141, Ps 98, F 140, F 136, Ps 135) baza terasei înalte lângă localitatea Felnac (Ps 213, Ps 212, Aiz 211, A 205, Nms 195/1, B 197, Ps 195, Ps 193, B 192, Ps 191, Cc 190), partea de sus a terasei înalte până în apropierea localităţii Călugăreni (Ps 189, Ps 185 %, Cn 183%, Ps 262%, Psp 242, Ps 254, Vh 253, Ps 252, Lp 251, A 244, Lp 246) partea de jos a terasei înalte la limita localităţii Călugăreni (A 244, B 283), partea superioară a terasei înalte între localităţile Călugăreni şi Bodrogul Nou (B 283, Ps 282), baza terasei înalte în dreptul localităţii Bodrogul Nou (A 286), partea superioară a terasei de la intersecţia acesteia cu drumul către Mănăstirea Hodoş-Bodrog până la intersecţia cu un canal ce duce la Mureş (Ps 284, Ps 382, Nms 382, Nms 379), canalul mai sus amintit până la intersecţia cu braţul mort al Mureşului (Cn 324), limita sudică şi estică a braţului mort de lângă localitatea Zădăreni (B 362), canalul din partea nordică a localităţii Zădăreni (Cn 339, Cn 421), urmat de un drum de exploatare care se racordează la terasa înaltă (A 424), partea de sus a acestei terase până la intersecţia acesteia cu un drum de exploatare (Ps 427, Ngî 457), drumul de exploatare către râul Mureş (A 2362), malul răului Mureş (HR 2344), urmat de partea superioară a terasei înalte (A 2367, A 2373), un drum de exploatare la baza terasei înalte (Ps 2375) şi în final din nou partea superioară a terasei înalte până la racordarea ei cu malul Mureşului (Ps 2382, Tf 2383) în apropierea localităţii Arad. Limita vestică porneşte de la intersecţia digului din partea sudică a Mureşului cu frontiera de stat dintre România şi Ungaria este reprezentată de această frontieră până la punctul în care Mureşul iese în totalitate de pe teritoriul României (Pdt 51, HR 55). 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Mureşului Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Mureşului includ parcelele şi subparcelele forestiere 1 - 19, 25 - 40 din UP IX Cenad a Ocolului Silvic Timişoara, 30 - 33, 34C, 34N, 36 - 38, 39N, 44N din UP 1 Bezdin a Ocolului Silvic luliu Moldovan, 5, 9B, 21, 24 din UP II Gheduş a OS luliu Moldovan, 11, 17C, 17N, 23L, 23N, 23N

(1)23N

(2), 28H, 281, 30B, 31 din UP III Raţa Vaida a OS luliu Moldovan, 12F, 15H, 19C3 19D, 19G, 22K din UP V Geala a OS luliu Moldovan, parcelele şi subparcelele cadastrale cadastrale Pd 32, Pd 52, Pd 58, Pd 68, Nms 208, Nm 209, Pdt 206, Pdt 210 (comunei Secusigiu), Pdt 54 (comuna Cenad), Pdt 955 şi Pd 956 (comuna Sâmpetru Mare), precum şi o suprafaţă din râul Mureş de pe raza administrativă a oraşului Pecica (parte din HB 4596) şi a comunelor Secusigiu (parte din HB 1) şi Semlac (parte din HB 840). Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul, silvic al OS Timişoara întocmit în anul 1998 şi amenajamentul silvic al OS Iuliu Moldovan (Ceala) întocmit în anul 2002, fiind incluse şi pe harta silvică ce face integrantă din amenajament. Parcelele cadastrale au fost preluate din hărţile cadastrale ale localităţilor Secusigiu (anul 1985), Semlac

(1985), Pecica

(1985), Cenad (anul 1982) şi Sâmpetru Mare (anul 1985). PARCUL NATURAL LUNCA JOASĂ A PRUTULUI INFERIOR 1. Limitele Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Limita, nordică. Limita porneşte de la borna topografică 1252, pe râul Prut (XIII - 1), din Cotit Rusului; urcă apoi spre nord, cca 1 km, pe digul de apărare dinspre est al băltii Mâţa - arie naturală protejată inclusă (2.414 -L5/2000), depăşind poziţia bornei topo 1251 de pe Prut, până la limita de sud a Bălţii Cârja; ia orientarea est-vest, pe digul de nord al Bălţii Mâţa, continuând pe ţărmul de vest al acestei bălţi, până ce întâlneşte regularizarea râului Elan (XIII - 1.22), pe care o urmează pe direcţia nord-vest, cea 1,5 km, înconjurând astfel pintenul Dealului Buţeşti, aflat la extremitatea sudică a Câmpiei Faldului. Părăseşte regularizarea şi traversează pe direcţia sud-vest coada Bălţii Rădeanu, în apropiere de vărsarea în baltă a pârâului Frasinului, vale ce delimitează Dealul Brăilei de Podişul Vrăbiesei. Limita de nord - destul de sinuoasă - a Parcului se constituie în felul acesta ca hotar, în mare parte (exceptând înconjurul pe la sud al pintenului Dealului Buţeşti), între judeţele Galaţi şi Vaslui, totodată, şi ca limită de nord a zonei inundabile a Prutului Inferior aferentă judeţului Galaţi. Limita vestică. De la confluenţa pârâului Frasin cu Balta Rădeanu, limita urmăreşte contactul dintre Lunca inundabilă a Prutului şi baza versantului de est a culmii Dealul Brăila, până în apropiere de sat Rogojeni, urmând - mai întâi - limita de est a intravilanului Vădeni, apoi, ţărmul de vest al Bălţilor Teleajen, Broscarului şi Leahii şi, în cele din urmă, hotarul de vest al ariei naturale protejată Lac Pochina (2.415 -L5/2000) corespunzător bornelor topo, de pe Prut, 1262 şi 1264); se suprapune limitei de est a intravilanului Rogojeni, până în apropiere de confluenţa râului Horincea (XIII-1.23) cu râul Prut, din dreptul bornei topo 1265; continuă pe linia intravilanului din sudul şi pe partea de vest a satului Rogojeni, până ia contact cu DJ 242D, drum pe care îl parcurge 200 m spre vest; limita se continuă apoi în direcţie sud-est, pe Valea Horincea (regularizată), până la confluenţa dintre aceasta şi pârâul Oarba (XIII- 1.23.3); urcă cea 750 m, în direcţia sud-vest, pe acest ultim curs, până ce subtraversează DN 26, de sub poala Dealului Chitului. Pe DN26, înspre sud - sud-est, limita se desfăşoară pe cea 4,3 km, având la est Balta Şovârca; în dreptul bornei topo 1268, limita Parcului se apropie mult de râul Prut, pe care îl urmăreşte, la distantă de 15-30 m, până la borna topo 1269 (pe râul Prut), apoi, urmează limita de est a intravilanului Oancea şi se apropie foarte mult de Prut la sud de localitate; în dreptul bornei topo 1271, distanţa până la Prut se măreşte la cea 4-500m, pentru ca în dreptul satului Slobozia Oancea să se apropie din nou de Prut, iar la sud de sat - imediat - limita de vest a Parcului se uneşte, din nou, cu DN 26, al cărui traseu - în continuare - desparte bălţile Măicaşu şi Vlădeşti de Colinele Covurluiului (Dealul Chifului şi Dealul Morilor, la NV de Oancea; Dealul Vărzăroaia şi Dealul Seaca, la NV şi respectiv la vest de Slobozia Oancea; Dealul Stoenesei, la vest de Balta Măicaşu şi Dealul Ariei, la vest de Balta Vlădeşti). Propriu-zis, din sudul Bălţii Vlădeşti, unde se încastrează digul de apărare în DN 26 (km 47+ 900), începe Zona de îndiguire a răului Prut; digul are lungimea de 58,4 km şi apără împotriva inundaţiilor incintele agricole: Brăneşti, Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos. Digul urmăreşte sinuos dar fidel cursul de apă al Prutului, din dreptul bornei topo 1297 până la Cotu Mare/Lac Brăneşti (un polder al râului Prut din dreptul bornei topo1282); traseul descris este marcat şi de bornele silvice 163-162 şi 160, iar între dig şi malul apei se succed u.a.-urile P 81A, 80 şi 79 ale U.P. V Lunca Prut, OS Galaţi ; în continuare, digul ia orientare sud - est până întâlneşte borna silvică 158 (corespunzător bornei topo 1284 pe Prut) din nord-vestul Lacului Vlăşcuţa (arie naturală protejată, 2.416-L5/2000). De jur-împrejurul lacului se regăsesc u.a.-urile P77, 76, 75, 74, 73, 72, iar partea de sud a acestei unităţi acvifere este marcată de borna silvică 144 (corespunzător b. topo 1287 pe Prut). Digul continuă în direcţia sud, pe traseul bornelor silvice 142-140-138, delimitând u.a.-urile P71, 70 şi 69, dintre dig şi mal Prut. La est de dig, între borna silvică 138 şi 131 (respectiv între b. topo 1290 şi 1295 de pe Prut) se situează Balta Cotu Chiulul (bază a genofondului piscicol); pe acelaşi parcurs, în zona dig -mal, se regăsesc u.a.-urile P68, 67 şi 66 ale U.P. V L. Prut. Digul, în direcţie nord-sud, dintre borna silvică 130 şi 120, în continuare, delimitează u.a.