NORME TEHNICE din 5 februarie 2009 (*actualizate*)

(1)Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea, executarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă a sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile şi a magistralelor directe, cu presiunea egală sau mai mică de 6●10^5 Pa (6 bar), aflate în aval de staţiile de reglare-măsurare-predare ale operatorului Sistemului Naţional de Transport (SNT)/conductelor din amonte (CA). ---------- Alin.

(1)al pct. 1.1. a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 111 din 18 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 828 din 23 decembrie 2013.

(2)Calitatea gazelor naturale combustibile respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. ...

(3)Prin aplicarea prevederilor prezentelor norme tehnice se asigură interoperabilitatea sistemelor de alimentare cu gaze naturale cu celelalte obiective din sectorul gazelor naturale cu respectarea principiului obiectivităţii şi asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru operatorii economici autorizaţi, titularii licenţelor de operare şi clienţii finali de gaze naturale. ... ---------- Alin.

(3)al pct. 1.1. a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 111 din 18 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 828 din 23 decembrie 2013. 1.2. Domeniul de aplicare a prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale, respectiv ansamblul compus din sistemele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare, destinate să asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din clădiri civile, industriale şi din alte amenajări din intravilan şi extravilan. 1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplică la:

1. a)proiectarea şi/sau executarea lucrărilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate după intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice;
2. b)modernizarea, reabilitarea, modificarea şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente; ...
3. c)exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale în funcţiune; ...
4. d)construcţiile şi instalaţiile care afectează sistemul de alimentare cu gaze naturale. ... 1.4. Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:
5. a)conductele de transport gaze naturale, conductele de alimentare din amonte şi staţiile de predare/preluare a gazelor naturale aferente acestora; ...
6. b)instalaţiile tehnologice din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere, staţiile de comprimare din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere şi din SNT; ...
7. c)staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare, cu presiunea nominală mai mare de 6●10^5 Pa (6 bar); ...
8. d)instalaţiile specifice infrastructurii din domeniul gazelor naturale comprimate pentru vehicule, gazelor naturale lichefiate şi gazelor petroliere lichefiate; ...
9. e)proiectarea şi executarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi. ... 1.5. Sistemele de alimentare cu gaze naturale, inclusiv construcţiile şi instalaţiile aferente, se proiectează şi execută astfel încât să corespundă cerinţelor esenţiale de calitate în construcţii, în conformitate cu Legea nr. 10/1995, cu modificările şi completările ulterioare. 1.6.

(1)Termenii utilizaţi în prezentele norme tehnice sunt definiţi în Anexa 26 şi se completează cu termenii definiţi în Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi în Anexa 1 din Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin Decizia nr. 616/2002 a preşedintelui ANRGN.

(2)În Anexa 27 este cuprinsă legislaţia, normele, prescripţiile tehnice, standardele etc. la care se face referire în aceste norme, se recomandă sau se consideră că poate fi relevantă pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. ...

(3)Standardele, normele şi prescripţiile tehnice menţionate în prezentele norme tehnice se referă la ediţiile în vigoare. ... 2. PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE 2.1. Proiectarea şi/sau executarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face numai de către operatori economici autorizaţi de ANRE, după obţinerea:

1. a)acordului de acces, după caz, la: ...
2. i)conductele de alimentare din amonte (CA); ...
3. ii)sistemul naţional de transport (SNT); ... iii) sistemul de distribuţie (SD);
4. b)certificatului de urbanism, după caz; ...
5. c)altor avize şi acorduri conform legislaţiei în vigoare. ... 2.1^1. -

(1)Operatorii economici autorizaţi de ANRE pentru activităţi de proiectare în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale au obligaţia ca, prin conţinutul documentaţiilor tehnice elaborate, să se asigure de interoperabilitatea cu orice sistem/instalaţie din sectorul gazelor naturale cu care se interconectează.

(2)La elaborarea documentaţiilor tehnice, operatorii economici precizaţi la alin.

(1)au obligaţia să se asigure că documentaţiile tehnice sunt obiective şi nediscriminatorii pentru participanţii la piaţa gazelor naturale. ... ---------- Pct. 2.1^1. a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 111 din 18 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 828 din 23 decembrie 2013. 2.2. Acordul de acces se eliberează, după caz, de:

1. a)operatorul CA; ...
2. b)operatorul SNT; ...
3. c)operatorul SD. ... 2.3. Accesul la SNT, CA şi SD se realizează în regim reglementat, conform legislaţiei în vigoare. 2.4. Executarea oricăror lucrări în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face după obţinerea avizului de execuţie a lucrărilor prevăzute în documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor, emis de operatorul SD şi, după caz, a autorizaţiei de construire şi a altor avize şi autorizaţii legale. 2.5.

(1)Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor în sistemul de alimentare cu gaze naturale se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice şi legislaţiei în vigoare şi conţin, cel puţin, următoarele elemente: A. Piese scrise: Date generale:

1. a)denumirea obiectivului de investiţii; ...
2. b)amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul); ...
3. c)titularul investiţiei; ...
4. d)beneficiarul investiţiei; ...
5. e)datele de identificare ale proiectantului şi instalatorului său autorizat ANRE, confirmate prin semnătură şi ştampilă; ...
6. f)datele de identificare ale executantului şi instalatorului său autorizat ANRE, confirmate prin semnătură şi ştampilă; ... Date tehnice ale investiţiei:
7. g)memoriul tehnic care să conţină descrierea lucrărilor, cu referiri la amplasament, studiu geotehnic, seismicitate, categoria de importanţă a lucrărilor, măsuri de evitare a pătrunderii infiltraţiilor de gaze in clădiri şi de evacuare a eventualelor infiltraţii de gaze din clădiri etc.; ...
8. h)memoriul pe specialităţi care să conţină procedurile specifice de execuţie a lucrărilor, descrierea soluţiilor tehnice şi tehnologice folosite, caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune, măsuri de protecţia muncii, protecţia mediului, apărare împotriva incendiilor etc.; ...
9. i)breviarul de calcul pentru dimensionarea elementelor de instalaţii şi de construcţii; ... Costurile estimative ale investiţiei:
10. j)lista cantităţilor de lucrări; ...
11. k)devizul general al lucrărilor; ... Avize şi acorduri
12. l)acordul de acces la CA, la SNT sau la SD, după caz, în original; ...
13. m)certificatul de urbanism cu avizele şi acordurile cerute prin acesta; ...
14. n)referatul de verificare a proiectului, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii; ...
15. o)autorizaţia de construire. ... B. Piese desenate:
16. p)planul de amplasare în zonă, întocmit la scara: 1:10000, 1:5000, 1:2000, 1:1000 sau 1:500, după caz; ...
17. q)planul lucrărilor, cu toate elementele necesare executării acestora, cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente, întocmit la scara: 1:1000, 1:500, 1:100, 1:50, după caz; ...
18. r)schema de calcul şi/sau schema izometrică; ...
19. s)profiluri/secţiuni cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente. ...

(2)Pentru literele q şi

1. r)se indică, după caz: ...
2. i)diametrul şi lungimea conductelor; ...
3. ii)diametrul şi lungimea tuburilor de protecţie; ... iii) armăturile;
4. iv)debitul şi presiunea; ...
5. v)aparatele consumatoare de combustibili gazoşi; ...
6. vi)etanşarea intrării conductelor prin pereţii subsolului şi/sau prin planşeul peste subsol, ventilarea subsolului etc. ...

(3)Pe planul lucrărilor instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale se indică, pentru încăperile în care sunt montate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, volumele, mărimea suprafeţelor vitrate şi dimensiunile elementelor care asigură accesul aerului necesar arderii şi/sau evacuarea gazelor arse. ...

(4)Datele de identificare la care se face referire în alin.

(1), literele

1. e)şi
2. f)este obligatoriu să fie trecute pe fiecare planşă desenată. ... 2.6.

(1)Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor în SD se verifică obligatoriu de verificatori de proiecte atestaţi, conform legislaţiei în vigoare.

(2)Expertiza tehnică a lucrărilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale se efectuează de experţi tehnici atestaţi, conform legislaţiei în vigoare. ...

(3)Comisia de atestare a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru domeniul gazelor naturale are în componenţă reprezentanţi ai ANRE. ... 2.7.

(1)Documentaţia tehnică pentru executarea lucrărilor se depune, în numărul de exemplare cerut de legislaţia în vigoare, spre avizare la operatorul SD; în funcţie de obiectivul lucrării, documentaţia cuprinde următoarele piese prevăzute la art. 2.5.:

1. a)pentru conducte de distribuţie, branşamente, staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare punctele: a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, p, q, r, s. ...
2. b)pentru instalaţiile de utilizare punctele: a, b, c, d, e, f, g, h, i, l, p, q, r, s. ...

(2)În situaţia în care la momentul avizării, executantul lucrărilor precizate la art. 2.5., alin.

(1), lit. f) nu a fost încă desemnat, operatorul SD avizează documentaţia tehnică pentru executarea lucrărilor şi are obligaţia ca, anterior demarării lucrărilor, să solicite executantului însuşirea documentaţiei tehnice, prin completarea datelor de identificare, confirmate prin semnătură şi ştampilă. ...

(3)Pentru staţiile de reglare sau reglare-măsurare se anexează şi documentaţia tehnică a construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente construcţiei, după caz; ... 2.

1. În cazul modificărilor instalaţiilor de utilizare şi al renominalizării debitelor, în proiect se prevăd aparatele consumatoare de combustibili gazoşi instalate, menţinute şi desfiinţate, după caz. 2.
2. Operatorul SD este obligat ca, în termen de maximum 30 zile după primirea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor, să avizeze sau să restituie documentaţiile neavizate, cu observaţiile scrise, pentru refacere sau completare. 2.
3. Proiectantul are obligaţia de a se prezenta, la solicitarea operatorului SD, pentru a susţine avizarea documentaţiei tehnice. 2.
4. Documentaţia tehnică avizată se semnează şi se ştampilează, obligatoriu de către operatorul SD, pe fiecare planşă desenată.
5. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE Prevederi generale 3.1.

(1)Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:

1. a)presiune joasă (PJ), sub 0,05●10^5 Pa (0,05 bar); ...
2. b)presiune redusă (PR), între 2●10^5 Pa (2 bar) şi 0,05●10^5 Pa (0,05 bar); ...
3. c)presiune medie (PM), între 6●10^5 Pa (6 bar) şi 2●10^5 Pa (2 bar); ...
4. d)presiune înaltă (PI), în staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu presiunea nominală mai mare de 6●10^5 Pa (6 bar). ... Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este reprezentată în Anexa 25, fig. 1.

(2)Treptele de presiune se aleg în funcţie de soluţia propusă pentru alimentarea, dimensionarea şi realizarea sistemelor de alimentare, astfel încât acestea să asigure necesarul de debit aprobat, luând în considerare repartizarea consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora. ...

(3)Este interzisă interconectarea între conducte, branşamente, instalaţii de utilizare cu presiuni diferite, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 7.7. ...

(4)Pentru instalaţiile de utilizare cu presiunea mai mare de 6●10^5 Pa (6 bar) ANRE elaborează reglementări specifice. ... 3.2. În sistemele de alimentare cu gaze naturale pot fi folosite ţevi din:

1. a)oţel şi polietilenă PE 100 pentru orice treaptă de presiune; ...
2. b)polietilenă PE 80 până la presiunea maximă de 4●10^5 Pa (4 bar); ...
3. c)alte materiale, cu respectarea art. 9.1. ... 3.3.

(1)În instalaţiile de utilizare industriale (Anexa 25, fig. 2) se admit toate treptele de presiune menţionate la art. 3.1., alin.

(1).

(2)Stabilirea presiunii pentru instalaţiile de utilizare industriale se face în funcţie de presiunea de regim a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi. ... 3.4.

(1)În instalaţiile de utilizare neindustriale ce alimentează clădiri civile, inclusiv clădiri de locuit (Anexa 25, fig. 3), se admit următoarele trepte de presiune:

1. a)în instalaţiile exterioare: presiune redusă şi/sau joasă; ...
2. b)în instalaţiile interioare presiune joasă. ...

(2)Se exceptează de la prevederea cuprinsă la alin.

