(1)Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul II, "Proceduri de comunicaţii", ediţia 2/2016, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa nr. 10 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications" (Telecomunicaţii aeronautice), volumul II, "Communication Procedures" (Proceduri privind comunicaţiile), ed. 6, octombrie 2001, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv amendamentul nr. 89. ...

(2)Standardele şi practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată. ...

(3)Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naţionale, în scopul asigurării desfăşurării traficului în spaţiul aerian naţional, pe rutele aeriene interne şi internaţionale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă. ...

(4)Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât: ... ● Standardele şi practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul, au fost făcute particularizările necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă a acestora (de ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-CNS precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume funcţii/instituţii - ex. autoritatea de stat, autoritatea de supervizare, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc. îi revine responsabilitatea respectivă; ● Notele din textul original au fost introduse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor; ● Au fost introduse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 10 OACI pentru care serviciile CNS din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediţii, de suportul tehnico-operaţional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde şi practici, ca reguli naţionale, este necesară în scopul dezvoltării în continuare a serviciilor CNS şi a sistemului ATM naţional; ● Elaborarea RACR-CNS, volumul II, ediţia 2/2016 a păstrat în cea mai mare măsură acelaşi sistem de numerotare/identificare a capitolelor, secţiunilor, tabelelor şi figurilor faţă de Anexa 10 OACI, volumul II.

(5)Modurile de conformare acceptate pentru cerinţele din RACR-CNS, volumul II, ediţia 2/2016 sunt cele conţinute în manualele procedurale emise de OACI. La elaborarea RACR-CNS vol. II au fost luate de asemenea în considerare şi materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile EUROCONTROL. ... Capitolul 1 Definiţii Toate referinţele la reglementări radio sunt cu privire la reglementările radio publicate de Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (ITU). Reglementările radio sunt modificate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale conferinţelor mondiale pentru radiocomunicaţii ţinute la fiecare doi sau trei ani. Informaţii suplimentare referitoare la procesele ITU aferente utilizării sistemului de frecvenţe radio aeronautice sunt cuprinse în Ghidul privind cerinţele spectrului de frecvenţe radio în aviaţia civilă, care include declaraţia referitoare la politicile aprobate ale OACI (Doc 9718). Atunci când sunt utilizaţi următorii termeni în prezentul volum, aceştia vor avea următoarele înţelesuri, grupaţi pe următoarele subcapitole: 1.1. SERVICII Serviciul aeronautic de radio emisie (broadcast). Un serviciu de radio emisie (broadcast) destinat transmiterii de informaţii privind navigaţia aeriană. Serviciul aeronautic fix (AFS - Aeronautical Fixed Service). Un serviciu de telecomunicaţii între puncte stabilite, fixe, furnizat în primul rând pentru siguranţa navigaţiei aeriene şi pentru funcţionarea cu regularitate, eficienţă şi în mod economic al serviciilor aeriene. Reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN - Aeronautical Fixed Telecommunication Network). Un sistem mondial de circuite aeronautice fixe furnizate, ca parte a serviciului aeronautic fix, pentru schimbul de mesaje şi/sau date digitale între staţiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicaţie similare sau compatibile. Serviciul aeronautic mobil (RR S1.32). Un serviciu mobil între staţiile aeronautice şi staţiile de bord, sau numai între staţiile de bord, la care pot participa şi staţiile mobile de salvare; radiofarurile de urgenţă pentru indicarea poziţiei; pot fi folosite în cadrul acestui serviciu pe frecvenţele de pericolul şi de urgenţă. Serviciul aeronautic mobil (R) (rută) (RR S1.33). Un serviciu mobil aeronautic destinat comunicaţiilor privind siguranţa şi regularitatea zborurilor, în primul rând pe rutele aeriene civile naţionale şi internaţionale. Serviciul aeronautic mobil de comunicaţii prin satelit (RR S1.35). Un serviciu de comunicaţii mobil, prin satelit în cadrul căruia staţiile mobile de sol sunt amplasate la bordul aeronavelor, staţiile de salvare de bord şi radiofarurile de urgenţă pentru indicarea poziţiei, putând fi de asemenea folosite în cadrul acestui serviciu. Serviciul aeronautic mobil de comunicaţii prin satelit (R) (rută) (RR S1.36). Un serviciu aeronautic mobil de comunicaţii prin satelit destinat comunicaţiilor privind siguranţa şi regularitatea zborurilor, în primul rând pe rutele aeriene civile naţionale şi internaţionale. Serviciul aeronautic de radionavigaţie (RR S1.46). Un serviciu de radionavigaţie destinat pentru operarea în condiţii de siguranţă a aeronavelor. Notă: Următoarele reglementări radio sunt citate pentru referinţă şi/sau claritatea înţelegerii definiţiei de mai sus a serviciului aeronautic de radionavigaţie: RR S1.10 radionavigaţie - determinarea prin mijloace radio a unor parametri utilizaţi pentru navigaţie, inclusiv pentru avertizarea de obstacole. RR S1.9 radiolocaţia - metodă de stabilire a poziţiei, vitezei şi/sau alte caracteristici ale unui obiect, sau obţinerea de informaţii cu privire la aceşti parametri, prin utilizarea proprietăţilor de propagare ale undelor radio. Serviciul de telecomunicaţii aeronautice. Un serviciu de telecomunicaţii furnizat în oricare scop aeronautic. Serviciul internaţional de telecomunicaţii. Un serviciu de telecomunicaţii între oficii de telecomunicaţii sau staţii ale diferitelor state, sau între staţii mobile care nu sunt în acelaşi stat sau sunt sub incidenţa unor state diferite. 1.2. STAŢII Staţie radio pentru control de aerodrom. O staţie care asigură radiocomunicaţiile între turnul de control al aerodromului şi staţiile de la bordul aeronavelor sau staţiile aeronautice mobile. Staţie aeronautică fixă. O staţie în cadrul serviciului fix aeronautic. Staţie aeronautică (RR S1.81). O staţie terestră din cadrul serviciului aeronautic mobil. În anumite împrejurări, o staţie aeronautică poate fi amplasată, de exemplu, la bordul unei nave sau pe o platformă maritimă. Staţie de telecomunicaţii aeronautice. O staţie în cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice. Centru de comunicaţii AFTN. O staţie AFTN a cărei funcţie primară este aceea de releu sau de retransmitere a traficului AFTN de la (sau către) un număr de alte staţii AFTN conectate la aceasta. Staţie-destinaţie AFTN. O staţie AFTN căreia îi sunt adresate mesaje şi/sau date digitale pentru procesare în vederea transmiterii către destinatar. Staţie-origine AFTN. O staţie AFTN unde mesajele şi/sau datele digitale sunt acceptate pentru transmisie în cadrul reţelei AFTN. Staţie AFTN. O staţie care face parte din reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN) şi care funcţionează ca atare sub autoritatea administratorului reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice. Staţie radio de control aer-sol. O staţie de telecomunicaţii aeronautice ce are ca responsabilitate primară asigurarea comunicaţiilor privind operarea şi controlul aeronavei într-o zonă dată. Staţie la bordul aeronavei (RR S1.83). O staţie mobilă din cadrul serviciului mobil aeronautic, alta decât staţia mobilă de supravieţuire, amplasată la bordul unei aeronave. Centru de comunicaţii. O staţie aeronautică fixă care transmite prin relee sau retransmite traficul de telecomunicaţii de la (sau către) un număr de alte staţii aeronautice fixe direct conectate la aceasta. Staţie mobilă pentru suprafaţa de mişcare. O staţie din cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice, alta decât o staţie de la bordul aeronavei, destinată a fi utilizată în timpul deplasării sau în timpul opririlor în puncte nespecificate. Staţie de reţea. O staţie aeronautică care face parte dintr-o reţea de radiotelefonie. Radiogoniometrie (RR S1.12). Metoda de determinare a direcţiei unei staţii sau a unui obiect prin utilizarea recepţiei undelor radio. Staţie de radiogoniometrie (RR S1.91). O staţie de radio folosită pentru determinarea direcţiei prin metoda radiogoniometriei. Notă: Aplicaţia aeronautică pentru determinarea radio a direcţiei (radiogoniometrie) se regăseşte în cadrul serviciului aeronautic de radionavigaţie. Staţie obişnuită. O staţie din cele care formează o reţea de radiotelefonie aer-sol pentru navigaţie, folosită în scopul de a comunica cu, sau pentru a intercepta comunicaţii provenind de la aeronave în condiţii normale. Staţie secundară. O staţie aeronautică fixă care poate primi sau transmite mesaje şi/sau date digitale, dar care nu retransmite decât cu excepţia scopului de a servi staţii similare conectate prin aceasta la un centru de comunicaţii. 1.3. METODE DE COMUNICAŢIE Comunicaţie aer-sol. Comunicaţie bidirecţională între aeronavă şi staţii sau amplasamente de pe suprafaţa terestră. Comunicaţie aeronavă-sol. Comunicaţie unidirecţională de la aeronavă către staţii sau amplasamente de pe suprafaţa terestră. Transmisiune oarbă (fără primirea confirmării). O transmisiune de la o staţie la altă staţie în circumstanţe în care comunicaţia bidirecţională nu poate fi stabilită, dar se consideră că staţia apelată poate primi transmisiunea. Radio emisie (broadcast). O transmisiune de informaţii legate de navigaţia aeriană care nu este adresată în mod specific uneia sau mai multor staţii. Duplex. O metodă în care telecomunicaţia între două staţii poate avea loc simultan în ambele direcţii. Comunicaţie sol-aeronavă. Comunicaţie unidirecţională de la staţii sau amplasamente de pe suprafaţa terestră către aeronavă. Comunicaţie aer-aer între piloţi. Comunicaţie bidirecţională pe canalul aer-aer desemnat pentru a permite aeronavelor angajate în zbor peste zone aflate la distanţă sau zone oceanice, aflate în afara razei de acţiune a staţiilor de sol VHF, să facă schimbul de informaţii operaţionale necesare şi să faciliteze soluţionarea problemelor operaţionale. Comunicaţie non-reţea. Comunicaţii prin radiotelefonie efectuate de către o staţie a serviciului aeronautic mobil, alta decât cele care fac parte dintr-o reţea de radiotelefonie. Reţea de radiotelefonie. Un grup de staţii aeronautice de radiotelefonie care operează pe şi supraveghează frecvenţele din acelaşi spectru şi care se susţin reciproc într-o manieră definită pentru a asigura maximum de securitate al comunicaţiilor aer-sol şi diseminarea traficului aer-sol. Readback. O procedură prin care staţia receptoare repetă un mesaj recepţionat sau o parte corespunzătoare din acesta, înapoi către staţia emiţătoare, astfel încât să obţină confirmarea recepţiei corecte. Simplex. O metodă în care telecomunicaţiile dintre două staţii au loc într-o singură direcţie la un moment dat. Telecomunicaţie (RR S1.3). Orice transmisie, emisie radio sau recepţie de semne, semnale, scriere, imagini şi sunete sau informaţii de orice natură prin fir, radio, sisteme optice sau alte sisteme electromagnetice. 1.4. GONIOMETRIE Radioghidaj. Procedura de utilizare a echipamentului de goniometrie al unei staţii radio împreună cu emisia unei alte staţii radio, situaţie în care cel puţin una din staţii este mobilă şi în care staţia mobilă înaintează în mod continuu în direcţia celeilalte staţii. Relevment radio. Unghiul dintre direcţia evidentă a unei surse definite de emisie a undelor electromagnetice şi o direcţie de referinţă, aşa cum este determinată la o staţie de radiogoniometrie. Un relevment real este cel pentru care direcţia de referinţă este cea a Nordului geografic. Un relevment magnetic este cel pentru care direcţia de referinţă este Nordul magnetic. 1.5. SISTEME TELEIMPRIMATOARE Echipament automat de retransmisie (releu). Un teleimprimator instalat ca echipament automat şi care este utilizat pentru a transfera mesajele de la circuitele de intrare spre cele de ieşire. Notă: Acest termen se referă atât la echipamentul complet automat, cât şi la cel semiautomat. Echipament complet automat de retransmisie (releu). Un teleimprimator care execută în mod automat, interpretarea atribuţiei de retransmisie a unui mesaj de intrare şi setarea conexiunilor necesare pentru a realiza retransmisia corespunzătoare, precum şi toate celelalte operaţiuni normale de retransmisie, evitându-se astfel necesitatea intervenţiei unui operator, exceptând intervenţiile în scop de supraveghere. Câmpul mesajului. O zonă alocată din cadrul unui mesaj ce conţine date specifice. Echipament semiautomat de retransmisie (releu). Un teleimprimator care execută interpretarea atribuţiei de retransmisie a unui mesaj de intrare şi setarea conexiunilor necesare pentru a realiza în mod corespunzător retransmisia, dar care necesită intervenţia unui operator, toate celelalte operaţiuni normale de retransmise executându-se în mod automat. Banda de teleimprimator. O bandă pe care datele sunt înregistrate în codul Start- Stop de 5 unităţi, prin perforaţii complete (tip Chad) sau prin perforaţii parţiale (tip Chadless), pentru transmisia prin circuitele pentru teleimprimator. Echipament de retransmisie (releu) cu "bandă perforată" Un teleimprimator la care mesajele sunt recepţionate şi retransmise sub formă de bandă perforată şi la care toate operaţiunile sunt realizate prin intervenţia unui operator. 1.6. Operatori Operator de telecomunicaţii aeronautice. Un operator responsabil pentru funcţionarea uneia sau mai multor staţii în cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice. Operator aerian. Persoana, organizaţia sau întreprinderea angajată în, sau care se oferă a se angaja în operarea aeronavei. 1.7. FRECVENŢE Frecvenţă de bază. Frecvenţa de radiotelefonie alocată unei aeronave ca primă opţiune pentru comunicaţia aer-sol, în cadrul unei reţele de radiotelefonie. Frecvenţă de rezervă. Frecvenţa de radiotelefonie alocată unei aeronave ca opţiune secundară pentru comunicaţia aer-sol, în cadrul unei reţele de radiotelefonie. 1.8. COMUNICAŢII PRIN CANAL DIGITAL DE DATE (Comunicaţii Data Link) Comunicaţii controlor-pilot prin canal digital de date (CPDLC). Un mijloc de comunicaţie între controlor şi pilot, folosind un canal digital de date pentru comunicaţii ATC (Air Traffic Control). Autorizarea furnizării de date. Sistemul terestru desemnat prin care se permite efectuarea unui dialog CPDLC între un pilot şi un controlor responsabil pentru zbor la momentul respectiv. Autorizarea furnizării de date pentru punctele ulterioare de pe traiectorie (în aval). Un sistem de sol desemnat, altul decât cel care furnizează datele curente, prin care pilotul poate contacta o unitate ATC adecvată în scopul primirii unei autorizări condiţionate. Element al unui mesaj cu text liber: Un element al unui mesaj utilizat pentru a transmite informaţia, care nu se conformează niciunui element al unui mesaj standardizat în setul de mesaje CPDLC. Autorizarea succesivă a furnizării datelor. Sistemul de sol astfel desemnat de pentru autorizarea curentă privind datele prin care are loc transferul succesiv al comunicaţiilor şi al controlului. Element al unui mesaj cu text liber preformatat: Un element al unui mesaj cu text liber, care este stocat pentru selecţie în sistemul de bord sau în cel de sol. Element al unui mesaj cu text liber standardizat: Un element al unui mesaj care utilizează un format mesaj text liber definit, ce conţine cuvinte specifice într-o ordine specifică. Notă: Elementele mesajului cu text liber standardizat pot fi introduse manual de către utilizator sau pot fi preformatate. 1.9. DIVERSE Circuit aeronautic fix. Un circuit care face parte din serviciul aeronautic fix (AFS). Circuit al reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice. Un circuit care face parte din reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN). Jurnal de telecomunicaţii aeronautice. Registru al activităţilor unei staţii de telecomunicaţii aeronautice. Raport-aerian. Un raport primit de la o aeronavă aflată în timpul zborului, întocmit în conformitate cu cerinţele privind poziţia aeronavei şi raportarea operaţională şi/sau meteorologică. Notă: Detalii ale formularului AIREP sunt prezentate în documentul AACR Proceduri şi Instrucţiuni de Aeronautică Civilă PIAC-ATS. Altitudine. Distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL). Circuit ATS de vorbire directă. Un circuit telefonic al serviciului aeronautic fix (AFS), pentru schimbul direct de informaţii între unităţile serviciilor de trafic aerian (ATS). Jurnal automat de telecomunicaţii. Înregistrare a activităţilor unei staţii de telecomunicaţii aeronautice efectuată prin mijloace electrice sau mecanice. Nivelul de zbor. O suprafaţă de presiune atmosferică constantă raportată la o valoare de referinţă a presiunii de 1013,2 hectopascali (hPa) şi care este separată de alte suprafeţe de acest fel prin intervale specifice de presiune. Nota 1: Un altimetru barometric este calibrat în concordanţă cu atmosfera standard:

1. a)atunci când fiind fixat la presiunea atmosferică la nivelul mării (QNH), va indica altitudinea; ...
