NORME TEHNICE din 31 martie 2008 (actualizate)

Pe scurt

Aceste norme tehnice stabilesc modul de implementare și finanțare a programelor naționale de sănătate în anul 2008, detaliind responsabilitățile instituțiilor implicate și categoriile de cheltuieli permise.

Ce reglementează

Lista programelor naționale de sănătate pentru anul 2008.
Modalitățile de finanțare a acestor programe din bugetul de stat și veniturile proprii ale Ministerului Sănătății Publice.
Coordonarea și implementarea programelor la nivel național, regional și local.
Regulile privind gestionarea fondurilor și evidența beneficiarilor programelor.

Cui se adresează

Ministerul Sănătății Publice și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Institutele și centrele de sănătate publică, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului București.
Furnizorii de servicii medicale (publici și privați) care derulează programe naționale de sănătate.

Puncte cheie

În anul 2008 se derulează programe naționale privind bolile transmisibile, bolile netransmisibile, promovarea sănătății, sănătatea femeii și copilului, tratamentul în străinătate, asistența comunitară, rezerva Ministerului Sănătății Publice și evaluarea stării de sănătate a populației în asistența medicală primară.
Finanțarea programelor se face lunar, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, transmise până cel târziu în data de 19 a lunii curente pentru luna următoare.
Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" se pot finanța medicamente, materiale sanitare, vaccinuri, bunuri de inventar, materiale de laborator și tichete de masă pentru donatorii de sânge, dar nu cheltuieli de natura utilităților.
Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" se pot finanța cheltuieli de personal pentru contracte pe durată determinată sau cu timp parțial de muncă și cheltuieli pentru bunuri și servicii conform subprogramelor.

Textul legii

NORME TEHNICE din 31 martie 2008 (**actualizate**) de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2008*) (actualizate până la data de 31 decembrie 2008**) ------------ *) Aprobate prin Ordinul nr. 574/2008, Ordinul nr. 269/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 2 aprilie

--------- **) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 258 bis din 2 aprilie
Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamţ până la data de 31 decembrie 2008, cu modificările şi completările aduse de: ORDINUL nr. 427 din 23 iunie 2008; ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008; ORDINUL nr. 670 din 23 septembrie 2008; ORDINUL nr. 890 din 17 decembrie
Anexa 1 CADRUL GENERAL de realizare a programelor de sănătate Secţiunea A Programe naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice
În anul 2008, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2008, se derulează următoarele programe: I. Programele naţionale privind bolile transmisibile:
Programul naţional de imunizare;
Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV/SIDA, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare);
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;
Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională. II. Programele naţionale privind bolile netransmisibile:
Programul naţional de boli cardiovasculare;
Programul naţional de oncologie;
Programul naţional de sănătate mintală;
Programul naţional de diabet zaharat;
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;
Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă;
Programul naţional de boli endocrine;
Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare;
Programul de management al registrelor naţionale;
Programul de urgenţă prespitalicească. III. Programul naţional de promovare a sănătăţii IV. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului V. Programul naţional de tratament în străinătate VI. Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate VII. Rezerva Ministerului Sănătăţii Publice VIII. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară.
Programele naţionale de sănătate prevăzute la pct. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după caz.
Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice.
Programele naţionale, respectiv subprogramele de sănătate care sunt derulate în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care sunt finanţate din fondurile transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele: a) Programul naţional de boli cardiovasculare - tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovasculară, chirurgie intervenţională şi electrofiziologie; ... b) Programul naţional de oncologie - tratamentul pacienţilor cu afecţiuni oncologice; ... c) Programul naţional de diabet zaharat - prevenţia secundară prin dozarea HbA1c, tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat, automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulino-dependent; ... d) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană - tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor cu transplant; ... e) Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - tratamentul surdităţii congenitale prin implant cohlear şi proteză auditivă BAHA; ... f) Programul de hemofilie, talasemie şi alte boli rare - tratamentul bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare; ... g) Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară - pentru obiectivele a)-e) şi i) ale programului prevăzut la pct. VIII lit. A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 357/
... 5.

(1)Programele naţionale de sănătate sunt coordonate la nivel naţional de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice.

(2)Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează activităţile cuprinse în cadrul programelor prevăzute la pct. 4, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. ...

Programele naţionale de sănătate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de coordonatorii din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică şi autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Programele naţionale de sănătate se derulează prin institute şi centre de sănătate publică, autorităţi de sănătate publică, furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi prin alte unităţi sanitare desemnate de Ministerul Sănătăţii Publice sau autorităţile de sănătate publică, după caz. 8.

(1)Instituţiile şi unităţile sanitare publice care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi organizarea evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.

(2)Furnizorii privaţi de servicii medicale care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei nominale, pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului. ... 9. Programele naţionale de sănătate, respectiv subprogramele se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. 10. Finanţarea programelor naţionale şi a subprogramelor de sănătate se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu:

a)gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior; ...
b)disponibilul din cont rămas neutilizat; ...
c)indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară; ...
d)bugetul aprobat cu această destinaţie; ...
e)raportarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există. ... Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite se transmit spre avizare Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, până cel târziu în data de 19 a lunii curente pentru luna următoare. Cererile de finanţare fundamentate transmise de către ordonatorii de credite după termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, iar activităţile cuprinse în cererea de finanţare se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea. În urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate. 11. Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale institutelor şi centrelor de sănătate publică, autorităţilor de sănătate publică, respectiv ale unităţilor sanitare publice, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale privaţi prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. 12.

(1)Pentru realizarea activităţilor specifice programelor naţionale de sănătate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare pot finanţa, în principal, următoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge, precum şi cheltuielile specifice de natura bunurilor şi serviciilor prevăzute în machetele de raportare a indicatorilor programelor, transmise de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate.

(2)Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unităţile sanitare nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor. ... 13.

(1)Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" unităţile sanitare care derulează programe de sănătate pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli:

a)cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, ocuparea posturilor făcându-se cu aprobarea autorităţii de sănătate publică sau a Ministerului Sănătăţii Publice, după caz, în funcţie de subordonarea unităţii sanitare; ...
b)cheltuieli pentru bunuri şi servicii în conformitate cu detalierea pe subprograme. ...

(2)Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la alin.

(1)sunt următoarele: ...

a)coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor; ...
b)educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire; ...
c)promovarea sănătăţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunităţilor de rromi, consilieri HIV/SIDA; ...
d)efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, după caz; ...
e)instruirea şi formarea personalului; ...
f)informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos; ...
g)realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei; ...
h)coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; ...
i)logistica aprovizionării şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească şi ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie; ...
j)coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală; ...
k)coordonarea activităţii reţelei de TBC; ...
l)managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici; ...
m)alte activităţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate. ... 14. Din sumele alocate instituţiilor şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate nu se pot efectua cheltuieli de capital. 15.

(1)Pentru realizarea unor programe naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii Publice organizează licitaţii naţionale pentru achiziţia de:

a)vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele prevăzute în Programul naţional de imunizări, pentru realizarea imunizărilor conform Calendarului naţional de vaccinare; ...
b)vaccin gripal pentru campania de vaccinare a populaţiei în sezonul 2008-2009, din sumele prevăzute în Programul naţional de boli transmisibile, subprogramul Supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare; ...
c)pompe de insulină şi materiale consumabile pentru pompele de insulină destinate bolnavilor cu diabet zaharat, din sumele prevăzute în Programul naţional de diabet zaharat; ...
d)contraceptive acordate în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului; ...
e)medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru intervenţie în situaţii speciale, sume prevăzute pentru Rezerva Ministerului Sănătăţii Publice; ...
f)tehnica de calcul necesară derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară din sumele aferente acestui program finanţat din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice; ...
g)programele informatice necesare colectării, validării, raportării, preluării raportărilor privind serviciile acordate în cadrul programului, centralizării şi prelucrării datelor colectate, necesare derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară. ...
h)vaccin HPV, din sumele prevăzute în cadrul Programului naţional de oncologie. ... ------------- Litera
h)a alin.

(1)al art. 15 din secţiunea A a anexei 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 670 din 23 septembrie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 20 octombrie 2008.