(1), litera b), centralele termice montate în clădiri proprii sau în clădiri civile dotate cu instalaţii de ardere care funcţionează la presiune redusă, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5●10^5 Pa (0,5 bar) în instalaţiile interioare de utilizare, cu condiţia intrării conductei instalaţiei de utilizare din exterior direct în încăperea în care se amplasează cazanele centralelor termice. ... 3.5. Reţelele de distribuţie, în funcţie de considerente tehnico - economice, cerinţe funcţionale şi situaţie locală, pot fi:

1. a)inelare; ...
2. b)ramificate. ... 3.6. Staţiile de reglare sau reglare-măsurare care se interconectează într-un SD existent, se dimensionează în funcţie de treapta de presiune din aval. Zona de protecţie 3.7. Zona de protecţie a unei conducte de gaze naturale din reţeaua de distribuţie se întinde la suprafaţa solului, de ambele părţi ale conductei, se măsoară în proiecţie orizontală de la generatoarea exterioară a conductei şi este de 0,5 m. 3.8. În vederea asigurării funcţionării normale a reţelelor de distribuţie gaze naturale şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii prevăzute de legislaţia în vigoare. 3.9. Amplasarea de obiective noi, construcţii noi şi lucrări de orice natură, în zona de protecţie a reţelelor existente, se realizează cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice. 3.10. În zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului SD. Distanţe de securitate 3.11. Construcţiile sau instalaţiile subterane care se realizează ulterior reţelelor de distribuţie sau instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi care intersectează traseul acestora, se montează la cel puţin distanţa minimă admisă, conform tabelului 1. 3.12. Distanţele de securitate între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare subterane a gazelor naturale şi diferite construcţii sau instalaţii învecinate sunt prezentate în tabelul 1. Tabelul 1 - DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE CONDUCTELE (REŢELELE DE DISTRIBUŢIE/INSTALAŢIILE DE UTILIZARE) SUBTERANE DE GAZE NATURALE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII *Font 9* ┌────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐ │ │ │ Distanţa minimă de la │ Distanţa minimă de la │ │Nr. │ │ conducta de gaze din │ conducta de gaze din │ │crt.│ Instalaţia, construcţia │ PE, în m: │ OL, în m: │ │ │ sau obstacolul ├───────┬───────┬───────┼───────┬───────┬───────┤ │ │ │ PJ │ PR │ PM │ PJ │ PR │ PM │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 1 │Clădiri cu subsoluri sau │ 1 │ 1 │ 2 │ 2 │ 2 │ 3 │ │ │aliniamente de terenuri │ │ │ │ │ │ │ │ │susceptibile de a fi construite │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 2 │Clădiri fără subsoluri │ 0,5 │ 0,5 │ 1 │ 1,5 │ 1,5 │ 2 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 3 │Canale pentru reţele termice, │ 0,5 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,5 │ 1,5 │ 2 │ │ │canale pentru instalaţii telefonice,│ │ │ │ │ │ │ │ │televiziune etc. │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 4 │Conducte de canalizare │ 1,0 │ 1,0 │ 1,5 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,5 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 5 │Conducte de apă, cabluri de forţă, │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,6 │ 0,6 │ 0,6 │ │ │cabluri telefonice montate direct │ │ │ │ │ │ │ │ │în sol, cabluri TV, sau căminele │ │ │ │ │ │ │ │ │acestor instalaţii │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 6 │Cămine pentru reţele termice, │ 0,5 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,0 │ │ │telefonice şi canalizare sau alte │ │ │ │ │ │ │ │ │cămine subterane │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 7 │Linii de tramvai până la şina cea │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 1,2 │ 1,2 │ 1,2 │ │ │mai apropiată │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 8 │Copaci │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 1,5 │ 1,5 │ 1,5 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 9 │Stâlpi │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ ├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 10 │Linii de cale ferată, exclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │cele din staţii, triaje şi incinte │ │ │ │ │ │ │ │ │industriale: │ │ │ │ │ │ │ │ │ - în rambleu │ 1,5* │ 1,5* │ 1,5* │ 2* │ 2* │ 2* │ │ ├────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │ - în debleu, la nivelul terenului │ 3,0** │ 3,0** │ 3,0** │ 5,5** │ 5,5** │ 5,5** │ └────┴────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘ _________ Notă: Distanţele, exprimate în metri, se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor şi construcţiile sau instalaţiile subterane. *) De la piciorul taluzului **) Din axul liniei de cale ferată 3.13. Distanţele dintre reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi conductele care transportă fluide combustibile, depozitele de carburanţi, staţiile de distribuţie carburanţi, staţiile de îmbuteliere GPL etc. se stabilesc conform reglementărilor şi prescripţiilor tehnice specifice. 3.14.

(1)Distanţa minimă între reţelele de distribuţie din oţel supraterane şi căile ferate electrificate este de 20 m, măsurată în proiecţie orizontală de la şina cea mai apropiată la generatoarea exterioară a conductei de gaze naturale.

(2)La stabilirea distanţelor între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare din oţel supraterane şi liniile electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă tensiune se respectă prevederile din legislaţia în vigoare, printre care: ...

1. a)NTE 003/04/00 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1.000 V, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 32/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004; ...
2. b)NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 38/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 356 din 8 mai 2008; ...
3. c)Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 4/2007 - revizia I -, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 259 din 18 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. ... 3.15. Reţelele de distribuţie din oţel montate în zona de influenţă a căilor ferate electrificate sau a liniilor electrice aeriene (LEA) de medie sau înaltă tensiune se protejează împotriva tensiunilor induse, conform reglementărilor tehnice de specialitate. 3.16. Distanţa între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale şi liniile de cale ferată în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinătorilor acestora. 3.17. Când nu este posibilă respectarea distanţelor indicate în tabelul 1, acestea pot fi reduse cu 20% pentru poziţiile 1 ... 6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauză să se prevadă următoarele soluţii tehnice:
4. a)montarea ţevii în tub de protecţie; ...
5. b)răsuflători pentru evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze, montate la capetele tubului de protecţie. ... 3.18.

(1)Se interzice montarea subterană a două conducte de gaze naturale pe trasee paralele la o distanţă, măsurată în proiecţie orizontală de la generatoarea exterioară a conductelor, mai mică de 0,5 m; se recomandă ca distanţa între conducte să fie mai mare decât 1,5●(D1+D2), unde D1 şi D2 reprezintă diametrele exterioare ale conductelor respective.

(2)În situaţia prevăzută la alin. 1, conducta de presiune mai mică se pozează spre clădiri. ... 3.

1. Distanţa de securitate faţă de staţiile de reglare sau reglare-măsurare se măsoară de la partea exterioară a incintei (împrejmuirii) şi sunt prezentate în tabelul
2. ----------- Pct. 3.19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie
3. Tabelul 2 - DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE STAŢII DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII *Font 9* ┌────┬────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │Distanţele de securitate, în m, pentru staţii de capacitate: │ │ │ ├───────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┤ │ │ │ până la 6.000, │ 6.000 ... 30.000 │peste 30000,│ │ │ │ în mc/h │ în mc/h │ în mc/h │ │Nr. │ Destinaţia ├───────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┤ │crt.│ construcţiilor │ Presiunea la intrare, în Pa şi în bar │ │ │ învecinate ├───────┬─────────┬───────┬───────┬───────────┬────┬──────┬─────┤ │ │ │<2●10^5│ 2●10^5 │>6●10^5│<2●10^5│ 2●10^5 │>6● │<6● │>6● │ │ │ │ │.. 6●10^5│ │ │.. 0,6●10^5│10^5│10^5 │10^5 │ │ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │ │ │ (<2) │(2 .. 6) │ (>6) │ (<2) │ (2 .. 6) │(>6)│ (<6) │(>6) │ ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │
4. │Clădiri industriale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi depozite de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │combustibile cu: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- risc foarte │ 7 │ 10 │ 12 │ 11 │ 13 │ 18 │ 22 │ 27 │ │ │ridicat de incendiu,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociat pericolului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de explozie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │ │- rezistenţă redusă │ 7 │ 10 │ 15 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │ │ │la foc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │ │- risc mediu sau │ 7 │ 10 │ 12 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ │ │redus de incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │
5. │Instalaţii │ 7 │ 10 │ 13 │ 11 │ 13 │ 18 │ 18 │ 27 │ │ │industriale în aer │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │liber │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │
6. │Clădiri civile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(inclusiv cele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administrative de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pe teritoriul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │unităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │industriale) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- rezistenţă mică │ 7 │ 10 │ 12 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ │ │la foc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │ │- rezistenţă mare │ 7 │ 12 │ 15 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │ │ │la foc │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │
7. │Linii de cale ferată│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- curentă │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 25 │ 30 │ │ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │ │- de garaj │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 25 │ ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │
8. │Marginea │ 4 │ 5 │ 8 │ 4 │ 6 │ 10 │ 6 │ 10 │ │ │drumurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │carosabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤ │
9. │Linii electrice de │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 40 │ │ │înaltă tensiune │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────┴────────────────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴───────────┴────┴──────┴─────┘ ----------- Tabelul 2 de la pct. 3.19 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie
10. 3.20.

(1)Posturile de reglare sau reglare-măsurare de capacitate până la 1.000 mc/h se pot alipi de un perete al clădirii învecinate, cu condiţia ca peretele clădirii să fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri (ferestre, uşi) pe: a) o lungime care depăşeşte cu 5 m limitele staţiei în ambele direcţii; ... b) o înălţime de 3 m deasupra postului. ...

(2)Când nu este posibilă respectarea distanţelor indicate la alin.

(1), acestea pot fi reduse cu maximum 50% pentru lit.

1. a)şi cu maximum 65% pentru lit. b), cu condiţia să se prevadă cel puţin una dintre următoarele soluţii tehnice: ...
2. a)montarea de răsuflători pentru evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze; ...
3. b)montarea de armături de închidere care să întrerupă alimentarea cu gaze naturale a imobilului în cazul în care în amonte se întrerupe furnizarea gazelor naturale. ... ----------- Pct. 3.20 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010. 3.21. Pentru posturile de reglare sau reglare-măsurare de capacitate până la 250 mc/h, distanţa minimă de securitate faţă de marginea drumurilor carosabile este de 1,5 m. ----------- Pct. 3.21 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010. 4. MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE 4.1. Măsurarea cantităţilor de gaze naturale se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România. 4.2.

(1)În instalaţiile de utilizare existente în apartamentele dintr-un corp de clădire sau un tronson cu una ori mai multe scări din cadrul clădirii de locuit multietajate se pot monta contoare pasante, cu respectarea următoarelor condiţii:

1. a)efectuarea, în prealabil, a probelor de rezistenţă şi etanşeitate pentru întreaga instalaţie de utilizare a gazelor naturale în prezenţa operatorului SD; ...
2. b)elaborarea unei documentaţii tehnice de către un operator economic autorizat ANRE; ...
3. c)avizarea documentaţiei tehnice de către operatorul SD; ...
4. d)executarea lucrărilor de către un operator economic autorizat ANRE; ...
5. e)respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător. ... ----------- Alin.

(1)al pct. 4.2. a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010.

(2)Operatorul SD va aproba modificarea instalaţiei de utilizare în vederea montării de contoare pasante numai dacă probele de rezistenţă şi etanşeitate prevăzute la alin.

(1)au obţinut calificativul "admis" şi dacă condiţiile de exploatare în siguranţă a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale sunt îndeplinite. ... ----------- Alin.

(2)al pct. 4.2. a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010.

(3)Contoarele pasante fac parte din instalaţia de utilizare a consumatorului, iar exploatarea acestora precum şi toate costurile aferente sunt în responsabilitatea acestuia. ... 5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE Debite de calcul 5.1. Debitele de calcul se determină în funcţie de debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi de factorii de simultaneitate specifici, după cum urmează:

1. a)pentru conductele de distribuţie se prevede debitul pentru o etapă de perspectivă, în funcţie de: ...
2. i)dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate, pe baza planurilor de urbanism; ...
3. ii)eventuala modificare a densităţii consumatorilor; ... iii) schimbările de amplasament ale unor consumatori importanţi;
4. iv)realizarea de noi construcţii în zonă; ...
5. v)schimbarea destinaţiei unor construcţii. ...
6. b)pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale operatorilor economici, societăţilor şi instituţiilor social-culturale, se prevede debitul nominal şi debitul ce poate fi utilizat în perspectivă în instalaţiile de utilizare; ...
7. c)pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se prevede debitul nominal, simultan, al tuturor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din instalaţiile de utilizare; ...
8. d)valoarea coeficienţilor de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate preparării hranei, este dată în tabelul 3; ...
9. e)coeficientul de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate încălzirii centrale sau locale, este 1. ...
10. f)valoarea coeficienţilor de simultaneitate se aplică la suma debitelor nominale ale aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi. ... Tabelul 3 - VALORILE COEFICIENŢILOR DE SIMULTANEITATE PENTRU APARATELE CONSUMATOARE DE COMBUSTIBILI GAZOŞI, DESTINATE PREPARĂRII HRANEI ┌─────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐ │ Numărul de │ Coeficientul de │ Numărul de │ Coeficientul de │ │ apartamente │ simultaneitate │ apartamente │ simultaneitate │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 1 │ 1,00 │ 36 │ 0,40 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 2 │ 0,81 │ 40 │ 0,39 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 3 │ 0,71 │ 44 │ 0,38 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 4 │ 0,65 │ 48 │ 0,38 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 5 │ 0,62 │ 52 │ 0,37 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 6 │ 0,59 │ 56 │ 0,37 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 8 │ 0,55 │ 60 │ 0,36 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 10 │ 0,53 │ 64 │ 0,36 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 12 │ 0,51 │ 68 │ 0,35 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 16 │ 0,47 │ 72 │ 0,35 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 20 │ 0,45 │ 76 │ 0,35 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 24 │ 0,43 │ 80 │ 0,34 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 28 │ 0,42 │ Peste 80 │ 0,34 │ ├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤ │ 32 │ 0,41 │ │ │ └─────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘ 5.2. Debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi este cel indicat de producător. Căderile de presiune 5.3.