2. b)atunci când fiind fixat la presiunea atmosferică de la nivelul aerodromului (QFE), va indica înălţimea peste punctul de referinţă QFE; ...
3. c)atunci când este fixat la presiunea 1 013,2 hPa, poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor. ... Nota 2: Termenii "înălţime" şi "altitudine", utilizaţi în nota 1 de mai sus, indică înălţimile şi altitudinile barometrice, mai curând decât cele geometrice. Canal de frecvenţă. O porţiune continuă din spectrul de frecvenţe radio corespunzătoare unei transmisii care utilizează o clasă specifică de emisie. Notă: Clasificarea emisiilor şi informaţiilor aferente porţiunii din spectrul de frecvenţe radio corespunzătoare unui tip dat de transmisie (lăţime de bandă), este precizată în reglementările radio ale UIT, articolul S2 şi în anexa S1. Înălţime Distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la un punct de referinţă specificat. Performanţa umană. Capacităţile şi limitările umane cu impact asupra siguranţei şi eficienţei operaţiunilor aeronautice. Indicativ OACI. Un cod de patru litere stabilit în concordanţă cu regulile OACI şi atribuit amplasamentului unei staţii aeronautice fixe. Canal operaţional meteorologic. Un canal al serviciului aeronautic fix (AFS), utilizat pentru schimbul de informaţii meteo aeronautice. Reţea operaţională de telecomunicaţii meteorologice. Un sistem integrat de canale meteorologice operaţionale, făcând parte din serviciul aeronautic fix (AFS), utilizat pentru schimbul de informaţii meteorologice aeronautice între staţiile aeronautice fixe din cadrul reţelei. Notă: "Integrat" trebuie interpretat ca mod de operare necesar pentru a se asigura faptul că informaţia poate fi transmisă şi recepţionată de staţiile din cadrul reţelei, în concordanţă cu orarele prestabilite. NOTAM. O informare distribuită prin intermediul telecomunicaţiilor, ce conţine informaţii privind înfiinţarea, condiţiile sau modificările oricărei facilităţi, serviciu, procedură sau pericol aeronautic, a căror cunoaştere în timp util este esenţială pentru personalul implicat în operaţiunile de zbor. Comunicaţii pentru controlul operaţional. Comunicaţii necesare pentru exercitarea autorităţii asupra iniţierii, continuării, devierii sau încheierii unui zbor având drept scop siguranţa aeronavei şi regularitatea şi eficienţa zborului. Notă: Astfel de comunicaţii sunt necesare în mod obişnuit pentru schimbul de mesaje între aeronavă şi operatorii aerieni. Segment de rută. O rută sau o porţiune de rută pe care se zboară de obicei fără o oprire intermediară. Director de rutare. O listă aflată în centrul de comunicaţii care indică pentru fiecare destinatar, circuitul de ieşire care trebuie utilizat. SNOWTAM. O categorie specială de NOTAM-uri prin care se notifică, într-un format specific, prezenţa sau încetarea condiţiilor de risc datorate zăpezii, gheţii, lapoviţei, sau apei stătătoare asociate cu zăpadă, lapoviţă şi gheaţă pe suprafaţa de manevră. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile: Ministerul Transporturilor (MT). Autoritatea naţională de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă: Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice, în contextul furnizării de servicii de navigaţie aeriană: Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA). Capitolul 2 Prevederi administrative privind Serviciul Internaţional de Telecomunicaţii Aeronautice 2.1. ÎMPĂRŢIREA SERVICIULUI Serviciul internaţional de telecomunicaţii aeronautice trebuie să fie împărţit în patru părţi: 1) serviciul aeronautic fix; ... 2) serviciul aeronautic mobil; ... 3) serviciul aeronautic de radionavigaţie; ... 4) serviciul aeronautic de transmisiuni radio. ... 2.2. TELECOMUNICAŢII - ACCES Toate staţiile de telecomunicaţii aeronautice, inclusiv sistemele terminale şi cele intermediare ale reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN), trebuie să fie protejate împotriva accesului neautorizat direct sau de la distanţă. 2.3. PROGRAMUL DE OPERARE 2.3.1. Administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice trebuie să facă cunoscute programele de operare ale staţiilor şi birourilor serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice aflate sub controlul său, operatorilor de telecomunicaţii aeronautice desemnaţi să primească aceste informaţii şi altor administraţii interesate. 2.3.2. Ori de câte ori este necesar şi aplicabil, administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice trebuie să anunţe orice modificare a programului normal de operare, înainte ca această modificare să fie efectuată, operatorilor de telecomunicaţii aeronautice desemnaţi să primească această informaţie şi altor administraţii interesate. Aceste modificări trebuie să fie de asemenea notificate prin NOTAM, ori de câte ori este necesar. 2.3.3. În cazul în care o staţie a serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice sau un operator aerian solicită o modificare a orelor de lucru ale altei staţii, o astfel de schimbare trebuie să fie solicitată cât mai repede posibil, după ce este cunoscută necesitatea respectivei modificări. Staţia sau operatorul aerian, care solicită modificarea trebuie să fie informat cât mai repede posibil, cu privire la rezultatul solicitării făcute. 2.4. SUPERVIZAREA 2.4.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile a desemnat autoritatea naţională de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, responsabilă pentru asigurarea supervizării serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice, în conformitate cu procedurile cuprinse în prezenta reglementare. 2.4.2. Încălcările ocazionale ale procedurilor cuprinse în prezentul document, atunci când nu sunt grave, trebuie să fie soluţionate imediat prin comunicare directă între părţile interesate, fie prin corespondenţă sau contact personal. 2.4.3. Atunci când o staţie comite încălcări grave sau repetate, aceste încălcări trebuie să fie expuse de către administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice care le detectează, autorităţii desemnate în art. 2.4.1. din statul de care aparţine staţia respectivă,. 2.4.4. Autoritatea desemnată conform art. 2.4.1. trebuie să facă schimb de informaţii cu alte autorităţi desemnate pe plan internaţional, cu privire la radionavigaţie, operare şi întreţinere, transmisii neobişnuite, performanţele sistemelor de comunicaţie etc. 2.5. TRANSMISII INUTILE Autoritatea naţională supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă trebuie să se asigure că nu au loc, în mod deliberat, prin oricare staţie de pe teritoriul naţional, transmisii de semnale de tip mesaj sau date, care nu sunt necesare sau care sunt anonime. 2.6. INTERFERENŢE Pentru a evita orice interferenţe, administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice, înainte de a autoriza teste şi experimente în staţii, trebuie să recomande luarea tuturor măsurilor posibile de precauţie, cum ar fi alegerea frecvenţei, a intervalului orar şi reducerea sau suprimarea radiaţiei (dacă acest lucru este posibil). Orice interferenţă ce rezultă în urma testelor şi experimentelor trebuie să fie eliminată cât mai repede posibil. Capitolul 3 Proceduri generale pentru Serviciul Internaţional de Telecomunicaţii Aeronautice 3.1. GENERALITĂŢI Procedurile prezentate în acest capitol au caracter general şi trebuie să fie aplicate, acolo unde este cazul, şi altor capitole din această reglementare. Notă: Proceduri detaliate, aplicabile în special serviciului ce prezintă interes, sunt incluse în capitolele 4, 5, 6, 7 şi 8. 3.2. PRELUNGIREA PROGRAMULUI DE OPERARE ŞI OPRIREA STAŢIILOR 3.2.1. Staţiile serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice trebuie să-şi prelungească programul normal de operare, în urma unor cereri pentru furnizarea traficului necesar operaţiunilor de zbor. 3.2.2. Înainte de a fi oprită, o staţie trebuie să notifice intenţia sa tuturor celorlalte staţii cu care are comunicaţie directă, să confirme că o prelungire a programului de operare nu este solicitată şi să specifice timpul când aceasta va fi repornită, dacă acesta este altul decât acela din programul de operare. 3.2.3. Atunci când lucrează în mod regulat într-o reţea, într-un circuit comun, o staţie trebuie să notifice intenţia de oprire, atât staţiei de control, dacă există, cât şi tuturor celorlalte staţii ce fac parte din reţea. Aceasta trebuie să asculte traficul timp de două minute şi dacă nu a primit nici un apel în această perioadă atunci ea poate fi oprită, . 3.2.4. Staţiile, altele decât cele cu operare continuă, implicate sau care se aşteaptă să fie implicate în situaţii de pericol, de urgenţă, interferenţă şi/sau interceptare de trafic, trebuie să-şi prelungească programul normal de operare, pentru a asigura suportul necesar acestor comunicaţii. 3.3. ACCEPTAREA, TRANSMISIA ŞI LIVRAREA MESAJELOR 3.3.1. Numai acele mesaje care provin din categoriile specificate la 4.4.1.1 trebuie să fie acceptate pentru transmitere de către serviciul de telecomunicaţii aeronautice. 3.3.1.1. Responsabilitatea pentru acceptarea unui mesaj revine staţiei la care a fost depus mesajul de transmis. 3.3.1.2. Odată ce un mesaj este considerat acceptabil, acesta trebuie să fie transmis, retransmis sau livrat, în conformitate cu clasa de prioritate şi fără discriminare sau întârziere nejustificată. 3.3.1.3. Administratorul unei staţii prin intermediul căreia un mesaj este retransmis, trebuie să prezinte la o dată ulterioară administratorului staţiei care acceptă mesajul, orice mesaj care este considerat inacceptabil. 3.3.2. Numai mesajele pentru staţiile care fac parte din serviciul de telecomunicaţii aeronautice trebuie să fie acceptate pentru transmisie, cu excepţia situaţiilor în care au fost încheiate acorduri speciale, supervizate de autoritatea naţională supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă implicată. 3.3.2.1. Acceptarea ca mesaj unitar a unui mesaj pregătit pentru două sau mai multe adrese, fie de la o staţie, fie de la mai multe staţii, trebuie să fie permisă, potrivit celor specificate în paragraful 4.4.3.1.2.3. 3.3.3. Mesajele transmise pentru operatorii aerieni trebuie să fie acceptate doar dacă sunt înmânate staţiei de telecomunicaţii, în forma stabilită de aceasta, de către un reprezentant autorizat al operatorului sau atunci când sunt recepţionate de la acel operator printr-un circuit autorizat. 3.3.4. Pentru fiecare staţie a serviciului de telecomunicaţii aeronautice de la care sunt transmise mesaje către unul sau mai mulţi operatori aerieni, trebuie să fie stabilit un singur birou pentru fiecare operator aerian, printr-un acord între operatorul de telecomunicaţii aeronautice şi operatorul aerian implicat. 3.3.5. Staţiile serviciului internaţional de telecomunicaţii aeronautice sunt responsabile pentru transmiterea mesajelor la adresele din interiorul limitelor aerodromului/aerodromurilor deservite de către staţia respectivă iar dincolo de aceste limite, numai la acele adrese care sunt stabilite prin acorduri speciale cu administraţiile implicate. 3.3.6. Mesajele trebuie să fie predate sub forma unor înregistrări scrise sau sub alte forme ce asigură stocarea permanentă, aşa cum sunt stabilite de administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice. 3.3.6.1. Când pentru transmiterea mesajelor sunt utilizate telefoane sau difuzoare, fără posibilităţi de înregistrare, pentru confirmarea transmiterii acestora trebuie să fie furnizată, cât mai curând posibil, o copie scrisă. 3.3.7. Mesajele care sunt iniţiate în cadrul serviciul aeronautic mobil de o aeronavă aflată în zbor şi care necesită transmiterea prin reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice, trebuie să fie reprocesate, pentru livrarea efectivă, de către staţia de telecomunicaţii aeronautice în formatul de mesaj specificat la 4.4.2, înainte de transmiterea prin circuite AFTN. 3.3.7.1. Mesajele iniţiate în cadrul în serviciul aeronautic mobil de către o aeronavă aflată în zbor şi care necesită transmisia prin serviciul fix aeronautic, altul decât circuitele AFTN, trebuie să fie de asemenea reprocesate prin staţia de telecomunicaţii aeronautice în formatul de mesaj specificat la 4.4.2, cu excepţia situaţiei în care, conform prevederilor specificate la 3.3.5, există alte acorduri stabilite anterior între operatorul de telecomunicaţii aeronautice şi agenţia operatorului aerian, implicat în distribuirea predeterminată a mesajelor de la aeronave. 3.3.7.2. Mesajele (inclusiv rapoartele din zbor) fără adresă specifică, ce conţin informaţii meteorologice recepţionate de la o aeronavă aflată în zbor, trebuie să fie transmise mai departe, fără întârziere, biroului meteorologic asociat punctului de recepţie. 3.3.7.3. Mesajele (inclusiv rapoartele din zbor) fără adresă specifică, ce conţin informaţii privind serviciile de trafic aerian, recepţionate de la o aeronavă aflată în zbor, trebuie să fie transmise mai departe, fără întârziere, unităţii ATS asociate staţiei de comunicaţii care recepţionează mesajul. 3.3.7.4. Proceduri pentru servicii de navigaţie aeriană (PANS - Procedures for Air Navigation Services). - Atunci când se înregistrează textul rapoartelor din zbor în format AIREP, trebuie să fie utilizate, în acest scop, ori de câte ori este posibil, convenţiile aprobate de către OACI privind datele. Notă: Prevederile privind conţinutul rapoartelor din zbor, inclusiv convenţiile privind datele precum şi ordinea şi forma în care sunt transmise elementele acestor rapoarte de către staţiile aeronavelor, înregistrate şi retransmise de staţiile aeronautice, sunt conţinute în Procedurile şi Instrucţiunile de Aeronautică Civilă PIAC-ATS. 3.3.7.5. Proceduri pentru servicii de navigaţie aeriană. - Atunci când rapoartele din zbor în forma AIREP sunt retransmise prin telegrafie (inclusiv prin teleimprimare), textul transmis trebuie să fie înregistrat, în conformitate cu 3.3.7.4. 3.4. SISTEMUL DE TIMP 3.4.1. Timpul universal coordonat (UTC) trebuie să fie utilizat de toate staţiile din serviciile de telecomunicaţii aeronautice. Miezul nopţii trebuie să fie indicat prin 2400 pentru sfârşitul zilei şi 0000 pentru începutul zilei. 3.4.2. Un grup dată-timp trebuie să fie alcătuit din şase cifre, primele două cifre reprezentând numărul lunii şi ultimele patru cifre, orele şi minutele UTC. 3.5. ÎNREGISTRAREA COMUNICAŢIILOR 3.5.1. Generalităţi 3.5.1.1. Un jurnal de telecomunicaţii, scris sau automat, trebuie să fie ţinut în fiecare staţie a serviciului de telecomunicaţii aeronautice, exceptând staţia de la bordul aeronavei, care utilizează radiotelefonia pentru comunicaţia directă cu o staţie aeronautică, pentru care nu este necesară ţinerea unui registru de telecomunicaţii. Notă: Jurnalul de telecomunicaţii va servi ca o asigurare, în cazul când activităţile de supraveghere ale operatorului trebuie să fie investigate. El poate fi solicitat ca dovadă legală. 3.5.1.1.1. Staţiile aeronautice trebuie să înregistreze mesajele în momentul recepţiei acestora, cu excepţia situaţiei în care, în timpul unei situaţii de urgenţă, înregistrarea manuală continuă ar produce întârzieri în comunicaţii. În acest caz, înregistrarea mesajelor poate fi întreruptă temporar, dar trebuie completată cât mai curând posibil. Notă: În cazul radiotelefoniei, este de dorit să se asigure înregistrarea de voce pe perioada întreruperii înregistrării manuale. 3.5.1.1.2. Atunci când o înregistrare stocată de o staţie de la bordul aeronavei, într-un jurnal de radiotelefonie sau în altă parte, se referă la comunicaţii în caz de pericol, interferenţe, sau întreruperea comunicaţiilor, aceasta trebuie să fie asociată cu informaţia privind timpul, poziţia şi altitudinea aeronavei. 3.5.1.2. În jurnalele scrise, înregistrările trebuie să fie făcute numai de operatorii aflaţi în timpul serviciului, exceptând persoanele care deţin date pertinente despre înregistrări şi care pot certifica în jurnale, exactitatea înregistrărilor făcute de către operator. 3.5.1.3. Toate înregistrările trebuie să fie complete, clare, corecte şi inteligibile. În jurnal nu trebuie să fie făcute semne inutile sau adnotări/comentarii. 3.5.1.4. În jurnalele scrise, orice corecţie necesară trebuie să fie făcută numai de către persoana care a făcut înregistrarea iniţială. Corecţia trebuie să fie realizată prin trasarea sau prin tastarea/baterea la maşină a unei singure linii peste înregistrarea incorectă, certificând pe aceasta timpul şi data efectuării corecturii. Înregistrarea corectă trebuie să fie făcută pe următorul rând după ultima înregistrare. 3.5.1.5. Jurnalele de telecomunicaţii, scrise sau automate, trebuie să fie stocate pe o perioadă de timp de cel puţin treizeci de zile. Când jurnalele sunt relevante pentru anchete sau investigaţii, ele trebuie să fie menţinute pentru perioade mai lungi, până când este evident că ele nu vor mai fi necesare. 3.5.1.6. Următoarele informaţii trebuie să fie introduse în jurnalele scrise:
4. a)numele agenţiei care operează staţia; ...