-urile P65, 64, 63, 62, 61 şi 60. Între bornele silvice 120 şi 113, digul este şi limita de vest a zonei Cotu Văleni, care cuprinde între dig şi malul Prut u.a.-urile P59, 58, 57, 56 şi 55, această mlaştină fiind încadrată pe râul Prut între borna topo 1298 şi 1302. Apoi, digul face un cot foarte larg, între borna silvică 113 şi 72, reprezentând Cotu Beleu (după denumirea Lacului Beleu/R. Moldova), cu convexitatea maximă la limita dintre incintele agricole Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos, cot care, pe râul Prut, este marcat între bornele topografice 1302 şi 1319; zona, în particular, are un accent foarte meandrat şi include între dig şi mal u.a.-urile P 54, 53, 52, 51, 50, 49, 48, 47, 46, 45, 44, 43, 42, 41, 40, 39, 38, 37.Plecând din dreptul borna silvică 73, aval, digul este mai puţin sinuos în raport cu râul Prut (care prezintă multe coturi între borna topo: 1317 şi 1334), fiind marcat de bornele silvice 68, 66, 64, 62, 60, 58, 54, 52, 50, 48, 46, 44, 43, 40, 38, 36, 34, 32, 30, 28,26,24 şi 23. Digul se încastrează la Punct Vamă Giurgiuleşti în DN 2B, respectiv în rambleul căii ferate Galaţi - Reni. La sud de Punct Vamă, limita de vest a Parcului continuă pe digul de apărare la Dunăre, în lungime de 12 km, al incintei agricole Bădălani, cu direcţie spre sud până la Cotu Pisicii (pe Dunăre) şi apoi înspre vest până la Mila fluviatilă 78 / staţia de pompare C.M. Luncă (la limita de est a intravilanului Galaţi). Limita, pe această porţiune, străjuieşte parcelele silvice: P10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1 - U.P.V Lunca Prut/ O.S. Galaţi, dintre b. silv.23-24/borna topo 1334 şi borna silvică 1-2; de asemenea, urmăreşte şi conturul Lacului Zătun (28,5ha) aflat în incinta Bădălani, din dreptul Milei fluviatile 767 b. silv.5-6. Limita de vest poate fi urmărită apoi pe ţărmul de vest al Lacului Brateş, în lungime de 5,8 km, plecând din nord-estul municipiului Galaţi. Limita sudică. Precizăm mai întâi că în Parc este inclus şi Ostrovul Prut (Insula Cărăuşului), arie naturală protejată (2.410-L5/2000), la vărsarea Prutului în Dunăre, care cuprinde parcela silvică 82 a U.P. V Lunca Prut, dintre bornele silvice 166-167, OS Galaţi. Zona este o enclavă pe teritoriul A.R.B.D.D. Tulcea. Limita sudică începe de la confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvică21, UP V Lunca Prut OS Galaţi, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluenţa râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 şi urmăreşte talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu judeţul Vaslui. Este - de fapt - graniţa naturală dintre România şi Republica Moldova. 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior includ: lacul Brateş, inclusiv pepiniera piscicolă şi zona de stufăriş şi vegetaţie palustră etc., Ostrovul Prut, care u.a. 82 din UP V Lunca Prut a OS Galaţi, între bornele silvice 166 şi 167; zona îndiguită a Prutului între Punct Vamă Giurgiuleşti, (borna topografică 1333 pe râul Prut şi borna silvică 23, OS Galaţi) şi Vlădeşti (borna topografică 1297 pe râul Prut) care include parcelele şi subparcelele forestiere 11 - 81A, inclusiv lacurile, bălţile şi zona de stufăriş; zona inundabilă a râului Prut care include Lacul Pochina - Rogojeni, inclusiv zona aferentă de stufăriş şi vegetaţie palustră şi zona Vădeni situată între confluenţa pârâul Stâlpului cu râul Prut şi hotarul de nord al judeţului Galaţi cu judeţul Vaslui, între bornele topografice 1260 şi 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, şi Bălţile Cacia, Mâţa şi Rădeanu şi zonele de stufăriş, suprafeţe agricole, păşuni şi pădure de frontieră; zona râului Prut între malul apei şi talvegul cursului de apă, pe distanţa de 122,4 km, dintre confluenţa cu fluviul Dunărea din dreptul bornei silvice 21, OS Galaţi, respectiv borna topografică 1335, de pe râul Prut şi borna topografică 1252, din Cotu Rusului, de pe râul Prut. Hărţile amenajistice ale UP V Lunca Prut au fost executate de SILVAPROIECT, în anul 1995. PARCUL NATURAL COMANA Limitele Parcului Natural Comana Limita nordică şi nord-estică se situează pe drumul existent de-a lungul malului drept al râului Argeş, începând de la podul de peste Argeş, din dreptul localităţii Gostinari şi continuându-se spre nord-vest până la podul peste calea ferată din zona localităţii Grădiştea şi după aceea pe calea ferată până în localitatea Grădiştea. De aici limita continuă pe drumul judeţean 411, Gradiştea-Comana, până la intersecţia de drumuri situată la est de Budeni, de unde urmează acelaşi drum judeţean spre vest, trecând pe la nord de Budeni, Brăniştari, până la intersecţia cu DN (E) 70-85, în localitatea Călugăreni, iar apoi se orientează pe acelaşi drum, pe direcţie N-V spre Singureni, străbătând localitatea Crânguri. Limita vestică porneşte din comuna Singureni, de la intersecţia drumului judeţean 411 cu drumul pietruit spre Iepureşti, până la podul de peste Neajlov, se ramifică apoi pe partea stângă spre sediul fermei agricole pe un drum agricol ce ajunge la Hulubeşti, depăşind ferma şi ajungând la perdeaua forestieră de pe terasa superioară a NeajIovului, pe care o include în parc. Limita continuă pe curba de nivel până în apropierea coltului (la 100 metri vest de borna nr. 6, u.a. 2 A, U.P. 1 Călugăreni - Pădurea Strâmbeasca, separând culturile agricole, îşi schimbă orientarea spre sud-vest pe o distanta de 1,2 km, se reorientează pe direcţie sud-est mergând până la fântâna din deal apoi coboară printre culturi până la intrarea în Hulubeşti, pe lângă cimitirul vechi, în continuare limita străbate localitatea Hulubeşti pe direcţia N-S şi pe un alt drum agricol, cu aceeaşi direcţie, intersectează drumul judeţean 603, la un km înainte de localitatea ianculeşti, traversând râul Câlnişte. Limita sudică porneşte de la est de localitatea ianculeşti, de la circa un km înainte de aceasta, pe drumul judeţean 603, traversează localitatea Uzunu intersectând Drumul European E 70 - 85, îşi menţine direcţia până în comuna Mihai Bravu, în dreptul podului peste pârâul Dadilovăţ, mărginind la nord pădurea Dadilov. De la acesta limita se continuă spre sud urmând cursul pârâului Dadilovăţ, până la intersecţia cu drumul gării pe care îl urmează şi continuă să meargă paralel cu calea ferată (Bucureşti-Giurgiu) pe partea vestică, traversează apoi calea ferată ajungând la ferma agricolă (fost CAP), de unde se continuă pe acelaşi drum până la staţia de pompare de la vest de localitatea Pietrele. De aici limita se îndreaptă spre est urmând malul sudic al văii Comasca, trecând pe la sud de localităţile Pietrele şi Puieni, până la podul din localitatea Prundu. Limita estică porneşte de la podul peste pârâul Comasca din localitatea Prundu şi urmează spre nord drumul judeţean 412, până în albia minoră a râului Neajlov, aval de vărsarea în Argeş. Complexul Zboiu-Măgura din Parcul natural Coniana, porneşte de la limita estică a acestuia şi urmează albia majoră a pârâului Zboiu (15 metri lăţime pe partea stângă şi 15 m pe partea dreaptă a firului apei) de la izvor până în dreptul pădurii Măgura, după care limita este dată de limita exterioară a pădurii Măgura, incluzând-o în totalitate în aria protejată. GEOPARCUL DINOZAURILOR ŢARA HAŢEGULUI Limitele Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului Limita sudică porneşte de pe malul NV al lacului de acumulare de la Gura Apei (borna silvică 204 UP III, OS Retezat), urmăreşte malul stâng al lacului de acumulare până în dreptul barajului pe care îl traversează către malul drept al Râului Mare (borna silvică 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita urmăreşte limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului (borna 4 UP V, OS Retezat) şi în continuare, tot pe limita fondului forestier, până în borna silvică 1 a UP V, OS Retezat, apoi urcă prin pădure pe culmea secundară Muchia Picuiului, în vârful Picuiului (1.827,3