(1)Căderea de presiune pentru dimensionarea unei conducte se stabileşte cu relaţia: Delta P = P

(1)- P

(2)în care: P

(1)- presiunea minimă disponibilă la intrarea în conductă, în Pa sau în bar; P

(2)- presiunea minimă necesară la ieşirea din conductă, majorată cu 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili, în Pa sau în bar.

(2)Modalităţi de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor sunt prezentate în Anexa 25, fig. 4, 5 şi

1. ... 5.
2. Căderile de presiune stabilite conform art. 5.
3. acoperă toate pierderile liniare şi locale. 5.
4. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilă P

(1)se precizează de operatorul SD. 5.6.

(1)În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasă care alimentează aparate consumatoare de combustibili gazoşi cu presiunea nominală de 0,02●10^5 Pa (0,02 bar), căderea totală de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiei de utilizare este de 0,01●10^5 Pa (0,01 bar), cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare să se menţină presiunea de 0,03●10^5 Pa (0,03 bar).

(2)Pentru reţeaua de distribuţie care funcţionează la presiune joasă, inclusiv branşamentul, se consideră căderea de presiune de 0,005●10^5 Pa (0,005 bar), diferenţa de 0,005●10^5 Pa (0,005 bar) fiind necesară dimensionării conductelor instalaţiei de utilizare şi acoperirii pierderii de presiune din contor. ... 5.7.

(1)În instalaţiile de utilizare cu presiune joasă, pentru dimensionarea conductelor montante se are în vedere creşterea disponibilului de presiune datorită forţei ascensionale a gazelor naturale.

(2)Disponibilul de presiune produs de forţa ascensională se obţine calculând produsul între valoarea indicată în tabelul 4 şi înălţimea la care se montează punctul de consum, măsurată de la nivelul regulatorului de presiune. ... Tabelul 4 - DISPONIBILUL DE PRESIUNE PRODUS DE FORŢA ASCENSIONALĂ ÎN FUNCŢIE DE ÎNĂLŢIMEA PUNCTULUI DE CONSUM FAŢĂ DE NIVELUL REGULATORULUI DE PRESIUNE ┌────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │ Altitudinea locaţiei │Disponibilul de presiune produs de forţa ascensională│ │ regulatorului de │ în funcţie de înălţimea punctului de consum faţă de │ │ presiune, │ nivelul regulatorului de presiune, │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┤ │ în m │ în Pa/m │ în bar/m │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 0 │ 5,4 │ 5,4●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 100 │ 5,2 │ 5,2●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 200 │ 5,1 │ 5,1●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 300 │ 5,0 │ 5,0●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 400 │ 4,9 │ 4,9●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 500 │ 4,7 │ 4,7●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 600 │ 4,6 │ 4,6●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 700 │ 4,5 │ 4,5●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 800 │ 4,3 │ 4,3●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 900 │ 4,2 │ 4,2●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 1000 │ 4,1 │ 4,1●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 1100 │ 4,0 │ 4,0●10^-5 │ ├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 1200 │ 3,9 │ 3,9●10^-5 │ └────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┘ Dimensionarea conductelor 5.8. Diametrul conductelor se determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz şi a presiunii minime necesare aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi. 5.9. Diametrul conductelor de presiune medie sau presiune redusă se calculează cu relaţia: ² Q(CS)TL delta lambda D = 0,56●5 radical din ───────────────────── ² ² P

(1)- P

(2)sau ┌ ² ┐0,2 │ Q(CS)TL delta lambda │ D = 0,56 │─────────────────────── │ │ ² ² │ └ P

(1)-P

(2)┘ unde: D - diametrul interior al conductei, în cm; Q(CS) - debitul de calcul la P=101325 Pa (1,013 bar) şi T=288, 15 K; în mc/h; P

(1)- presiunea absolută la începutul tronsonului, în bar; P

(2)- presiunea absolută la capătul tronsonului, în bar; T - temperatura gazelor, în K; L - lungimea tronsonului respectiv, în km; delta = 0.554, densitatea relativă a gazelor faţă de densitatea aerului; lambda - coeficientul de pierdere liniară de sarcină (adimensional), ce se determină în funcţie de Re şi k/D; k - rugozitatea conductelor; Re - numărul Reynolds (adimensional), calculat cu relaţiile: wD Q(cs) Re = ─────── sau Re = 2230───── V D unde: w - viteza gazului în conductă, în m/s; D - diametrul interior al conductei, în m; v - coeficientul de vâscozitate cinematică, în mp/s; Q(CS) - debitul de calcul în mc/h la P = 101325 Pa (1,013 bar) şi T = 288,15 K, în mc/h; Valoarea coeficientului lambda este: *Font 9* 64 - pentru Re < 2300 lambda = ──── Re 1 - pentru 2300 < Re < 23 D/k ───────────────── = 2 lg(Re radical din lambda)-0,8 radical din lambda 1 2,51 k - pentru 23 D/k < Re < 560 D/k ──────────────── = -2 lg(──────────────────── + ────── ) radical din lambda Re radical din lambda 3,71D 1 k - pentru Re > 560 D/k ───────────────── = 1,14 - 2 lg (───) radical din lambda D Viteza medie a gazelor într-un tronson de conductă în regim de curgere permanentă la presiuni medii sau reduse, cu destindere izotermă se calculează cu relaţia: 5,375●Q(CS) w = ────────────────────── ┌ ² ┐ ²│ P

(2)│ D │P

(1)+ ───────── │ │ P

(1)+P

(2)│ └ ┘ unde w, D, Q(CS), P

(1)şi P

(2)au semnificaţiile şi unităţile de măsură de mai sus. 5.10.

(1)Diametrul conductelor de presiune joasă, în cm, se calculează cu relaţia: ┌ ² ┐0,2 │Q TL delta lambda │ D = 0,49 │────────────────── │ │ Delta P │ └ ┘ unde: - L este lungimea de calcul a conductei, în m, care cuprinde lungimea fizică a tronsonului considerat la care se adaugă lungimile echivalente ale rezistenţelor locale; - Delta P este căderea de presiune disponibilă, în mbar, pe tronsonul considerat. Celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii şi unităţi de măsură ca în relaţiile de la art. 5.9.

(2)Pentru instalaţiile din clădirile de locuit, lungimea de calcul se poate considera: ... L(

1. c)= (1,1 ... 1,2) ● L(f), unde L(
2. f)este lungimea fizică a conductei.

(3)Lungimile echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de distribuţie gaze naturale la presiune joasă se obţin din tabelul 5. ... Tabelul 5 - LUNGIMILE ECHIVALENTE PENTRU REZISTENŢELE LOCALE ┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Diametrul, în │ Lungimi echivalente, în m │ ├─────────┬────────┼────────────────┬─────────────┬──────────┬─────────────────┤ │ cm │ inch │ Robinet cu │ Alte tipuri │ Coturi │Teuri în direcţia│ │ │ │trecere completă│ de robinete │ │ derivaţiei │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 1,25 │ 3/8 │ 0,05 │ - │ 0,02 │ 0,4 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 1,575 │ 1/2 │ 0,06 │ - │ 0,05 │ 0,6 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 2,125 │ 3/4 │ 0,08 │ - │ 0,08 │ 0,83 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 2,7 │ 1 │ 0,11 │ - │ 0,12 │ 1,08 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 3,575 │ 1 1/4 │ 0,14 │ - │ 0,14 │ 1,43 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 4,125 │ 1 1/2 │ 0,17 │ - │ 0,26 │ 1,68 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 5,2 │ 2 │ 0,22 │ - │ 0,42 │ 2 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 5,68 │ 2 1/2 │ - │ 0,32 │ 0,65 │ 2,8 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 8,05 │ 3 │ - │ 0,4 │ 0,92 │ 3,7 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 10,55 │ 4 │ - │ 0.5 │ 1.45 │ 5 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 13,1 │ 5 │ - │ 0.7 │ 2.2 │ 6.6 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 15,6 │ 6 │ - │ 0.8 │ 2.8 │ 8.4 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 20,3 │ 8 │ - │ 1.2 │ 4 │ 12 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 25,3 │ 10 │ - │ 1.5 │ 5.4 │ 16 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 30,5 │ 12 │ - │ 2 │ 6.7 │ 20 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 35,3 │ 14 │ - │ 2.5 │ 8 │ 25 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 40,2 │ 15 │ - │ 3 │ 9.7 │ 29 │ ├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤ │ 50,2 │ 20 │ - │ 4 │ 12.6 │ 39 │ └─────────┴────────┴────────────────┴─────────────┴──────────┴─────────────────┘ 5.11.

(1)Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, folosind relaţiile indicate la art. 5.9. şi 5.10.

(2)Tronsoanele de conductă cu debit variabil se dimensionează la debit constant, conform schemei de mai jos. Această schemă de calcul se foloseşte doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit. ... 5.12.

(1)Dimensionarea şi/sau verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune medie sau redusă, se poate face folosind nomogramele nr. 1 şi 2 anexate.

(2)Presiunile P

(1)şi P

(2)utilizate în nomogramele nr. 1 şi 2 reprezintă presiuni relative. ... 5.

1. Dimensionarea şi verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune joasă din oţel se poate face folosind datele din tabelul 6.1., considerând că volumul gazului este constant. 5.
2. Dimensionarea şi verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune joasă din polietilenă se poate face folosind datele din tabelul 6.2., considerând că volumul gazului este constant. 5.
3. Grosimea peretelui ţevii din oţel se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul de agresivitate a solului. 5.16.

(1)Viteza maximă admisă a gazelor naturale în reţelele de distribuţie şi în instalaţiile de utilizare este:

1. a)20 m/s pentru conducte supraterane; ...
2. b)40 m/s pentru conducte subterane. ...

(2)Viteza maximă admisă a gazelor naturale în conductele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare este: ...

1. a)30 m/s, în amonte de elementul de reglare; ...
2. b)20 m/s, în aval de elementul de reglare. ...

(3)Fac excepţie de la alin.

(2): ...

1. a)conductele situate în amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care, indiferent dacă se află înainte sau după elementul de reglare a presiunii, viteza se limitează la 20 m/s; ...
2. b)conductele situate în amonte/aval de contoarele cu ultrasunete, în care se acceptă viteze de curgere mai mari, în conformitate cu recomandările producătorului. ... 5.17. Diametrele minime admise pentru conducte subterane:
3. a)branşamente şi instalaţii de utilizare, minim 1" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 32 mm pentru conducte din polietilenă; ...
4. b)conducte ale reţelei de distribuţie, de regulă, minim 2" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 40 mm pentru conducte din polietilenă. ... Tabel 6.1.- DEBITUL DE CALCUL Q(CS), în mc/h, PENTRU CONDUCTE DIN OŢEL, GAZE NATURALE PRESIUNE JOASĂ (T = 288,15 K; delta = 0,554) Tabel 6.2. - DEBITUL DE CALCUL Q(CS), în mc/h, PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENĂ GAZE NATURALE PRESIUNE JOASĂ (T = 288K; delta = 0,554) 6. REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI INSTALAŢII DE UTILIZARE EXTERIOARE Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea conductelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare exterioare 6.1.

(1)Traseele reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare sunt, pe cât posibil, rectilinii.

(2)La stabilirea traseelor reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare se acordă prioritate respectării condiţiilor de siguranţă. ... 6.2.

(1)Conductele reţelelor de distribuţie se montează subteran.

(2)În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, conductele reţelelor de distribuţie din oţel se pot monta suprateran, în condiţii justificate de către proiectant şi înscrise în certificatul de urbanism. ...

(3)În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, tronsoane ale reţelelor de distribuţie din polietilenă se pot monta suprateran în tuburi de protecţie sau se intercalează un tronson de conductă din oţel. ... 6.3. Conductele instalaţiilor de utilizare exterioare se montează: a) din oţel, suprateran/subteran; ... b) din polietilenă, subteran. ... 6.4.

(1)Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare se pot monta, în funcţie de condiţiile locale, pe:

1. a)pereţii exteriori ai clădirilor din cărămidă sau beton; ...
2. b)garduri stabile din cărămidă sau beton; ...
3. c)stâlpi metalici sau din beton şi estacade. ...

(2)Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie se pot monta, cu respectarea alin.

(1), la înălţimi de până la 6 m de la suprafaţa solului. ... 6.5. Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare se protejează împotriva descărcărilor electrice conform reglementărilor specifice. 6.6. Pe pereţii clădirilor cu risc foarte ridicat de incendiu, asociat pericolului de explozie, se admite montarea numai a instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale. 6.7. Se interzice:

1. a)montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenă în soluri saturate cu produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea; ...
2. b)vehicularea prin reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare din polietilenă a gazelor naturale care conţin faza lichidă rezultată din condensarea hidrocarburilor grele. ... 6.8.