5. b)indicativul staţiei; ...
6. c)data; ...
7. d)ora de pornire şi oprire a staţiei; ...
8. e)semnătura fiecărui operator, cu timpul la care operatorul a început şi a terminat serviciul; ...
9. f)frecvenţele care sunt protejate şi tipul de supraveghere (continuă sau după un program), pentru fiecare frecvenţă; ...
10. g)o înregistrare a fiecărei comunicaţii, transmisie de test sau tentativă de comunicaţie, care să arate textul comunicaţiei, timpul de încheiere al comunicaţiei, staţiile cu care s-a luat legătura şi frecvenţa utilizată, cu excepţia staţiilor mecanice intermediare de retransmisie, pentru care prevederile acestui paragraf nu sunt necesare a fi aplicate. Textul comunicaţiei poate fi omis din jurnal atunci când copiile mesajelor gestionate sunt disponibile şi fac parte din jurnal; ...
11. h)toate comunicaţiile în caz de pericol şi acţiunile întreprinse; ...
12. i)o scurtă descriere a condiţiilor şi dificultăţilor de comunicaţie, inclusiv interferenţele. Asemenea înregistrări trebuie să conţină, acolo unde este posibil, momentul apariţiei interferenţei, caracterul, frecvenţa radio şi identificarea semnalului care a produs interferenţa; ...
13. j)o scurtă descriere a întreruperii comunicaţiilor, datorită cedării echipamentului sau altor defecţiuni, specificând durata întreruperii şi acţiunile întreprinse; ...
14. k)acele informaţii suplimentare, care sunt considerate de operator ca fiind importante ca înregistrări în jurnalul de operare al staţiei. ... 3.6. STABILIREA RADIOCOMUNICAŢIEI 3.6.1. Toate staţiile trebuie să răspundă apelurilor adresate lor de către alte staţii din cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice şi trebuie să efectueze comunicaţii la cerere. 3.6.2. Toate staţiile trebuie să emită la puterea minimă necesară pentru asigurarea unui serviciu satisfăcător. 3.7. UTILIZAREA ABREVIERILOR ŞI CODURILOR 3.7.1. Abrevierile şi codurile trebuie să fie utilizate în serviciul internaţional de telecomunicaţii aeronautice ori de câte ori ele sunt adecvate, iar utilizarea acestora scurtează şi înlesneşte comunicaţia. 3.7.1.1. Atunci când abrevierile şi codurile, altele decât cele aprobate de OACI, sunt conţinute în textul mesajelor, iniţiatorul trebuie să pună la dispoziţia staţiei de telecomunicaţii aeronautice care acceptă mesajul pentru transmitere, decodificarea pentru codurile şi abrevierile folosite, dacă i se solicită acest lucru. Notă: Utilizarea abrevierilor şi codurilor aprobate de OACI acolo unde este adecvat - de exemplu, cele conţinute în PANS - ABC (Doc. 8400) - înlătură necesitatea aplicării prevederilor specificate la 3.7.1.1. 3.8. ANULAREA MESAJELOR Mesajele trebuie să fie anulate de către o staţie de telecomunicaţii, numai atunci când anularea este autorizată de iniţiatorul mesajului. Capitolul 4 Serviciul Aeronautic Fix (AFS) 4.1. GENERALITĂŢI 4.1.1. Serviciul aeronautic fix cuprinde următoarele sisteme şi aplicaţii care sunt utilizate pentru comunicaţiile sol-sol (punct la punct şi/sau punct - multipunct), în serviciul internaţional de telecomunicaţii aeronautice:
15. a)circuitele şi reţelele ATS de voce; ...
16. b)circuitele meteorologice operaţionale, reţele şi sisteme de transmisie prin radio; ...
17. c)reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice (AFTN); ...
18. d)reţeaua comună OACI pentru schimbul de date (CIDIN); ...
19. e)serviciile de gestionare a mesajelor din cadrul serviciilor de trafic aerian; ...
20. f)comunicaţiile între centre (ICC); ... Nota 1: Prevederile referitoare la comunicaţiile ATS de voce sunt conţinute în 4.2. Nota 2: Prevederile referitoare la canalele meteorologice operaţionale şi reţelele operaţionale de telecomunicaţii meteorologice sunt conţinute în 4.3. Nota 3: Reţeaua AFTN furnizează un serviciu de stocare şi transmitere a mesajelor text, în formatele ITA-2 sau IA-5, utilizând proceduri orientate la nivel de caracter. Prevederile referitoare la reţeaua AFTN sunt conţinute în 4.4. Nota 4: Reţeaua CIDIN asigură un serviciu de transport comun pentru transmiterea mesajelor binare sau text, ca suport în aplicaţiile AFTN sau OPMET. Prevederile procedurale referitoare la CIDIN sunt conţinute în 4.5. Nota 5: Aplicaţia serviciului de gestionare a transmiterii mesajelor ATS (ATSMHS) permite schimbarea mesajelor ATS între utilizatorii serviciului de comunicaţii prin internet (ICS) al reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN). Prevederile procedurale referitoare la schimbul de mesaje ATS sunt conţinute în 4.6. Nota 6: Aplicaţiile pentru comunicaţii între centre permit schimbul de informaţii între unităţile ATS prin serviciul de comunicaţii prin internet (ICS) al reţelei de telecomunicaţii aeronautice (ATN), în sprijinul notificării, coordonării, transferului controlului, planificării zborului, managementului spaţiului aerian şi managementului fluxurilor de trafic aerian. Prevederile procedurale referitoare la comunicaţiile între centre sunt conţinute în 4.7. Nota 7: Reţeaua de telecomunicaţii aeronautice, prin aplicaţiile sale ATSMHS şi ICC, permite tranziţia utilizatorilor şi sistemelor AFTN şi CIDIN existente în arhitectura ATN. 4.1.2. Materialul permis în mesajele AFS Notă: Prevederile conţinute în 4.1.2 nu se aplică comunicaţiilor ATS de voce. 4.1.2.1. Următoarele caractere sunt permise în mesajele text: Litere: ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ Cifre: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 Alte semne: - (cratima) ? (semnul întrebării) : (două puncte) ( (paranteză deschisă) ) (paranteză închisă) . (punct sau punct zecimal) , (virgulă) ' (apostrof) = (cratimă dublă sau semnul egal) / (linie oblică, per) + (semnul plus) Alte caractere faţă de cele listate mai sus nu trebuie să fie utilizate în mesaje decât dacă sunt absolut necesare pentru înţelegerea textului. Atunci când sunt utilizate, ele trebuie să fie scrise în întregime, caracter cu caracter. 4.1.2.2. Pentru schimbul de mesaje prin circuitele echipamentelor de teleimprimare (telex), sunt permise următoarele semnale ale ITA-2: Semnalele nr. 1 până la 3 - în modurile literă şi cifră Semnalul nr. 4 - numai în modul literă Semnalul nr. 5 - în modurile literă şi cifră Semnalele nr. 6 până la 8 - numai în modul literă Semnalul nr. 9 - în modurile literă şi cifră Semnalul nr. 10 - numai în modul literă Semnalele nr. 11 până la 31 - în modurile literă şi cifră Nota 1: Modul literă şi modul cifră trebuie să fie înţelese ca fiind moduri de lucru care au fost selectate înainte de recepţia semnalului (toate caracterele ce vor fi recepţionate vor fi interpretate fie numai ca litere, fie numai ca cifre). Nota 2: Atunci când sunt utilizate oricare din semnalele de mai sus, trebuie să se ţină seama, printre altele, de prevederile specificate la 4.4.5.3. Nota 3: Prevederile anterioare menţionate în 4.1.2.2 nu au scopul de a împiedica utilizarea:
21. a)modului de lucru cifră, pentru semnalele nr. 6, 7 şi 8, în cazul în care există acorduri bilaterale în acest sens între statele care au staţii de telecomunicaţii direct conectate între ele; ...
22. b)modului de lucru cifră, pentru semnalul nr. 10, ca alarmă de prioritate (a se vedea 4.4.4.3); ...
23. c)modului de lucru cifră, pentru semnalul nr. 4, dar numai pentru scopuri operaţionale şi nu ca parte a unui mesaj. ... 4.1.2.3. Pentru schimbul de mesaje prin circuitele echipamentelor de teleimprimare (telex), sunt permise următoarele caractere ale IA-5: - caracterele 0/1 până la 0/3, 0/7 - în alarma de prioritate (a se vedea 4.4.15.2.2.5), caracterele 0/10, 0/11 - în secvenţa terminală (a se vedea 4.4.15.3.12.1) şi caracterul 0/13; - caracterele 2/0, 2/7 până la 2/9 şi caracterele 2/11 până la 2/15; - caracterele 3/0 până la 3/10, 3/13, 3/15; - caracterele 4/1 până la 4/15; - caracterele 5/0 până la 5/10; - caracterul 7/15. Notă: Prevederile anterioare specificate la 4.1.2.3 nu au scopul de a împiedica utilizarea întregului IA-5, în cazul în care există acorduri în acest sens între administratorii reţelelor fixe de telecomunicaţii aeronautice implicaţi. 4.1.2.4. Cifrele române nu trebuie să fie utilizate. Dacă iniţiatorul unui mesaj doreşte ca destinatarul să fie informat de intenţia de utilizare a cifrelor române, acestea trebuie să fie scrise cu cifre arabe, precedate de cuvântul "ROMAN". 4.1.2.5. Mesajele care utilizează codul ITA-2 nu trebuie să conţină: 1) nici o secvenţă neîntreruptă a semnalelor nr. 26, 3, 26 şi 3 (în modurile de lucru literă şi cifră), în ordinea specificată, alta decât secvenţa din antetul mesajului, în conformitate cu cele specificate la 4.4.2.1.1 şi ... 2) nici o secvenţă neîntreruptă de patru semnale nr. 14 (în modurile de lucru literă şi cifră), alta decât secvenţa de la sfârşitul mesajului, în conformitate cu cele specificate la 4.4.6.1. ... 4.1.2.6. Mesajele care utilizează IA-5 nu trebuie să conţină: 1) caracterul 0/1 (SOH), altul decât cel din antetul mesajului, în conformitate cu cele specificate la 4.4.15.1.1 a); ... 2) caracterul 0/2 (STX), altul decât cel din linia de origine, în conformitate cu cele specificate la 4.4.15.2.2.7; ... 3) caracterul 0/3 (ETX), altul decât cel de la sfârşitul mesajului, în conformitate cu cele specificate la 4.4.15.3.12.1; ... 4) nici o secvenţă neîntreruptă de caractere 5/10, 4/3, 5/10, 4/3 în această ordine (ZCZC); ... 5) nici o secvenţă neîntreruptă de caractere 2/11, 3/10, 2/11, 3/10 în această ordine (+:+:); ... 6) nici o secvenţă neîntreruptă formată din 4 caractere 4/14 (NNNN); şi ... 7) nici o secvenţă neîntreruptă formată din 4 caractere 2/12 (,,,,). ... 4.1.2.7. Textul mesajelor trebuie să fie conceput în limbaj uzual sau folosind abrevieri şi coduri, în conformitate cu cele specificate la 3.7. Iniţiatorul trebuie să evite utilizarea limbajului uzual atunci când se poate reduce lungimea textului folosind abrevieri şi coduri corespunzătoare. Nu trebuie să fie utilizate cuvintele şi expresiile care nu sunt esenţiale, cum ar fi expresiile de politeţe. 4.1.2.8. Dacă iniţiatorul unui mesaj doreşte transmiterea funcţiilor de aliniere [< ≡] în anumite locuri, în textului mesajului (a se vedea 4.4.5.3 şi 4.4.15.3.6), secvenţa [< ≡] trebuie să fie scrisă în fiecare din acele locuri. 4.2. CIRCUITELE ATS DE VOCE Notă: Prevederile referitoare la comunicaţiile ATS de voce sunt cuprinse în Capitolul 6 al Reglementării aeronautice civile române RACR-RA (Regulile aerului). 4.3. CANALELE METEOROLOGICE OPERAŢIONALE ŞI REŢELELE DE TELECOMUNICAŢII METEOROLOGICE OPERAŢIONALE Procedurile privind canalele meteorologice operaţionale şi cele privind reţelele de telecomunicaţii meteorologice operaţionale trebuie să fie compatibile cu procedurile aferente reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice (AFTN). Notă: Termenul "compatibil" trebuie să fie interpretat ca un mod de operare care asigură faptul că informaţiile schimbate prin intermediul canalelor meteorologice operaţionale pot fi schimbate de asemenea prin intermediul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice, fără a avea un efect negativ asupra funcţionării reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice şi invers. 4.4. REŢEAUA FIXĂ DE TELECOMUNICAŢII AERONAUTICE (AFTN) 4.4.1. Generalităţi 4.4.1.1. Categorii de mesaje. Referitor la prevederile din subcapitolul 3.3, următoarele categorii de mesaje sunt gestionate prin intermediul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice:
24. a)mesajele de pericol; ...