(2)Ca urmare a licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii Publice pentru achiziţionarea produselor, bunurilor şi serviciilor menţionate la pct. 15

(1), contractele de furnizare se încheie astfel: ... - pentru lit. a), b), d),

e)şi
g)- între Ministerul Sănătăţii Publice şi furnizorii adjudecaţi; - pentru lit.
f)- între instituţiile desemnate de Ministerul Sănătăţii Publice şi furnizorii adjudecaţi; - pentru lit.
c)- între unităţi sanitare şi furnizorii adjudecaţi. 16. Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în programele naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii Publice încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţională "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevăzut în statutul acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM - S.A.". 17. Ministerul Sănătăţii Publice poate încheia contracte, în condiţiile legii, cu unităţi din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activităţi şi lucrări aferente programelor naţionale de sănătate. Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activităţile care fac obiectul contractului, sumele aferente fiecărei activităţi, modul de raportare şi de valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. Decontarea contravalorii lucrărilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale. 18. Drepturile de proprietate intelectuală pentru datele colectate şi analizele/studiile realizate în cadrul programelor naţionale de sănătate aparţin Ministerului Sănătăţii Publice şi/sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz. 19. Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii Publice nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor etc. se realizează la nivel local, în condiţiile legii, de către instituţiile şi unităţile sanitare prin care acestea se derulează. 20. În vederea realizării programelor naţionale de sănătate, se stabilesc următoarele atribuţii:

(1)Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate are următoarele responsabilităţi: ...

a)propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sănătate, evaluează şi fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru programele de sănătate; ...
b)elaborează şi propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; ...
c)stabileşte, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, structura programelor naţionale şi subprogramelor de sănătate (indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat), obiectivele şi activităţile fiecărui program; ...
d)fundamentează necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele de sănătate; ...
e)propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi unităţi sanitare, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice, ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi ale Agenţiei Naţionale de Transplant; ...
f)evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sănătate şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate; ...
g)propune spre aprobare ministrului sănătăţii publice lista unităţilor sanitare prin care se derulează programele naţionale de sănătate; ...
h)transmite autorităţilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare desemnate activităţile şi sumele repartizate pentru realizarea acestora; ...
i)centralizează solicitările de finanţare lunară ale autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii cu atribuţii în derularea programelor de sănătate şi supune aprobării ordonatorului de credite finanţarea numai în măsura în care acestea sunt temeinic justificate şi fundamentate de utilizarea fondurilor puse la dispoziţie anterior; ...
j)monitorizează, controlează şi analizează lunar, trimestrial şi anual, în colaborare cu direcţiile de specialitate, realizarea indicatorilor fizici, de eficienţă şi de rezultate specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente; ...
k)comunică serviciului achiziţii publice necesităţile şi priorităţile în domeniul programelor naţionale de sănătate în vederea întocmirii de către acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în condiţiile legii; ...
l)analizează modul de derulare a programului naţional de sănătate cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza datelor şi analizelor transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărei luni. ...

(2)Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice (Autoritatea de Sănătate Publică şi Direcţia generală politici strategii şi managementul calităţii în sănătate) au următoarele responsabilităţi în domeniul programelor de sănătate: ...

a)transmit, până cel târziu la data de 30 septembrie 2008, propuneri Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate privind strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora pentru anul 2009; ...
b)colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la elaborarea structurii programelor şi subprogramelor de sănătate pe obiective, activităţi şi indicatori specifici; ...
c)colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la fundamentarea necesarului de resurse financiare pe programe, subprograme şi pe surse de finanţare; ...
d)colaborează cu Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate la elaborarea listei unităţilor sanitare prin care se derulează programele şi subprogramele de sănătate pentru anul 2009. ...

(3)Direcţia generală buget şi credite externe din Ministerul Sănătăţii Publice are următoarele responsabilităţi privind finanţarea programelor naţionale de sănătate: ...

a)elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii Publice pentru anul 2009 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sănătate, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate; ...
b)comunică Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizării acestora pe programe, pe judeţe şi pe unităţi sanitare; ...
c)elaborează şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sănătate, şi le comunică autorităţilor de sănătate publică teritoriale, instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unităţilor sanitare subordonate MSP; ...
d)avizează lunar solicitările de finanţare ale instituţiilor şi unităţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, şi efectuează deschiderile de credite la nivelul programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, instituţii şi unităţi sanitare; ...
e)comunică lunar Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe surse de finanţare, la nivelul programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, pe instituţii publice şi unităţi sanitare; ...
f)analizează trimestrial execuţia fondurilor alocate pe programe naţionale de sănătate; ...
g)finanţează, la solicitarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate, acţiunile cuprinse în programele naţionale de sănătate derulate în comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul FNUASS; ...
h)solicită lunar, trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în bugetul FNUASS. ...

(4)Direcţia logistică, administrativ, relaţii publice şi massmedia: ...

a)elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate; ...
b)elaborează sau, după caz, coordonează activităţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs; ...
c)îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare; ...
d)aplică şi finalizează procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sănătăţii Publice necesare realizării programelor naţionale de sănătate; ...
e)asigură constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice. ... 21. Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia utilizării fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti, a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a raportării indicatorilor fizici şi de eficienţă. 22. Coordonatorii regionali şi locali din cadrul institutelor, centrelor de sănătate publică, autorităţilor de sănătate publică şi altor unităţi sanitare asigură implementarea, monitorizarea programelor naţionale de sănătate, precum şi raportarea realizării obiectivelor, conform prevederilor prezentului ordin. 23. Directorul financiar contabil al unităţii sanitare şi instituţiei publice prin care se derulează programele naţionale de sănătate răspunde de modul de organizare a contabilităţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate. 24.
a)Indicatorii fizici şi de eficienţă prevăzuţi în programele şi subprogramele de sănătate se monitorizează pe baza evidenţei tehnico-operative conduse la nivelul institutelor, centrelor de sănătate publică, al autorităţilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare. Indicatorii se raportează centralizat Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate din Ministerul Sănătăţii Publice de către fiecare coordonator tehnic al programului/subprogramului.
b)Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienţă prevăzuţi în programe şi subprograme se transmit trimestrial (după caz, cumulat de la începutul anului) şi anual de către coordonatorii regionali şi locali de programe/subprograme, conform machetelor de raportare primite de la Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate. Indicatorii de rezultat se raportează anual către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate de fiecare coordonator tehnic al programului/subprogramului. ...
c)Medicii responsabili de program din cadrul unităţilor sanitare elaborează trimestrial un raport de activitate care include: stadiul realizării obiectivelor propuse, probleme întâmpinate în desfăşurarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire şi evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei cuprinse în subprogramele de sănătate. ... 25. Costul mediu/indicator fizic se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune. 26. La finele anului, nivelul costurilor medii realizate stă la baza unor analize comparative atât cu nivelul indicatorilor prevăzuţi a se realiza, cât şi cu cel efectiv realizat pe unităţi. 27. Unităţile sanitare care derulează programe şi subprograme de sănătate transmit, până la data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului, autorităţilor de sănătate publică, institutelor de sănătate publică sau Ministerului Sănătăţii Publice, după caz, raportul de activitate, indicatorii şi cheltuielile aferente realizării acestora. După centralizare şi verificare, autorităţile de sănătate publică şi institutele de sănătate publică transmit aceste date Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate din Ministerul Sănătăţii Publice, până la data de 20 a primei luni din trimestrul următor şi până la 1 martie 2009, pentru indicatorii ce se raportează anual. 28. Controlul raportării indicatorilor prevăzuţi în programele naţionale şi subprogramele de sănătate este efectuat, trimestrial şi anual, de către serviciul de programe de sănătate din cadrul autorităţilor de sănătate publică şi de către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, prin sondaj. Controlul indicatorilor va urmări, în principal, următoarele:
a)realizarea indicatorilor aprobaţi; ...
b)încadrarea în bugetul aprobat, precum şi măsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite; ...
c)respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de sănătate; ...
d)realitatea, acurateţea şi validitatea indicatorilor raportaţi; ...
e)eventuale disfuncţionalităţi în derularea programului sau subprogramului de sănătate. ... 29. Pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate se elaborează norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Secţiunea B Programe naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate Capitolul I Programul naţional de sănătate cu scop curativ A. Generalităţi 1. Programele naţionale de sănătate cu scop curativ finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate au ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor cu boli cu impact major asupra stării de sănătate. 2. Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate estimează numărul de bolnavi care urmează să fie beneficiari ai fiecărui program, în funcţie de propunerile comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice (pe baza numărului de bolnavi eligibili, tendinţei morbidităţii specifice, eventualelor liste de aşteptare) şi de nivelul sumelor aprobate pentru derularea programelor naţionale cu scop curativ. 3. Structura programelor naţionale de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, sumele aferente acestora, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice, indicatorii specifici de monitorizare, fizici şi de eficienţă, natura cheltuielilor, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează programele sunt prevăzute în anexa nr. 2. 4. Programele naţionale de sănătate cu scop curativ se derulează prin furnizori de servicii medicale, farmacii cu circuit deschis, furnizori autorizaţi şi evaluaţi, în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate sau cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, inclusiv unităţi sanitare aflate în subordinea ministerelor cu reţea sanitară proprie, la propunerea acestora, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii Publice. 5. Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor se utilizează pentru:
a)asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cronice cu risc crescut; ...
b)asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor. ... 6. Sumele aferente programelor se alocă unităţilor sanitare în baza contractelor încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele, precum şi între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi furnizori privaţi de servicii medicale de specialitate, autorizaţi şi evaluaţi. 7. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice şi a serviciilor de supleere renală pentru unităţile sanitare aflate în contract cu casele se realizează lunar de casele de asigurări de sănătate din fondurile aprobate cu această destinaţie, cu condiţia raportării, conform legislaţiei în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor aferent programului naţional de sănătate derulat. 8. Lista cuprinzând denumirile comerciale ale medicamentelor, pentru care nu se stabileşte preţ de referinţă, aferente denumirilor comune internaţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, precum şi materialele sanitare specifice care se acordă în spital şi ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sănătate se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. 9.

(1)Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice se asigură, în condiţiile legii, prin farmaciile unităţilor sanitare nominalizate să deruleze programele respective şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, după caz.

(2)Medicamentele specifice necesare pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA se eliberează atât prin farmaciile cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, cât şi prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare prin care se derulează programul, asigurându-se optimizarea accesului la tratament, în funcţie de situaţia bolnavului cu infecţie HIV/SIDA. ...