(1)Intrarea în clădiri a branşamentelor sau a instalaţiilor de utilizare se realizează suprateran, prin traversarea peretelui exterior al clădirilor; este interzisă intrarea acestora în pardoseală sau sub pardoseala clădirilor.

(2)În cazuri excepţionale, pentru clădiri la care nu se poate realiza soluţia supraterană, intrarea branşamentelor sau instalaţiilor de utilizare în clădiri se realizează prin intermediul unui cămin de aerisire în care se montează robinetul de branşament şi/sau de incendiu, după caz. ...

(3)Robinetele montate în cămine sunt cu tija înaltă pentru ca manevrarea să se poată face de la suprafaţa solului, iar căminele sunt acoperite cu grătare şi au asigurată evacuarea permanentă a apelor infiltrate. ...

(4)Soluţia prevăzută la alin.

(2)se permite cu condiţia avizării de către operatorul SD a tuturor măsurilor suplimentare necesare pentru alimentarea cu gaze naturale în condiţii de siguranţă, inclusiv montarea în încăperea prin care se face alimentarea cu gaze naturale a unui detector a gazelor naturale având limita inferioară de detecţie de 2% CH

(4)în aer şi care acţionează automat asupra robinetului de închidere (electroventil) a alimentării cu gaze naturale. ... 6.9. Este interzisă montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, indiferent de modul de pozare:

1. a)în terenuri susceptibile la tasări, alunecări, erodări etc.; ...
2. b)sub construcţii de orice categorie; ...
3. c)în tunele şi galerii; ...
4. d)în canale de orice categorie având comunicaţie directă cu clădiri; ...
5. e)la nivel inferior fundaţiei clădirilor învecinate, situate la distanţe de până la 2 m; ...
6. f)sub linii de tramvai sau cale ferată, paralel cu acestea la o distanţă, măsurată în proiecţie orizontală, mai mică decât cea prevăzută în Cap. 3, tabelul 1. ... 6.10.

(1)Pentru alimentarea posturilor de reglare situate în firide, branşamentele se pot executa cu ieşire directă în firide.

(2)Este interzisă montarea branşamentelor înzidite în elemente de construcţie. ...

(3)Este interzisă intrarea instalaţiilor de utilizare din firidele de branşament direct în interiorul clădirilor. ... 6.11. În scopul identificării conductelor şi branşamentelor din oţel, montate suprateran, acestea se marchează din 2 în 2 m cu simbolul: GNPM, GNPR sau GNPJ, după caz, în funcţie de regimul de presiune. 6.12.

(1)Marcarea reţelelor de distribuţie subterane se realizează de către executant prin inscripţii pe plăcuţe amplasate pe construcţii, pe stâlpi sau pe alte repere fixe din vecinătate; distanţa dintre plăcuţele inscripţionate nu va fi mai mare de 30 de metri. 6.

1. Pe traseele fără construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe pentru marcarea traseului, se montează borne inscripţionate, din ţeavă sau beton, la distanţe de 150 m între ele. 6.
2. Pe plăcuţe/borne se specifică următoarele caracteristici: regimul de presiune, materialul tubular (OL sau PE), distanţa măsurată pe orizontală între axul conductei şi plăcuţă/bornă (L) şi adâncimea de pozare a conductei (h). (Exemplu: GNPR - PE, L = 2,5 m, h = 0,9 m). 6.
3. În scopul identificării, reţelele de distribuţie pot fi însoţite pe traseu de sisteme de semnalizare/detecţie. 6.16.

(1)În localităţi, reţelele de distribuţie se montează numai în domeniul public.

(2)Reţelele de distribuţie subterane se montează pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă: ... a) zone verzi; ... b) trotuare; ... c) alei pietonale; ... d) carosabil. ...

(3)Se evită terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane, cele cu acţiuni puternic corozive şi cele cu pericol de alunecare; pentru cazuri deosebite în care nu este posibilă evitarea amplasării în terenurile menţionate, se prevăd măsuri speciale de protecţie. ...

(4)Pentru situaţiile de excepţie (căi de acces private), soluţiile de alimentare se stabilesc de operatorul SD, cu acceptul scris al proprietarilor acestora, prin care se acordă operatorului SD dreptul de uz şi servitute pentru reţelele amplasate pe proprietatea lor. ... 6.17.

(1)Reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare subterane se montează la adâncimea minimă de montaj de 0,9 m de la generatoarea superioară a acestora sau a tubului de protecţie, după caz.

(2)La capătul branşamentului, adâncimea minimă de montare este de 0,5 m. ...

(3)La stabilirea adâncimii de montare se are în vedere că temperatura de îngheţ a solului poate afecta caracteristicile mecanice ale conductelor din polietilenă. ...

(4)În cazul în care prevederile de la alin.

(1)şi

(2)nu pot fi respectate, proiectantul poate reduce adâncimea de montare, cu acordul operatorului SD şi cu prevederea unor măsuri de protecţie suplimentare. ... 6.18.

(1)Se interzice montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenă în zone în care temperatura degajată depăşeşte temperatura pentru care producătorul ţevii din polietilenă garantează funcţionarea în condiţii de securitate.

(2)Dacă nu se pot evita zonele prevăzute la alin.

(1), se intercalează un tronson de conductă din oţel. ... Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea branşamentelor 6.19. Instalaţiile de utilizare din clădiri se alimentează cu gaze naturale din reţeaua de distribuţie, conform soluţiei date de operatorul SD prin acordul de acces. 6.20. Criteriile de alegere a soluţiilor de alimentare sunt:

1. a)alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clădire se face de preferinţă din conducta de distribuţie de pe strada pe care este amplasată clădirea (Anexa 25, fig. 8);
2. b)alimentarea instalaţiilor de utilizare din clădirile situate la intersecţia străzilor se face din oricare dintre conductele de distribuţie amplasate pe străzile respective; ...
3. c)alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clădire sau grup de clădiri situate pe aceeaşi proprietate se face printr-un singur branşament, indiferent de numărul străzilor cu care se mărgineşte proprietatea (Anexa 25, fig. 10); ...
4. d)capătul de branşament se pozează la limita de proprietate a consumatorului, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 6.8., alin.

(2). ... 6.21.

(1)Branşamentele utilizate în sistemele de distribuţie pentru alimentarea instalaţiei de utilizare sunt:

1. a)branşamente individuale pentru fiecare clădire; ...
2. b)branşamente comune pentru cel mult două clădiri vecine, în următoarele cazuri: ...
3. i)clădirile sunt situate pe aceeaşi stradă şi au curţile alăturate (Anexa 25, fig. 11 a); ...
4. ii)clădirile nu sunt situate pe aceeaşi stradă, dar fac parte dintr-un singur corp de clădire, au curte comună şi o intrare comună din strada pe care este pozată conducta de distribuţie (Anexa 25, fig. 11 b,); ...
5. c)branşamente ramificate: ...
6. i)în cazul clădirilor cu mai multe tronsoane (case de scară), (Anexa 25, fig. 11 c); ...
7. ii)pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor clădiri, în scopul reducerii numărului de traversări a unei artere importantă de circulaţie, (Anexa 25, fig. 11 d). ...

(2)În cazul prevederilor de la alin.

(1), lit.

1. b)se respectă următoarele condiţii tehnice: ...
2. i)branşamentul comun asigură debitul total şi presiunea; ...
3. ii)regulatorul de presiune este corespunzător debitului total; ... iii) instalaţiile de utilizare exterioare se execută astfel încât să existe posibilităţi de acces rapid la robinetele de incendiu. 6.22. Parcurile industriale şi clădirile cu mai multe scări, pot fi alimentate prin mai multe branşamente cu condiţia ca instalaţia de utilizare racordată la un branşament să nu se interconecteze cu instalaţia de utilizare racordată la alt branşament. 6.23. Traseul branşamentului se realizează:
4. a)perpendicular pe conducta la care se realizează racordul; pentru situaţii care impun racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 60°; ...
5. b)cu pantă înspre conducta la care se racordează; ...
6. c)nu se admit branşamente cu traseu în lungul străzii, cu excepţia branşamentelor ramificate. ... Intersecţii ale traseelor reţelelor de distribuţie de gaze naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii 6.24.

(1)Intersecţia traseelor reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii subterane sau supraterane se face cu avizul unităţilor deţinătoare şi se realizează astfel: a) perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate; ... b) la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii. ...

(2)În cazuri excepţionale, se admit: ...

1. a)traversări sub alt unghi, dar nu mai mic de 60°. ...
2. b)traversări în tuburi de protecţie, în cazul în care nu se poate respecta condiţia de la alin. 1, lit. b). ...

(3)Alte instalaţii subterane, care se realizează ulterior reţelelor de gaze naturale şi care intersectează traseul acestora, se montează cel puţin la distanţa minimă admisă conform tabelului 1, cu avizul operatorului SD. ... 6.

1. Trecerea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin cămine, canale şi construcţii subterane ale altor utilităţi, este interzisă. 6.
2. Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie din oţel, la adâncimea de minim 1,5 m de la talpa căii de rulare la generatoarea superioară a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale. 6.27.

(1)Traversarea căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi cursurilor de apă se face subteran sau suprateran, în funcţie de condiţiile locale impuse prin avizele specifice acestor obiective.

(2)În cazurile prevăzute la alin. 1) se prevăd cu robinete de secţionare, care să permită scoaterea din funcţiune a conductei de gaze naturale: ...

1. a)în ambele părţi ale traversării, pentru reţelele inelare; ...
2. b)înainte de traversare, pentru reţelele ramificate. ... 6.28. Traversările supraterane ale căilor de circulaţie de pe teritoriul unităţilor industriale se fac la înălţimi stabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioară sau dispozitivul de susţinere a conductei până la nivelul carosabilului. 6.29. Proiectarea şi executarea traversării căilor de comunicaţii se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare. Răsuflători, tuburi de protecţie, ecrane de etanşare 6.30. În zone construite, cu densitate mare de construcţii subterane, pe reţelele de distribuţie şi/sau pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane, executate din oţel, se montează răsuflători (Anexa 25, fig. 7):
3. a)deasupra fiecărei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protecţie; în cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m, se realizează drenaj continuu între suduri; ...
4. b)la capetele tuburilor de protecţie; ...
5. c)la ieşirea din pământ a conductelor; ...
6. d)la ramificaţii ale conductelor şi la schimbări de direcţie. ... 6.31. Pentru conductele din polietilenă, răsuflătorile se montează în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţelele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane astfel:
7. a)la capetele tuburilor de protecţie; ...
8. b)în alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant sau de către operatorul SD. ... ----------- Pct. 6.31. a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010. 6.32. În cazul conductelor din oţel montate pe trasee fără construcţii, pe câmp, precum şi în zone cu agresivitate redusă şi fără instalaţii subterane, se prevăd răsuflători cu înălţimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbări de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m. 6.33. Distanţa între generatoarea superioară a conductei pe care se montează răsuflătoarea şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii este de 150 mm atât pentru conductele din oţel cât şi pentru conductele din polietilenă. 6.34.

(1)Tuburile de protecţie montate pe conducte trebuie să depăşească, în ambele părţi, limitele instalaţiei sau construcţiei traversate, cu cel puţin 0,5 m.

(2)Tuburile de protecţie se prevăd la partea superioară a capetelor tubului cu orificii şi cu răsuflători, iar capetele tubului se etanşează pe conductă. ... 6.35.

(1)Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţia conductei protejate:

1. a)pentru conducte de distribuţie: ...
2. i)oţel d(i tub) = d(e cond izolată) + 75 mm; ...
3. ii)polietilenă d(i tub) = d(e cond) + 100 mm; ...
4. b)pentru branşamente: ...
5. i)oţel d(i tub) = d(e cond izolată) + 50 mm; ...
6. ii)polietilenă d(i tub) = d(e cond) + 50 mm; ...

(2)Grosimea pereţilor şi materialul din care se confecţionează tubul de protecţie se stabilesc în funcţie de sarcinile la care este solicitat tubul. ... 6.36.

(1)La toate clădirile amplasate în localităţi în care există reţele de gaze naturale, indiferent dacă clădirile sunt sau nu alimentate cu gaze naturale, pentru evitarea pătrunderii în clădiri a eventualelor scăpări de gaze, se prevăd măsuri de etanşare la trecerile instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonice, televiziune etc.) prin pereţii subterani şi prin planşeele subsolurilor clădirilor.

(2)Este interzisă racordarea la SD a clădirilor care nu au asigurate măsurile de etanşare prevăzute la alin.

(1). ... Rezemarea conductelor supraterane 6.37.

(1)Conductele montate suprateran pe elemente de construcţii, pe stâlpi sau estacade, se reazemă, în funcţie de diametru, pe brăţări sau console confecţionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.