1. m)şi se continuă spre S V până în vârful Poienii (1.736 m). De aici coboară la limita fondului forestier continuând până în confluenţa pâraielor Lănciţu / Gârlii. În continuare limita urmăreşte spre amonte malul drept al pârâului Gârlii până la borna silvică 46 UP V, OS Retezat. De aici limita se orientează din nou pe limita fondului forestier cu proprietăţile comunei Râul de Mori (bornele silvice 51, 45, 49 ale UP V, OS Retezat), pe versantul stâng al Lânciţului până pe culmea care coboară din vârful Retezat spre vârful Picuiu (borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râuşor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluenţa Râuşor / Ştevea. În continuare limita urmăreşte traseul drumului forestier până la confluenţa Râuşor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucşorii, trece prin vârful Lolăii (l532,0
2. m)din care coboară pe o culme secundară la confluenţa Lolaia (Pietrele)/Obârşia Nucşoarei. De la confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care coboară în Valea Mălăeştilor din care urcă pe un afluent al acesteia până în vârful. Mic (1634,0). În continuare limita coboară pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba iancului în pârâul Păros (borna silvică185 UP VI, OS Pui), apoi urmăreşte aval malul stâng al acestuia până la borna 160 UP VI,OS PUL De la aceasta, urcă pe un bot de deal la borna silvică 159 UP VI,OS Pui, din care coboară în Pârâul Mic (borna silvică 157 UP VI,OS Pui), urmăreşte amonte pârâul până la borna silvică 146 UP VI OS Pui, după care urcă în culmea Întâlnicioara (borna silvică 137 UP VI,OS Pui), în continuare limita de sud coboară în Valea Râul Alb (borna silvică134 UP, OS Pui), apoi urcă în culmea Coroeştilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui), situată pe interfluviul dintre Râul Alb şi Pârâul Poienii, trece prin vârful. Brădetului (1861,3m) şi cota 1862,7 m după care urmăreşte interfluviul dintre Râul Alb şi Râul Bărbat, până în vârful Capul Găierului (1846,5 m), trecând prin cotele 1862,7 m şi 1834,0 m. Din vârful Capul Găierului limita coboară pe o culme secundară în valea Râul Bărbat şi urmăreşte spre amonte (circa 2
3. km)malul drept al Râului Bărbat, până la borna silvică 162 UP V, OS Pui. De aici urcă culmea Bilugu Mare, cota 1755,3 m. începând din Valea Râului Mare până în acest punct limita sudică a Geoparcului se confundă cu limita nordică, parţial, estică a Parcului Naţional Retezat, în continuare spre est limita se constituie prin limitele administrative ale comunelor Pui, respectiv Baru Mare cu Câmpul lui Neag, oraşul Uricani şi Lupeni. Din Vârful. Bilugu Mare, limita sudică a Geoparcului urmăreşte spre est creasta principală trecând peste vârful Bilugul Mic, cota 1464,5 m, Curmătura Făgeţel - Vârful. Făgeţel, cota 1589,0 m., Curmătura Tulişa, 1555 m. şi Vârful. Tulişa, Cota 1792,5 m. Din Vârful. Tulişa în continuare spre est limita trece prin dealul Coasta Laturii, cota 1695,1 m., vârful Mic, cota 1516,5 m, dealul Cornetul (1428,3 m), Poiana Cornetului, Piscul Oborocii, cota 1475,1 m şi se termină în culmea cu cota 1516,3 m. Limita estică debutează la gura Văii Slivuţului, traversează DN 68, Haţeg - Simeria, apoi pe direcţia sud urmează traiectul CF. pe o distanţă de circa 1,75 km. după care trece în versantul drept al Streiului şi pe lângă cătunul Bercu urcă pe un torent (până în zona mediană a acestuia), în versantul drept prin poiana Vulturenilor se ajunge pe culmea cu cota 875,5 m. în continuare limita urmăreşte culmea principală trecând peste vârful Moşotca, cota 1.001,3 m; culmea "La cruce" - cota 1029,2 m, coboară pe direcţia sud pe un picior secundar în Valea Mică apoi din nou urcă în culmea Mesteacănului, cotele 986,7 m, 989,7 m - dealul Bârnei, ca din zona culmii cu cota 919,7 m să se facă joncţiunea cu limita vestică a Parcului Natural Ciclovina - Grădiştea de Munte. Această limită trece prin vârful Lăutu, cota 910 m. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul Văratecu, pe care îl urmează aval până la confluenţa cu Valea Dreptu. Urmăreşte amonte Valea Dreptu (circa 1,3 km), până la limita pădurii şi urcă în Vârful. Măgura cota 803,6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în Valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluenţa acesteia cu pârâul care iese din Peştera Şura Mare şi urmăreşte aval pârâul Ohaba până la confluenţa cu pârâul Şipotele. De la confluenţă limita continuă amonte pe pârâul Şipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Şipoteni, ocolind pe la vest şi sud peşterile din Valea Şipotele şi Cascadei (incluse în parc), după care urcă în versantul stâng al pârâului Şipotele, Dealu Dreptu, cota 942 m., prin Dumbrava şi cota 662 m. De aici limita se orientează spre sud prin Vârful. Muncelu Mare, cota 944,2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localităţii Petros. În continuare limita traversează Streini şi urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei şi Pârâul lui Balmoş. Urmează spre sud acest interfluviu şi coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoş. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare şi Baniţa pe direcţia N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul Malului şi în continuare în dealul Bran, cota 736,5 m. după care se continuă pe interfluviul dintre valea Muncelului şi valea Răchitii, trecând prin culmile cu cotele 718,8 m. şi 956,6 m, se ajunge în Vârful. Muncelul, cota 1360,1 m. Creasta se continuă spre sud formând cumpăna între văile Pietrosului şi Zănoagei peste culmile cu cotele 1307,3 m şi 1320,3 m şi ajungând în culmea cu cota 1544,9 m, se face joncţiunea cu limita sudică a Geoparcului. Limita nordică debutează în valea Slivuţului, la nord de DN 66 (cota 300 m), urmând cursul pârâului spre amonte până în zona confluenţei cu valea Negrii (borna silvica VI/69). De aici limita urcă în versantul stâng, în culmea Făgădăului (cota 416
4. m)şi se continuă spre nord în Dealul Făgădăului, cota 389,7 m, apoi coboară uşor pe direcţia NV în înşeuarea cu cota 363,5 m după care urcă din nou, în dealul Godeanu, trecând prin cotele 456 m, respectiv 451,5 m ca apoi schimbându-şi traiectul pe direcţia E-V să traverseze valea Pârâului şi să se continue prin vârful Băneşului (462,4 m),în versantul stâng al valea Mocăduia, până în dreptul unui afluent stâng, în continuare limita nordică a Geoparcului, după traversarea Văii Mocăduia urmează un traiect aproximativ E-V prin Vârful. Teleacu (465,8
5. m)şi culmile ce mărginesc spre N bazinul valea Slivuţ până în înşeuarea aflată la est de vârful Silvaşu (cota 527,4 m), în continuare limita are un traiect paralel cu DJ 687A (Haţeg-Hunedoara), la est de acesta, până în coasta Măzăreştilor, în zona punctului cu cota 476,5 m. Începând de aici Geoparcul se învecinează la N cu teritoriul administrativ al comunei Teliucul Inferior şi având un traiect aproximativ NE-SV trece peste Dealul Obârşia, Dealul Stansului, cotele 481,5 m, 509,5 m, valea Plaiului, trece la nord de cota 602 m, prin culmea cu cota 876,5 m la obârşia Văii Tăului şi ajunge în culmea aflată la NE de dealul Boita. Din acest punct limita nordică a Geoparcului este constituită din limita administrativă dintre comunele Răchitova şi Topliţa. Din Dealul Boita limita coboară pe Culmea Piciorul Bradului pe direcţia NNV, până în Muchia Arsurii - satul Mosor şi apoi spre SSV şi apoi spre Nord prin culmile cu cotele: 782,5 m şi 699 m. În continuare limita se continuă peste Dealul Manului prin cătunul cu acelaşi nume până în Râul Cerna în zona cotei 526 m, de aici se continuă spre sud pe malul drept al Râului Cerna până în zona dealului Rime, ocoleşte la obârşie Valea Pietrelor şi apoi spre vest trece prin cota 585 m, traversează Valea Plaiului de unde pe direcţia E-V trece prin culmea cu cota 522 m, la Nord de satul Mesteacăn şi se continuă până în vârful Văratecului, cota 1.031,3 m. În continuare limita nordica a Geoparcului se confundă cu limita administrativă dintre comunele Răchitova şi Lunca Cernii. Din Dealul Văratecului se coboară pe direcţia Sud pe un picior până în obârşia Văii Ciulii ca apoi pe direcţia E-V se secţionează afluenţii acesteia (pârâul Văleanului, pârâul Rusului), apoi limita trece la nord de vârful Hălmu, cota 903,8 m., străbate culmea Frăsinet, Coveie, vârful Titiana, vârful Ciciana, vârful cu cota 806 m., vârful Măgurii - Dealul Socilor, cota 1.182,8 m. Limita vestică porneşte din dealul Socilor, se continuă în vârful Măgurii, cota 1.182,4 m şi urmând un traiect NE-SV se axează pe cumpăna principală de ape, ce separă bazinul Cernei - prin afluentul acestuia valea Sterminosu, de bazinul Streiului, printr-un afluent la obârşie (valea Măscăşelului), al valea Fierului. Limita trece peste culmile cu cotele: 1.076 m, 1099,8 m din Dealul Grunul cel Mare, apoi 1.017,3 m, 1.032 m şi se ajunge în culmea Ciumila, cota 1.078,8 m. De aici limita are o traiectorie aproximativ N-S, după ce se trece printr-o înşeuare cu borna silvica IV/190 OS Haţeg şi prin dealul cu cota 964,8m (960,3
6. m)se ajunge în extremitatea vestică a muchiei Carpenului, (borna silvică IV/162 OS Haţeg). Luând din nou o direcţie SSV-NNE, se trece peste culmea Fagul înalt, cota 1041,4 m (borna silvică IV/158 OS Haţeg), cota 983,0 m (borna silvică IV/157 OS Haţeg), se urcă în dealul Prihodului cota 1.021,1 m (borna silvică IV/150 OS Haţeg), vârful Cireşului, cota 972,3 m. Limita urmează în continuare cumpăna principală de ape (ce separă bazinul hidrografic al Streiului de cel al Bistrei), coboară pe direcţia N-S prin culmile cu următoarele cote: 904,0 m - 902,8 m - 860,8 m, apoi se urcă la obârşia valea Fierului prin cotele: 962,7 m. (borna silvică IV/83 OS Haţeg) şi 983,2 m (borna silvică IV/80 OS Haţeg), după o inflexiune a crestei pe direcţia NE, se ajunge în dealul Floruşului, cota 1.011,9 m. De aici, pe o culme cu profil neregulat (cotele: 946,2 m - 1.005 m - 978 m), trecând peste dealul Mare, cota 969,2 m, se coboară în înşeuarea de la porţile de Fier ale Transilvanei, cota 699,5 m. După ce se traversează DN 68, limita se continuă spre sud cu urcare în dealul Poiana Dracului şi pe piciorul vestic al Colnicului se ajunge în vârful. Colnic, cota 1.099,3 m. Creasta îngustă orientată N-S separă valea Bistrei de valea Cracului; la circa 1 km. sud de culmea cu cota 1.252,0 m limita coboară, cotind brusc spre est, în Valea Cracului, în dreptul confluentei cu cota 1.001,6 m. Începând de aici limita urmăreşte spre amonte cursul pârâului Cracului şi se ajunge prin izvoarele Groşanilor pe culmea Petreanului în vârful cu cota 1828,0 m. Limita vestică a Geoparcului se continuă pe cumpăna de ape ce separă bazinul hidrografic al Râului Mare de bazinul Bistrei (prin văile Peceneaga şi pârâul Bistra Mărului). Limita are o direcţie NNE-SSV şi urmăreşte linia culmilor: cota 1.799 m, vârful Scărişoara, cota 1.888 m, vârful Cununii, cota 1.998 m, cota 2.086 m din Muntele Galbenii, cotele 2.163 m, 2.149 m şi se ajunge în vârful. Pietrei, cota 2.189 m. Din acest vârf limita coboară spre sud până pe malul stâng al acumulării de la Gura Apelor - ramura de pe Valea Râului Şes. Aici se face joncţiunea cu limita vestică a Parcului Naţional Retezat. PARCUL NATURAL MUNŢII MARAMUREŞULUI 1. Limitele Parcului Natural Munţii Maramureşului Limita nordică este dată de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii Bălăsânii (1800 m), Jupania (1850 m), urmărind limita O.S. Vişeu până la frontiera de stat cu Ucraina. În continuare limita nordică este dată de frontieră de stat, care trece prin vârfurile Ignăteasa, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu şi coboară pe pârâul Nariţa în localitatea Valea Vişeului. De aici limita parcului natural este râul Tisa până la borna silvică 284. Limita estică urcă pe pârâul Şesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea Bănării până la Sâlhoi (canton silvic), incluzând rezervaţia stâncăriile Sâlhoi şi micro-rezervaţia botanică de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urcă în vârful Sâlhoi (borna silvică 107), trece prin bornele silvice 102, 149 şi coboară la borna silvică 196, din Izvorul Ursului, urcă pe drumul forestier până la borna silvică 237. De aici urcă pe muchie în Culmea Sărată la borna silvică 236. Limita sudică este dată de Valea Vişeului, incluzând perimetrele localităţilor Valea Vişeului, Bistra, Petrova, Leordina, Vişeu de Jos, Vişeu de Sus, Moisei şi Borşa, până în Pasul Prislop 1416 m, de aici pe DN 18 până la Şesuri, B.S. 162 (UP VII Izvoarele Bistriţei) Limita vestică porneşte din B.S. 284 (UP I Bistra) aflata pe malul stâng al văi Tisa, la circa 2,3 km din centrul localităţii Lunca la Tisa, coboară spre Sud, trece prin vf. Tocarnea, include Defileul Vişeului dintre localităţile Bistra şi Valea Vişeului. 