25. b)mesajele pentru situaţii de urgenţă; ...
26. c)mesajele privind siguranţa zborului. ...
27. d)mesajele meteorologice; ...
28. e)mesajele privind regularitatea zborului; ...
29. f)mesajele serviciilor de informare aeronautică (AIS); ...
30. g)mesajele aeronautice administrative; ...
31. h)mesajele de serviciu. ... 4.4.1.1.1. Mesajele de pericol (indicator de prioritate SS). Această categorie de mesaje trebuie să cuprindă mesajele transmise de staţiile mobile care raportează faptul că acestea sunt ameninţate de pericole grave şi iminente precum şi toate mesajele care se referă la asistenţa imediată solicitată de staţiile mobile aflate în pericol. 4.4.1.1.2. Mesajele de urgenţă (indicator de prioritate DD). Această categorie trebuie să cuprindă mesajele referitoare la siguranţa unei nave, aeronave sau a unor vehicule sau persoane aflate la bord sau în raza vizuală. 4.4.1.1.3. Prin mesaje de siguranţă a zborului (indicator de prioritate FF) se înţeleg:
32. a)mesajele de mişcare şi control, aşa cum sunt ele definite în documentul AACR Proceduri şi Instrucţiuni de Aeronautică Civilă PIAC-ATS, capitolul 11; ...
33. b)mesajele ce provin de la un operator aerian ce supraveghează aeronava aflată în zbor sau care se pregăteşte de decolare; ...
34. c)mesajele meteorologice, limitate la informaţiile SIGMET, rapoartele speciale din zbor, mesajele AIRMET, informaţiile de avertizare privind cenuşa vulcanică şi uraganele şi actualizările prognozelor meteo. ... 4.4.1.1.4. Prin mesaje meteorologice (indicator de prioritate GG) se înţeleg:
35. a)mesajele cu privire la prognoza meteo, de exemplu cele pentru zonele terminale de aerodrom (TAF), previziuni zonale şi de rută; ...
36. b)mesajele cuprinzând observaţii şi rapoarte, de exemplu METAR, SPECI. ... 4.4.1.1.5. Prin mesaje privind regularitatea zborurilor (indicator de prioritate GG) se înţeleg:
37. a)mesajele privind încărcarea aeronavelor, necesare pentru calculul greutăţii şi al centrajului; ...
38. b)mesajele privind schimbările în programele de operare ale aeronavelor; ...
39. c)mesajele privind serviciile legate de aeronavă; ...
40. d)mesajele privind schimbările în cerinţele colective pentru pasageri, echipaj şi cargo, datorate devierii de la programul normal de operare; ...
41. e)mesajele privind aterizările cu caracter neuzual; ...
42. f)mesajele pentru serviciile de navigaţie aeriană privind pregătirile dinaintea zborului şi serviciile operaţionale pentru zborurile neregulate ale aeronavelor, de exemplu cererile de survol; ...
43. g)mesajele ce provin de la operatorii aerieni, care comunică o sosire sau o plecare a unei aeronave; ...
44. h)mesajele cu privire la piese şi materiale solicitate urgent pentru operarea unei aeronave. ... 4.4.1.1.6. Mesajele pentru serviciul de informare aeronautică (AIS) (indicator de prioritate GG) trebuie să conţină:
45. a)mesajele cu privire la NOTAM-uri; ...
46. b)mesajele cu privire la SNOWTAM-uri. ... 4.4.1.1.7. Mesajele aeronautice administrative (indicator de prioritate KK) trebuie să conţină:
47. a)mesajele privind operarea sau întreţinerea facilităţilor prevăzute pentru siguranţa sau regularitatea operaţiunilor aeriene; ...
48. b)mesajele privind funcţionarea serviciilor de telecomunicaţii aeronautice; ...
49. c)mesajele schimbate între autorităţile aeronautice civile referitoare la serviciile aeronautice. ... 4.4.1.1.8. Mesajele prin care se solicită informaţii trebuie să aibă acelaşi indicator de prioritate ca şi categoria mesajului solicitat, excepţie făcând cazul în care un indicator de prioritate mai mare este justificat pentru siguranţa zborului. 4.4.1.1.9. Mesajele de serviciu (având indicator de prioritate corespunzător). Această categorie trebuie să conţină mesajele care sunt transmise de staţiile aeronautice fixe cu scopul obţinerii informaţiilor sau verificării altor mesaje care par a fi transmise incorect de către serviciul aeronautic fix, confirmându-se numerele secvenţelor canalului, etc. 4.4.1.1.9.1. Mesajele de serviciu trebuie să fie elaborate în formatul specificat la 4.4.2 sau 4.4.15. La aplicarea prevederilor specificate la 4.4.3.1.2 sau la 4.4.15.2.1.3, pentru mesajele de serviciu adresate unei staţii fixe aeronautice, identificată numai printr-un indicativ de amplasament, acest indicativ trebuie să fie urmat imediat de către indicativul OACI de trei litere, YFY, urmat de o a 8-a literă corespunzătoare. 4.4.1.1.9.2. Mesajelor de serviciu trebuie să li se aloce indicatorul de prioritate corespunzător. 4.4.1.1.9.2.1. Când mesajele de serviciu se referă la mesajele transmise anterior, indicatorul de prioritate alocat trebuie să fie cel utilizat pentru mesajul/mesajele la care se referă. 4.4.1.1.9.3. Mesajele de serviciu care corectează erori de transmisie trebuie să fie transmise tuturor destinatarilor care au recepţionat transmisia incorectă. 4.4.1.1.9.4. Un răspuns la un mesaj de serviciu trebuie să fie transmis staţiei care a transmis mesajul iniţial de serviciu. 4.4.1.1.9.5. Textul tuturor mesajelor de serviciu trebuie să fie cât mai concis posibil. 4.4.1.1.9.6. Un mesaj de serviciu, altul decât acela care notifică recepţionarea mesajelor SS, trebuie să fie identificat în continuare, prin utilizarea abreviaţiei SVC ca prim element al textului. 4.4.1.1.9.7. Atunci când un mesaj de serviciu se referă la un mesaj tratat anterior, referirea la mesajul precedent trebuie să fie făcută prin utilizarea indicatorului de transmisie corespunzător (a se vedea 4.4.2.1.1
50. b)şi 4.4.15.1.1
51. b)sau a timpului de completare şi grupurilor de indicative ale iniţiatorului (a se vedea 4.4.4 şi 4.4.15.2.2) care identifică mesajul menţionat. 4.4.1.2. Ordinea de prioritate. 4.4.1.2.1. Ordinea de prioritate pentru transmisia mesajelor în reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice trebuie să fie următoarea: 1 SS 2 DD,FF 3 GG,KK 4.4.1.2.2. Mesajele care au acelaşi indicator de prioritate trebuie să fie transmise în ordinea în care ele sunt recepţionate. 4.4.1.3. Rutarea (dirijarea) mesajelor 4.4.1.3.1. Toate comunicaţiile trebuie să fie dirijate prin cea mai rapidă rută disponibilă, pentru transmiterea eficientă la adresa de destinaţie. 4.4.1.3.2. Atunci când este necesar, trebuie să fie făcute configurări prestabilite pentru rerutare (redirijare), în scopul măririi vitezei traficului de comunicaţii. Fiecare centru de comunicaţii trebuie să aibă lista rutărilor posibile, acceptate de administratorul reţelei fixe de telecomunicaţii aeronautice care le operează şi le utilizează în caz de necesitate. 4.4.1.3.2.1. Rerutarea trebuie să fie iniţiată: 1) într-un centru de comunicaţii complet automatizat: ...
52. a)imediat după detectarea întreruperii circuitului, atunci când traficul trebuie redirijat printr-un centru de comunicaţii complet automatizat; ...
53. b)într-un interval de 10 minute după detectarea întreruperii circuitului, când traficul trebuie redirijat printr-un centru de comunicaţii care nu este complet automatizat; ... 2) într-un centru de comunicaţii care nu este complet automatizat, la 10 minute după detectarea întreruperii circuitului. ... Notificarea mesajelor de serviciu legată de cerinţa de rerutare, trebuie făcută în cazul în care nu există acorduri prestabilite bilaterale sau multilaterale. 4.4.1.3.3. În situaţia în care este evidentă imposibilitatea desfăşurării traficului în cadrul serviciului aeronautic fix într-un interval rezonabil de timp sau când traficul staţiei la care a fost depus mesajul iniţiatorulului este blocat, acesta trebuie să fie consultat cu privire la acţiunile ce trebuie întreprinse, cu excepţia situaţiilor în care:
54. a)a fost stabilit altfel între staţia implicată şi iniţiator; sau ...
55. b)există acorduri prin care traficul întârziat este redirijat în mod automat prin serviciile de telecomunicaţii comerciale, fără să mai fie notificat iniţiatorul. ... Notă: Expresia "perioadă rezonabilă" înseamnă o perioadă de timp în care este evidentă probabilitatea ca traficul de mesaje să nu ajungă la destinatar în intervalul fix de tranzit aplicabil categoriei respective de trafic sau oricărei perioade de timp prestabilite, acceptată de iniţiator şi de staţia de telecomunicaţii implicată. 4.4.1.4. Supervizarea traficului de mesaje. 4.4.1.4.1. Continuitatea traficului de mesaje. Staţia receptoare trebuie să verifice indicatorii mesajelor recepţionate pentru a asigura succesiunea corectă a numerelor de ordine pentru toate mesajele recepţionate prin canalul respectiv. 4.4.1.4.1.1. Atunci când staţia de recepţie detectează că unul sau mai multe numere ale secvenţei de canal lipsesc, trebuie să trimită un mesaj de serviciu complet (a se vedea 4.4.1.1.9) staţiei precedente, rejectând recepţionarea oricărui mesaj care ar fi putut fi transmis cu acest număr (numere) lipsă. Textul acestui mesaj de serviciu trebuie să cuprindă semnalul QTA, semnalul procedurii MIS, urmat de unul sau mai mulţi indicatori ai transmisiei lipsă (a se vedea 4.4.2.1.1.3 şi 4.4.15.1.1.4) şi de semnalul de sfârşit de text (a se vedea 4.4.5.6 şi 4.4.15.3.12). Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate. În exemplul 2), separatorul cratimă (-) are semnificaţia expresiei "de la - până la" în limbaj clar, explicit. 1) când un număr al secvenţei de canal lipseşte: ... SVC→QTA→MIS→ABC↑123↓< ≡ 2) când lipsesc mai multe numere ale secvenţei de canal: ... SVC→QTA→MIS→ABC↑123-126↓< ≡ 4.4.1.4.1.1.1. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.1.4.1.1, staţia notificată prin mesaj de serviciu referitor la lipsa mesajului (mesajelor), trebuie să-şi asume responsabilitatea mesajului (mesajelor) transmise anterior cu indicatorul transmisiei în cauză şi trebuie să retransmită acel (acele) mesaj (mesaje), cu un nou indicator al transmisiei (corect în secvenţă). Staţia de recepţie trebuie să se sincronizeze astfel încât următorul număr al secvenţei de canal aşteptat să sosească, să fie ultimul număr al acestei secvenţe, plus unu. 4.4.1.4.1.2. Atunci când staţia de recepţie detectează că un mesaj are un număr al secvenţei de canal mai mic decât cel aşteptat, ea trebuie să notifice staţia precedentă utilizând un mesaj de serviciu cu un text ce cuprinde: 1) abreviaţia SVC; ... 2) semnalul procedurii LR, urmat de indicatorul transmisiei semnalului recepţionat; ... 3) semnalul procedurii EXP, urmat de indicatorul transmisiei aşteptate; ... 4) semnalul de sfârşit de text. ... Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii menţionate mai sus: SVC→LR→ABC↑123→↓EXP→ABC↑135↓< ≡ 4.4.1.4.1.2.1. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.1.4.1.2, staţia care recepţionează mesajul care nu este în secvenţă, trebuie să se sincronizeze astfel încât, următorul număr al secvenţei de canal, să fie ultimul număr al secvenţei de canal recepţionat, plus unu. Staţia precedentă trebuie să-şi verifice numărul de ieşire al secvenţei de canal şi, dacă este necesar, să-şi corecteze secvenţa. 4.4.1.4.2. Mesajele dirijate greşit. Notă: Un mesaj se consideră a fi dirijat greşit atunci când el nu conţine instrucţiuni de rutare explicite sau implicite, pe baza cărora staţia de recepţie poate întreprinde acţiuni. 4.4.1.4.2.1. Atunci când staţia receptoare detectează că un mesaj a fost dirijat greşit către ea, aceasta trebuie: 1) să trimită un mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) staţiei precedente, rejectând recepţionarea mesajului dirijat greşit sau ... 2) să îşi asume responsabilitatea transmisiei mesajului către toate indicativele de adresă. ... Notă: Procedura de la punctul 1) este de dorit a se folosi în cazul staţiilor ce utilizează metoda de retransmisie cu "banda perforată" sau o tehnică de retransmisie semiautomată cu bandă continuă. Procedura de la punctul 2 este de dorit a se folosi în cazul staţiilor ce utilizează pentru retransmisie metode complet automate sau semiautomate, fără bandă continuă. 4.4.1.4.2.2. Atunci când sunt aplicate prevederile specificate la 4.4.1.4.2.1 punctul 1), textul mesajului de serviciu trebuie să cuprindă abreviaţia SVC, semnalul QTA, semnalul procedurii MSR, urmate de indicatorul transmisiei (a se vedea 4.4.2.1.1.3 şi 4.4.15.1.1.4) mesajului dirijat greşit şi de semnalul de sfârşit de text (a se vedea 4.4.5.6 şi 4.4.15.3.12). Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate: SVC→QTA→MSR→ABC↑123↓< ≡ 4.4.1.4.2.3. Atunci când, ca urmare a prevederilor specificate la 4.4.1.4.2.2, o staţie de emisie este notificată de apariţia unui mesaj dirijat greşit, prin intermediul mesajului de serviciu, aceasta trebuie să-şi asume responsabilitatea mesajului şi să-l retransmită pe canalul (canalele) de ieşire corecte. 4.4.1.4.3. Când un circuit se întrerupe şi există facilităţi alternative, ultimele numere ale secvenţei de canal trimise şi recepţionate trebuie să fie schimbate între staţiile implicate. Asemenea schimbări trebuie să ia forma mesajelor de serviciu complete (a se vedea 4.4.1.1.9), cu textul ce cuprinde abreviaţia SVC, semnalele procedurii LR şi LS, urmate de indicatorul transmisiei mesajelor relevante şi de semnalul de sfârşit de text (a se vedea 4.4.5.6 şi 4.4.15.3.12). Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii menţionate mai sus: SVC→LR→ABC↑123↓→LS→BAC↑321↓< ≡ 4.4.1.5. Întreruperea comunicaţiilor. 4.4.1.5.1. În cazul în care se întrerupe comunicaţia pe oricare circuit al serviciului fix, staţia implicată trebuie să încerce cât mai repede posibil, să restabilească contactul. 4.4.1.5.2. Dacă contactul nu poate fi restabilit pe circuitul de serviciu fix normal într-o perioadă rezonabilă de timp, trebuie să se utilizeze un circuit alternativ corespunzător. În măsura posibilităţilor, trebuie să fie făcute încercări pentru a stabili comunicaţia, pe oricare din circuitele serviciului fix autorizat, disponibile. 4.4.1.5.2.1. Dacă aceste încercări nu reuşesc, este permisă utilizarea oricărei frecvenţe aer-sol disponibile, numai ca o măsură excepţională şi temporară, dacă este asigurat faptul că nu se produc interferenţe cu aeronavele aflate în zbor. 4.4.1.5.2.2. Atunci când un circuit radio se întrerupe din cauza atenuării semnalului sau a condiţiilor nefavorabile de propagare, trebuie să se asigure supravegherea recepţiei pe frecvenţa fixă de serviciu utilizată în mod normal. Pentru a restabili contactul pe această frecvenţă, cât mai repede posibil, trebuie să fie transmise:
56. a)semnalul de procedură DE; ...