(2)Distanţele maxime între două reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte sunt prezentate în tabelul

1. ... Tabelul 7 - DISTANŢELE MAXIME ÎNTRE REAZEME ┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┐ │ Distanţa maximă între │ Diametrul conductei, │ Tipul reazemului │ │ reazeme, în m │ în inch │ │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤ │ 3,3 │ 3/8 ... 1/2 │ Brăţară │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤ │ 4,2 │ 3/4 ... 1 │ Brăţară │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤ │ 5,1 │ 1 1/4 ... 1 1/2 │ Brăţară │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤ │ 5,7 │ 2 │ Consolă │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤ │ 6,1 │ 2 1/2 │ Consolă │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤ │ 6,7 │ 3 │ Consolă │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤ │ 7,5 │ 4 │ Consolă │ ├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤ │ 8,0 │ 5 │ Consolă │ └───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┘
2. STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE A GAZELOR NATURALE 7.1.

(1)Staţiile de reglare sau de reglare-măsurare a gazelor naturale se montează în construcţii proprii.

(2)Posturile de reglare, de reglare - măsurare şi de măsurare se montează în firide sau direct pe instalaţia de utilizare. ... 7.2. Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare se face cu îndeplinirea cel puţin a următoarelor condiţii:

1. a)încăperile în care se montează să fie ventilate; ...
2. b)regulatoarele să fie în construcţie etanşă; ...
3. c)respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător. ... 7.3.

(1)Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-măsurare sunt delimitate prin robinete de închidere, amplasate la intrarea, respectiv ieşirea din staţii şi posturi.

(2)Robinetele fac parte din componenţa staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare. ... 7.4.

(1)Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare se face ţinând seama de următorii parametri: debit, presiune, temperatură, de domeniul de variaţie a acestor parametri şi de calitatea gazelor naturale.

(2)Sistemele de măsurare se aleg şi se poziţionează în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare. ...

(3)Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-măsurare se echipează cu dispozitive de securitate corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare. ... 7.

1. Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare se face astfel încât să rezulte o grupare cât mai compactă, avându-se în vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele componente. 7.
2. Pe conductele din oţel de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare sau reglare-măsurare se montează flanşe electroizolante în locuri uşor accesibile. 7.
3. Când alimentarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi nu poate fi întreruptă, staţiile de reglare sau reglare-măsurare pot fi prevăzute cu ocolitor. 7.
4. În funcţie de natura şi conţinutul de impurităţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile şi posturile de reglare sau reglare-măsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi/sau separare. 7.
5. Pentru echipamentele care prevăd în mod expres filtre de protecţie, acestea se montează obligatoriu conform instrucţiunilor producătorului. 7.10.

(1)Staţiile de reglare sau reglare-măsurare se prevăd cu priză şi centură de împământare (rezistenţa de dispersie sub 4 Ω), la care se racordează părţile metalice ale fiecărui element din staţie cuprins între două flanşe.

(2)Racordurile prin flanşe nu se consideră electroconductoare decât dacă sunt conectate între ele cu platbandă zincată cu secţiunea de minim 40 mmp ... Regulatoare de presiune 7.11.

(1)Reglarea presiunii se face, în funcţie de mărimea debitului, prin regulatoare cu: a) acţionare indirectă; ... b) acţionare directă. ...

(2)Alegerea regulatoarelor, funcţie de debitul nominal al regulatoarelor Q(n), se face conform specificaţiilor tehnice date de producător. La alegerea mărimii regulatoarelor se pot utiliza următoarele relaţii de calcul: ... Q(

1. n)= (1,1 ... 1,2) ● Q(t), pentru regulatoarele cu acţionare indirectă; Q(
2. n)= 1,45 ● Q(t), pentru regulatoarele cu acţionare directă, unde Q(
3. t)reprezintă debitul nominal total al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi deservite. 7.12. Abaterea maximă a presiunii reglate a regulatoarelor de presiune este de 5%. 7.13. În cazul în care în instalaţia de utilizare industrială sunt necesare diferite trepte de presiune se prevăd panouri de reglare pentru fiecare treaptă de presiune. Construcţii pentru staţii şi posturi reglare sau reglare - măsurare a gazelor naturale 7.14. Amplasarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare se face respectând prevederile din Cap. 3. 7.15. Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare-măsurare, independente sau alipite altor construcţii, se face:
4. a)suprateran; ...
5. b)cu respectarea distanţelor prevăzute în Cap. 3, tabelul 2; ...
6. c)la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului; ...
7. d)asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului SD. ... 7.16. Abrogat. ----------- Pct. 7.16. a fost abrogat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010. 7.17. Posturile de reglare sau reglare - măsurare pentru presiunea maximă de intrare între 0,05 ● 10^5 - 2 ● 10^5 Pa (0,05-2 bar) se montează în:
8. a)firidă îngropată sau semi - îngropată în peretele exterior al clădirii, în ziduri sau garduri; ...
9. b)firidă independentă sau alipită de un perete exterior al clădirii. ... 7.18.

(1)Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare-măsurare aferente reţelei de distribuţie se face pe domeniul public, conform precizărilor din certificatul de urbanism, cu asigurarea obligatorie a accesului operatorului SD.

(2)Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului SD, se pot construi staţii de sector de reglare sau reglare-măsurare, posturi de reglare, posturi de măsurare sau posturi de reglare-măsurare subterane, prevăzute cu ventilare şi cu măsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie. ... ----------- Alin.

(2)al pct. 7.18. a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010.

(3)Construcţiile staţiilor de reglare sau reglare-măsurare se execută din materiale incombustibile şi fără pod. ... 7.19.

(1)Posturile de reglare-măsurare nu se amplasează:

1. a)pe căile de evacuare din clădiri cu aglomerări de persoane; ...
2. b)sub ferestrele clădirilor şi în locuri neventilate. ...

(2)În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi există spaţiu de amplasare a postului de reglare numai sub fereastră, se vor realiza următoarele măsuri: ...

1. a)ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât să evite pătrunderea gazelor în interiorul clădirii; ...
2. b)axul de manevră al robinetelor postului se etanşează. ... 7.20. Firidele practicate în pereţii unei clădiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii care să nu permită infiltrarea gazelor în clădire. 7.21. Pardoseala staţiilor de reglare sau reglare-măsurare se realizează:
3. a)din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovire; ...
4. b)cu suporturi pentru rezemarea echipamentului. ... 7.22. Evacuarea din firide a eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în mod egal la partea superioară şi inferioară, însumând:
5. a)8% din suprafaţa încăperii, la construcţiile independente ale staţiilor; ...
6. b)2% din suprafaţa uşilor firidelor. ... 7.23. Iluminatul interior al staţiilor de reglare sau reglare-măsurare se realizează:
7. a)natural, prin ferestre; ...
8. b)artificial, din exteriorul construcţiei. ... 7.24. Protecţia împotriva descărcărilor electrice, pentru staţiile de reglare sau reglare-măsurare şi instalaţiile montate în exterior, se realizează conform prevederilor din legislaţia în vigoare. 7.25. Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare sau reglare-măsurare şi a instalaţiilor exterioare împotriva accesului persoanelor străine se realizează prin împrejmuire. Amplasarea şi montarea echipamentului de reglare-măsurare 7.26. Panourile de reglare-măsurare se amplasează în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mărime, păstrându-se distanţe între elementele componente astfel încât să se asigure posibilitatea întreţinerii şi exploatării. 7.27.

(1)Pentru măsurarea în scopuri comerciale a cantităţilor de gaze naturale, se utilizează numai aparate de măsurare aprobate conform legislaţiei metrologice în vigoare.

(2)Tipul aparatului de măsură, modul de amplasare şi condiţiile de montaj se stabilesc de proiectant, cu avizul operatorului SD, pe baza specificaţiilor tehnice date de producător. ... 7.28. Executanţii staţiilor de reglare sau reglare-măsurare au obligaţia să fixeze, pe distribuitorul fiecărei trepte de reglare, plăcuţe metalice pe care au gravat:

1. a)denumirea producătorului; ...
2. b)presiunea de încercare; ...
3. c)presiunea nominală; ...
4. d)poziţia robinetului, "ÎNCHIS" sau "DESCHIS" ... 7.29. Elementele instalaţiei de reglare - măsurare se protejează împotriva coroziunii. 7.30. La exterior, pe fiecare perete al staţiilor şi pe uşile staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare, se aplică tăbliţe avertizoare pe care se înscrie: ┌──────────────────────────────────────┐ │ │ │ PERICOL DE EXPLOZIE │ │ APROPIEREA CU FOC STRICT │ │ OPRITĂ │ │ │ └──────────────────────────────────────┘ şi indicatorul pentru pericol de explozie, conform reglementărilor în vigoare. Instalaţii şi dispozitive auxiliare. 7.31.

(1)Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se dotează cu echipament de securitate care să prevină:

1. a)creşterea presiunii la ieşirea din regulator peste nivelul maxim al treptei de presiune; ...
2. b)creşterea presiunii peste nivelul admis la consumator; ...
3. c)scăderea presiunii sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi ale consumatorului. ...

(2)Pe dispozitivele de securitate se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare. ... 7.32.

(1)Echipamentul de securitate se prevede:

1. a)fără armături de închidere pe derivaţia pe care este montată supapa, atât înainte cât şi după aceasta; ...
2. b)cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferă, care pot fi legate la un colector comun. ...

(2)Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate şi de la regulatoarele montate în posturi de reglare sau pe utilaje se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului: ... a) staţiilor sau posturilor independente; ... b) clădirilor la care sunt alipite posturile sau în care se află utilajele. ...

(3)Capătul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbă îndreptată în jos sau cu o căciulă de protecţie. ... 7.33.

(1)Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare se montează:

1. a)manometre prevăzute cu robinet de închidere; ...
2. b)armături pentru termometre. ...

(2)Pe colectoarele filtrelor se prevăd manometre. ... 8. INSTALAŢII INTERIOARE DE UTILIZARE Utilizarea gazelor naturale în clădiri 8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există pericol de:

1. a)incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile; ...
2. b)explozie a materialelor şi substanţelor combustibile/inflamabile aflate în interior; ...
3. c)intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere. ... 8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:
4. a)volumul interior minim al încăperilor: ...
5. i)18,0 mc pentru orice tip de încăpere, cu excepţia bucătăriilor şi băilor; ...
6. ii)7,5 mc pentru băi şi bucătării. ...
7. b)asigurarea aerului necesar arderii; ...
8. c)ventilare naturală sau mecanică; ...
9. d)evacuarea totală a gazelor de ardere în atmosferă; ...
10. e)suprafeţe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geamuri sau goluri, sau suprafeţe asimilate acestora: panouri care conform specificaţiei tehnice date de producători cedează la presiuni de cel puţin 1180 Pa (0,0118 bar). ... 8.3.

(1)Toate încăperile în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoşi se prevăd, spre exterior sau spre balcoane/terase vitrate, cu suprafeţe vitrate, definite conform art. 8.2., lit. e), cu suprafaţa minimă totală de:

1. a)0,03 mp pentru fiecare mc de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat; ...
2. b)0,05 mp pentru fiecare mc de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie. ...

(2)Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specială (securizat, tip Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel puţin 2% metan (CH4) în aer, care acţionează asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi. ...

(3)În cazul utilizării detectoarelor, suprafaţa vitrată poate fi redusă la 0,02 mp pe mc de volum net de încăpere. ...

(4)Volumul net reprezintă volumul total al încăperii, din care se scade volumul elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încăpere, în care nu se pot acumula gaze. ... 8.4. În băi nu sunt admise:

1. a)aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru prepararea instantanee a apei calde de consum; ...
2. b)aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru încălzire centrală sau locală, prevăzute cu arzător atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coş. ... 8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2., lit.
3. a)şi art. 8.4., aparatele consumatoare de combustibili gazoşi la care prin tubulatură etanşă se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere (cu cameră de ardere etanşă şi tiraj forţat). 8.6. Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere trebuie să satisfacă condiţia: 15 mc volum interior de încăpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale. Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse 8.7. Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş sau cu flacără liberă se asigură aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fără riscuri, astfel încât în atmosfera încăperii să nu se depăşească concentraţia de noxe admisă de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului. 8.8.

(1)Aerul necesar arderii se asigură în funcţie de raportul între volumul interior al încăperii V(i), în mc şi debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazoşi Q(n), în mc/h, astfel:

1. a)pentru cazul V(i)/Q(
2. n)≥ 30, se consideră că prin neetanşeităţile existente se asigură aerul necesar pentru ardere; ...
3. b)pentru cazul V(i)/Q(
4. n)< 30, se prevăd prize de acces aer direct din exteriorul construcţiei. ...

(2)Se exceptează de la prevederile alin.