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Munţii Maramureşului Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Munţii Maramureşului includ parcelele forestiere 1, 15-24, 29-30, 33-44, 55-58, 70-73, 102, 105-106, 129, 131, 138-143 din UP I Bistra a Ocolul Silvic Ruscova, 14-25, 35-36 din UP II Crasna a Ocolului Silvic Ruscova, 26, 29, 30-34, 50-72, 56-60,142-164,169-179,185-186,193-213, 235-252 din UP III Repedea a Ocolului Silvic Ruscova, 34-38, 52-67 din UP II Socolău a Ocolului Silvic Poieni, 46 - 63 din UP I Paulic a Ocolului Silvic Poieni, 54-60, 65 - 80, 101 - 112, 128-139,149-155,158-160 din UP III Rica a Ocolului Silvic Poieni, 12 - 25, 27 - 29, 34 - 38 din UP IV Cvaşniţa a Ocolului Silvic Poieni, 11-14, 23-24,26-31,36-46,54-72 din UP II Bardău a Ocolului Silvic Vişeu, 20 - 28, 41-43 din UP IV Comanu a Ocolului Silvic Vişeu, 54 - 55, 59 - 64, 73 - 75 din UP V Izvorul Boului a Ocolului Silvic Vişeu, 89E, 88C, 87B, 86, 85, 84B, 83E, 82F, 81B, 80B, 79B, 78C, 67N, 66C, 65B, 64B din UP II Ţâşla a OS Borşa, ua 14C, 14D, 13B, 11C, 10C din UP III Vinişoru a OS Borşa, 75B, 76B, 76C, 76D, 77C, 77D, 78B, 78C, 78D, 7SE, 78F, 79B a UP IV Cercănel din OS Borşa, 132M1, 132M2, 64B, 65B, 66B, 85D, 86F, 87D, 87E, 88B, 89B, 90C, 91H, 911 din UP VII Izvoarele Bistriţei a OS Borşa, 35A, 36B, 37B, 38B, 39B, 40B, 43C, 44C, 80B, 81C, 82, 83C, 84B, 84C, 85B, 85N, 85D, 86G, 87D, 95D, 96C, 97C, 98B, 144, 145A din UP VIII Ţîbău a OS Borşa enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, păşunile din zona Râpi - Pop Ivan Tomantec -Sehleanu, Vinderel - Surupata - Petriceaua, Muschet - Groapa Sârbească - Boşotin, Lutoasa - Bucovinca -Pecealu -Tăbaica, Băiţa - Bardău, Comanu, Preluca Jneapănu Hânchii şi Pietrosu Bardău. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentele silvice întocmite în anii 1995 (Ocolul Silvic Ruscova), 1995 (Poienile de sub Munte), 1997 (Vişeu) şi 2000 (Borşa), fiind incluse şi pe hărţile silvice ce fac parte integrantă din amenajamente. GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINŢI Limitele Geoparcului Platoul Mehedinţi Limita nordică. De la intersecţia DJ 670 cu DN 67 D, limita parcului urmează limita dintre judeţele Mehedinţi şi Gorj, urmând culmea prin vârful înalt (377,6 m), dealul Orzeşti (599 m), Vârful Muchii (661 m), Vârful Gorganu (l010,4 m), coboară apoi pe culme până la confluenţa pârâului Capra cu pârâul Văratec după care se continuă amonte pe pârâul Capra [VII-1.36.2.1] până în Vf. Poiana Mică (l179,2 m). Limita vestică. Din Vf. Poiana Mică (1172,2
7. m)limita se continuă spre sud-vest urmărind culmea principală a Munţilor Mehedinţi şi trecând prin Culmea Obârşia, Culmea şi Poiana Beletina, Vârful Pietrele Albe (1335,3 m), Culmea Pietrele Albe, Piatra Coşuştei, Culmile Cârligelor, Colţul Pietrii (1227,9 m), trecând pe la est de Masivul Domogled borna 290 din UP VI a Ocolului Silvic Băile Herculane, şi urmează apoi limita de judeţ dintre Mehedinţi şi Caras - Severin trecând prin Vârful Creasta Cocoşului (917
8. m)până în vârful Meteriz (720,3 m), în continuare limita urmăreşte spre sud cumpăna de ape a bazinului Tarovăţ până în Poiana Ciumini şi coboară la confluenţa Valea Piatra Albă/Racovăţ . De la confluenţă, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) şi ajunge la intersecţia drumului judeţean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Aramă cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin). Din intersecţia drumului judeţean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Aramă cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin) limita urmăreşte spre sud traseul şoselei până la intersecţia cu drumul comunal de pe Plaiu Motorăţului (borna silvică 52 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin), urcă în Vf. Motărăţ (634,2 m), apoi coboară din nou în drumul comunal din Plaiul Motărăţului (Dealul Hăţesc) pe care îl urmează , până la cota 567 m. În continuare limita urmăreşte spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidoştiţei) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Şulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenţii Jidoştiţei, Luchiţa Mare şi Valea Grecului, prin DL Mişcanului şi DL Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 şi 85, UP V, OS Dr.-Turnu Severin), coboară la confluenţa văii Grecului cu pârâul Jidoştiţa [XIV-1.22], apoi se continuă spre SV prin Dealu La Pietroi (271,0 m). Limita sudică Din vârful Dealu La Pietroi (271,0
9. m)limita se continuă spre dealul Sorcovăţ, pe la nord de localitatea Breznita-Ocol, apoi prin vârful Pirul (260,2 m), coboară pe culme în satul Schinteieşti, traversează râul Topolniţa la sud de satul Izvorul Barzii şi urcă pe culme până în vârf, după care coboară în Ogaşul Tarovăţului la confluenţa cu un ogaş pe partea dreaptă, urcând în continuare pe culme până în vârful a cărui cotă este 266,3 m de unde coboară pe un ogaş în drumul naţional DN 67 în localitatea Malovaţ. Limita se continuă pe DN 67 până la intersecţia cu DJ 670 în localitatea Floreşti. Limfa estică. De la intersecţia DN 67 cu DJ 670 limita se continuă pe DJ 670 până la intersecţia cu DN 67D (Târgu Jiu - Baia de Aramă). PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA 1. Limitele Parcului Natural Putna-Vrancea Limita nordică se desfăşoară între Pasul Stânişoara (1250
10. m)şi Vf. Zboina Neagră (1349
11. m)trecând prin Culmea Oituzului, Vf. Clăbuc (1386 m), Culmea Zboina şi pe la sud de Vf. Zboina Verde (1381 m). Limita nordică, se suprapune limitei dintre O.S. Lepşa (U.P. II Lepşa - Zboina) şi O.S. Mănăstirea Caşin. Limita porneşte de la borna silvică 248 situată pe culmea Oituzului, urmărind un sector al drumului forestier D124, pe care îl părăseşte la borna 236, orientându-se în continuare către nord-est, pe culme, iar în continuare către sud-est până în Vf. Clăbuc, prin borna 228. Din acest punct limita se înscrie în lungul Culmii Zboina, prin bornele 227, 222, 221, 195, 192,281, 173, 172, 171, 168, 167, 166, 120 119, 116, urmărind cumpăna de ape şi se continuă până în Vf. Zboina Neagră (1349 m), marcat de borna 118. Limita estică. De la borna silvică 118, din Vf. Zboina Neagră, limita se înscrie pe Culmea Coasei, delimitând O.S. Lepşa de O.S. Soveja prin bornele silvice 115, 112, Vf. Arsura (1146
12. m)şi borna 99,bomele 90, 95, până la borna 93, din Vf Ţiua (l167 m.). Din acest punct limita urmăreşte Culmea Radu cel Mare, până la borna silvică 118 ( U.P. I Mociaru), prin bornele 136, 130, 128, 127, 122, 120. În continuare limita urmăreşte hotarul dintre păşunea împădurită aparţinând comunei Tulnici şi U.P. I Mociaru pe o linie marcată de bornele 6, 7, 70, 20, 22, 28, 29, 35, 38, până la borna 33, situată pe Pârâul Cireşu. De la borna 33 (U.P. I Mociaru), limita Parcului Natural se suprapune limitei intravilanului comunei Tulnici, fiind marcată succesiv de bornele silvice 41, 153, până la borna 42 situată în albia Putnei. În continuare, limita se înscrie de la confluenţa Putna - Coza, în amonte pe Pârâul Coza până la borna 103, de unde, urmărind hotarul proprietăţilor locuitorilor din satul Coza, se orientează către sud est, intersectează drumul de pe valea Cozei, pe care îl urmează până la podul ce traversează pârâul. Din acest punct limita se înscrie din nou pe valea Cozei, până la borna 129bis aflată la confluenţa Pr. Coza - Pr. Ionalii. Ultimul sector al limitei estice îl reprezintă Culmea Dealului Pârliturii marcată de bornele silvice 223bis, 130bis, 127bis, 132bis, 95bis, 70bis, şi 69bis. Limita sudică. Primul sector al limitei sudice se desfăşoară între Vf Zimcea (1369
13. m)marcat de borna silvică 69 bis -şi confluenţa pâraielor Zăbala şi Betegosul în dreptul bornei silvice 102 -, OS Năruja, urmărind cumpăna de ape ce atinge Vf Canalelor (1233 m.), Vf. Piscul Cănelelor (1293 m.), Dealul Tichertu, Vf. Seciului (1509 m.) în ordine, prin bornele silvice din cadrul UP I Coza: 146 bis, 240, 153, 151, 150 bis, 491, 169 bis, 182 bis, 184 bis, 188 bis, 16, 18, 20, 22, 24., 26, 28, 89bis, 30 şi 107 situată în Vf. Bulboace (1548 m). Din acest punct limita sudică urmăreşte Culmea Dealului Negru până în dreptul bornei silvice 125, de unde se îndreaptă spre sud vest trecând prin bornele silvice 129 şi 131. Din dreptul bornei silvice 117- UP VI Zăbăluţa, OS Năruja limita se orientează spre sud est şi este marcată de bornele silvice 184, 145, 147, 149 şi 102 situată la confluenţa pârâului Zăbala cu pârâul Betegosul. Al doilea sector al limitei sudice urmăreşte în aval pârâul Zăbala fiind punctată de bornele silvice din cadrul UP V Goru, OS Năruja : 117, 192 şi borna 60 amplasată la confluenţa cu Pr. Goru. De la confluenţa pârâului Goru cu pârâul Zăbala, limita sudică urmăreşte cu fidelitate albia minoră a pârâului Goru, până la borna 98 UP V Goru, OS Năruja, de unde se orientează pe o direcţie est-vest pe cumpăna de ape dintre Pârâul Rozelor şi Pârâul Goruletul, intersectând bornele 97 bis, 100, 97, 190, 130 şi borna 88 situată pe Culmea Lăcăuţi. Limita vestică se suprapune şirului altitudinilor maxime din flancul extern al Carpaţilor de Curbură. Limita porneşte de la borna silvică 248 (U.P. II Lepşa - Zboina) şi se continuă spre sud, delimitând ocoalele silvice Breţcu şi Lepşa intersectând bornele silvice 172, 171, 150, 147, 145, 143, 120, 173, 88, 86, 168, 83, 82 din cadrul UP III Lepşa-Macradău, OS Lepşa. Din Vf. Lepşii (1390 m), limita se suprapune peste hotarul dintre judeţul Vrancea şi judeţul Covasna şi trece succesiv prin bornele silvice care aparţin UP V Valea Mărului, OS Lepşa : 73, 68, 67, 65, 61, 135, 60, 58, 56, 130, 30, 24 şi 39 situată la hotarul dintre OS Covasna, UP V Valea Mărului şi UP VI Babovici, Din dreptul bornei silvice nr. 3 din cadrul UP VI Babovici, OS Lepşa, limita vestică se orientează pe o direcţie nord - sud, străbătând prin bornele silvice 223, 2, 7, 11, 35, 39, 75, 79, 80, 82, 85, 89, 185, 209, 211, 219 şi 220 Culmea Babovici, Culmea Buniului şi Culmea Butuci până în dreptul bornei 221 (UP VI Babovici, OS Lepşa). Urmând direcţia generală nord-sud, limita vestică intersectează borna 155 din UP IV Pârâul Ţiganului, OS Tulnici, Şaua Poarta Vânturilor