57. b)indicatorul staţiei de emisie, transmis de trei ori; ...
58. c)funcţia de aliniere [< ≡]; ...
59. d)literele RY repetate fără separare, pe trei rânduri de pagină; ...
60. e)funcţia de aliniere [< ≡]; ...
61. f)semnalul de sfârşit de mesaj (NNNN). ... Secvenţa anterioară trebuie să fie repetată ori de câte ori este necesar. 4.4.1.5.2.3. O staţie căreia îi cade un circuit sau echipament, trebuie să notifice prompt alte staţii cu care aceasta este în comunicaţie directă, dacă căderea afectează rutarea traficului prin acele staţii. Revenirea la situaţia normală trebuie să fie de asemenea notificată aceloraşi staţii. 4.4.1.5.3. Atunci când traficul deviat nu este acceptat automat sau când o rerutare predeterminată nu a fost acceptată, trebuie să se stabilească o rerutare temporară prin schimb de mesaje de serviciu. Textul unor astfel de mesaje de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abreviaţia SVC; ... 2) semnalul de procedură QSP; ... 3) în funcţie de necesităţi, semnalul de procedură RQ, NO sau CNL, pentru a cere, refuza sau anula o rerutare; ... 4) indicatorul zonelor de rutare, statele, teritoriile, amplasamentele sau staţiile pentru care se aplică rerutarea; ... 5) semnalul de sfârşit de text. ... Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea procedurilor mai sus menţionate:
62. a)pentru a solicita o rerutare: ... SVC→QSP→RQ→C→K→BG→BI↓< ≡
63. b)pentru a accepta o rerutare: ... SVC→QSP→C→K→BG→BI↓< ≡
64. c)pentru a refuza o rerutare: ... SVC→QSP→NO→C→K→BG→BI↓< ≡
65. d)pentru a anula o rerutare: ... SVC→QSP→CNL→C→K→BG→BI↓< ≡ 4.4.1.6. Păstrarea pe termen lung a înregistrărilor traficului AFTN. 4.4.1.6.1. Copiile tuturor mesajelor, în integralitatea lor, transmise prin staţiile AFTN de origine trebuie să fie păstrate pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Notă: Staţiile AFTN de origine, cu toate că sunt responsabile pentru asigurarea înregistrării mesajelor din reţeaua AFTN, nu trebuie să fie neapărat şi unităţile unde se fac şi sunt arhivate înregistrările. Prin acorduri locale, autoritatea naţională de supervizare în domeniul aviaţiei civile poate permite iniţiatorilor să îndeplinească aceste funcţii. 4.4.1.6.2. Staţiile AFTN de destinaţie trebuie să păstreze pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile, o înregistrare ce conţine informaţiile necesare pentru identificarea tuturor mesajelor recepţionate şi acţiunile întreprinse în consecinţă. Notă: Prevederea privind identificarea mesajelor menţionate la 4.4.1.6.2 poate fi realizată prin înregistrarea antetelor mesajelor, a adreselor şi a unor părţi ale mesajelor de origine. 4.4.1.6.3. Centrele de comunicaţii AFTN trebuie să păstreze, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile, o înregistrare care să conţină informaţia necesară pentru identificarea tuturor mesajelor dirijate sau retransmise şi a acţiunile luate în consecinţă. Nota 1: Prevederea pentru identificarea mesajelor menţionate la 4.4.1.6.3 poate fi realizată prin înregistrarea antetelor mesajelor, a adreselor şi a unor părţi ale mesajelor de origine. Nota 2: Prevederile referitoare la păstrarea pe termen scurt a înregistrărilor traficului de mesaje AFTN în centrele de comunicaţii AFTN sunt specificate la 4.4.1.7. 4.4.1.7. Păstrarea pe termen scurt a înregistrărilor traficului AFTN. 4.4.1.7.1. Exceptând prevederile specificate la 4.4.1.7.2, centrele de comunicaţii AFTN trebuie să păstreze, pentru o perioadă de cel puţin o oră, o copie a tuturor mesajelor (în integralitatea lor) retransmise sau dirijate de acel centru de comunicaţii. 4.4.1.7.2. În cazurile în care confirmarea se face între centrele de comunicaţii AFTN, un centru de retransmisie (releu) trebuie să fie considerat ca neavând nicio altă responsabilitate pentru retransmisia sau repetarea unui mesaj pentru care a primit o confirmare cu rezultat pozitiv, acesta putând şterge mesajul din înregistrările sale. Notă: Prevederile referitoare la păstrarea pe termen lung a înregistrărilor traficului AFTN, în centrele de comunicaţii AFTN, sunt specificate la 4.4.1.6. 4.4.1.8. Procedurile de test pe canale AFTN 4.4.1.8.1. Mesajele de test transmise pe canalele AFTN, cu scopul de testare şi reparare a liniilor de comunicaţii, sunt alcătuite din următoarele: 1) semnalul de început al mesajului; ... 2) semnalul procedurii QJH; ... 3) indicativul iniţiatorului; ... 4) trei rânduri de pagină a secvenţei de caractere RY în ITA-2 sau U(5/5)*(2/10) în IA-5 şi ... 5) semnalul de sfârşit de mesaj. ... 4.4.2. Formatul mesajului - ITA-2 Toate mesajele, în afara celor stabilite în 4.4.1.8 şi 4.4.9.3, trebuie să cuprindă componentele specificate la 4.4.2.1, până la 4.4.6.1 inclusiv. Nota 1: O ilustrare a formatului de mesaj ITA-2 este dată în figura 4.1. Nota 2: În standardele următoare privind formatul mesajului, au fost utilizate următoarele simboluri ce fac referire la funcţiile alocate pentru anumite semnale din ITA-2 (a se vedea prezenta reglementare, volumul III "Sisteme de comunicaţii", partea I, para. 8.2.1 şi tabelul 8-1): Simbol Semnificaţie < ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE RETURN) (semnalul nr. 27) ≡ RÂND NOU (LINE FEED) (semnalul nr. 28) ↓ SCHIMBARE PE LITERE (semnalul nr. 29) ↑ SCHIMBARE PE CIFRE (semnalul nr. 30) → SPAŢIU (semnalul nr. 31) 4.4.2.1. Antetul mesajului. 4.4.2.1.1. Antetul mesajului trebuie să cuprindă:
66. a)semnalul de început de mesaj, caracterele ZCZC; ...
67. b)indicatorul transmisiei, care cuprinde: ... 1) identificarea circuitului; ... 2) numărul secvenţei canalului. ...
68. c)informaţia suplimentară de serviciu (dacă este necesară), care cuprinde: ... 1) un SPAŢIU; ... 2) nu mai mult de zece caractere. ...
69. d)semnalul de spaţiere. ... 4.4.2.1.1.1. Identificarea circuitului constă din trei litere, selectate şi alocate de staţia de emisie, prima literă identificând emisia, a doua literă capătul de recepţie al circuitului şi a treia, canalul; dacă există numai un singur canal între staţiile de emisie şi recepţie, canalului i se aloca litera A; acolo unde există mai mult de un canal între staţii, canalele trebuie să fie identificate ca A, B, C, etc. în ordinea respectivă. 4.4.2.1.1.2. Numerele secvenţei canalelor, formate din trei cifre de la 001 la 000 (reprezentând 1000) trebuie să fie alocate secvenţial de către staţiile de telecomunicaţii, tuturor mesajelor transmise direct de la o staţie la alta. O serie separată a acestor numere trebuie să fie alocate pentru fiecare canal iar o nouă serie trebuie să fie iniţiată zilnic, la orele 0000. 4.4.2.1.1.2.1. Reprezentarea numărului de secvenţă a canalelor pe 4 cifre, pentru a evita dublarea aceloraşi numere într-o perioadă de 24 de ore, este permisă numai în urma acordului între unităţile ATS pentru operarea circuitului. 4.4.2.1.1.3. Indicatorul de transmisie trebuie să fie transmis pe circuit în următoarea secvenţă:
70. a)SPAŢIU [→]; ...
71. b)litera terminalului de emisie; ...
72. c)litera terminalului de recepţie; ...
73. d)litera de identificare a canalului; ...
74. e)SCHIMBAREA PE CIFRE [↑]; ...
75. f)numărul de secvenţă al canalelor (3 cifre). ... *Font 8* ┌────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬────────────┐ │Parte a mesajului │Componenţa părţilor │Elementul componente │Semnalul │ │ │mesajului │ │teleimprima-│ │ │ │ │torului │ ├────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ ANTET │Semnalul începutului│ - │ZCZC │ │(a se vedea 4.4.2.1)│de mesaj │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────┬──────────┼────────────┤ │ │Indicatorul │
76. a)Un SPAŢIU │Ex: NRA062│→...↑... │ │ │transmisiei │
77. b)Litera corespunzătoare │ │ │ │ │ │terminalului de emisie │ │ │ │ │ │
78. c)Litera corespunzătoare │ │ │ │ │ │terminalului de recepţie │ │ │ │ │ │
79. d)Litera corespunzătoare │ │ │ │ │ │identificării canalului │ │ │ │ │ │
80. e)o SCHIMBARE PE CIFRE │ │ │ │ │ │
81. f)Numărul de secvenţă al │ │ │ │ │ │canalului (3 cifre) │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────┼──────────┼────────────┤ │ │(Dacă este necesar) │ │ │ │ │ │Indicarea unui │
82. a)Un SPAŢIU │Ex: 270930│ │ │ │serviciu adiţional │
83. b)Nu mai mult de 10 caractere │ │ │ │ ├────────────────────┼──────────────────────────────────┴──────────┼────────────┤ │ │Semnalul de spaţiere│Cinci SPAŢII, O SCHIMBARE PE LITERE │→→→→→↓ │ ├────────────────┬───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ADRESA │ │Funcţia de aliniere │O ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE RETURN), un RÂND │< ≡ │ │(a se vedea │ │ │NOU │ │ │4.4.3) │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ │Indicatorul de │Grup relevant de 2 litere │.. │ │ │ │prioritate │ │ │ │ │ ├────────────────────┼────────────────────────┬────────────────────┼────────────┤ │ │ │Indicativul(ele) │Un SPAŢIU │dat într-o secvenţă,│ │ │ │ │staţiei(ilor) │Un grup de 8 litere │pentru fiecare │ │ │ │ │apelate │ │adresă │ │ │ │ │ ├────────────────────────┴────────────────────┤ │ │ │ │ │(Exemplu: ->EGLLZRZX->EDLLYKYX->EGLLACAM) │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ P │Funcţia de aliniere │ÎNTOARCERE CAR, un RÂND NOU │< ≡ │ │ │ A ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ R │Timpul de completare│O SCHIMBARE PE CIFRE │ │ │ │ T │(Originea de timp) │Grupul de 6 cifre dată-timp specificând │ │ │ │ E │ │momentul completării mesajului în vederea │ │ │ │ A │ │transmiterii │↑..........↓│ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ORIGINEA │ P │ │O SCHIMBARE PE LITERE │ │ │(a se vedea │ E ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │4.4.3) │ R │Indicativul │Un SPAŢIU │→........ │ │ │ M │iniţiatorului │Grupul de 8 litere ce identifică iniţiatorul │ │ │ │ A │ │mesajului │ │ │ │ N ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ E │Alarma de prioritate│O SCHIMBARE PE CIFRE │↑Semnale de │ │ │ N │(utilizată numai în │Cinci Semnale nr. 10 din ITA-2 │atenţionare↓│ │ │ T │operarea │O SCHIMBARE PE LITERE │ │ │ │ Ă │teleimprimatorului │ │ │ │ │ │pentru mesaje de │ │ │ │ │ A │urgenţă) │ │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ U │Informaţiile │
84. a)Un SPAŢIU │ │ │ │ N │opţionale din antet │
85. b)Datele adiţionale nu trebuie să depăşească│ │ │ │ U │ │numărul de caractere permis în rând (se vedea│ │ │ │ I │ │4.4.4.4). │ │ │TEXTUL │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │(a se vedea │ M │Funcţia de aliniere │O ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE RETURN), un RÂND │< ≡ │ │4.4.5) │ E │ │NOU │ │ │ │ S ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ A │Începutul de text │Identificarea specifică a staţiei (staţiilor)│ │ │ │ J │ │apelate (dacă este necesar) pentru fiecare, │ │ │ │ │ │urmat de │ │ │ │ │ │O ÎNTOARCERE CAR, un RÂND NOU (dacă este │ │ │ │ │ │necesar) │ │ │ │ │ │Cuvântul englezesc FROM (DE LA) (dacă este │ │ │ │ │ │necesar) │ │ │ │ │ │(a se vedea 4.4.5.2.3) │ │ │ │ │ │Identificarea specifică a iniţiatorului │ │ │ │ │ │(dacă este necesar). │ │ │ │ │ │Cuvântul englezesc STOP urmat de │ │ │ │ │ │O ÎNTOARCERE CAR, un RÂND NOU │ │ │ │ │ │(dacă este necesar) (a se vedea 4.4.5.2.3); │ │ │ │ │ │ şi/sau referinţa iniţiatorului (dacă se │ │ │ │ │ │utilizează). │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ │Textul mesajului │Textul mesajului cu o ÎNTOARCERE CAR, un RÂND│ │ │ │ │ │NOU la sfârşitul fiecărei linii tipărite a │ │ │ │ │ │textului, cu excepţia ultimei (a se vedea │ │ │ │ │ │4.4.5.3) │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ │Confirmarea │
86. a)O ÎNTOARCERE CAR, un RÂND NOU │ │ │ │ │(dacă este necesar) │
87. b)Abrevierea CFM, urmată de porţiunea de │ │ │ │ │ │text de confirmat │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │SFÂRŞITUL │ │Corecţia │
88. a)O ÎNTOARCERE CAR, un RÂND NOU │ │ │(a se vedea │ │(dacă este necesară)│
89. b)Abrevierea COR, urmată de corecţia unei │ │ │4.4.6) │ │ │erori făcute în textul precedent │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ │Semnalul de sfârşit │
90. a)O SCHIMBARE PE LITERE │↓< ≡ │ │ │ │de text │
91. b)O ÎNTOARCERE CAR, un RÂND NOU │ │ │ │ ├────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ │Secvenţa de Început │De şapte ori RÂND NOU │≡≡≡≡≡≡≡≡ │ │ │ │de pagină │ │ │ ├────────────────┼───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ │Semnalul de sfârşit │De 4 ori litera majusculă N (Semnalul nr. 14)│NNNN │ │ │ │de mesaj │ │ │ ├────────────────┼───┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │ │ │Semnalul de separare│De douăsprezece ori SCHIMBARE PE LITERE │↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓│ │ │ │a mesajelor │ │ │ │ │ │(utilizat numai în │ │ │ │ │ │traficul de mesaje │ │ │ │ │ │transmis la o staţie│ │ │ │ │ │cu bandă perforată) │ │ │ ├────────────────┴───┼────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │Alimentare bandă: │SCHIMBAREA PE LITERE adiţională va apărea la acest punct, în │ │ │(a se vedea 4.4.7) │locurile în care au fost făcute acorduri anterioare pentru ca │ │ │ │transmisiile de alimentare a benzii să fie utilizate într-un │ │ │ │circuit de intrare (a se vedea 4.4.7). │ │ └────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘ Legendă: ↑ SCHIMBARE PE CIFRE (Semnalul Nr. 30) → SPAŢIU (Semnalul nr. 31) ≡ RÂND NOU (Semnalul nr. 28) < ÎNTOARCERE CAR (semnalul nr. 27) ↓ SCHIMBARE PE LITERE (Semnalul Nr. 29) Figura 4-1. Formatul de mesaj ITA-2 (Cele de mai sus ilustrează formatul mesajului teleimprimatorului, stabilit în 4.4.2, până la 4.4.9.1 inclusiv) 4.4.2.1.2. În operarea teleimprimatorului, semnalul de separare, constând din 5 SPAŢII [→→→→→], urmat de 1 SCHIMBARE PE LITERE [↓], trebuie să fie transmis imediat, după transmiterea indicatorului, conform 4.4.2.1.1.3. Notă: Exemplul următor ilustrează aplicarea standardului de identificare a transmisiei (a se vedea 4.4.2.1.1
92. b)şi 4.4.2.1.1.3): Banda Copia-pagină →GLB↑039→→→→↓ GLB 039 (Aceasta indică cel de-al 39-lea mesaj al zilei, transmis pe canalul B al circuitului de la Staţia G, la Staţia L). 4.4.2.1.3. Este permisă introducerea de informaţii de serviciu opţionale, imediat după indicatorul transmisiei, sub rezerva acordului între administratorii reţelei/reţelelor fixe de telecomunicaţii aeronautice care răspund de operarea circuitului. Astfel de informaţii de serviciu suplimentare trebuie să fie precedate de un SPAŢIU, urmat de cel mult zece caractere şi nu trebuie să conţină nicio funcţie de aliniere. 4.4.2.1.4. Pentru a evita orice interpretare greşită a indicatorului de rutare, în special dacă se ia în considerare posibilitatea unui antet (de mesaj) parţial deteriorat, secvenţa de două semnale nr. 22 consecutive (în modul de lucru literă sau în modul de lucru cifră nu trebuie să apară în nici o altă componentă a antetului). 4.4.3. Adresa. 4.4.3.1. Adresa trebuie să cuprindă:
93. a)funcţia de aliniere [< ≡]; ...