(1), litera

1. a)bucătăriile din locuinţele cu încălzire centrală, în care nu există alte aparate consumatoare de combustibili gazoşi, la care se admite accesul aerului dintr-o încăpere vecină prin realizarea unui gol spre această încăpere, cu condiţia satisfacerii raportului V(i)/Q(
2. n)≥ 30, în care V(
3. i)este volumul bucătăriei plus volumul încăperii respective; dacă şi în încăperea vecină, spre care este prevăzut golul, sunt instalate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, raportul dintre suma volumelor celor două încăperi [Σ V(
4. i)= V(i1) + V(i2)] şi suma debitelor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din aceste încăperi [Σ Q(
5. n)= Q(n1) + Q(n2)] trebuie să fie Σ V(i)/Σ Q(
6. n)≥ 30. ...

(3)În cazul în care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanşeităţi (cazul tâmplăriilor prevăzute cu garnituri de cauciuc etc.), indiferent de volumul încăperilor, se realizează prize de aer direct din exteriorul construcţiei. ... 8.9.

(1)Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se utilizează gazele naturale se determină cu relaţia: S = 0,0025 ● Q(i), în mp, unde Q(i) reprezintă debitul instalat în încăperea respectivă, în mc/h, iar coeficientul 0,0025 este dat în mp/(mc/h).

(2)Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a încăperii şi fără dispozitive de închidere sau reglaj; este interzisă obturarea golului de acces al aerului de ardere. ...

(3)La cazanele de încălzire şi/sau preparare apă caldă, accesul aerului se face conform reglementărilor specifice. ...

(4)În cazul în care accesul aerului de ardere se asigură prin canale, secţiunile canalelor de aer se calculează luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora. ... 8.

1. La încăperile, independent de volumul lor, în care se instalează aparate cu flacără liberă, se prevăd canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate şi executate în conformitate cu standardele şi prescripţiile tehnice în vigoare. 8.
2. Pentru bucătăriile din construcţiile existente, construite fără canale de ventilare sau a căror canale de ventilaţie au fost desfiinţate, în care sunt instalate aparate cu flacără liberă, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioară a încăperii, a unui gol (grilă de ventilare), pentru evacuarea gazelor de ardere. 8.
3. Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere: a) se racordează la partea superioară a încăperilor, cât mai aproape de plafon; ... b) nu se prevăd cu dispozitive de închidere sau reglaj. ... 8.
4. Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se: a) canale individuale; ... b) canale colectoare; ... c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior. ... 8.14.

(1)Evacuarea gazelor de ardere din hale de producţie se face, în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile locale, prin ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică.

(2)Alegerea tipului de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului. ... 8.

1. Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigură ventilarea naturală a subsolului clădirilor prin orificii de ventilare efectuate pe conturul exterior al acestora, între încăperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clădirilor la canale de ventilare naturală, special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevăzute pentru anexele apartamentelor sau clădirilor. 8.
2. Pentru evacuarea infiltraţiilor şi scăpărilor de gaze care se pot acumula în casa scărilor clădirilor etajate, fără suprafeţe vitrate, se prevede la partea superioară a acestora, în acoperişul clădirii, un orificiu cu diametrul de 150 - 200 mm, prevăzut cu un tub racordat la un deflector. 8.
3. Este interzisă racordarea la SD a clădirilor care nu au asigurate măsurile de ventilare prevăzute la art. 8.
4. şi 8.
5. 8.
6. În încăperile în care există risc de intoxicări, incendii sau explozii cauzate de scăpările accidentale de gaze naturale acumulate, se prevăd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare optică sau alarmare acustică la atingerea concentraţiilor periculoase şi cu comanda închiderii automate a admisiei gazelor naturale în instalaţii. 8.19.

(1)Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la acelaşi canal de fum se face în următoarele condiţii:

1. a)la înălţimi diferite; ...
2. b)secţiunea canalului de fum să poată prelua debitele de gaze arse însumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta. ...

(2)Secţiunile coşurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate consumatoare de combustibili gazoşi, cu un debit maxim de 7 mc/h, pot fi stabilite conform datelor din tabelul din Anexa 12. ...

(3)Evacuarea gazelor de ardere de la cazane de încălzire şi/sau preparare apă caldă care nu se încadrează în prevederile din tabelul din Anexa 12 se face conform prevederilor din reglementările specifice. ... 8.20. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la coşuri de fum prin burlane din tablă metalică, rigide sau flexibile, se admite în următoarele condiţii (Anexa 25, fig. 13):

1. a)secţiunea burlanului este cel puţin egală cu secţiunea racordului de ieşire din aparatul consumator de combustibili gazoşi; ...
2. b)porţiunea verticală a burlanului, la ieşirea din aparatul consumator de combustibili gazoşi, este de cel puţin 0,4 m; ...
3. c)distanţa de la coşul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoşi este mai mică de 3 m; ...
4. d)dacă distanţa de la coşul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoşi depăşeşte 1 m, panta către coşul de fum este de minim 8%; ...
5. e)îmbinarea şi racordarea la coşul de fum se execută cu asigurarea etanşeităţii. ... 8.21. Este interzisă:
6. a)trecerea burlanelor dintr-o încăpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe, îmbinate prin sudură; ...
7. b)montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere de la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gătit, cazane de încălzire şi/sau preparare apă caldă, radiatoare etc.); ...
8. c)evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor; ...
9. d)evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clădirilor, cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi prevăzute din fabricaţie cu astfel de evacuare; ...
10. e)racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale-combustibil lichid/solid). ... 8.22.

(1)Burlanele de evacuare a gazelor arse se montează asigurându-se rezistenţa mecanică a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoanele care alcătuiesc burlanul.

(2)Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor. ...

(3)Pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii. ...

(3)Racordarea burlanului la canalul de fum se realizează cu asigurarea etanşeităţii. ...

(4)În spaţii cu pericol de explozie sau incendiu, nu se folosesc burlane din tablă. ... 8.23. Coşurile de fum executate din zidărie de cărămidă se căptuşesc la interior cu tuburi din aluminiu sau oţel inoxidabil. Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor 8.24.

(1)La alegerea traseelor instalaţiilor de utilizare gaze naturale, condiţiile de securitate au prioritate faţă de orice alte condiţii.

(2)Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară comună printr-o singură derivaţie. ... 8.25. Instalaţiile de utilizare interioare, pentru fiecare clădire civilă sau hală industrială, se alimentează cu gaze naturale din instalaţia de utilizare exterioară, prin unul sau mai multe puncte de intrare, cu condiţia ca instalaţiile interioare aferente fiecărui punct de intrare să nu se interconecteze. 8.26. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează suprateran, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se montează:

1. a)pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei: pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane; ...
2. b)pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale, împreună cu conducte pentru alte instalaţii. ... 8.27. Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare se montează:
3. a)la partea superioară a pereţilor, deasupra conductelor pentru alte instalaţii; ...
4. b)deasupra uşilor şi ferestrelor. ... 8.28.

(1)Este interzisă trecerea conductelor instalaţiilor de utilizare prin:

1. a)apartamente diferite (dintr-un apartament în altul); ...
2. b)spaţii neventilate; ...
3. c)poduri ale clădirilor, debarale, cămări, closete şi alte spaţii de acest fel, a conductelor cu îmbinări fixe sau demontabile, dacă încăperile nu sunt ventilate; ...
4. d)coşuri şi canale de ventilaţie; ...
5. e)puţuri şi camere de ascensoare; ...
6. f)încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe; ...
7. g)încăperi cu umiditate pronunţată; ...
8. h)încăperi de depozitare a materialelor inflamabile; ...
9. i)subsoluri tehnice şi canale tehnice; ...
10. j)ghene sau nişe, inclusiv în spaţiul de sub acestea, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii; ...
11. k)locuri greu accesibile, în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi asigurată; ...
12. l)spaţii de depozitare; ...
13. m)spaţii de adăpostire din subsolul clădirilor şi prin galerii de evacuare. ...

(2)Este interzisă montarea înglobată a conductelor instalaţiilor de utilizare în elemente de construcţie (pereţi, planşee, pardoseli etc.) ...

(3)Se evită trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu aparate consumatoare de combustibili gazoşi. ...

(4)Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă corosivă este inevitabilă, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive sau se protejează conductele cu tuburi de protecţie. ... 8.29.

(1)Fac excepţie de la prevederile art. 8.28 alin.

(1)lit. a):

1. a)conductele instalaţiilor de utilizare existente; ...
2. b)conductele instalaţiilor de utilizare noi ce alimentează exclusiv aparatele de utilizare folosite pentru prepararea hranei, aferente apartamentelor dintr-un corp de clădire sau un tronson cu una ori mai multe scări din cadrul clădirii de locuit multietajate, în situaţia în care încălzirea este asigurată printr-un sistem centralizat. ... ----------- Alin.

(1)al pct. 8.29. a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010.

(2)Înlocuirea instalaţiilor de utilizare la care se face referire în alin.

(1), în cazul în care nu se modifică elemente de natură tehnică (debit instalat, presiune, măsurare a consumului de gaze etc.), se poate realiza pe acelaşi traseu. ... 8.30.

(1)Se admite montarea conductelor instalaţiilor de utilizare în şliţuri amenajate în perete (Anexa 25, fig. 12) sau în pardoseală.

(2)Şliţurile prevăzute la alin.

(1)îndeplinesc următoarele condiţii: ...

1. a)sunt acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile; ...
2. b)sunt uscate şi aerisite; ...
3. c)au trasee cât mai scurte; ...
4. d)sunt prevăzute cu pantă, în cazul montării în pardoseală, pentru asigurarea scurgerii eventualelor infiltraţii de apă spre puncte de colectare; ...
5. e)au dimensiuni care să permită controlul şi repararea conductei. ... 8.31. Este interzisă:
6. a)montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale; ...
7. b)intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu acestea. ... 8.32. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
8. a)protejată în tub de protecţie; ...
9. b)fără îmbinări în tubul de protecţie. ... 8.33.

(1)Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare se fixează rigid şi etanş de elementele de construcţie şi depăşesc faţa finită a acestora cu: a) 10 mm la pereţi şi plafoane; ... b) 50 mm la pardoseli. ...

(2)Capetele tubului de protecţie se etanşează pe conducta instalaţiei de utilizare. ... 8.34. Conductele instalaţiilor de utilizare se amplasează astfel încât să fie protejate împotriva degradării prin:

1. a)lovire directă sau trepidaţii; ...
2. b)contactul cu lichide corosive; ...
3. c)contactul îndelungat cu apa; ...
4. d)radiaţie sau conducţie termică. ... 8.35. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii se încadrează în prevederile din prescripţiile tehnice de specialitate în vigoare. 8.36. Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate consumatoare de combustibili gazoşi se închid obligatoriu cu dopuri din fontă sau oţel, etanşe, chiar dacă conductele respective sunt prevăzute cu robinete. 8.37. Este interzisă utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi: - legarea la pământ a altor instalaţii; - realizarea prizelor de protecţie electrică; - susţinerea cablurilor şi/sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent; - agăţarea sau rezemarea unor obiecte. 8.38.

(1)În clădirile de locuit cu mai mult de 3 niveluri, coloanele instalaţiilor de utilizare se montează, de regulă, în casa scărilor.

(2)Se admite montarea coloanelor instalaţiilor de utilizare şi în exteriorul clădirilor sau prin balcoane deschise, cu respectarea următoarelor condiţii: ...

1. a)asigurarea accesului în vederea întreţinerii instalaţiilor de utilizare; ...
2. b)protejarea coloanelor cu măşti ventilate (perforate) şi demontabile. ... Aparate consumatoare de combustibili gazoşi 8.39. Alegerea şi montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face cu respectarea instrucţiunilor producătorului şi reglementărilor în vigoare. 8.40.

(1)Arzătoarele cu panou radiant cu flacără deschisă sunt admise numai în spaţii ventilate corespunzător, cu asigurarea următoarelor condiţii:

1. a)evitarea producerii incendiilor prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiaţiilor termice; ...
2. b)încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementările în vigoare. ...

(2)În clădirile civile şi de locuit nu se admite montarea arzătoarele cu panou radiant cu flacără deschisă. ... 8.

1. La instalaţiile cu arzătoare automate sau comandate de la distanţă care nu sunt supravegheate permanent, se prevăd dispozitive automate de control, reglare şi semnalizare, care să închidă automat alimentarea cu gaze naturale la: - stingerea accidentală a flăcării; - lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi 8.
2. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi se racordează rigid la instalaţiile interioare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 8.
3. 8.
4. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi cu debit nominal sub 3 mc/h, precum şi arzătoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.
5. 8.44.

(1)Racordurile flexibile se montează între robinetul de siguranţă şi aparatul consumator de combustibili gazoşi şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. a)presiunea nominală pentru care a fost construit racordul să fie egală sau mai mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordează; ...
2. b)lungime maximă de 1 m şi diametru minim 10 mm, în instalaţii de utilizare cu presiune joasă; ...
3. c)lungime maximă 20 m şi diametru maxim de 50 mm, în instalaţii industriale cu presiune până la 2 ● 10^5 Pa (2 bar); ...
4. d)trasee la vedere, fără să treacă dintr-o încăpere în alta; ...
5. e)măsuri de evitare a contactului cu corpuri calde; ...
6. f)măsuri de evitare a întinderii excesive, agăţării, strivirii sau deteriorării; ...
7. g)măsuri de protecţie la intemperii; ...
8. h)respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător. ...