(1728m), bornele silvice 185, 132, 133 din UP VI Zăbăluţa, OS Năruja, 152, Vârful Lăcauţi (1777 m). Din Vf. Lăcăuti limita parcului natural se înscrie pe Culmea Lăcăuţiului, prin bornele 150, 202, 148, 146, 144, 203, 140, 204, 139, 207, 137 şi 131 din cadrul UP V Goni, OS Năruja.

1. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Putna-Vrancea Zonele de conservare specială din cadrul Parcului Natural Putna-Vrancea cuprind parcelele forestiere de la 62 la 69 (muntele Ciuta) din cadrul U.P.I Mociarul, Ocolul Silvic Lepşa; 98A, 99A, 100 A şi 101 B( Pădurea Lepşa-Zboina) din UP II Lepşa-Zboina, O.S. Lepşa; de la 33 la 65 (Pârâul Strâmba) din UP III Lepşa-Macradeu; 1-26, 98-110, 118-123, 135-137, 159-169, 176-182, 132-134, 138-140, 141-158, 170-175, 111-112 (Cheile Tişiţei) din cadrul U.P. II Tişiţa, O.S. Tulnici; de la 1 la 11 (Bazinul Băhneanu) din U.P.IV, O.S. Tulnici; de la 41 la 47 din UP IV şi de la 82 la 89 (Condratu) din UP II Tişiţa, OS Tulnici; de la 76 la 89, 96-98 ( Muntele Goru) din UP V, OS Năruja; de la 100 la 117 din UP IV, OS Tulnici, 121-126 din UP VI, OS Lepşa, 102-119 din UP V, OS Năruja, 90-108 din UP VI, OS Năruja (Zona Lăcăuţi-Izvoarele Putnei); 201 şi 202 (Râpa Roşie) din UP I Coza; 180 B şi C, 181 B, 182 E şi N, 187 C (Cascada Putnei) din UP I, OS Tulnici şi 55A şi N din UP I, OS Lepşa; 132 şi 160 (Strâmtura Coza) din UP I, OS Tulnici; 130 B şi C (Groapa cu Pini), din UP I, OS Tulnici. Descrierea limitelor şi delimitarea zonelor de conservare specială a fost realizata pe baza hărţilor şi amenajamentelor silvice din 1992 pentru Ocolul Silvic Tulnici, 1993 pentru Ocolul Silvic Lepşa şi 1993 pentru Ocolul Silvic Năruja, realizate de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice - Staţiunea Braşov Secţiunea 2 HĂRȚILE PARCURILOR NAȚIONALE ȘI NATURALE PARCUL NAŢIONAL BUILA - VÂNTURARIŢA PARCUL NATURAL LUNCA MUREŞULUI PARCUL NATURAL LUNCA JOASĂ A PRUTULUI INFERIOR PARCUL NATURAL COMANA GEOPARCUL DINOZAURILOR ŢARA HAŢEGULUI PARCUL NATURAL MUNŢII MARAMUREŞULUI GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINŢI PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA PARCUL NATURAL LUNCA MUREȘULUI PARCUL NATURAL LUNCA JOASĂ A PRUTULUI INFERIOR PARCUL NATURAL COMANA HARTA GEOPARCULUI DINOZAURILOR ȚARA HAȚEGULUI HARTA PARCULUI NATURAL MUNȚII MARAMUREȘULUI HARTA PARCULUI NATURAL "GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINȚI" HARTA PARCULUI NATURAL PUTNA-VRANCEA Secţiunea 3 STRUCTURA PARCULUI PERSONALULUI ADMINISTRAȚIILOR PARCURILOR NAȚIONALE ȘI PARCURILOR NATURALE Structurile de administraţie ale parcurilor naţionale şi naturale vor avea următoarea componenţă: ● Director al Parcului ● Şef Pază ● Economist ● Responsabil relaţii cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism (specialist în comunicare, sociologie, psihologie, turism etc.) ● Biolog ● Specialist în Tehnologia Informaţiei (baze de date, tehnologie GIS etc.) ● Geolog (numai pentru Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului şi Geoparcul Platoul Mehedinţi) ● între 4 şi 10 agenţi de teren respectiv, ● Parcul Naţional Buila - Vânturariţa - 10 persoane din care 4 agenţi de teren ● Parcul Natural Lunca Mureşului - 12 persoane din care 6 agenţi de teren ● Parcul Natural Nemira - 12 persoane din care 6 agenţi de teren ● Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - 11 persoane din care 5 agenţi de teren ● Parcul Natural Comana - 12 persoane din care 6 agenţi de teren ● Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului - 17 persoane din care 10 agenţi de teren ● Parcul Natural Munţii Maramureşului - 16 persoane din care 10 agenţi de teren ● Geoparcul Platoul Mehedinţi - 17 persoane din care 10 agenţi de teren ● Parcul Natural Putna-Vrancea - 14 persoane din care 8 agenţi de teren Anexa 2 DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A SUPRAFEŢELOR REZERVAŢIILOR ŞTIINŢIFICE, MONUMENTELOR NATURII, REZERVAŢIILOR NATURALE ŞI A ARIILOR DE PROTECŢIE SPECIALA AVIFAUNISTICĂ SECŢIUNEA A. REZERVAŢII ŞTIINŢIFICE I.
2. Rezervaţia ştiinţifică Peştera Răsuflătoarei, 1,1 ha, localitatea Iabalcea, judeţul Caraş-Severin Descrierea suprafeţei Rezervaţia ştiinţifică Peştera Răsuflătoarei cuprinde peştera precum şi o suprafaţă de teren de 1,1 hectare, situată la exterior, care face parte din unitatea amenajistică nr. 66 din UP IX Caraşova, Ocolul Silvic Reşiţa. Parcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1993, fiind inclusă şi pe hartă silvică ce face parte integrantă din amenajament. I.
3. Rezervaţia ştiinţifică Peştera Liliecilor, 6 ha, localitatea Câmpulung Moldovenesc Judeţul Suceava, Descrierea suprafeţei Rezervaţia ştiinţifică Peştera Liliecilor cuprinde peştera (golul subteran) precum şi o suprafaţă de teren de circa 6 ha, situată la exterior, pe teritoriul ariei naturale protejate Rarău - Pietrele - Doamnei, reprezentată de parcelele % 86D, % 86 C, % 86 N3, % 93 B, % 93 N
4. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP1 Rarău OS Pojorâta întocmit în anul 1994 şi amenajamentul silvic al UP6 Chiril al OS Crucea întocmit în anul 2000, fiind incluse şi pe harta silvică ce face integrantă din amenajament. SECŢIUNEA B. MONUMENTE ALE NATURII III.
5. Monumentul naturii Peştera Smeilor de la Onceasa, 0,5 ha, comuna Budureasa, judeţul Bihor. Descrierea suprafeţei Monumentul naturii Peştera Smeilor de la Onceasa cuprinde peştera (golul subteran) precum şi o suprafaţă de teren de 0,5 ha reprezentată de subparcela 143C% din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Beliş. Subparcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind inclusă şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Monumentul naturii Peştera Smeilor este amplasat în interiorul Parcului Natural Apuseni. III.
6. Monumentul naturii Pădurea Alexeni, 37 ha, comuna Alexeni, judeţul Ialomiţa Descrierea limitelor Limita nordică: este dată de drumul de exploatare agricol 37/4, de la canalul de desecare principal până la punctul cunoscut sub numele de "puţul lui Păun Chiriac"; Limita sudică: este reprezentată de teren agricol proprietate privată (posesor actual-Iacob Dumitru - 2004); Limita estică: este reprezentată de drumul de exploatare agricol nr. 51, de la limita islazului comunal în sud-est, până la borna cadastrală - fermă oi; Limita vestică: este reprezentată de drumul de exploatare agricol 3/1, de la "puţul lui Păun Chiriac" până la limita islazului comunal. Descrierea suprafeţei Monumentul naturii Pădurea Alexeni, este reprezentat de 56 de stejari seculari, dintre care 25 cu vârste de peste 200 ani, situaţi pe tarlaua 15, parcelele 46 şi 47 de pe izlazul comunei Alexeni. Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul
7. III.
8. Monumentul naturii Peştera Măgurici, 1 ha, localitatea Ileanda, judeţul Sălaj Descrierea suprafeţei Monumentul naturii Peştera Măgurici cuprinde peştera (golul subteran) şi o suprafaţă de 1 ha, situată la exterior, încadrată în categoria de folosinţă Alte terenuri neagricole (suprafaţă totală 2,64 ha). Parcelele cadastrale sunt preluate din Procesul Verbal de punere în posesie Nr. 688/25.02.2003 SECŢIUNEA C REZERVAŢII NATURALE IV.
9. Rezervaţia naturală Prundul Mare, 654,9 ha ha, localităţile Semlac, Pecica, Secusigiu, Munar, Sâmpetru German, Semlac, Arad, Bodrogul Vechi, judeţul Arad Descrierea limitelor Rezervaţia naturală Prundul Mare este formată din mai multe zone: Libus, Bodrog, Zădăreni, Ceala, Insula Pecica, Insula Sâmpetru - German, Insula Felnac, Grebla, Felnac, Poiana Mare, Bezdin, Balta Sârcu. A. Libus: Limita nordică: porneşte de la borna 41 (UP II Gheduş), continuă la limita pădurii până la borna 36, trecând prin bornele 40, 39, 38 şi 37, după care continuă pe limita dintre teren şi râul Mureş până la borna Ibis; continuă pe limita parcelară dintre parcelele 5 şi 6 din cadrul UP II Gheduş, până la borna 2; de aici continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna 5 apoi pe limita parcelară între parcelele 6 şi 9 (UP II Gheduş) până la borna 6, apoi pe limita parcelară dintre 7 şi 9 până la intersecţia cu linia subparcelară dintre subparcelele 9A şi 9B; se continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 9A şi 9B până la intersecţia acestei limite cu limita parcelară între parcelele 9 şi 11, apoi pe limita parcelară dintre parcelele 9 şi 11 până la borna 12; de aici continuă, din nou, pe limita dintre teren şi râul Mureş până la limita subparcelară dintre 11A şi 11B, de unde se continuă peste râul Mureş până la borna 61 (UP I Bezdin); de la borna 61 se continuă pe limita parcelară dintre parcelele 31 şi 35 până la borna 59, trecând prin borna 60; de aici se continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna 58, de unde de unde se continuă pe limita parcelară dintre parcelele 33 şi 34 până la borna 66, de unde se continuă pe limitele subparcelare dintre 34C şi respectiv 34E, 34A, 34B şi 34G până la intersecţia cu limita parcelară dintre parcelele 34 şi 38; de aici continuă pe limita subparcelară între 38A şi respectiv 38C şi 38D, apoi pe limita subparcelară între 38 I şi respectiv 38H, 38B şi 38E, iar apoi pe limita subparcelară dintre 38E şi 38D până la limita parcelară dintre parcelele 38 şi 39; de aici se continuă pe această limita parcelară până la intersecţia cu limita subparcelară dintre N39 şi 39C, apoi pe limita dintre N39 şi subparcelele 39C, 39D, 39G, 391, 39J şi 39K; se continuă, apoi, pe limita parcelară dintre parcelele 38 şi 39, şi urmăreşte această limită până la borna 73; de aici se continuă cu limita dintre pădure şi cea a zonei Gropane, de la marginea digului până la borna 29 (UP III Raţa Vaida), trecând prin bornele 78, 99 şi 107 din UP I Bezdin şi bornele 7, 6, 18 din UP III Raţa Vaida. Limita estică; porneşte de la borna 29, se continuă pe drumul care traversează digul, până la baza digului şi se continuă pe la baza digului până în dreptul bornei 71 (UP I Bezdin). Limita sudică: Limita continuă din dreptul bornei 71 pe la baza digului până la intersecţia cu pădurea Pd28 (număr cadastral), de unde se continuă cu limita dintre cele două terenuri (Pd32 şi Pd28), apoi pe limita dintre Pd32 şi parcela 36 (UP I Bezdin) până la borna 70; apoi se continuă pe limita dintre pădure şi terenul agricol (A25) până la râul Mureş, la borna 63, trecând prin borna 62; din borna 63 limita se continuă transversal pe cursul râului Mureş până pe malul opus, de unde continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna 44 (UP II Gheduş). Limita vestică: porneşte de la borna 44, la limita între pădure şi terenul agricol, şi se continuă până la borna 41, trecând prin bornele 43 şi
10. B. Bodrog: Limita nordică: porneşte de la borna 15 (UP V Geala), urmăreşte limita parcelară între parcelele 8 şi 12 până la intersecţia cu linia subparcelară dintre subparcelele A12 şi 12F, se continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 12F şi respectiv A12, 12B, 12C şi 12A până la intersecţia acestei limite cu râul Mureş. Limita estică: urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna
11. Limita, sudică: porneşte din borna 23 şi urmăreşte limita între pădure şi râul Mureş. Limita vestică: urmăreşte limita între pădure şi râul Mureş până la borna
12. C. Zădăreni: Limita nordică: porneşte de la borna 24 (UP V Geala), continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 15H şi respectiv 15A, 15J, 15B, 15 E, 15G şi 15D până la intersecţia acesteia cu limita parcelară între parcelele 15 şi
13. Limita estică: porneşte de la intersecţia limitei subparcelare dintre 15F şi 15D cu limita parcelară dintre 15 şi 17, continuă pe această ultimă limită până la borna
14. Limita sudică: porneşte din borna 27 şi urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita vestică: porneşte de la malul Mureşului şi continuă pe limita parcelară dintre parcelele 12 şi 15, până la borna
15. D. Ceala: Limita nordică: porneşte de la borna 39 (UP V Ceala), continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 19G şi 19A, între 19C şi respectiv 19A şi 19H, apoi între 19D şi 19H până la intersecţia cu limita parcelară între parcelele 19 şi 22; se continuă, apoi, pe limita subparcelară între 22K şi respectiv 22A şi 22D până la intersecţia acesteia cu râul Mureş. Limita estică: porneşte de la intersecţia limitei subparcelare dintre 22K şi 22D cu râul Mureş şi continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna
16. Limita sudică: porneşte din borna 42 şi urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş până la intersecţia cu limita subparcelară dintre 19D şi 19G. Limita vestică: porneşte de la intersecţia Mureşului cu limita subparcelară dintre 19D şi 19G şi urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna
17. E. Insula Pecica: Limita nordică: porneşte de la borna 35 (UP II Gheduş) şi.urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita estică: continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita sudică: continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita vestică: urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna
18. F. Insula Sâmpetru-German: Limita nordică: porneşte de la borna 23 (UP III Raţa Vaida) şi urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita estică: continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita sudică: continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita vestică: urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna
19. G. Insula Felnac: Limita nordică: urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna 56 (UP III Raţa Vaida). Limita estică: porneşte de la borna 56 şi urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita sudică: limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita vestică: urmăreşte limita dintre pădure şi râul Mureş. H. Grebla: Limita nordică: porneşte de la intersecţia limitei subparcelare dintre subparcelele 28A şi 28E (UP III Raţa Vaida) şi se continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş. Limita estică: porneşte de la intersecţia râului Mureş cu limita subparcelară dintre 28H şi 28G, se continuă pe această limită până la intersecţia ei cu limita subparcelară între 28H şi 28E. Limita sudică: porneşte de la intersecţia limita subparcelară dintre 28H şi 28G cu limita subparcelară dintre 28H şi 28E şi se continuă pe această ultimă limită. Limita vestică: continuă pe limita subparcelară dintre 28H şi 28E până la intersecţia cu limita subparcelară dintre subparcelele 28A şi 28E. I. Felnac: Limita nordică: porneşte de la intersecţia limitei subparcelare dintre subparcelele 281 şi 28G (UP III Raţa Vaida) cu râul Mureş şi se continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş până la intersecţia Mureşului cu limita subparcelară dintre 30B şi 30D, trecând prin borna
20. Limita estică: porneşte de la intersecţia Mureşului cu limita subparcelară dintre 30B şi 30D, continuă pe această limită până la intersecţia acesteia cu limita subparcelară dintre 30B şi 30A. Limita sudică: porneşte de la intersecţia limitei subparcelare dintre parcelele 30B şi 30D cu limita subparcelară dintre 30B şi 30F, se continuă pe aceasta din urmă şi apoi pe cea subparcelară dintre subparcelele 30B şi, respectiv 30F şi V30 până la intersecţia cu limita parcelară între parcelele 28 şi 30; de aici continuă pe limita subparcelară dintre 28H şi, respectiv, 28F şi 28E până la intersecţia cu limita subparcelară dintre 28I şi 28G. Limita vestică: porneşte de la intersecţia limitei dintre subparcelele 28I şi 28E cu limita subparcelară dintre 28I şi 28G, se continuă pe aceasta din urmă până la intersecţia cu râul Mureş. J. Poiana Mare: Limita nordică: porneşte de la borna 23 (UP III Raţa Vaida), se continuă pe limita dintre pădure şi Mureş până la intersecţia râului Mureş cu limita subparcelară dintre 22L şi 22N. Limita estică: porneşte de la intersecţia râului Mureş cu limita subparcelară dintre 22L şi 22N şi se continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna 59 (UP III Raţa Vaida). Limita sudică: porneşte de la borna 59 se continuă pe limita parcelară dintre parcelele 23 şi 26 până la intersecţia acesteia cu limita subparcelară dintre subparcelele 23N şi 23C; de aici se continuă pe această limită apoi pe limitele subparcelare dintre N