94. b)indicatorul de prioritate; ...
95. c)indicativul destinatarului/indicativele destinatarilor; ...
96. d)funcţia de aliniere [< ≡]. ... 4.4.3.1.1. Indicatorul de prioritate constă dintr-un grup de două litere, alocat de către iniţiator, în conformitate cu următoarele: ┌─────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────┐ │Categoria de mesaj │ Indicator de │ │ │ prioritate │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │mesaje de pericol (a se vedea 4.4.1.1.1) │SS │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │mesaje de urgenţă (a se vedea 4.4.1.1.2) │DD │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │mesaje de siguranţă a zborului (a se vedea 4.4.1.1.3)│FF │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │mesaje meteorologice (a se vedea 4.4.1.1.4) │GG │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │mesaje privind regularitatea zborului │GG │ │(a se vedea 4.4.1.1.5) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │mesaje pentru serviciul de informare aeronautică │GG │ │(a se vedea 4.4.1.1.6) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │mesaje administrative aeronautice │KK │ │(a se vedea 4.4.1.1.7) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │mesaje de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) │(corespunzător) │ └─────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────┘ 4.4.3.1.2. Indicativul unui destinatar, trebuie să fie imediat precedat de un SPAŢIU, excepţie făcând situaţia în care acesta este primul indicativ de adresă a celei de-a doua sau a treia linii de adresă, trebuie să cuprindă:
97. a)indicativul de amplasament compus din patru litere al locului de destinaţie; ...
98. b)indicativul de trei litere pentru organizaţia/funcţia adresată (autoritate naţională de supervizare, serviciu sau operator aerian); ...
99. c)o literă adiţională, care reprezintă un departament, divizie sau proces, în cadrul organizaţiei/funcţiei adresate. Litera X trebuie să fie utilizată pentru a completa adresa atunci când nu este cerută identificarea explicită. ... Nota 1: Indicativele de amplasament compuse din patru litere se regăsesc în Doc. 7910 - Indicativele de amplasament. Nota 2: Indicativele compuse din trei litere se regăsesc în Doc. 8585 - Indicativele pentru operatorii aerieni, autorităţile naţionale de supervizare şi servicii. 4.4.3.1.2.1. Atunci când un mesaj urmează să fie adresat unei organizaţii căreia nu i-a fost alocat un indicativ OACI compus din trei litere, de tipul specificat în 4.4.3.1.2, indicativul de amplasament al locului de destinaţie trebuie să fie urmat de indicativul OACI compus din trei litere YYY (sau indicativul OACI compus din trei litere YXY, în cazul unui serviciu sau a unei organizaţii militare). Numele organizaţiei destinatarului trebuie să fie inclus în primul element al textului din mesaj. Litera din poziţia a opta, care succede indicativul OACI compus din trei litere YYY sau YXY, trebuie să fie litera de completare X. 4.4.3.1.2.2. Atunci când un mesaj este adresat unei aeronave aflate în zbor şi, ca urmare, necesită gestionarea sa prin AFTN ca parte a rutării sale înainte de retransmisia prin serviciul aeronautic mobil, indicativul de amplasament al staţiei aeronautice care retransmite mesajul către aeronavă trebuie să fie urmat de indicativul OACI format din trei litere ZZZ. Identificarea aeronavei trebuie să fie apoi inclusă în primul element al textului din mesaj. Litera de pe poziţia a opta care succede indicativul OACI format din trei litere ZZZ, trebuie să fie litera de completare X. Notă: Următoarele exemple ilustrează aplicarea standardelor specificate la 4.4.3.1.2.1 şi la 4.4.3.1.2.2. 1) Indicative, adrese ale destinatarilor (tipuri posibile): ... LGATZTZX - turnul de control de aerodrom (ZTZ) la LGAT LGATYMYF - secţiunea (F) a biroului meteorologic (YMY) la LGAT LGATKLMN - departamentul (N) al operatorului aerian KLM (KLM) la LGAT LGATYYYX - operatorul aerian al cărei nume apare la începutul textului mesajului şi al cărui amplasament este deservit de LGAT LGATZZZX - staţia aeronautică (LGAT) este solicitată să retransmită acest mesaj în cadrul serviciului mobil aeronautic către aeronava a cărei identificare apare la începutul mesajului text 2) indicativul OACI compus din trei litere YYY. ... Exemplul unui mesaj adresat pentru (a spune) "Penguin Airlines" la NCRG, prin biroul PHNL al aceluiaşi operator aerian. Începutul şi sfârşitul mesajului nu sunt prezentate în acest exemplu de pagină de teleimprimator: (Adresă) GG NCRGYYYX (Iniţiator) 311521 PHNLYYYX (Text) AIR PENGUIN FLIGHT 801 CANCELLED 3) indicativul OACI compus din trei litere ZZZ. ... Exemplul unui mesaj adresat aeronavei GABCD prin staţia aeronautică NZAA de la centrul de control regional la NZZC. Începutul şi sfârşitul unui mesaj nu sunt prezentate în acest exemplu de pagină de teleimprimator: (Adresă) FF NZAAZZZX (Iniţiator) 031451 NZZCZQZX (Text) GABCD CLR DES 5000FT HK NDB 4.4.3.1.2.3. Adresa completă trebuie să fie restricţionată la trei rânduri de pagină tipărită şi, cu excepţia celor stabilite în 4.4.1.4, trebuie să fie utilizat un indicativ separat de adresă pentru fiecare destinatar, chiar dacă se află la aceleaşi amplasamente sau în amplasamente separate. 4.4.3.1.2.3.1. Atunci când mesajele sunt oferite în formă de copie scrisă pentru transmisie şi conţin mai multe indicative de adresă ale destinatarilor, acestea pot fi dispuse pe trei rânduri pe pagină. Astfel de mesaje trebuie să fie modificate, înainte de transmisie, în două sau mai multe mesaje, fiecare dintre ele conformându-se prevederilor specificate la 4.4.3.1.2.3. În cazul unor astfel de modificări, indicativele destinatarilor, în măsura în care este posibil, vor fi dispuse în secvenţa care va asigura un număr minim de retransmisii pentru centrele de comunicaţii următoare. 4.4.3.1.2.3.2. În cazul circuitelor de teleimprimator, fiecare rând de grupuri de indicative de adrese ale destinatarilor unui mesaj trebuie să fie urmat imediat de funcţia de aliniere [< ≡]. 4.4.4. Originea mesajului. Originea mesajului trebuie să cuprindă:
100. a)timpul înregistrării; ...
101. b)indicativul iniţiatorului; ...
102. c)alarma de prioritate (când este necesară); ...
103. d)câmpul opţional pentru antet; ...
104. e)funcţia de aliniere [< ≡]. ... 4.4.4.1. Timpul de înregistrare trebuie să cuprindă un grup compus din 6 cifre ce indică data şi ora de înregistrare a mesajului pentru transmisie (a se vedea 3.4.2). La operarea teleimprimatoarelor, timpul de înregistrare trebuie să fie urmat de o SCHIMBARE PE LITERE [↓]. 4.4.4.2. Un indicativ de origine, care va fi imediat precedat de un SPAŢIU (SPACE) trebuie să cuprindă:
105. a)Indicativul de amplasament (compus din patru litere) al locului de unde este iniţiat mesajul; ...
106. b)codul compus din trei litere care identifică organizaţia/funcţia (autoritatea naţională de supervizare, serviciul sau operatorul aerian) care a iniţiat mesajul; ...
107. c)o literă suplimentară care reprezintă un departament, divizie sau proces în cadrul organizaţiei/funcţiei iniţiatorului. Litera X trebuie să fie utilizată pentru a completa adresa atunci când nu este cerută identificarea explicită. ... 4.4.4.2.1. Atunci când un mesaj este iniţiat de o organizaţie căreia nu i-a fost alocat un indicativ OACI compus din trei litere, de tipul specificat în 4.4.4.2 b), Indicativul de amplasament de unde este iniţiat mesajul trebuie să fie urmat imediat de Indicativul OACI compus din trei litere YYY, urmat de litera X (sau Indicativul OACI compus din trei litere YXY urmat de litera X în cazul unei organizaţii sau a unui serviciu militar). Numele organizaţiei (sau al serviciului militar) trebuie să fie apoi inclus în primul aliniat al textului mesajului. 4.4.4.2.2. Atunci când un mesaj provine de la o aeronavă aflată în zbor, acesta necesită gestionarea prin reţeaua AFTN, ca parte a rutării sale înainte de transmitere. În această situaţie, indicativul de origine trebuie să cuprindă indicativul de amplasament al staţiei aeronautice responsabile pentru transferarea mesajului către reţeaua AFTN, urmat imediat de indicativul OACI compus din trei litere ZZZ, urmat de litera X. Identificarea aeronavei trebuie să fie apoi inclusă în primul element al textului mesajului. 4.4.4.2.3. Mesajele retransmise prin reţeaua AFTN care au fost iniţiate în alte reţele, trebuie să utilizeze un indicativ AFTN de origine, valid, care a fost aprobat pentru utilizare de către funcţia releu sau "gateway", care conectează reţeaua AFTN cu reţeaua externă. Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii 4.4.4.2.2. Un mesaj de la aeronava KLM 153 către centrul de control regional de la CZEG, este gestionat prin intermediul staţiei aeronautice CYCB. Începutul şi sfârşitul mesajului nu sunt prezentate în acest format de pagină de teleimprimator: (Adresă) FF CZEGZRZX (Iniţiator) 031821 CYCBZZZX (Text) KLM153 [partea rămasa din textul recepţionat de la aeronavă] 4.4.4.3. Alarma de prioritate trebuie să fie utilizată numai pentru mesajele de pericol. Atunci când este utilizată, trebuie să se introducă următoarea secvenţă:
108. a)SCHIMBARE PE CIFRE [↑]; ...
109. b)Cinci transmisii ale semnalului nr. 10 (cifre); ...
110. c)SCHIMBARE PE LITERE [↓]. ... Nota 1: Modul de lucru cifră pentru semnalul nr. 10 al ITA-2 corespunde în general literei J pentru echipamentul teleimprimator utilizat în cadrul circuitelor serviciului aeronautic fix. Nota 2: Utilizarea alarmei de prioritate va activa un semnal de clopoţel (de atenţionare) la staţia teleimprimatorului de recepţie, diferit faţă de staţiile complet automate care pot furniza o alarmă similară la recepţia indicatorului de prioritate SS, alertând prin aceasta personalul de supraveghere de la centrele de retransmisie (releu) şi operatorii staţiilor tributare, astfel încât să fie acordată o atenţie imediată acestui mesaj. 4.4.4.4. Includerea datelor opţionale pe rândul de origine trebuie să fie permisă, numai dacă nu este depăşit un număr de 69 de caractere în total şi face obiectul acordului între autorităţile implicate. Prezenţa câmpului opţional de date va fi indicată de o apariţie a caracterului SPACE (SPAŢIU), ce precedă imediat datele opţionale. 4.4.4.4.1. Atunci când într-un mesaj, informaţia suplimentară de adresare trebuie să fie schimbată între sursă şi adresele de destinaţie, aceasta trebuie transmisă în câmpul de date opţional (ODF), utilizând următorul format specific:
111. a)caracterele unu şi punct (1.), pentru a indica codul parametrului pentru funcţia suplimentară de adresare; ...