(2)Racordurile flexibile nu se prevăd cu armături de închidere sau dispozitive de reglare. ...

(3)Nu se admite cuplarea a două sau mai multe racorduri flexibile. ... 8.45. Conectarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi direct la conducta de distribuţie, fără regulator de presiune, este interzisă. Armături de închidere 8.46.

(1)Robinete de închidere se prevăd:

1. a)înaintea fiecărui contor; ...
2. b)pe fiecare ramificaţie importantă; ...
3. c)pe fiecare conductă care alimentează grupuri de arzătoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare etc.; ...
4. d)la baza fiecărei coloane; dacă plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face în condiţii de securitate şi estetică corespunzătoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimentează maxim 24 puncte de consum; ...
5. e)înaintea fiecărui aparat consumator de combustibili gazoşi. ...

(2)Numărul robinetelor de închidere care se montează înaintea fiecărui aparat consumator de combustibil gazoşi sunt stabilite astfel: ...

1. a)în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi racordate rigid, care nu au robinet de manevră propriu, două robinete montate pe conductă; ...
2. b)în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi racordate prin racord flexibil, care nu au robinet de manevră propriu, două robinete montate pe conductă înaintea racordului flexibil; ...
3. c)în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au racord rigid şi robinet de manevră propriu, un robinet; ...
4. d)în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au racord flexibil şi robinet de manevră propriu, un robinet. ... 9. ECHIPAMENTE, INSTALAŢII, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE ÎN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE 9.1.

(1)În sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee care îndeplinesc una din condiţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare: a) poartă marcajul european de conformitate CE; ... b) sunt agrementate/certificate tehnic de către un organism abilitat. ...

(2)În sistemele de alimentare cu gaze naturale se pot utiliza şi alte echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee decât cele prezentate în prezentele norme tehnice, cu respectarea alin.

(1). ... Ţevi 9.2.

(1)Ţevile care se folosesc la executarea oricăror lucrări trebuie să corespundă tipului, calităţii şi caracteristicilor dimensionale prevăzute în proiectele de execuţie a lucrărilor.

(2)Grosimea peretelui ţevii se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul de agresivitate al solului. ...

(3)În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice reutilizarea ţevilor. ... 9.3.

(1)Ţevile din oţel utilizate la executarea conductelor se înscriu într-o gamă extrem de largă, în funcţie de calitatea oţelului, tipul şi dimensiunile ţevii.

(2)În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice utilizarea ţevilor sudate longitudinal, altele decât cele care îndeplinesc cerinţele art. 9.1. ... ----------- Alin.

(2)al pct. 9.

1. a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie
2. 9.
3. Panourile de măsurare se confecţionează numai din ţeavă din oţel fără sudură, laminată la cald sau trasă la rece. 9.5.

(1)La executarea conductelor din polietilenă se utilizează ţevi cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100, în funcţie de presiunea de regim.

(2)Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungi longitudinale galbene sau sunt complet galbene. ... Tuburi de protecţie, răsuflători 9.6.

(1)Tuburile de protecţie se confecţionează din oţel, polietilenă, beton sau alte materiale cu caracteristici similare.

(2)Protecţia conductelor ce subtraversează linii de cale ferată sau tramvai se realizează numai cu tuburi de protecţie din oţel. ...

(3)Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din oţel lângă sau la intersecţia cu cabluri electrice. ...

(4)Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din polietilenă: ...

1. a)lângă sau la intersecţia cu canale termice; ...
2. b)în carosabil, la preluarea sarcinilor mecanice. ... 9.7. Tuburile şi calotele răsuflătorilor se confecţionează din oţel. Capacele pentru răsuflătorile pozate în carosabil se confecţionează din fontă. Fitinguri Fitinguri pentru conducte din oţel 9.8. Din punct de vedere al funcţiei pe care o îndeplinesc, la realizarea conductelor se utilizează diferite tipuri de fitinguri: flanşe, mufe, coturi, curbe, ramificaţii, capace, nipluri, racorduri olandeze, reducţii etc. Fitinguri pentru conducte din polietilenă 9.9. La realizarea de conducte din polietilenă sunt folosite următoarele categorii de fitinguri:
3. a)coturi, teuri, reducţii, dopuri de capăt, mufe de legătură etc., realizate prin procedeul de injecţie; ...
4. b)fitinguri de tranziţie PE-metal; ...
5. c)adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare; ...
6. d)racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii; ...
7. e)racord mixt PE-metal din trei bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc. ... Armături de închidere şi securitate 9.10. Tipul de armături se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează. 9.11. Robinetele din polietilenă se montează îngropat cu tijă de acţionare de la suprafaţa solului. 9.12.

(1)Armăturile metalice se montează:

1. a)îngropat, cu tijă de acţionare în cazul utilizării robinetelor izolate anticoroziv; ...
2. b)în cămine. ...

(2)Robinetele metalice montate în cămin se racordează la ţeava din polietilenă prin: ...

1. a)fiting de tranziţie PE -metal montat în exteriorul căminului; ...
2. b)adaptor de flanşă. ... 9.13. Supapele de siguranţă sunt amplasate în aval de regulatorul de presiune. Dispozitive pentru preluarea dilatării 9.14. Preluarea dilatărilor se realizează prin:
3. a)compensatoare de dilatare; ...
4. b)configuraţia reţelelor. ... 9.15. Calculul variaţiei de lungime pentru conductele de distribuţie se realizează utilizând formula: DELTA L = α L DELTA T în care: DELTA L - variaţia de lungime, în mm; α - coeficient de dilatare, în mm/mK; L - lungimea de conductă luată în considerare, în m; DELTA T - variaţia de temperatură luată în considerare [K]. Aparate, regulatoare de presiune, contoare/sisteme şi echipamente de măsurare 9.16.

(1)Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarele de presiune, contoarele/sistemele şi echipamentele de măsurare trebuie să corespundă scopului pentru care sunt utilizate;

(2)Alegerea şi dimensionarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarelor de presiune, contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de măsurare se efectuează în conformitate cu reglementările în vigoare şi cu specificaţiile producătorilor. ... Materiale de etanşare 9.

1. Garniturile de etanşare se aleg în funcţie de tipul suprafeţei de etanşare şi se execută din materiale compatibile cu condiţiile de lucru. 9.
2. La îmbinările demontabile din oţel se folosesc următoarele materiale pentru etanşare: a) fuior de cânepă în combinaţie cu paste de etanşare; ... b) bandă de teflon. ...
3. EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE 10.1.

(1)În timpul executării sistemelor de alimentare cu gaze naturale se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinători.

(2)La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, înainte de montare, se verifica calitatea echipamentelor, instalaţiilor şi produselor. ... Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor 10.

1. Executantul asigură manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât să nu se producă deteriorări ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producător. 10.
2. Conductele şi fitingurile din polietilenă se depozitează în magazii închise, uscate, bine aerisite sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directă a radiaţiilor solare şi a intemperiilor, la cel puţin 2 m distanţă de orice sursă de căldură. Şanţuri pentru conducte subterane 10.4.

(1)Adâncimea minimă a şanţului se stabileşte în conformitate cu art. 6.17.

(2)Lăţimea şanţului pentru conducte l(s), se stabileşte în funcţie de diametrul conductei D(n): ...

1. a)pentru D(
2. n)< 100 mm, l(
3. s)= 0,4 m; ...
4. b)pentru D(
5. n)≥ 100 mm, l(
6. s)= 0,4 m + D(n). ...

(3)Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizează cu următoarele dimensiuni: ...

1. a)lăţimea = lăţimea şanţului + 0,6 m; ...
2. b)lungimea = 1,2 m; ...
3. c)adâncimea = 0,6 m sub partea inferioară a conductei. ...

(4)Pentru terenuri nisipoase, de umplutură etc., lăţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz, avându-se în vedere consolidarea pereţilor şanţului. ...

(5)Consolidarea pereţilor şanţurilor se face în funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare. ... 10.5. Lăţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare latură a şanţului l(d), este în funcţie de natura acestora:

1. a)pentru pavaje din piatră cubică, bolovani, calupuri, l(
2. d)= 15 cm; ...
3. b)pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, l(
4. d)= 5 cm. ... 10.6.

(1)Săparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.

(2)Fundul şanţului se execută fără denivelări, se curăţă de pietre, iar pereţii se execută fără asperităţi. ...

(3)Fundul şanţului se acoperă cu un strat de 10 ... 15 cm de nisip de granulaţie 0,3 ... 0,8 mm. ... 10.7.

(1)Pozarea conductelor din polietilenă se realizează numai după răcirea corespunzătoare a îmbinărilor sudate.

(2)Conductele din polietilenă se aşează şerpuit în şanţ şi se acoperă cu un strat de nisip de minimum 10 cm. ...

(3)După stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilenă se efectuează în straturi subţiri, cu pământ mărunţit, prin compactare după fiecare strat. ... 10.8.

(1)Conductele din oţel se aşează în şanţ astfel încât să nu se deterioreze izolaţia.

(2)Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri cu grosime maximă de 20 cm, cu pământ mărunţit sau nisip, prin compactare după fiecare strat, în cazul compactării manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactării mecanice. ...

(3)Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă. ... 10.

1. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectuează într-o perioadă mai răcoroasă a zilei, pe zone de 20 ... 30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil în urcare. 10.
2. Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversărilor căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi altele asemenea. 10.11.

(1)În dreptul răsuflătorilor, peste conducta din polietilenă care a fost acoperită pe toată lungimea cu un strat de nisip gros de 10 ... 15 cm, se adaugă un strat de piatră măruntă, gros de 15 cm, peste care se aşează calota răsuflătorii.

(2)În dreptul răsuflătorilor pentru conducte din oţel, conducta se înconjoară pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5 ... 10 cm peste care se adaugă un strat de piatră de râu cu granulaţia 5 ... 8 mm, gros de 15 cm peste care se aşează calota răsuflătorii. ... Montarea conductelor 10.12.

(1)Pregătirea ţevilor în vederea executării conductelor:

1. a)ţevile se curăţă la interior şi exterior; ...
2. b)capetele ţevilor se protejează cu capace împotriva pătrunderii de corpuri străine. ...

(2)Pe toată durata montajului, executantul lucrării are obligaţia respectării condiţiilor prevăzute la alin.

(1). ... 10.13.

(1)Conductele şi branşamentele din polietilenă sunt însoţite pe întreg traseul de un fir trasor, în scopul identificării traseului şi a determinării integrităţii acestora.

(2)Firul trasor este un conductor de cupru monofilar, cu secţiunea minimă de 1,5 mmp, cu izolaţie corespunzătoare unei tensiuni de străpungere minimă de 5 kV. ...

(3)Firul trasor se fixează de-a lungul generatoarei superioare a conductei din polietilenă, la distanţe de maxim 4 m, cu bandă adezivă. ...

(4)La montarea firului trasor se au în vedere normele specifice executării subterane a reţelelor electrice. ...

(5)În zonele fără construcţii se vor monta la distanţe de 300 m cutii de acces la firul trasor. ...

(6)Capătul firului trasor montat pe branşamente se fixează cu bandă adezivă de capătul branşamentului, după ieşirea din pământ. ... 10.

1. Montarea conductelor se face astfel încât să nu se producă tensionarea mecanică a acestora. 10.
2. La conductele din oţel montate suprateran, susţinerea se realizează, de regulă, cu suporturi tip pentru instalaţii. 10.16.

(1)Susţinerea conductelor supraterane pe elementele de construcţii se realizează cu elemente de susţinere de tip console, coliere (bride, brăţări) etc. în funcţie de diametru, la distanţe de: a) 1,5 .... 8,0 m între punctele de susţinere; ... b) 20 .... 30 mm între conducte şi elementele de construcţii. ...

(2)Între elementele de susţinere şi conducta metalică se asigură o rezistenţă de izolaţie de minim 1MΩ. ... 10.17. Se asigură electrosecuritatea porţiunilor supraterane prin legarea directă sau, în cazul reţelelor protejate catodic, indirectă (prin dispozitive specifice), a acestora la o priză de împământare a cărei rezistenţă de dispersie este de maxim 4Ω. 10.18. Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificărilor diametrelor conductelor din oţel, se pot utiliza:

1. a)fitinguri filetate, numai la instalaţii supraterane cu D(
2. n)până la 90 mm; ...
3. b)curbe, coturi, teuri forjate; ...
4. c)curbe din ţeavă trasă la cald, pentru sudare: ...
5. i)curbate la rece pe maşini speciale, pentru D(
6. n)până la 100 mm; ...
7. ii)curbate la cald, pentru D(
8. n)până la 500 mm: ...
9. d)curbe din segmente, pentru conducte cu D(
10. n)peste 350 mm, controlate integral prin metode nedistructive. ...
11. e)ramificaţii cu D(
12. n)minim de 20 mm sudate direct pe conducte cu D(
13. n)de cel puţin 40 mm; ...
14. f)ramificaţii prin mufe sudate pe conducta cu D(
15. n)minim 20 mm pentru ramificare cu D(
16. n)mai mic sau egal decât conducta; ...
17. g)reducţii. ... 10.19. Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificărilor diametrelor conductelor din polietilenă se pot utiliza:
18. a)fitinguri (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) realizate prin injecţie; ...
19. b)fitinguri mecanice (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) cu etanşare pe peretele exterior al ţevii; ... 10.20.