Unităţile sanitare nominalizate de Ministerul Sănătăţii Publice să deruleze programe raportează caselor de asigurări de sănătate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Casele de asigurări de sănătate raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate în condiţiile de la pct.
Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulării acestora, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate, pe baza cererii fundamentate a direcţiilor de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
În vederea derulării în bune condiţii a programelor naţionale de sănătate din cadrul Programului naţional cu scop curativ, în urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rămase neutilizate. B. Finanţarea programelor
În anul 2008, programele naţionale cu scop curativ sunt finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din bugetul aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, precum şi prin transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii Publice către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Sumele aferente programelor sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare/farmaciile cu circuit deschis prin care se derulează programele, precum şi între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi alte unităţi private de specialitate autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice.
Contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare prin care se derulează programele se realizează după modelul de contract prevăzut în anexele nr. 3A şi 3B, cu excepţia contractelor cu farmaciile cu circuit deschis, care se vor realiza conform prevederilor din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul
Contractele încheiate între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale de dializă, respectiv centrele-pilot şi alte unităţi private de specialitate, autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice, se realizează în limita numărului de bolnavi cuprins în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică şi a fondurilor aprobate cu această destinaţie prin buget, pentru anul
În situaţia în care o unitate sanitară este autorizată de Ministerul Sănătăţii Publice în condiţiile mai sus menţionate, pe parcursul derulării acestui program, contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se poate încheia numai prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unităţi sanitare.
Sumele aferente programelor sunt aprobate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la capitolul 66.05 "Sănătate", titlul 20 "Bunuri şi servicii", articolele 66.05.02 "Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.03 "Materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.04 "Servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală" în cadrul bugetului aprobat.
Sumele alocate programelor sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate şi, respectiv, ale unităţilor sanitare prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.
Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate şi distinct în actele adiţionale la contractele de furnizare de medicamente, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis. C. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor
Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice pentru tratamentul în spital şi a tratamentului ambulatoriu, după caz, se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective. 22.

(1)Achiziţia medicamentelor pentru tratamentul pe perioada spitalizării, ce se acordă bolnavilor beneficiari ai programului naţional de oncologie, programului naţional de diabet zaharat şi ai subprogramului de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere din cadrul programului naţional de boli transmisibile se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează programele respective.

(2)Pentru medicamentele care se eliberează în cadrul acestor programe şi prin farmacii cu circuit deschis, achiziţia acestora de către unităţile sanitare se face la un preţ care nu poate depăşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ...

Achiziţia testelor de monitorizare a bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA în cadrul subprogramului de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare cu paturi care au în structură centrele regionale HIV/SIDA. D. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor
Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor se realizează lunar de către casele de asigurări de sănătate, din fondurile aprobate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu această destinaţie.
Decontarea serviciilor de hemodializă şi dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, cuprinse în anexa nr. 2 lit. B pct. 10, se realizează la tarifele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru proiectul-pilot şi în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 236/2006 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializă şi dializă peritoneală în sistem ambulatoriu, în baza contractelor încheiate în acest sens de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu furnizorii din sectorul privat, câştigători ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot, cu modificările şi completările ulterioare, şi luând în considerare rata de schimb euro/leu utilizată la stabilirea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate aprobat pentru anul 2008 pentru acest domeniu de asistenţă medicală, respectiv 1 euro = 3,5 lei. Contractarea cu unităţi private de specialitate, autorizate şi evaluate în condiţiile legii, se realizează pe baza modelului de contract încheiat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu centrele-pilot, adaptat.
Unităţile sanitare prin care se derulează programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate prezintă acestora, până la data de 15 a lunii următoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioară şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform copiei ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentă, şi cererea justificativă, însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionării pentru luna în curs.
Casele de asigurări de sănătate vor analiza situaţiile prezentate de unităţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevăzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu care s-a aprovizionat pentru luna curentă în cadrul programelor.
Neprezentarea documentelor prevăzute la pct. 26 de către unităţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare până la termenul următor prezentării documentelor.
Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, care se asigură pacienţilor şi bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor de sănătate, prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se eliberează şi se decontează la nivelul preţului de decontare aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice. ------------- Pct. 29 al lit. D, secţiunea B din anexa 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august
E. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice decontate în cadrul programelor 30.

(1)Medicamentele şi materialele sanitare specifice necesare derulării unor programe de sănătate, nominalizate în anexa nr. 2, se eliberează prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare nominalizate.

(2)Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA, diabet zaharat, afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stării posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare, medicamente pentru care se stabileşte preţ de decontare, se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis. ...

(3)Începând cu trimestrul III al anului 2008, testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis. Prescrierea acestora se face împreună cu prescrierea tratamentului cu insulină, pe acelaşi formular de prescripţie medicală, pe o perioadă de maximum 3 luni. Numărul maxim de teste pentru un adult este de 50 de teste/lună, iar pentru un copil, de 110 teste/lună. Farmaciile sunt obligate să asigure în termen de maximum 48 de ore testele prescrise pacientului, dacă acestea nu există în farmacie la momentul solicitării. ... ------------- Alin.

(3)al pct. 30 al lit. E din secţiunea B, anexa 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008. 31. Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare prin farmaciile cu circuit închis ale unităţilor sanitare se face pe bază de reţetă medicală şi/sau condică de medicamente, după caz. 32. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice, a medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stării posttransplant în ambulatoriu, se realizează astfel: -------------- Partea introductivă a pct. 32 de la lit. E din secţiunea B, anexa 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 890 din 17 decembrie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 31 decembrie 2008.