112. b)trei caractere de modificare, urmate de un semn egal [=] şi adresa OACI alocată, compusă din 8 caractere, şi ...
113. c)caracterul "cratimă" (-) pentru a delimita câmpul parametrului adiţional de adresare. ... 4.4.4.4.1.1. Când o adresă separată pentru mesaje de serviciu sau pentru apelare este diferită de indicativul iniţiatorului, trebuie utilizat modificatorul SVC. 4.4.4.5. Linia de origine trebuie să fie încheiată de o funcţie de aliniament [< ≡]. 4.4.5. Textul mesajului 4.4.5.1. Textul mesajelor trebuie să fie întocmit în conformitate cu 4.1.2. 4.4.5.2. Când este utilizată o referinţă a iniţiatorului, aceasta trebuie să apară la începutul textului, cu excepţia situaţiei prezentate la 4.4.5.2.1 şi 4.4.5.2.2. 4.4.5.2.1. Când Indicativele OACI compuse din trei litere YXY, YYY sau ZZZ cuprind al doilea element al indicativului destinatarului (a se vedea 4.4.3.1.2.1 şi 4.4.3.1.2.2) şi, astfel, devine necesar să fie identificat în text destinatarul mesajului, un astfel de grup de identificare va preceda informaţia privind iniţiatorul (dacă este utilizată) devenind primul alineat al textului. 4.4.5.2.2. Când Indicativul OACI compuse din trei litere YXY, YYY sau ZZZ cuprind al doilea element al indicativului iniţiatorului (a se vedea 4.4.4.2.1 şi 4.4.4.2.2) şi dacă astfel devine necesară identificarea în text a numelui organizaţiei (sau serviciului militar) sau a aeronavei, care a iniţiat mesajul, o asemenea identificare trebuie să fie inserată în primul alineat al textului mesajului. 4.4.5.2.3. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.5.2.1 şi la 4.4.5.2.2 mesajelor în care sunt utilizate Indicativele OACI compuse din trei litere YXY, YYY sau ZZZ, pentru a se adresa la două sau mai multe organizaţii diferite (sau servicii militare), secvenţa identificării ulterioare în text trebuie să corespundă secvenţei complete utilizate în adresa şi originea mesajului. Într-o asemenea situaţie, adresa fiecărui destinatar trebuie să fie urmată imediat de o funcţie de aliniere. Numele organizaţiei (YXY, YYY sau ZZZ) care iniţiază mesajul trebuie să fie precedat de cuvântul "FROM" (DE LA). Cuvântul "STOP" urmat de o funcţie de aliniere, va fi introdus apoi în text, la sfârşitul acestor identificări, pentru a preceda spaţiul de redactare diferită a textului. 4.4.5.3. O funcţie de aliniere [< ≡] trebuie să fie transmisă la sfârşitul fiecărui rând imprimat al textului, cu excepţia ultimului rând. 4.4.5.4. Când se doreşte confirmarea unei porţiuni a textului unui mesaj în timpul operării teleimprimatorului, o asemenea confirmare trebuie să fie separată de ultimul grup de text printr-o funcţie de aliniere [< ≡] şi trebuie să fie indicată de abrevierea CFM, urmată de porţiunea care este confirmată. 4.4.5.5. Când se descoperă că a fost făcută o eroare în text, corecţia trebuie să fie separată de ultimul grup al textului sau de confirmare, dacă există, prin funcţia de aliniere [< ≡], în cazul circuitelor de teleimprimator. Aceasta trebuie să fie urmată de abreviaţia COR şi de corecţie. 4.4.5.5.1. Staţiile trebuie să facă toate corecţiile indicate în pagină, înainte de transmiterea locală. 4.4.5.6. La sfârşitul textului trebuie să fie transmis următorul semnal pentru sfârşitul de text: 1 LETTER SHIFT (SCHIMBARE PE LITERE) [↓], funcţia de aliniere [< ≡]. 4.4.5.7. Textul mesajelor introduse prin staţia AFTN de origine nu trebuie să depăşească în lungime 1800 de caractere. Nota 1: În cazul în care se doreşte ca o comunicare cu un text ce depăşeşte 1800 de caractere să fie transmisă prin reţeaua fixă de telecomunicaţii aeronautice, în conformitate cu 4.4.5.7, o astfel de comunicare trebuie să fie despărţită la staţia AFTN de origine în mesaje separate, astfel încât textul fiecăruia să nu depăşească 1800 caractere. Materialul de îndrumare privind alcătuirea mesajelor separate ce provin dintr-un singur mesaj lung, se regăseşte în procedurile specifice de aplicare ale prevederilor prezentei reglementări. Nota 2: Numărul de caractere include toate caracterele tipăribile şi netipăribile din mesaj, dar nu include funcţia de aliniere ce precede începutul textului şi nici semnalul de sfârşit de text. 4.4.6. Sfârşitul de mesaj 4.4.6.1. Sfârşitul de mesaj trebuie să cuprindă:
114. a)secvenţa de început de pagină (pagină nouă), constând din 7 caractere RÂND NOU (line feed) [≡≡≡≡≡≡≡]; ... Notă: Aceasta, împreună cu un semnal RÂND NOU (LINE FEED) al funcţiei de aliniere precedente, va furniza o separare suficientă între mesaje, când acestea apar în formatul paginii.
115. b)semnalul de sfârşit de mesaj, constând din litera N (litera din semnalul nr. 14), care apare de PATRU ori în secvenţă nedivizată. ... Notă: Această componentă transmisă intact din momentul primei transmisii a mesajului, până la ultima transmisie, este necesară pentru conexiunile stabilite pentru transmisie între oficii, în cadrul unui sistem de retransmisie (releu) semiautomat sau complet automat, şi poate fi deblocată pentru următorul trafic de mesaje. Şi, în plus, pentru traficul de mesaje transmis numai către staţiile de retransmisie (releu) cu "banda perforată":
116. c)semnalul de separare a mesajelor, constând într-o SCHIMBARE PE LITERE (LETTER SHIFT)[↓] transmis de 12 ori într-o secvenţă neîntreruptă. ... Nota 1: Exceptând schimbarea pe litere (LETTER SHIFT), nimic nu mai trebuie transmis în traficul de mesaje între semnalul sfârşitului de mesaj, al unui mesaj şi semnalul de început de mesaj, al mesajului următor. Nota 2: Următoarele rânduri ilustrează procedurile specificate la 4.4.2 şi la 4.4.6.1, inclusiv pentru un mesaj în format pagină: Antet (Heading) *ZCZC LPA183 Adresă (Address) GG LGGGZRZX LGATKLMW Origine (Origin) 201838 EGLLKLMW Text (Text) După cum se solicită Sfârşit (Ending) Pagină nouă (Page feed) NNNN** * Nota 2A: Dacă acest mesaj face parte dintr-o serie de mesaje şi nu a fost făcută nicio alimentare manuală cu hârtie, între mesaje, de către operatorul care aşteaptă pagina de recepţie din teleimprimator, "NNNN" din mesajul precedent va apărea aici. ** Nota 2B: În circumstanţele descrise în Nota 2A, antetul următorului mesaj recepţionat va fi tipărit la această poziţie. Nota 2C În practica reală a staţiei, mesajele sunt separate în pagină, prin secvenţa de pagină noua (page feed). Semnalul de sfârşit de mesaj apare ca parte componentă a următorului mesaj. Această aparentă plasare greşită, nu trebuie să ducă la nicio neînţelegere din partea celor care transmit sau a destinatarilor, de vreme ce, în practică, semnalul sfârşitului de mesaj nu are nici o semnificaţie în pagină. 4.4.6.2. Lungimea mesajelor AFTN introduse de staţia de origine AFTN nu trebuie să depăşească 2100 de caractere. Notă: Numărarea caracterelor include toate caracterele tipăribile şi netipăribile din mesaj, începând cu semnalul de start al mesajului (ZCZC) inclusiv şi până la semnalul de sfârşit de mesaj (NNNN), inclusiv. 4.4.7. Banda perforată 4.4.7.1. La echipamentele cu "bandă perforată" şi la cele "semiautomate" care utilizează tehnica benzii continue, atunci când semnale adiţionale celor specificate la 4.4.6.1 sunt necesare pentru a asigura că banda avansează corespunzător din perforator la staţiile de recepţie, în situaţia în care sfârşitul unui mesaj nu este urmat imediat de semnalul mesajului de start al unui alt mesaj, trebuie făcute acorduri locale la staţia de recepţie, pentru a se evita transmisia acestor semnale prin staţia de transmisie. Notă: La staţiile cu "bandă perforată", în situaţiile în care operatorul este gata să rupă banda şi nu a urmat nici un mesaj pentru a determina alimentarea cu bandă, în mod normal este necesar un dispozitiv prin care poate fi alimentată banda perforatorului de recepţie, astfel încât să permită operatorului să despartă mesajele la punctul corect, prin semnalul de separare a mesajului. În staţiile semiautomate ce utilizează tehnicile cu bandă continuă, poate fi necesar un proces similar, în circumstanţe similare, pentru avansarea benzii astfel încât care să permită semnalului de sfârşit de mesaj să ajungă la transmiţător. 4.4.7.1.1. Atunci când prevederile specificate la 4.4.7.1 nu pot fi aplicate, trebuie să fie făcute demersuri la staţia de transmisie, pentru ca aceasta din urmă să transmită, la sfârşitul unui singur mesaj, sau după ultimul mesaj al unei serii, un număr convenit de LETTER SHIFTS (SCHIMBĂRE PE LITERE) [↓], în plus fată de componentele specificate la 4.4.6. 4.4.8. Adrese selectate Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.3 sau la 4.4.15.2.1, un centru de comunicaţii AFTN trebuie să omită din adrese toate indicativele destinatarilor care nu sunt necesare pentru:
117. a)transmisia mai departe, de către centrul de comunicaţii AFTN, căruia îi este transmis mesajul; ...
118. b)livrarea locală către destinatar(i), de către staţia AFTN de destinaţie; ...
119. c)transmisia mai departe sau livrarea locală de către toate staţiile pe un circuit multipunct. ... 4.4.9. Procedura de operare a teleimprimatorului - generalităţi 4.4.9.1. Funcţiile de sfârşit de rând 4.4.9.1.1. Un rând, în cadrul unei pagini, nu trebuie să conţină mai mult de 69 de caractere şi/sau spaţii. 4.4.9.1.2. Un semnal ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE RETURN) [< ] şi un SEMNAL RÂND NOU (LINE FEELD) [≡] trebuie să fie transmise la sfârşitul fiecărei linii a textului unui mesaj. 4.4.9.2. Durata transmisiilor. Pentru circuitele simplex, transmisia unei serii de mesaje într-o singură transmisie nu trebuie să dureze mai mult de aproximativ cinci minute. Trebuie să se ia măsurile necesare pentru a livra sau retransmite fiecare mesaj recepţionat corect, fără a aştepta sfârşitul seriei. 4.4.9.3. Transmisiile de verificare a canalului. Cu excepţia prevederilor specificate la 4.4.9.3.3 şi la 4.4.9.3.5, următoarele transmisii periodice trebuie să fie trimise pe circuitele teleimprimatorului: 1) antetul (a se vedea 4.4.2.1.1); ... 2) funcţia de aliniere [< ≡]; ... 3) semnalul de procedură CH; ... 4) funcţia de aliniere [< ≡]; ... 5) semnalul de sfârşit de mesaj [NNNN]; ... 6) semnalul de separare al mesajelor [↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓] (dacă se cere). ... Staţia receptoare va verifica apoi identificarea transmisiei pentru a asigura succesiunea corectă în raport cu toate mesajele recepţionate pe acel canal de intrare. Notă: Aplicarea acestei proceduri furnizează unele măsuri de siguranţă în sensul menţinerii continuităţii acelui canal. 4.4.9.3.1. Atunci când un circuit nu este ocupat, transmisia specificată la 4.4.9.3 va fi făcută la H + 00, H + 20, H + 40. 4.4.9.3.2. Dacă transmisia pentru verificarea periodică a unui canal nu este recepţionată într-un interval de toleranţă stabilit pentru acel canal, o staţie va transmite un semnal de serviciu staţiei de la care era aşteptată transmisia. Textul acestui mesaj de serviciu trebuie să cuprindă: 1) abreviaţia SVC; ... 2) semnalul procedurii MIS; ... 3) semnalul procedurii CH; ... 4) (opţional) timpul la care era aşteptată transmisia; ... 5) semnalul procedurii LR; ... 6) identificarea transmisiei ultimului mesaj recepţionat; ... 7) semnalul de sfârşit de text; ... Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate: SVC→MIS→CH→[↑220↓→]LR→ABC↑123↓< ≡ 4.4.9.3.3. Atunci când un canal al teleimprimatorului este dotat cu un sistem de control al circuitului bazat pe un protocol, şi există acorduri între administratorii reţelelor fixe de telecomunicaţii aeronautice responsabili, transmisia specificată în 4.4.9.3 nu mai trebuie să fie făcută. 4.4.9.3.4. Transmisiile pentru verificarea canalului şi identificarea staţiilor radio. Pentru a satisface cerinţele UIT referitoare la transmisiile periodice ale indicativului staţiilor radio, acele staţii AFTN care utilizează canale de radio teleimprimatoare pot combina transmiterea indicativului staţiei radio cu transmisia pentru verificarea canalului, specificate în 4.4.9.3. În acest caz, transmisiile combinate trebuie efectuate după cum urmează: 1) antetul (a se vedea 4.4.2.1.1); ... 2) funcţia de aliniere [< ≡]; ... 3) semnalul procedurii CH; ... 4) funcţia de aliniere [< ≡]; ... 5) semnalul procedurii DE, urmat de un SPAŢIU (SPACE) [→] şi de indicativul (call- sign-