(1)La curbarea ţevilor din oţel se respectă razele minime de curbură.

(2)Curbarea ţevilor din polietilenă se realizează fără aport de căldură. ...

(3)Raza minimă de curbură pentru ţevile din PE SDR 11 este de 30 D(n). ... 10.21. Se recomandă ca racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel să se facă în funcţie de diametrul acestora:

1. a)pentru D(
2. n)până la 80 mm inclusiv, prin intermediul unei piese de racordare (teu de branşament), fără scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie; ...
3. b)pentru D(
4. n)mai mare de 80 mm, se racordează prin sudare directă pe conducta de distribuţie, cu scoaterea temporară din funcţiune, fără piesa de racord, şi se prevăd cu un robinet. ... 10.22.

(1)La capătul branşamentului executat din ţeavă din oţel racordat la reţeaua de presiune medie/redusă se montează (Anexa 25, fig. 3):

1. a)un robinet de branşament; ...
2. b)o piesă electroizolantă, în aval de robinetul de branşament; ...
3. c)unul sau mai multe regulatoare de presiune sau după caz, o staţie de reglare-măsurare. ...

(2)La capătul branşamentului executat din ţeavă din oţel racordat la reţeaua de presiune joasă se montează: ...

1. a)un robinet de branşament; ...
2. b)o piesă electroizolantă, în aval de robinetul de branşament. ...

(3)Pentru robinetul de branşament se utilizează robinet cu sferă, montat suprateran. ...

(4)Branşamentele ramificate se echipează în conformitate cu alin.

(1)respectiv alin.

(2), considerându-se fiecare ramificaţie ca fiind un capăt de branşament. ... 10.23.

(1)Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilenă se face în funcţie de diametrul acestora:

1. a)pentru D(
2. n)până la 63 mm inclusiv, prin intermediul unui teu de branşament, fără scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie; ...
3. b)pentru D(
4. n)mai mare de 63 mm prin intermediul unui fiting de ramificaţie. ...

(2)În situaţia de la alin.

(1), lit. b), se prevede un robinet de secţionare pentru D(n) mai mare de 110 mm. ... 10.24.

(1)Conductele de distribuţie din polietilenă se perforează după efectuarea sudurii teului de branşament cu branşamentul propriu zis.

(2)Perforarea conductelor din polietilenă se realizează cu dispozitive specifice acestei operaţii. ... 10.25. Legătura branşamentului din polietilenă cu postul de reglare sau cu instalaţia de utilizare se face după cum urmează:

1. a)prin intermediul capătului de branşament, denumit şi riser, fără anod de protecţie, la care trecerea polietilenă/oţel se realizează deasupra solului, în partea verticală a capătului de branşament, pentru diametre de 32...63 mm (anexa 25, fig. 14 şi 15); ...
2. b)prin intermediul capătului de branşament, denumit şi riser, cu anod de protecţie, la care trecerea polietilenă/oţel se realizează subteran, în partea orizontală a capătului de branşament, pentru diametre de 75 mm şi mai mari (anexa 25, fig. 16); ...
3. c)prin intermediul fitingurilor mecanice care îndeplinesc cerinţele art. 9.1. ... ----------- Pct. 10.25. a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 19 din 6 iulie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 29 iulie 2010. 10.26.

(1)La capătul branşamentului executat din ţeavă din polietilenă racordat la reţeaua de presiune medie/redusă se montează (Anexa 25, fig. 9):

1. a)un robinet de branşament; ...
2. b)unul sau mai multe regulatoare de presiune sau după caz, o staţie de reglare-măsurare. ...

(2)La capătul branşamentului executat din ţeavă din polietilenă racordat la reţeaua de presiune joasă se montează un robinet de branşament; ...

(3)Pentru robinetul de branşament se utilizează robinet cu sferă, montat suprateran. ...

(4)Branşamentele ramificate se echipează în conformitate cu alin.

(1)respectiv alin.

(2), considerându-se fiecare ramificaţie ca fiind un capăt de branşament. ... 10.

1. Deasupra conductelor şi branşamentelor montate subteran, pe toată lungimea traseului, la o înălţime de 35 cm de generatoarea superioară a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată «Gaze naturale - Pericol de explozie» (Anexa 25, fig. 17). 10.
2. În scopul sectorizării reţelelor de distribuţie, în funcţie de configuraţia acestora, se prevăd robinete de secţionare. 10.
3. În funcţie de conţinutul de impurităţi al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare, se montează, după caz: a) separatoare de impurităţi; ... b) refulatoare, prevăzute cu câte 2 robinete. ... 10.30.

(1)Robinetele, îmbinările cu flanşe şi/sau dispozitivele de dilatare pot fi montate suprateran sau subteran, conform specificaţiilor producătorului.

(2)Se evită montarea subterană a pieselor electroizolante; atunci când montarea lor supraterană nu este posibilă, ele pot fi montate şi subteran, conform specificaţiilor producătorului. ... 10.31.

(1)Înainte de intrarea în clădiri a instalaţiei de utilizare se montează, în loc accesibil, un robinet de incendiu, marcat corespunzător.

(2)Se montează un singur robinet de incendiu în instalaţia de utilizare aferentă unei clădiri, amplasat înaintea primei ramificaţii a instalaţiei. ... 10.

1. În cazul în care distanţa dintre robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare şi robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunţa la robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare. 10.
2. În instalaţiile cu un singur contor, dacă distanţa între robinetul de incendiu şi contor nu depăşeşte 5 m, robinetul de incendiu ţine loc de robinet de contor. 10.
3. Robinetele de incendiu plasate la înălţimea de peste 2 m se prevăd cu scară metalică fixă de acces şi platformă pentru manevrare. 10.35.

(1)Montarea conductelor în tuburi de protecţie se face astfel încât să nu existe îmbinări pe toată lungimea tubului.

(2)Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m, se admit numai îmbinări prin sudare care în mod justificat nu se pot evita. ...

(3)Pentru cazul prezentat la alin.

(2)toate sudurile se verifică obligatoriu prin metode nedistructive. ... 10.36. Conductele sau fitingurile din polietilenă nu se deformează la cald în vederea montării. 10.37.

(1)Capacul căminului de vizitare se montează deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu găuri de ventilare.

(2)În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cămin, se asigură acces direct la acestea de la suprafaţă. ... 10.38.

(1)Confecţionarea răsuflătorilor pentru carosabil şi/sau perete, se face din ţeavă din oţel cu diametrul de D(n) 50 mm sau din alte materiale cu rezistenţă mecanică similară sau superioară.

(2)Pentru evitarea degradării conductelor din polietilenă sau a izolaţiei anticorosive a conductelor din oţel de către dispozitivul de curăţire a răsuflătorilor, răsuflătorile la care se montează capac au calotă prevăzută cu opritor. ... Executarea îmbinărilor 10.39.

(1)Îmbinările demontabile ale conductelor din oţel se execută cu piese de racord:

1. a)fitinguri; ...
2. b)flanşe din oţel asamblate cu şuruburi. ...

(2)Îmbinările nedemontabile ale conductelor din oţel se realizează prin sudură. ... 10.40. Îmbinarea conductelor din oţel montate subteran se face prin sudură, cu excepţia îmbinării capului protector al teului de branşament, care se îmbină prin înşurubare. 10.41.

(1)Ramificaţia dintr-o conductă subterană este admisă prin racord direct, sudat pe conductă sau prin teu de ramificaţie.

(2)Dacă diametrul ramificaţiei depăşeşte 50% din diametrul conductei, îmbinarea se consolidează în mod corespunzător. ... 10.42.

(1)Îmbinarea conductelor din oţel montate suprateran este admisă prin:

1. a)fitinguri, la diametre până la: ...
2. i)100 mm (4 inch), pentru presiunea joasă şi redusă; ...
3. ii)20 mm (3/4 inch), pentru presiunea medie. ...
4. b)sudură, la diametre peste 20 mm (3/4 inch), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate; ...
5. d)sudură oxiacetilenică în instalaţiile de utilizare la diametre mai mici de 20 mm (3/4 inch), cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate; ...

(2)Se acordă prioritate îmbinărilor prin sudură la conductele montate suprateran. ... 10.43. Ramificaţia din conductele montate suprateran este admisă prin:

1. a)fitinguri la conducte cu diametrul până la 100 mm; ...
2. b)sudură la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm. ... 10.44. Îmbinări prin flanşe se admit la:
3. a)conducte subterane, numai la armături (vane) sau la legăturile de separare electrică montate în cămine de vizitare, cu izolarea anticorozivă corespunzătoare; ...
4. b)în staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare; ...
5. c)conducte şi armături cu diametrul mai mare de 50 mm, montate suprateran. ... 10.45. Îmbinări prin fitinguri tip racord olandez se admit numai la:
6. a)regulatoare de presiune pentru debit mic; ...
7. b)contoare volumetrice cu membrană; ...
8. c)aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, după robinetul de siguranţă montat pe conductă; ...
9. d)montarea armăturilor în instalaţiile exterioare de utilizare. ... 10.46.

(1)Îmbinările sudate la conductele din oţel se execută:

1. a)în funcţie de modul de realizare: ...
2. i)cap la cap; ...
3. ii)cu manşon, pentru conducte supuse la eforturi mari în terenuri accidentate sau montate în terenuri cu agresivitate mare şi la traversări de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie; ... iii) cu niplu interior, pentru conducte cu diametrul interior peste 100 mm.
4. b)În funcţie de procedeul de sudură: ...
5. i)cu flacără oxiacetilenică, până la diametrul de 100 mm; ...
6. ii)cu arc electric, pentru orice diametru. ...

(2)Sudurile executate la conductele de distribuţie amplasate pe arterele de circulaţie pot fi întărite cu eclise. ...

(3)Numărul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei: ...

1. a)50 < D(
2. n)≤ 150 - 3 buc; ...
3. b)150 < D(
4. n)≤ 300 - 4 buc; ...
5. c)D(
6. n)> 300 - 6 buc. ... 10.47.

(1)Îmbinările prin sudură se execută de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare;

(2)Este obligatorie marcarea sudurilor, conform reglementărilor în vigoare; ...

(3)Procedeele de sudare utilizate sunt certificate, conform reglementărilor în vigoare. ... 10.48.

(1)Se evită sudarea în condiţii meteorologice improprii; pentru situaţii speciale se iau măsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preîncălzirea capetelor etc.).

(2)Este interzisă răcirea forţată a sudurilor. ... 10.49.

(1)Îmbinările prin sudură pentru conductele din oţel trebuie să corespundă clasei de calitate II.

(2)Clasa de calitate a îmbinărilor sudate se indică în proiectul de execuţie a lucrărilor. ...

(3)Controlul calităţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive legal aprobate. ...

(4)Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din oţel este obligatoriu la reţele şi instalaţii subterane, rezultatele consemnându-se în buletine de examinare a calităţii sudurilor, emise de un laborator autorizat. ...

(5)Toate sudurile de poziţie se verifică prin control nedistructiv de către personal certificat/autorizat, conform reglementărilor în vigoare. ... 10.50.

(1)Îmbinarea conductelor din polietilenă se realizează prin sudură (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etanşare prin presare pe pereţii ţevilor).

(2)Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenă se realizează cu aparate de sudură care sunt agrementate tehnic de către organismele abilitate. ...

(3)Aparatele de sudură sunt supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cărţile tehnice aferente. ...

(4)Reviziile tehnice ale aparatelor de sudură se fac de către unităţile de service ale furnizorului de aparate şi la intervale de timp precizate de producător. ...

(5)Îmbinările prin sudură se execută de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare; ... 10.51. Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilenă, în funcţie de dimensiuni, se realizează prin următoarele procedee:

1. a)sudură cap la cap, pentru diametre de cel puţin 75 mm; ...
2. b)electrofuziune, pentru orice diametru; ...
3. c)compresie, între conducte şi fitinguri cu strângere mecanică, pentru diametre cuprinse între 32 şi 63 mm. ... 10.52. Fitingurile cu strângere mecanică sunt nedemontabile şi sunt alcătuite din:
4. a)corp; ...
5. b)inel interior; ...
6. c)garnituri de etanşare. ... 10.53. Îmbinările între conductele din polietilenă şi conductele din oţel se realizează cu:
7. a)fitinguri de tranziţie polietilenă (PE) - metal pentru diametre nominale cuprinse între 32 şi 630 mm; ...