a)Tratamentul cu insulină al bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiază de către medicul specialist diabetolog sau de către medicul cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de către medicii desemnaţi. ...
b)Tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de decontare, se aprobă de către comisia de la nivelul caselor de asigurări de sănătate, pe baza referatului cuprins în anexa nr. 3C, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţă/atestat în diabet. Referatul se completează în două exemplare pe care medicul diabetolog le transmite spre aprobare comisiei de la nivelul caselor de asigurări de sănătate. În termen de 7 zile comisia va lua o decizie în funcţie de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate conform protocolului. Iniţierea tratamentului cu tiazolidindione şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. În termen de două zile se trimite un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se păstrează la nivelul casei de asigurări de sănătate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile, şi o înmânează, împreună cu referatul, asiguratului. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor. ... -------------- Litera
b)a pct. 32 de la lit. E din secţiunea B, anexa 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 890 din 17 decembrie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 31 decembrie 2008.
c)Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea pacientului care îşi administrează insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de către medicul diabetolog sau cu competenţă/atestat. Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umană specifică prescrisă. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de această natură. ...
d)Pentru tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii publice, care are în evidenţă şi monitorizează pacienţii transplantaţi, eliberează scrisoare medicală către medicul prescriptor aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate la care pacientul se află în evidenţă. Scrisoarea medicală are valabilitate pe o perioadă maximă de 180 de zile. În situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lună, aceasta se eliberează în farmacie numai dacă are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru următoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINA BETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completează de către medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, după caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. În termen de două zile aceştia trimit un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celălalt exemplar se înaintează casei de asigurări de sănătate în vederea analizării şi validării prescripţiei medicale în vederea decontării. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicală, cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobării acordate de comisie şi o înmânează împreună cu referatul asiguratului. Acesta îl păstrează pe toată perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintă farmaciei în vederea eliberării medicamentelor. ...
e)Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea şi continuarea tratamentului se fac de către medicul oncolog sau hematolog, după caz. ...
f)În cadrul Programului naţional de oncologie, pentru următoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM, FLUDARABINUM (forma orală), RITUXIMABUM, BORTEZOMIBUM, ALEMTUZUMABUM, CETUXIMABUM, SUNITINIBUM, SORAFENIBUM, DASATINIBUM, PEMETREXEDUM iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, iar pentru următoarele DCI-uri: PEGFILGRASTIMUM, INTERFERONUM ALFA 2b şi INTERFERONUM ALFA 2a iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurări de sănătate, în baza documentelor şi referatului de aprobare transmis către acestea de către medicul prescriptor. Pentru medicamentele oncologice nominalizate în ordinul ministrului sănătăţii publice pentru aprobarea Listei şi preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008 ... pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2008, cu modificările şi completările ulterioare, medicul prescriptor întocmeşte prescripţia medicală cu obligativitatea menţionării perioadei pentru care a făcut prescrierea, pe care o înmânează bolnavului împreună cu copia referatului aprobat; pentru eliberarea acestora bolnavul prezintă farmaciei cu circuit deschis prescripţia medicală şi copia referatului. Pacientul păstrează copia referatului de aprobare pe toată perioada de valabilitate a acestuia. ------------- Lit.
f)a pct. 32 al lit. E din secţiunea B, anexa 1 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008.
g)Medicamentele prevăzute la lit. f), pentru care iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, respectiv a comisiei de la nivelul casei de asigurări de sănătate, se eliberează la nivelul farmaciilor cu circuit închis ale unităţilor sanitare/farmaciilor cu circuit deschis aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Pentru asigurarea continuităţii şi eficienţei tratamentului, bolnavul va rămâne în evidenţa medicului care a iniţiat schema de tratament pe toată perioada efectuării acesteia. În cazuri justificate, în care bolnavul se adresează unui alt medic oncolog sau hematolog decât cel care a întocmit referatul, medic aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, bolnavul se poate transfera numai cu aprobarea casei de asigurări de sănătate cu care medicul respectiv se află în relaţie contractuală. ...
h)Comisia de la nivelul casei de asigurări de sănătate care aprobă iniţierea şi continuarea tratamentului cu medicamentele prevăzute la lit.
f)este formată din: un reprezentant al unităţii judeţene de implementare a subprogramului din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Programe, un reprezentant al casei de asigurări de sănătate şi medicul coordonator al subprogramului. ...
i)Pentru următoarele DCI-uri: INTERFERONUM BETA 1a, INTERFERONUM BETA 1b, GLATIRAMER ACETAT, NATALIZUMABUM din cadrul Subprogramului de tratament al bolnavilor cu scleroză multiplă din Programul naţional de neurologie, iniţierea tratamentului se face numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. ... ------------- Lit.
i)a pct. 32 al lit. E din secţiunea B, anexa 1 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008.
j)Pentru DCI-ul DEFERASIROXUM din Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare, iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. ... ------------- Lit.
j)a pct. 32 al lit. E din secţiunea B, anexa 1 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008.
k)Pentru DCI-ul CINACALCETUM din Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. ... ------------- Lit.
k)a pct. 32 al lit. E din secţiunea B, anexa 1 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008. F. Responsabilităţile specifice în derularea programelor 33. Unităţile sanitare prin care se derulează programe au următoarele responsabilităţi:
a)răspund de utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei aprobate; ...
b)dispun măsurile necesare în vederea asigurării realizării obiectivelor programului; ...
c)răspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul programelor de sănătate; ...
d)organizează evidenţa bolnavilor care beneficiază de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul programelor, precum şi de servicii de supleere renală, după caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a următorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafă), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor; ...
e)răspund de raportarea corectă şi la timp a datelor către casele de asigurări de sănătate; ...
f)transmit caselor de asigurări de sănătate raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, până la data de 15 a lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, cuprinzând indicatorii fizici şi de eficienţă, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renală, corespunzătoare programelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; ...
g)indicatorii de eficienţă reprezintă costul mediu/bolnav tratat şi se calculează ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numărul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecărui program, iar pentru serviciile de supleere renală, ca raport între cheltuielile pentru serviciile de supleere renală şi numărul de bolnavi dializaţi; ...
h)răspund de modul de organizare a contabilităţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate; ...
i)răspund de gestionarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor pentru fiecare program şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie. ... 34. Casele de asigurări de sănătate, prin direcţiile şi structurile implicate în derularea programelor, au următoarele responsabilităţi:
a)răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor; ...
b)realizează analiza şi monitorizarea derulării programelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi transmişi de unităţile sanitare; ...
c)raportează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, până la data de 20 a lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program de sănătate, sumele utilizate de unităţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care derulează programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi, conform machetelor prevăzute la pct. 10; ...
d)evaluează şi fundamentează, în raport cu numărul de pacienţi eligibili, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi de la nivelul caselor de asigurări de sănătate; ...
e)analizează şi validează prescripţiile medicale eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea decontării, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurări de sănătate; ...
f)monitorizează consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu această destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi. ... 35. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin direcţiile de specialitate, are următoarele responsabilităţi:
a)răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor; ...
b)realizează monitorizarea derulării subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi; ...
c)trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de analiză comparativă a indicatorilor prevăzuţi faţă de cei realizaţi; ...
d)raportează Ministerului Sănătăţii Publice modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; ...
e)transmite trimestrial şi anual Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate un raport cuprinzând situaţia centralizată a indicatorilor fizici şi de eficienţă realizaţi pentru fiecare program de sănătate din cadrul programul naţional cu scop curativ; ...
f)colaborează cu comisiile de experţi de la nivel naţional, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate cu scop curativ. ... 36. Farmaciile cu circuit deschis prin care se eliberează medicamentele specifice pentru bolnavii cu HIV/SIDA, diabet zaharat, afecţiuni oncologice şi pentru tratamentul stării posttransplant, pentru tratamentul în ambulatoriu au obligaţiile prevăzute în actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate. Actele adiţionale se adaptează corespunzător modelului de contract din normele metodologice de aplicare a contractului-cadru pentru anul 2008 şi a prezentului ordin. G. Controlul derulării programelor 37. Controlul indicatorilor din programele de sănătate va urmări, în principal, următoarele obiective:
a)încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv; ...
b)respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor de sănătate; ...
c)realitatea indicatorilor raportaţi; ...
d)acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate; ...