(2)23 şi 23C, dintre N

(2)şi 23K, dintre 23N şi 23K, dintre N

(1)23 şi 23K până la intersecţia cu limita parcelară dintre parcelele 23 şi 17, de unde continuă pe această limită până la intersecţia cu limita subparcelară dintre NI7 şi 17E; de aici se continuă pe această ultimă limită, apoi pe cea dintre subparcelele N17 şi 17D şi dintre subparcelele 17C şi 17D până la intersecţia cu râul Mureş. Limita vestică: porneşte de la intersecţia limitei subparcelare dintre 17D şi 17C cu râul Mureş, se continuă pe limita dintre pădure şi râul Mureş până la borna

1. K. Bezdin: Limita nordică: porneşte de la intersecţia terenurilor neproductive Nm 208 şi Ns209 cu fâneaţa Fn205, se continuă pe limita dintre această fâneaţa (Fn205) şi terenul neproductiv Ns209 până la intersecţia cu drumul De
2. Limita estică: se continuă pe limita dintre drumul De51 şi, respectiv fâneaţa Fn205 şi terenul neproductiv Ns209, apoi pe limita dintre drumul comunal DC 100B (De 204) şi terenul neproductiv Ns209 până la intersecţia acestei limite cu terenul arabil A211 şi cu canalul HCN
3. Limita sudică: porneşte de la intersecţia terenului neproductiv Ns209 cu canalul HCN215 şi terenul arabil A211, se continuă pe limita dintre terenul neproductiv Ns209 şi canalul HCN215, apoi pe limita între terenul neproductiv Ns209 şi drumul De214 până la intersecţia cu baza digului. Limita vestică: porneşte de la intersecţia digului cu terenul neproductiv Ns209 şi se continuă pe această limită până la intersecţia terenurilor neproductive Nm 208 şi Ns209 cu fâneaţa Fn
4. L. Balta Sârcu: Limita nordică: porneşte de la intersecţia drumului comunal DC 100B (De204) cu limita subparcelară dintre N44 şi 44C, se continuă pe această limită până la intersecţia cu limita parcelară dintre parcelele 44 şi
5. Limita estică: se continuă pe limita dintre parcelele 44 şi 45, iar apoi pe limita subparcelară dintre N44 şi 44B până la limita dintre parcelele 44 şi
6. Limita sudică: se continuă pe limita parcelară dintre parcelele 44 şi 49 până la intersecţia ei cu limita subparcelară dintre N44 şi 44A. Limita vestică: porneşte de la intersecţia limitei parcelare dintre parcelele 44 şi 49 cu limita subparcelară dintre N44 şi 44A şi se continuă pe aceasta din urmă limită până la intersecţia cu drumul comunal DC 100B (De204). Descrierea suprafeţelor Rezervaţia Naturală Prundul Mare cuprinde zonele: Libus, Bodrog, Zădăreni, Geala, Insula Pecica, Insula Sâmpetru German, Insula Felnac, Grebla, Felnac, Poiana Mare, Bezdin, Balta Sârcu, care includ parcelele şi subparcelele 30 - 33, 34C, 34N, 36 - 38, 39N, 44N din UP I Bezdin a Ocolului Silvic luliu Moldovan (amenajat în anul 2002), 5A - 51, 9B, 21, 24A - 24K din UP II Gheduş a OS luliu Moldovan, 11, 17C, 17N, 13L, 23L, 23N, 23N

(1)23N

(2), 28H, 281, 30B, 31 din UP III Raţa Vaida a OS luliu Moldovan, 12F, 15H, 19C, 19D, 19G, 22K din UP V Geala a OS luliu Moldovan, în suprafaţă de 453,3 ha şi suprafeţele cu numerele cadastrale Pd 32, Pd 52, Pd 58, Pd 68, Nms 208, Nm 209, Pdt 206, Pdt 210 din raza administrativă a comunei Secusigiu, precum şi o suprafaţă din râul Mureş de pe raza administrativă a oraşului Pecica (parte din HB 4596) şi a comunelor Secusigiu (parte din HB 1) şi Semlac (parte din HB 840). Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2002, fiind incluse şi pe harta silvică ce face integrantă din amenajament, iar parcelele cadastrale au fost preluate din hărţile cadastrale ale localităţilor Secusigiu (anul 1985), Semlac

(1985)şi Pecica (anul 1985), suprafaţa Mureşului, fiind măsurată prin folosirea unui GPS Magelan şi a unei hărţi satelitare a zonei. IV.2. Rezervaţia naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucşoara, judeţul Argeş Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munţilor Făgăraş trecând de la est la vest prin: vârful Ludişoru

(2302m), până în Curmătura Brătilei

(2274m), Vârful Faţa Unsă

(2246m), Curmătura Zârnei

(1923m), Vârful Zârna

(2216m), Vârful Fundu Bandei

(2450m), Vârful Iezerului

(2429m), Vârful Uriea

(2472m), Curmătura Mogoşului, Vârful Mogoş

(2395m), Vârful Cheia Bandei

(2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălăşescu Mic (2398 m), Vârful Gălăşescu Mare (2471 m), Vârful Răcorelelor (2455 m), Vârful Galbenele (2456 m), Vârful Portiţa Viştei (2310 m), Vârful Viştea Mare (2527 m); Limita estică: Din Curmătura Brătilei (2274 m), limita se îndreaptă spre sud trecând prin Vârful Călţunu (2206 m), Culmea Mezea, Piscul Stânei (2046 m), Piscul Mutătoarea Mare (1944 m), Culmea Oticu, Vârful Oticu (2044 m), până în Vârful Colţii Cremenei; Limita sudică: Din vârful Colţii Cremenei, limita se continuă spre vest prin Culmea Porcului trecând prin bornele silvice (UP VI Zârna) 201, 199, 198, 196, apoi Piscul Aninătoarei (bornele silvice 183, 182, 180, 173, 172, 171), Culmea Omătului (borna silvică 169), Izvorul cu Pietre (bornele silvice 166, 167), Culmea Caprelor (borna silvică 163), Valea Mutătoarea Mică (borna silvică 162), Piscul Mutătoarea Mică (bornele silvice 157, 159, 160), Mutătoarea Mare (bornele silvice 154, 156), Piscul Stânii (bornele silvice 151, 153), Piscul Voicii (bornele silvice 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 1445 145, 147, 149), Valea Brătilei (bornele silvice 127, 129, 131, 133, 134, 135, 136), Culmea Zârnuliţa (bornele silvice 112, 113, 116, 117, 124), Valea Zârnuliţei (bornele silvice 97, 98, 101, 102, 104, 106, 107, 110, 111), Izvorul Ludişorului (bornele silvice 93, 94),' Valea Zârnei (bornele silvice 59, 60, 61, 62, 65, 66, 68, 85, 86, 89, 90, 92), Valea Leaota (bornele silvice 42, 45, 46, 50, 51, 54, 55, 57), Piscul Hotarului (borna silvica 41), Culmea Plăvia (bornele silvice 27, 37), Valea Calului (bornele silvice 25, 26), prin Colţii Cremenei şi Culmea Mezea bordând râurile Leaota, Zârna şi Brătila urmând Culmea Căpăţâna-Muşetescu şi trecând prin bornele silvice ce aparţin UP V Valea Rea, Izvorul Casei (bornele silvice 288, 294, 300), Piscul Ursului (bornele silvice 207, 229, 231, 235, 238, 241, 245, 247, 250, 253, 254, 262, 263, 265, 267, 268, 277, 275, 279, 284, 286), Piscul Noroaielor (bornele silvice 201, 204),.Izvorul Morarului (bornele silvice 192, 195, 196, 200), Piscul Zarul Mic (bornele silvice 185, 186, 188, 191), Piscul Lacului (borna silvică 181), Izvorul Ţăruşului (bornele silvice 172, 176, 178), Valea Bândea (bornele silvice 169, 170,171), Izvorul Gălăşescu Mic (bornele silvice 160, 162,164, 167), Valea Rea (borna silvică 159), Izvorul Racului (bornele silvice 152, 154, 156, 157), Valea Avalanşei (bornele silvice 146, 148, 150), Piscul Pietros (bornele silvice 130, 132, 134, 136, 138, 140, 142, 144), pe Culmea Nisipuri (bornele silvice 124, 126), Izvorul Pojarnei (bornele silvice 118, 120, 123), Piscul Mutătoarei (bornele silvice 114, 117), Piscul Scurt (borna silvica 112), Izvorul Lineaţ (bornele silvice 102, 105, 110) urca prin borna silvica 100 spre vest pe Valea Mocanilor până în Vârful Valea Lunga; Limita vestică: porneşte din dreptul bornei silvice 100 situată la intersecţia U.P. V Valea Rea cu U.P. VI Zârna urcă în vârful Valea Lungă 2254 m, urmează apoi culmea Muntelui Furfuescu, urmând apoi spre nord culmea Scărişoarei prin vârfurile Muntele Scărişoara (2435 m), Scărişoara Mică (2472 m), Scărişoara Mare 2489 m, Galbena 2412 m, continuată apoi de custura Piscu Roşu 2465 m, Vârful Moldoveanu (2544 m), custura Viştea Mare - Moldoveanu (2455 m), până în vârful Vârful Viştea Mare (2527 m). Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domneşti întocmit în anul 1993, fiind incluse şi pe harta silvică Descrierea suprafeţelor Rezervaţia naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna cuprinde de la est la vest următoarele goluri alpine: Brătila, Zârna, Leaota, Dara, Bândea, Valea Rea-Gălăşescu, Pojarna. IV.