120. ul)radio alocat de ITU; ... 6) funcţia de aliniere [< ≡]; ... 7) semnalul de sfârşit de mesaj [NNNN]; ... 8) semnalul de separare al mesajului [↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓] (dacă se cere); ... Notă: Aplicarea acestui format va permite ca această transmisie specială să fie gestionată în centre de comutare complet automate, fără intervenţia personalului de supraveghere. 4.4.9.3.4.1. Atunci când se utilizează circuite de radio teleimprimator multicanal (ex. MET şi AFTN), transmisia indicativului staţiei radio trebuie făcută pe un singur canal al circuitului. Canalul ales trebuie să fie acela care este cel mai convenabil pentru acest scop, cu transmisia identificării, în conformitate cu formatul utilizat pe acel canal. Când este ales un canal AFTN, transmisia identificării trebuie combinată cu transmisia pentru verificarea canalului. 4.4.9.3.5. Atunci când un circuit de teleimprimator este asociat cu echipamentul pentru corecţia automată a erorilor (ARQ) şi ca urmare a acordului între administratorii responsabili, transmisiile specificate la 4.4.9.3 nu trebuie să fie făcute; totuşi staţiile care utilizează canale de radio teleimprimatoare AFTN pentru care este necesară identificarea radio a staţiei, trebuie să se conformeze prevederilor specificate la 4.4.9.3.4. Notă: Paragraful anterior nu trebuie interpretat ca o cerinţă OACI în sensul necesităţii instalării unui echipament de corecţie automată a erorilor (ARQ) pe circuitele aeronautice internaţionale fixe. 4.4.10. Procedurile normale de transmisie ale teleimprimatorului 4.4.10.1. Mesajele trebuie să fie transmise în conformitate cu atribuţiile prestabilite pentru retransmisie (funcţia releu), în baza acordului dintre administratorii reţelelor fixe de telecomunicaţii aeronautice, responsabili de operarea staţiilor conectate direct (a se vedea de asemenea 4.4.1.3 şi 4.4.1.5.2.3). 4.4.10.1.1. Pornind de la acordurile de responsabilitate stabilite conform prevederilor de la 4.4.10.1, fiecare staţie a AFTN trebuie să utilizeze şi, conform prevederilor specificate la 4.4.10.1.1.1, va adera la un director de rutare, care face parte din lista de rutare. 4.4.10.1.1.1. Când un mesaj care soseşte conţine numai indicatoarele de amplasament identice în rândurile ce urmează antetului, staţia de recepţie trebuie să accepte responsabilitatea retransmisiei. Dacă este posibil, o asemenea retransmisie va fi efectuată pe circuitul normal de ieşire către locul de destinaţie al mesajului; dacă nu este posibilă utilizarea circuitului normal, trebuie să fie utilizat un circuit de ieşire alternativ corespunzător. Când nici una din aceste facilităţi nu este în operare, mesajul nu trebuie să fie retransmis prin circuitul de la care a fost recepţionat, fără un mesaj prealabil de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9), notificarea acestei acţiuni fiind dată staţiei care a efectuat transmisia precedentă. 4.4.10.1.1.2. Un iniţiator de mesaj AFTN care nu este capabil de a gestiona mesaje de serviciu, trebuie să aibă un acord cu centrul AFTN cu care este conectat, pentru a găsi o metodă de a schimba mesaje de serviciu. Notă: O metodă de a specifica adresa de serviciu în câmpul de date opţional este prezentată în 4.4.4.4.2 şi 4.4.4.4.2.1. 4.4.10.1.2. Forma de transmisie - operarea teleimprimatorului. Toate transmisiile trebuie să cuprindă următoarele elemente, în ordinea indicată: ┌─────────────────┬───────┬────────┬─────────┬──────┬─────────┐ │IMPULSUL DE START│ ANTET │ ADRESĂ │ ORIGINE │ TEXT │ SFÂRŞIT │ └─────────────────┴───────┴────────┴─────────┴──────┴─────────┘ Figura 4-2. Forma de transmisie - operarea teleimprimatorului 4.4.10.1.2.1. Semnalul de start. În situaţia în care staţia de recepţie utilizează un echipament dotat cu un comutator de timp pentru a opri motorul teleimprimatorului atunci când nu au loc transmisii pe canal, un IMPULS de SPAŢIERE de 20 - 30 milisecunde va fi transmis atunci când canalul a fost în repaus timp de 30 de secunde sau mai mult şi vor fi lăsate să se scurgă cel puţin 1,5 secunde înainte de transmisia antetului. Nota 1: Acesta este echivalent transmisiei unei SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFT) [↓], urmată de o pauză (exemplu: IMPULS DE MARCARE continuu) de cel puţin 1.37 secunde. Nota 2: Aplicarea acestei proceduri va permite echipamentului de recepţie să atingă sincronizarea înaintea începerii transmisiei antetului. 4.4.10.1.3. Formatul mesajului. Toate mesajele trebuie să fie pregătite în conformitate cu prevederile specificate la 4.4.2 (formatul ITA-2) sau la 4.4.15 (formatul IA-5). 4.4.10.1.3.1. Linia de antet, cu excepţia caracterului SOH, trebuie să fie neglijată în cazul circuitelor care utilizează una din procedurile de control privind legăturile de date, conţinute în 8.6.3 şi 8.6.4 ale prezentei reglementări, volumul III. 4.4.10.1.4. Proceduri de retransmisie 4.4.10.1.4.1. Un mesaj care necesită retransmisie va trebui să aibă antetul anterior şters de staţia care a recepţionat un astfel de mesaj pentru retransmisie. Retransmisia trebuie să înceapă cu noul antet, utilizând identificarea transmisiei pentru canalul de ieşire. 4.4.10.1.4.1.1. Atunci când se aplică prevederile de la 4.4.10.1.4.1, transmisia părţii de adrese a mesajului trebuie să înceapă într-un anumit punct în timpul celor 5 SPAŢII, 1 SCHIMBARE PE LITERE (LETTER SHIFT) [→→→→→→], care preced imediat prima funcţie de aliniere [< ≡]. 4.4.10.1.4.1.2. La staţiile de retransmisie tributare şi cu bandă perforată, care nu sunt echipate cu dispozitive automate de numărat, este necesar ca un număr suplimentar de caractere să fie perforate pe bandă, înaintea semnalului de început de mesaj, pentru a evita riscul coruperii ulterioare a semnalului, în timpul retransmisiei; asemenea caractere suplimentare, dacă este necesar, constau în SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓]. Transmisia ulterioară pe canalul de ieşire trebuie să înceapă la un punct, cât mai aproape posibil de semnalul de început al mesajului. 4.4.10.1.4.1.3. La staţiile la care antetul mesajului este realizat de un echipament automat la punctul şi la momentul transmisiei pe canalul de ieşire, dar la care pregătirea celorlalte părţi ale mesajului se face prin perforarea benzii, este necesară perforarea unui număr mic de caractere suplimentare înainte de funcţia de aliniere [< ≡] de la începutul adresei, pentru a evita riscul deteriorării funcţiei de aliniere; asemenea caractere suplimentare dacă sunt necesare, vor consta în SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓] sau SPAŢII [→]. Transmisia ulterioară pe canalul de ieşire trebuie să înceapă la un punct, cât mai aproape posibil de prima funcţie de aliniere [< ≡] a mesajului. 4.4.10.1.4.2. La o staţie care utilizează bandă perforată, benzile vor fi rupte la o poziţie din componenţa semnalului de separare a mesajului (a se vedea 4.4.6.1 şi 4.4.7.1), astfel încât semnalul de sfârşit de mesaj precedent să rămână intact. 4.4.10.1.4.2.1. Ca urmare a aplicării prevederilor specificate la 4.4.10.1.4.2, semnalul scurtat de separare a mesajului (adică mai puţin de 12 SCHIMBĂRI DE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓], care rămân pe banda mesajului, vor fi şterse, dacă este necesar, prin metode electronice, înaintea retransmisiei către un echipament releu automat. Dacă retransmisia se face către o altă staţie ce utilizează bandă perforată, atunci: 1) semnalul scurtat de separare a mesajului va fi refăcut într-un mesaj complet [↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓] prin transmisia numărului necesar de SCHIMBĂRI DE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓] suplimentare, sau ... 2) semnalul scurtat de separare a mesajului, care rămâne pe bandă, va fi înlăturat şi un nou semnal complet de separare a mesajului va fi adăugat mesajului aflat în procesul de retransmisie, în conformitate cu prevederile de la 4.4.6.1 c). ... 4.4.10.1.5. Când se utilizează banda perforată sau echipamente semiautomate, o bandă corectă, atunci când este posibil, trebuie să fie obţinută înainte de transmisia mai departe; atunci când banda este ilizibilă sau deteriorată, staţia nu va retransmite mesajul până când, o evaluare corectă, va indica faptul că aceasta nu va conduce la funcţionarea defectuoasă a echipamentelor la următoarele staţii de retransmisie (releu). 4.4.10.1.6. Confirmarea recepţionării mesajelor. La operarea teleimprimatorului şi cu excepţia celor specificate la 4.4.10.1.6.1, o staţie de recepţie nu va trebui să transmită confirmarea primirii unui mesaj recepţionat. În loc de aceasta, se aplică prevederile specificate la 4.4.1.4.1. 4.4.10.1.6.1. Recepţionarea mesajelor de pericol (prioritate SS - a se vedea 4.4.1.1.1) trebuie să fie confirmată individual de către staţia AFTN de destinaţie, prin trimiterea unui mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) către staţia AFTN de origine. O asemenea notificare a recepţiei va fi sub forma unui mesaj complet adresat staţiei AFTN de origine şi i se va aloca indicatorul de prioritate SS şi alarma de prioritate asociată (a se vedea 4.4.4.3) şi va avea un text care conţine: 1) semnalul de procedură R; ... 2) originea (a se vedea 4.4.4), fără alarma de prioritate, sau informaţia opţională de antet a mesajului care este confirmat; ... 3) semnalul de sfârşit de text [↓< ≡]. ... Notă: Următorul exemplu ilustrează aplicarea procedurii specificate la 4.4.10.1.6.1. Antet (a se vedea 4.4.2.1.1): < ≡SS→LECBZRZX< ≡ ↑121322↓→EGLLYFYX (Alarmă de Prioritate)< ≡ R→↑121319↓→LECBZRZX↓< ≡ Sfârşit (a se vedea 4.4.6). 4.4.10.1.7. În cazurile în care un destinatar al unui mesaj multi-adresă solicită o repetare a mesajului de la staţia de origine, staţia de origine va adresa repetarea mesajului numai destinatarului care solicită repetarea. În aceste condiţii, semnalul procedurii DUPE nu trebuie să fie inclus. 4.4.11. Măsuri privind mesajele corupte sau cu format necorespunzător, detectate în staţiile cu teleimprimatoare de retransmisie (releu). 4.4.11.1. Dacă, înainte de începerea retransmisiei, o staţie releu detectează că un mesaj a fost corupt sau impropriu formatat, într-un anumit punct înaintea semnalului de sfârşit de mesaj şi există un motiv de a se crede că această deteriorare a avut loc înainte de recepţionarea mesajului de către staţia anterioară, aceasta va trimite un mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) iniţiatorului astfel identificat după indicativul de origine al mesajului corupt sau formatat impropriu, solicitând repetarea mesajului recepţionat incorect. Nota 1: Următorul exemplu ilustrează un text tipic de mesaj de serviciu în care procedura precedentă a fost aplicată referitor la un mesaj corupt, având ca origine "141335 CYULACAX": SVC→QTA→RPT→↑141335↓→CYULACAX↓< ≡. Nota 2: Această condiţie de constatare a unei coruperi poate fi îndeplinită numai la staţiile de retransmisie (releu) care utilizează "banda perforată". 4.4.11.2. Atunci când se aplică prevederile specificate la 4.4.11.1, iniţiatorul, astfel cum este identificat de către indicativul iniţiatorului din originea mesajului corupt, îşi va reasuma responsabilitatea pentru mesajul corupt şi va trebui să se conformeze prevederilor specificate la 4.4.11.3. 4.4.11.3. Ca urmare a aplicării prevederilor specificate la 4.4.11.2, următoarea reprocesare va trebui să fie îndeplinită înainte ca versiunea necoruptă a mesajului să fie transmisă pentru a doua oară, către acelaşi destinatar/destinatari, astfel: 1) inserarea unui nou antet; ... 2) înlăturarea sfârşitului de mesaj (a se vedea 4.4.6.1); ... 3) inserarea în loc de acesta a semnalului de procedură DUPE, precedat de cel puţin o SCHIMBARE PE LITERE (LETTER SHIFT) [↓], urmată de o ÎNTOARCERE CAR (CARRIAGE RETURN), 8 semnale RÂND NOU (LINE FEEDS), semnalul de sfârşit de mesaj şi, dacă este necesar (a se vedea 4.4.6 şi 4.4.7), SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFTS) [↓] ale semnalului de separare a mesajului şi de antrenare a benzii. ... *Font 9* ┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Text ↓ < ≡ │↓DUPE< ≡≡≡≡≡≡≡≡ NNNN ↓↓↓.....................................│ └──────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘ Sfârşitul de mesaj SCHIMBĂRILE PE LITERE SCHIMBĂRI PE LITERE (LETTER SHIFTS) ale suplimentare pot fi utilizate semnalului mesajului de separare şi ale aici pentru a asista secvenţei de introducere a benzii, poziţionarea în staţiile cu dacă se solicită acest lucru bandă perforată Figura 4.3 Exemplu privind aplicarea procedurii specificate la 4.4.11.3 4.4.11.4. Dacă, înainte de începerea retransmisiei, o staţie releu detectează că unul sau mai multe mesaje au fost corupte într-un anumit punct dinaintea semnalului de sfârşit de mesaj şi dacă există motiv de a se crede că această corupere a avut loc în timpul sau ulterior transmisiei sale de la staţia precedentă, aceasta va trebui să transmită un mesaj de serviciu (a se vedea 4.4.1.1.9) către staţia precedentă, eliminând transmisia coruptă şi solicitând repetarea mesajului (sau mesajelor) recepţionate incorect. Nota 1: Următoarele exemple ilustrează aplicarea procedurii mai sus menţionate. În exemplul 2), separatorul "cratimă" trebuie înţeles ca "până la". 1) cu referire la un singur mesaj corupt: ... SVC→QTA→RPT→ABC↑123↓< ≡ 2) cu referire la mai multe mesaje corupte: ... SVC→QTA→RPT→ABC↑123-126↓< ≡ Nota 2: Condiţia de constatare a unei coruperi poate fi îndeplinită numai la staţiile de retransmisie (releu) care utilizează "banda perforată". 4.4.11.5. Când se aplică prevederile specificate la 4.4.11.4, staţia care recepţionează mesajul de serviciu îşi va reasuma responsabilitatea pentru mesajul de referinţă. Aceasta va trebui să retransmită apoi copia necoruptă a mesajului de referinţă, cu o nouă identificare a transmisiei (corectă în secvenţă) (a se vedea 4.4.2.1.1 b). Dacă acea staţie nu este în posesia unei copii necorupte a mesajului original, aceasta va acţiona în conformitate cu prevederile specificate la 4.4.11.1. 4.4.11.6. Dacă, înainte de începerea retransmisiei, o staţie releu detectează că un mesaj recepţionat are un semnal de sfârşit de mesaj corupt, dar care poate fi identificat, aceasta va trebui să remedieze acolo unde este necesar această corupere, înaintea retransmisiei. Notă: Condiţia de detectare a unei coruperi poate fi posibilă numai la staţiile de retransmisie (releu) care utilizează "banda perforată", şi acţiunea prescrisă va fi esenţială acolo unde mesajele sunt transmise către o staţie semiautomată sau complet automată. 4.4.11.7. Dacă, în timpul retransmisiei unui mesaj, o staţie releu detectează că un mesaj a fost corupt într-un un anumit punct, înaintea semnalului de sfârşit de mesaj şi este capabilă să acţioneze înainte ca un semnal corect de sfârşit de mesaj să fi fost transmis, aceasta trebuie: 1) să anuleze transmisia prin inserarea în canal a secvenţei ↓< ≡QTA→QTA↓< ≡, urmată de un final complet (a se vedea 4.4.6); ... 2) să îşi asume din nou respons