e)eventuale disfuncţionalităţi în derularea programelor. ... 38. În urma fiecărui control se va întocmi un raport care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea programelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalităţi, urmând ca în termen de 30 de zile să se stabilească rezultatele finale ale controlului. În cazul în care casa de asigurări de sănătate identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei monitorizare şi corp control din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. 39. Pentru anul 2008, controlul anual se va efectua până la data de 15 februarie 2009. Anexa 2 STRUCTURA programelor naţionale de sănătate - buget, obiective, activităţi, indicatori de evaluare, responsabilităţi şi unităţi care derulează programele A. PROGRAME NAŢIONALE DE EVALUARE, PROFILAXIE ŞI TRATAMENT FINANŢATE DE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE - mii lei - ┌──────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │ Denumire program │Buget de │Venituri │Buget │Din care:│ │ │stat │proprii │total │transfer │ │ │ │ │ │FNUASS │ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │I. Programele naţionale privind bolile│ │ │ │ │ │ transmisibile, din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 85.701│ 49.577│ 135.278│ │ │Credite bugetare │ 85.701│ 49.577│ 135.278│ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │II. Programele naţionale privind │ │ │ │ │ │ bolile netransmisibile, din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 313.789│ 932.918│1.246.707│1.062.701│ │Credite bugetare │ 246.789│ 750.573│ 997.362│ 880.356│ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │III. Programul naţional de promovare │ │ │ │ │ │ a sănătăţii, din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 2.023│ 20.000│ 22.023│ │ │Credite bugetare │ 2.023│ 20.000│ 22.023│ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │IV. Programul naţional de sănătate a │ │ │ │ │ │ femeii şi copilului, din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 32.945│ 0│ 32.945│ │ │Credite bugetare │ 32.945│ 0│ 32.945│ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │V. Programul naţional de tratament în │ │ │ │ │ │ străinătate, din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 8.200│ 0│ 8.200│ │ │Credite bugetare │ 8.200│ 0│ 8.200│ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │VI. Programul naţional de asistenţă │ │ │ │ │ │ comunitară şi acţiuni pentru │ │ │ │ │ │ sănătate, din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 18.662│ 15.264│ 33.926│ │ │Credite bugetare │ 18.662│ 15.264│ 33.926│ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │VII. Rezerva Ministerului Sănătăţii │ │ │ │ │ │ Publice*), din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 0│ 20.726│ 20.726│ │ │Credite bugetare │ 0│ 20.726│ 20.726│ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │VIII. Programul naţional privind │ │ │ │ │ │ evaluarea stării de sănătate a │ │ │ │ │ │ populaţiei în asistenţa medicală│ │ │ │ │ │ primară, din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 0│ 472.027│ 472.027│ 471.027│ │Credite bugetare │ 0│ 436.527│ 436.527│ 435.527│ ├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │TOTAL PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE, │ │ │ │ │ │din care: │ │ │ │ │ │Credite de angajament │ 461.320│1.510.512│1.971.832│1.533.728│ │Credite bugetare │ 394.320│1.292.667│1.686.987│1.315.883│ └──────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ ----------- *) Programul se desfiinţează începând cu luna august 2008. ------------- Tabelul de la lit. A din anexa 2 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 890 din 17 decembrie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 31 decembrie 2008. I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE Structura: 1. Programul naţional de imunizare; 2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV/SIDA, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare); 3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale; 4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă; 5. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională. 1. Programul naţional de imunizare Coordonarea tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) Obiectiv: Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor boli prevenibile prin vaccinare Activităţi
a)Activităţi derulate la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CPCBT: ... 1. coordonează şi monitorizează la nivel naţional derularea activităţilor desfăşurate de institutele/centrele de sănătate publică regionale şi de autorităţile de sănătate publică judeţene:
a)realizează anual estimarea necesarului de vaccinuri în vederea achiziţionării centralizate a acestora de către Ministerul Sănătăţii Publice; ...
b)realizează şi transmite către autorităţile de sănătate publică judeţene repartiţiile trimestriale, pe tipuri de vaccinuri, în funcţie de necesarul solicitat de autorităţile de sănătate publică judeţene, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate; ...
c)raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate consumurile trimestriale de vaccinuri pe baza machetei aprobate; ... 2. propune Ministerului Sănătăţii Publice calendarul naţional de vaccinare, elaborat în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii Publice (sănătate publică şi epidemiologie, boli infecţioase, pediatrie, medicină de familie), bazat pe evidenţe ştiinţifice, în vederea introducerii de noi vaccinuri sau scheme de vaccinare; 3. propune şi realizează studii de seroprevalenţă, împreună cu institutele de sănătate publică regionale; 4. coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informează direcţia de specialitate cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI); 5. organizează la nivel naţional campania "Săptămâna europeană a imunizărilor", stabilită de OMS - aprilie 2008; 6. elaborează Registrul unic de vaccinări şi carnetul de vaccinări; ------------- Pct. 6 de la lit.
a)a pct. 1 de la lit. A.I. "Programele naţionale privind bolile transmisibile" din anexa 2 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008. 7. realizează tipărirea şi distribuirea carnetului de vaccinări; 8. organizează instruiri metodologice pentru personalul de specialitate din autorităţile de sănătate publică judeţene, împreună cu institutele de sănătate publică regionale; 9. analizează realizările la acoperirea vaccinală pentru toate vaccinurile şi grupele de vârstă prevăzute în calendarul naţional de vaccinare şi transmite rapoarte semestriale şi anuale către Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate cu privire la acoperirea vaccinală; 10. întocmeşte raportul anual solicitat de OMS pe problema vaccinărilor; 11. primeşte şi analizează indicatorii de rezultate, fizici şi de eficienţă transmişi de institutele de sănătate publică regionale şi raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate sinteza realizării indicatorilor propuşi.
b)Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: ... 1. coordonează şi monitorizează activităţile autorităţilor de sănătate publică judeţene din teritoriul arondat; 2. propun şi realizează studii de seroprevalenţă, sub coordonarea CPCBT; 3. realizează sesiuni de instruire a personalului medical din autorităţile de sănătate publică judeţene arondate; 4. participă la activităţile Campaniei "Săptămâna europeană a imunizărilor", stabilită de OMS - aprilie 2008; 5. raportează trimestrial către CPCBT datele privind acoperirile vaccinale pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupe de vârstă, conform solicitării CPCBT; 6. coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul arondat şi transmite CPCBT rapoarte trimestriale şi anuale.
c)Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: ... 1. asigură transportul, depozitarea şi distribuţia vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale; 2. identifică comunităţile cu acces dificil la serviciile de sănătate şi organizează campanii suplimentare de vaccinare pentru acestea, cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari; 3. asigură funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile în teritoriul de responsabilitate; 4. realizează anchetele bianuale de estimare a acoperirii vaccinale în teritoriul de responsabilitate şi transmit rezultatele acestora la institutul regional de care aparţin; 5. verifică condiţiile de păstrare, înregistrare şi raportare a vaccinurilor, precum şi modul de administrare în condiţii de siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale; 6. participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de CPCBT şi/sau ISP regionale; 7. raportează trimestrial datele privind acoperirile vaccinale la ISP regional pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupe de vîrstă; 8. participă la sesiuni de instruire organizate de CPCBT şi/sau ISP regionale; 9. asigură instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, cu privire la modul de realizare şi raportare, a vaccinărilor; 10. participă la Săptămâna europeană a imunizărilor, stabilită de OMS - aprilie 2008; 11. Asigură distribuirea carnetelor de vaccinare şi informarea personalului medical cu privire la modul de utilizare a acestora; 12. asigură realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu eficienţă a vaccinurilor solicitate şi repartizate de CPCBT.
d)Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare: ... 1. realizarea imunizărilor conform calendarului de vaccinări; 2. asigură acoperirea vaccinală optimă pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstă, în comunităţile în care îşi exercită activitatea, cu accent pe populaţiile greu accesibile; 3. asigură utilizarea vaccinurilor în condiţii de maximă eficienţă; 4. asigură supravegherea, înregistrarea şi notificarea RAPI; 5. asigură completarea corectă şi completă a carnetelor de vaccinări; 6. asigură înregistrarea şi raportarea corectă a vaccinurilor efectuate şi răspund de utilizarea cu eficienţă a cantităţilor de vaccinuri primite de la autorităţile de sănătate publică judeţene; 7. asigură preluarea, transportul, păstrarea şi administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maximă; 8. participă la sesiuni de instruire organizate de autorităţile de sănătate publică judeţene; 9. asigură distribuirea carnetelor de vaccinare şi informarea părinţilor cu privire la modul de utilizare a acestora. Indicatori de evaluare:
a)Indicatori de rezultate - anual: ... - acoperirea vaccinală la nivelul diferitelor categorii de populaţie, la nivel naţional (%) - 96
b)Indicatori fizici - trimestrial: ... - număr doze de vaccin estimate a fi achiziţionate centralizat *)- 2,5 milioane doze/an - anual - număr doze efectiv administrate, pe tip de vaccin şi pe grupe de vârstă - trimestrial
c)Indicatori de eficienţă - trimestrial: ... - cost mediu/doză vaccin achiziţionat centralizat *)- 20 lei -------- *) Se raportează de MSP-ANP. Calendarul de vaccinare valabil până la 30 septembrie 2008 ┌─────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┐ │ Vârsta recomandată │ Vaccin │Comentarii │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │Primele 24 de ore │HEP B │În maternitate │ │4-7 zile │BCG │ │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │2 luni │DTP-Hep B*, VPO │Simultan │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │4 luni │DTP, VPO │Simultan │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │6 luni │DTP-Hep B*, VPO │Simultan │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │12 luni │DTP, VPO │Simultan │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │12-15 luni │RRO │ │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │30-35 luni │DTP │ │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │7 ani (în cls. I) │DT, RRO │Campanii şcolare │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │9 ani │ │ │ │în cls. a III-
a)│VPO │Campanii şcolare │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │14 ani │ │ │ │în cls. a VIII-
a)│DT, Rubeolic** │Campanii şcolare │ ├─────────────────────┼─────────────────────┼──────────────────┤ │18 ani │ │ │ │în cls. a XII-
a)│Hep B │Campanii şcolare │ └─────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┘ ___________ * Se administrează sub formă de vaccin tetravalent DTP-HB sau separat vaccinul DTP şi vaccinul Hep B. ** Numai fetele. Abrevieri: DTP = vaccin diftero-tetano-pertussis; DT = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la vârsta de 14 ani); VPO = vaccin polio oral (pentru copii instituţionalizaţi şi copii care au contraindicaţii pentru VPO se va utiliza VPI = Vaccin polio inactivat sau combinat DTP-VPI); Hep B = vaccin hepatitic B; DTP-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B; RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion; BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin; Rub = vaccin rubeolic. ------------- Calendarul de vaccinare valabil până la 30 septembrie 2008 de la pct. 1 al lit. A.I. "Programele naţionale privind bolile transmisibile" din anexa 2 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008. ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Vârsta recomandată │ Vaccin │ Comentarii │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Primele 24 de ore │Hep B │În maternitate │ │4-7 zile │BCG │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │2 luni │DTP - HepB, VPO │Simultan │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │4 luni │DTP - HepB, VPO │Simultan │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │6 luni │DTP - HepB, VPO │Simultan │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │12-15 luni*) │RRO, DTP, VPO │Simultan │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │8-13 ani (restanţieri │DT │Campanii şcolare │ │la vaccinare) │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │7 ani (în cls. I) │RRO │Campanii şcolare │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │9 ani (în cls. a III-
a)│VPO │Campanii şcolare │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │14 ani │dT, Rubeolic **) │Campanii şcolare │ │(în cls. a VIII-