1. Rezervaţia naturală Măgura-Nucşoara, 15,8 ha, localitatea Nucşoara, judeţul Argeş Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte din dreptul intersecţiei drumului comunal 430 cu limita parcelei PPD 7 bis ocolind vârful Măgura (877 m) la o distanta de 100 m nord de acesta, urmărind limita nordica a parcelei N7, continuându-se spre est până la intersecţia cu drumul comunal 431 în dreptul parcelei C109; Limita estică: porneşte din dreptul parcelei C109 şi urmează drumul comunal 431 care face legătura între centrul localităţii Nucşoara şi vârful Măgura pe o distanţă de 500 m până în punctul de intersecţie al acestuia cu DJ 731; Limita sudică: porneşte din punctul de intersecţie al drumului comunal 431 cu DJ 731 şi urmează spre vest marginea lacului învârtită care se învecinează pe o lungime de 300 m cu DJ 731 ce leagă satul Nucşoara de satul Sboghiteşti până în dreptul parcelei Cc10; Limita vestică: porneşte din dreptul parcelei Cc10 spre nord urmând malul vestic al lacului învârtită până în punctul de confluentă cu pârâul Valea Seacă, urmând apoi limita dintre parcela L11 şi parcela PPD 7 bis, până la intersecţia cu drumul comunal 430 pe care îl urmează spre nord până la intersecţia acestuia cu limita nordică a parcelei PPD 7 bis. Descrierea suprafeţelor Rezervaţia Naturală Măgura-Nucşoara cuprinde luciul de apă al Lacului învârtită, zona de relief carstic (doline, lapiezuri şi alveole de dizolvare etc) care fac parte din parcelele cadastrale Hb 8, N7%, Cc9, A6, PPD 7 bis. Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul Cadastral al parcelelor comunei Nucşoara din anul
2. IV.
3. Rezervaţia naturală Lacul lui Barcă, 12,4 ha, localitatea Davideşti, judeţul Argeş Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de drumul de pământ existent între punctul "la adăpătoare" şi punctul situat la 150 m de coada lacului, drum care face legătura între satul Conteşti, comuna Davideşti şi satul Valea Stânii, comuna Ţiteşti; Limita estică: porneşte din punctul situat la 150 m de coada lacului şi se continuă spre sud urmărind culmea lui Bârcă până la punctul cu cota 400,5 m situat pe culmea lui Bârcă; Limita sudică: porneşte din punctul situat la cota 400,5 m altitudine pe culmea lui Barcă, continuă spre vest pe o lungime de circa 200 m până la punctul situat la cota 390,7 m altitudine, după care se orientează spre nord urmând culmea lui Barcă circa 400 m, până într-un punct situat la 100 m aval de lac în Valea lui Barcă; Limita vestică: porneşte din valea lui Barcă din firul văii punct situat aval 100 m de lac şi urmează linia de cea mai mare panta până la intersecţia cu drumul de pământ din dreptul punctului "la adăpătoare". Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Lacul lui Barcă este reprezentată de suprafaţa luciului de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriş şi vegetaţie palustră precum şi o zonă de jur împrejurul lacului, situată între limite arealului. IV.
4. Rezervaţia Naturală Măgura - Târgu Ocna, 89,70 ha, localitatea Târgu Ocna, judeţul Bacău Descrierea limitelor Limita nordică începe de la borna silvică 197, se continuă spre est prin borna silvică 193, unde intersectează latura sudică a şoselei asfaltate Comăneşti - Tg. Ocna. De aici ia direcţie sudică pe linia de separaţie dintre parcela cadastrală Pd 3863 de anexa cu parcelele cadastrale 3874-3890 şi apoi se continuă pe limita parcelară ce separă Pd 3893 de anexa cu parcelele cadastrale nr. 3874-
5. În continuare limita, direcţională spre est, se suprapune limitei de nord a parcelei cadastrale Pd 3893, limită care uneşte bornele silvice 194 şi
6. Limita estică începe de la borna silvică 189 şi se continuă spre sud prin linia ce uneşte bornele silvice 190, 188 şi 185, distanţă care se separă parcela cadastrală Pd 3893 de anexa cadastrală ce înglobează parcelele de la 4309 la 4346 şi parcelele cadastrale de la 3896 la
7. Această limită separă apoi parcela cadastrală Pd3863 de anexa care cuprinde parcelele cadastrale de la 3896 la 3939 şi de la 3985 la
8. Limita sudică separă parcela amenajistică 50 (din afara rezervaţiei) de parcela amenajistică 51 (din rezervaţie), în lungul unei linii ce uneşte bornele silvice 185 şi
9. Limita vestică separă parcela amenajistică 51 (din rezervaţie) de parcela amenajistică 53 (din afara rezervaţiei) printr-o linie ce pleacă de la borna silvică 184 până la borna silvică 186, de unde urmăreşte limita de vest a enclavelor E32 şi E38, până la borna silvică 191, de unde limita se direcţionează spre nord-vest până la borna silvică 197 separând unitatea amenajistică 52 (din rezervaţie) de unitatea amenajistică 53 (din afara rezervaţiei). Descrierea suprafeţei Rezervaţia Naturală Măgura - Târgu Ocna cuprinde unităţile amenajistice 51 şi 52 din UP II Dofteana - O.S. Tg. Ocna şi parcelele cadastrale F1, A2, C3, P5 3865, F3866-3869, De 3870 şi De 3872 ale Consiliului Local Tg. Ocna. IV.
10. Rezervaţia naturală Lac Bălătău, 4,83 ha, oraş Dărmăneşti, judeţul Bacău Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de barajul natural al Lacului Bălătău; Limita estică: este data de linia care separă parcela silvică 90 de subparcelele şi parcelele silvice 18B, 19A şi 20, limită pe care sunt situate bornele silvice 45, 47 şi 49; Limita sudică: începe la borna silvică 49 şi este reprezentată de limita dintre parcela silvică 90 (din rezervaţie) şi subparcelele silvice 21A şi 80B (din afara rezervaţiei); Limita vestică: este reprezentată de limita dintre parcela silvică 90 (în rezervaţie) şi subparcela silvică 80A (din afara rezervaţiei). Rezervaţia naturală Lac Bălătău cuprinde parcela silvică 90 din UP I Izvorul Negru - OS Dărmăneşti. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. IV.
11. Rezervaţia naturală Buciaş, 471 ha, localitatea Mănăstirea Caşin, judeţul Bacău Descrierea limitelor Limita nordică: începe din Plaiul Hărnăcelul Mic, de la borna silvică 33, continuă traseul pe direcţie estică legând bornele silvice 35, 123, 121, 119, 124, 117 şi 116; Limita estică: începe de la borna silvică 116, trece prin Plaiul Sturzului (1040 m), până la borna silvică
12. De aici, prin Piciorul Sturzului, ajunge la borna silvică 132, de unde coboară apoi pe pârâul Buciaş până la borna silvică 4; Limita sudică: separă parcelele silvice 3 şi 4 (din rezervaţie) de parcela silvică 2 (din afara rezervaţiei), linie ce uneşte bornele silvice 4, 3 şi 8; Limita vestică: este reprezentată de linia ce uneşte bornele silvice 8, 9, 27, 26, 24, 29, 34 şi 33, linie care separă parcelele silvice 45 15, 11 şi 21 (din rezervaţie) de parcelele silvice 5, 14, 17 şi 20 (din afara rezervaţiei). Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Buciaş cuprinde parcelele silvice 3, 4, 7, 15, 16, 21, 22, 71 - 75 din UP V Buciaş - OS Mănăstirea Caşin. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1997, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. IV.
13. Rezervaţia Naturală Nemira, 3491,2 ha, localităţile Dărmăneşti, Slănic Moldova, Dofteana, judeţul Bacău Descrierea limitelor Limita nordică începe de la borna silvică 35 de unde se continuă pe direcţia nord est pe latura nordică a parcelei silvice 18, de la borna silvică 34 şi până la borna silvică 28, de unde limita se orientează spre nord vest pe linia ce separă parcelele silvice 14 C (din rezervaţie) de 15 A (din afara rezervaţiei), în continuare urmăreşte linia de separare a subparcelelor B şi C din u.a. 14 şi apoi linia de separare a subparcelei 11 C (din rezervaţie), de subparcelele 14 B şi 11 D şi A (din afara rezervaţiei), în continuare îşi menţine direcţia nordică pe linia ce separă subparcelele C (din rezervaţie) de B (din afara rezervaţiei) şi apoi urmează linia de separare a subparcelei 10C (rezervaţie) de parcela 5 E (din afara rezervaţiei), până la borna silvică
14. Din acest punct limita se orientează spre est, de la borna silvică 155 la borna 156, unde separă u.a. 58 (rezervaţie) de u.a. 93 şi mai departe spre bornele 157, 153, 150, zonă în care separă u.a. 88 şi 86 (rezervaţie) de u.a.
15. Limita estică porneşte din borna silvică 150 şi are un traseu sinuos de direcţie sud-estică, trecând prin bornele silvice 146, 141, 136, 137, 132, 129, 125, 124, 121, 122, 118, 114, 78, 74, 73 din UP II Izvorul Alb, OS Dărmăneşti. În continuare limita trece în lungul bornelor silvice 129, 126, 122, 120, 119, 116, 117, 113, 111, 110, această linie separând spre vest unităţile amenajistice din rezervaţie de cele din afara ei, de pe raza UP I Izvorul Negru, OS Dărmăneşti. În continuare, limita rezervaţiei se orientează spre sud, unind bornele silvice 77, 73, 69, 61, 59, 58, 50, 47 şi 46 borne amplasate în aria UP V Dofteniţa, OS. Tg. Ocna. În continuare limita rezervaţiei uneşte bornele silvice 255, 256, 243, 235, 236, 233, 229, 228, 224, 225, 221, 220, 218, 219, 216, 214, 211, 210 din UP IV Dofteana, OS Tg. Ocna şi bornele silvice 28, 27, 20, 22 şi 1 din UP II Slănicel, OS. Tg. Ocna. Din Culmea Giroşului, de la borna silvică 184 limita rezervaţiei îşi păstrează direcţia sudică, trecând spre bornele silvice 180, 182, 181, 175, 168, 167, 162, 160, 158, 156, 132, limită ce separă rezervaţia la vest de terenurile din afara rezervaţiei de pe raza UP1 Slănic. Limita sudică începe de la borna silvică 132 şi uneşte bornele silvice 154, 146, 135, 136, 137, de unde urmăreşte creasta Piciorul Chişoroş, până în culmea principală montană, la borna silvică
16. Limita vestică este reprezentată, de la sud spre nord, de limita judeţului spre judeţul Harghita. Se porneşte din borna silvică 136, apoi se trece prin 141 bis, 165, 166, 123, 169/121, 170, 172, 120, 175, 140, 139, 178, 76, 73 şi 24 (Vf. Şandru Mare), de pe aria UP I Slănic, OS. Tg. Ocna, continuată spre nord prin borna silvică 212 (UP II Slănicel - OS. Tg. Ocna) şi prin bornele silvice de pe creasta principală a Munţilor Nemira. Limita este continuată de la borna silvică 212 prin bornele silvice 213, 215, 217, 222, 223, 231, 232, 234, 245, 249, de pe raza UP IV Dofteana şi apoi prin borna 57 bis, pe culmea principală până în Vârful Nemira Mare. De aici limita traversează terenurile de păşune ale Consiliului local Dărmăneşti, la borna silvică 184, de unde limita ia direcţia vestică prin bornele silvice 185, 189, 191 (Vârful Chilişca). Din acest vârf limita se îndreaptă spre nord, pe linia de separare a u.a. 108 din rezervaţie de u.a. 31 (în afara rezervaţiei) până la borna silvică 58, de unde urmează cursul pârâului Chilişca trecând prin bornele silvice 59, 51, 61, 63, 38, 35, unde se întâlneşte cu punctul vestic al liniei nordice. Descrierea suprafeţei Rezervaţia Naturală Nemira cuprinde parcelele amenajistice 57, 58, 61 (subparcelele C şi D), 62 (subparcelele B, C, D) şi 65 (subparcelele A şi D) din U.P. I Izvorul Negru, O.S. Dărmăneşti, parcelele amenajistice 42, 43, 63, 67 68, 71, 72, 75, 76, 79, 86, 87, 88 din UP. II Izvorul Alb, OS. Dărmăneşti, parcelele silvice 10 (subparcela C), 11 (subparcela C), 14 (subparcela C), 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107 şi 108 din UP III Bârzăuţa, OS. Dărmăneşti. Spre sud sunt cuprinse în rezervaţie parcelele silvice 27, 28, 29, 30, 31, 32, 40, 42 din UP V Dofteniţa - OS, Tg. Ocna, parcelele silvice 97, 98, 99, 100, 101, 104, 105, 109, 110, 111, 118, 119, 120, 121, 122, 123 şi 124 din UP IV Dofteana - OS. Tg. Ocna, parcelele silvice 13, 14, 15, 16, din UP II Slănicel - OS. Tg. Ocna şi parcelele silvice 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90 şi 91 din UP I Slănic-OS. Tg. Ocna. IV.
17. Rezervaţia naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului, 168 ha, localitatea Budureasa, judeţul Bihor Descrierea limitelor Limita sudică: din dreptul bornei silvice 315 limita porneşte în sus pe versant până în vârful Piatra Alunului (borna silvică 243), apoi se continuă pe versant în jos spre Valea Alunului Mic până la borna silvică 234, incluzând intrările în peşterile Izbucni Alunului şi Peştera cu Oase; Limita vestică: de la borna silvică 234 limita se continuă în amonte pe Valea Alunului Mic până la borna silvică 237; Limita estică: de la borna silvică 253 limita merge în amonte până la borna silvică 307 apoi spre sud până la borna silvică 309, incluzând intrarea în Peştera Ponorul Mare. De la borna silvică 309 limita coboară până la Pârâul Ponor, până în dreptul bornei silvice 315; Limita nordică: de la borna silvică 237 limita urmează afluentul temporar de pe versantul stâng tehnic al Văii Alunul Mic, până în culmea dintre u.a. 131E şi u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliş, apoi se continuă în aval pe afluentul Pârâului Râu (din u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliş) şi în aval de Pârâul Râu până la confluenţa cu Valea Ponor la borna silvică
18. Descrierea suprafeţei Rezervaţia Naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului cuprinde peşterile Peştera Ponorul Mare, Peştera Piatra Altarului, Peştera Rece, Peştera Diaclază, Peştera Poarta Alunului, Izbucni Alunului Mic şi Peştera cu Oase (golurile subterane) precum şi o suprafaţă de teren de aproximativ 167,5 ha situată la exterior, reprezentată de parcelele nr. 131A, 131B%, 131C, 131D, 131 E, 132A%, 132B, 137A%, 137B%, 138A, 138B, 139V, 140A, 140B%, 140C, 168A% din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Beliş. Parcele şi subparcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament Rezervaţia naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni. IV.
19. Rezervaţia naturală Sistemul carstic Peştera Cerbului - Avenul cu Vacă, 45 ha, localitatea Budureasa, judeţul Bihor Descrierea limitelor Limita sudică: porneşte de la borna silvică 210 în amonte pe pârâul afluent al Văii Alunul Mare pe o distanţă de circa 800 m, apoi se continuă pe versant spre culme până la borna silvică
20. Limita urmează în continuare culmea până la borna silvică 208 şi mai departe la borna silvică 205 (vârful Scrânciob); Limita estică: de la borna silvică 205 limita merge pe culme până la borna silvică 204 la limita pădurii cu Poiana Onceasa, apoi pe limita pădurii până la borna silvică 202; Limita nordică: porneşte de la borna silvică 202 şi se continuă până la borna silvică 201; Limita vestică: de la borna silvică 201 limita urmează aval Valea Alunului Mare până la borna silvică
21. Descrierea suprafeţei Rezervaţia Naturală Sistemul carstic Peştera Cerbului - Avenul cu Vacă cuprinde peşterile Cerbului, Avenul cu Vacă (goluri subterane) precum şi o suprafaţă de teren de aproximativ 44,5 ha situată la exterior, reprezentată de parcelele şi subparcelele silvice nr. 110A, 1106%,, 110C, 109%, 108A, 108B, l07A, 107D, 107E din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Beliş. Parcelele şi subparcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Rezervaţia naturală Sistemul carstic Peştera Cerbului - Avenul cu Vacă este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni. IV.
22. Rezervaţia naturală cu profil geologic-paleontologic Holbav, 4,1 ha, localitatea Holbav, judeţul Braşov Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la un podeţ din tub de beton şi se întinde spre est de-a lungul unei poteci care desparte profilul geologic de păşunea localităţii Holbav, până la drumul local nemodernizat care deservea cariera de argilă refractară; Limita estică: se întinde de-a lungul drumului de acces, ocolind clădirea - punct de lucru pentru vechea carieră şi care aparţine acestei rezervaţii. Acest drum delimitează aria protejată de păşunea comunală; Limita sudică, sud-vestică şi vestică: porneşte de la drumul de acces către punctul de podul din tub de beton închizând limitele rezervaţiei. Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Holbav cuprinde o suprafaţă de teren situată pe amplasamentul carierei de argila refractară situată în partea estică a localităţii Holbav şi reprezentată de teren neproductiv şi păşune. IV.
23. Rezervaţia naturală Peştera Comana, 42 ha, localitatea Comana, judeţul Braşov Descrierea limitelor Limita estică porneşte din drumul forestier se urcă în dreapta (V) pe un drum de căruţă până aproape de limita pădurii, în dreapta se merge direct spre vârful Grimee

(694m)prin pădure, pe marginea rezervaţiei. Revenind la drumul de căruţa parcurgem spre S limita estică pe marginea unei păduri tinere. Limita sudică se continuă din drumul de căruţă la prima intersecţie spre dreapta, urmărind un alt drum prin pădure pe curba de nivel. Limita vestică urmează drumul de căruţă după care coteşte uşor spre dreapta pe culmea Muntelui Peşterii printr-o succesiune de poieni. După trecerea vârfului, în şa, limita coteşte la stânga pe drumul de căruţă ce duce prin valea Standului în valea Comana. Limita nordică porneşte din drumul de căruţă şi îl părăseşte spre dreapta (N), pentru a urmări culmea ce ajunge la izbucni din valea Peşterii. Din acest punct se urcă direct spre vârful Grimee, întregind limita rezervaţiei. Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Peştera Comana cuprinde peştera (golul subteran) precum şi o suprafaţă de teren de circa 42 ha situată la exterior, reprezentată de parcelele silvice %93, %96, %97 din U.P.V Comana, Ocolul Silvic Măieruş, precum şi de o zonă de păşune împădurită. Parcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1991, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. * Se pot realiza exploatări forestiere cu condiţia menţinerii permanente a acoperirii suprafeţei cu vegetaţie forestieră. IV.

1. Rezervaţia naturală Peştera cu Apă din Valea Polevii, 3,2 ha, localitatea Şicheviţa, judeţul Caraş-Severin Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Peştera cu Apă din Valea Polevii cuprinde peştera precum şi o suprafaţă de teren de 3,2 hectare, situată la exterior, care face din unitatea amenajistică nr. 36 A, din U.P. VI - Feţele Dunării, Ocolul Silvic Moldova Nouă. Parcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind inclusă şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. IV.
2. Rezervaţia naturală Dăncioanea, 337 ha, localitatea Băuţari, judeţul Caras - Severin Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la borna 400 şi coboară până în Pârâul Modoşul Mic, după care urcă pe pârâul Modoşul Mic până în poiană. De aici, limita închide poiana în rezervaţie, trece pe la borna 220 şi în continuare urmează culmea prin bornele 405, 406, 409, 412, 238 şi 237; Limita estică: porneşte de la borna 237 şi coboară pe o culme prin bornele 244, 240 şi borna 243 ce se află la confluenţa pârâului Bistra cu pârâul Dăncioanea, după care urcă pe Culmea Dăncioanele trecând pe la bornele 228 şi 229 şi în continuare pe Culmea Modoşului la bornele 226 şi 224; Limita sudică: porneşte de la borna 224,.coboară pe o culme până la borna 223 şi de aici, urcă pe un pârâu la bornele 213 şi 221; Limita vestică: porneşte de la borna 221 şi urcă pe o culme până la borna 216 situată pe culmea Scărişoara după care, limita merge pe această culme până la borna
3. Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Dăncioanea cuprinde parcelele şi subparcelele 126 - 130, 173 V, 174 V, 175 ABV, 136 - 141 din UP VIII Bucova, Ocolul Silvic Rusca Montană. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1990, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. IV.
4. Rezervaţia naturală Peştera Exploratorii 85, 15 ha, localitatea iabalcea, judeţul Caraş-Severin Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Peştera Exploratorii 85 cuprinde peştera precum şi suprafaţa de teren de 15,0 hectare, situată la exterior, care face parte din unitatea amenajistică nr. 1A din UP X Comarnic, Ocolul silvic Reşiţa. Parcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1993, fiind inclusă şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. IV.
5. Rezervaţia naturală Pădurea Pleşu, 1.980 ha, localitatea Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin Descrierea limitelor Limita nordică: porneşte de la borna 146, situată pe culmea Nădragului şi continuă pe limita dintre pădure şi păşunea Padeş, la bornele 133, 132, 129 şi
6. De aici, limita urmăreşte culmea ce separă cele două unităţi de producţie (UP. II Pleşu Negri şi UP IV - Stânga Ruschiţa) trecând prin bornele 126, 125 continuă pe Culmea Boului la bornele 114, 110, 96 până la borna 87 situată pe Vârful Boului; Limita estică: porneşte de la borna 87, continuă pe Culmea Cireşului până la borna 74 după care se continuă pe o culme secundară la bornele 75, 82, 81 şi 73; Limita sudică: porneşte de la borna 73 şi urcă pe Valea Pleşu până la borna
7. De aici, continuă pe Dealul Negrii prin bornele 188, 181, 175, 173 şi 171; Limita vestică: porneşte de la borna 171 şi continuă pe Culmea Nădragului la bornele 166,162,147 şi
8. Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Pădurea Pleşu cuprinde parcelele 47 - 106 în suprafaţă de 1980,70 ha din UP II Pleşu Negrii, Ocolul Silvic Rusca Montană. Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1990 fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament IV.
9. Rezervaţia naturală Rusca Montană, 604 ha, localitatea Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin Descrierea limitelor Rezervaţia naturală Rusca Montană cuprinde două trupuri (I şi II). Trupul I, situat în partea de vest a localităţii Rusca Montană este delimitat de: Limita nordică: porneşte de la borna 21 UP: I Pleşu - Cloazar şi merge pe limita dintre pădure şi păşune trecând pe la bornele 17, 16 şi 56; Limita estică: porneşte de la borna 56 şi continuă pe limita dintre păşune şi pădure trecând pe la borna 14, 12, 55 şi 10; Limita sudică: porneşte de la borna 10 pe limita dintre păşune şi pădure prin bornele 11, 10, 13, 18 şi 60; Limita vestică: porneşte de la bornele 60, separă în continuare păşunea de pădure prin bornele 19 şi 20 după care coboară pe o culme până la borna
10. Trupul II, situat în partea de nord - nord vest a localităţii Rusca Montană este delimitat de: Limita nordică: Porneşte de la borna 345 UP V Rusca Montană situată pe Valea Ruschiţa şi continuă la bornele 202, 214, 198 şi 197 după care urcă pe dealul Băniei trecând prin bornele 203, 205 şi
11. De aici, merge pe culme prin bornele 187, 185 şi borna
12. Situată lângă Vârful Bradului şi în continuare la bornele 174, 172 şi
13. Limita estică: Porneşte de la borna 340 şi coboară pe o culme la bornele 159, 138 şi borna
14. Situată la marginea păşunii Spir. De aici limita separă păşunea de pădure trecând prin bornele 142, 342, 165, 156 şi
15. Limita sudică: Porneşte de la borna 155 şi coboară pe culmea Ţapului până la borna 154, după care urmăreşte limita dintre terenurile agricole ale localităţii Rusca Montană şi pădure trecând prin bornele 157 şi
16. Limita vestică: Porneşte de la borna 166 în continuare pe limita dintre terenurile agricole şi pădure trecând prin bornele 169, 184, 192, 194, 195, 199 şi 345 Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Rusca Montană este formată din două trupuri şi cuprinde parcelele 5-9 din UP I Pleşu - Cloazar şi parcelele 83-105 din UP V Rusca Montană, ale Ocolului Silvic Rusca Montană. Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1990, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. IV.
17. Rezervaţia naturală Dealul Cărăula, 123 ha, localitatea Şasea Montană, judeţul Caraş-Severin Descrierea limitelor Limita nordică: urmează o culme secundară de pe Dealul Potocului pe păşune până la intersecţia cu pârâul Chichireg; Limita estică: Urmează cursul pârâului Chichireg până la confluenţa acestuia cu pârâul Bei; Limita sudică: Urmează cursul pârâului Bei până la confluenţa cu râul Nera şi în continuare pe râu până la ieşirea din Cheile Nerei; Limita vestică: Urmează o culme secundară pe Faţa Cărăulii (pe păşune) până pe Dealul Potocului. Descrierea suprafeţei Rezervaţia naturală Dealul Cărăula cuprinde unităţile amenajistice 2A, 2B şi 2 C în suprafaţă de 26,20 ha din UP I, Valea Bei, Ocolul Silvic Şasea Montană, enclavele El şi E2 din interiorul acestor unităţi amenajistice în suprafaţă de 2,6 ha, trupurile de pădure proprietate privată P2 şi P139 în suprafaţă de 5,9 ha şi păşuni în suprafaţă de 89,30 ha. Unităţile amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul
18. Rezervaţia naturală Dealul Cărăula se va alipi la Parcul Naţional Cheile Nerei Beuşniţa. IV.
19. Rezervaţia naturală Ostrovul Şoimul, 20,1 ha, judeţul Călăraşi Descrierea suprafeţei Aria de protecţie specială avifaunistică Ostrovul Şoimul cuprinde insula Ostrov Şoimul şi luciul de apă limitrof insulei format din apele Dunării, până la o adâncime de maxim 4 m variind în funcţie de precipitaţii pe o distantă de 2 m de jur împrejurul insulei (în anii secetoşi adâncimea este de aproximativ 20 cm), face parte din parcela 30, Unitatea de Producţie III, Dervent Parcelele sunt preluate din amenajările forestiere ale Ocolului silvic Călăraşi, Tronsonul Dervent şi Tronsonul Şoimul, din anul
20. IV.
21. Rezervaţia naturală Ostrovul Haralambie, 45 ha, judeţul Călăraşi Descrierea suprafeţei Aria de protecţie specială avifaunistică Ostrovul Haralambie cuprinde insula Ostrov Haralambie şi luciul de apă limitrof insulei format din apele Dunării, până la o adâncime de maxim 4 - 5 m variind funcţie de precipitaţii pe o distanţă de 2 m de jur împrejurul insulei, face parte din parcelele forestiere: 5 - 6 a Unităţii de Producţie I Dunărica, preluate din planurile amenajărilor forestiere ale ocolului Silvic Călăraşi, din anul
22. IV.
23. Rezervaţia naturală Ostrovul Ciocăneşti, 207 ha, în dreptul localităţii Ciocăneşti, judeţul Călăraşi Descrierea suprafeţei Aria de protecţie specială avifaun