a)│ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘ ---------- *) Copiii cu vârste de 12-15 luni, în limita stocului de vaccin DTP existent, vor fi vaccinaţi DTP şi VPO simultan; cei care nu pot beneficia de această vaccinare vor fi vaccinaţi după data de 1 decembrie 2008 cu DTPaVPI. Pentru cohortele de copii la vârsta de 30-35 de luni care nu au primit DTP doza a 5-a până la data de 30 septembrie 2008, precum şi cohorta de copii care împlinesc 30 de luni în luna octombrie 2008 se va realiza vaccinarea cu DTPa la împlinirea vârstei de 4 ani, începând din anul 2010. **) Numai fetele. B. Calendarul de vaccinare valabil de la 1 decembrie 2008 ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Vârsta recomandată │ Vaccin │ Comentarii │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Primele 24 de ore │Hep B │În maternitate │ │4-7 zile │BCG │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │2 luni │DTPa - VPI, HepB │Simultan │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │4 luni │DTPa - VPI │Simultan │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │6 luni │DTPa - VPI, HepB*) │Simultan │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │12 luni │DTPa - VPI, RRO │Simultan │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │4 ani**) │DTPa │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │7 ani (în cls. I) │RRO │Campanii şcolare │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │9 ani (în cls. a III-
a)│VPO │Campanii şcolare │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │14 ani │dT, Rubeolic ***) │Campanii şcolare │ │(în cls. a VIII-
a)│ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │24 de ani şi, ulterior, │dT" │ │ │din 10 în 10 ani****) │ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘ ---------- *) Vaccinarea cu DTPa - VPI şi HepB la vârsta de 6 luni se va realiza numai după epuizarea stocului existent de vaccin DTP-HepB. Până la epuizarea acestui stoc, vaccinarea la vârsta de 6 luni se va realiza cu DTP-HB şi VPO. **) Pentru cohortele de copii de 30-35 de luni care nu au primit DTP doza a 5-a până la data de 30 septembrie 2008, precum şi cohorta de copii care împlinesc 30 de luni în luna octombrie 2008 se va realiza vaccinarea cu DTPa la împlinirea vârstei de 4 ani, începând din anul 2010. ***) Numai fetele. ****) Se achiziţionează pe plan local. ------------- Calendarul de vaccinare valabil de la 1 octombrie 2008, pct. 1 al Cap. I "Programele naţionale privind bolile transmisibile" de la lit. A din anexa 2 a fost modificat pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 670 din 23 septembrie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 20 octombrie 2008. Abrevieri: DTPa = vaccin diftero-tetanic-pertussis acelular DT = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la vârsta de 14 ani) VPI = vaccin polio inactivat (se va utiliza VPI =Vaccin polio inactivat sau combinat DTPa-VPI) Hep B = vaccin hepatitic B DTPa-VPI = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular - poliomielitic inactivat RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin Rubeolic = vaccin rubeolic dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă. Unităţi care derulează programul: - Institutele de sănătate publică - Bucureşti (CPCBT şi CEBTIN), Cluj, Iaşi şi Timişoara - Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti - Cabinete de medicină de familie şi unităţi sanitare cu paturi 2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare) Obiectiv: - Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA, tuberculozei, hepatitelor virale, infecţiilor cu transmitere sexuală şi a altor boli transmisibile importante 2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare Coordonare tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) Activităţi:
a)Activităţi derulate la nivelul ISPB prin CPCBT şi Biroul Evenimente de Supraveghere şi Alertă Precoce şi RSI (BESAP): ... 1. coordonează supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice către forurile naţionale şi europene); 2. asigură coordonarea metodologică a reţelei de boli transmisibile; 3. asigură coordonarea metodologică a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid; 4. elaborează şi implementează metodologii noi de supraveghere a bolilor transmisibile; 5. organizează instruiri pentru personalul din cadrul autorităţilor de sănătate publică judeţene în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce; 6. raportează Autorităţii de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice cazurile de boli infecţioase, măsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacă situaţia o impune participând la realizarea acestora; 7. notifică şi verifică alertele naţionale şi internaţionale în conformitate cu RSI 2005; 8. propune MSP măsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertă naţională/internaţională; 9. raportează Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului, sesizând eventualele disfuncţionalităţi.
b)Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: ... 1. îndrumare metodologică a reţelei de sănătate publică din judeţele arondate pentru instituirea măsurilor necesare, conform competenţei; 2. supravegherea bolilor transmisibile din teritoriul arondat (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la CPCBT); ------------- Pct. 2 de la lit.
b)a subpct. 2.1., pct. 2 al lit. A.I. "Programele naţionale privind bolile transmisibile" din anexa 2 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008. 3. identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală/regională; 4. acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor de sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă; 5. efectuarea de către institutele de sănătate publică a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice; 6. organizarea de sesiuni de instruire a personalului din autorităţile de sănătate publică judeţene pe probleme de supraveghere a bolilor transmisibile, cu acordul Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Publice; 7. continuarea activităţilor derulate în vederea acreditării laboratoarelor; 8. implementarea sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid; 9. participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ISP regionale.
c)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino": ... 1. asigură diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru bolile transmisibile pentru care nu există posibilităţi tehnice de diagnostic la nivel local şi regional sau la solicitarea autorităţilor de sănătate publică judeţene, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT), ISP regionale şi MSP şi transmite rezultatele în timp util solicitanţilor; 2. asigură diagnosticul/confirmarea de laborator în cadrul sistemului de supraveghere şi control al gripei şi infecţiilor respiratorii acute, conform metodologiei elaborate în colaborare cu Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT); 3. asigură diagnosticul/confirmarea de laborator în cadrul sistemului de supraveghere şi control al infecţiei West Nile, conform metodologiei elaborate în colaborare cu Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT); 4. participă la elaborarea metodologiei de supraveghere a rezistenţei microbiene la antibiotice; 5. participă, la solicitarea Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ASP-MSP, la investigarea focarelor/epidemiilor; 6. organizează instruiri cu personalul de specialitate din structurile reţelei de sănătate publică.
d)Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: ... 1. supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 589/2007 şi metodologiile specifice de supraveghere, la ISP regional); 2. vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antirubeolică în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidică, antidizenterică, antihepatitică A/B, antirujeolică, etc); 3. achiziţionarea testelor tip Elisa pentru diagnosticul hepatitelor virale; ------------- Pct. 3 de la lit.
d)a subpct. 2.1., pct. 2 al lit. A.I. "Programele naţionale privind bolile transmisibile" din anexa 2 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008. 4. vaccinarea antigripală a populaţiei din grupele la risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei elaborate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT), pe baza recomandărilor OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologică; 5. vaccinarea antitetanică a gravidelor cu dT sau VTA, conform reglementărilor în vigoare; ------------- Pct. 5 de la lit.
d)a subpct. 2.1., pct. 2 al lit. A.I. "Programele naţionale privind bolile transmisibile" din anexa 2 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008. 6. efectuarea dozei de rapel diftero-tetanice la intervale de 10 ani, începând cu vârsta de 24 de ani, în funcţie de resursele financiare existente; 7. supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală sub coordonarea institutului de sănătate publică regional, inclusiv imunizări în situaţii epidemiologice deosebite; 8. instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, anchetă epidemiologică etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară şi sub coordonarea institutului de sănătate publică regional; 9. asigurarea activităţii epidemiologice în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.) de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologice curente; 10. acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc sub coordonarea institutului de sănătate publică regional; 11. organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu accesibile; 12. asigurarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic datorat calamităţilor naturale (inundaţii, cutremure etc.), prin reîntregirea rezervei antiepidemice; 13. acreditarea laboratoarelor de microbiologie; 14. participarea la supravegherea rezistenţei la antibiotice; 15. implementează sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid; 16. participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ISP regionale; 17. implementează măsurile de sănătate în porturi, aeroporturi internaţionale şi puncte de frontieră, în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar internaţional 2005.
e)Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare: ... 1. raportează bolile transmisibile, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007; 2. participă la sistemul naţional de alertă precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi Regulamentul sanitar internaţional 2005. NOTĂ: Diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile se asigură din fondurile alocate programului, în măsura în care acestea sunt identificate ca priorităţi de sănătate publică, iar resursele financiare o permit. Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare activităţilor acestui obiectiv se achiziţionează la nivel local, cu excepţia vaccinului gripal care se achiziţionează centralizat. Indicatori de evaluare:
a)indicatori de rezultat - anual: ... - indice de confirmare în laborator al bolilor transmisibile - minimum 50% (nr. cazuri confirmate în laborator/nr. cazuri boli transmisibile raportate);
b)indicatori fizici - trimestrial: ... - număr de intervenţii în focar - 800/an;
c)indicatori de eficienţă - trimestrial: ... - cost mediu/intervenţie în focar - 5.000 lei. Unităţi care derulează subprogramul: - institutele de sănătate publică - Bucureşti (CPCBT şi CEBTIN), Cluj, Iaşi şi Timişoara; - autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino"; - cabinete de medicină de familie şi unităţi sanitare cu paturi. 2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV Coordonare tehnică: Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Obiective:
a)prevenirea şi supravegherea infecţiei HIV; ...
b)reducerea transmiterii materno-fetale a HIV prin asigurarea accesului femeilor gravide la testare cu consiliere şi la aplicarea protocolului de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV; ...
c)asigurarea accesului la consiliere şi testare HIV pentru populaţiile la risc (persoane care practică prostituţia, persoane care îşi injectează droguri, persoane fără adăpost, persoane aflate în detenţie, homosexuali). ... Activităţi
a)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr.Matei Balş": ... 1. monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea activităţilor desfăşurate de centrele regionale HIV/SIDA, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi furnizorii de servicii medicale; 2. realizează afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind raportările trimestriale şi anuale despre situaţia HIV/SIDA, situaţia testărilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din cercetări epidemiologice, clinice sau de comportament legate de HIV/SIDA; 3. asigură coordonarea tehnică şi metodologică a centrelor regionale HIV/SIDA, a spitalelor de boli infecţioase şi a autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul de competenţă; 4. raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate; 5. asigură pregătirea personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA - cunoaşterea şi instituirea procedurilor care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea PU, proceduri de diagnostic şi tratament, la nivelul tuturor unităţilor prin care se acordă tratament specific HIV/SIDA; 6. activităţile 4, 5, 6 şi 7 prevăzute la lit. b).
b)Activităţi derulate la nivelul centrelor regionale HIV/SIDA: ... 1. monitorizează şi evaluează la nivel regional derularea activităţilor desfăşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat, precum şi de alţi furnizori de servicii medicale; 2. raportează Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor programului; 3. asigură, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", pregătirea personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA - cunoaşterea şi instituirea procedurilor care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea Precauţiunilor Universale, proceduri de diagnostic şi tratament, la nivelul tuturor unităţilor prin care se acordă tratament specific HIV/SIDA; 4. asigurarea monitorizării din punct de vedere biologic a pacienţilor aflaţi în evidenţă medicală, conform Ghidului naţional de tratament HIV/SIDA; 5. asigurarea de servicii de consiliere şi suport pentru aderenţă şi complianţă la tratament pentru toţi pacienţii aflaţi în evidenţă medicală activă; 6. dezvoltarea şi aplicarea de programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unităţilor care acordă tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA; 7. asigurarea de teste de monitorizare a tratamentului administrat pacienţilor cu infecţie HIV, în conformitate cu recomandările CNLAS.
c)Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: ... 1. reducerea transmiterii materno-fetale a HIV prin asigurarea accesului femeilor gravide la testare cu consiliere şi la aplicarea protocolului de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV; 2. depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţia generală şi în grupele de risc, cu consiliere pre şi posttestare; 3. asigurarea capacităţii de testare şi consiliere la nivel judeţean (consiliere pretestare minimală şi consiliere posttestare individualizată, în funcţie de rezultat); 4. asigurarea de teste rapide şi teste de diagnostic HIV tip ELISA, pentru testarea gravidelor şi a persoanelor din grupurile la risc; 5. asigurarea accesului la consiliere şi testare HIV pentru persoanele cu comportamente la risc: - persoane care practică prostituţia; - utilizatori de droguri injectabile; - persoane fără adăpost; - persoane aflate în detenţie; - persoane care întreţin relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex; - persoane cu infecţii transmisibile sexual, precum şi contacţii acestora (la nivelul unităţilor de specialitate sau, prin protocoale de colaborare cu autorităţile de sănătate publică locale sau secţiile de boli infecţioase locale); - persoane diagnosticate cu infecţie cu M. tuberculosis cu localizare pulmonară şi/sau extrapulmonară (la nivelul unităţilor de specialitate sau la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene sau în secţiile de boli infecţioase locale - conform protocoalelor de colaborare încheiate la nivel local/naţional); - alte categorii la risc: persoane hemodializate, transfuzaţi, pacienţi cu boli psihice, şoferi de cursă lungă, persoane care lucrează în străinătate cel puţin 6 luni/an, prenupţial, contacţii persoanelor cu infecţie HIV, persoane care solicită testarea la cerere la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau în secţiile/clinicile de boli infecţioase. Indicatori de evaluare:
a)indicatori de rezultate - anual: ... - procent de gravide testate în laboratoarele autorităţilor de sănătate publică locale din totalul gravidelor din judeţ: minim 50%; - procent de gravide testate HIV în maternităţi din totalul gravidelor din judeţ: minim 90%;
b)indicatori fizici - trimestrial: ... - număr total de persoane testate HIV: 250.000 (se raportează pe grupe de risc; se va raporta şi numărul de persoane pozitive); - număr de gravide testate HIV pentru prevenirea transmiterii verticale: 100.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive); - număr de persoane testate HIV din grupele de risc: 75.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive); - număr de persoane din alte categorii testate HIV (testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC): 75.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive); - număr persoane consiliate: 100.000;
c)indicatori de eficienţă - trimestrial: ... - cost mediu/persoană consiliată: 5 lei; - cost mediu/persoană testată: 5 lei. NOTĂ: Indicatorii vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi centrele regionale HIV/SIDA către institutul de sănătate publică regional şi Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", pe baza raportărilor primite de la furnizorii de servicii medicale. Institutele de sănătate publică analizează situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi transmit la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii raportaţi de către autorităţile arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Unităţi care derulează subprogramul: - Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul de Boli Infecţioase Braşov - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul de Boli Infecţioase Cluj - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babeş" Craiova - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf. Paraschiva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA; - Spitalul Clinic Judeţean Mureş - Secţia de Boli Infecţioase I; ------------ Liniuţa a 8-a de la subtitlul "Unităţi care derulează subprogramul", subpct. 2.2 "Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV" de la pct. 2 "Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare)", litera A.I din anexa 2 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 890 din 17 decembrie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 31 decembrie 2008. - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babeş" Timişoara - centru regional HIV/SIDA; - autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; - spitalele cu secţii de obstetrică-ginecologie. 2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei Coordonare tehnică: Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Obiectiv: - menţinerea tendinţei actuale a incidenţei prin tuberculoză Activităţi
a)Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta": ... 1. asigură coordonarea tehnică a subprogramului şi a reţelei de pneumoftiziologie; 2. monitorizează şi evaluează la nivel naţional derularea subprogramului; 3. raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor.
b)Activităţi derulate la nivelul reţelei de pneumoftiziologie în colaborare cu autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: ... 1. controlul simptomaticilor, contacţilor şi altor grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculoză; 2. pregătirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului; 3. chimioprofilaxia persoanelor la risc; 4. verificarea asigurării controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor; 5. supravegherea epidemiologică şi controlul focarelor de tuberculoză; 6. supervizarea derulării programului cu scopul evidenţierii deficienţelor şi stabilirii măsurilor pentru remediere. Indicatori de evaluare:
a)indicatori de rezultate - anual: ... - procentul contacţilor examinaţi din totalul contacţilor înregistraţi > 80%; - procentul bolnavilor depistaţi din numărul suspecţilor examinaţi: 10%; - procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie > 90%; - procentul de vizite efectuate din numărul de vizite programate > 80%;
b)indicatori fizici - trimestrial: ... - numărul contacţilor examinaţi (4 contacţi/1 caz TBC înregistrat): 120.000; - numărul de suspecţi examinaţi (10 suspecţi/1 caz TBC înregistrat): 300.000; - numărul de cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie: 70.000; - număr de intradermoreacţii la PPD efectuate: 300.000; - număr de vizite de supervizare în teritoriu efectuate de către medicii specialişti: 150; - număr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor: 16.000; ------------- Ultimul indicator de la lit.
b)a subpct. 2.3., pct. 2 al lit. A.I. "Programele naţionale privind bolile transmisibile" din anexa 2 a fost abrogat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 522 din 30 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 14 august 2008.
c)indicatori de eficienţă - trimestrial: ... - cost mediu depistare activă bolnav cu TBC prin controlul contacţilor şi al altor grupe la risc - 60 lei; - cost mediu depistare a bolnavului cu TBC prin controlul simptomaticilor - 60 lei; - cost mediu/tratament chimioprofilactic - 60 lei; - cost mediu pe vizită de supervizare în teritoriu - 1.200 lei. NOTĂ: Indicatorii vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti către institutul de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică regionale vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" sinteza regională a indicatorilor pentru autorităţile de sănătate publică arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării activităţilor (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" raportează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat, trimestrial şi anual, la ANP. Pentru coordonarea la nivel local a subprogramului, se desemnează un coordonator din cadrul autorităţii de sănătate publică pentru supravegherea epidemiologică şi unul de specialitate din cadrul reţelei de pneumoftiziologie, care colaborează pentru realizarea subprogramului la nivel local. Unităţi care derulează subprogramul: - Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; - reţeaua de pneumoftiziologie (spitale de pneumoftiziologie, spitale TBC, ambulatorii de specialitate TBC, sanatorii TBC, secţii sau compartimente, preventorii); - autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. 2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al hepatitelor virale Coordonare tehnică: Comisia de gastroenterologie şi hepatologie a Ministerului Sănătăţii Publice Obiective:
a)prevenirea răspândirii infecţiei cu virusuri hepatitice prin conştientizarea populaţiei privind riscul de transmitere a virusurilor hepatitice; ...
b)diagnosticul precoce al pacienţilor cu hepatite cronice virale; ...
c)monitorizarea şi tratamentul pacienţilor cu hepatite virale în funcţie de criteriile ce vor fi stabilite - se va realiza prin programul CNAS. ... Activităţi: 1. vaccinarea antihepatită B a populaţiei la risc - se realizează în cadrul programului naţional privind bolile transmisibile pentru toţi copiii, începând de la naştere, precum şi pentru personalul medical; 2. vaccinarea antihepatită A în comunităţi/grupuri considerate la risc, în funcţie de contextul epidemiologic local - se realizează în cadrul programului naţional privind bolile transmisibile; 3. examen de screening la nivel naţional constând în efectuarea markerilor virali la persoanele cu transaminaze modificate, identificate în cadrul PNESS - pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice; 4. tratamentul antiviral specific la pacienţii eligibili - tratamentul se realizează în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale de care beneficiază asiguraţii în tratament ambulatoriu. 2.5. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală Coordonare tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT). Obiective:
a)scăderea incidenţei bolilor cu transmitere sexuală şi a sifilisului congenital; ...
b)creşterea incidenţei cazurilor declarate de gonoree. ... Activităţi
a)Activităţi derulate la nivelul Institutul de Sănătate Publică Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT): ... 1. coordonează, monitorizează şi evaluează derularea programului la nivel naţional; 2. analizează evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexuală la nivel naţional, trimestrial şi anual; 3. elaboreaza lista şi metodologia de calcul a indicatorilor din subprogram şi o transmite la MSP; 4. raportează ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului; 5. organizează împreună cu MSP şi Institutul Cantacuzino inventarul laboratoarelor judeţene care au capacitatea de a diagnostica infecţiile cu sifilis, gonoree şi Chlamydia.
b)Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: ... 1. coordonează, monitorizează şi evaluează la nivel regional desfăşurarea programului, sub îndrumarea Institutului de Sănătate Publică Bucureşti - CPCBT; 2. analizează trimestrial evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexuală, la nivel regional; 3. raportează Institutului de Sănătate Publică Bucureşti - CPCBT indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de îmbunătăţire a derulării programului.
c)Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: ... 1. consilierea şi testarea serologică gratuită a gravidelor cât mai precoce în timpul sarcinii, în vederea depistării infecţiei luetice; 2. asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru tratamentul specific gratuit, prioritar la gravide, precum şi pentru persoane cu sifilis şi contacţi ai acestora; 3. efectuarea investigaţiei epidemiologice pentru cazurile raportate de sifilis congenital la nou-născutul viu; 4. verificarea, respectiv instituirea tratamentului specific corect al nou-născutului viu cu sifilis congenital; 5. asigurarea diagnosticului serologic al infecţiei luetice pentru persoanele care nu sunt asigurate; 6. asigurarea materialelor necesare pentru laboratoarele proprii care au capacitatea de a diagnostica infecţiile gonococice şi cele cu Chlamydia; 7. monitorizează şi evaluează la nivel judeţean desfăşurarea programului; 8. raportează institutelor de sănătate publică indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de îmbunătăţire a derulării programului.
d)Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de dermatovenerologie/medici de familie: ... 1. raportează lunar la autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti/coordonator DV judeţean cazurile depistate de sifilis, gonoree, chlamidia şi alte boli cu transmitere sexuală; 2. participă la anchetele epidemiologice pentru depistarea contacţilor; 3. asigură tratamentul corect şi complet al bolnavilor şi al contacţilor acestora. Indicatori de evaluare:
a)indicatori de rezultate - anual: ... - procentul de gravide testate serologic de către autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti din totalul de gravide din judeţ - cel puţin 60%; - asigurarea tratamentului specific antiluetic la gravidele cu reacţie serologică reactivă - la cel puţin 95% din gravidele cu serologie reactivă;
b)indicatori fizici - trimestrial: ... - număr total de gravide testate serologic gratuit pentru sifilis şi consiliate - 160.000 gravide; - număr de gravide depistate cu serologie reactivă şi care beneficiază de tratament corect gratuit - 1.500; - număr de cazuri de sifilis congenital - 50; - număr de persoane diagnosticate cu infecţie luetică, neasigurate şi tratate - 3.000;
c)indicatori de eficienţă - anual: ... - cost mediu test depistare sifilis la gravidă - 15 lei; - cost mediu tratament antiluetic al gravidei - 23 lei; - cost mediu test VDRL cantitativ pentru depistare sifilis congenital - 20 lei; - cost mediu test serologic pentru diagnosticul infecţiei luetice la persoană neasigurată - 18 lei; - cost mediu tratament sifilis congenital - 20 lei; - cost mediu tratament antiluetic/persoană infectată neasigurată - 20 lei; - cost mediu tratament antiluetic/contact identificat - 15 lei. Unităţi care derulează subprogramul: - autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; - institutele de sănătate publică - Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara; - reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexuală (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate dermatovenerologie); - cabinete de medicină de familie. 3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale Coordonare tehnică: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti - Compartimentul epidemiologia bolilor transmisibile şi infecţii nosocomiale (CEBTIN) Obiectiv: Creşterea calităţii serviciilor medicale în spitale prin îmbunătăţirea managementului infecţiilor nosocomiale Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale se desfăşoară conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 916/2006 privind aprobarea normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare şi din anul 2005 pe baza unui program de supraveghere tip santinelă pentru anumite tipuri/secţii unde factorii de risc sunt mai crescuţi. Supravegherea de rutină se efectuează în toate unităţile sanitare cu raportările conform legislaţiei în vigoare către ASPJ, Casa de Asigurări şi în cazul apariţiei de focare acestea să fie semnalate ASPJ care pot interveni şi care la rândul lor pot solicita asistenţa tehnică la nivel regional sau naţional (ISP regional, respectiv responsabilul naţional pentru supravegherea şi controlul infecţiei nosocomiale). În cadrul acestui obiectiv se derulează programul naţional de supraveghere al infecţiilor nosocomiale în sistem santinelă care se aplică numai unui număr de unităţi sanitare selectate şi în care se va efectua în paralele activitatea de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale în sistem de srutiona, cât şi activitatea de depistare a infecţiilor nosocomiale în sistem santinelă. Activităţi
a)Activităţi derulate la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CEBTIN: ... 1. implementează, monitorizează şi evaluează programul naţional de supraveghere a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă la nivel naţional, pe baza metodologiei de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale; 2. actualizează metodologia de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă; 3. organizează instruiri şi activităţi de perfecţionare profesională pentru personalul implicat în activităţile de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale; 4. raportează la Agenţia Naţională pentru Programe trimestrial indicatorii realizaţi de unităţile incluse în subprogram; 5. asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor epidemiologice efectuate la nivel naţional, trimestrial, către Ministerul Sănătăţii Publice, institutele de sănătate publică şi autorităţile de sănătate publică judeţene; 6. propune Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sănătate lista unităţilor sanitare care vor fi incluse în program.
b)Activităţi derulate la nivelul INCDMI Cantacuzino - centrele naţionale de referinţă: ... 1. elaborează protocoalele de lucru pentru determinarea germenilor stabiliţi în metodologie în vederea unui diagnostic unitar; 2. efectuează diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare sentinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, la solicitarea acestora; 3. primeşte tulpini izolate din unităţi sentinelă de la institutul/autoritatea de sănătate publică, confirmă şi efectuează investigaţii pentru markeri epidemiologici (serologie, lizotip/subtip/genotip); 4. confirmă rezistenţă la antibiotice a tulpinilor primite; 5. asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor de laborator efectuate şi a rezultatelor antibioticorezistenţei germenilor izolaţi conform metodologiei.
c)Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: ... 1. coordonează implementarea metodologiei de supraveghere elaborată la nivel naţional şi face analiza datelor aferente judeţelor arondate; 2. verifică şi validează datele din fişele primite; 3. completează şi trimite lunar la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO); 4. sprijină tehnic şi metodologic ASP şi/sau unităţile santinelă; 5. monitorizează şi evaluează trimestrial la nivel regional derularea programului, utilizând indicatorii de evaluare din metodologie; 6. comunică trimestrial la ASP judeţene şi a municipiului Bucureşti rezultatele analizei epidemiologice efectuate la nivel regional; 7. asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ cu ISP (ISP Timişoara, ISP Iaşi, ISP Cluj); 8. asigură identificarea şi caracterizarea preliminară a tulpinilor primite de la unităţile sanitare santinelă; 9. colaborează cu INCDMI Cantacuzino - centrele naţionale de referinţă şi asigură trimiterea tulpinilor (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) pentru caracterizare completă şi realizarea băncii de izolate la nivel naţional; 10. asigura activităti de perfectionare profesională continuă pentru personalul implicat în activităţile de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale la nivel regional.
d)Activităţi derulate la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti: ... 1. coordonează şi implementează activităţile de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelă la nivel judeţean conform metodologiei; 2. desemnează din compartimentul/biroul de supravegherea şi controlul bolilor transmisibile persoana care asigură suportul tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea programului; 3. instruieşte personalul medico-sanitar din unitatea sanitară cu paturi, respectiv secţiile selectate; 4. centralizează, verifică, validează datele din fişele primite şi trimit lunar la ISP regional baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO); 5. asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare santinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în judeţele în care acesta nu este asigurat de ISP; 6. asigură trimiterea probelor la ISP şi I. Cantacuzino (numai pentru microorganismele specificate în metodologie); 7. monitorizează şi evaluează trimestrial derularea programului în unitatea/unităţile selectată/selectate utilizând indicatorii de evaluare din metodologie; 8. comunică trimestrial unităţilor sanitare santinelă rezultatele analizelor epidemiologice efectuate; 9. instituie şi aplică măsuri de control al focarului de infecţie nosocomială după anunţarea acestuia de către unitatea în care evoluează; 10. organizează sesiuni de instruire a personalului din serviciile de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din unităţile sanitare; 11. asigură diseminarea informaţiilor obţinute în urma desfăşurării activităţilor de supraveghere către unităţile sentinelă şi către ISP regional.
e)Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare selectate: ... 1. organizează sistemul de supraveghere la nivelul unităţii, conform metodologiei stabilite pentru anul 2008, în urmatoarele secţii: chirurgie, ATI, nou-născuţi şi obstetrică-ginecologie; 2. depistarea cazurilor de infecţie nosocomială de rutină se face conform ord. MS 916/2006, iar depistarea tipurilor de infecţii nosocomiale selectate în sentinelă se face conform metodologiei stabilite; 3. recoltează probele biologice pentru examenul bacteriologic, conform protocolului; 4. completează fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomială; 5. trimit fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomială, săptămânal la ASP; 6. realizează investigaţiile de laborator şi trimit tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) de la cazurile de infecţie nosocomială la ISP teritorial şi Institutul Cantacuzino, prin intermediul ASP*); -------- *) În situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice. 7. raportează lunar la ASP judeţene indicatorii de evaluare din metodologie; 8. raportează lunar la ASP judeţene numărul de cazuri de infecţii nosocomiale depistate în sistem de rutină, numărul de cazuri de infecţii nosocomiale depistate în sistem sentinelă şi numărul de externaţi din secţiile respective. Indicatori de evaluare:
a)indicatori de rezultat: ... - rata incidenţei IN depistate în sistemul sentinelă (nr. cazuri noi de infecţii nosocomiale/100 externaţi - pe tipuri de secţii, pe tipuri de infecţii) - 2%;
b)indicatori fizici - trimestrial: ... - nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelă pe unitate sentinelă şi pe tipuri de infecţii ( raportat la 100 de pacienţi externaţi = 2 %); - nr. cazuri IN depistate în sistemul de rutină (raportat la 100 de pacienţi externaţi = 5 %); - nr. cazuri IN investigate cu laboratorul pe unitate sentinelă (raportat la numărul de cazuri depistate = 90%);
c)indicatori de eficienţă: ... - cost mediu/acţiune de depistare a unui caz de infecţie nosocomială în sistem sentinelă - 200 lei; - cost mediu/acţiune de investigare cu laboratorul a unui caz de infecţie nosocomială în sistem sentinelă - 500 lei. NOTĂ: Programul de supraveghere al infecţiilor nosocomiale se va continua în spitale judeţene sau clinici universitare care au avut selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, neonatologie, terapie intensivă, obstetrică-ginecologie). Raportarea trimestrială, pe categorii de infecţii şi secţii, a infecţiilor nosocomiale se va desfăşura conform legislaţiei în vigoare pentru toate unităţile sanitare cu paturi de la nivel naţional. Toate unităţile sanitare vor respecta şi implementa normele de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 916/2006. În cazul în care în judeţul în care funcţionează unitatea sanitară din sistemul santinelă nu există capacitate de laborator pentru investigarea infecţiilor cu anaerobi, probele biologice destinate acestor investigaţii se recoltează şi se introduc direct în sisteme de transport speciale pentru anaerobi, conform protocolului, şi se trimit direct la Laboratorul de referinţă pentru anaerobi din INCDMI Cantacuzino. Institutele de sănătate publică regionale Timişoara, Iaşi, Cluj: asigură diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare sentinelă care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ cu institutele de sănătate publică şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie ) la INCDMI Cantacuzino. Pentru teritoriul arondat Institutului de Sănătate Publică Bucureşti: în situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţiile bacteriologice ASP judeţene asigură diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate) numai microorganismele specificate în metodologie) către INCDMI Cantacuzino. Indicatorii programului vor fi raportaţi de autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti către institutul de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutului de Sănătate Publică Bucureşti prin CEBTIN indicatorii transmişi de către autorităţile arondate împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire). Institutul de Sănătate Publică Bucureşti va transmite la ANP indicatorii realizaţi. Unităţi care derulează programul: - spitale judeţene, institute clinice şi clinici universitare care au selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, neonatologie, terapie intensivă, obstetrică-ginecologi

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.